You are on page 1of 12

Echipă: Gavriloaiei Sabina, Pavăl Otilia şi Staicu Diana

Psihologie, Anul III, grupa 3
Raport-sinteză
Titlu şi abstract
David Drden !enningsen, "ar #nn "iller !enningsen, #i$a %a$obsen şi Ian &orton,
It’s Good to Be Leader: The Influence of Randomly and Systematically Selected Leaders on Decision-
Making Grous
Mai trebuie adaugat doar abstractu [daca e nevoie]
Introducere
Grupurile sunt adesea obisnuite sa indeplineasca sarcini care teoretic ar putea 'i indeplinite de indivi(i
independenti) *and +e+brii grupului isi aduna e'icient resursele individuale, grupurile ar trebui sa dea
un randa+ent +ai ridicat 'ata de indivi(ii independenti in cele +ai +ulte dintre situatii) O ilustrare a
avanta,elor per'or+antei de grup 'ata de a celei individuale este e-e+plul unui grup responsabil cu
luarea deci(iilor in care 'iecare +e+bru detine in'or+atii unice relevante in luarea unei deci(ii) "aer,
Sonoda si Gud$unst ./0012 au de+onstrat ca +arind volu+ul de in'or+atii relevante detinute de un
grup se obtine o calitate ridicata a deci(iei) Deci, daca 'iecare +e+bru al grupului si3ar i+partasi
in'or+atia unica pe care o detin se poate anticipa 'aptul ca va creste calitatea deci(iei)
Oricine isi poate i+agina +ulte situatii in care +e+brii grupului detin in'or+atii unice dar si in'or+atii
regasite la nivelul co+un) De e-e+plu: o universitate poate selecta un co+itet 'or+at din +e+bri
apartinand unor departa+ente di'erite pentru ca notiunile speci'ice detinute de 'iecare sa poata 'i
'olosite) In ca(ul ,uriului, siste+ul ,udiciar cauta sa 'oloseasca oa+eni care pot 'urni(a perspective
unice re'lectand co+unitatile din care sunt) In 'iecare din aceste ca(uri 'olosirea unui grup eterogen
este +otivat de 'aptul de a incorpora ideea surselor unice de in'or+atie)
Din ne'ericire, in studiul lor Stasser si Titus ./0452 au relevat 'aptul ca grupurile de cele +ai +ulte ori
indeplinesc de'icitar sarcina de a descoperi si utili(a in'or+atia unica detinuta de +e+brii individuali ai
grupului) Aceasta descoperire a 'ost sustinuta de di'erite studii) Aceste studii indica 'aptul ca deci(iile
de grup tind sa 'ie +ai repre(entative pentru po(itia sustinuta de in'or+atia i+partasita decat de cea
unica, nei+partasita catre grup) Stasser si Titus au identi'icat un scenariu in care tendinta aceasta ar
putea a'ecta dra+atic calitatea deci(iilor: pro'ilul ascuns)
Pro'ilele ascunse
Proble+a de a ne concentra asupra in'or+atiei i+partasite in detri+entul celei nei+partasite este cel
+ai bine ilustrata de ca(ul speci'ic a pro'ilelor ascunse) .Stasser, /0442) Pro'ilele ascunse sunt situatii
in care i+portanta in'or+atiei nei+partasite este esentiala pentru a lua deci(ia corecta) Pro'ilele
ascunse apar cand in'or+atia unica detinuta de indivi(ii grupului 'avori(ea(a o deci(ie de un standard
sca(ut dar in'or+atia detinuta de grup 'avori(ea(a deci(ia superioara)
/
Echipă: Gavriloaiei Sabina, Pavăl Otilia şi Staicu Diana
Psihologie, Anul III, grupa 3
Grupurile cu pro'ile ascunse selectea(a deci(ia subopti+ala +ai 'recvent decat grupurile in care
+e+brii discuta in'or+atiile pe care le detin inainte sa ia o deci(ie)
Pornind de la +unca lui Stasser si Tittus ./0452 +ulte variabile au 'ost e-plorate ca 'iind 'avorabile
bias3ului 'avori(and in'or+atia i+partasita) Printre aceste variabile care au 'ost anali(ate regasi+:
'a+iliaritatea +e+brului, grupuri +ediate cu inter+ediul calculatorului versus grupuri e-puse 'ata in
'ata, nor+e de grup, siste+ul de consiliere ,udiciar, tipuri de deci(ii, responsabilitatea, genul
+e+brilor, +ari+ea grupului, atributiie +e+brilor relevante statusului)
Po(itia adoptata de catre liderii grupului a 'ost de ase+enea considerata in ceea ce priveste conte-tul
pro'ilelor ascunse) *ercetatorii au descoperit ca liderii grupurilor pot a,uta grupul sa treaca peste bias3
ul in'or+atiilor i+partasite) De e-e+plu *ru( et) al) ./0002 a gasit 'aptul ca grupurile cu lideri directivi
au 'ost in stare sa treaca peste e'ectul pro'ilului ascuns cand liderul sustinea cea +ai buna deci(ie
