You are on page 1of 17

Back to Index

Economie Generala
Grupa 1402
Niculae Denis Georgiana
Afaceri electronice
1
Cuprins:
1.Generalitati.......................................................... 3
2. Clasificarea aplicatiilor de e-usiness.............. !
Aplicatiile intrausiness............................. "
Aplicatiile interusiness............................. "
3. Ar#itectura aplicatiilor de E-usiness$$$. 10
4. %ecuritatea afacerilor electronice.................... 13
!. &iliografie........................................................ 1"
2
Generalitati &ac'
Conceptul de e-business s-a nascut cu mult inainte de aparitia Internetului.
Inca din anii '70, domeniul afacerilor asistate de calculator a devenit populat
pentru retelile financiare. iferite institutii !bancile" erau conectate prin
intermediul unor retele private in vederea efectuarii diverselor tran#actii cu
spri$inul te%nolo&iei computationale. 'tandartul (I !(lectronic ata
Interc%an&e" stipulea#a diverse formate universale de interesc%imb de
informatii. )data cu aparitia Internetului dimensiunea afacerilor electronice
a crescut simtitor.
*ermenul e-business a fost in premiera folosit in 1++7 de catre IB,, ce
defineste e-businessul ca fiind o modalitate de a-acces securi#at, flexibil si
inte&rat pentru desfasurarea diferitor afaceri prin combinarea proceselor si
sistemelor care executa operatii de ba#a ale afacerilor cu cele ce fac posibila
&asirea informatiilor pe Internet-. *eoretic, prin conectarea sistemului
informaticpe .eb, putem spune ca de#voltam un e-business, adica instruim
-sistemul nervos central al afacerii noastre-, dupa spusele lui Bill /ates.
0a inceput a fost folosit terminul e-commerce, care a devenit, ulterior doar
un aspect !important" al conceptului e-business.
1n alt termen - lansat de compania 2e3lett-4ackard in 1+++ - e-service,
desemnind oferirea unor solutii complete pentru e-business, constituite din
%ard3are, soft3are si consultanta.
5
Internetul pune la dispo#itie diferite forme de comunicatie, combinind toate
te%nolo&iile actuale intr-un sin&ur cadru de lucru in care-s inte&rate diferite
dispo#itive electronice !trimiterea unui fax pe Internet, receptionarea unui
mesa$ vocal, convertirea unui fax intr-un mesa$ e-mail si reciproc" ofera
afacerilor posibilitaea de inte&rare mult mai facil. *ran#actiile pot fi
efectuate prin telefonul mobil cu acces prin .64. 7e putem conecta la
Internet pentru a percura$e mesa$ele e-mail !3ap.8a%oo.com", sau pentru
navi&are si cautare informatii !3ap.&oo&le.com".
9
Clasificarea aplicatiilor de e-usiness &ac'
(xista numeroase posibilitati pentru clasificarea aplicatiilor din domeniul
afacerilor electronice . aca sepresupune domeniul aplicatiilor de afaceri,
exista doua maricate&orii.

Aplicatiile intraafacere( care includ toate aplicatiile de e-business ce
exista pe domeniul intern al companiei :or&ani#atiei. 6plicatiile se
desfasoara intre &ranitele or&ani#atiei si sunt conectate la activitatile
interne ale afacerii. e exemplu,aceasta clasa de aplicatii poate
include reali#area unui sit .eb la nivel de intranet, cu informatii
pentru an&a$atii or&ani#atiei.
;
Aplicatiile interafacere( care includ toate aplicatiile ce depasesc
limita unei or&ani#atii si asi&ura interactiunea cu entitati externe cum
ar fi< clienti , o companie partenera de afacere sau o institutie
financiara.e exemplu, o aplicatie de comert electronic prin care se
reali#ea#a activitatea de van#are:cumparare intre o companie si
clientiisai prin Internet este o aplicatie interafacere.
Aplicatiile intrausiness &ac'
,a$oritatea solutiilor dintro interprindere au la ba#a oinfrastructura intranet
pentru parta$area intre an&a$ati a informatiilor din or&ani#atie si a resurselor
de calcul. In mod obisnuit ,aceasta clasa de aplicatii este cunoscuta ca
B2(!Business-to-emplo8ee".in plus un intranet poate fi utili#at pentru a
facilita lucrulin &rup sau pentru teleconferinte.
Continutul poate fi preluat din ba#e de date si publicatii interne,ba#e de date
si publicatii externe si informatii noi de la an&a$ati.
