You are on page 1of 3

SUEDIA

NUME OFICIAL: Regatul Suediei
ASEZARE: Suedia este un stat in nordul Europei, avand o suprafata de circa 449
964 km
2
!ecini" #n partea de nord$vest se afla %orvegia& #n est 'inlanda& (area )altica
#n sud& (area %ordului #n vest, a caror lungimi de granite sunt urmatoarele" *4 595 km+
din care" %orvegia$1 619 km& 'inlanda$586 km& (area )altica si str,mtoarea -ttegat" 2
390 km
Suedia este impartita in 24 de provincii, ./ aprilie fiind 0iua nationala
*aniversarea 0ilei de nastere a regelui+
RELIEFUL: 1eritoriul tarii ocupa cea mai mare parte a peninsulei Scandinavia,
precum si numeroase insule din (area )alcanica *mai mari sunt 2otland 3 172 km
2
si
3land 1 344 km
2
+ Relieful, variat, include Alpii Scandinaviei *altitudine ma4ima 2 135 m+
in vestul tarii, continuat spre est de o regiune colinara ce co5oara spre litoralul cu
fiorduri al (arii )altice, apoi o regiune de campie in partea central$sudica cu numeroase
morene glaciare ce dau altitudini mai ridcate si o multime de depresiuni lacustre *peste
90 000 lacuri, mai mari fiind !arnen 5 585 km
2
, !atern 1 899 km
2
, (alaren 1 140 km
2
+ in
partea sudica, o alta regiune mai co5orata, 2otoland, cu mlastini si lacuri si campia
valurita Skania, cu soluri fertile si peisa6e asemanatoare Danemarcei invencinate
CLIMA" 7lima este temperata, aspra #n nord este temeperata, aspra in nord
*0ona traversata de 7ercul 8olar si care cunoste 0iua cea mai lunga+ temperaturi medii
sunt de 9:/
/
7 *#n ianuarie+ si :;$:6
/
7 *#n iulie, luna cea mai calda+ si maritima cu veri
racoroase si ierni 5l,nde in Skania <n Svealand clima pastrea0a #nca un caracter
continental *Stock=olm 96,>
/
7 #n ianuarie, :;,9
/
7 #n iulie+, cu precipitatii ce depasesc
;// mm?an
RETEAUA HIDROGRAFICA: @idrografia este repre0entata de numeroase r,uri
#n general scurte *Umealv 465 km, Aulealv 450 km+ dar cu de5ite 5ogate si un potential
energetic ridicat *mai ales cele din %orrland+ si de cele circ 96 000 lacuri, unele de mari
dimensiuni *!arnen 5 585 km
2
, !atern 1 899 km
2
+ 3 parte din lacuri si r,uri sunt legate
#ntre ele prin canale naviga5ile, mai cunoscut fiind canalul 2ota
VEGETATIA: 8adurile, mai ales de conifere ocupa peste B din teritoriu, iar in
fauna se remarca ursul *prote6at de lege+, elanul, nevastuica, =ermelina, pasarile de
apa E4ista :6 parcuri naturale si C;. de re0ervatii de stat si alte re0ervatii care
prote6ea0a flora tipica de tundra sau taiga, fauna polara sau de padure temperata
POPULATIA: Suedia are apro4imativ 8 642 000 locuitori *:>// 2 350 001& :9//
5 136 000&:9;/ 7 042 000+, natalitatea :4,.D, mortalitatea ::,/D& populatia ur5ana
fiind de >;E 3rase principale dupa numarul de locuitori" Stock=olm *capitala$1 492
000+& 2ote5org *4..+& (almo *2.4+& Uppsala *:6C+& Ainkoping *:22+& %orrkoping *:22+&
Fonkoping *:::+& @elsing5org *:/9+ Suede0i, in nord traind circa 15 000 de laponi In
tara sunt circa 400 000 de imigranti *iugoslavi, norvegieni, dane0i, turci, polone0i,
iranieni, germani, c=ilieni, sa inclusiv romani+ 8opulatia se concentrea0a in partile
centrale si de sud ale tarii unde$in arealele ur5ani0ate$densitatea populatiei depaseste
:;/ loc?km
2
in sc=im5 in partea de nord densitatea este mai ridicata in 0onele miniere
*2/ loc?km
2
+ si pe litoral *.; loc?km
2
+ C/E din teritoriu pre0inta o densitate mai mica de 6
loc?km
2
7ulte" protestantism 9;E, catolicism, ortodo4ism
ISTORIA: 1eritoriul Suediei, eli5erat de g=etarii ultimei glaciatiuni acum 12 000-
10 000 de ani, este locuit in antic de catre tri5uri germanice Statul unificat ia fiinta in