alternativa)
In contrast descoperirile lui *ru( et) al) ./0002 cu cele ale lui Ste6art si Stasser ./0042 'urni(ea(a
dove(i convingatoare ale 'aptului ca individul a'lat in rolul liderului ,oaca un rol i+portant in grupurile
care se ocupa de luarea deci(iilor) Ste6art si Stasser au 'olosit un design si+ilar cu cel al lui *ru( et)
al) 7i au e-a+inat rolul unei +inoritati in'or+ate in pro'ilele ascunse) Intrucat liderul grupului era in
stare sa depaseasca e'ectul pro'ilului ascuns, +inoritatea in'or+ata nu a reusit aceeasi per'or+anta)
Deci liderul grupului apare ca avand +ai +ulta in'luenta decat +e+brul obisnuit al grupului)
Trebuie notat 'aptul ca rolul de lider la *ru( et) al) a 'ost con'undat cu alte trasaturi relevante pentru a
i+partasi in'or+atia in grup) In studiul acestuia participantii erau in'or+ati 'aptul ca liderii .a)2 erau
studenti licentiati in studiul lidershipului .b)2 au e-perienta cu luarea deci(iilor in grup .c)2 au cunostinte
precedente asupra setului de in'or+atii) &a(at pe aceste trasaturi ale studiului este posibil ca e'ectul
pe care liderului grupului l3a avut in discutie ar 'i putut 'i datorat statusului relevant in ceea ce priveste
sarcina)
Statusul relevant in ceea ce priveste sarcina poate 'i de'init precu+: cali'icarea, e-perienta sau
e-perti(a unui +e+bru pe care ceilalti o percep ca 'iind utila in re(olvarea sarcinii) *ercetarile au
indicat 'aptul ca +e+brii cu status superior pot reduce bias3ul in 'avoarea in'or+atiei i+partasite)
8ittenbau+ ./0042 a descoperit 'aptul ca +e+brii grupului cu status datorat e-perientei re(olvarii
sarcinilor au a'isat +ai putine bias3uri in ceea ce priveste in'or+atia i+partasita in co+paratie cu cei
'ara e-perienta in sarcina) "ai +ult, 8ittenbau+ .9:::2 a descoperit ca in'or+atia pre(entata de
+e+brii perceputi ca avand status ridicat este +ai probabil de a 'i a+intita 'ata de in'or+atia adusa de
+e+brii cu status in'erior) 7ste posibil ca in'luenta pe care liderii grupului o au in studiul lui *ru( et) al)
./0002 sa 'ie un re(ultat al statusului superior al liderului si +ai putin a reputatiei lor de lider)
In studiul de 'ata cauta+ sa e-tinde+ studiul lui *ru( et) al) adresandu3ne chiar acestei proble+e) In
+od special cauta+ grupuri in care lidershipul nu este ba(at pe e-perienta sau legat de sarcina de
9
Echipă: Gavriloaiei Sabina, Pavăl Otilia şi Staicu Diana
Psihologie, Anul III, grupa 3
e-perti(a) In plus vo+ e-plora cu+ selectia unui lider poate in'luenta grupul cand vine vorba de luare
de deci(ii, ba(andu3ne pe cercetarea lui !asla+ et al) ./0042)
Desi nu se adresea(a pro'ilelor ascunse !asla+ et al) au descoperit ca grupurile care au scopul de a
lua deci(ii au avut re(ultate +ai bune atunci cand au avut lideri selectati aleatoriu in co+paratie cu cei
selectati siste+atic) !asla+ et al) au sustinut ca grupurile cu lideri alesi aleatoriu au un avanta, pentru
ca alegerea siste+atica a liderilor poate a'ecta ordinea grupului, potential pentru ca liderii isi revendica
superioritatea 'ata de ceilalti +e+brii ai grupului) In studiul de 'ata ne vo+ centra asupra di'erentelor
dintre selectia liderilor si in'luenta lor in grupurile responsabile cu luarea deci(iilor) In sectiunea
ur+atoare ne vo+ de(volta ipote(ele cu privire la lidership si luarea deci(iilor de grup)
Ipote(e
!alitatea deci"iilor
*ercetari asupra lidershipului ne arata ca liderii din grupuri pot in'luenta calitatea deci(iilor) ;oi
propune+ ca atunci cand liderul grupului are acces la tot setul de in'or+atii .e-) in'or+atie care
'avori(ea(a alternativa opti+a2 liderul este in stare sa treaca peste bias3ul in'or+atiei i+partasite al
unui grup cu un pro'il ascuns) In consistenta cu descoperirile lui *ru( et al) ./0002 pre(ice+ ca liderii
vor 'i capabili sa in'luente(e grupul sa sustina o pre'erinta a liderului prin centrarea atentiei asupra 'ie
a in'or+atiei i+partasite 'ie a celei nei+partasite)
In +od speci'ic o'eri+ ur+atoarea ipote(a:
Ipote(a / : *and un lider de grup are in'or+atii depline, grupul cu pro'ilul ascuns va 'i +ai probabil sa