Aplicatiile interusiness sunt toate aplicatiile care necesita anumite tipuri
de interactiuni intre aplicatiile unei or&ani#atii si o alta entitate externa< un
client,o unitate partener de afacere , o institutie financiara sau departamente
ale administratiei publice. 0a randul lor, aplicatiile interbusiness se pot
divi#a in doua subclase< usiness-to-consumer )&2C* si &usiness-to-
usiness)&2&*.
Aplicatiile &2C repre#inta cel mai utili#at tip de afacere electronica.
) buna parte a activitatiilor sunt conduse de consumator si in mod
obisnuit, se desfasoara pe internet. e obicei consumatorul apelea#a
un serviuciu din afara or&ani#atiei care il ofera. 'erviciulpoate furni#a
bunuri:produse sau informatii. (l este cunoscut ca portal de
interprindere, continand un ansamblu de aplicatii ba#ate pe .eb, prin
care consumatorii au acces la sistemul de informatii al or&ani#atiilor si
prin care se ofera o sin&ura poarta pentru informatia personali#ata
necesara in luarea deci#iei in afacere. ) parte dintre serviciile oferite
printr-o solutie B2C pot fi re&asite in aplicatiile intracompaniei . unele
dintre cele mai cunoscute procese specifice aplicatiilor B2C sunt<
4re#entarea electronica de bunuri sau servicii<sit de informatii,
distributia de anunturi, formulare .eb pentru van#atori.=
6utoservirea pentru clienti< solicitari de conturi,birou pentru
a$utor=
Comen#i online < cataloa&e electronice ,ma&a#ine .eb,van#are
.eb, licitatii .eb=
>
6c%itarea notei de plata< plata online si procesarea tran#actiilor.
Aplicatii &usiness-to-usiness sunt focali#ate pe utili#area
Internetului si:sau extranetului pentru a valorifica parteneriatul B2B si
a transforma relatiile interor&ani#atiei. )r&ani#atia poate reduce
costurile de operare si productie, inbunatateste procesele de afaceri si
ofera mai multa valoare pe piata pentru sustinerea relatiilor intre
partenerii de afaceri.
(-business intretine noi tipuri de relatii intre or&ani#atii<
automati+area sc%imbului de informatie, ca urmare a inte&rarii
aplicatiilor si proceselor de afaceri si colaorarea prin parta$area
informatiei si a cunostintelor intre afaceri pentru un beneficiu
reciproc.
4entru inte&rarea B2B se distin& trei sc%eme ma$ore<
4arta$area datelor:aplicatiilor,care de cele mai multe ori , se
reali#ea#a prin te%nolo&ia .eb.
'c%imbulde documente repre#inta practica cea mai utili#ata
pentru interactiunea afacerilor, fiecare participant definind
tipurile de documente! cum ar fi documente (I-(lectronic
7
ata Interc%an&e sau ?,0- (xtensible ,arkup 0an&ua&e" care
pot si eloberate=
Inte&rarea proceselor este o extensie asc%imbului de
documente.
'c%imbul de documente implica, in special,transferulunor seturi de
date:mesa$e de la un calculator la altul. ,esa$ele utili#ate in contextul
unui comert electronic sunt<
,esa$ele tran#actiei comerciale propriu-#ise- asi&ura
aprovi#ionarea cu produse< cataloa&e:liste de preturi, comen#i,
facturi etc=
,esa$ele pentru transport asi&ura livrarea marfurilor
cumparate=
,esa$ele banca-interprindere permit re&lementarile financiare
ale tran#actiilor.
In cadrul sc%imburilor este posibil sa se re&aseasca patru tipuri de
informatii<
Informatii de ba#a=
Informatii comerciale=
Informatii de planificare si informare.
in cate&oria mesa$elor comerciale fac parte<
@
6pelarea ofertelor< mesa$ul este transmis de cumparator catre
van#ator si este utili#at pentru a face un apel la ofertele de
produse sau servicii=
Aaspunsul la apelarea ofertelor=
Comanda< mesa$ul central al functiei de cumparare, trimis de
cumparator catre van#ator si care utili#ea#a pentru comen#i de
articole sau servicii in conditiile de cumparare si de livrare
preci#ie=
Aaspunsul la comandamesa$ul este transmis de van#ator catre
cumparatorul sau si se utili#ea#a pentru confirmarea de receptie
a comen#ii.
