You are on page 1of 21

1.4.

Calculul instalatiei de balast
1.4.1. Consideratii generale
Nava este de tipul mineralier, cu o singura punte continua de la pupa la
prova, prevazuta cu 7 magazii. Propulsia este asigurata de o singura elice,
compartimentul masini si amenajarile pentru echipaj sint situate la pupa. Dublul
fund se etinde de la picul pupa. !n afara compartimentului masini, dublul fund
are partea neorizontala inclinata la 4"° si este amenajata pentru apa de balast.
Pe toata zona magaziilor sint prevazute doua tunele centrale cu latimea de 1##$
mm pentru tubulaturi de balast, santina, combustibil incalzire tancuri, etc.
Picurile pupa si prova sint amenajate pentru apa de balast.
!n cele 7 magazii sint amenajate la partea superioara tancuri destinate
transportului de minereuri sau a apei de balast.
%agaziile nr. & si " sint amenajate pentru a transporta si apa de balast.
'ubulatura magistrala pentru drenarea magaziilor este teava cu Dn ( )$$
mm din *+C &" conform ,'-, 4$4.)/#$ si se va zinca, stratul de zinc fiind minim
"$µm. Coneiunile se vor face in sensul curgerii fluidului.
,trippingului tancurilor de balast se face printr/o magistrala cu Dn ( )$$
mm. 0alvulele au corpul din fonta cu organele de inchidere din otel inoidabil. !n
tunel tubulatura este prevazuta cu compensatori de dilatatie de tip C.!.'.
!nstalatia de balast asigura balastarea si debalastarea tancurilor din dublul
fund, balastarea si debalastarea picului pupa si picului prova, balastarea si
debalastarea tancurilor superioare, balastarea si debalastarea magaziei nr. & sau
".
!nstalatia de balast este deservita de doua electropompe centrifuge
verticale neautoamorsabile de tip ,!12' 4$$ cu debitul de 3 ( 1$$$ m
&
.h si
inaltimea de refulare 4 ( &$ mC-, amorsarea lor se face cu un sistem separat de
amorsare. 'impul de balastare al tancurilor de balast este de 1$ ore. Pompele de
balast aspira din magistrala 5ingstone. Pentru balastarea si debalastarea
tancurilor cu dublu fund, a picului prova si a magaziei nr. & sau " in tunelul de
tubulatura sint doua magistrale, cite una pentru fiecare bord. %agistralele se
unesc la capatul tunelului formind un inel. Dupa inel pleaca ramificatia pentru
picul prova.
'ancurile laterale superioare se balasteaza prin doua tubulaturi aplasate
pe puntea principala in borduri cu ramificatii in fiecare tanc. 0alvulele de pe
ramificatie sint actionate de la distanta hidraulic. Debalastarea tancurilor se face
direct peste bord prin valvulele cu ventil montate in interiorul tancurilor sau cu
pompe de balast. 0alvulele pentru debalastare sint actionate manual de pe
puntea principala.
,istemul de amorsare a pompelor de balast include doua electropompe de
vid cu
3 ( 1"$ m
&
.h si cu vacuum "$$ / 6$$ mm4g fiecare. * electropompa de balast,
cea din tribord este folosita ca pompa de racire, iar cealalta face drenarea de
avarie a compartimentului masini. Pompele sint prevazute cu actionare locala si
actionare de la distanta din panoul de comanda al instalatiei de balast / santina.
'ubulatura pentru magistrala de balast din dublul fund are Dn ( 4$$ mm si este
din tabla de otel sudata elicoidal, tubulatura de la tancurile superioare are Dn (
4$$ mm si este din otel tras. 'oata tubulatura este zincata, stratul depus nefiind
mai mic de "$µm. Pe tubulatura din inel si pe cea de pe puntea principala sint
montati compensatori de dilatatie de tip C.!.'.
!n tunelul compartimentului masini imbinarile sint demontabile, iar in
tancuri de tip nedemontabil.
Pe conducta ce duce la forepea7 in interiorul tancului se monteaza
armatura de inchidere actionata de pe puntea peretilor etansi pentru
preintimpinarea inundarii navei prin tubulatura de balast atunci cind in forepea7
apare gaura de apa. 8mplerea tancurilor de sub linia de plutire poate fi realizata
gravitational. Cantitatea de apa din tanc se controleaza cu nivelmetre ale caror
indicatii sint transmise la postul de comanda. 'ubulatura instalatiei de balast
trebuie sa fie amplasata astfel incit sa functioneze si la inclinari transversale si sa
nu fie epuse inghetarii.
