Camil Petrescu

(Jocul ielelor)
C.Petrescu a trait intre anii 1894-1957 si este
o personalitate literara, astfel se poate vorbii
despre el ca: romancier, nuvelist, poet, eseist
si teoretician al teatrului.
Ca teoretician al teatrului el a publicat 2 lu-
crari: una este: !odalitatea estetica a teatru-
lui"-studiu in care el de#bate problema repre-
#entatiei dramatice, discuta despre o impor-
tanta a te$tului dramatic dar si despre libertate
si creatie% un al doilea studiu referitor la teatru
este acela intitula: &als tratat pt. u#ul autor-
ilor dramatici" in care da sfaturi autorilor de
piese.
'n domeniu important al activitatii sale crea-
toare il repre#inta dramatur(ia, teatrul fiind
pt. el marea pasiune. )intre toate piesele
scrise de C.Petrescu amintim: *ocul ielelor"
+ct venetian", ,uflete tari", !ioara",
)anton", !itica Popescu", -alcescu",
.ata femeia pe care o iubesc", Profesor doc-
tor omu vindeca de dra(oste".
.n cea mai mare parte, piesele lui C.Petrescu
aduc pe scena drame ale cunoa sterii si ma/ori-
tatea problemelor puse in discutie in aceste pie-
se vor fi reluate in romanele sale cum ar fi:
'ltima noapte de dra(oste intaia noapte de
ra#boi", Patul lui Procust".
Jocul Ielelor este prima piesa scrisa in 1910
iar titlul piesei este o metafora, prin el intele-
(anduse /oc al ideilor.
.n piesa Jocul Ielelor se comfrunta 4 senti-
mente: este sentimentul politic, sentimentul
onoarei, sentimentul erotic si sentimentul drep-
tatii absolute.
1roul central al piesei este 2elu 3uscanu, di-
rectorul #iarului )reptatea sociala"-or(an de
presa a partidului social democrat. 1l era fiul
unui /urist care sa sinucis din cau#a unei dela-
pidari a unei sume mari de bani.
&iul sau, 2.3uscanu, este nelinistit deoarece
in mintea lui si in sufletul sau se da o lupta puter-
nica intre 2 idei: ideea de dreptate sociala si ideea
de dreptate absoluta. 1l nu poate percepe ca intr-o
societate ba#ata pe clasae auto(oniste, dreptate
are caracter de clasa. 1l este comvins ca in socie-
tate trebuie sa e$iste un sin(ur adevar pe care el
il numeste dreptate absoluta".
2.3uscanu se afla in posesia unor scrisori din
care re#ulta ca ministrul /ustitiei: ,aru ,inesti
este un criminal fiind acu#at de uciderea batranei
!anitti o femeie foarte bo(ata pt. a-si insusii ave-
rea acesteia. 2.3uscanu neputand accepta ca un
ministru al /ustitiei sa fie un criminal doreste sa
publice aceste scrisori compromitatoare in #iarul
sau. Conducerea partidului ii cere insa sa nu pu-
blice aceste scrisori in sc4imbul eliberarii unui
membru al partidului: Petre -oru(a, aflat in in-
c4isoare. Cu toate ca 2.3uscanu cunoaste situatia
acestui muncitor, bolnav de plaman in ultimul
4al, cu o familie a/unsa in pra(ul de#nade/dii, el
nu accepta propunerea partidului si in numele
dreptatii absolute" el doreste sa publice aceste
scrisri care l-ar aduce pe ,aru ,inesti in inc4i-
soare. 5ici vi#ita ministrului precum nici vi#ita
sotiei acestuia care fusese iubita lui 2.3uscanu
nu-l pot comvin(e sa renunte la publicarea
scrisorii.
Presat din toate partile, 2.3uscanu nu (ase-
ste iesire din aceasta situatie si in cele din urme
isi va pune capat #ilelor, impuscanduse. 6a acest
act din final il va duce faptul ca lupta lui este ine-
(ala, fortele potrivnice fiind mai numeroase.
)in felul in care actionea#a persona/ul, el ne ap-
are ca un om lucid care iubeste cu constiinta si nu
cu mintea.
)rama lui 2elu este drama ideilor absolute, este
drama opo#itiei intre ideal si real% intre ceea ce a
vrut el si ceea ce e$ista in /urul lui. 1l totdeaune
comfrunta faptele cu principiile, astfel cu riscul ca
numele si presticiul tatalui sau sa fie umbrite el nu
renunta la idee de a scote la lumina adevarul.
Persona/ul nu sfarseste din cau#a ideilor ci din
cau#a societatii timpului care nu a inteles treapta
intele(erii ideilor si acest lucru il deducem din cu-
vintele lui Praida, presedintele partidului social
democrat, cu prile/ul inmormantarii lui 2.3uscanu
si care afirma: A avut trufia sa judece totulsa
departat de cei asemenea lui, care erau singurul
lui sprijin...Era prea inteligent ca sa accepte lumea
asta asa cum este dar nu destul de inteligent pt.
ceea ce era el. Pt ceea ce nazuia el sa inteleaga,
nici o minte omeneasca nu a fost suficienta pana
aziL-a pierdut orgoliul lui nemasurat.