aleaga alternativa opti+a decat daca liderul are in'or+atii partiale)
!asla+ et al) a e-a+inat cu+ procesul de selectie a liderului in'luentea(a deci(ia de grup) In studiul
lor liderii selectati aleatoriu au 'ost alocati pe ba(a pri+ei litere a nu+elui lor) #iderii alesi siste+atic au
'ost alocati pe ba(a raspunsurilor lor la un chestionar care vi(a caracteristici ale liderilor de succes)
*hestionarul nu re'lecta abilitatea de a lua deci(ii) !asla+ et al) au descoperit ca grupurile cu lideri
selectati aleatoriu au dat dovada de per'or+anta ridicata atunci cand a venit vorba de luarea deci(iilor
in co+paratie cu grupul care avea lideri alesi siste+atic si de ase+enea erau +ai probabil de a
ra+ane la deci(ia luata de grup in 'a(a de post test a studiului)
O +odalitate de a e-plica aceste re(ultate este prin pris+a reactantei +e+brilor 'ata de liderul ales
siste+atic) <eactanta repre(inta o cale a indivi(ilor de a reeastabili un sens de libertate atunci cand
si+t ca altii incalca libertatea lor de a lua deci(ii)
3
Echipă: Gavriloaiei Sabina, Pavăl Otilia şi Staicu Diana
Psihologie, Anul III, grupa 3
*ercetarile au identi'icat reactanta in conte-tul de grup) 7ste posibil ca liderii alesi siste+atic cauta sa
isi i+puna po(itia +ai puternic decat liderii alesi aleatoriu) 7ste de ase+enea de conceput 'aptul ca
+e+brii de grup percep pur si si+plu liderii alesi siste+atic ca 'iind +ai a'ir+ativi decat cei alesi
aleatoriu) In orice ca( reactanta poatea aparea, ducand grupul catre respingerea deci(iei alternative
'avori(ata de catre liderii alesi) Aceasta ar duce catre o per'or+anta de grup a'ectata atunci cand
liderul 'avori(ea(a deci(ia cea +ai buna) In contrast, reactanta 'ata de po(itia liderului ar putea
i+bunatati calitatea deci(iilor de grup daca liderul 'avori(ea(a o deci(ie subopti+a) Desigur chiar daca
un grup a'isea(a reactanta 'ara de 'avori(area liderului unei deci(ii subopti+e, ar putea de ase+ena
sa aleaga varianta subopti+a in de'avoarea celei opti+e)
Pre(ice+ ur+atoarea:
Ipote(a 9) Grupurile cu liderii alesi siste+atic vor lua deci(ii de'icitare in co+paratie cu grupurile cu
lideri selectati aleatoriu atunci cand in'or+atia liderului 'avori(ea(a deci(ia opti+a) Grupurile cu liderii
alesi siste+atic vor da dovada de deci(ii +ai bune decat grupurile cu lideri alesi aleatoriu atunci cand
in'or+atia liderului 'avori(ea(a o deci(ie subopti+a)
Imartasirea informatiei
In plus pentru a in'luenta luarea deci(iilor de catre grup, liderii pot in'luenta procesul de discute in
grup) In consistenta cu aceste descoperiri ale lui *ru( et al) pentru pro'ile ascunse a+ pre(is ca
grupurile vor discuta +ai +ult in'or+atia i+partasita atunci cand in'or+atia liderului 'avori(ea(a o
deci(ie dubopti+a si vor discuta +ai +ult in'or+atia nei+partasita atunci cand liderul 'avori(ea(a o
deci(ie opti+a) In esenta, po(itia de putere care sta la ba(a po(itiei de lider ar trebui sa per+ita
liderilor sa uni'ice +ai bine dove(ile prin care isi sustin po(itiile +ai bine decat alti +e+bri ai grupului)
#iderii de grup cu in'or+atii co+plete ar trebui sa 'avori(e(e deci(ia opti+a iar cei cu in'or+atii
inco+plete sa 'avori(e(e deci(ia subopti+a)
O'eri+ ur+atoarea predictie:
Ipote(a 3) *and liderul grupului detine in'or+atia co+pleta atunci grupul va +entiona o +ai +are
proportie de in'or+atii nei+partasite in co+paratie cu situatia cand liderul detine in'or+atia partial)
Ipote(a =) *and liderul grupului detine in'or+atii partiale grupul va +entiona o proportie +ai +are de
in'or+atii de,a i+partasite in co+paratie cu situatia cand liderul detine in'or+atia co+pleta)
=
Echipă: Gavriloaiei Sabina, Pavăl Otilia şi Staicu Diana
Psihologie, Anul III, grupa 3
Pe langa acest e'ect al in'or+atiei liderului asupra i+partasirii in'or+atiei a+ e-a+inat e'ectele pe
care selectia liderului le are asupra i+partasirii in'or+atiei) !asla+ et al) a anali(at per'or+anta de
grup utili(and traditionale sarcini de supravietuire esuate) "e+brii grupului ierarhi(au i+portanta
