Ceaiul de busuioc regenerează părul!

Ai încercat de toate: deodorante, şampoane contra mătreţii, plasturi antisforăit şi degeaba, nu scapi
de aceste probleme mărunte, dar neplăcute? Schimbă foaia: noi îţi propunem nişte reţete naturale,
“culese” din cartea “Leacurile bunicii”, de oland !he"rier# $a, autoarea este franţu%oaică, dar
reţetele ei le ştiu şi bunicile noastre# &i sigur ţi le'ar recomanda(
Dacă îţi cade părul
)une *++ g de busuioc proaspăt într'un litru de apă rece# ,ine "asul pe foc p-nă c-nd dă apa în
clocot, apoi redu flacăra la minimum şi lasă să fiarbă înăbuşit .+ de minute# /iltrea%ă şi mai adaugă
în ceaiul astfel obţinut 01 g de busuioc uscat# 2asea%ă pielea capului, de două'trei ori pe
săptăm-nă, cu acest preparat, apoi aplică imediat şamponul şi spală părul#
Dacă ai negi (veruce)
'Lasă la înmuiat coa3ă de portocală în oţet alb, timp de şase ore# Apoi aplic'o pe neg 'o să "e%i ce
repede dispare(
'4ăceşte apa în care ai fiert c-te"a ouă# 5mbibă cu ea un tampon şi aplică'l pe "erucă# 4epetă
operaţia %ilnic, p-nă la dispariţia acesteia#
Dacă sforăi
'5n cursul %ilei,pune c-te o picătură de suc de morco" în fiecare nară# Seara, pune şi c-te o picătură
de suc de lăm-ie# /oloseşte acest remediu %ilnic, p-nă c-nd se re%ol"ă problema#
'6oacă un căţel de usturoi, pune'l într'un recipient şi toarnă peste el *1 ml de oţet de cidru şi 1++ ml
de apă clocotită# /ă inhalaţii timp de 1 minute#
Dacă ai mătreaţă
' 2asea%ă pielea capului cu un pumn de sare de mare# Spală'te apoi pe cap ca de obicei# 4epetă de
două'trei ori pe săptăm-nă, p-nă c-nd dispare mătreaţa#
' )une la fiert spanac, scurge bine apa, lasă frun%ele să se răcorească, apoi aplică pe cap cataplasma
astfel obţinută# Las'o să acţione%e %ece minute, apoi freacă părul ca şi cum l'ai şampona# La final,
clăteşte bine# /oloseşte acest tratament c-te"a %ile la r-nd, p-nă c-nd scapi de mătreaţă#
Ca să scapi de mirosul de transpiraţie
Amestecă, în părţi egale, apă şi oţet alb sau oţet de cidru de mere 7îl găseşti la maga%inele naturiste8#
Lasă "asul în aer liber .+'9+ de minute, ca să se e"apore mirosul de oţet# 6oarnă apoi lichidul într'
un flacon pe care îl închi%i ermetic# 5mbibă uşor cu această soluţie o bucăţică de "ată şi tamponea%ă
%ona care transpiră 7a:ilele, pielea dintre degetele picioarelor etc#8#

Află ce plante te ajută să dormi!
6ulburările de somn sunt "echi de c-nd lumea# $e aceea, pentru a le face să dispară, poţi apela cu
încredere la remedii binecunoscute ca somnifere naturale#
; <aleriană pentru somn ad-nc#)e l-ngă a"anta3ul de a te a3uta să adormi mai repede, datorită
"alerianei nu te "ei mai tre%i des noaptea# =:plicaţia constă în faptul că această plantă calmea%ă
sistemul ner"os şi pe cel cardiac, regl-nd palpitaţiile inimii# Ai ne"oie de o linguriţă de rădăcină de
"aleriană mărunţită din care pregăteşti un ceai# >ei două căni pe %i, una cu 9+ de minute înainte de
culcare#
; 6ei şi mac, amestec garantat# /lorile de tei asociate cu petalele macului de c-mp au efect uşor
sedati"# 5n c-te"a minute îţi pregăteşti singură somniferul, cu o linguriţă de amestec la o cană de apă
clocotită# ?n alt ceai conţine, pe l-ngă cele două plante, o linguriţă de rădăcină de "aleriană, una de
so"-r" şi două de hamei#
; ?lei de le"ănţică#@umai g-ndul la o baie fierbinte te face să închi%i pleoapele# =fectul îl duble%i
dacă adaugi %ece picături de ulei esenţial de le"ănţică# )e l-ngă parfumul îmbietor şi rela:ant, este
şi un tonic bun pentru sistemul ner"os# $upă o %i plină, cu siguranţă îţi "a reda calmul de care ai
ne"oie să adormi, în special dacă îl foloseşti şi pentru a'ţi masa corpul#
Ce alimente te ajută
; Lapte contra insomniei#>ăut seara, laptele este un remediu delicios pentru insomnie# =:plicaţia
efectului său sedati" este simplă: conţine triptofan, aminoacid esenţial pe care corpul îl transformă
în serotonină# Aceasta este un hormon cunoscut mai ales pentru faptul că îţi dă o stare de bine#
; Smochinele îţi redau calmul#$atorită conţinutului lor de magne%iu, un mineral antistres,
smochinele au a"anta3ul de a absorbi calciul şi potasiul# La r-ndul lor, aceste două minerale
normali%ea%ă ritmul cardiac şi combat insomnia# $e aceea, sunt leacul perfect fie că eşti
hiperacti"ă, fie doar puţin agitată#
; >ananele, somnifere naturale#2agne%iul şi potasiul, pe care cercetătorii le'au descoperit în banane,
rela:ea%ă muşchii, a3ut-ndu'te să adormi mai uşor# 2ai mult, reglea%ă şi tensiunea arterială,
reduc-nd în acest fel riscul hipertensiunii sau al producerii unui atac de cord# ?n plus de >A "enit
din banane te "a feri de insomnie, iritabilitate şi sen%aţia de slăbiciune a întregului organism#
De ce nu e bine să mâncăm după ora seara! "edicina c#ineză deţine secretul!
Stresul de %i cu %i, tipic societăţilor moderne, dieta importata de peste ocean, bogată în alcool,
pră3eli şi alimente de tip fast food au numai efecte negati"e asupra sănătăţii, şi în special asupra
funcţionării ficatului# )entru a ne BspălaB de toate BreleleB de peste %i, specialiştii recomandă să nu
mai punem nimic în gură după ora *C#
2edicina tradiţională chine%ă a fostîntotdeauna o sursă inepui%abilă de terapii şi obiceiuri care îşi
găsesc funcţionalitatea chiar şi în %ilele noastre# !hine%ii nu măn-ncă nimic seara, după o anumită
oră, iar e:plicaţia re%idă tot în "echile tratate de medicină#
6radiţia lor spune că energia sau Di circulă în corpul nostru prin *. canale principale, care mai sunt
cunoscute drept meridiane# /iecărui meridian îi corespunde un inter"al de . ore, timp în care
energia în canalul respecti" atinge cota ma:imă#
)otri"it "echilor în"ăţături chine%eşti, digestia este controlată de elementul )ăm-nt# Erganele care
aparţin acestui element sunt stomacul şi splina# )ragul ma:im de energie în meridianul stomacului
este atins între orele F şi C dimineaţa, iar în canalul splinei,energia atinge cota ma:imă între orele C
şi **# )rin urmare, cel mai bine este să m-ncăm între orele F şi C dimineaţa, întruc-t energia alocată
digestiei este ma:imă în acest inter"al#
*. ore mai t-r%iu, energia din aceste meridiane atinge cel mai scă%ut ni"el, drept pentru care
în"ăţaţiichine%i ne sfătuiesc să nu mai m-ncăm după ora *C# $acă totuşi ne este foame, ideal ar fi să
alegem alimente uşor de digerat, precum fructe, legume sau sucuri proaspete#
$igestia este în mod normal mai lentă seara, din pricina resurselor scă%ute de energie# $acă ne
lăcomim la mese bogate în această parte a %ilei, alimentele staţionea%ă mai mult în stomac şi tind să
fermente%e, ceea ce duce la formarea de ga%e, creea%ă sen%aţie de balonare şi disconfort# )entru a
face faţă efortului, organismul sustrage energia de la alte organe, pentru a susţine digestia#
)este noapte, între orele .9 şi 9 dimineaţa, canalele "e%icii biliare şi cel al ficatul ating pragul
ma:im de energie# Aceste organe au rolul de a curăţa s-ngele şi de a ne asigura, în felul acesta un
somn odihnitor# 5nsă, c-nd m-ncăm la ore t-r%ii, energia lor nu mai este centrali%ată asupra
purificării organismului, consecinţele fiind indigestia, insomnia şi sen%aţia de oboseală dimineaţa#
2ai mult dec-t at-t, pentru că to:inele nu au fost eliminate complet din organism, se stochea%ă la
ni"elul articulaţiilor, e:pun-ndu'ne riscului de artrită#
Ce putem face pentru a revigora un ficat obosit!
5n primul r-nd, să renunţăm la mesele copioase după oră *C# Apoi, chine%ii recomandă ceaiurile de
păpădie, ur%ici, mentă, tătăneasă care curăţă şi regenerea%ă ficatul# 5nsă nu uitaţi: odată ce încetaţi a
mai m-nca noaptea,ficatul îşi poate folosi energia pentru funcţia lui nemaifiindu'iBfuratăB de
digestie, iar organismul are puterea de a se reface# <eţi obser"a că o mulţime de simptome
neplăcute "or dispărea, inclusi" cele care nu par să aibă "reo legătură cu digestia, precum durerile,
inclusi" cele ale încheieturilor# 5n plus, "eţi "edea c-t de simplu este, în felul acesta, să eliminaţi
Gilogramele în plus#

Dureri de spate! $ată soluţiile!
$urerile de spate dau disconfort şi pot să ascundă afecţiuni gra"e ale organismului# Le poţi trata cu
a3utorul masa3ului, acupuncturii sau a chiroterapiei# 2asa3ul eliberea%ă tensiunea din coloană
!unoscut încă din antichitate pentru efectele sale benefice asupra organismului, masa3ul rela:ea%ă
muşchii şi tendoanele, eliber-nd presiunea din coloană# =l detensionea%ă presiunea dintre "ertebre
şi discul inter"ertebral, duc-nd la dispariţia durerilor de spate# 2asa3ul se face pe o masă specială
sau pe un scaun de masa3# Sunt utili%ate uleiuri sau loţiuni pe care le alege specialistul#
!aracteristica esenţială a acestei practici este că se efectuea%ă cu mişcări de tip continuu#
Acupunctură% pentru calmarea durerii
Acupunctura este o practică medicală chine%ească în cadrul căreia diferite %one ale organismului
sunt străpunse de ace în scopuri terapeutice sau pentru a calma durerea# Această terapie
complementară din medicină te poate a3uta atunci c-nd durerile de spate nu'ţi dau pace#
Acupunctura nu presupune un tratament propriu'%is al bolii de care suferi, ci duce la o reechilibrare
energetică a organismului# 5n momentul în care bloca3ele din calea flu:ului de energie sunt
eliminate, organismul se "indecă singur, indiferent de organul sau sistemul afectat#
=:istă nenumărate %one de tratament pe care specialiştii în acupunctură le cunosc şi pentru care pot
opta atunci c-nd te tratea%ă# ?neori se înfig acele doar în braţe, alteori în picioare sau în urechi# 5n
ca%ul durerilor de spate, problema se atenuea%ă dacă acele sunt înfipte în pielea din respecti"a %onă#
5n mod normal, nu ar trebui să simţi durere în timpul terapiei, dar persoanele mai sensibile pot simţi
puţin disconfort#
C#iroterapia repoziţionează vertebrele
5n momentul în care o "ertebră nu este corect aliniată, ea produce bloca3e şi apasă pe ner"i# Acest
lucru duce la dereglări neuro'hormonale şi la întreruperea transmisiei de mesa3e de la creier către
anumite părţi sau organe ale corpului# )rin chiroterapie sau osteopatie se realiniea%ă coloana
"ertebrală şi se corectea%ă po%iţia "ertebrelor deplasate#
!hiropracticianul este cel care poate să ameliore%e sau chiar să trate%e durerile de spate şi cele de
g-t# =l acţionea%ă doar cu m-inile asupra coloanei şi se foloseşte de anumite mişcări specifice care
"indecă %onele dureroase#

Cele mai bune momente pentru a bea apă
)entru că nu putem trăi fără apă, pentru că trebuie să ne asigurăm cei doi litri %ilnici, o consumăm
cu sfinţenie# $ar trebuie să facem asta cu cap# Aşadar, care sunt cele mai bune moment ale %ilei în
care să bem apă?
; $imineaţa# )rimul lucru pe care ar trebui să'l faci cum te tre%eşti este să bei un pahar cu apă# Hn
unele cure se indica A0+ ml# )entru că organismul tău se deshidratea%ă în timpul nopţii,
împrospătea%ă'l dimineaţa#
; Atunci c-nd îţi este poftă de o gustare# $acă simţi ne"oia să ronţăi ce"a, ori ţi s'a făcut brusc poftă
sau chiar foame, bea un pahar cu apă şi aşteaptă o 3umătate de oră# $acă ţi'a trecut înseamnă că era
doar o poftă ce nu merită atenţie sau că îţi era de fapt sete# ?neori, c-nd ne e sete, a"em impresia de
foame#
; )e tot parcursul %ilei# )entru a menţine organismul hidratat şi pentru echilibru# !el mai bine este
dacă bem încet# $acă bem repede reuşim doar să ostoim setea, dar apa se "a elimina imediat şi nu
"om obţine hidratarea de care a"em ne"oie# 5n plus, un studiu german a scos la i"eală faptul că *
litru de apă rece băut 7nu direct din frigider, dar mai rece dec-t la temperatura camerei8te poate
a3uta să ar%i cu p-nă la 1+ de calorii în plus pe %i, asta însemn-nd . Gilograme şi 3umătate pe an
pierdute fără pic de efort# @u trebuie să bei toată cantitatea de'o dată, ci încet şi sigur, cum am spus
mai sus# !ercetătorii sunt de părere că aceste efecte apar datorită faptului că organismul trebuie să
muncească pentru a încăl%i apa înainte s'o prelucre%e pentru a putea circula prin organism#

