You are on page 1of 7

Clasificarea stivuitoarelor, descrierea detaliata a tipurilor de

stivuitoare.Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de fora


electrica sau hidraulica)
1. Definiie. Clasificare:
Crucioarele stivuitoare, denumite n continuare stivuitoare, sunt utilaje de
transporti ridicat mrfuri, n general paletate. Conducerea crucioarelor
stivuitoare se face de ctredeserveni stivuitoriti, autorizai ISCI,conform
prescripiilor te!nice in vigoare.
".".
#up modul n care se face deplasarea, stivuitoarele se clasifica n$
%stivuitoare autopropulsante &autostivuitoare'(%stivuitoare tractate sau mpinse.
".).#up modul de acionare principal a roii motoare, autostivuitoarele se
clasific n $
electrostivuitoare$"a care energia electrica necesara funcionarii motorului
electric de curentcontinuu al acionarii principale&antrenare roata*roti motoare,
servodirectie, pompa !idraulica'este furnizata de un acumulator rencrca+il,a
r-ndul ei aceast categorie se mparte n $
%motostivuitoare pe +enzina
$ com+usti+ilul motorului fiind +enzina(
%motostivuitoare pe motorina&#iesell'
$ com+usti+ilul motorului fiind motorina(
%motostivuitoare pe gaz$
com+usti+ilul motorului fiind gazul metan.
"...#up tipul constructiv,stivuitoarele se clasifica in $
%stivuitoare cu contragreutate(
%stivuitoare cu furci rectracta+ile(%stivuitoare cu furci laterale.
"./.#up locul de comanda ,stivuitoarele se clasifica in $
%stivuitoare cu conductor purtat, pe scaun sau in picioare.
%stivuitoare cu conductor pietonal, cu proap &timona'
(%#up direcia de deplasare, n raport cu poziia deserventului fa de sarcin
&furci',autostivuitoarele se clasific n$
%autostivuitoare care se deplaseaz cu sarcina n dreapta deserventului.%
autostivuitoare care se deplaseaz cu sarcina n faa deserventului.
".0.#up felul catargelor,autostivuitoarele se clasifica in$
%simple1 & cu catarg intr%o treapta'.%duple1 &cu catarg in doua trepte'%triple1 &cu
catarg in trei trepte'
".2.#up felul organului de prindere a sarcinii,stivuitoarele se clasifica in $
%stivuitoare cu furci
%stivuitoare cu platforma
%stivuitoare cu alte tipuri de prindere &+ene, +rae, c-rlige, etc.'
2. Descrierea tipurilor de stivuitoare.
)."3454S5I67I5489#atorita faptului ca acionarea acestui tip de stivuitor se
face cu motoare decom+ustie interna ,i confer acestuia o mare autonomie n
deplasare.3otostivuitoarele sunt concepute a se deplasa at-t pe drumuri uzinale,
specialamenajate n acest scop c-t si pe drumurile pu+lice n caz de nevoie cu
respectarearegulamentului de circulaie. :antele si rampele admise pe drumurile
pe care sedeplaseaz sunt mai mari dec-t cele admise de regula la
electrostivuitoare.3otostivuitoarele se e1ecuta n general cu contragreutate sau
furci laterale si,datorita vitezelor mari de deplasare, au conductorul purtat pe
scaun sau ca+ina decomanda, prevzute cu centura de siguranaCatargele
motostivuitoarelor sunt de regula de tipul simple1, iar organul deprindere*purtare
este constituit din furci.Se fa+rica pentru o gama foarte larga de capacitate de la
;,2 % /; t, nsa n modcurent intre " % 0 t.
#in punct de vedere constructiv se produc urmtoarelemotostivuitoare$
% cu furca frontala si conductor purtat, ez-nd , care sunt cele mai uzuale(
% cu furca frontala si conductor purtat in picioare , rar nt-lnite(
% cu furca frontala si conductor pieton( la acestea timona de direcie este
ec!ipatacu p-rg!ii de comanda care acioneaz asupra acceleraiei si
am+reiajului. C-nd seia m-na de pe timona, sau aceasta este ridicata n poziie
vertical, n mod automatse produce de+reierea i fr-narea stivuitorului(% cu furca
laterala.
2.2. ELEC!"#$%&$"A!E
9lectrostivuitoarele sunt stivuitoare a cror acionare este electrica. Sursa
deenergie la electrostivuitoare este constituita dintr%o +aterie de acumulatoare ,
fapt caredetermina ca utilizarea lor sa fie posi+ila numai pe distante scurte in
incintele ntreprinderilor , depozitelor , grilor de cale ferata , aeroporturilor etc. ,
deplasarea lor efectu-ndu%se pe drumuri amenajate.:antele ma1ime admise ale
drumurilor pe care se pot deplasa electrostivuitoarelesunt mici , iar cele cu
contragreutate in gol, apro1imativ "; < si cu sarcina apro1imativ 0< , iar la cele
retracta+ile in gol apro1imativ 0< si cu sarcina apro1imativ ) <.