di'eritor ite+i disponibili sa ii a,ute in sarcina de a supravietui in circu+stante neobisnuite .de e-) in
desert2) Ierarhi(arile grupului sunt apoi co+parate cu cu ierarhi(arile propuse de e-perti pentru a
deter+ina calitatea deci(iei) Proba 'olosita de !asla+ si colegii sai este una in care accesarea
in'or+atiei supli+entare i+bunatateste calitatea deci(iei) "aer et al) ./0012 a descoperit ca grupurile
au dat dovada de per'or+anta ridicata in testele de supravietuire cand aveau in'or+atii sporite despre
ite+ii pe care ii ierarhi(au) Deci este re(onabil sa a'ir+a+ ca !asla+ et al) ca grupurile care au dat
dovada de o per'or+anta ridicata au 'ost +ai e'iciente in adunarea in'or+atiilor)
Daca reactanta apare in grupuri cu lideri alesi siste+atic ne pute+ astepta ca acele grupuri sa
respinga in'or+atia detinuta de catre lider) Aceasta idee poate 'i testata prin 'olosirea conte-tului
pro'ilului ascuns) Daca liderii alesi siste+atic crea(a reactanta grupul ar trebui sa evite sa discute
in'or+atii care sa sustina pre'erinta liderului si sa se concentre(e +ai +ult pe in'or+atia care il
contra(ice pe acesta) Deci, cand un lider ales siste+atic sustine cea +ai buna deci(ie, cu+ este de
pre(is atunci cand liderul detine in'or+atia co+pleta, atunci grupul va discuta +ai putina in'or+atie
nei+partasita si +ai +ulta in'or+atie i+partasita in co+paratie cu un grup care are un lider selectat
aleatoriu) In schi+b cand un lider ales siste+atic 'avori(ea(a o alternativa subopti+a, dupa cu+ se
asteapta atunci cand acesta poseda putine in'or+atii, atunci grupul care da dovada de reactanta este
+ai probabil sa discute in'or+atii nei+partasite in detri+entul celor i+partasite in co+paratie cu un
grup care are un lider ales aleatoriu)
Ave+ deci ur+atoarele ipote(e:
Ipote(a 5) Grupurile cu liderii alesi aleatoriu vor +entiona +ai +ulte in'or+atii nei+partasite in
co+paratie cu grupurile cu lideri alesi siste+atic atunci cand liderul detine in'or+atia co+pleta)
Grupurile cu lideri alesi siste+atic vor +entiona +ai +ulte in'or+atii nei+partasite in co+paratie cu
grupurile care au lideri alesi aleatoriu atunci cand acesta are in'or+atii inco+plete)
Ipote(a >) Grupurile cu liderii selectati aleatoriu vor +entiona +ai putina in'or+atie i+partasita in
co+paratie cu grupurile cu lideri alesi siste+atic atunci cand liderul are in'or+atia co+pleta) Grupurile
cu lideri alesi siste+atic vor +entiona +ai putina in'or+atie i+partasita in co+paratie cu grupurile cu
lideri alesi aleatoriu atunci cand liderul are in'or+atii inco+plete)
5
Echipă: Gavriloaiei Sabina, Pavăl Otilia şi Staicu Diana
Psihologie, Anul III, grupa 3
"etodă
Design
Designul a 'ost de 9 .tipul de in'or+a?ie de?inută de lider: co+pletă sau par?ială2 @ 9 .tipul de
selec?ie a liderului: aleatorie sau siste+atică2, An grupe e-peri+entale independente) Pentru grupurile
apar?inBnd condi?iei An care liderul a avut loc in'or+a?ii co+plete, liderul de grup a 'ost Anştiin?at cu
in'or+a?ii co+plete cu privire la deci(ia de grup) Pentru grupurile An care liderii de?in in'or+a?ii par?iale,
liderul de grup a pri+it in'or+a?ii par?iale, An con'or+itate cu un pro'il ascuns) To?i ceilal?i +e+bri ai
grupului au pri+it in'or+a?ii par?iale, An con'or+itate cu un pro'il ascuns)
Ciecărui participant i3a 'ost aplicat un chestionar pentru co+peten?e de leadeship 'olosit de
!asla+ şi colab) ./0042) Atunci cBnd +e+brii grupului au 'inali(at co+pletarea chestionarelor, au 'ost
dese+na?i liderii de grup) Dn condi?ia Eselectare siste+aticăF, a 'ost calculat scorul 'iecărui +e+bru al
grupului de pentru instru+entul de co+peten?e de conducere) "e+brii grupului au 'ost apoi in'or+a?i
că: GHHHHHH a ob?inut cel +ai bun scor la chestionarul nostru de co+peten?e de conducere) Prin
ur+are, pentru acest e-erci?iu, HHHHHH va 'i lider de grup)G
Spre deosebire de !asla+ şi colab) ./0042, deşi a+ raportat +e+brilor grupului că persoana
cu cel +ai bun scor a 'ost nu+ită An 'unc?ia de lider de grup, de 'apt, a+ selectat aleatoriu un +e+bru
care să 'ie lider) Acest lucru a 'ost 'ăcut pentru a ne asigura că acele caracteristici +ăsurate nu s3au