Dupa constructia navei, instalatia de balast se verifica si se receptioneaza
definitiv in timpul probarii navei la cheu.
+a plecarea in probele de mars nava trebuie sa aiba instalatia de balast
impreuna cu tancurile in predare si receptionare definitiv.
!n eploatare trebuiesc urmarite mavovacuumetrele si manometrele.
,e recomanda ca armaturile sa nu functioneze decit complet inchise sau
complet deschise dupa necesitate.
+a terminarea balastarii sau debalastarii cu pompele centrifugale trebuie
inchisa armatura de pe ramura de aspiratie.
1.4.). 1olul instalatiei de balast
!nstalatia de balast se utilizeaza pentru corectarea pozitiei centrului de
masa al navei prin ambarcarea, transportarea si evacuarea peste bord a
balastului lichid.
!nstalatia de balast si instalatia de santina sint formate din circuite de
balastare si circuite de drenare, interdependente intre ele, putind avea pompe
comune si portiuni comune de conducte. -ceasta grupare de doua instalatii
diferite ca destinatie este permisa de agentul comun de lucru, apa de mare si de
amplasarea ambelor instalatii la nivelul fundului navei.
,e obtine astfel utilizarea unui numar mai mic de pompe, tubulaturi cu
lungime mai redusa si deci se reduc masa si volumul instalatiei.
!nstalatiei de balast i se impun urmatoarele cerinte9
/ sa asigure corectarea pozitiei centrului de masa al navei, conform
necesitatilor impuse de stabilitatea navei, in timp util.
/ sa umple complet tancurile atit pentru nava cu asieta dreapta cit si
pentru inclinari indelungate, transversale de maimum 1"° si longitudinala de
maimum "°.
/ sa functioneze astfel incit sa fie ecluse posibilitatile inundarii arbitrare a
navei, degradarea de catre apa a marfurilor sau patrunderea apei in combustibil.
/ sa nu polueze acvatoriile cu apa amestecata cu reziduuri petroliere sau
alte produse prevazute in conventiile internationale.
/ sa raspunda cerintelor impuse de registrele de clasificare la construirea
navelor si echipamentelor lor, in vederea prevenirii poluarii cu hidrocarburi ca si
regulilor internationale privind poluarea, cum ar fi %-1*+ din 1:7& cu protocolul
din 1:7#.
/ sa dispuna de mijloace de actionare locala si de la distanta a pompelor.
/ sa fie eecutate din materiale rezistente la actiunea apei de mare.
/ sa aiba cit mai putine armaturi de manevra si fitinguri demontabile.
!nstalatia de balastare a navei deplaseaza centrul de greutate al navei,
pentru a o duce la asieta dorita, prin ambarcarea, deplasarea sau debarcarea
balastului constituit din apa de mare. !n acest scop instalatia de balast dispune
de tancuri de balast unite prin tubulaturi prin care apa este deplasata cu pompe
de balast.
Prin descarcarea marfurilor, inaltimea metacentrica a navei se reduce,
inrautatinind stabilitatea. Pentru a asigura stabililatea suficienta in conditiile de
navigatie pe mare libera, in tancurile de balast se ambarca apa de mare de
greutate ;, care se adauga deplasamentului navei goale ∆
g
.
!n diagrama de carene drepte ale navei se intra cu valoarea
deplasamentului navei balastate ∆
1
( ∆
g
< ; si pe curba ∆' si se obtine pescajul
navei balastate '
1
( ' < ∆'.
!ntersectia curbei '
1
( cst. cu curba =
c
>'? da cota centrului de carena =
c1
,
iar intersectia cu curba r>'? se obtine noua raza metacentrica r
1
.
Cota centrului de greutate dupa balastare =
g1
este9
=
@1
( >∆
g
=
@
< ; =
;
? . ∆
1
in care9

g
/ deplasamentul navei goaleA
=
@
/ cota centrului de greutate de balastareA
; / greutatea apei de mareA
=
;
/ cota centrului de greutate al apei de balastA

1
/ deplasamentul navei balastate.