#atoritaacionarii electrice care nu creeaz no1e , sunt utilizate cu precdere in
construcii nc!ise , in acest caz nefiind necesare masuri suplimentare ca la
motostivuitoare caretre+uie prevzute cu dispozitive de epurare a gazelor
eapate si cu dispozitiveantideflagrante. :entru te!nologiile de paletizare a
produselor agroalimentare i gsescutilizarea urmtoarele tipuri$
2.'. !A(#)ALEE (C*!&C$"A!E + L$,A)
Sunt utilaje destinate transportului pe orizontala. =ratele furcii ndeplinesc
rolullongeroanelor de sprijin( cu ajutorul rolelor din fata, acestea traverseaz
ferestreleplcilor inferioare ale paletelor si ridic paleta de la sol cu ";; % "0;
mm.Sunt utilaje de construcii simple, destinate manipulrii manual % mecanice
amrfurilor am+alate. 3enionarea acestora intre utilajele legate de paletizare
estedeterminata de faptul ca in uniti si depozite mici, in special in cele din
reeaua dedistri+uie, datorita condiiilor si dotrilor improprii nu este posi+ila
mecanizareadescrcrii ncrcturilor mari, care la e1peditor au fost ncarcate in
mijloace auto pepalete plane & +ere, ulei, etc.', sau un sistem grupat & navete cu
sticle cu lapte '. Si inaceste situaii, folosirea lizelor si a o+lonului ridictor
permite realizarea unui grad demecanizare destul de ridicat( ncrctura este
descompusa, manipularea facandu%se insistem grupat si nu +ucata cu +ucata.
5impul si efortul fizic se reduce su+stanial fata demanipularea prin purtarea pe
+rae.
5ranspaletul stivuitor este utilajul ideal pentru stocarea paletelor si micilor
containere ndepozite sau ateliere. ,imea sa mic &inferioar limii celor mai
mici paletestandardizate' permite acesul n culoarele de lucru cele mai nguste si
stocarea nspatiile cele mai mici. Construcia compact, centrul de greutate
palsat jos si conceptulde / puncte , confer stivuitorului o sta+ilitate e1cepional
si o ma1im siguran. 9leste simplu de manevrat si nu necesit personal
specializat. >reutatea sa redus ipermite accesul la etaje, deoarece datorit
dimensiunilro sale reduse poate fitransportat n ascensoare)...".
Clasificare$
a'.5ranspaletele pot fi $
%electrice,care au o timona pivotanta, asemntoare cu cea descrisa lastivuitorul
cu furca frontala si conductorul pieton( se construiesc in mod curent
cuconductor pieton, insa in ultimul timp s%au fa+ricat si cu conductor purtat,
ez-nd sauin picioare.
%manuale ,la care translaia pe orizontala se face manual, iar ridicarea
ncrcturii de la sol se realizeaz prin acionarea manuala a unui mecanism
mecanicsau !idraulic.
+'. Se construiesc lize $
%pe doua roti , care prezint dezavantajul ca o parte dingreutatea incarcaturii este
preluata de manipulant.
%pe trei sau patru roii & doua fi1e ,una sau doua pivotante' elimina acest neajuns ,
manipulantul fc-nd numai efortul de a mpinge si dirija liza.
c'. Sistemele de preluare cu liza a stivelor de navete sunt$%cu ajutorul unei mici
platforme
amplasate la partea inferioara a lizei( stiva denavete este aplecata puin spre fata
, pentru a crea spaiu de intrare a platformei(
%cu ajutorul furcilor lizei care sunt introduce intre sticlele ultimei navete
inferioaredin stiva( in momentul, prelurii ncarcaturii, liza se afla cu rotile fi1e la
sol si cu celepivotante suspendate, iar dup aducerea lizei cu rotile pe sol, stiva
este suspendata sideci poate fi deplasata( furcile tre+uie sa fie glisante pe
orizontala pentru a putea preluanavete pe oricare din laturi.
d'. 3ai e1ista urmtoarele construcii de crucioare % liza , daca stivele de navete
,pentru a fi manipulate , tre+uie co+or-te de pe palete $
%lize pasitoare care pot rula peste denivelri de ";%); cm. Sistemul de rulare
are,in locul celor dou roti fi1e, doua grupe de roti aezate in stea, care se rotesc
in jurul unuia1 central.
%lize stivuitoare,
a cror sistem !idraulic de ridicare % co+or-re este asemntor celui folosit la
transpalete manuale.4=S $ Se pot construi in caz de necesitate lize com+inate
av-nd sistemul de rulareal celor pasitoare si sistemul de ridicare%co+orare al
celor stivuitoare. :entrumanipularea stivelor de navete, capacitatea lizelor
tre+uie calculata la "0;%);; ?g.