secolul al GI$lea si cucereste in secolele GII$GIII 'inlanda care face parte ca ducat pana
in :>/9 din regatul suede0 In secolul IG se raspandeste crestinismul, iar in :;2C este
introdusa Reforma Suedia feudala atinge ma4ima e4pansiune su5 conducerea regelui
(agnus al II$lea Eriksson *:.:9$:.6/+, totodata suveran al %orvegiei si Islandei Intre
:.9C$:;2. Suedia face parte din Uniunea de la -almar, 2ustav Eriksson fiind ales rege,
intemeia0a dinastia Hasa In secolul G!II Suedia devine =egemonul Scandinaviei si al
(arii )altice participand su5 2ustav II Adolf la Ra05oiul de trei0eci de ani Ra05oiul
nordic purtat impotriva Rusiei, 8oloniei si Danemarcei se inc=eie cu infrangerea Suediei
si pierderea suprematiei in Europa septentrionala Din >:; Suedia nu a mai participat la
nici un conflict armat european, statutul de neutralitate rasfrangandu$se po0itiv in
de0voltarea social$economica a tarii !iata politica este dominata in :9.2$:9C6 de
8artidul Social Democrat care singur sau in coalitie asigura neintrerupt guvernarea
statului Stagnarea economiei a ultimului deceniu afectea0a grav imaginea Imodelului
suede0J 7ererea de aderare a Suediei la 7EE *:99:+ reflecta o politica e4terna noua,
de depasire a neutralitatii rigide si de integrare in cursul general$european
STATUL: (onar=ie constitutionala, regat ereditar Activitatea legislativaeste
e4ercitata de catre Riksdag *8arlament+, iar cea e4ecutiva de un ca5inet numit de
Riksdag in urma alegerilor legislative 8artide politice" :: formatii printre care 8artidul
(oderat *f :9/4+& 8artidul Ai5eral *f :9/2+& 8artidul de 7entru *f :9:/+& 8artidul
Democrat *f :964+, toate acestea fiind de guvermamant Seful statului *rege+" 7arl G!I
2ustaf *:;/9:9C. nascut in :94;+& prim$ministru" carl )ildt */4:/:99:+
ECONOMIA: 7el mai mare stat al europei nordice dispune de variate resurse
minerale *uraniu, minereu de fier de 5una calitate, sisturi 5ituminoase+ a caror
valorificare repre0inta insa numai /;E din 8%) Aipsa de com5usti5ili clasici a impus
constructia de numeroase =idrocentrale *peste :///+ si de atomocentrale, ultimele
contri5uind cu circa ;/E din productia de energie electrica 8roductia industriala este
diversificata, de un inalt nivel te=nologic, totusi in pierdere de vite0a pe piata
internationala Se o5tin oteluri speciale, material rulant, productii petroc=imice, nave,
c=erestea si celulo0a, te4tile si produse alimentare 7ea mai mare parte a industriei fiind
fiind concentrata in centrul si sudul tarii Agricultura practicata mai ales in Skania,
antrenea0a 4E din populatia activa, contri5uie cu .E la 8%) si este speciali0ata in
cresterea animalelor *2?. din productia agricola+, cultura cerealelor, a sfeclei de 0a=ar,
cartofului si legumelor 7aile de comunicatie au o densitate mai ridicata in 6umatatea
sudica, porturile sunt active si legate prin linii de ferrK5oat cu tarile riverane (arii )altice
1urismul aduce anual venituri de circa . miliarde de L )alanta comerciala este
e4cedentara principalii parteneri fiind tarile 7EE si AEAS cu ;/E si respectiv, 2/E din
volumul comertului e4terior Se vor5este lim5a suede0a : kronaM:// 3re, 23
600L?locuitor
TURISMUL: 2 376 000 1URIS1I S1RAI%I *:996+ si .,6; miliarde L #ncasari
8rincipale 0one sau o5iective" Stok=olm si #mpre6urimile" Uppsala *catedrala #n stil gotic,
cea mai mare din nordul Europei+, castelul 2rips=olom *:;.C+, lacul (alaren, Stargnas
*catedrala secolele GII$G!+, castelul Skokloser <n sudul tariise afla numeroase statiuni
5alneare, mai cunoscute fiind )astad& Nstad& 'alken5erg si mari centre cu re0onanta #n
istoria Suediei *2ote5org& -almar& (almo+