Dupa ambarcarea apei de balast, inaltimea metacentrica finala creste cu
valoarea9
h
1
( r
1
< =
c1
/ >∆
g
=
@
< ; =
;
? . ∆
1
in care9
h
1
/ inaltimea metacentrica finalaA
r
1
/ raza metacentrica finalaA
=
c1
/ cota centrului de carenaA celelalte elemente din formula sint identice
cu cele din formula precedenta.
Pentru ca aceasta crestere sa fie maima, cota =
;
trebuie sa fie maima,
deci tancurile de balastare transversala trebuie asezate sub puntea dublului fund.
+a mineraliere datorita densitatii mari a marfii >ρ ( 4 t . m
&
?, odata cu
incarcarea, centrul de greutate coboara mult, inaltimea metacentrica transversala
scade si deci stabilitatea transversala a navei devine prea ecesiva cu urmari de
disconfort pentru echipaj. Prin eceptie la acest tip de nave se utilizeaza tancuri
de balast aripa plasate sub puntea principala >cota =
;
mare?, care fiind umplute
odata cu incarcarea navei, provoaca ameliorarea stabilitatii navei. -ceasta solutie
este aplicata si la unele nave de marfuri generale.
Pentru corectarea pozitiei in plan a centrului de greutate al navei, se
procedeaza la transferarea balastului intre tancuri. Pentru a nu se afecta
inaltimea metacentrica si deci stabilitatea navei, transferarea pe nava a balastului
trebuie facuta, pe cit posibil in plan orizontal.
Pentru a utiliza, cantitativ, cit mai putin balast, tancurile de balastare
transversala si longitudinala, trebuie asezate cu distantele dintre ele cit mai mari,
deci spre bordaje si in etremitatile pupa si prova.
Navele maritime de marfuri generale, mineraliere, petroliere, nave
frigorifice etc. dispun de instalatii centralizate de balastare a navei, pentru
reglarea pescajului in diverse situatii de eploatare, pentru corectarea asietelor
transversala si longitudinala a navei si pentru reglarea stabilitatii.
Cantitatea necesara de balast lichid ; este9
; ( >$,) B $,&? ∆ pentru nave de marfuri generaleA
; ( >$,& B $,"? ∆ pentru petroliere.
in care9
; / cantitatea de balast lichidA
∆ / deplasamentul navei goale.
!nstalatia de balast a unei nave este independenta de celelalte instalatii,
dar pentru marirea sigurantei de functionare, ea se instaleaza impreuna cu
instalatia de santina. ,orburile conductelor din tancurile de balast nu au filtre,
armaturile lor de inchidere nu sint cu retinere, pentru ca in tubulatura de balast
apa circula in ambele sensuri.
%anevrarea armaturilor de inchidere poate fi facuta manual, precum si de
la distanta, prin comanda hidraulica, pneumatica sau mecanica, solutia folosita
depinzind de amplasarea echipamentului si de gradul necesar de mecanizare sau
automatizare a functionarii acesteia.
'oate armaturile de reglaj si casetele de valvule se amplaseaza de obicei
in zona
compartimentului in care se monteaza si pompele de balast. Ciecare tanc este
deservit de o conducta independenta, in sistem centralizat, iar toate conductele
ajung in compartimentul masini printr/un coridor central, special construit in
acest scop, sub puntea dublului fund. 8mplerea tancurilor de sub linia de plutire
poate fi realizata si gravitational.
,orburile, eecutate ca ajutaje convergente >pilnii de aspiratie? se
plaseaza in pupa fiecarui tanc, in zona planului diametral. !n scopul golirii
complete a tancului se pot utiliza si sorburi plasate in zona gurei.
!nstalatia de balast foloseste tevi din otel zincate sau tevi captusite la
interior cu polietilena, imbinate cu flanse. -rmaturile de inchidere sint din fonta,
bronz sau otel.
* constructie deosebita are valvula de ambarcare a apei, denumita valvula
5ingstone care poate fi de fund sau de bordaj montata pe un cheson.
Cantitatile de apa din tancurile de balast se controleaza cu nivelmetre ale
caror indicatii sint transmise la postul de comanda, unde se eecuta sau se
compara si se comanda manevrele de eploatare a instalatiei de balast.
