You are on page 1of 4

Bunăstarea elevului

Cadrul (Ipoteza) cercetării
Introducere
Ultimii ani au adus o nouă şi crescândă atenţie asupra importanţei de măsurare şi
monitorizare a bunăstării copiilor (Ben-Arieh !""#)$ Acest lucru se datorează %n parte schimbării
politici publice bazată pe responsabilitate care solicită in&orma ii &iabile cu privire la acest lucru ț
şi măsuri e'acte ale condi iilor e'presiei copilului si rezultatele pe care di&eritele pro(rame le ț
atin($
Cercetările su(erează că copiii care e'perimentează un sentiment mai mare a bunăstării
sunt mai capabili de a %nvă a i de a asimila in&orma ii %ntr-un mod e&icace ( ț ș ț e&&icient)) mult mai
probabil să se an(a*eze %n comportamente sociale sănătoase i satis&ăcătoare) au mai multe şanse ș
de a investi %n propria lor bunăstarea i a altora i %n dezvoltarea durabilă a planetei cum işi ș ș
preiau rolurile lor sociale pro&esionale i de conducere la varsta adultă (A+artani ,hitman - ș
.ordon !""/)$
Bunăstarea este un termen utilizat %n mod obi nuit dar &recvent inconsiştent de&init ș
inclus %n studiul de dezvoltare a copilului (Consiliul Australian de Cercetare 0duca ională ț
!""1)$ Ca urmare nu e'istă o consecven ă %n indicatori i măsurile bunăstării elevului %n ț ș
conte'tul colii ( ș coală clasă student ș )$ Uneori termenul de bunăstare este &olosit alternativ cu
sănătatea mintală de e'emplu$ Cel mai adesea cu toate acestea bunăstarea este un concept
holistic care este multidimensional$ Unele de&ini ii includ2 ț
3 4ănătatea care este o stare a bunăstării completă &izică mentală i socială i nu de&ineşte ș ș
doar de absen a bolii sau a in&irmită ii (564 781#)$ ț ț
3 Asumarea responsabilită ii pentru sănătatea ta %nseamnă a &ace un an(a*ament con tient la ț ș
bunăstarea ta$ Aceasta implică o recunoa tere a &aptului că ale(i o e'isten ă pozitivă pentru ș ț
urmărirea atin(erii e'celen ei ce a&ectează toate cele patru aspecte &iinţei - cel &izic mental ț
emoţional şi spiritual (Ardell 78/!)$
3 Un proces activ prin care devii con tient de acest &apt i să &aci ale(eri pe care speri că te ș ș
va duce la o viaţă mai satis&ăcătoare mult mai de succes mai bună $ Ca atare starea de bine
este o abordare care pune accentul pe %ntrea(a persoană nu doar pe or(anismul biolo(ic
(9ettler 78/1)
3 4tarea de bine sau un sentiment de bunăstare include capacitatea de a trăi i de a lucra %n ș
mod e&icient i pentru a &ace o contribu ie semni&icativă societăţii (Corbin 788:)$ ș ț
3 Capacitatea de a participa cu succes optimist i inovativ la rutine i activită i considerate ș ș ț
importante de către o comunitate culturală$ Bunăstarea este de asemenea starea de spirit i ș
de dispoziţie produsă de participarea la rutine i activită i (,eisner 788/)$ ș ț
3 Un mod de viaţă orientat spre o sănătate optimă i o bunăstare %n care mintea corpul şi ș
spiritul sunt inte(rate de către individ spre a trăi via a pe deplin %n cadrul comunită ii umane ț ț
şi naturale (,itmer - 4+eene; 788/)$
3 Bunăstarea - pentru a optimiza sănătatea i capacită ile de sine i a altora (<asmania !""")$ ș ț ș
3 Bunăstarea este un construct comple' care vizează e'perien a şi &unc ionarea optimă (=;an ț ț
- >ecizia !""7)$
3 Bunăstarea este o stare a per&orman ei de succes pe tot parcursul vieţii inte(rând &uncţia ț
&izică co(nitivă şi social-emo ională care duce la activită i productive considerate ț ț
semni&icative de către comunitatea culturală %ndeplinirea rela iilor sociale precum i ț ș
capacitatea de a depă i problemele moderate psihosociale şi de mediu (?ollard - >avidson ș
!""7 citat de 6arshall 4$ %n Consolidarea %nvă ării prin concentrarea asupra bunăstării$ ț
4pri*inirea Bunăstării 0levului @olumul Con&erinţei, Adelaide AU 5ct !""1)$
3 Bunăstarea este A poten ialului de realizare a unei persoane &izic emoţional mental social ț
şi spiritualA (A+artani et al$ !"":)$
Bunăstarea în Contextul Canadian
Ba nivel &ederal politicile canadiene sociale cum ar &i combaterea sărăciei &urnizarea de
