You are on page 1of 23

CAPITOLUL 6

METODA DE PROGNOZARE A PERFORMANŢELOR
ELICELOR ITTC – 1978
6.1 CONSIDERAŢII TEORETICE
Metoda prognozează turaţia n şi puterea disponibilă a navei din probele pe model în
bazin.
a) Coeficienţii de propulsie ai modelului w, R, t. Împingerea T şi momentul Q măsurate
la proba de autopropulsie se exprimă adimensional: KTM  T
a

a

a
D4n2 ; KQM
 Q D5n2 .

0

0

Cu KTM ca dată de intrare se citeşte J TM şi K QTM din caracteristicile elicei în apă
a

liberă

modelului,

şi

se

determină

coeficientul

de

siaj

efectiv

al

modelului;

0
wTM  1  JTM
 D  n V (exponenţii reprezintă: a – autopropulsie, 0 – apă liberă), unde V este

viteza modelului navei, randamentul relativ de rotaţie fiind   KQTM KQM .
0

Coeficientul de sucţiune se obţine din: t 

0

T  FD  Rc
, unde Rc este rezistenţa la
T

înaintare corectată pentru diferenţa de temperatură a apei între probele de rezistenţă şi probele de
autopropulsie: Rc 

(1  k )CFMC  CR
RTM , în care CFMC este coeficientul de frecare la
(1  k )CFM  CR

temperatura apei din timpul probelor de autopropulsie.
b) Rezistenţa totală a navei. Coeficientul rezistenţei totale a navei fără chile de ruliu este:

CTN  (1  k )CFN  CR  CF  CAA , unde: k este factorul de formă determinat din proba de
rezistenţă; CFN, coeficientul de frecare al navei conform liniei de corelaţie ITTC 1957

CFN 

0,075
; CR, coeficientul rezistenţei reziduale calculat din coeficientul
(log Re  2)2

rezistenţei totale şi de frecare a modelului din proba de rezistenţă la înaintare

123

CR  CTM

  k 1 3

s
  0,64  103 ,
 (1  k )CFM ; CF, corecţia de rugozitate, CF  105
  LW L 


unde rugozitatea k s  150  10 6 m şi CAA rezistenţa aerului C AA  0,001

AT
, unde AT este aria
S

emersă transversală, iar S suprafaţa udată a carenei.
c) Corecţiile de efect de scară pentru caracteristica elicei. Caracteristicile hidrodinamice
ale elicei reale se calculează din caracteristicile elicei model astfel:
KTN = KTM - KT, KQN = KQM - KQ,
unde: KT  CD  0,3 

P cz
cz
, KQ  CD  0,25 
.

D D
D

Diferenţa coeficientţilor de rezistenţă ai profilului CD este: CD = CDM – CDN, unde:


t  0,044
5

CDM  21  2 


c  (Reco )1 6 (Reco ) 2 3 

6.2 PROGRAM PENTRU CALCULUL ELICELOR DIN SERIA
WAGENINGEN –B
Programul calculeazǎ caracteristicile propulsorului cu elice fǎrǎ duzǎ, având pas fix şi
pentru fiecare RPM sǎ calculeze coeficienţii polinomului de gradul 3 prin care se aproximeazǎ
raportul de vitezǎ J.
Programul este realizat în FORTRAN 77 şi este util pentru proiectarea preliminarǎ prin
intermediul calculatoarelor.
Polinoamele au fost obţinute cu ajutorul analizei regresiilor successive a datelor obţinute
în urma testelor a 120 de propulsoare cuprinzând gama seriei Wageningen B. Toate datele
testelor au fost corectate de efectul Reynolds folosind un profil echivalent, metodǎ descopritǎ de
Lerbes. În final prin intermediul unor serii noi de diagrame obţinute care vor fi utilizate pentru
determinarea unui diametru optim şi a unui RPM optim.
În proiectarea preliminarǎ a navei, în care dimensiunile navei, viteza, forma navei şi
rapoartele între dimensiunile principale, trebuiesc determinate, trebuie sa se utilizizeze foarte

124

forma secţiunii palei. P . raportul de disc AE AO şi numǎrul de pale Z.1 Geometria elicelor tip B O serie clasicǎ de elici este formatǎ dintru-un numǎr de modele la care numai raportul de pas P D este variabil. Re.3 şi 1. conturul palei.6. E . raportul de disc cuprins între 0. Z .1 Dimensiuni pentru serii de elici –B cu Z=4. incluzând rezistenţa la înaintare.05 şi raportul de pas cuprins între 0. fiind un instrument rapid în optimizarea calitǎţilor navei.5. Aspectele hidrodinamice. utilizate frecvent în domeniul naval. raportul de pas P D . În plus. grosimea palei t şi raportul diametrelor butucului şi elicei d D sunt aceleaşi. Acum o serie cuprinde modele cu un numǎr de pale cuprins între 2 şi 7.5 şi 1.2. D A c O  (6. D A c O  A K Q  f 2  J . t . t . Z . este luat în considerare şi efectul numǎrului Reynolds si al grosimei profilului de palǎ A K T  f 1  J . Prin metoda propusǎ se determinǎ caracteristicile propulsorului într-o formǎ aproximativǎ.1) 6. raportul de disc AE AO . numǎmǎrul de pale Z.mult calculatorul.4. Re. cu eficienţǎ multumitoare şi şi proprietǎţi de cavitatie adecvate. E . siajul şi caracteristicile propulsorului sunt foarte importante şi foarte dificil de determinat.7 r R c Z  D AE AO ar cr br 125 cr t max r D  Ar  Br Z . Coeficienţii de împingere şi torsiune K T şi K Q ai elicei sunt exprimaţi prin polinoame funcţie de avansul relative J. P . obţinute din rezultatele testelor pe serii de propulsoare Wageningen B. Toate celelalte caracteristici dimensionale cum ar fi diametrul D. Proprietǎţile geometrice ale elicelor din seria Wageningen-B sunt date în tabelul: Tabel 6.