con'undat cu +etoda de alocare a liderilor) Dn interviurile din debrie'ing, participan?ii au indicat că au
cre(ut că persoana cu cel +ai bun scor la chestionarul de abilită?i de conducere a 'ost selectat ca lider
şi că +ăsurătorile re'lectă co+peten?ele de lider)
Grupuri cu liderii selecta?i An +od aleatoriu au avut liderii selecta?i 'olosind pri+a literă a
nu+elui 'iecărui subiect) Pentru 'iecare grup a 'ost aleatoriu stabilit dacă persoana a cărei nu+ele
este pri+a, a doua, a treia sau a patra An ordine al'abetică va 'i selectată pentru a asigura că nu sunt
posibile biasurile) "e+brii grupului au 'ost instrui?i că: G#iderul grupului dvs) vor 'i selecta?i pe ba(a a
cărui nu+e este pe pri+ul loc .al doilea, al treilea sau al patrulea2 An ordine al'abetică) Prin ur+are,
pentru acest e-erci?iu HHHHHH va 'i lider de grup)G
#artician$ii
Au 'ost selecta?i pentru acest studiu studen?ii de la Iniversitate "id6estern, de la cursul
*o+unicare, nivel avansat) Participan?ii au pri+it credite la curs) /44 de subiec?i .50 bărba?i şi /90
'e+ei2 au participat An =1 de grupuri a cBte patru persoane) Participan?ii au 'ost reparti(a?i aleatoriu An
grupuri şi grupurile au 'ost reparti(ate aleatoriu An condi?ie)
M%sur%tori
Deci(ii individuale şi deci(ii de grup au 'ost scorate cu / .de e-e+plu: 'avori(ea(ă alternativa
opti+ă2 sau : .An 'avoarea unei alternativa subopti+e2) Deşi nu au 'ost trei candida?i An sarcina de
>
Echipă: Gavriloaiei Sabina, Pavăl Otilia şi Staicu Diana
Psihologie, Anul III, grupa 3
luare a deci(iilor, s3a anticipat că ar 'i cBteva persoane alege de(voltatorul *, lucru dovedit a 'i corect)
Doar = dintre cei /44 de participan?i au pre'erat de(voltatorul * şi nici un grup nu l3a selectat)
*oe(iunea grupului a 'ost +ăsurată cu o scală de tip #i$ert An /> trepte .de e-e+plu: A+i place
grupul +eu, +3a+ si+?it inclus An grupul +eu2, o scală de 0 puncte, 'iind +arcată la 0 .puternic acord2
şi / .puternic de(acord2, derivat din 7vans, %arvis, şi Da6son ./04>2)
#roceduri
#a sosirea pentru cercetare, subiec?ii au 'ost AntB+pina?i de un e-peri+entator şi aleatoriu
distribui?i An grupuri de patru persoane) Ciecare grup a 'ost dus Antr3o (onă Anchisă de discu?ii şi aşe(at
An ,urul unei +ese, cu un +agneto'on) Ciecare grup a 'ost anun?at că va trebui să ia o deci(ie An
calitate de +e+bri ai unui grup)
Ciecărui +e+bru al grupului i3a 'ost aplicat un chestionar pentru testarea co+peten?elor de
lider apar?inBnd lui !asla+ şi colab) ./0042) După ce 'iecare +e+bru al grupului a co+pletat
chestionarul, acestea au 'ost colectate de e-peri+entator) S3a anun?at că liderul de grup a 'ost ales 'ie
An +od siste+atic pe ba(a răspunsurilor la chestionar, 'ie selecta?i pe ba(a pri+ei litere a nu+elui lor,
deşi de 'apt, to?i liderii au 'ost selecta?i aleatoriu) După distribuirea liderilor de grup, toate grupurile au
pri+it ur+ătoarele instruc?iuni:
&n acest studiu' (ei lua arte la o acti(iate de gru de luare a unei deci"ii ) Trea*a liderului de
gru (a fi de a se asigura c% toat% lumea este de acord cu sugestiile efectuate de gru) Liderul tre*uie
s% +ncerce s% +ncura,e"e e to$i s% articie' astfel +nc-t s% ute$i cu to$ii s% genera$i idei .i fiecare
dintre (oi s% ute$i contri*ui la deci"ia de gru) La sf-r.itul e/erimentului' mem*rii echiei (or e(alua
acti(itatea ta ca lider .i c-t de *ine ai condus discu$iile entru a lua o deci"ie cu care toat% lumea s%
fie de acord) .!asla+ şi colab), /004), p) /192
"e+brii grupului au 'ost apoi instrui?i că vor lua o deci(ie, An care vor ,uca rolul de +e+bri ai
*onsiliului ,ude?ean şi vor decide construirea unui nou centru An co+unitate) "e+brii grupului au 'ost
instrui?i, care vor avea An vedere trei de(voltatori şi că 'iecare +e+bru al grupului ar putea pri+i
in'or+a?ii di'erite, Ansă ele nu se vor contra(ice Antre ele) Apoi, +aterialele in'or+ative au 'ost
distribuite) Subiec?ii au 'ost instrui?i să citească +aterialele, dar să nu discute cu +e+brii grupului lor,