locuin e la pre uri accesibile %mbunătă irea stării de sănătate i de %nvă are timpurie i %n(ri*irea ț ț ț ș ț ș
copiilor utilizează o de&ini ie mai cuprinzătoare a bunăstării a canadienilor i a 4ocietăţii ț ș
Canadiene decât doar nişte indicatori traditionali ai apartenenţei socio-economice (404)$ >atele
statistice canadiene prezintă o ima(ine modernă completă a bunăstării %n Canada indicatorii
includ2 munca (5CU D rata ocupării &or ei de muncă accidente le(ate de muncă) %nvă are (studii ț ț
universitare educaţia numerică şi al&abetică a elevilor abandonul şcolar accesul la calculator %n
coli) securitatea &inanciară (nivelul de trai durabilitatea veniturilor mici veniturile &amiliei) ș
via a de &amilie (vârsta mamei la na tere divor tinerii adul i care trăiesc cu părin ii lor) ț ș ț ț ț
locuin e (ratele de %nchiriere a locuintelor necesitatea de locuinţe) participare socială ț
(voluntariat donaţii de caritate re ele sociale sentimentul de apartenen ă) timp liber (timp total ț ț
de petrecere a timpului liber) sănătate (obezitatea &umatul activitatea &izică) securitate (rata
criminalităţii percep iei de si(uran ă personală) i de mediu (calitatea aerului calitatea i ț ț ș ș
utilizarea de apă) (=esurse Umane i de >ezvoltare Canada !"7")$ 0i au măsuri pentru ș
bunăstarea copiilor i a tinerilor pentru ma*oritatea indicatorilor$ ș
Bunăstarea în Contextul Ontario
Ba data de 7E decembrie !""8 ?roiectul de le(e 7:: ?er&orman ele 0levilor i Actul ț ș
Consiliului de .uvernare a Fcolii a intrat %n vi(oare %n 5ntario$ ?roiectul de le(e 7:: prevede că
consiliile trebuiesc să promoveze rezultatele i bunăstarea elevilor$ ș
Gn plus 6inisterul 4erviciilor Copiilor i a <ineretului (6CH4) %n parteneriat cu zece ministere ș
i cercetători a condus la dezvoltarea unui ?ro&il al Copiilor i a <ineretului din 5ntario !""8 ș ș
un pro&il descriptiv al bunăstării copiilor i tinerilor din 5ntario$ Acesta include peste 7"" de ș
măsuri pentru popula ia (enerală a copiilor i a tinerilor %n patru domenii - sănătate educa ie ț ș ț
incluziune socială i oportunitate economică$ >e asemenea sunt incluse datele demo(ra&ice i ș ș
două pro&ile de sub-popula ie - copii i tineri nou-veni i (imi(rant recent i re&u(ia i) i copii i ț ș ț ș ț ș ș
tineri deserviti de 4ocietatea de A*utor pentru Copii$ Acest raport este destinat %n primul rând
pentru scopuri interne dar este disponibil şi pentru publicul din e'terior la cerere$
Conceptul de bunăstare o&eră un test puternic de măsura %n care politicile se reunesc pentru a
reduce ine(alită ile i să promoveze dezvoltarea durabilă$ Un nivel ridicat de bunăstare este o ț ș
caracteristică a comunită ilor puternice i vibrante (.uvernul din ara .alilor !""I)$ ț ș Ț
Indicatorii de Bunăstare a Elevului
5 abordare (lobală a bunăstării a &ost adoptată pentru această cercetare de e'ploarare$ Cercetările
arată că statutul socio-economic (404) are un impact semni&icativ asupra rezultatelor elevilor i ș
a bunăstării$ Cercetarea bunăstării elevului luată %n considerare aici este despre &actorii non-404
care a&ectează bunăstarea elevului i care pot &i acceptaţi %n cadrul colar$ ș ș
>i&eri iile indicatorilor bunăstării pot &i pozi ionate %n următoarele cadre de cercetare2 (7) &izică ț ț
(!) co(nitivă sau (I) psiho-socială$ >in moment ceea ce se %ntâmplă %ntr-o coală cât i %ntr-o ș ș
sală de clasă pot in&luen a i a&ecta bunăstarea elevului <abelul 7 prezintă e'emple de indicatori ț ș
ai bunăstării elevului %n conte'tul colii ș ( coală clasă i student) ș ș $
CADRUL DE CERCETARE A BUNĂSTĂRII ELEULUI
Indicatori ai
bunăstării
elevilor
Nivelul de analiză
6ăsurile 0levului 6ăsurile Clasei 6ăsurile Fcolii
Jizic Activitatea Jizică
Condiţia de 4ănătate
4i(uranţa
5r(anizarea
6ărimea
Condiţia
6ediu
Gmpre*urimi
6ateriale
Co(nitiv ?er&ormanţa 0levului
Implicarea Gn ?robleme
>e Interes
Buna ?redare
Aprecierea 6uncii
0levului
Gndrumarea
?ro(rame de Calitate