601 0.583 0..611 0.355 0.0464 0.050 0.coarda profilului la raza r.0005 1.0154 0.582 0.2 1. c r .0340 0.120 0.0000 În relaţiile din table s-au facut urmǎtoarele notaţii: Ar .0035 0.0030 0.389 0.187 0.000 0.657 0.5 2.617 0.0 0.000 0.389 0.633 0.0402 0.0526 0.350 0.2 1.586 0.000 0.8 2.0035 0.0030 0.4 2.0030 0.0464 0.616 0.152 0.0015 0.350 0.0216 0.350 0.882 0.127 0.524 0.0040 0..351 0.constante.0005 1.3 1.0025 0.0020 0.0015 0.443 0.0020 0.350 0.442 0. Br .0040 0.Ar Br 0.distanţa dintre muchia de atac şi linia generatoare la raza r.481 0.3 1.0000 Dimensiuni pentru serii de elici –B cu Z=3 r R c Z  D AE AO ar br cr cr t max r D  Ar  Br Z Ar Br 0.7 2.0402 0.0010 0. a r .000 0. br .350 0.9 1.0526 0.0010 0.0092 0.970 0.526 0.000 0.9 1.478 0.000 0.599 0.0030 0.463 0.000 0.351 0.0154 0.479 0.0278 0.0278 0.0092 0.5 2.832 0.500 0. 126 .168 0.0 0.500 0.355 0.561 0.662 0.144 0.0340 0.4 2.400 0.0025 0.7 2.8 1.613 0.186 0.558 0.0216 0.6 2.6 2.distanţa dintre muchia de atac şi poziţia grosimii maxime.

(6.2) y dr  v1  v 2 t max  t am   t am.0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0. t fm . Valorile v1 şi v 2 sunt date în tabelul 6.90 -0. S-au folosit urmǎroarele notaţii: y ar .6 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.95 -0.0116 .t max r .0630 . v 2 .50 -0.0040 .0522 .0214 .0972 . Valorile funcţiei v1 utilizate în relaţiile (6.grosimea secţiunii palei la muchia de fugǎ.1200 .80 -0.2 şi 6.1467 .grosimea maximǎ a profilului la raza r. y dr  v1  v 2 t max  t fm   t fm. y dr .70 -0. (6.ordonata extradosului secţiunii palei.abscisǎ relativǎ în lungul liniei teoretice de pas din poziţia de maxim a grosimii palei spre muchia de atac x  1 şi spre muchia de fugǎ unde x  1. t am .3) x -1.grosimea secţiunii palei la muchia de atac.3.0012 0 0 0 0.3) pentru abscisǎ relativǎ negativǎ x  0 (spre bordul de fugǎ). Tabel 6.0044 0 0 r R 127 .2. pentru abscisǎ relativǎ positivǎ x  0 (spre bordul de atac) şi y ar  v1 t max  t dm . v1 .4 .ordonata intradosului secţiunii palei.0 -0.0109 .funcţii tabelare dependente de r R şi x .20 0 0.0395 .40 -0.0420 .5 . x . Coordonatele profilelor necesare pot fi calculate utilizând formulele: y ar  v1 t max  t am .0190 .0330 .7-1.2) şi (6.60 -0.