'ubulatura instalatiei de balast trebuie sa fie amplasata astfel incit sa
functioneze si la inclinari transversale de maimum "° si sa nu fie epusa
inghetarii. De asemenea, ea trebuie sa aiba mijloace de golire >armaturi, dopuri?.
'evile sint probate hidraulic impreuna cu armaturile de inchidere la cel putin 4
bar.
!n instalatiile de balast se utilizeaza pompe centrifuge dotate cu mijloace
de autoamorsare. Pentru dublarea pompelor de balast pot fi utilizate pompe de
serviciu general, pompe de incendiu si pompa circuitului eterior de racire a
motorului principal.
!n cazul folosirii pompei de incendiu pentru umplerea tancurilor de balast,
presiunea de probare a tubulaturii de balast este data de presiunea de
functionare a pompei de incendiu. 2ste interzisa folosirea pompelor de incendiu
in instalatia de balast ale carei tancuri sint mite, servind si pentru depozitarea
combustibilului.
Diametrul tubulaturii magistralei de balast trebuie sa fie cel putin egala cu
diamentrul tubulaturii celui mai mare tanc de balast. De asemenea, diametrul
necesar al tevilor trebuie sa fie stabilit pe baza calcularii pierderilor de sarcina in
tubulatura verificind posibilitatea de aspirare a apei din cel mai indepartat tanc,
pentru inaltimea de aspiratie a pompei, care nu depaseste de obicei " D 6 m.
Pe navele cu destinatie speciala se utilizeaza pentru salvare pompe
submersibile sau un astfel de aranjament incit una din pompe sa poata deservi
orice compartiment inundat.
De asemenea, armaturile sint telecomandate dintr/un loc dispus deasupra
puntii peretilor etansi, iar pentru masurarea de la distanta a nivelului de apa
compartimentele sint inzestrate cu mijloacele pentru teleindicarea acestora.
Pentru drenarea compartimentelor mici departate de compartimentul masina, se
utilizeaza sisteme automate cu ejector apa / apa, pompe cu piston transportabile
actionate manual sau racorduri fleibile legate la tubulatura de aspiratie a apei
din compartimentele invecinate.
Ca pompa de balast poate fi utilizata cea de santina sau alta pompa cu
destinatie speciala sau destinatie generala actionata mecanic cu conditia ca
debitul si inaltimea ei de aspiratie sa fie suficiente pentru drenarea celui mai
indepartat compartiment.
Pomparea balastului si cantiatea acestuia se coreleaza si cu tipul navei9
/ la navele comerciale apar tancuri amplasate in etremitati cu ajutorul
carora se regleaza asieta longitudinala si tancuri amplasate in etremitatile
dublului fund cu ajutorul carora se regleaza pescajul mediu.
* parte din tancuri din dublul fund se dispun lateral ajutind la reglarea
asietei transversale.
!nstalatia de balast este cuplata centralizat la pupa la pompele cu care se
regleaza umplerea, golirea si transferul balastului.
/ la mineraliere eista si tancuri superioare pozitionate sub punte si tancuri
de balotaj. 'oate aceste tancuri se cupleaza centralizat la pompele de balast.
@olirea balastului se face gravitational prin armaturile de bordaj.
/ la petroliere instalatia de balast realizeaza stabilitatea cind nava circula
fara marfa. +a acest tip de nave normele !.%.*. impun eistenta tancurilor de
balast curat care se realizeaza fie din tancurile de marfa, fie din tancurile
amplasate in dublu fund.
/ la port/containere instalatia de balast uneori poate fi realizata astfel incit
sa conecteze inclinarea navei in timpul operatiei de incarcare/descarcare.
%anevra containerelor provoaca inclinari ale navei in timpul operatiei de
incarcare/descarcare.
/ la spargatoare de gheata instalatia de balast se imparte in doua instalatii
distincte cuplate la pompe separate9
a? instalatia de asieta longitudinala cuplata la tancurile din etremitati,
utilizata si la spargerea ghetiiA
b? instalatia de asieta transversala cuplata la tancurile din bordaj, fiind
proiectata astfel incit sa realizeze automat oscilatii transversale cu perioada
mare.
/ la nave speciale de tip port/barje introducerea barjelor in nava se face
intr/una din variantele eistente prin balastarea nevei, iar cele de tip docuri
plutitoare ridicarea si coborirea navelor se face prin balastarea docului.