Ai nervi! &olose'te mu'etel!
$acă "rei să foloseşti un remediu naturist pentru calmarea stărilor tale ner"oase, poţi alege între
muşeţel şi "aleriană# =le au rolul de a calma spasmele musculare şi sunt cele mai bune sedati"e#
Muşeţelul ' )entru îndepărtarea
stărilor tensionate, specialiştii în medicina naturistă recomandă ceaiul de muşeţel seara, înainte de
culcare, cu puţină lăm-ie proaspătă#
'Hnhalaţiile cu ceai de muşeţel "a regla respiraţia, ritmul cardiac "a fi normali%at şi astfel te "ei
putea odihni p-nă dimineaţa#
'/olosit sub forma uleiurilor esenţiale, în baie, muşeţelul îşi face rapid efectul# 5n baia obişnuită, cu
apa la o temperatură suportabilă, adaugă c-te"a picături de ulei esenţial# 2irosul plăcut şi efectul
sedati" al muşeţelului te "or detensiona pe loc şi toate problemele tale "or dispărea pentru c-te"a
minute, p-nă c-nd "ei adormi#
'2uşeţelul poate fi folosit cu succes pentru tratarea stărilor de an:ietate, dar efectele "or fi sesi%ate
după cel puţin o săptăm-nă de tratament#
Valeriana
'!a tratament în eliminarea stărilor ner"oase, "aleriana se poate folosi at-t ca infu%ie, c-t şi ca
pudră sau tinctură# Are aceeaşi acţiune precum muşeţelul, diferenţa fiind că "aleriana este mult mai
concentrată şi poate fi folosită numai de adulţi#
'$o%ele în tratamentele naturiste cu "aleriană sunt reduse, pentru că uleiul "olatil al plantei este
foarte concentrat şi o folosire necorespun%ătoare poate a"ea efecte nedorite asupra organismului#
'Sub formă de infu%ie, "aleriana este eficientă dacă se utili%ea%ă o dată pe %i, iar dacă foloseşti
tinctura, o lingură dimineaţa este suficientă pentru un efect îndelungat#

Coriandrul% un tonic pentru trup şi suflet
)lantă descoperită cu mai bine de .+++ de ani în urmă, coriandrul nu trebuie să lipsească din
farmacia "erde a oricărei gospodării# $atorită popularităţii de care se bucură în Hndia şi în multe ţări
asiatice, planta a fost adoptată şi de ţările europene# Acţiunea sa comple:ă asupra sănătăţii
organismului se datorea%ă conţinutului bogat în: aminoaci%i 7şapte tipuri8, în uleiuri esenţiale 7 **
feluri8, în "itamine 7mai ales A şi !8, dar şi în minerale, precum fosforul#
· Previne uzura ochilor# Aceste substanţe conţinute de plantă sunt capabile să pre"ină u%ura ochilor
şi scăderea acuităţii "i%uale# 5n acelaşi timp, pentru că această plantă'medicament este un puternic
de%infectant, cu efecte antimicrobiene do"edite, prote3ea%ă ochii de boli contagioase, precum
con3uncti"ita#
· Are proprierăţi antiinflamatorii. !a iarbă aromatică, coriandrul ascunde numeroase surpri%e
plăcute# )roprietăţile sale antiinflamatorii îl recomandă în tratarea afecţiunilor reumatice, a bolilor
de rinichi şi a anemiilor#
;Normalizează valorile colesterolului. !a şi alte ierburi aromatice, coriandrul ascunde numeroase
surpri%e#
;Calmează crampele abdominale, pre"ine balonările sau diareea, fa"ori%-nd secreţia biliară# Aci%ii
conţinuţi, printre care cel linoleic, cel oleic, ascorbic sau stearic, a3ută suferindul să aibă o tensiune
arterială mai mică şi să normali%e%e "alorile ridicate ale colesterolului rău# !-te"a boabe mestecate
în gură împrospătea%ă respiraţia şi au un rol antimicrobianB, preci%ea%ă =ugen Iiurgiu, doctor în
biochimie cu competenţe în fitoterapie şi nutriţie#
;ficient !n lupta cu a"enţii pato"eni# Studiile efectuate recent do"edesc c-t de eficiente sunt
soluţiile concentrate, care conţin coriandru, în bătălia cu agenţii patogeni cum ar fi:
escheria coli 7"ino"ată de apariţia infecţiilor urinare şi digesti"e8, salmonela şi stafilococul auriu#
!ercetătoii de la ?ni"ersitatea >eira din )ortugalia au constatat că mulţi dintre agenţii patogeni au
fost distruşi de soluţiile care conţin cantităţi modeste de ulei de coriandru 7numai *,A J sau
şi mai puţin8#
;Combate astenia şi epuizarea nervoasă. !oriandrul este tonic şi stimulent# !eaiul preparat din
fructele acestei plante aromatice este eficient şi în ca%uri de epui%are ner"oasă, de migrene şi de
astenie# 2ai mult, condimentul este apreciat ca un stimulent al circulaţiei periferice şi ca un renumit
afrodi%iac# 5n acest ca%, din "remuri îndepărtate, coriandrul a fost numit Kiarba fericirii în cupluB#
@u în ultimul r-nd, coriandrul este o sursă de biofla"onoide, utile în tratamentul hemoroi%ilor şi
"aricelor#
; #cade riscul apariţiei cancerului. 2ai multe studii efectuate pe animale au scos în e"idenţă faptul
că administrarea unei cantităţi de seminţe de coriandru măcinate, în acea %i, au redus "alorile
parametrilor tumorali# !oriandrolul din compo%iţia acestui condiment a demonstrat că este un
ad3u"ant eficient în cancerul ficatului#
Mod de administrare
Hnfu%ia se prepară dintr'o linguriţă de fructe de coriandru la o cană de apă şi se recomandă să beţi
trei căni de ceai pe %i, înaintea meselor principale, în ca%ul lipsei poftei de m-ncare# )entru
fa"ori%area digestiei, ceaiul se bea după mesele principale#
Siropul de coriandru: Se prepară din planta întreagă 7.+ fire cu frun%e şi ti3e8 care se fierb, timp de
1 minute, în doi litri de apă# Apoi, infu%ia se strecoară şi în aceasta se adaugă un Gg de %ahăr# !-nd
deasupra siropului apar balonaşe, se pune ultimul ingredient ' %eama unei lăm-i# $upă aceea,
siropul trebuie să mai clocotească cinci minute# Siropul se toarnă călduţ în "ase de sticlă şi se
consumă c-te o lingură, după mesele principale#

( plante care vindecă stomacul
Ai dureri de stomac? Specialistul !licG(, dr# !ristina >ălănescu, recomandă trei plante de mare
a3utor în astfel de situaţii#
*#Coriandrul, contra balonării >alonarea sau abdomen umflat repre%intă sen%aţia de mărire a
abdomenului ca urmare a acumulării de ga%e în intestine#$e multe ori, regimul de post sau, din
contră, mesele îmbelşugate, pot duce la balonări#
/aceţi o infu%ie dintr'o linguriţă de fructe %drobite la .1+ ml de apă clocotită, se infu%ea%ă *1
minute, se bea fracţionat, în timpul unei %ile, între mese#
.#$himbirul stinge acidul din stomac
!eaiul de rădăcină de ghimbir este indicat în această perioadă# Adăugaţi o linguriţă de rădăcină de
ghimbir proaspăt rasă într'o cană cu apă fierbinte#
4ădăcina se lasă în cană timp de *+ minute, iar apoi se bea ceaiul obţinut# Această plantă are
capacitatea de a rela:a muşchii ce susţin peretele esofagului, astfel înc-t acidul din stomac nu este
împins către esofag#
9#Cimbrul te scapă de crampe# !-nd apar crampe la stomac, luaţi o linguriţă de cimbru,maceraţi'o
în * lingură de apă rece, timp de 1 minute# Acest macerat se introduce în .1+ ml de apă clocotită, se
infu%ea%ă *1 minute, se strecoară şi se consumă . căni pe %i#

) ponturi ca să nu mai ai pete pe piele
)etele pigmentare apar din cau%a stresului, a modificărilor hormonale, a alimentaţiei sărace în
nutrienţi şi, de asemenea, odată cu înaintarea în "-rstă#
!e poţi face pentru a scăpa de inesteticile pete brune de pe piele:
*#Aplică pe %ona pătată %eamă de lăm-ie#
.#5nainte de culcare, masea%ă %ona afectată cu ulei de cocos, iar dimineaţa clăteşte cu apă călduţă#
9#)repară un amestec din două linguri de pulbere de coa3ă de portocală măcinată şi iaurt# )une pe
piele, după care spală cu apă rece, c-nd amestecul se usucă#
0#/ierbe *+ minute o legătură de pătrun3el în puţină apă, filtrea%ă şi adăugă linguri de suc de lăm-ie,
înmoaie o dischetă demachiantă în acest lichid şi apoi tamponea%ă %onele afectate#
1#=:folia%ă'ţi pielea o dată pe săptăm-nă# 5n acest mod, "ei îndepărta celulele moarte şi "ei stimula
regenerarea pielii#
A#Lrana %ilnică trebuie să cuprindă multe fructe, în special lăm-i şi portocale, roşii, castra"eţi, căci
acestea purifică s-ngele şi a3ută la menţinerea strălucirii naturale a pielii#

*ţetul opre'te căderea părului
!onsiderat unul dintre cele mai "echi condimente, oţetul nu lipseşte din “arsenalul” nici unei
gospodine# 5n afară de a conser"a legumele şi de a da gust bun salatelor, lichidul are şi puteri
"indecătoare în boli reumatice sau de piele#
Se obţine din "in slab alcooli%at, căruia i se adaugă culturi bacteriologice# )rocesul lent are loc în
butoaie din lemn, iar produsul final conţine numeroşi compuşi aromatici# =ste cel mai folosit în
bucătăria tradiţională, dar rom-ncele îl utili%ea%ă de sute de ani, at-t pentru a da strălucire părului,
c-t şi pentru a opri căderea lui#
$upă spălare, se clăteşte podoaba capilară cu apă în care s'a diluat şi puţin oţet, apoi se limpe%eşte
bine cu apă călduţă pentru a îndepărta mirosul# )e de altă parte, oţetul e bun şi în tratarea
side%infectarea rănilor#
)entru arsurile de "radul % şi %% 7dar în nici un ca% HHH şi H<8, se foloseşte oţet di%ol"at în apă, pentru
a ameliora durerea şi pentru a de'%infecta rana# Arsura cau%ată de soare se acoperă cu un şer"eţel
înmuiat în oţet diluat# !ontra guturaiului, se freacă puţin lateralele nasului cu degetele înmuiate în
oţet#
Eţetul de mere, remediu pentru viermii intestinali
Ami"dalita poate fi ameliorată cu oţet de mere: la fiecare oră, se clăteşte gura cu o linguriţă de
produs diluat într'un pahar cu apă#
)entru problemele un"hiilor, se pun comprese de şase ori pe %i şi se bea un pahar de apă fiartă cu
două linguriţe de oţet şi două linguriţe de miere, de trei ori pe %i, timp de o săptăm-nă#
Soluţia din mere poate fi aplicată şi pe muşcăturile de ţ&nţari sau local, pentru calmarea
hemoroizilor#
)entru "iermii intestinali, medicina tradiţională recomandă oţet de mere fiert cu sare şi ur%ică
proaspătă, mărunţită, preparat care apoi se consumă călduţ#
E altă problemă de sănătate ce poate fi tratată cu oţet de mere o repre%intă micozele de la picioare#
)entru colecistită şi alte afecţiuni ale bilei, se iau două linguriţe de oţet de mere cu *+ minute
înainte de fiecare masă#