6190 .1610 .0328 .7536 .2042 .90 +0.2630 .1567 .1278 .0503 .0049 0 0.75 .2826 .95 +0.7-1.25 .9695 1 0.0085 .36 .2650 .2824 .0090 .1191 .64 .60 +0.0033 0 0.0357 .0022 .1670 .64 .0211 .4 0 .19 .0 0 .96 1 0.1180 .0382 .2598 .25 0 .96 1 0.5 0 .20 0 0.3560 .3034 .2115 .1467 .25 .96 1 0.8127 .0640 .4397 .50 +0.1747 .19 .2230 .51 .8489 .51 .95 -0.0365 0 x +1.4 .8288 .4787 .36 .0096 .2353 .0669 .0520 .2372 .4835 .3 0 .70 +0.1325 .1465 .6034 .7994 .6409 .1790 .60 -0.3569 .0623 .1651 .1967 .40 +0.1865 .7885 .0 r +0.0350 .64 .0031 0 0.2181 .0637 .75 .0975 .1885 .9-1.75 .8446 .0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0.5074 .0592 .0943 .40 -0.0417 .0905 .84 .3150 .9615 1 0.15 0 .1760 .0 -0.7586 . Valorile funcţiei v 2 utilizta în relaţiile (2) şi (3) x -1.0790 .84 .90 -0.5547 .7 0 .3000 .0169 .0033 0 0 0.0008 0 0 0 0.1207 .1570 .0726 .2513 .84 .2 .80 -0.5877 .1320 0920 0615 .0950 .0955 .0965 .0975 .9627 1 0.1455 .6715 .0384 .20 0 R 0.3 .0067 .1445 .0027 0 0.7184 .3228 .15 .2186 .0376 .5126 .1950 .0034 .96 1 0.2821 .1810 .64 .19 .0300 .0148 .1333 .2306 .2000 .1088 .51 .2008 .2400 .70 -0.0833 .9578 1 0.0 .19 .2865 .9400 1 0.9536 1 0.6336 .80 +0.5108 .6457 .1280 .0804 .3860 .9346 1 r R 128 .84 .2040 .85 +0.0880 .3256 .0778 .0189 .51 .0096 0 Tabel 3.6 0 .0172 0 0.1685 .1870 .36 .7500 .85 0 0975 .0899 .2923 .6922 .50 -0.8421 .7355 .3500 .0800 .0.2300 .75 .0202 .4536 .3585 .0579 .0540 .1246 .36 .15 .0500 .1008 .2 .2 0 .0304 .6 .5 .0084 0 0.3 .0224 .3360 .8 0 0975 .0 0 0 0 0 0.

4265 .6430 .7478 .3197 .7594 .1485 .5615 .8055 .6840 .15 0 .6190 .4777 .3905 .80 +0.8 0 .6455 .7550 .8890 .2600 .7105 .6505 .20 0 R 0.4620 .9690 1 0.9-1.densitatea lichidului.5130 .40 +0.156- .50 +0.2.7277 .7830 .2 0 .7200 .2925 .3665 .1248 .1750 .6590 .7 0 .5995 .1950 .6359 .9675 1 0.2337 . n .8520 . unde: KT  T KQ    n2 D4 Q   n2 D5 J vA nD în care T .5) (6.4333 .8275 .7415 .6) .momentul de torsiune al propulsorului.5160 .7635 . 129 (6.8090 .x +1.9725 1 0.70 +0.8933 .3765 .6 0 .3775 .8875 .8920 .8790 .0 r +0.2810 .3 0 .3042 .9750 1 0.2 Analiza datelor testelor pe modele Rezultatele testelor ale elicelor din seria B sunt exprimate prin coeficienţii împingerii şi torsiunii funcţie de J şi raportul de pas P D .4520 .2028 .09755 .turaţia elicei [rot/s].împingerea propulsorului.2774 .9750 1 0.3660 .5039 .4140 .2840 .9751 1 0. Q .8259 .7520 .5220 .85 0 .95 +0.4135 .75 .5 0 .4982 .6545 .1890 .8660 .6409 .3056 .8880 .9600 1 0.3235 .6060 . D .0 0 .4 0 .9615 1 0.1935 .diametrul propulsorului.9710 1 0.2720 .  .1758 .1900 .9635 1 0.8400 .3300 .9760 1 6.4108 .25 0 .5265 .51 .60 +0.4) (6.3600 .8170 .1000 .85 +0.8450 .8315 .1300 .8345 .90 +0.8825 .1050 .

75R este presupusǎ aceeaşi pentru întreaga palǎ.75R    reprezintǎ efectul gradientului de presiune.075 0.75R este coarda la 0.9) 2 unde Re 0.75R    . corespunzǎtoare unghiului de atac  a secţiunii palei.   (6. La valoarea specificǎ a avansului relative J . sunt deduse din valorile coeficienţilor K T şi K Q .v A . Randamentul total al elicei în apǎ liberǎ este O  J KT .7) Efectul variaţiei numǎrului Reynolds asupra rezultatelor testului s-a considerat utilizând metoda Lerbs care presupune utilizarea unor caracteristici ale uneu secţiuni echivalente de palǎ.viteza de avans a elicei.8) în care C FO  0. Conform relaţiei lui Hoerner.75R   2 (6.43429  ln Re 0. coeficientul forţei rezistente minim pentru un profil este:  t C R min  2C FO 1  2 c 0.75nD   2 .  1  2 t  c 0. Efectele numǎrului Reynolds sunt considerate cǎ influenţeazǎ numai coeficientul forţei rezistente a profilului echivalent.   c 0.75R  c 0. 130 . coeficientul forţei portante C P şi coeficientul forţei rezistente C R .10) Coeficientul C FO es coeficientul de frecare al plǎcii netede echivalente într-un current de lichid cu curgere turbulentǎ. În metoda profilului echivalent secţiunea palei la 0.  2 K Q (6. Valoarea minimǎ a acestui coefficient este compusǎ în principal de componenta de frecare cea de presiune fiind foarte micǎ.75R  viscozitatea cinematicǎ.75R v A2  0. (6.