/ la submarine eista cea mai complea instalatie de balast fiind si
automatizata.
Calculul hidraulic al instalatiei de balast
Determinarea cantitatii de balast si a debitului pompelor
8n parametru important in calculul instalatiei de balast este debitul
pompelor de balast, care se calculeaza cu formula9
in care avem9
0 / volumul total al tancurilor de balast ale navei, in m
&
A
n / numarul de pompe ale instalatiei de balastA
' / timpul de balastare / debalastare in ore.
,e alege pentru deservirea instalatiei de balast un numar de doua pompe,
iar timpul de balastare / debalastare conform 1egistrului Naval 1oman este
cuprins intre # /1$ ore.
0olumul total al tancurilor de balst ale navei este de9 1#44:," m
&
.


Determinarea sarcinii pompei H
Pentru a determina sarcina pompei H [N⁄ m
2
], se ţine cont că viteza
recomandată a fluidului pe magistrala instalaţiei de balast este ca valoare între
(22,!" m ⁄ s
h ) z ρg(z H
1 2
+ − ·
unde# ρ densitatea apei de mare $ %&2! 'g ⁄ m
(
)
z2cota geodezică a gurii superioare de refulare, în raport cu
un reper oarecare*
z% cota geodezică a nivelului mării în raport cu acela+i reper*
,totalitatea pierderilor ,idraulice (pe aspiraţie +i refulare" )
-e alege un diametru standardizat ca multiplu de 2!,. mm, care
reprezintă valoarea de un ţol (%*%,!*2*2,!*(,.,!, etc)"
04 , 234 18
3
max
· · V d
R
25,4
234,04(mm)
d
STAS
·
/0,2 toli
d-12-/ numărul de ţoli ales•2!,. (mm"
d-12-/0,!•2!,./2.%)((mm"
) /
3
( h m
T n
V
Q

·
3upă determinarea diametrulului tubulaturii instalaţiei de balast se poate
recalcula viteza apei de mare în instalaţia de stins incendiu)
4
V πd
Q
min
2
STAS
· /%&2,%4 m
(
5,
Calculul pierderilor de sarcină h)
Pierderile de sarcină apar în funcţionarea instalaţiilor navale datorită
frecărilor particulelor de lic,id cu tubulatura (pierderi liniare de sarcină", dar +i
datorită trecerii vînei de fluid prin coturi, vane, robineţi , diafragme, etc) (pierderi
locale de sarcină") 6a modul cel mai general se poate scrie#
,/
2
v
ρ
d
l
λ
2
!" "
λ este coeficientul de frecare ,idrodinamică (adimensional"*
lc lungimea tubulaturii prin care circulă lic,idul [m] (apa de mare"*
ddiametrul tubulaturii d-12- [m])
6ungimea tubulaturii l, se determină direct pe desenul instalaţiei în care
este inclusă +i pompa centrifugă ce urmează a fi proiectată)
( )
# , 383
8 , 3$ 5 , 2 10 8 , 0 1# % 10 % 1#
8 , 345 1$ 5 % 205 # , 1 # , 1
· ⇒
¹
;
¹
· ⋅ + ⋅ · + ·
· + ⋅ · + ·
+ ·
c
e
pp
e c
l
Cot Valv l
D L l
l l l
7oeficientul de frecare ,idrodinamică λ, se determină în funcţie de regimul
de curgere a lic,idului pe conductă, care poate fi# laminar (numărul adimensional
8e9nolds 8e<2((&" sau turbulent (8e>2((&") Pentru curgerea turbulentă
coeficientul de frecare ,idrodinamică λ, se poate determina cu a:utorul a două
numere 8e propuse de 2lt+ul#
8e%/ %& ⁄ ε/2.,(0& 8e2/ !&& ⁄ ε/%2!&&&&
;n zona mi+cării turbulente, se poate calcula coeficientul de frecare
,idrodinamică λ, prin compararea numărului 8e cu numerele 8e% +i 8e2, conform
celor trei cazuri, după cum urmează#
• Pentru 8e%< 8e < 8e2* conductă semirugoasă ,idraulic# λ/λ(8e,ε" *
)
• conductă semirugoasă ,idraulic#
0,25
&!