*ul% cel mai bun remediu antistres
Eul este un ade"ărat depo%it de "itamine, minerale, oligoelemente şi proteine de înaltă calitate# 2ai
mult, e considerat un aliment ideal în curele de slăbire, datorită proprietăţilor sale anore:igene şi
conţinutului redus de calorii# @utriţionistul 2ihaela >ilic susţine, în cartea “6răiesc, deci mă abţin”,
că în ou se găsesc toate substanţele necesare de%"oltării copiilor şi adulţilor, dar şi menţinerii stării
de sănătate a adulţilor#
Lista de “fapte bune” pentru care este lăudat oul este însă mult mai lungă# )otri"it dr# 2ihaela >ilic,
proteinele din ou sunt mai bine folosite de organism dec-t cele din carne, datorită conţinutului de
săruri minerale şi de "itamine 7A, >, $ şi =8#
“Eul este una din puţinele surse alimentare de "itamina $ necesară pentru absorbţia calciului din
alimente şi fi:area lui în oase# !hiar dacă cea mai mare parte din "itamina $ se produce în
organism sub acţiunea ra%elor de soare, copiii,persoanele în "-rstă şi femeile însărcinate au ne"oie
de cantităţi crescute de "itamina $, iar oul este sursa ideală”, susţine nutriţionistul#
)oate fi consumat de patru ori pe săptăm-nă#
5n plus, datorită conţinutului bogat în "itaminele >A, >*. şi acid folic, oul menţine sănătatea
sistemului ner"os şi combate stresul, principalul responsabil de de%echilibrele organismului#
Seleniul şi "itamina = din compo%iţia sa au proprietăţi antio:idante şi prote3ea%ă "asele de s-nge#
!hiar dacă nu e repre%entati" din punct de "edere cantitati", oul, mai ales cel fiert, inhibă sen%aţia
de foame şi conţine doar M+ de calorii, în diete put-nd fi consumat de ma:imum patru ori pe
săptăm-nă#
Atenţie, are şi contraindicaţii(
'Iălbenuşul conţine mult colesterol şi, chiar dacă nu le creea%ă probleme persoanelor sănătoase,
celor care au trigliceridele şi colesterolul crescute, nu le este recomandat mai mult de un ou pe
săptăm-năN
'Eul fiert tare le poate pro"oca indigestie persoanelor cu probleme biliareN
')entru că poate conţine para%itul numit salmonella, nu e bine să fie consumat crud, ci doar
preparat#
Asocia%ă'l cu legume bogate în "itamina !# $eşi este alimentul cel mai bine echilibrat la capitolul
proteine, oul nu conţine glucide şi nici "itamina !, iar pentru o mai bună absorbţie a fierului din
compo%iţia sa este indicat să fie asociat cu legume care conţin această "itamină: sfeclă roşie,
pătrun3el, ţelină, ceapă, cartof, "ar%ă albă, conopidă sau do"lecel# 5n schimb, alături de ficat şi de
unt, oul este o sursă e:celentă de "itamina A, asigur-nd 1+J din necesarul unui copil şi .+J din cel
al unui adult# 2ai mult, oul furni%ea%ă *1J din aportul %ilnic de fier şi .1J din do%a de fosfor
necesară copiilor#
Cum afli dacă e proaspăt
)entru a te asigura că ouăle pe care "rei să le prepari sunt proaspete, cufundă'le într'un "as cu apă
rece# $acă răm-n la fund, le poţi consuma fără gri3ă#

Alimente care inving depresia
Starile depresi"e,re%ultatul unei acti"itati ner"oase anormale in anumite %one cerebrale, se afla in
stransa legatura cu alimentatia si sportul, au descoperit cercetatorii de la ?ni"ersitatea Lar"ard#
+osiile
Hn tratarea depresiilor, rosiile sunt recomandate datorita unui continut crescut in uridina, un compus
cu efecte e:traordinare in combaterea acestor stari# ?ridina se mai gaseste in alimente precum
%aharul din trestie, dro3die de bere sau broccoli# $e asemenea, consumate proaspete, rosiile ofera un
aport important de "iatmina A, !, calciu si potasiu, continand substante benefice pentru organism,
precum oligoelemente si licopen, pigmentul care le confera culoarea rosie# Acesta este un puternic
antio:idant ce intensifica deto:ifierea organismului si arderea grasimilor#
,ananele
Aceste fructe contin numeroase componente nutriti"e: sunt bogate in %aharuri, in "itamine precum
acid folic, "itamina !, A, =, >A, minerale precum potasiu, sodiu, fier, calciu, magne%iu, cobalt,
fosfor, %inc, crom, dar si fibre, proteine si unele substante acti"e, dar si "itamine: >A si >*.#
2etabolismul acestor "itamine a fost asociat cu tulburarile depresi"e# Alte alimente asemanatoare
sunt: a"ocado, ficat, soia, carne de pasare si "ita, ton, somon, alune, arahide#

Cerealele integrale
!erealele integrale sunt recomandate chiar in alimentatia %ilnica, a"and numeroase beneficii asupra
sanatatii# =ste indicat sa le consumati dimineata cu o mare cantitate de lichide 7cu lapte de e:emplu8
pentru ca repre%inta o sursa de energie pentru cate"a ore bune, asigurand un tonus foarte bun pana
la orele pran%ului# 6otodata cerealele contin si o mare cantitate de "itamine din
comple:ul >, una dintre acestea fiind "itamina >* sau tiamina, implicata in combaterea depresiei#
<itamina >* are un rol deosebit in biosinte%a neurotransmitatorilor, substante elibetare in general
de sistemul ner"os##
Studiile medicale au demonstrat o legatura intre deficitul de "itamina $ si starile despresi"e# Astfel,
puteti consuma galbenus de ou, bran%eturi#
Ai probleme cu trezirea devreme!
Ai "rea sa te ridici din pat si sa stralucesti ca soarele diminetii? Sa te simti odihnit si gata de noi
acti"itati? $in pacate, nu foarte multi pot e"ita BmahmurealaB de la primele ore ale %ilei, pentru ca
ori nu ai un ritm stabil de odihna, ori pur si simplu nu esti programat genetic sa fii matinal#
6otodata, e:ista cate"a mici trucuri care te pot face sa te ridici din asternuturi cu un %ambet larg pe
bu%e, chiar si in %orii %ilei#
BEricat as dormi, dimineata ma tre%esc obosit(B# Am au%it asta de nenumarate ori#
!hiar si tu ai aceeasi problema pentru care nu ai gasit in atatia ani o solutie# $ar, asta nu inseamna
ca nu e:ista una#
Hn primul rand trebuie sa actionam pe plan psihic(
Alarma ener"anta a ceasului iti da tre%irea in fiecare %i? Aceasta este o prima problema# Stim ca
daca ti'ar canta o melodie sua"a mai mult ca sigur ai dormi in continuare, dar poate ar trebui sa
incerci un cantec "esel precum B>are neccesitiesB din !artea Ounglei( )rogramea%a'ti cd'plaPerul
sau telefonul sa te tre%easca pe aceste acorduri si nu te "ei mai fi morocanos# Ai putea sa incerci si
un scurt dans pe mu%ica "esela, pentru o minima in"iorare care te "a scapa de durerile de oase#
Hmportant este ca,atunci cand te tre%esti, sa traiesti sentimente placute, nu cele de BAh, e prea
de"remeB sau B2a dor toateB# Hncearca sa te tre%esti mai de"reme pentru a'ti sa"ura cafeaua fara
graba, sa poti %abo"i putin cu pri"irea pe geam si sa mananci#
Cele ) cicluri de somn
Eamenii trec prin patru'sase cicluri de somn in fiecare noapte, spun specialistii pe site'ul
Qebmd#com# /iecare ciclu consta in cinci etape, "ariind de la un somn foarte usor 7etapa *8 la unul
foarte adanc 7etapa 08 si apoi in etapa 1, cea Bde miscare rapida a ochiilorB, adica aceea in care
"ise%i#
Hata cum stau lucrurile stiintific: tre%irea din stadiu profund, precum etapa 9 sau etapa 0, este
resimtita foarte dificil# $e aceea, a fi tre%it dintr'un pui de somn poate fi atat de derutant# $e
asemenea, acesta este si moti"ul pentru care unii dintre cei care se tre%esc prea de"reme se pot simti
Bmi%erabilB# Hronic este ca suntem programati natural sa trecem prin cele mai adanci etape ale
somnului in inter"alul orar +0#++'+A#++# otodata, nu iti pierde sperantele: te poti reprograma(
4eprogramea%a'te(
$aca "rei sa'ti muti etapa de somn adanc la o alta ora din noapte, o poti face cu putin antrenament#
=:ista o formula foarte simpla si aplicabila# ?n ciclu de somn durea%a apro:imati" C+ de minute#
Hnmulteste cele C+ de minute cu A cicluri de somn si "ei constata ca ai ne"oie de aproape M ore de
somn pe noapte# Asadar, daca ora ..#++ te gaseste cu capul pe perna, la ora A#++ "ei fi proaspat ca
painea calda#
@u'ti a3ung cele M ore de somn?
!ercetatorii spun ca e:ista si oameni care au ne"oie de doar sase ore de somn pe noapte, pe cand
altii au ne"oie de %ece( $e ce? !iclurile de somn "aria%a# !ei care au ne"oie de foarte mult somn au
ciclurile lungi, de pana la doua ore( Aici inter"ine partea interesanta: multora dintre cei care au
ciclurile de somn decalate de la obisnuitele C+ de minute nu li s'a spus, inca din copilarie, la
ce ora sa mearga la culcare# Asadar, corpul asculta de propriile semnale#
Solutia ta este sa te impui cu un orar fi: in fata propriei persoane#
'Stai in po%itia se%ut pe marginea patului si leagana'ti picioarele# 6e "ei tre%i mai repede#
'Setea%a alarma ceasului pentru ultimul moment( Astfel, nu "ei fi tentat sa decale%i ora
de tre%ire# !ate"a minute de somn in plus te "or face doar sa te simti mai rau#
'!and te scoli prea de"reme, fa un e:ercitiu de respiratie: inspira'e:pira adanc pentru a lua contact
cu realitatea#
'Spala'te doar cu apa rece pe fata# = un mod natural de a'ti tonifia mintea(

-ărul . cum funcţionează 'i cum îl îngrijim!
5nainte de a pre%enta scurte e:plicaţii pri"ind modul în care funcţionea%ă părul, iată c-te"a
ade"ăruri despre păr, care infirmă tot at-tea mituri:
'părul nu creşte mai repede dacă îl radeţi frec"entN
'purtarea pălăriei nu grăbeşte apariţia chelieiN
'părul nu creşte mai repede noaptea şi nici dacă îl spălaţi desN
'spălatul frec"ent ori "opsirea părului nu distruge foliculul părului 7BpungaB în care firul de păr se
de%"oltă8N
'spălarea frec"entă a părului nu duce la BîngrăşareaB mai rapidă a acestuia#
5n stratul inferior al pielii 7derma8, pe l-ngă glandele sebacee şi glandele sudoripare mai e:istă ce"a:
părul# 5mp-n%it pe toată suprafaţa corpului, acesta constă în lungi şiruri de celule moarte pline cu
cheratină 7proteină care intră în structura părului, epidermei, unghiilor etc,care are şi rolul de a
întări stratul e:terior al pielii8#
/iecare fir de păr se formea%ă într'un folicul ' un mic BsacB în care părul este creat de celule ale
pielii# Atunci c-nd un nou strat de celule este adăugat la rădăcina firului de păr, acestea mor, iar
firul de"ine un pic mai lung# $upă cum se poate obser"a, părul se află în aceeaşi situaţie cu pielea:
celulele "ii sunt la interior, cele moarte la e:terior#
/ipuri de par
$eşi a"em mai multe fire de păr pe centimetru pătrat dec-t un cimpan%eu, cele mai multe fire de păr
pre%ente pe corpul nostru sunt greu "i%ibile# Acest tip de păr, subţire şi care creşte greu se numeşte
păr "elus#
)ărul terminal este acela pre%ent pe cap, la subsuori, pe piept, spr-ncenele, genele, în %ona
organelor genitale etc# $upă cum aţi obser"at, acest tip de păr este mai gros, mai lung şi creşte
relati" repede# )ărul creşte drept sau ondulat# Se înt-mplă ca ca cei care au părul drept să şi'l
dorească ondulat şi "ice"ersa 7în special se aplică această regulă femeilor8# !ine dictea%ă cum "a fi
părul, ondulat ori nu?
4esponsabil este foliculul care în care se de%"oltă firul de păr: dacă foliculul este perfect rotund,
firul "a ieşi drept, dacă foliculul este o"al,firul de păr "a fi ondulat# $in păcate pentru unii care'şi
doresc tipul de păr pe care nu'l au, nu e:istă soluţie pentru schimbare, în afara drumului la fri%erie,
unde, cu a3utorul di"erselor aparate şi soluţii din arsenalul oricărei fri%erii serioase, se poate
produce din păr drept păr ondulat şi in"ers#
)ărul nu creşte încontinuu şi un fir de păr nu durea%ă o "iaţă# )ărul are perioade de creştere şi
perioade de stagnare# $in fericire, doar o mică parte a firelor de păr din capul dumnea"oastră se află
în BhibernareB la un moment dat, apro:imati" C+J fiind în creştere# Rilnic pierdeţi apro:imati" 1+
de fire păr, fără ca acest lucru să semnifice că aţi început să cheliţiN în c-te"a %ile din foliculul din
care a că%ut un fir Bbătr-nB se "a naşte un nou fir de păr# 5n medie, un fir de păr din cap are o "iaţă e
A ani# @u este "alabilă aceeaşi cifră pentru gene şi spr-ncene# Spr-ncenele cresc timp de
apro:imati" *+ săptăm-ni după care stagnea%ă restul anului# Ienele, în schimb, cresc "reme de 9
luni, după care cad şi sunt înlocuite#
De ce ni se face pielea de gaina!
Aţi obser"at că la frig ori c-nd sunteţi pradă unor emoţii puternice, pielea umană îşi schimbă
aspectul, iar părul se ridică pe tot corpul# $e ce se înt-mplă astfel? Acest fenomen nu este
caracteristic doar oamenilor, ci şi altor animale# =:plicaţia este una de natură e"oluti"ă: au fost
timpuri c-nd o astfel de reacţie a organismului a3uta la păstrarea căldurii în apropierea pielii#
Edată cu pierderea pilo%ităţii e:cesi"e, această reacţie a organismului a rămas, dar eficienţa ei este
%ero#
Care este rostul parului!
Suntem obişnuiţi cu părul nostru# 2ulţi dintre noi in"estim mulţi bani pentru a'l întreţine în forma
dorită# Adolescenţii, cu precădere, tind să'şi imprime propria personalitate în modul în care îşi
aran3ea%ă coafura# $e multe ori pri"ind modul în care părul este tăiat putem spune dacă indi"idul
aparţine unei anume secte ori unei anume mişcări politice# $ar toate aceste lucruri nu e:plică de ce
pe corpul nostru creşte păr###
Sunt c-te"a a"anta3e ale pre%enţei părului pe corpul nostru# $e e:emplu, genele ne feresc adeseori
de insecte care s'ar opri în ochii noştri ori de di"erse resturi minuscule# Spr-ncenele a3ută în
BdeturnareaB picăturilor de transpiraţie ori ploaie ce altfel ar a3unge tot în ochii noştri# )ărul de pe
cap, pe de o parte prote3ea%ă pielea capului de ra%ele puternice ale soarelui, iar pe de alta, în ca%ul
în care este frig afară, reduce pierderea de căldură prin %ona capului# @u în ultimul r-nd, părul din
%ona organelor genitale indică faptul că am a3uns la maturitate din punct de "edere se:ual şi
capabili de reproducere#
Ce sampon folosim'
4eclamele la şampon sunt pe c-t de fermecătoare, pe at-t de înşelătoare de cele mai multe ori#
Aflăm că nu ştiu ce şampon minune ne "a Bhrăni de la rădăcină firul de părB, ni'l "a Bre"itali%aB ori
îl "a BînsănătoşiB# !e? ?n şir de celule moarte? 6oate "itaminele din lume nu le "a readuce la "iaţă
şi nici nu ne'ar folosi un atare lucru, căci dacă celulele ar reîn"ia, mersul la fri%er ar fi înlocuit cu
mersul la chirurg# 2ai bine folosiţi di"ersele produse ce stau la ba%a şampoanelor 7de la ur%ici la
portocale8 pentru propria alimentaţie, dec-t să le irosiţi pe propriul păr#
$e ce a"em ne"oie să spălăm părul? )entru că sebumul produs de glandele sebacee, care în fapt
prote3ea%ă firul de păr, ung-ndu'l, în timp se acumulea%ă şi dă impresia de păr BgrasB, iar în plus se
amestecă cu bucăţi de piele moartă a scalpului şi particule de praf de pe stradă# &amponul di%ol"ă
acest amestec, şi lasă părul curat, dar şi uscat şi fragil#
?scăciunea firului de păr este combătută de şampoane prin faptul că unele conţin balsam#
=ste preferabil, pentru o mai bună re%istenţă a părului, să folosiţi balsam cumpărat separat de
şampon# >alsamul unge firul de păr şi îl prote3ea%ă#
Spălatul %ilnic pe cap nu numai că nu este indicat, dar este şi în defa"oarea părului dumnea"oastră#
$acă puteţi re%ista . ori 9 %ile între două spălături ale părului capului, nu se "a înt-mpla nimic rău#
)e de altă parte, trebuie menţionat, împotri"a opiniei multora, că spălatul frec"ent pe cap nu duce la
apariţia mai rapidă a părului BgrasB# )roducţia de sebum nu are cum fi influenţată de spălatul
părului#
$upă cum probabil aţi obser"at, în special dacă a"eţi mătreaţă, şi şampoanele anti'mătreaţă, după o
"reme, în cele mai multe ca%uri, produc mătreaţă# =ste indicat, aşadar, să folosiţi mai multe tipuri de
şampoane care se potri"esc tipului dumnea"oastră de păr şi pe care să le rotiţi în timp#