AE AO .  . raportul de disc.301 Z  E  A O  A P J  0.0000276305ln Re  0.     A  J 2  0.0000954ln Re  0.301  E AO  D   D J 2  0. Mǎrimile obţinute formeazǎ date de intrare pentru determinarea coeficienţilor de împingere şi torsiune. raportul de pas şi unghiul de atac prin polinom determinat prin metoda regresiilor successive.P D şi cu ajutorul unei metode de regresie s-au determinat coeficienţii acestor polinoame.00333758 E    D A A O O   2 A  J 2  0.P D . Se formeazǎ polinoame K T şi K Q pentru introducerea efectului numǎrului Reynolds. Aceşti coeficienţi sunt exprimaţi prin polinoame funcţie de J .301 P 6 2  2 A J 2   0. Re .0000032049ln Re  0.11) 131 . Coeficienţii de împingere şi torsiune se determinǎ aplicând procedeul invers din polinoamele A C P şi C R pentru combinaţii ale mǎrimilor: Z .000257792ln Re  0.301 P 6 J 2   0.0000110636ln Re  0.301Z 2  E AO  D      (6. pentru calculul coeficienţilor K T şi K Q dupǎcorectarea C R .301Z  E  D A O  A  P 3 J.  0.00478125 AE P J K T  0. În formularea valorii minime a coeficientului rezistenţei ca funcţie de numǎrul Reynolds este posibilǎ.000363485  0. Z .Coeficienţii C P şi C R se obţin dupǎ ce aceştia sunt exprimaţi ca funcţii de numǎrul de pale. E AO .0000643192ln Re  0.

6052   1 2 t c 0 .301 E   AO  AO    (6.0185  0.2.0000666654Z P D  A   0. 075R ln Re0. 075R  4.3012  AE  . (6. Schimbarea valorii t c a secţiunii palei propulsorului echivalent la 0.  0.301P   0.00000184341ln Re  0.00058593ln Re  0.75R  0.301 Z   D A   6 K Q  0. 075R1   unde: 132 .301Z   D A   A P    0.0000052199ln Re  0.75R influenţeazǎ valoarea coeficientului de rezistenţǎ C R .000938091ln Re  0.14) .00696898 P 2 E O 2 2  E O 2 6 E O 2 2 A   0.00125Z Z .0000782099ln Re  0.12) 6.301P    0.075 AE (6.075R  e       1 2 t   c 0 .6052  4. D  0.00400252ln Re  0.000591412  0. 2.13) AO Prin rearanjarea relaţiilor (8).0160818  A D    0. (9) şi (10) o schimbare a raportului t c poate corespunde unei noi valori a numǎrului Reynolds dat de: Re 10.000220915ln Re  0.301P  D D A P J   0. Polinoamele K T şi K Q au raportul grosime –coardǎ dat de relaţia: t c 0.3 Efectul variaţiei grosimii palei asupra caracteristicilor elicei Efectul grosimii palei asupra coeficientului de împingere si al torsiunii poate fi determinat într-o maniera similarǎ ca efectul lui Reynolds descries în paragraful anterior.

Pentru toate tipurile de grosimi şi distruţii ale curburii utilizate se determinǎ raportul optim grosime – coardǎ funcţie de cavitaţie cu formula: t c  opt  0. pot fi necorespunzǎtoare din punct de vedere al cavitaţiei.1 pentru nave cu douǎ elice.presiunea de vaporizare [kN/m2]. K  0.numǎrul de cavitaţie al elicei. K  0.2. 15) unde T .presiunea în axul elicei [kN/m2].constantǎ: K  0 pentru nava rapidǎ cu douǎ elice. 6.numǎrul Reynolds efectiv pentru schimbarea t t c  1 0. ha . 075R .2. p 0 .16) .numarul de pale.3Z T  K  AO  p 0  ha  p v D 2 (6. 133 (6. .presiunne atmosfericǎ [kN/m2].2 pentru nave cu o elice.  . K .4 Alegerea raportului de disc utilizând criteriul de cavitaţie Raportul de disc pentru o elice cu pas fix se poate determina cu formula: AE 1. 6.3  0.3  0. 075R 0. c Re 10.075R . p v . Z .reprezintǎ împingerea propulsorului.noua valoate la 0.75R .5 Alegerea raportului grosime – coardǎ utilizând criteriul de rezistenţǎ a palei Valorile optime ale raportului t c . determinate din considerente de rezistenţǎ.012 .