0,#8
' 0,11 λ

,
_

¸
¸
+ ·
rugozitatea relativă ε se determină în funcţie de tipul tubulaturii aleasă pentru
instalaţia ce urmează a fi proiectată, +i se calculează cu relaţia#
d
(
' · /&)&&&.%
unde# <reprezintă înălţimea asperităţilor în mm* ddiametrul tubulaturii în mm)
6ungimea tubulaturii se ia direct de pe desenul instalaţiei în funcţie de
configuraţia acesteia iar pierderile locale se calculează cu metoda lungimilor
ec,ivalente, unde elementele ce introduc aceste pierderi sunt înlocuite cu o
lungime ec,ivalentă de tubulatură
Pentru curgerea laminară coeficientul de frecare ,idrodinamică λ, se
determină cu formula lui -to<es#
25 , 0
#8 , 0
11 , 0

,
_

¸
¸
+ ·
e
R
ε λ unde#
442201
)
d v
&!
STAS !"
· · unde#
ν reprezintă v=scozitatea cinematică a apei de mare [m
2
⁄ s]
λ+0,015#
,/
2
v
ρ
d
l
λ
2
!" "
/!&0&2
4 , 22$8$4 h ) z ρg(z H
1 2
· + − · ,/m
2
S! al!g in "-n.!"in/a d-0a !l!"/-1-m1! "!n/i20g! m-n-!/a3a/! V%4%5% (v!/i"al!
"0 d06l0 2l0x) d! /i1 S7&8T 400 "0 d!6i/0l Q+ 100 m
3
/h%
1.4.&.). Calculul diametrelor tubulaturilor
Diametrul necesar al tubulaturii pentru vehicularea balastului, se
calculeaza tinind cont de volumul de balast necesar a fi transportat si se
calculeaza utilizind formula data de 1. N. 1.9
in care9
0 / volumul de balast al tancului deservit de tubulatura pentru care se
calculeaza
diametrul.
Debitul minim este9
.) / (m
9 3#00 g ρ
:
Q
3
;
⋅ ⋅ ⋅
·
unde9
ρ
E
( 1$)" >5g.m
&
? / densitatea apei de mare
g ( :,#1 >m.s
)
? / acceleratia gravitationala
τ ( ) >h? / timpul de umplere . golire a tancului
; ( greutatea balastului din tanc
) (
3
max
18
mm
V r
d
·
.) / (m
9 3#00
V
Q V< g ρ :
3
min =

· ⋅ ⋅ ·
'impul total de umplere / golire a tuturor tancurilor este de #/1$ h.
deci9
.) / (m
9 n
V
Q
3

·
in care9
n ( numarul de pompe
1ecalculez timpul de umplere / golire9
) h (
al!. /-/al d!6i/0l
6ala./ d! /-/al v-l0m0l
Q
V
· · τ
Diametrul calculat al tubulaturii este9
(mm)
V 9 π 3#00
V 4
9 V ρ g π 3#00
: 4
d
=
"
⋅ ⋅ ⋅
·
⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅
·
unde9
0 ( volumul tancului
ρ
E
( 1$)" >5g.m
&
? / densitatea apei de mare
g ( :,#1 >m.s
)
? / acceleratia gravitationala
0
min
( ) >m.s? / viteza in tubulatura
τ ( ) >h? / timpul de balastare
2ste necesar ca9 d
calculat
(F d
,'-,
1ecalculez viteza in tubulatura9
(m/.) 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii picului / prova
0olumul tancului numarul 1 este9 0
1
( 1$67,$# >m
&
?,
deci9
(mm) 30$,1#
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) 183,>3 V 18 d
1
"
3
1 &
·
⋅ ⋅ ⋅
·
· ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu dimensiunile9
D
n
4$$ # din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 2 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
> ·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului 1;
0olumul tancului numarul 1; este9 0
1;
( 4)$ >m
&
?,
deci9
(mm) 1>2,$
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) 134,85 420 18 V 18 d
: 1
?
3
3
: 1 &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu dimensiunile9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului )
0olumul tancului numarul ) este9 0
)
( "1",47 >m
&
?,
deci9
(mm) 48 , 213
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) 32 4, 4 1 4$ , 515 18 V 18 d
2
?