/otul despre nasterea in apa
@asterea in apa este din ce in ce mai solicitata de mamicile din intreaga lume# /ata de metoda
traditionala, aceasta este mai putin dureroasa, se derulea%a mai repede si este mai rela:anta pentru
mama #
Apa repre%inta un mediu propice nasterii, insa in afara de acest aspect, nasterea in apa mai are si
alte beneficii: reduce durata efecti"a a aducerii copilului pe lume, ofera mamei mai multa liberatate
de miscare si fatului posibilitatea de a tran%ita mai usor spre lumea e:terioara# 6otodata, apa
permite o mai buna dilatare a colului uterin si are proprietati anti'spasmodice, permitand muschilor
sa se rela:e%e#
/aptul ca mama se poate misca dupa bunul plac si are posibilitatea sa'si aleaga po%itia cea mai
confortabila pentru ea, repre%inta un mare atu# Hn plus, ea poate sa fie tinuta in brate si sustinuta
chiar de sotul ei, care poate sa stea in ba%in pe toata durata nasterii#
Prima etapa'2edicul ginecologic sau asistenta consulta mama pentru a stabili gradul de dilatare a
"aginului# 6ot acum, se incearca si o oarecare apro:imare a manierei in care urmea%a sa fie
facilitata nasterea prin dilatare# Apoi, medicul asculta bataile inimii fatului si ale mamei, uneori
controland totul prin intermediul unui monitor#
A doua etapa(=ste repre%entata de momentul in care fatul "ine pe lume# Hn momentul in care i se
i"este crestetul, el este a3utat sa iasa de catre medic sau de asistenta#4iscul de a inghiti apa este
aproape ine:istent, iar asta deoarece pruncul are suficient de mult o:igen pentru a supra"ietui in
ca%ul in care se afla sub apa#
A treia etapa(Hn continuare, pentru a se asigura ca nou'nascutul respira asa cum trebuie, medicul
reali%ea%a o aspiratie profilactica a muco%itatilor, atat in gura, cat si in nas#
A patra etapa')rimele guri de aer ale copilului repre%inta momentul in care plamanii acestuia se
inunda cu o:igen, si deci se umfla, pentru a indeplini functia respiratorie#Acesta este pragul la care
respiratia cardiaca de"ine cardiopulmonara, fapt determinat de necesitatea ca sangele sa primesca
o:igen#
A cincea etapa($aca tatal a fost pre%ent la nasterea ac"atica, acum este ca%ul sa inter"ina, prin
taierea cordonului oblilical al pruncului# 6atal poate intra in ba%in alaturi de mama,ba mai mult,
poate sta langa ea pe toata durata nasterii# =l este asistat de medic in timp ce taie cordonul
ombilical, insa trebuie sa urme%e in mod obligatoriu sfatul personalului calificat# Hn ca%ul in care
acesta nu a participat la momentul nasterii, mama primeste a3utorul de care are ne"oie de la medic
sau de la asistenta#
A sasea etapa'/emeia este a3utata sa se ridice, spri3inita din spate, fie de catre tata, fie de catre
personalul medical# 4idicarea trebuie sa facuta de sub a:ile, pentru ca in acest fel i se sustine
greutatea mamei, ea fiind scutita de orice efort suplimentar# Apoi, isi poate tine in brate copilul si
primi asistenta medicului ginecolog#
)ravaliu mai putin dureros
)rincipalul rol al apei este acela de a a3uta mama sa treaca peste perioada de tra"aliu prin adoptarea
unei po%itii naturale, instincti"e, pentru a usura intreg procesul nasterii# 4ela:area musculara este
benefica pentru "iitoarea mama, iar contractiile sunt, in multe dintre ca%uri, aproape nedureroase#
!u toate acestea, multi medici de specialitate sunt de parere ca tra"aliul are rolul sau in de%"oltarea
ulterioara a copilului, contractiile fiind cele care pregatesc trupul fragil al acestuia pentru "iata din
afara uterului# $e aceea, nasterea in apa este in multe tari contro"ersata, ea putandu'se intampla
doar in anumite centre ginecologice, a"and costuri destul de ridicate#
E recuperare post'natala usoara =:ista ca%uri in care mama iese din ba%inul in care a nascut
aproape imediat, fara sa necesite recuperare post'natala# @asterea in apa este insa o metoda
pretentioasa de a aduce un prunc pe lume#
/emeia care urmea%a sa nasca, trebuie sa stea scufundata in apa pentru apro:imati" una pana la
doua oreN temperatura medie necesita control permanentN apa trebuie sa fie pregatita dinainte pentru
proceduraN mediul trebuie sa fie de%infectat si sa nu permita accesul factorilor care ar putea dauna
micutului#

0iua bună începe de dimineaţă
*e"ula de aur: să ne tre%im firesc, calm, fără a stresa organismul# Această regulă ne a3ută să
începem %iua cu dreptul# $ar pentru a ne face %iua plăcută încă de la primele ore, mai trebuie să
respectăm c-te"a reguli simple şi de bun'simţ# !are ne iau cel mult *1 minute, dar ne dau multe ore
de chef de "iaţă#
)rei minute pentru a ne da +os din pat.$ar nu mai mult de trei minute( &i în aceste trei minute
aprindeţi lumina dacă afară e încă întuneric# &i cu %-mbetul pe bu%e întindeţi m-inile şi picioarele,
aduceţi genunchi la piept în c-te"a repri%e# =ste un mod plăcut şi eficient de a ne tre%i din somn#
Cinci minute sub dus #$e3a aţi făcut ochi şi e bine să "ă ridicaţi din pat pentru duş, o acti"itate
necesară, dinamică şi plăcută# 5n plus, duşul stimulea%ă metabolismul şi creşte secreţia de endorfine#
Lormonii fericirii, endorfinele, sunt implicaţi în crearea sentimentului de bucurie şi în diminuarea
durerii, stresului, depresiei# Aceşti hormoni au capacitatea de a bara drumul acestor stări neplăcute
către creier, mecanism care ne duce cu g-ndul la droguri# $ar endorfinele sunt nişte droguri
naturale, proprii organismului nostru, care nu creea%ă dependenţă#
%mportant:după duş, faceţi c-te"a e:erciţii uşoare 7de respiraţie, fle:are, stretching8 pe un fond
mu%ical agreabil#
,oua minute pentru o baie de lumina
6rageţi draperiile, deschideţi larg ferestrele indiferent de se%on, pentru a aerisi dormitorul şi a
respira aer curat# )lasaţi'"ă în faţa ferestrei, în locul cel mai bine luminat şi lăsaţi'"ă scăldată într'o
baie de lumină# )entru că, aşa cum ştiţi de3a, terapia cu lumină este aducătoare de bună dispo%iţie,
este "indecătoare de depresie# )ri"iţi cerul şi a"eţi con"ingerea că, deşi sunt nori, soarele cu ra%ele
lui bl-nde, matinale, "a încărca organismul nostru cu energia necesară pentru încă o %i de acti"itate#
Cinci minute pentru un mic dejun ec#ilibrat
= o greşeală enormă să săriţi micul de3un# A%i, o felie de p-ine pră3ită cu ce"a, m-ine la fel### &i
treptat, treptat, g-ndiţi'"ă ce "'ar plăcea să m-ncaţi la micul de3un# = minunat să pregătiţi micul
de3un nu oricum, ci fredon-nd un şlagăr preferat# 2-ncaţi uşor, dar consistent# &i neapărat, la final,
un fruct: un GiQi, un măr### sau un BfreshB#
Luaţi în calcul şi un suc de lăm-ie cu apă### ?n e:celent mi3loc de eliminare a to:inelor###

+eguli pentru o dietă corectă
=:istă foarte puţini oameni care nu au ţinut niciodată o cură de slăbire# 2ulţi se pl-ng însă că nu au
dat re%ultate, dar nu stiu de ce# !urele de slăbire sunt foarte u%itate, dar, din păcate, de cele mai
multe ori sunt ţinute prost, iar re%ultatele înt-r%ie să apară# Hată c-te"a reguli ce trebuie respectate
pentru ca dieta pe care o ţii să dea re%ultate pe măsura eforturilor tale#
/ă sportS nu rebuie să pier%i din "edere că nicio dietă nu te "a a3uta să slăbesti fără să faci si
e:erciţii fi%ice pentru că miscarea menţine metabolismul la un ni"el constant#
Diete drasticeS fereste'te de diete care elimină una dintre cele trei substanţe'cheie de care corpul
tău are ne"oie: carbohidraţi, proteine si grăsimi "egetale# Erganismul tău are ne"oie de toate trei
pentru a funcţiona normal# $acă elimini "reuna dintre aceste substanţe, "ei a"ea probleme de
metabolism si te poţi îmbolnă"i gra"# $ietele ba%ate pe eliminarea carbohidraţilor sau proteinelor
sunt pur si simplu mituri si nu sunt ba%ate pe cercetări medicale# Scăderea în greutate e cau%ată de
reducerea caloriilor, nu de reducerea nutrienţilor#
Ha "itamine pe toată durata dietei()-nă si cei care măn-ncă tot ce "or nu consumă combinaţii
perfecte de alimente care să le furni%e%e toţi nutrienţii de care au ne"oie# )entru cei care ţin o dietă,
este si mai greu# $e asemenea, dacă ne"oile nutriti"e pe care le are corpul tău sunt asigurate printr'
un supliment %ilnic de "itamine, îţi poţi alege meniul mai liber, fără să fii atent la conţinutul de
"itamine al m-ncărurilor#
-astilele de slăbit au efecte limitate si, foarte des, sunt periculoase# !ele mai multe conţin
amfetamine care accelerea%ă metabolismul S numărul caloriilor arse creste si scade pofta de
m-ncare# 5n timp însă, se de%"oltă toleranţă la aceste medicamente# 2ai mult, luate "reme
îndelungată, pot îmbolnă"i organele interne#
Alcoolul' poate conţine chiar F calorii pe gram# 6otusi, nu trebuie să ne grăbim să'l eliminăm
complet# Spre e:emplu, poţi păstra obiceiul de a bea un pahar de "in pe %i# E mulţime de studii au
arătat că un consum moderat de alcool reduce colesterolul# !antitatea indicată este de un pahar sau
două#
Concluzie()entru a reusi să slăbesti eficient, trebuie să stii să reduci consumul %ilnic de calorii si, în
acelasi timp, să faci foarte multă miscare# @u e important neapărat ce măn-nci, ci raportul dintre
numărul de calorii pe care le consume si caloriile pe care le ar%i pe %i# Ai putea să măn-nci doar
legume, dar, dacă ai consuma mai multe calorii dec-t ai arde, ai lua în greutate#
6otusi, cele mai multe diete caută să scadă cantitatea de m-ncăruri grase din meniul %ilnic#
Irăsimile sunt, cu siguranţă, dusmanul numărul *, deoarece conţin cele mai multe calorii pe gram#
5n "reme ce carbohidraţii si proteinele conţin 0 calorii pe gram, grăsimile conţin C# )roblema e că
grăsimile dau gust si sa"oare m-ncărurilor si e foarte greu să te abţii de la a le consuma, dar trebuie
să faci asta#
Astfel, dacă urme%i acesti pasi, dieta ta "a da roade si "ei "edea re%ultatele în scurt timp#