1na dintre cele mai frecvente aplicatii de tipul B2B este inte&rarea
lantului de aprovi#ionare. 6cesta se refera la sistemele care au
posibilitatea ca, prin serviciul de .eb , sa ofere vi#ibilitatea in
selectarea partenerilor, furni#orilor si clientiilor si sa permita
inte&rarea lantului de aprovi#ionare cu alte procese ale coruptiei,
utili#and extraneturi personali#ate. ) or&ani#atie poate avea unele sau
toate lanturile sale de aprovi#ionare inte&rate prin utili#area
te%nolo&iilor mai de inceput , cum ar fi (I.
+
Ar#itectura aplicatiilor de E-usiness &ac'
In ma$oritatea ca#urilor aplicatiile pentru afacerile electronice au la ba#a
serviciul .eb. )rice aplicatie care utili#ea#a te%nolo&iile .eb, inclu#and
navi&atoare .eb, servere .eb si protocoale Internet, repre#inta o aplicatie
.eb. ) aplicatie .eb este o extensie dinamica a unui server .eb. In mod
obisnuit aplicatia .eb se conectea#a la alte servere, cum ar fi servere de ba#e
10
de date sau servere pentru procesarea tran#actiilor.
6plicatiile .eb sunt de doua tipuri.
4rimul tip- aplicatii orientate pe pre#entare- in raspuns la cererile clientilor
sunt &enerate pa&ini .eb dinamice care contin diferite limba$e de marcare si
limba$e de pro&ramare utili#ate in acest scop.
6l doilea tip il repre#inta aplicatiile orientate pe servicii- pentru indeplinirea
unui serviciu.
6r%itectura unei aplicatii de e-busness este compusa din urmatoarele
elemente c%eie<
Clientii Internet:Intranet care comunica cu serverele de aplicatii .eb,
utili#and standarde Internet, pentru a accesa datele si lo&ica de
afacere. Aolul primar al clientului este sa accepte si sa valide#e
intrarile utili#atorilor si sa afise#e re#ultatele receptionate de la
serverul de aplicatii .eb.
'erviciile pentru infrastructura , ofera serverului de aplicatie .eb si
componentele pentru lo&ica afacerii,precum si servicii de directionare
si securitate, ale caror capabilitati pot fi accesate prin interfete si
protocoale standard desc%ise.
'erverele pentru aplicatii .eb, au rolul sa prelucre#e cererile
clientilor si sa le returne#e pa&ini .eb care pot avea un continut static
sau dinamic.
11
'erviciile aplicatiilor de e-business , ofera functii cu un inalt &rad de
speciali#are prin care se facilitea#a crearea solutiilor de e-business.
Instrumente de de#voltare prin crearea, ansamblarea , exploatarea si
administrarea aplicatiilor.
6ccesulla serviciile externe , asi&ura comunicarea cu aplicatiile
speciale si ba#ele de date ale unei alte interprinderi, cum ar fi
serviciile de informare ale partenerilor de afacere.
,-. are un rol esential in reali#area aplicatiilor .eb <ofera o mare
flexibilitate formatului datelor ,avand multiple posibilitati de descriere ,este
sporita posibilitatea de repre#entare si poate fi utili#at ca standard pentru
formatul datelor intersc%imbate.
/ortalul de interprindere este constituit din aplicatii .eb. (l permite
conectarea utili#atorulor interni sau externi la sistemul informatie al
or&ani#atiei si ofera o sin&ura poarta pentru a personali#a informatia
necesara in luarea deci#iilor de afacere . 4ortalul $oaca un rol c%eie pentru
inte&rarea B2C. 4ortalurile conectea#a persoane !an&a$ati, parteneri de
afaceri, clienti", date si aplicatii.
12

/attern-urile pentru e-business repre#inta un mod de abordare a
ar%itecturilor disponibile, pentru implementarea cu succes a solutiilor de e-
business prin componente reutili#abile si elemente solutionate prin
experienta anterioara. 4attern-urile pot fi exploatate prin orice metodolo&ie
de de#voltare existenta. 6cestea sunt or&ani#ate pe niveluri< pattern-uri de
afacere, pattern-uri pentru inte&rare, pattern-uri compuse , pattern-uri de
aplicatie, pattern-uri de executie !runtime".