pBnă cBnd nu vor 'i instrui?i să 'acă acest lucru) Ciecare +e+bru al grupului a pri+it un set de
instruc?iuni inclu(Bnd /9 criterii pe care deci(ia pe care o vor lua ar trebui să se ba(e(e) Ast'el, au
e-istat /9 criterii relevante pentru 'iecare de(voltator de in'or+a?ii) *riteriile speci'icau pre'erin?ele şi
restric?ii oraşului pentru noul punct de recreere .de e-e+plu, popula?ia pre'eră un centru de recreere
cu o piscină interioară2) "aterialele au 'ost concepute pentru a crea un pro'il EascunsF) Dn general,
de(voltatorul A era superior 'a?ă de de(voltatorul & la opt criterii şi in'erior 'a?ă de & la celelalte patru
criterii) De(voltatorul * a 'ost egal cu candidatul superior pe două criterii şi in'erior 'a?ă de ceilal?i
1
Echipă: Gavriloaiei Sabina, Pavăl Otilia şi Staicu Diana
Psihologie, Anul III, grupa 3
candida?i pe toate celelalte criterii) Ast'el, de(voltatorul A repre(enta cea +ai bună alegere pe ba(a
in'or+a?iilor disponibile)
Grupuri anga,at Antr3o sarcină cu pro'il ascuns: Ciecare +e+bru al grupului, cu e-cep?ia
liderului de grupul, a pri+it toate in'or+a?iile An 'avoarea de(voltatorului & .de e-e+plu, patru lucruri
po(itive despre & şi patru lucruri negative despre A2) *u toate acestea, +e+brii grupului au pri+it
doar o parte din in'or+a?iile An 'avoarea de(voltatorului A .de e-e+plu, două lucruri po(itive despre A
şi două ele+ente negative despre &2) Toate in'or+a?iile despre de(voltatorul * au 'ost 'urni(ate
'iecărui +e+bru al grupului) #iderii de grup au pri+it 'ie de toate in'or+a?iile .condi?ia: lider cu
in'or+a?ii depline2 sau o parte repre(entativă din in'or+a?iile din pro'ilul ascuns .condi?ia: lider cu
in'or+a?ii par?iale2)
"e+brii grupului au Anregistrat pre'erin?a lor individuală Anainte de discu?iile de grup) Această
+ăsură per+ite o evaluare a succesului pro'ilului de ascuns din acest studiu) Odată ce pre'erin?ele
individuale ale +e+brilor grupului au 'ost Anregistrate şi colectate, +aterialele in'or+ative au 'ost
colectate) ;ici o interac?iune dintre +e+brii grupului nu a 'ost per+is Anainte sau după discu?iile de
grup) "e+brilor grupului li s3a per+is să păstre(e criteriile de selectare celui +ai bun de(voltator)
Grupuri au 'ost apoi Anregistrate audio pentru discu?iile despre deci(ia şi a a,uns la un consens de
grup) Grupurilor li s3a acordat +ai +ult ti+p decBt era nevoie pentru a a,unge la un consens) După ce
s3a a,uns la un consens de grup, liderul a Anregistrat deci(ia de grup Antr3un 'or+ular) Ciecare subiect,
după ce au 'ost separate de ceilal?i +e+bri ai grupului, au Anregistrat din nou pre'erin?ele individuale şi
co+pletat un chestionar de evaluare coe(iunea de grup) După 'inali(area studiului, participan?ii au luat
parte la debrie'ing)
<e(ultate
Schim*ul de informa$ii
Atunci cBnd liderul de grup a avut in'or+a?ii co+plete, unele in'or+a?ii au 'ost, din necesitate,
par?ial puse la co+un) O co+para?ie Antre punerea la co+un a in'or+a?iilor par?iale şi parta,ate An
grupe, a 'ost e'ectuată pentru a deter+ina dacă in'or+a?ii par?iale puse la co+un au 'ost +ult +ai
susceptibile de a 'i puse An co+un decBt in'or+a?ii neA+părtăşite) Dn grupurile cu in'or+a?ii par?ial
A+părtăşite, in'or+a?iile puse par?ial la co+un nu era +ai susceptibilă de a 'i pusă An co+un decBt
in'or+a?ia neA+părtăşită) Deoarece şi in'or+a?iile puse la co+un par?ial şi cele neA+părtăşite au
'avori(at alternativa unei deci(ii opti+e, pentru scopul acestui studiu in'or+a?iile trans+ise par?ial şi
in'or+a?iile neA+părtăşite au 'ost co+binate şi luate An considerare ca in'or+a?ii neA+părtăşite pentru
toate testele) Dn general, in'or+a?iile neA+părtăşite a 'ost +ai pu?in probabil să 'ie cu+ulate decBt
in'or+a?ii puse la co+un)
Maniul%ri e/erimentale
4
Echipă: Gavriloaiei Sabina, Pavăl Otilia şi Staicu Diana
Psihologie, Anul III, grupa 3
#rofil ascuns) A+ construit un pro'il ascuns prin 'urni(area 'iecărui +e+bru al grupului un set
de in'or+a?ii, care ini?ial au avut tendin?a de a 'avori(a alternativa de deci(ie subopti+ă) D+preună,
in'or+a?ia totală de?inută de to?i +e+brii grupului a 'avori(at alternativă de deci(ie opti+ă) Pentru a ne