1#id de autoe2aminare a sanilor
=:ista o masura pre"enti"a pe care o poti practica pentru sanatatea ta( Ai la indemana acest ghid
practic care te "a lamuri despre importanta e:aminarii sanilor, cand este momentul cel mai potri"it
pentru o autoe:aminare si cum se face aceasta#
Sanul este alcatuit din glande, pori secretori, tesut lipidic si muschi# !ei din urma dau forma
sanului# Sanul contine un mare numar de glande ce produc laptele si canale conductoare ce se
temina cu mamelonul# Acolo este produs laptele mamar# $i"i%and sanul in 0, obser"am ca
ma3oritatea conductorilor se gasesc in 3umatatea de sus 7in apropierea a:ilei8# Acolo se de%"olta
ma3oritatea celulelor maligne 7in proportie de 1+J8#
,e ce sa efectuam e-aminarea sanilor'
$eoarece odata cu autoe:aminarea incepem sa aflam constitutia fi%iologica a sanului si putem astfel
sa descoperim orice anomalie ar aparea# C1J din ca%urile de cancer la san pot fi e"itate daca este
depistat la timp#
/ederatiile internationale de medici sugerea%a ca autoe:aminarea sa inceapa in 3urul "arstei de .+
de ani# =ste cunoscut ca una din *+ femei poate sa pre%inte 7simptome de8 cancer de san la un
moment dat in "iata ei, mai ales intre 0+ si A1 de ani#
Cand sa efectuam autoe-aminarea'
6rebuie sa palpe%i sanii o data pe luna, astfel incat sa de"ina un obicei# $e preferinta cu o
saptamana inainte de menstruatie, intrucat "olumul fi%iologic pe care il capata sanii datorita
hormonilor se reduce atunci 7la menstruatie sanii sunt umflati si dor8# Sa nu uitam ca si la barbati
poate aparea cancerul de san, dar in procenta3 mult mai mic#
Cum sa efectuam autoe-aminarea'
)ostea%a'te in fata unei oglin%i si obser"a sanii intai cu mainile 3os, apoi cu mainile pe solduri
7aceasta po%itie contracta muschii toracelui8, iar apoi cu minile intinse in sus, deasupra capului#
)ri"este'ti sanii pentru a obser"a:
' diferente intre ei, diferente de marime, de forma si conturul fiecarui san 7marime, "olum,
orientarea catre interior a mamelonului8N
'pielea, pentru a obser"a contu%ii, protuberante, ec%eme#
)AL)A4= H'6rebuie sa se reali%e%e in timp ce stai intinsa, deoarece in aceasta po%itie muschii sunt
rela:ati si astfel este facilitata palparea# $aca e:amine%i intai sanul drept trebuie sa pui o pernuta
sub umarul drept, iar bratul sa'l indoi sub cap, la ni"elul gatului# Hn continuare, cu cele trei degete
din mi3loc unite si cu palma mainii stangi efectuea%a miscari ciclice in 3urul sanului, in forma de
spirala, catre centrul sanului, apasand usor dar stabil cu "arfurile degetelor, in sensul acelor de
ceasornic#
)AL)A4= HH'Apoi fa miscari "erticale, parcurgand in intregime sanul cu mana in sus si in
3os#!ontinua sa faci miscari centrifuge si centripete, acoperind tot sanul#
)AL)A4= HHH'4amanand in aceeasi po%itie, trebuie sa palpe%i si a:ila corespun%atoare sanului,
pentru a obser"a aparitia unor e"entuale umflaturi# )entru aceasta parcurge cu mana toata suprafata
a:ilei, facand miscari circulare in toate directiile, apasand %ona putin mai tare decat in ca%ul
sanului#
)AL)A4= H<'6ot in aceeasi po%itie, apasa putin mamelonul intre aratator si degetul mare# /ii
atenta daca e:ista secretie de lichid si daca e:ista simfi%a sau orientarea catre interior a
mamelonului#
Ce trebuie sa faci daca e-ista anomalii'
$aca obser"i %one tari sau "reo scurgere din sfarc sau "reo modificare a pielii sanului sau a
mamelonului, nu te speria, deoarece poate fi "orba despre un ca% benign# Hnsa, oricum ar trebui sa te
sfatuiesti cu terapeutul tau pentru a stabili un diagnostic si pentru a te indruma catre un specialist,
daca este ne"oie#
.actorii de risc/
' menstruatie prematura 7inainte de "arsta de *. ani8N
' menopau%a intar%iata 7dupa 11 ani8N
' femei fara copii sau nasterea primului copil dupa 9+ aniN
' stresN
' e:punere la radiatiiN
' "iata sedentaraN
' alimentatie bogata in grasimiN
' consum ridicat de alcool 7peste 9 pahare pe saptamana8N
' fumatulN
' dureri ale sanilor 7chisturi8N
' terapie cu hormoni 7sub cercetare8N
' cancer de san pre%ent la mama, fiica sau sora, inainte de menopau%aN
' cancer de san la bunica, matusi, "erisoareN
' utili%area de anticonceptionale 7sub cercetare8#

3reau sa stiu si sa tin minte totul!
Se intampla deseori sa nu ne putem aduce aminte lucruri dintre cele mai elementare, sa uitam
cu"inte simple, iar cateodata ne dam seama cu groa%a ca din memorie au disparut complet perioade
intregi din "iata noastra#
?itarea obisnuita se considera a fi o consecinta a dispersarii atentiei# Suferiti si d"s# de asa ce"a? E
puteti afla cu a3utorul unui e:periment pe care il puteti face chiar acum#
*#Amintiti'"a 1 obiecte fara legatura intre ele, pe care le'ati folosit in ultimele 1'F minute#
.#Acum aduceti'"a aminte cum ati fost imbracata alaltaieri la ser"iciu#
9#$ar cum era imbracata ieri colega din spatele d"s#?
$aca a fost necesar sa depuneti eforturi pentru a raspunde la aceste intrebari simple, a"eti, in mod
cert, mici probleme cu memoria si a sosit momentul sa le re%ol"ati, pentru ca ele sa nu e"olue%e#
$esi este accentuata de stres, uitarea nu este numai o problema a societatii moderne# $intotdeauna
oamenii au cautat metode prin care sa'si imbunatateasca memoria# Stra"echea stiinta indiana,
APur"eda,e"identia%a mai multe probleme, fiecare legata de una sau alta dintre doshe ' energiile
"itale spe cifice omului# $upa cum se stie, e:ista trei doshe ' <ata,)itta, Tapha#
<A6Araspunde de primirea informatiei si de asimilarea cunostintelor# $aca "a este greu sa
asimilati orice informatie noua, adica a"eti insuficienta <A6A, trebuie sa mancati mai multe
leguminoase#
/unctia intermediara a memoriei S retinerea micilor detalii, a cau%elor si efectelor ' este domeniul
)H66=H# )entru acti"area ei, adaugati in mancare condimente picante 7ardei iute, ghimbir8#
TA)LAeste responsabila pentru memoria de lunga durata# )entru a mentine TA)LA la un ni"el
corespun%ator, e bine sa consumati mai multe fructe dulci 7in special banane8 si produse lactate#
4rana pentru minte
$aca ati hotarat ca e timpul sa "a imbunatatiti memoria, trebuie sa respectati cate"a reguli simple:
Hn fiecare %i, consumati pe stomacul gol o lingurita de ulei de masline, fara adaosuri, sau de unt
topit# $upa aceea, beti un ceai cald de plante medicinale#
!onsumati mai des a"ocado# Acest fruct este un bun antio:idant si pre"ine scaderea capacitatii de
memorare#
2eniul %ilnic trebuie sa contina suficiente proteine "egetale' materialul de constructie pentru
tesuturile creierului# ="itati consumul de alimente acre sau fermentate,deoarece acestea blochea%a
canalele energetice subtile#
2asati punctul marma, aflat la ba%a degetului mare al mainii stangi# Actionand asupra acestei %one,
stimulati energiile subtile#


5fort de ec#ipa
$aca pana acum ai acordat atentie abdomenului 7si in special taliei tale8 doar din punct de "edere
estetic, ar fi ca%ul sa te mai gandesti# 2uschii peretelui abdominal si cei erectori ai spatelui iti a3uta
spatele mai mult decat credeai# )ractic, ei sunt cei care tin spatele in po%itia ortostatica si durerile de
spate apar in momentul in care muschii nu isi fac treaba Bca la carteB, pentru ca nu sunt suficient de
tonifiati#
$e multe ori este ne"oie de un efort de constienti%are foarte mare pentru a sta intr'o postura corecta#
$ar, odata a3unsUa in aceasta po%itie de stat, muschii abominali si cei lombari trebuie sa te a3ute,
altfel nu "ei putea sa o mentii#
Ar mai fi un lucru de spus: daca te doare spatele, lucrea%a'ti in primul rand abdomenul(
Ada 4agalie, Ginetoterapeut in cadrul !entrului de sanatate si frumusete !ella /emina, sublinia%a ca
Bspatele este intotdeauna mai tonifiat decat abdomenul si se "ede lucrul asta# Asa am fost construiti
de mama natura: abdomenul trebuie lucrat mult mai des, ceea ce nu inseamna ca spatele trebuie
negli3at#
$e e:emplu, te duci la sala de trei ori pe saptamana: de trei ori faci abdomene, in ultima %i lucre%i si
spatele# $aca lucre%i %ilnic si spatele si abdomenul, proportia trebuie sa fie inclinata mai mult inspre
abdomen# Hdeea e ca cei din spate sunt mai tonifiati pentru ca tine si de statura: ei mentin
ortostatismul 7fara ei ne'am prabusi in fata8 si, ca urmare, nu se rela:ea%a decat partial in somn, in
rest lucrea%a, indiferent cum stai# Si daca stai ghebos, ei tot lucrea%a, pentru ca, daca nu ar lucra, te'
ai prabusi in fataB#
Clasicele 6abdomene6
!ele mai eficiente e:ercitii pentru muschii abdominali sunt clasicele abdomene# Ada 4agalie atrage
atentia ca, in ca%ul durerilor de spate, nu se "or face e:ercitiile de abdomen cu lucru de picioare
7forfecari, bicicleta, etc#,e:ceptie facand e:ercitiile )ilates8#
/acute corect, BabdomeneleB te a3uta in inlaturarea durerii de spate# Tinetoterapeutul te sfatuieste sa
faci e:ercitiile pe spate, cu picioarele indoite, si cu mainile indreptate catre ceafa, fara sa o atinga si
fara sa te a3uti de ele cand te ridici# B6e ridici pana iti de%lipesti omoplatii si abdomenul se
contracta# 2ai mult de atat abdomenul nu se poate contracta, pentru ca atat poate el# $aca incerci sa
te ridici mai mult, tragi cu alti muschi care strica coloanaB# 4e"ii la po%itia de stat pe spate incet, nu
brusc, deoarece si acest lucru poate rani coloana#
Clasicele 0abdomene0 %%'Abdomenele se mai pot face si cu mainile intinse in fata, alunecand incet
cu ele pe coapsa#
Clasicele 0abdomene0%%%'2ulti se intreaba de ce este indicat sa faci e:ercitiile de abdomen cu
picioarele indoite si nu drepte# 6ot Ginetoterapeutul se gandeste la sanatatea spatelui tau si
sublinia%a ca, daca faci e:ercitiile cu picioarele intinse, accentue%i lordo%a fi%iologica a coloanei
"ertebrale 7curbura naturala a %onei lombare8#
BHn po%itia intinsa esti lordo%at, pentru ca asta e po%itia fi%iologica fireasca# !a sa o reduci, indoi
genunchii si se lipeste coloana lombara de solB#
!e se intampla cand faci abdomenele incorect? !u siguranta, pot aparea dureri in %ona lombara si in
ca%ul persoanelor care nu au probleme cu spatele#
/onifiaza.te complet $
Acest e:ercitiu facut in patru etape este ideal pentru tonifierea centurii formate de muschii
abdominali si cei ai %onei lombare# =ste un e:ercitiu foarte bun pentru persoanle cu mobilitatea
sca%uta in coloana lombara#
Prima etapa# $in po%itia culcat cu fata in 3os 7cu picioarele intinse8 te ridici in spri3in pe antebrat
formand un unghi de C+ de grade in coate si in "arfurile picioarelor# E po%itie asemanatoare celei de
flotare dar cu spri3inul pe antebrate# 2entii po%itia de la *1 pana la 01 de secunde 7cat de mult poti8,
a"and fesele si abdomenul incordate in permanenta si spatele un pic rotun3it, cocosat#
=:ercitiul este gresit daca te arcuiesti inspre interior si fesele nu sunt incordate#
B@u ai sa simti niciodata in e:ercitiul acesta ca abdomenul doare, insa simti ca iti aluneca coloana
in fata 7adica se arcuieste, proces in"ers cocosarii8# Hntai iti cedea%a mainile si dupa aia abdomenul#
Simti ca totul ti se duce in fata, spre podea# !and incepi sa te arcuiesti atunci stii ca abdomenul ti'a
obositB, preci%ea%a Ada 4agalie#
Hngreunea%a e:ercitiile
)entru ingreunarea e:ercitiului, poti ase%a un saculet de o greutate mica pe abdomen sau pe %ona
lombara in prima etapa#
)onifiaza(te complet %% 1 %%%
Acest e:ercitiu facut in patru etape este ideal pentru tonifierea centurii formate de muschii
abdominali si cei ai %onei lombare# =ste un e:ercitiu foarte bun pentru persoanle cu mobilitatea
sca%uta in coloana lombara#
A doua si a treia etapa sunt la fel pe fiecare parte a corpului# )o%itia si regulile sunt aceleasi:
abdomenul si fesele incordate#
Ase%at pe o parte, te ridici pe antebrat, cotul fiind un pic bagat sub tine, pentru mentinerea
echilibrului 7tot la C+ de grade, perpendicular pe sol8, cu cealalta mana intinsa de'a lungul corpului#
$aca "rei un echilibru mai mare, te poti spri3ini si in cealalta mana po%itionata in fata trunchiului,
dar mai mult simbolic pentru a nu usura e:ercitiul# Se mentine po%itia intre *1' 01 de secunde#
Acest e:ercitiu se face pe ambele parti#
B!hiar ar fi bine sa se lucre%e acelasi timp la toate e:ercitiileB,recomanda Ada#
)onifiaza(te complet %V
Acest e:ercitiu facut in patru etape este ideal pentru tonifierea centurii formate de muschii
abdominali si cei ai %onei lombare# =ste un e:ercitiu foarte bun pentru persoanle cu mobilitatea
sca%uta in coloana lombara#
A patra etapa# $in po%itia culcat pe spate 7cu picioarele intinse8 te ridici pe antebrate formand un
unghi de C+ de grade in %ona cotului si pe calcaie, restul corpului fiind in aer cu ba%inul cat mai sus#
Abdomenul si fesele sunt incordate, ca la prima etapa a e:ercitiului# 2entii po%itia intre *1 si 01 de
secunde, tot atat cat ai mentinut'o si la celelalte etape#A patra etapa# $in po%itia culcat pe spate 7cu
picioarele intinse8 te ridici pe antebrate formand un unghi de C+ de grade in %ona cotului si pe
calcaie, restul corpului fiind in aer cu ba%inul cat mai sus#
B=:ercitiile statice se lucrea%a foarte mult la ni"elul psihicului# $aca te gandesti la cu totul altce"a
si nu mai esti atent la po%itia corecta s'a dus tot e:ercitiulB, mai spune Ada 4agalie#