15
B
%ecuritatea afacerilor electronice &ac'
e#voltarea tot mai accentuata a Internetului a determinat aparitia unor noi
modalitati de a reali#a afaceri. 6stfel, companiile au simtit o oarecare
presiune din partea pietei de a fi pre#ente pe .eb, dar, in acelasi timp , de a
se asi&ura ca aceasta conexiune la reteaua mondiala nu presupune nici un
risc de securitate pentru ele. 1na dintre cerintele esentiale ale noilor modele
de afaceri se refera la incredere. oua entitati an&a$ea#a o relatie de afacere
in speranta ca fiecare parte va duce la indeplinirea sarcinilor sale din
an&a$amentul de afacere. Cara aceasta intele&ere fundamentala afacerea nu
poate avea loc.
19
'e are in vedere faptul ca datele prelucrate si ve%iculate prin sistemul
informatic al unei companii repre#inta o valoare de patrimoniu a acesteia.
'istemul informatic este esential pentru competitivitatea si perinitatea
companiei, in contextul unei concurente din ce in ce mai puternice.in primul
rand ,prin politica de de#voltare a companiei trebuie sa se &arante#e
continuitatea functionala a afacerii si sa se asi&ure protectia informatiilor
confidentiale.
Ae#olvarea acestor probleme ar fi implementarea unui sistem de securitate.
Introducerea mecanismelor de protectie nu &arantea#a eliminarea completa
a oricarui risc, dar poate sa il reduca la un nivel acceptabil. 0a modul
&eneral, un mediu de afacere securi#at trebuie sa respecte urmatoarele
cerinte<
Identificarea- repre#inta procesul si procedurile necesare pentru
stabilirea unei identitati unice pentru un utili#ator sau o entitate in
cadrul unui sistem de afacere.
6utentificare este procedura pentru verificarea identitatii entitatii care
solicita acces la un sistemde afacere.
Controlul accesului determina ce anume poate face o anumita entitate
autentificata in sistem.
Aesponsabilitatea- este strans le&atade masurile desecuritate impuse
utili#atorilor sistemului de afacere, care vor fi raspun#atori pentru
actiunile interprinse dupa conectarea la sistem.
6uditul de securitate se ocupa cu anali#a inre&istrarilor activitatilor
executate, pentru a determina daca sistemul de protectie este in
concordanta cu politicile si procedurile de securitate stabilite. 'copul
unui audit este de a identifica slabiciunile le&ate de securitate sau de
esecurile care pot fi corectate sau controlate.
Inte&ritatea sistemului. 4entru a se mentine inte&ritatea sistemului de
afaceri se iau urmatoarele masuri< separarea proceselor si datelor
utili#atorilor= separarea proceselor si datelor sistemului de afacere=
prote$area soft3erului, datelor si %ard3er-ului de modificari,fie ca
acestea sunt voite, fie accidentale.
Inte&ritatea informatiilor presupune mecanisme de protectie a datelor
impotriva distru&erii sau accesului neautori#at si mecanisme de
inre&istrare a modificarilor survenite.
Ciabilitatea serviciilor se refera la cat de usor si si&ur un utili#ator
autentificat poate accesa si utili#a resursele unui sistem de afacere.
1;
ocumentarea privind securitatea este esentiala pentru mentinerea
unui anumit sistem de securitate operational si eficient.
4rin politica de securitate sunt sc%itate liniile directoare ce se vor aplica in
or&ani#atie. 4olitica de securitate are ca scop sa se identifice amenintarile
care trebuie eliminate si cele care raman, ce resurse trebuie prote$ate si la ce
nivel, cu ce mi$loace poate fi implementata securitatea,care este pretul
masurilor de securitate. 'tandardele care se vor utili#a vor deriva din politica
de securitate a or&ani#atiei. 'tandardele sunt apoi asociate practicilor si/sau
procedurilor . 4racticile sunt descrise prin implementari ale standardelor pe
un anumit sistem de operare, aplicatie sau peorice alta entitate. 4olitica de
securitate $oaca un rol esential la nivelul unei or&ani#atii, fiind responsabila
c%iar de mana&ementul afacerii.
1>
Bibli&rafie< Back
1.
0on G#. 1osca( &ogdan G#ilic--icu si -arian %toica
0N231-A40CA( %3C0E4A4EA 0N231-A403NA.A(
e%E150C00.E
Editura Economica( &ucuresti 200"
2.
#ttp:66en.7i'ipedia.org67i'i6Electronic8usiness
3.
#ttp:66777.afaceri.net6E&9%0NE%%6C3-E148E.EC413N0C6Comer
t8electronic.#tm
4.
#ttp:66ro.7i'ipedia.org67i'i6Comer:C!:A38electronic
17