D .  D 0. N .  c .turaţia elicei [rot/min].04n  D  (6. interesând mai mult aspectul hidrodinamic al propulsorului.075R al palei este:  200  20ha  0.puterea primitǎ de elice de la ax [HP].limita de curgere a materialului palei.viteza de avans a propulsorului [m/s].18) unde PD .Aceastǎ elaţie este valabilǎ pentru pale cu curburi mici şi valori ale cavitaţiei cuprinse între 0.21 2 2  3   D N    4.1 şi 0.turaţia elicei [rot/min].diametrul elicei [m].123D 3   c   12 . D . În aceastǎ faza de proiectare preliminarǎ. Raportul optim grosime-coardǎ rezultat trebui sǎ satisfacǎ şi condiţiile de rezistenţǎ. n .distanţa de la axul elicei la suprafaţa apei [m].17) 2 în care v A . O formulǎ practicǎ pentru calculul coeficientului de cavitaţie  la secţiunea 0. O formulǎ suplimentarǎ pentru determinarea coardei pentru valoarea minimǎ a raportului t c la 0.6. se utilizeazǎ o relaţie simplǎ t min 0. pentru determinarea grosimii minime care sǎ satisfacǎ şi condiţiile de rezistenţǎ. În aceastǎ formulǎmomentul de încovoiere datoritǎ forţei centrifuge este neglijat.075R     2. fapt ce se poate aplica numai pentru propulsoare cu unghiul de înclinare zero.375  1125 P PD   D .375D  v A2  0.013CP) . ha .075R este 134 . (1HP  1. 758      (6.028  0.diametrul elicei [m].

4502 0.4323 0.04059 135 DKQ -0.9000 = 0.04706 0.0004 0.  Trasarea curbei tracţiunii la cârlig.00201 -0.00203 -0. ele îndeplinind în condiţii bune atât cerinţele de eficienţǎ cât si cele legate de evitarea efectelor negative ale fenomenului de cavitaţiePentru scopuri practice s-a elaborate acest program de proiectare preliminarǎ.3715 0.4128 0.05317 0.00205 KQ+DKQ 0.04814 0.00204 -0.  Proba tracţiunii la punct fix.2798 0.  Folosirea unei elice existente.06811 0.19)  6.3926 0.2553 DKT 0.0004 0.  Proiectarea elicelor cu caracteristici impuse.3929 0.06406 0.2203 0.1113 0.3500 0.03854 ETA-0 0.00203 -0.  Proiectarea elicelor ce asigurǎ vitezǎ maximǎ.06613 0.3500 0.3789 0.05677 0.4320 0.3718 0.3000 0.2804 0. CALCULUL CARACTERISTICILOR IN APÂ LIBERÂ A ELICEI AAE PPD NPB DPR NRPM = 0.1000 0.1500 0. (6.0560 0.00202 -0.00 rot/min J 0. utile în rezolvarea numeroaselor probleme ce apar în proiectare:  Proiectarea elicelor cu caracteristici optime (diametru optim.0003 0.3 REZULTATE ŞI CONCLUZII Elicele de tip Wageningen B sunt frecvent folosite la propulsia navelor de transport.0000 0.05114 0.3274 0.06181 0.1661 0.0004 0.9626 = 4 = 6.4505 0.1500 m = 1 RPM = 122.4802 0.4676 0.2000 0. rapidǎ ale caracteristicilor şi trasarea diagramelor de funcţionare K T  J şi K Q  J .3496 0.3267 0.04503 0.3042 0.05937 0.0003 0.c 0.0500 0.0008 KT+DKT 0.05605 0.2561 KQ 0.4672 0.05402 0.04182 0.06381 0.0003 0.4500 0.3270 0.4130 0.05017 0.05879 0.5000 KT 0.0003 0.00204 -0.2738 0.5289 .00199 -0.0000 0.073 AE AO D Z .2500 0.06138 0.04386 0.0005 0.3037 0.4301 0. pentru remorchere.00200 -0.075R  2.0007 0.00198 -0.0003 0.00202 -0. turaţie optimǎ).06606 0.4000 0.

4619 0.00205 -0.1810 0.1280 0.7 0.2305 0.0004 0.00185 -0.2 0.6500 0.1797 0.6196 0.02353 0.8000 0.03520 0.06518 0.05830 0. 9 0.6600 0.00 rot/min J 0.0528 0.00206 -0.06335 0.3923 0.03725 0.00994 0.0004 0.7217 0.1555 0.05643 0.0005 0.6950 0.05571 136 DKQ -0.0759 0.7263 0.5 0.02147 0.4460 0.03385 0.0019 0.00186 -0.019162*J*J*J DIAGRAMA CARACTERISITICA A ELICEI 0.098961*J*J*J KQ = +0.4296 0.00181 -0.0012 0.6742 0.1500 0.0500 0.0025 0.0005 KT+DKT 0.06304 0.233454*J*J +0.4 KT KQ 0.0022 0.4116 0.5756 0. 2 0.0563 0.4292 0.066127 -0.02493 0. 7 0.00206 -0.7500 0.0004 0.0032 0.00789 0.06898 0.05889 0.1041 0.02698 0.06534 0.3715 DKT 0.06074 0.1676 0.9626 NPB = 6 DPR = 6.2064 0.467588 -0.01122 0.3919 0.8 0.8500 0.0035 0.2052 0. 4 0.6000 0.0004 0. 3 0.00205 -0.00205 -0.4464 0.4760 0.6 0.00205 -0.0.02008 0.1  J INFLUENŢA NUMÂRULUI DE PALE AAE = 0. 6 0.01803 0.0000 0.00182 -0.06717 0.03043 0.3720 KQ 0.05384 ETA-0 0.4111 0.0784 0.7353 0.1 1 0.00667 -0.5500 0.0022 0.0028 0.0274 0.2766 0.9000 PPD = 0.3299 .2225 0.2314 0.0014 0.0016 0.00206 -0.5249 0. 5 0.0014 0.0000 0.06120 0.00205 -0.01327 0.00205 -0.3 0.0753 KT = +0.00187 KQ+DKQ 0.06717 0.02838 0.01461 0.00184 -0.1539 0. 8 0.01666 0.4756 0.03180 0.1122 0.9000 0.0500 0.039252*J -0.0004 0.2000 0.1020 0.1000 0.1298 0.0000 0.00183 -0.00462 0.00205 0.041419*J*J +0.7000 0.330911*J -0.3000 KT 0.0242 -0.4615 0.1500 m NRPM = 1 RPM = 122. 1 0 0 -0.2500 0.9500 1.0010 0.