) alimente care te fac mai destept
Specialistii îti spun ce trebuie sa man-nci daca "rei o memorie mai buna sau ai probleme cu atentia#
2emorie mai buna, capacitate de concentrare si o atentie distributi"a# Au%im peste tot de
suplimente care fac minuni pentru creierul nostru# <estea buna este ca o dieta echilibrata este cea
care ne tine mintea sanatoasa#
E buna functionare a creierului nostru depinde mult de alimentatie# Irasimile sau dulciurile din
abundenta slabesc memoria# !arenta de proteine sau minerale scade capacitatea intelectuala# Hata ce
trebuie sa m-ncam ca sa g-ndim bine# Morcovi, pentru o memorie mai buna# 2orco"ii cresc
capacitatea de memorare si de în"atare# Sunt recomandati mai ales în perioadele de e:amene# !u c-t
consumati mai mult acest aliment, cu at-t puterea de memorare "a fi mai mare#
2aharul te face mai abil în g-ndire# Raharul este sursa preferata de “combustibil” a creierului
nostru, mai e:act, gluco%a pe care corpul o metaboli%ea%a din dulciurile si carbohidratii pe care îi
consumam# $in acest moti", atunci cand bem sucuri sau m-ncam dulciuri, creierul are de c-stigat#
Se îmbunatateste g-ndirea si cresc abilitatile mintale# !eapa te scapa de surmena3# !eapa este
recomandata pentru înlaturarea oboselii psihice si a surmena3ului intelectual# 5n acelasi timp,
îmbunatateste circulatia sang"ina si a3uta la o mai buna o:igenare a creierului# Se recomanda
consumul unei 3umatati de ceapa pe %i, în perioadele dificile, cu stres intens#
#oia, pentru efort intelectual#
Se stie ca lecitina e cea care ne a3uta în perioadele solicitante, iar despre soia se spune ca ar fi unul
dintre cele mai bogate produse în lecitina# Specialistii o recomanda persoanelor care depun un efort
intelectual foarte mare# Alte produse bogate în lecitina sunt galbenusul de ou,ciocolata, laptele,
unele cereale#
$himbirul creste creati"itatea# E cana de ceai de ghimbir baut %ilnic "a da fr-u liber imaginatiei si
creati"itatii# Asadar, daca ser"iciul "a cere tot mai multa imaginatie, nu e%itati sa beti un ceai de
ghimbir# 6ot aceasta planta are rolul de a facilita circulatia sang"ina si de a îmbunatati astfel
o:igenarea creierului#

tratamente naturiste pentru durerile de cap
$urerile de cap sunt cumplite# 6e apuca fi: c-nd ti'e lumea mai draga, aproape niciodata nu trec
dupa prima pastila si de fiecare data îti strica planurile# ?ita de drumurile la farmacie si încearca sa
te faci bine apel-nd la remedii naturiste(
*#>ea o solutie formata din apa, miere si coriandru#
.#)repara o pasta din sare de mare si usturoi pisat# Adauga peste aceasta .++ de mililitri de lapte#
9#?neori, durerile de cap pot fi cau%ate de ga%ele e:cesi"e din stomac# )entru a scapa de acestea,
bea un pahar cu apa calduta, peste care stoarce %eama de la o lam-ie proaspata#
0#?n alt remediu poate fi pasta de scortisoara 7care se obtine din pudra amestecata cu putina apa8#
Se aplica pe cap, sub forma de compresa#
1#2ai poti încerca un masa3 cu ulei de nuca de cocos#
A#2inuni "a face si masa3ul cu ulei de migdale# /rectionea%a' ti fruntea si muschii inferiori ai
g-tului#
F#$aca durerile de cap te chinuie de mai multa "reme, mai ales dimineata, încearca un tratament de
durata# Hmediat cum te tre%esti, ia un mar, ume%este'l, apoi trece'l prin sare si consuma'l# La final,
bea un pahar cu apa calduta# )entru re%ultate sigure, repeta acest “ritual” naturist timp de %ece %ile
consecuti"#
7u sari peste mese!
!a sa nu de"ii o "ictima a durerilor de cap frec"ente, nu sari peste mese# 2-n-nca alimente bogate
în calciu, proteine, "itamina !, "itamina >*. si "itamina $# ="ita br-n%a, ciocolata si carnea#

52ercitii de stimulare a creierului
E gandire agila, idei proaspete si bune, solutii rapide pentru tot felul de probleme, un "ocabular
bogat iata ce inseamna un creier stimulat# !ate"a idei care te "or a3uta sa stimule%i creierul precum
si cone:iunile pe care acesta le poate face#
Citeste cat poti de mult'E carte capti"anta, interesanta iti "or stimula creierul, iti "a imbunatati
"ocabularul si gandirea# /ie alegi o carte la intamplare, fie le ceri amicilor sa'ti recomande o carte
care le'a placut# $aca citesti cate"a pagini in fiecare seara acestea "or contribui mult la de%"oltarea
ta intelectuala si "or contribui la buna functionare a creierului tau# !iteste carti din toate domeniile:
medicina,arta, stiinta si tehnica, literatura etc# @u numai ca "ei asimila informatii, dar "ei adormi
mai usor si te "ei tre%i mai odihnit#
&a sport
=:ercitiile fi%ice sporesc gradul de concentrare# E combinatie intre .+ de minute de efort fi%ic si o
lectura scurta inainte de culcare este bine "enita# $upa sport, sangele este pus in miscare intr'un
mod alert, lucru care te a3uta sa asimile%i informatiile mai repede si mai bine#/ie ca este "orba de
3ogging, abdomene, mers cu bicicleta sau cu rolele, efortul fi%ic se "a face simtit in ceea ce pri"este
acti"itatea creierului#
5vita sa te uiti la televizor
="ita sa te uiti la tele"i%or mai ales seara, inainte de culcare# /ilmele sau stirile nu au un impact
po%iti" asupra creierului propriu si de cele mai multe ori informatiile primite nu te a3uta prea mult#
=ste recomandat sa citesti o carte capti"anta sau o re"ista , sa faci un pu%%le sau orice alta acti"itate
stimulanta pentru creier#
8oaca.te
/ie ca alegi di"erse teste de inteligenta, de cultura generala, un pu%%le, sah sau chiar un 3oc e
calculator7de preferat cele de strategie sau cele care te fortea%a sa memore%i anumite lucruri8,
creierul tau "a fi pus la treaba si astfel "a a"ea o acti"itate creati"a si stimulanta#
$nvata lucruri noi
Hn fiecare %i in"ata un cu"ant nou si foloseste'l cu orice oca%ie# /a'ti o lista cu cu"intele noi in"atate
si repeta'le din cand in cand# Acest e:ercitiu este foarte bun pentru creier, dar mai ales pentru
"ocabularul si e:primarea ta "erbala sau scrisa# @u negli3a nici integramele, sudoGu sau 3ocurile de
cu"inte#
6ot in categoria lucrurilor noi intra si o limba straina# 6e poti inscrie la un curs sau poti in"ata chiar
de pe internet# !a si in ca%ul cu"intelor noi, o limba noua este o pro"ocare pentru creierul tau#
/este de cultura generala
Hn"ata despre lucruri simple, dar interesante cu a3utorul testelor de cultura generala# Acestea pot fi
facute prin intermediul unor carti de specialitate, dar si pe internet#
52ercitii diverse
)entru a'ti stimula creierul, apelea%a la a3utorul unor e:ercitii simple, dar de efect#
Spre e:emplu, poti incepe prin a'ti schimba traseul catre ser"iciuUscoala, in fiecare %i# Hncerca un alt
traseul, creierul tau "a fi pus la treaba, iar gandirea ta "a fi mult mai agila#
?n alt e:ercitiu foarte simplu pe care il poti incerca este sa mananci cu mana stanga, daca esti
dreptaci sau cu mana dreapta daca esti stangaci# Hn acest fel, creierul tau "a gandi mai mult si "a
face mai multe cone:iuni#
Hncearca sa gasesti, cu ochii inchisi, di"erse obiecte puse prin casa# =ste, intr'ade"ar, un e:ercitiu
mai dificil, insa memoria "i%uala se "a acti"a imediat, la fel si creierul tau#
$esi din rutina
$ormi pe partea cealalta a patului, atunci cand faci mancare amesteca in directia opusa acelor de
ceasornic, asea%a'te la masa in alt loc decat de obicei, schimba locul cosului de gunoi etc# 6oate
aceste schimbari iti "or scoate gandirea din banal, iar creierul tau "a fi pus la munca#