asigura că +anipularea noastră a creat o pre'erintă generală pentru o alternativă de deci(ie
subopti+ă şi că +anipulările liderului nu au avut e'ecte asupra pre'erin?ele +e+brilor de dinainte de
discu?iile de grup, un design e-peri+ental *et0een grous de tipul 9 .pre'erin?a liderului: deci(ia
opti+ă sau sub nivelul opti+2 @ 9 .selec?ia liderului: aleatorie sau siste+atică2 şi anali(ă de varian?ă
.A;OJA2 au 'ost reali(ate avBnd An vedere pre'erin?a +e+brilor, e-ceptBnd lideri de grup)
Dn general, +e+brii grupului cu e-cep?ia liderului de grupul, au arătat o tendin?ă de a 'avori(a
alternativa de devi(ie subopti+ă) Dn plus, nici e'ectele principalele pentru interac?iunea dintre
pre'erin?a pentru lider şi selec?ia liderului nu a 'ost se+ni'icativă) Ast'el, deci(ia ini?ială a +e+brilor
individuali ai grupului a 'avori(at alternativa de deci(ie subopti+ă şi nu au 'ost a'ectate de variabilele
independente)
#referin$ele liderilor) Dn ca(ul liderilor prevă(u?i cu +ateriale pentru pro'ilul ascuns este +ai
probabil să 'avori(e(e o alternativă de deci(ie subopti+ă şi pentru liderii prevă(u?i cu in'or+a?ii
co+plete este +ai probabil să 'avori(e(e alternativa de deci(ie opti+ă) ;oi nu a+ pre(is că procesul
de selec?ie a liderului ar putea a'ecta deci(iile ini?iale ale liderului) A 'ost ob?inut un e'ect principal
puternic şi se+ni'icativ pentru pre'erin?a liderului) A 'ost +ai probabil ca liderii să selecte(e alternativa
de deci(ie opti+ă atunci cBnd au pri+it in'or+a?ii co+plete, decBt atunci cBnd au pri+it in'or+a?ii de
pro'il ascunse) ;ici un alt e'ect nu a 'ost se+ni'icativ pentru pre'erin?a ini?ială a liderului)
Dn general, +anipularea pre'erin?ei liderului a 'ost e'icace) #iderii cu in'or+a?ii co+plete au
'avori(at alternativă cea +ai bună deci(ie şi liderii cu in'or+a?ii par?iale au 'avori(at o alternativă de
deci(ie in'erioară) Dn plus, grupul de +e+bri a 'avori(at, An general, alternativa sub nivelul opti+)
Pentru a testa ipote(ele noastre, a+ reali(at ini?ial o anali(ă de contrast 'olosind variabilele
independente selec?ia liderului şi in'or+a?iile de?inute de lider .<osenthal K <osno6, /0452)
Deci"iile de gru
A+ pre(is că grupurile vor alege deci(ia superioară +ai 'recvent atunci cBnd liderii de grup
de?ineau in'or+a?ii co+plete decBt liderii care de?ineau in'or+a?ii par?iale) A+ pre(is dease+enea că
grupurile cu lideri aleşi aleatoriu vor 'ace alegeri +ai bune decBt grupurile cu lideri aleşi siste+atic
atunci cBnd in'or+area liderilor a 'avori(at alternativa superioară, dar reversul s3ar AntB+pla pentru
grupuri cu lideri ale căror in'or+a?ii au 'avori(at alternativa de deci(ie in'erioară)
"odelul de contrast a 'ost se+ni'icativ, iar cel re(idual nu a 'ost se+ni'icativ) Spri,inind ipote(a
/, grupurile luat deci(ii +ai bune atunci cBnd liderul de?inea in'or+a?ii co+plete 'a?ă de atunci cBnd
liderul avea in'or+a?ii par?iale) Dn plus, e'ectul de selec?ie di'erită a liderului depindea de ce po(i?ie a
'ost 'avori(ată de in'or+a?iile de?inute de către liderul) Atunci cBnd liderul de?inea in'or+a?ii co+plete,
0
Echipă: Gavriloaiei Sabina, Pavăl Otilia şi Staicu Diana
Psihologie, Anul III, grupa 3
grupurile s3au descurcat +ai bine cu liderii selecta?i aleatoriu decBt cu liderii selecta?i siste+atic,
con'ir+Bnd ipote(a 9) Dn schi+b, atunci cBnd liderul a avut loc in'or+a?ii par?iale grupurile de luat
deci(ii +ai bune cu lideri siste+atic aleşi, +ai degrabă decBt cu liderii aleşi aleatoriu, deşi această
di'eren?ă pare să 'ie destul de +ică)
Dn general, +odelul de contrast spri,ină predic?iile ipote(elor / şi 9) Grupurile iau deci(ii +ai
bune atunci cBnd liderul de grup de?ine in'or+a?ii co+plete, co+parativ cu cei care de?in in'or+a?ii
par?iale) Dn plus, e +ai pu?in probabil ca grupurile să selecte(e po(i?ia 'avori(ată de in'or+a?iile lideului
atunci cBnd liderul a 'ost An +od siste+atic ales, spre deosebire de cei aleşi la AntB+plare)
Deşi re(ultatele spri,ină ipote(ele / şi 9, este necesar să 'ie recunoscut 'aptul că nu to?i liderii