2.-. !A(#LA"A!E
Sunt utilaje cu furca destinate depozitelor de stelaje( deplasarea acestora
peorizontala se face dirijat pe cai de rulare aflate pe sol, sau suspendate,
amplasate pecile de acces dintre stelaje.Sunt crucioare care se deplaseaz in
culoarele dintre rafturi sau stelaje, pe cai derulare cu sine amplasate pe sol sau
pe rafturi si sunt prevzute cu furci sau cu mese, cuajutorul crora se
manipuleaz sarcinile. Ca+ina de comanda poate fi fi1a saudeplasa+ila pe
verticala o data cu organul de prindere. Cu alte cuvinte, pe acestcrucior este
fi1at catargul care permite culisarea pe verticala a postului de conduceresi a
dispozitivului de preluare a paletelor &furci sau masa culisant'. >!idarea
ntreguluiansam+lu % crucior si catarg se face de o+icei pe . role, doua la partea
inferioara si una la partea superioara. 5ranslatoarele se construiesc intr%o gama
de tipodimensiuni infuncie de sarcina ma1ima pe care o pot prelua
& .);,0;;,";;; sau "2;; @gf' si deinaltimi ma1ime uzuale de ridicare de 2,A %")
m , ajung-nd pana la .; m. Caracteristicacestor translatoare este ro+usteea mai
mare in comparaie cu celelalte utilaje demanipulare descrise mai nainte.
Comanda instalaiilor se poate face si de la distanta, de la un punct fi1.
2...)"D&!$ !&LA(E #$%&$"A!E
#eplasarea acestora se face pe cai de rulare suspendate. Se utilizeaz in
depozitecu nlimi de peste 2 m, at-t la stivuirea li+era cat si la stelaje.B458
$:rogresele recente n domeniul construciei de electrostivuitoare constau n
nlocuireareglajului prin intermediul reostatelor a turaiei motoarelor electrice de
curent continuu , cureglajul cu ajutorul tiristoarelor , cea ce conduce la reducerea
pierderilor de energie electrica siasigura o mai mare finee la manevrare(
autostivuitoare e1emplificate ,sunt crucioarestivuitoare moderne , realizate ntr%
o construcie fia+il ,av-nd o manevra+ilitate ergonomicrealizat prin elemente
de comand electronic, asistate de calculator ( remedierea te!nic aacestor
utilaje se face prin investigarea parametrilor funcionali prin intermediul unui
computer%tester i nlocuirea sau remedierea componentelor care au cauzat
avaria, din cadrulec!ipamentului mecanic, electric sau electronic comple1.In
general, autostivuitoarele cu furci, cu conducere de pe scaun din ca+ina, de
tipulelectrostivuitor cu o roata motoare, catarg duple1 sau triple1 si deplasare cu
sarcina in dreaptadeserventului, sunt concepute pentru e1ploatare in spatii
aglomerate.3otostivuitorul, prin ro+usteea sa, este de preferat electrostivuitorul
ori de cate ori selucreaz in spatii desc!ise, acolo unde gazele de eapament se
pot disipa in atmosfera. Inspatii nc!ise, funcionarea motorului termic este
interzisa, locul acestuia fiind preluat deelectrostivuitor.In tara noastr, pentru
manipularea paletelor se produc electrostivuitoare cu sarcinanominala CD% ")0;
daB &cca ")0; ?gE' si motostivuitoare cu CD"0;; daB &cea "0;; ?gE'.
'. Antrenarea stivuitoarelor (echipamentul de fora electrica sau
hidraulica)
8adar, autostivuitorul este alctuit cel puin din patru mari su+ansam+luri $
a'.sistemul de rulare % transmisia (
+'.mecanisme de ridicare * co+or-re * inclinare al catargului (
c'. ec!ipamentul electric(d'. ec!ipamentul !idraulic (
FSitemul de rulare si sistemul de susinere este alctuit din $
% cadru saiu legat rigid de puni , construcie sudata din ta+la de otel prevzuta
cuintarituri transversal(
% puntea din fata si spate
% constructie sudata detensionata(
% rotile,motoare*de direcie.:entru a mari sta+ilitatea motostivuitorului in timpul
mersului, pentru uurareaconducerii ve!iculului, pentru mrirea duratei de
funcionare a anvelopelor cat si pentruasigurarea unor ga+arite de ntoarcere cat
mai mici, rotile de direcie sunt montate intr%opoziie caracteristic
F5ransmisia este rigida, fr ar+ore cardanic, cu cutie de viteze sau variator.
F3ecanismul de ridicare%inclinare este alctuit din$
% cadrul fi1$
este fi1at articulat de cadrul saiu intre rotile motrice din fata, prinintermediul unor
+olturi.
% cadrul glisant$
este o construcie sudata cu supori verticali din pro file 7 special legate la
capete cu traverse. #rept g!idaje se folosesc / role care ruleaz pe cadrul fi1.
Cadrulmo+il este du+lu g!idat at-t in planul longitudinal cat si transversal
asigur-ndu%se astfelo sta+ilitate cat mai +una a sarcinii in poziia ridicata.