Alege ce sport faci in functie de personalitate
,aca esti retrasa3 introvertita3 timida3 emotiva sau hiperactiva3 ener"ica3 e-trovertita si
independenta3 sportul nu este doar un e:ercitiu fi%ic pentru tine# )e langa beneficiile fi%ice,
miscarea are si un efect terapeutic#
,aca esti timida...
Sportul te "a scoate din umbra si te "a a3uta sa ai mai multa incredere in tine# )entru ca ai
intotdeauna impresia ca esti pri"ita si 3udecata de ceilalti, poti apela la a3utorul unui instructor
personal#
$aca te'ai hotarat sa te "indeci de timiditate, uite ce sporturi te "or a3uta:
' artele martiale: Garate, 3udo, toate sporturile de acest gen de%"olta capacitatea proprie de aparare si
de afirmareN
' sporturile colecti"e: baschet, handbal, toate cele care te "or pune in situatia de a sociali%a si de a
lucra in echipaN
' dansurile: ritmurile mu%icii te "or de%inhiba si te "or a3uta sa iti recastigi increderea in tine#
,aca esti perfectionista...
2inutioasa, concentrata, metodica, incerci sa controle%i totul si dai tot ce ai mai bun din tine in tot
ceea ce faci#
Sporturile potri"ite:
' cele care necesita preci%ie: golf, tir, scrima, ping'pongN
' cele codificate: 3udo, Garate, GQan Gi doN
' cele cu coregrafie: gimnastica, aerobic, dansuri#
,aca esti e-trovertitaV
Atunci esti cu siguranta sociabila, carismatica si chiar hiperacti"a# Eptea%a pentru sporturile de
re%istenta 73ogging, bicileta, inot8 cele de echipa, sau cele care se practica in doua persoane 7tenis,
"olei8#
$e asemenea, sporturile e:treme sunt perfecte pentru tine 7bungee 3umping, alpinism, snoQ'board,
surf8 sau gimnastica 7mai ales aDuagim8# 6oate acestea te "or a3uta sa iti consumi cantitatea uriasa
de energie de care dispui#
,aca esti independenta###
?rasti sa ti se spuna ce sa faci, asa ca nu ai ce cauta intr'o acti"itate sporti"a rigida, ci intr'una care
se poate practica la orice ora, cu oricate persoane "rei, in functie de starea ta de spirit#
)oti alege intre gimnastica usoara 7Poga, pilates8 care te "a a3uta sa iti restabilesti echilibrul si sa te
rela:e%i, acti"itati in aer liber 7plimbari, 3ogging, bicicleta8 si dansurile de salon 7salsa, rocG,
mambo, tango8#
#pune(ne ce te doare şi(ţi spunem ce sport să faci
Sportul nu este doar cea mai bună modalitate de a ne menţine în formă#=:erciţiile fi%ice ne a3ută şi
la tratarea bolilor#
Specialiştii spun că anumite tipuri de e:erciţii fi%ice ne a3ută să reducem simptomele afecţiunilor de
care suferim, informea%ă $ailP 2ail in ediţia electronică#
,epresie ' mersul pe 3os, grădinăritul
?n studiu efectuat de cercetătorii americani sugerea%ă că trei plimbări energice pe săptăm-nă, de 9+
minute fiecare, sunt mai eficiente în tratarea depresiei dec-t antidepresi"ele# &i grădinăritul şi'a
do"edit eficienţa în diminuarea depresiei#
,iabet ' e:erciţii cu greutăţi,aerobic
$e obicei,persoanele cu diabet tip . sunt sfătuite să efectue%e e:erciţii de aerobic 7înot,alergări sau
ciclism8, pentru a reduce cantitatea de grăsime şi pentru a controla ni"elul gluco%ei# ?n studiu
condus de profesorul 4obin 2arcus, de la American )hPsical 6herapP Association, arată că
e:erciţiile cu greutăţi pot a3uta la scăderea indicelui de masă corporală#
Mi"rene S ciclism
Acti"ităţile de anduranţă, precum mersul cu bicicleta şi canota3ul cresc concentraţia de endorfine,
hormoni care acţionea%ă în calitate de Banalge%iceB naturale# !iclismul, spun cercetătorii, reduce
frec"enţa migrenelor cu p-nă la C+J, atunci c-nd este efectuat 9+ de minute, de 9'0 ori pe
săptăm-nă#
Lipertensiune arterială S drumeţii
/i%iologii de la Hnstitutul de !ercetare Eregon au constatat că mersul pe pietre a condus la reduceri
semnificati"e ale tensiunii arteriale# 5n medicina chine%ă, se consideră că suprafeţele deni"elate ar
stimula anumite puncte de pe talpă,responsabile de reglarea tensiunii#
4steoporoza S alergare )am Linton,profesor de nutriţie şi psihologie la ?ni"ersitatea din 2issouri,
a comparat efectele alergărilor, ciclismului şi antrenamentelor cu greutăţi asupra
densităţii osoase şi a descoperit că persoanele care aleargă în mod regulat au oase mai puternice#
2edicii recomandă 9+ de minute de alergări, de 9'1 ori pe săptăm-nă# $e asemenea, tenisul şi
baschetul fac parte din acti"ităţile care a3ută la pre"enirea osteoporo%ei#
#indromul de colon iritabil ' inot
?n studiu al medicilor de la ?ni"ersitatea din >irmingham a arătat că 9+ de minute de acti"itate
fi%ică 7înot sau e:erciţii ac"atice8, timp de cinci %ile pe săptăm-nă, reduc simptomele bolii#
,ureri de spate S tehnica Ale:ander Hn"entată de /redericG 2atthias Ale:ander, un actor australian
cu probleme de respiraţie,această metodă a3ută corpul să obţină o postură corectă# 6ehnica ne în"aţă
cum să ne utili%ăm corect propriul corp ' cum să ne mişcăm, să stăm drepţi, să
respirăm, să în"ăţăm, cum ne organi%ăm concentrarea şi atenţia# )e l-ngă această tehnică, mai puteţi
încerca şi pilates ' metoda care întăreşte muşchii spatelui#
Afecţiuni "in"ivale S aerobic
!ercetătorii de la Western 4eser"e ?ni"ersitP !ase din S?A au constatat că cinci sesiuni de
acti"itate fi%ică moderată pe săptăm-nă, combinate cu o alimentaţie sănătoasă şi un regim de
sănătate orală, reduc riscul bolilor gingi"ale# 7sursa:gandul8