cu in'or+a?ii co+plete au selectat cele +ai bune alternative şi nu to?i liderii cu in'or+a?ii par?iale au
selectat o alternativă subopti+ă) Pentru că sunte+ de părere că grupurile ar putea răspunde la po(i?ia
adoptată de către liderul, a+ e'ectuat o a doua anali(ă de contrast 'olosind deci(iile reale ale liderilor
şi selec?ia liderului ca variabile independente)
Grupurile au 'avori(at cea +ai bună alternativă atunci cBnd liderul de grup a 'ost An 'avoarea
acestei deci(ii şi a 'ost +ai probabil de a selecta o alternativă subopti+ă An ca(ul An care liderul nu a
ales cea +ai bună alternativă) *u toate acestea, grupurile au tendin?a de a 'avori(a +ai puternic
pre'erin?ă leaderului atunci cBnd cred că liderul a 'ost ales la AntB+plare, spre deosebire de cei aleşi
siste+atic)
Discu?ii
/:
Echipă: Gavriloaiei Sabina, Pavăl Otilia şi Staicu Diana
Psihologie, Anul III, grupa 3
Raport-evaluare
/) Scurt istoric al constituirii echipei
;e cunoaşte+ de 9 ani şi ,u+ătate şi a+ +ai reali(at şi alte pre(entări de se+inar A+preună)
9) "en?ionarea şi descrierea tuturor etapelor de organi(are şi activitate a echipei
a) Analiza problemei: a+ anali(at cerin?ele pe care trebuie să le Andeplinească articolul nostru
pentru această te+ă)
b) Elaborarea unui algoritm de re(olvare a proble+ei: a+ căutat articole care să Andeplinească
aceste cerin?e, a+ discutat şi a+ considerat că articolul ales Andeplineşte şi cerin?ele necesare te+ei
şi are An vedere şi o te+atică accesbilă şi plăcută nouă) Prin ur+are, a+ decis că Al vo+ A+păr?i pentru
a3l traduce şi, ulterior, vo+ reali(a şi raportul3sinte(ă)
c) Implementarea algoritmului: a+ A+păr?it articolul An apro-i+ativ trei păr?i egale şi l3a+ tradus) Pe
ba(a cerin?elor de reali(are a raportului3sinte(ă a+ co+pletat 'iecare di+ensiunea care ne
corespundea şi, +ai apoi, a+ adus co+pletări şi sugestii de A+bunătă?ire a cerlolalte două păr?i)
d) Verificarea corectitudinii algorit+ului propus: va 'i reali(ată de dvs) An +o+entul An care ne
corecta?i te+a)
3) +en?ionarea şi descrierea etapelor An care s3a luat o deci(ie
a) 7tapa pregătitoare .stabilirea 'actorilor2: a+ anali(at sursele din care putea găsi un articol pentru
această te+ă
b) 7tapa analizei aprecierii !i luării deci(iei: a+ co+parat toate articolele pe care le3a+ găsit
c) 7tapa transmiterii deci(iei şi e-ecu?ia: An cadrul celui de3al doilea se+inar de Psihologia
grupurilor sociale, cBnd a+ adus nu+ele articolului)
d) 7tapa de control a aplicării deci(iei: cBnd, ghidat de titlul articolului, dvs) l3a?i acceptat pentru
te+ă
"n materialul de la prof scrie că trebuie să precizăm alternativele !i norma###
=) contribu?ia 'iecărui +e+bru din punct de vedere al centrării pe sarcină versus al
centrării pe rela?ie
− An 'unc?ie de rolurile de sacină ale grupului: Diana şi Otilia au 'ost solicitan?i de
in'or+a?ii, iar Sabina L 'urni(or de in'or+a?ii) Toate trei a+ 'ost alternativ şi solicitator de opinii, şi
'urni(or de opinii) Alte op$iuni% ini$aitor contributiv& elaborator& coordonator& orientator&
evaluator critic& energizator& tehnicianul procedural& registrator
//
Echipă: Gavriloaiei Sabina, Pavăl Otilia şi Staicu Diana
Psihologie, Anul III, grupa 3
− An 'unc?ie de rolurile de +en?inere şi construire a grupului: de ales 'ntre 'ncura(ator&
armonizator& realizator& u!ier& creator de standarde& observator !i comentatorul grupului&
e)ecutantul
− An 'unc?ie de rolurile EindividualeF: de ales 'ntre% agresorul& cel care blochează&
căutătorul& pla*-bo*-ul& dominatorul& solicitantul de a(utor& lobb*-istul
5) li+itele AntB+pinate ale echipei
− indica?iile o'erite pentru Andeplinirea te+ei erau su+are .An special An privin?a acestui raport3
evaluare2
− pentru a putea trans+ite +aterialele şi a solicita 'eed3bac$, co+unicarea dintre noi era
preponderent An +ediul on3line, lucru care Ancetinea procesul
>) +odalită?i propuse pentru reducerea sau eli+inarea li+itelor şi strategii pentru
A+bunătă?irea per'or+an?ei pe viitor)
− Solicitatrea de in'or+a?ii supli+entare
− Dnlocuirea co+unicării on3line cu cea 'ace3to3'ace
/9