Conducere
?siho-social =elaţii (5ptimism)
?ărere Bună >espre
4ine
4tabilizare 0moţională
Gncura*area
=eacţia
ClimatDCultură
=elaţii
>inamica de (rup
Identi&icarea
<impurie
Bunăstarea !i"ică
6ediul &izic şcolar include de asemenea clădiri şi terenuri rute spre şi de la şcoală i materialele ș
i echipamentele utilizate de personal i elevi$ ș ș
Anumite simptome &izice pe care le au elevii (de e'emplu dureri de stomac dureri de cap
probleme de spate) sunt ne(ativ asociate cu bunăstarea i sunt a&ectate %n mod semni&icativ de ș
mediul colar &izic (A+artani ,hitman - .ordon !""/)$ Când coala o&eră un mediu colar ș ș ș
si(ur elevii raportează o ima(ine mai pozitivă a securităţii lor emo ionale i &izice i a ț ș ș
bunăstării$
Jizic de asemenea se re&eră la simţurile &izice e'perienţa senzorială starea (enerală de sănătate
i de si(uran ă$ 4i(uran a &izică %nseamnă a nu avea de ce să iţi &aci (ri*i despre a &i rănit &ie ș ț ț
&izic sau psiholo(ic$
>ovezile semni&icative demonstrează relaţia dintre bunăstarea &izică a şcolii i procesul de ș
%nvă are$ Bunăstarea &izică %n coală i %n sala de clasă includ condi iile i politicile de ț ș ș ț ș
or(anizare i de pro(rame cum ar &i activitatea &izică de zi cu zi i politicile de alimentare ș ș
sănătoase i a indicatorilor pro(ramelor le(ate de bunăstare$ ș
Bunăstarea Co#nitivă
Aspectele le(ate de colarizare pro(rame de calitate curriculumul conducere predare ș
realizare i de an(a*ament ale elevului a&ectează bunăstarea (enerală a elevului$ Bunăstarea ș
este %mbunătă ită atunci când colile pot o&eri elevilor posibilitatea de a2 (7) ale(e strate(iile de ț ș
%nvă are pentru a urmări i atin(e obiectivele lor (!) cultiva i sus ine abilită ile lor de a se ț ș ș ț ț
ocupa chiar i de sarcini di&icile i (I) e'perimenta să %nve e lucruri noi i de asi asuma riscuri$ ș ș ț ș
@iziunile elevilor cu privire la competen a lor i a randamemntului in&luenţează de asemenea ț ș
realizarea lor şi stabilirea obiectivelor (A+artani ,hitman - .ordon !""/)$
Bunăstarea $si%o&socială
Un mediu psiho-social pozitiv al coli a&ectează sănătatea mintală i bunăstarea tinerilor i ș ș ș
%mbunătă e te procesul de %nvă are$ Bunăstarea emo ională este un predictor al ț ș ț ț
comportamentului social e&icient o componentă cheie a bunăstării i a competen ei academice$ ș ț
Când elevii dobândesc abilită i de %nvă are socială i emo ională i capacitatea de a men ine ț ț ș ț ș ț
rela ii pozitive bunăstarea lor este %mbunătă ită (A+artani ,hitman - .ordon !""/)$ ț ț
Bunăstarea socială i emo ională a elevului este %mbunătă ită %ntr-un mediu %n care intimidarea ș ț ț
hăr uirea violen a i pedepsele &izice sunt descura*ate$ Având cel pu in un prieten intim acest ț ț ș ț
lucru este puternic corelat cu bunăstarea pozitivă iar rela iile pozitive cu cole(ii sunt %n (eneral ț
de asemenea un &actor de protecţie a bunăstării$ Alte caracteristici ale unui mediu psiho-social
pozitiv includ o atmos&eră caldă i prietenoasă care recompensează %nvă area promovarea ș ț
cooperarea sus inerea comunicarea deschisă i oportunită ile e(ale pentru to i elevii$ Gn cele ț ș ț ț
din urmă atunci când elevii simt că coala lor este o comunitate (ri*ulie din care &ac parte ei vor ș
dori mai puţin probabil să se an(a*eze %n comportamente periculoase cum ar &i &umatul
consumul de alcool consumul de dro(uri i de ini iere se'uală timpurie$ 0levii care se simt ș ț
le(aţi de şcoală au de asemenea per&orman e mai bune academice$ ț
Una dintre cele mai importante le(ături remarcate prin mai multe studii interna ionale a'ate pe ț
bunăstarea elevului este accea a simţului de conecatare a elevilor cu pro&esorii lor i cu ș
comunitatea colară %n (eneral$ ?rocesul de %nvă area al elevilor %n ast&el de condi ii ale mediilor ș ț ț
sociale i emo ionale pozitive prezintă mai puţine comportamente de risc i %n (eneral prezintă ș ț ș
o bunăstare i o per&orman ă academică mai pozitivă (A+artani ,hitman - .ordon !""/)$ ș ț