"emoria
)roblemele de memorie sint frustrante
)roblemele de memorie sint, fara indoiala, unele dintre cele mai frustrante# 4itmul accelerat al "ietii
cotidiene ne cere sa memoram o multime de informatii# Sistemul educational, problematic prin
modul in care se impune, ne cere o solicitare mare a memoriei# )ierderile de memorie si lipsa de
concentrare au de"enit un simptom comun nu numai la persoanele in "irsta sau bolna"e, ci si la
oamenii in putere, care traiesc in conditii de stres#
)astrarea "ioiciunii memoriei depinde de "ointa fiecarui om, in parte#
Atentie la simptome
Lipsa puterii de concentrare este considerata de medicina occidentala ca un simptom de senilitate,
fiind atribuita reducerii de substante neurochimice "itale#
2edicina chine%a numeste aceasta stare creier golit de esenta# E data cu "irsta creste si
probabilitatea aparitiei tulburarilor de memorie# /orma cea mai usoara, alterarea memoriei, asociata
"irstei, se caracteri%ea%a printr'o autoperceptie a pierderii de memorie# Apro:imati" 0+ la suta
dintre persoanele în etate, de minimum A1 de ani, pre%inta alterari ale memoriei, asociate înaintarii
în "irsta, ceea ce repre%inta, în S?A de e:emplu, circa *A milioane de oameni dintre care doar
apro:imati" * la suta e"oluea%a, anual, catre dementa#
=ste important sa fie pri"ita cu serio%itate orice simptomatologie, deoarece tulburarile de memorie
asociate înaintarii în "irsta pot sa indice e:istenta unor afectiuni medicale care pot fi tratate# /actorii
de risc care ar trebui sa determine efectuarea unor teste de memorie sint: "irsta mai mare de A1 de
ani, pre%enta bolilor care cresc posibilitatea stabilirii diagnosticului de dementa S diabetul, boala
)arGinson, accidentele "asculare etc#
Cine sint dusmanii amintirilor
Stresul cronic poate fi daunator pentru sanatatea creierului si a performantelor amne%ice# Studiile
efectuate pe animale e"identia%a ca e:punerea prelungita la hormonii de stres are un efect ad"ers
asupra hipocimpului, o regiune din creier implicata în functia mne%ica si în în"atat# Stresul cronic
poate contribui la aparitia depresiei si la tulburari an:ioase, care interferea%a, deseori, cu procesele
normale ale memoriei, mai ales la persoanele "irstnice# $e fapt, depresiile sint cau%e ma3ore care
duc la tulburari ale memoriei#
$e asemenea, persoanele cu e:ces ponderal, e:puse unui risc crescut de aparitie a bolilor de tipul
diabetului si hipertensiunii, pot a"ea probleme cu memoria#
Afectiunile asociate obe%itatii includ riscul de producere a afectiunilor cerebro"asculare care,
adeseori, au ca urmari alterarea memoriei si dementa#
Si, nu in ultimul rind, cei care nu obisnuiesc sa citeasca S o carte, un %iar S s'au do"edit persoane cu
o memorie defectuoasa#
Care este dinamica memoriei
$oua studii americane recente rele"a ca o noapte buna de somn poate rein"ia unele amintiri care s'
au pierdut in timpul %ilei precedente, dar amintirile care au fost reacti"ate trebuie fi:ate bine in
memorie# Specialistii americani au solicitat unui grup de studenti sa recunoasca unele cu"inte
fonetice simple, emise de un sinteti%ator#
?n test efectuat dimineata a rele"at ca, in cursul serii, grupul de cu"inte pe care si'l aminteau
studentii era de%astruos# $ar, dupa o noapte buna de somn, performanta a atins un ni"el superior,
aceasta demonstrind ca somnul poate recupera amintirile care s'au pierdut in mod natural#
=:ista doua ni"eluri ale memoriei, memoria imediata 7pe termen scurt8, in care amintirile nu sint
bine fi:ate, si memoria stabili%ata, care apare dupa un timp, gratie unui proces de consolidare
celulara, prin care neuronii sinteti%ea%a proteinele si acidul ribonucleic, moleculele actionind
precum un curier prin intermediul caruia genele transmit un mesa3# $ar, consolidare celulara fara
odihna nu se poate#
Cum putem incerca sa prevenim problemele de memorie
4 alimentatie echilibrata, fara e:ces de grasimi, bogata in "itamina >*.# Aceasta "itamina a3uta la
formarea celulelor corpului S in special a globulelor rosii, si a sistemului ner"os, si este intilnita in
produse de origine animala: carne, peste, lapte, brin%eturi si oua# 4egimurile alimentare sarace in
grasimi, utili%ate de adultii tineri si de cei cu "irste medii a3uta la pastrarea memoriei#
Erganismul nostru are ne"oie si de suficiente lichide, pentru a pre"eni deshidratarea, ce ar putea
duce la confu%ie, si tulburari ale memoriei# )e cit se poate,limitarea consumului de bauturi alcoolice
si, de asemenea, a fumatului, la care ideal ar fi sa se renunte# Hn ca%ul persoanelor cu tulburari
usoare ale memoriei, administrarea "itaminelor = si ! poate prote3a sanatatea creierului#
Atentie( Abu%ul de medicamente nu este recomandabil#
Miscarea fizica re"ulata
2iscarea fi%ica regulata este benefica memoriei# =:ercitiile fi%ice pot sa creasca flu:ul sang"in
cerebral, care "a duce, la rindul sau, la stimularea cresterii celulelor ner"oase# Studii efectuate pe
persoanele care au depus efort fi%ic la "irste cuprinse între .+ si A+ de ani arata ca riscul de aparitie
a bolii Al%heimer la "irste mai înaintate este mult redus#
?n studiu britanic efectuat pe adulti sanatosi, cu "irste cuprinse intre A+ si F1 de ani, a constatat ca
acti"itatile mentale implicate in controlul e:ecuti" S monitori%area, in"entarierea, planificarea,
inhibitia si memoria S au fost ameliorate la grupul care urma e:ercitii aerobice#
4 viata sociala sanatoasa si echilibrata #E "iata sociala sanatoasa si echilibrata, pigmentata cu
odihna, ofera si un echilibru ner"os stabil# 6rebuie sa incercam sa in"atam lucruri noi, atunci cind
a"em oca%ia# Sa ne largim cunostintele, cu alte cu"inte, sa ne punem memoria la lucru# 4iscul de
slabire a memoriei este mai redus in rindul persoanelor acti"e din punct de "edere intelectual,
comparati" cu cele care nu au astfel de preocupari# )ersoanele care obisnuiesc sa citeasca si
desfasoara acti"itati stimulatoare pentru intelect sau legate de procesul de în"atamint îsi mentin
memoria mai bine si timp mai îndelungat, pe masura ce îmbatrinesc#
?nele studii au aratat ca absol"entii de facultate pre%inta un risc mai sca%ut de a li se slabi memoria,
fata de persoanele cu statut educational redus# !onclu%ia care se desprinde este ca stimularea
mentala, sau solicitarea intelectuala a creierului in di"erse modalitati, este capabila nu doar sa
ameliore%e performantele memoriei, ci si sa limite%e declinul cogniti" care se poate instala ulterior#
9: idei pentru o memorie mai buna
2emoria este procesul prin care reproducem informatii pe care le'am in"atat sau trait anterior# La
procesul memoriei participa mai multe componente ale creierului, de aceea este un proces foarte
comple:, al carui mecanism nu a fost pe deplin elucidat# Eamenii de stiinta clasifica memoria in
memorie de scurta durata, de e:emplu memorarea unui numar de telefon pana la formarea lui, si
memorie de lunga durata, care contine amintiri, e:periente, etc#
2emoria este un proces psihic, dar asemenea oricarui lucru care se petrece in creierul nostru, are o
componenta organica, adica este ba%ata pe cone:iunile dintre celulele ner"oase 7neuroni8, care
reali%ea%a ade"arate retele neuronale ce comunica intre ele cu a3utorul unor substante numite
neurotransmitatori#
$e aceea este important sa'i asiguram creierului substantele de care acesta are ne"oie in procesul
memoriei, sa'l hranim cu alte cu"inte#
*# 4-i"enul este foarte important pentru metabolismul neuronilor si pentru producerea de
neurotransmitatori# Sectia de )sihologie a ?ni"ersitatii @orthumbria din 2area >ritanie a efectuat
un studiu care a demonstrat imbunatatirea cosiderabila a memoriei de scurta durata in pre%enta unui
ni"el crescut de o:igen iar pentru ca%uri gra"e de pierdere a memoriei e:ista posibilitatea unei
terapii cu o:igen hiperbar 7cu presiune crescuta8# Asigurati'"a asadar ca "a desfasurati acti"itatea
intr'un spatiu aerisit, bine o:igenat, e"itati %onele poluate, faceti plimbari in locuri deschise cu aer
curat#
.# $lucoza este singurul “aliment” pe care neuronii il consuma si e:ista studii care atesta rolul
gluco%ei in memoria de lunga durata# =ste important sa e:ista un ni"el optim al gluco%ei in sange#
Hdeea ca un ni"el ridicat al gluco%ei inseamna o memorie mai buna este falsa, o glicemie constant
peste limita normala poate e:prima un diabet %aharat# $e aceea este important sa ne masuram
glicemia macar odata pe an#
9# .ierul. Se stie ca fierul este un mineral foarte important pentru o memorie buna# =l are un rol
deosebit pentru ca a3uta la transportu o:igenului la ni"elul celulelor, iar neuronul este foarte sensibil
la fluctuatiile ni"elului de o:igen# !arenta de fier se asocia%a cu probleme de memorie si de
in"atare nu doar in ca%ul unei anemii 7lipsa se"era de fier8 ci si a carentelor moderate# /emeile sunt
oarecum predispuse unor carente datorita sangerarilor menstruale cu care se pierde fier# )entru a
pre"eni lipsa fierului consumati legume "er%i ca spanacul, radacinoase, fasole, nuci, produse
cerealiere fortifiate, dar si carne de pui#
0#Potasiul facilitea%a absorbtia lecitinelor, substante deosebit de importante in procesele psihice#
Surse de potasiu sunt: pestele, carnea de pui, fructe precum bananele, caisele, prunele uscate si
legume ca rosii, cartofi#
1# Vitaminele inter"in in producerea de neurotransmitatori iar unele dintre ele sunt antio:idanti
a"and rol de protectie celulara# E memorie buna presupune un aport optim de "itamine pe care le
puteti lua din legumele "er%i, fructe, cereale#
2emoria trebuie sustinuta si prin alte procese pshihice:
A# Atentia# !a sa'ti amintesti ce"a, trebuie sa fi in"atat acel lucru, iar pentru a in"ata e ne"oie de
atentie# Se crede ca e ne"oie de M secunde de concentrare asupra unei informatii pentru a fi
procesata si integrata in centrul memoriei#
F# -ercitii de memorie# Asa cum e:ercitiile fi%ice "a mentin corpul in forma, la fel si memoria
trebuie “antrenata” pentru a obtine performantele pe care "i le doriti# Ergani%ati'"a informatia,
faceti cone:iuni, repetati, concentrati'"a pe intelegerea ideii de ba%a decat pe memori%area
detaliilor#
M# vitarea stresului# E minte clara, rela:ata este mult mai eficace cand "ine "orba de memorie#
/aceti plimbari dese, mentineti o atitudine po%iti"a, adoptati un stil de "iata mai putin stresant#
2editatia poate a3uta diminuand stresul si imbunatatind remarcabil memoria dumnea"ostra#
C# #omnul influente%a mai mult decat ati putea crede acti"itatea psihica# @u odihneste doar fi%ic ci
si psihic, ne ascute memoria si consolidea%a amintirile# Ept ore de somn, fara tulburari,
imbunatatesc memoria si functiile acesteia, lucru demosntrat de studii rele"ante efectuate in
Iermania si ?SA#
*+#Motivatia# ?n feedbacG mental po%iti" aduce re%ultate uimitoare# Spune'ti ca poti sa in"eti si ca
trebuie sa'ti reamintesti si "ei putea in"ata si'ti "ei aminti# $in pacate, inca nu e:ista chip'ul care
implantat in creierele noastre sa ne scuteasca de probleme de memorie# 6otusi, respectand
niste reguli simple si cu putin e:ercitiu, am putea imbunatatii ceea ce detinem de3a, iar data "iitoare
cand nu'ti "ei gasi cheile de la masina, ti'ai putea aminti mai usor ca le'ai lasat pe frigider#
Cum sa scapam de problemele de memorie
>oala al%heimer, ementa si alte afectiuni gra"e cogniti"e si ale memoriei sunt diferite de cri%ele
oca%ionale de uitare# !and omul imbatraneste, abilitatea sa de a'si aminti lucruri in mod natural
scade#=:ista si alti factori care afectea%a sanatatea memoriei, printre care: oboseala,depresia si
dieta# $aca dificultatile de amintire nu sunt obser"ate de toti prietenii si membrii familiei, nu e:ista
moti"e de ingri3orare, fiind cel mai probabil "orba de o memorie precara#
2emoria este buna atat timp cat persoana isi aminteste lucrurile importante si isi poate indeplini
sarcinile %ilnice# $aca cine"a simte totusi ca memoria sa nu este cum a fost, si are dificultati in a
procesa informatiile de ba%a, atunci e bine sa consulte cat mai curand un medic#
?neori o memorie proasta poate fi un simptom al unei boli serioase cum ar fi Al%heimer sau
dementa# $aca boa la este diagnosticata din timp, tratamentul poate fi de un real folos# 6otusi,
memoria precara poate fi o problema importanta, deci, cum se poate scapa de ea?
#faturi pentru imbunatatirea memoriei.
?rmatoarele sfaturi pot a3uta la ascutirea memoriei, astfel incat persoana sa se simta incre%atoare in
"iata de %i cu %i#
(-ersarea "andirii#=ste importanta folosirea regulata a functiei gandirii pentru a mentine o buna
functionare a creierului, ca o masina bine unsa# ?n creier acti" functionea%a mai bine decat un
creier nefolosit: anali%ea%a si re%ol"a problemele mai rapid, si este capabil sa memore%e cu mai
multa usurinta# Hn plus, e bine ca fiecare sa incerce sa in"ete lucruri noi, astfel incat creierul sa nu
ramana fi:at in aceleasi rutine %i dupa %i#
'4dihna suficienta#=fectele pri"arii de somn au fost comparate cu betia: concentrarea atentiei este
afectata, timpul de raspuns este mai lung, si memoria este mai precara# 2intea nu poate retine
informatiile eficient daca nu este odihnit# )entru a mentine o minte proaspata si clara este ne"oie de
un somn bun de noapte, in fiecare noapte# 4ecuperarea somnului la sfarsitul saptamanii nu este de
a3utor# Hn schimb, mentinerea unei rutine de somn, face ca mintea sa fie mereu in cea mai buna
forma#
'Concentrarea atentiei#$eseori, oamenii uita lucrurile pur si simplu pentru ca nu'si concentrea%a
suficient atentia cand obtin informatia# E persoana nu'si poate aminti numele unei alte persoane,
pur si simplu pentru ca nu este interesata de acea persoana# = bine ca informatiile considerate
importante sa fie repetate de mai multe ori sau sa fie notate pe hartie# Simpla concentrare a atentiei
a3uta deseori la retinerea informatiei#
'Memorarea cu a+utorul rimelor#4imele nu sunt eficiente doar pentru copii, ele pot fi de folos si
persoanelor cu probleme de memorie# Hn ca%ul in care cine"a are probleme cu retinerea numelor,
spre e:emplu, poate gasi cu"inte care sa rime%e cu acele nume# 4epetarea numelui si a rimei de
cate"a ori a3uta la o mai buna fi:are a informatiei#
'Notarea pe hartie#6inerea unei liste cu sarcinile %ilnice este cea mai simpla si mai eficienta cale de
a retine lucrurile# Lista nu trebuie consultata tot timpul, dar daca persoana simte ca uita ce"a, poate
oricand sa scoata carnetelul si sa'si "erifice lista#
'Acordarea unei pauze#Studentilor le este deseori greu sa recapitule%e pentru e:amene intrucat isi
amintesc doar prima si ultima parte a lectiilor pe care le repeta# )artea din mi3loc este deseori uitata
si aceasta parte se mareste pe masura ce studentul parcurge si mai multa materie# Se recomanda
oprirea din acti"itate la fiecare 9+'1+ minute de repetat# Aceste pau%e ii "or oferi sansa creierului sa
se improspate%e si sa echilibre%e partile repetate, re%ultand o retinere mai buna#
'Mic de+un cu antio-idanti# Antio:idantii a3uta pentru o sanatate buna si o memorie ascutita# )e
masura ce omul inaintea%a in "arsta, creierul de"ine o prada mai usoara pentru radicalii liberi,
substante care treptat se "or acumula si "or determina probleme de memorie# Antio:idantii si alte
"itamine incetinesc aceasta acumulare de radicali liberi si mentin sanatatea creierului# Se
recomanda inceperea %ilei cu un mic de3un bogat in "itaminele A, = si ! pentru o functionare buna
a organismului de'a lungul %ilei# 2ai 3os sunt trecute cate"a surse bune de
antio:idanti si alte "itamine esentiale:
X "itamina A si beta'carotenul: spanac, morco", pepene galben, suc de fructe de iarna
X "itamina !: broccoli, rosii, capsuni, citrice
X "itamina =: ulei "egetal, seminte, nuci, germeni de grau
'*enuntarea la fumat./oarte multe studii arata ca fumatul afectea%a abilitatea creierului de a
procesa informatiile in mod adec"at# !ei care fumea%a mult au un risc mai mare de afectare a
memoriei "i%uale si "erbale# =ste bine ca fumatorii sa'si aminteasca ca fumatul nu pro"oaca doar
afectiuni pulmonare, dar determina si stergerea unor amintiri pretioase din minte#
'#caderea cantitatii de cofeina.!afeaua poate oferi o stare mai buna de alerta, dar cantitatile
e:agerate pot determina diferite probleme: depri"are de somn, an:ietate, ner"o%itate# 6oate aceste
conditii impiedica informatia sa intre in mod adec"at in creier, deoarece memoria functionea%a mai
bine cand persoana este mai rela:ata si mai concentrata#
'%ncrederea in sine. Sunt studii care arata ca persoanele care sunt tot timpul an:ioase produc
hormoni de stress care afectea%a neuronii, ducand la o memorie proasta# 4ela:area este necesara
pentru a impiedica aparitia acestor hormoni# Se pot incerca meditatia, consumul de ceai,Poga sau,
pur si simplu, o baie lunga# $e asemeni, o imagine de sine proasta determina an:ietate care "a duce
la o memorie proasta# $aca persoana are incredere in sine cand intreprinde ce"a, se simte mai bine
si gandeste mai bine#
'-ercitii fizice re"ulate# =:ercitiile fi%ice eficiente pentru sanatatea inimii, cum ar fi alergaturile,
sunt bune atat pentru inima cat si pentru creier# Studiile arata ca aceste e:ercitii eliberea%a hormoni
care a3uta creierul sa regenere%e celulele cerebrale#>aschetul, tenisul, "oleiul sau orice alt sport ce
implica efort fi%ic sustinut sunt potri"ite pentrui mbunatatirea memoriei# $e asemeni, e:ercitiul
fi%ic a3uta la scaderea tensiunii artriale care contribuie la pierderea memoriei pe masura ce persoana
inaintea%a in "arsta#
'%nterpretarea muzicii#?n e:periment condus de un psiholog de la ?ni"ersitatea londone%a a aratat
ca mu%ica ofera o mai buna concentrare a atentiei persoanelor cu disabilitati cogniti"e# )acientii
care sufera de dementa au oferit raspunsuri mai bune despre istoria personala cand e:ista un fond
mu%ical# @u contea%a genul mu%ical, daca se aud cele 0 anotimpuri ale lui <i"aldi sau mu%ica punGN
contea%a sa fie mu%ica in loc de tacere# )e ba%a acestor descoperiri, se recomanda interpretarea sau
ascultarea unor bucati mu%icale pentru imbunatatirea memoriei#
'#chimbarea mediului#Asa cum s'a mentionat mai sus,rela:area a3uta la procesarea mai usoara a
informatiilor de catre creier# Afirmatiile po%iti"e a3uta la cresterea increderii in sine si la o stare de
calm, dar e:ista si metode fi%ice pentru ca o persoana sa se simta rela:ata# )lasarea unor lumanari
sau a altor obiecte parfumate in casa, pot crea o atmosfera rela:anta# Sau folosirea de culori calde la
peretii camerelor, cum ar fi culori pastel sau tonuri de maro# Hmaginarea unor scene pline de pace
cum ar fi albastrul marii sau "erdele ierbii pot a3uta la procesarea informatiilor cand persoana
lucrea%a la o sarcina ce implica multa concentrare#
'vitarea distra"erilor.4eali%area mai multor sarcini in acelasi timp poate duce la reali%area unor
lucruri mai repede, dar are efecte negati"e pe fuctionarea memoriei# Spre e:emplu, un student care
in"ata pentru un e:amen nu "a putea asimila informatia adec"at daca in fundal se aude mu%ica rocG
data la "olum mare, sau daca aude 3ocurile "ideo pe care fratele sau mai mic le 3oaca in cealalta
camera# !at mai mult posibil e bine sa fie indepartate toate lucrurile care pot distrage cum ar fi
telefonul mobil, tele"i%orul, radioul, inainte de inceperea unei acti"itati mentale care doreste sa aiba
ca re%ultat memorarea pe termen lung# Hn acest fel mintea sa poate concentra asupra unei singure
sarcini si isi foloseste toate resursele pentru aceasta#
'4ferirea unei note mentale pentru subconstient# $aca este reali%ata corect, nota mentala poate fi
eficienta chiar si la persoanele uituce# !and cine"a are ne"oie sa'si aminteasca ce"a, poate sa spuna
subconstientului: “?ite, fi atent la ce urmea%a si retine informatia pentru mine”# Har cand persoana
are ne"oie de acea informatie ea "a putea fi amintita mai usor# 2ecanismul nu este foarte clar#
' %nteres real#Eamenii uita foarte repede lucrurile pe care cei din 3ur le'au spus, dar nu le uita pe
cele care ii interesea%a#Acest lucru se intampla deoarece memoria este selecti"a si retine in special
bucati de informatie despre ce ii este drag# )entru a nu mai uita lucrurile, este necesara o implicare
foarte mare in ceea ce persoana face: indiferent daca este "orba de a cunoste persoane noi sau de a
in"ata noi acti"itati# $e asemeni e important sa se gaseasca ce"a interesant la persoana cu care se
"orbeste pentru a o putea retine cu mai multa usurinta#


Sign up to vote on this title
UsefulNot useful