3 3
2 &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu diametrul9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului &
0olumul tancului numarul & este9 0
&
( ")4,:" >m
&
?,
deci9
(mm) 44 , 215
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) 20 , 45 1 >5 , 524 18 V 18 d
3
?
3 3
3 &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu diametrul9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului 4
0olumul tancului numarul 4 este9 0
4
( 1""",4# >m
&
?,
deci9
(mm) 85 , 3$0
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) 55 , 208 48 , 1555 18 V 18 d
4
?
3 3
4 &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu dimensiunile9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului "
0olumul tancului numarul " este9 0
"
( 1""",4# >m
&
?,
deci9
(mm) 85 , 3$0
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) 55 , 208 48 , 1555 18 V 18 d
5
?
3 3
5 &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu dimensiunile9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului 6
0olumul tancului numarul 6 este9 0
6
( 1#:7,4 >m
&
?,
deci9
(mm) 5 , 40>
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) 84 , 222 4 , 18>$ 18 V 18 d
#
?
3 3
# &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu diametrul9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului 7
0olumul tancului numarul 7 este9 0
7
( 1#7",#& >m
&
?,
deci9
(mm) 25 , 40$
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) >> , 221 83 , 18$5 18 V 18 d
$
?
3 3
$ &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu diametrul9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului #
0olumul tancului numarul # este9 0
#
( #"$,"" >m
&
?,
deci9
(mm) 23 , 2$4
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) 54 , 1$0 55 , 850 18 V 18 d
8
?
3 3
8 &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu diametrul9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului :
0olumul tancului numarul : este9 0
:
( #"$,"" >m
&
?,
deci9
(mm) 23 , 2$4
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) 54 , 1$0 55 , 850 18 V 18 d
>
?
3 3
> &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu diametrul9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului 1$
0olumul tancului numarul 1$ este9 0
1$
( 6#:,1$ >m
&
?,
deci9
(mm) 83 , 24#
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) >8 , 158 10 , #8> 18 V 18 d
10
?
3 3
10 &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu dimensiunile9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului 11
0olumul tancului numarul 11 este9 0
11
( 6#:,1$ >m
&
?,
deci9
(mm) 83 , 24#
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) >8 , 158 10 , #8> 18 V 18 d
11
?
3 3
11 &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu dimensiunile9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului 1)
0olumul tancului numarul 1) este9 0
1)
( 6)#,4& >m
&
?,
deci9
(mm) $2 , 235
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) 1$ , 154 43 , #24 18 V 18 d
12
?
3 3
12 &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu dimensiunile9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului 1&
0olumul tancului numarul 1& este9 0
1&
( )&),:4 >m
&
?,
deci9
(mm) 51 , 143
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) $5 , 110 >4 , 232 18 V 18 d
13
?
3 3
13 &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu dimensiunile9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului 14
0olumul tancului numarul 14 este9 0
14
( )&),:4 >m
&
?,
deci9
(mm) 51 , 143
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) $5 , 110 >4 , 232 18 V 18 d
14
?
3 3
14 &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu dimensiunile9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului 1"
0olumul tancului numarul 1" este9 0
1"
( 7#:,46 >m
&
?,
deci9
(mm) 20 , 2#4
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) 3 , 1## 4# , $8> 18 V 18 d
15
?
3 3
15 &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu dimensiunile9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului 16
0olumul tancului numarul 16 este9 0
16
( 7#:,46 >m
&
?,
deci9
(mm) 20 , 2#4
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) 3 , 1## 4# , $8> 18 V 18 d
1#
?
3 3
1# &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu dimensiunile9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului 17
0olumul tancului numarul 17 este9 0
17
( #4),$7 >m
&
?,
deci9
(mm) 8# , 2$2
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) 01 , 1$0 0$ , 842 18 V 18 d
1$
?
3 3
1$ &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu dimensiunile9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului 1#
0olumul tancului numarul 1# este9 0
1#
( #4),$: >m
&
?,
deci9
(mm) 8# , 2$2
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) 01 , 1$0 0> , 842 18 V 18 d
18
?
3 3
18 &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu dimensiunile9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului 1:
0olumul tancului numarul 1: este9 0
1:
( 4)$,#7 >m
&
?,
deci9
(mm) >0 , 1>2
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) 8> , 134 8$ , 420 18 V 18 d
1>
?