3500 0.0930 0.0354 0.034800*J -0.0643 0.3506 0. 4 0.0000 0.04090 0.6 0.02359 0.6000 0.03076 0.0915 0.04717 0.1493 0.0011 0.6521 0.03571 0.00190 -0.1199 0.0014 0.0062 0.05111 0.7126 0.0009 0.086696*J*J*J KQ = +0.3282 0.02531 0.6153 0.0020 0.00188 -0.0006 0.0013 0.5 0.3276 0.7500 0.5741 0.00190 -0. 2  0.7043 0.7 0.067170 -0.5110 0.288659*J*J +0.00189 -0. 5 0.9000 0.04826 0.01236 0.1480 0.6826 0.8000 0.3 0.01616 0.2038 0.03900 0.0019 0.4000 0.00190 -0.00190 -0.0012 0. 9 0.475989 -0.6463 0.4823 0.00189 0.0007 0.00663 0.04528 0.00190 -0.3500 0.8 0.1756 0.0626 0.1768 0.00190 -0.0016 0.0.4330 0. 3 0.03761 0. 8 0.2799 0.5500 0.8500 0.267827*J -0.2 0.9500 1.0042 0. 6 0.2807 0.00852 -0.0335 0.2549 0. 7 0.02169 0.03423 0.01800 0.4 0.1 0 .034858*J*J +0.05014 0.6990 0. 1 0 0.02721 0.3049 0.1214 0.04409 0.01046 0.00188 -0.01426 0.7000 0.05299 0.5295 0.5000 0.04219 0.00190 -0.02886 0.2291 0.3821 0.2027 0.00190 -0.03233 0.3042 0.00189 -0.2301 0.6500 0.0008 0.0017 0.2558 0.01990 0.009114*J*J*J DIAGRAMA CARACTERISTICA A ELICEI KT KQ J 137 1 0.1489 KT = +0.0007 0.0010 0.4500 0.00190 -0.

8 0. 8 0.01 0 NPB=4 J 138 1 0.1 1 0. 6 0.1 0. 6 0.2 NPB=6 0.INFLUENTA NUMARULUI DE PALE 0. 7 0.08 0. 4 0. 9 0. 2 -0.03 0.07 0. 1 0 KQ INFLUENTA NUMARULUI DE PALE . 3 0.04 0. 5 0. 4 0.06 0. 5 0. 3 0.3 NPB=4 0. 7 0.4 KT 0.02 0. 1 0 0 J 0.5 0.05 0. 9 0. 2 NPB=6 0.

5 0. 1 0 Randament INFLUENTA NUMARULUI DE PALE J La elicele navale actuale se utilizeazǎ un numǎr de Z=2…9 pale.12143 0.4545 0.0000 0.5682 0.09127 0.4 0.1554 0.0004 0.4223 0.00207 -0.6310 0.00215 KQ+DKQ 0.6676 0.5217 0.14218 0.5679 0.13930 0. 5 0.6678 0.6 0.2699 0. 2 NPB=6 0. mǎrirea numǎrului de pale determinǎ creşterea coeficienţilor dinamici K T şi K Q .08405 ETA-0 0. este relative redusǎ.11291 0.10842 0.13280 0.6842 0.4480 0.09412 0.6308 0.12542 0.00214 -0.14133 0.4732 0. a avansului relative.6999 0.10113 0. 4 0. 9 0.0009 0.0. 7 0.00205 -0.13128 0.3500 0.12352 0.0004 0.6500 0.08913 0.00210 -0.00211 -0.00212 -0.5000 0.00206 -0.5500 0.0002 0.0002 0.3076 0.4500 0.09900 0.14420 0. 8 0.0003 0.4000 NPB = 4 DPR = 6.3951 DKT 0.3 0.00203 -0.00208 -0. INFLUENŢA RAPORTULUI DE PAS AAE = 0.0011 KT+DKT 0.2500 0.00 rot/min J 0.5901 0.11502 0.00202 -0.0002 0.09625 0.0002 0.0003 0.5221 0.11726 0.5452 0. Influenţa lui Z asupra diagramelor de funcţionare.08619 139 DKQ -0.4000 0.1168 0.10377 0.8 0.5898 0.0005 0.5455 0. 3 0.13821 0.2000 0.00209 -0.1 0 NPB=4 1 0.6500 0.2 0.0003 0.9000 PPD = 1.4902 0.3962 KQ 0.1938 0.0500 0. Pentru o anumitǎ valoare a lui J.4184 0.7 0. 6 0.6996 0.3000 0.12922 0.00213 -0.0391 0.3819 0.6498 0.4214 0.13486 0.4472 0.0006 0.4975 0.4726 0.0007 0.1500 0.1000 0.0002 0.2320 0.10590 0.6108 0.11053 0.12750 0.0000 0.5252 .6845 0.3449 0.13617 0.0781 0.6110 0.6000 0.7000 KT 0.1500 m NRPM = 1 RPM = 122. Randamentul  creşte foarte puţin în zona aavansurilor relative mici şi scade în zona avansurilor relative mari.00211 -0.11935 0.00214 -0.4980 0.