3 3
1> &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu dimensiunile9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului )$
0olumul tancului numarul )$ este9 0
)$
( 4)$,#7 >m
&
?,
deci9
(mm) >0 , 1>2
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) 8> , 134 8$ , 420 18 V 18 d
20
?
3 3
20 &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu dimensiunile9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului )1
0olumul tancului numarul )1 este9 0
)1
( &7:,"# >m
&
?,
deci9
(mm) 2 , 183
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) 32 , 130 58 , 3$> 18 V 18 d
21
?
3 3
21 &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu dimensiunile9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Calculul tubulaturii tancului ))
0olumul tancului numarul )) este9 0
))
( &7:,"# >m
&
?,
deci9
(mm) 2 , 183
V 9 π 3#00
V 4
d
(mm) 32 , 130 58 , 3$> 18 V 18 d
22
?
3 3
22 &
·
⋅ ⋅ ⋅

·
· · ·
d
c
F d
1.N.1
Diametrul obtinut prin calcul se standardizeaza si se obtine conform ,'-,
4$4.) / #$ o teava cu dimensiunile9
D
n
4$$ : din *+' &"
1ecalculez viteza in tubulatura9
) . / m ( 21 , 2
3#00 ) (d π
Q 4
V
2
STAS
·
⋅ ⋅
·
Nr.
Crt.
Denumirea 'ancului 0olumul Diametrul
!nterior
Calculat
Diametrul
-doptat
Diametrul
-doptat -l
%agistralei
1. Pic prova nr. 1. 1$67,$# &$7,16 D
n
4$$ D
n
4$$
). 'anc prova nr. 1; 4)$,$$ 1:),7 D
n
4$$ D
n
4$$
&. 'anc DC ;d nr. ). "1",47 )1&,4# D
n
4$$ D
n
4$$
4. 'anc DC 'b nr. &. ")4,:" )1",44 D
n
4$$ D
n
4$$
". 'anc DC ;d nr. 4. 1""",4# &7$,#" D
n
4$$ D
n
4$$
6. 'anc DC 'b nr. ". 1""",4# &7$,#" D
n
4$$ D
n
4$$
7. 'anc DC ;d nr. 6. ))4),4$ 4$:," D
n
4$$ D
n
4$$
#. 'anc DC 'b nr. 7. 1#"7,#& 4$7,)" D
n
4$$ D
n
4$$
:. 'anc DC ;d nr. #. #"$,"" )74,)& D
n
4$$ D
n
4$$
1$. 'anc DC 'b nr. :. #"$,"" )74,)& D
n
4$$ D
n
4$$
11. 'anc DC ;d nr. 1$. 6#:,1$ )46,#& D
n
4$$ D
n
4$$
1). 'anc DC 'b nr. 11. 6#:,1$ )46,#& D
n
4$$ D
n
4$$
1&. 'anc DC ;d nr. 1). 6)#,4& )&",7) D
n
4$$ D
n
4$$
14. Pic pupa nr. 1). 6)#,4& )&",7) D
n
4$$ D
n
4$$
1". 'anc superior ;d nr.
1&.
)&),:4 14&,"1 D
n
4$$ D
n
4$$
16. 'anc superior 'b nr.
14.
)&),:4 14&,"1 D
n
4$$ D
n
4$$
17. 'anc superior ;d nr.
1".
7#:,46 )64,)$ D
n
4$$ D
n
4$$
1#. 'anc superior 'b nr.
16.
7#:,46 )64,)$ D
n
4$$ D
n
4$$
1:. 'anc superior ;d nr.
17.
#4),: )7),#6 D
n
4$$ D
n
4$$
)$. 'anc superior 'b nr.
1#.
#4),: )7),#6 D
n
4$$ D
n
4$$
)1. 'anc superior ;d nr.
1:.
4)$,#7 1:),:$ D
n
4$$ D
n
4$$
)). 'anc superior 'b nr.
)$.
4)$,#7 1:),:$ D
n
4$$ D
n
4$$
)&. 'anc superior ;d nr.
)1.
&7:,"# 1#&,) D
n
4$$ D
n
4$$
)4. 'anc superior 'b nr.
)).
&7:,"# 1#&,) D
n
4$$ D
n
4$$