0049 0.3 0.1044 0.03331 0.0.1525 0.9000 0.04388 0.01572 0.07582 0.00217 -0.2356 0.6407 0.7500 0.00216 -0.03641 0.7417 0.6 0.0748 0.1003 0.04171 0.052158*J*J +0.0031 0.0000 1.01291 0.0017 0.0058 0.05239 0.3431 0.02079 0.0548 0.0500 1.0014 0.04705 0.00217 -0.01075 0.00804 -0.1 0 .02295 0.06308 0.8500 0.0793 0. 05 0.0309 0.00217 -0.0034 0.1822 0.00216 -0.295011*J -0.3163 0. 9 0.7969 0.0019 0.06524 0.02593 0.0027 0.00216 -0.9 0.00215 -0.7838 0. 3 0 0.0020 0.00589 0.1792 0.00215 0.7648 0.8000 0.5595 0.3698 0.00217 -0.00216 -0.0499 0.0012 0.0041 0.2875 0.4 0.5931 0.8 0.3500 1.07366 0.05456 0.6872 0.142183 -0.00216 -0.4500 0.266174*J*J +0.2000 1.6572 0.2088 0. 75 0.0024 0.01789 0.1299 0.03858 0.06839 0.00217 -0.0256 0.05774 0.017474*J*J*J DIAGRAMA CARACTERISTICA A ELICEI KT KQ J 140 1.3146 0.3034 KT = +0.1262 0.699906 -0.7 0.07055 0.2061 0. 15 0. 35 1.2625 0.6257 0.7156 0.3685 0.3000 1.1000 1. 2 1.2331 0.02810 0.2500 1.0045 0.03114 0.00217 -0.08104 0.1500 1.9500 1.07889 0.8008 0.04921 0.05991 0.0053 0.2894 0.2 0.7488 0.1559 0.00216 -0.0022 0.096841*J*J*J KQ = +0.3417 0.2603 0.4000 1.00216 -0.0077 0.5 0. 45  0.0037 0.055105*J -0. 6 0.7894 0.

6 0.2 0. 75 0 0.12 0. 75 PPD=1.INFLUENTA RAPORTULUI DE PAS 0. 15 0 -0. 05 0.1 0. 6 0.4 PPD=0.14 0.1 1. 3 0.5 0. 9 1. 2 1. 6 0. 05 0.4 0. 45 0 0. 2 1. 3 0. 9 1.4 0. 35 0.3 0.06 0. 45 KT 0.1 PPD=1.04 0.8 0.9626 0. 15 KQ INFLUENTA RAPORTULUI DE PAS .7 J 0.9626 J 141 1. 35 0.08 0.02 0 PPD=0.16 0.

8 0.9626 1. atunci avansurile relative J T 0 şi J Q 0 se modificǎ în mod corespunzǎtor.00085 142 KQ+DKQ 0.5 0.0004 KT+DKT 0. 75 0. Creşterea raportului P D determinǎ mǎrirea unghiului de pas  . În aceste condiţii. 6 0.4896 DKT 0.6 0.4 0.9 0. 2 1. 05 0.1 0 PPD=0.4000 NPB = 4 DPR = 6. Rezultǎ cǎ randamentul  scade în zona avansurilor relative mici şi creşte în zona avansurilor relative mari. Dacǎ J este constant.1500 m NRPM = 1 RPM = 122.4900 KQ DKQ 0.0.3 0. rezultǎ cǎ mǎrirea unghiului de pas  se datoreazǎ creşterii unghiului de avans  . care nu depend de P D . atunci avansul inductive J i şi unghiul de avans inductiv  i . 45 PPD=1. 15 Randament INFLUENTA RAPORTULUI DE PAS J Dacǎ se menţine constant raportul de disc AE AO şi variazǎ P D . INFLUENŢA RAPORTULUI DE DISC AAE = 0.0000 . La rândul lui.7 0.09336 ETA-0 0.4000 PPD = 1.09421 -0. 3 0. 9 1.00 rot/min J 0.4 0 0.2 0. rǎmân constante. în limitele menţionate. 35 0. mǎrirea unghiului de avans determinǎ creşterea coeficientului forţei portante C P deci şi a valorilor K T şi K Q .0000 KT 0.

01587 0.4855 0.01101 0.1682 0.00092 -0.04221 0.2343 0.7812 0.1262 0.1500 0.02504 0.2099 0.06467 0.9500 1.4656 0.7201 0.04129 0.7748 0.2146 0.0003 0.00091 -0.3579 0.00091 0.3417 0. 05 0.1938 0.0005 0.6000 0.4140 0.2000 0.012874*J*J -0.2720 0.1521 0.05179 0.0003 0.1307 0.0870 0.07786 0.03839 0.07982 0.7 0.0009 0.1090 0. 6 0.00091 -0.00090 -0.7000 0.02054 0.07453 0.0659 0.5000 0.7500 0.4573 0.9 0.00092 -0.4138 0.6450 0.4852 0.07134 0.5 0.4011 0.3728 0.0880 0.4 0.0423 0.4800 0.1000 0.078818*J -0.5189 0.0013 0.489984 -0.0002 0.1315 0.06984 0.08343 0.3322 0.0004 0.4734 0.00089 -0.1944 0.00091 -0.3576 0.4261 0.3420 0.0010 0.2903 0.7572 0.7148 0.0011 0.3084 0.0006 0.0002 0.0197 0.0007 0.0419 0.5851 0.2920 0.1500 1.2536 0.8500 0.0009 0.06376 0.0006 0.08667 0.2724 0.0648 0.4100 0.023171*J -0.3 0.8000 0.041871*J*J*J KQ = +0.7555 0.08598 0.7402 0.5500 0.3252 0.04586 0.4474 0.09303 0.4000 1.7704 0.093358 -0.02935 0.4500 0.07876 0. 3 0.00087 -0.2 0.09217 0.4500 1.08957 0.00087 -0. 9 1.4009 0.218692*J*J +0.0005 0.4838 0.6973 0.0002 0.08256 0.0002 0.0003 0.0002 0.00088 -0.05897 0.00090 -0.0008 0.4797 0. 45 0 0.0500 1.0002 0.3874 0.6 0.3872 0.0003 0.06641 0.2338 0.0000 1.03027 0.0002 0.6722 0.00092 -0.1 0 .6500 0.0003 0.09091 0.1000 1.03442 0.0.05271 0.08510 0.0003 0.2907 0.0500 0.3715 0.06097 0.05499 0.0004 0.1528 0.2532 0.05805 0.2000 1. 15 0.00088 -0.0012 0.3000 1.06894 0.1738 0.5000 0.0003 0.00089 -0.01192 -0.07670 0.04495 0.00092 -0.4372 0. 35 0.09044 0.03748 0.0002 0.06732 0.05591 0.04936 0.00091 -0.1731 0.7789 0.2500 0.4731 0.0435 0.01678 0.08816 0.4570 0.00092 -0.3730 0.4259 0.00092 -0.04845 0.005519*J*J*J DIAGRAMA CARACTERISTICA A ELICEI KT KQ J 143 1.08755 0.00090 -0.08432 0.08904 0.4476 0.2140 0.4658 0.6334 0.00086 -0.02146 0.00086 -0.3500 1.03350 0.06188 0.00091 -0. 2 1.07225 0.08071 0.4374 0. 5 1.3255 0.00092 -0.00092 -0.5527 0.4478 0.3000 0.08168 0. 75  0.02595 0.07363 0.09177 0.00091 -0.2500 1.3500 0.8 0.6159 0.00089 -0.4557 KT = +0.0210 0.3081 0.2512 0.00091 -0.1099 0.9000 0.00088 -0.0002 0.07580 0.00091 -0.0840 0.4000 0.

05 0. 3 AAE=0. 15 0 KQ INFLUENTA RAPORTULUI DISC . 5 1. 15 KT INFLUENTA RAPORTULUI DE DISC J 0. 2 0. 5 1.08 0. 2 1.4 0 0.04 0. 6 0.5 0.6 0.16 0.2 0. 45 AAE=0. 3 0.0.9 1. 9 0.4 0.8 0. 35 1. 45 0. 05 0.7 0. 75 0.06 0.1 0 AAE=0.9 J 144 1. 75 0.4 0.14 0.12 0.1 0. 6 0.3 0. 35 1. 9 1.02 0 AAE=0.

3 0.5 0. 6 0. Se poate observa din diagrame cǎ pentru Z constant.4 0.9 1. 5 1.0. 9 0. în limitele menţionate mai înainte.7 0. 145 AE AO creşterea . 2 1.6 0. 75 0. 05 0. 15 Randament INFLUENTA RAPORTULUI DE DISC J Dacǎ se menţine constant raportul de pas P D şi variazǎ AE AO .8 0. 3 0 0. 45 AAE=0.1 0 AAE=0. AE AO duce la creşterea coeficienţilor Micşorarea randamentului se datoreazǎ faptului cǎ la mǎrirea raportului coeficientului K Q este mai mare decât cea a coeficientului K T .2 0. atunci avansurile relative J T0 şi J Q 0 rǎmân aproximativ neschimbate.9 0. 35 1. creşterea lui K T şi K Q şi o scǎdere mai micǎ a randamentului  .4 0.