You are on page 1of 19

Sistemul Muscular

In figura sunt prezentati muschii de mai jos, cu
denumirile lor din latina.

Principalele grupe de muschi
Muschii capului:
• Muschii mimicii (cutanati), frontali si
occipitali;
• Muschii din jurul orificiilor nazale si bucale,
constrictori si dilatatori;
• Muschii masticatori.
Muschii gatului si cefei:
• Pielos al gatului;
• Sternocleidomastoidieni;
• !ioidieni.
Muschii "runchiului:
• Pe fata posterioara a trunchiului sunt muschii
trapezi, marii dorsali si muschii santurilor
#ertebrale (in plan profund);
• Pe fata anterolaterala sunt muschii toracici
(pectorali, dintati, intercostali) si abdominali
(drepti si oblici);
• Prin contractie, muschii abdominali participa
la defecatie, mictiune si e$piratie;
• Intre torace si abdomen se gaseste muschiul
diafragma care este boltit spre torace.
Musculatura membrelor superioare:
• Muschii de pe centura scapulara;
• Muschii membrului propriuzis: brat (biceps,
triceps), antebrat (fle$or si e$tensori ai
mainii, pronatori si supinatori), muschii
mainii.
Musculatura membrelor anterioare:
• Muschi de pe oasele centurii pel#iene
(fesierii);
• Musculatura membrului propriuzis:
musculatura coapsei (c#adricepsul, croitorul,
aductorul, bicepsul femural), musculatura
gambei (muschii gambei e$tensori ai
piciorului, ponatori supinatori iar posterior se
gaseste tricepsul sural.

Mu%chii reprezint elementele acti#e ale ă
aparatului locomotor. Sub ac iunea impulsurilor ţ
ner#oase, ei se contract sau se rela$eaz . Prin ă ă
intermediul ner#ilor, mu%chii pot primi impulsuri
#oluntare (contrac ii #oluntare, la mu%chii stria i & ţ ţ
scheletici &) sau in#oluntare (contrac ii ţ
in#oluntare, la
mu%chii netezi sau
cardiac).
'up form , ă ă
dispunere, mod de contrac ie, mu%chii sunt ţ
categorisi i (n dou clase: ţ ă
). Mu%chi #iscerali, netezi, care se g sesc ă
dispu%i (n pere ii organelor interne (stomac, ţ
intestine, artere etc.). *ntreaga mas se contract ă ă
lent, in#oluntar, primind impulsuri #egetati#e.
+. Mu%chi stria i ţ , care se sub(mpart (n două
tipuri: cardiaci, cu contrac ii in#oluntare, %i ţ
scheletici, cu contrac ii mi$te, de obicei ţ
#oluntare.
Mu%chii scheletici se inser pe oase, pe care ă
le pun (n ac iune. ,n mu%chi are dou sau mai ţ ă
multe puncte de inser ie, dintre care unul este de ţ
origine, iar cel lalt (celelalte) sunt de inser ie, ă ţ
reprezentat, de cele mai multe ori printrun
tendon. *ntre ele se g se%te masa (corpul) ă
mu%chiului.
'up dispozi ia fibrelor masei musculare (n ă ţ
raport cu tendonul, mu%chii scheletici se (mpart
(n:
Mu%chi fusiformi, cu fibre lungi, paralele pe
lungime, permi -nd mi%c ri di#erse, dar cu for ţ ă ţă
sc zut (sternocleidomastoidian, ă ă croitor etc.);
Mu%chi pena i ţ , cu tendonul (n centru sau
lateral %i fibrele musculare dispuse oblic pe
acesta %i pe lungime, e$ecut-nd mi%c ri cu for ă ţă
crescut (brahial etc.); ă
Mu%chi cu mai multe origini %i un singur
tendon terminal (biceps, triceps, c#adriceps,
sternocleidomastoidian). Sunt mu%chi mari,
puternici;
Mu%chi cu intersec ii tendinoase ţ (drep ii ţ
abdominali).
*n raport cu modul de func ionare, mu%chii ţ
pot fi:
agoni%ti, care realizeaz aceea%i mi%care ă
(apropie dou oase), ă
antagoni%ti, care particip la mi%c ri pe ă ă
aceea%i direc ie, dar (n sensuri opuse (unul ţ
apropie dou oase, cel lalt le dep rteaz ; de ă ă ă ă
e$emplu, bicepsul %i tricepsul).
.a e$terior, mu%chii prezint o teac ă ă
membranoas , numit ă ă epimisium. /a (i separ de ă
organele (n#ecinate, f c-nd (ns corp comun cu ă ă
esutul conjuncti# subdermic, periost, ţ
apone#roze, tendoane etc.
*n interior, mu%chiul prezint o structur ă ă
fasciculat , fiecare fascicul fiind delimitat de o ă
teac colagenic & conjuncti# ( ă ă perimisium).
0asciculele sunt (mp r ite (n fibre, de asemenea, ă ţ
acoperite de o teac conjuncti# , ă ă endomisium.
1ceste trei teci au leg tur (ntre ele, fiind mai ă ă
bine #izibile la mu%chii biceps, triceps, c#adriceps
etc. /le sunt constituite din fibre colagenice,
reticulare, elastice, celule fibroblastice, histiocite,
adipocite etc.
0ibrele
musculare
ocupă
#olumetric (n jur de 23 & 456 din mu%chi, iar
tecile conjuncti#e cam )5 & 736.
"endoanele sunt cordoane de esut ţ
conjuncti#o & fibros, situate la cap tul mu%chiului, ă
inser-nduse pe os.
.ucr-nd strict sub control ner#os, mu%chii
sunt bogat iner#a i de fibre motorii, senziti#e %i ţ
#egetati#e, metabolismul %i func ionarea lor ţ
depinz-nd integral de starea iner#a iei. ţ
0ibrele motorii pro#in din ganglionii spinali,
sau din ner#ii cranieni.
.eg tura a$on & fibr muscular se face ă ă ă
printro sinaps modificat , numit ă ă ă placă
motorie.
/$ecut-nd func ii comple$e, mu%chiul striat ţ
dez#olt un metabolism acti#, ceea ce necesit o ă ă
irigare sanguin bogat . 8e eaua capilar din ă ă ţ ă
jurul fibrelor musculare are o suprafa de 9 & : ţă
ori mai (ntins dec-t cea tegumentar . ă ă
0ibra musculară este o celul alungit , cu ă ă
fibrile contractile (n citoplasm . /a este unitatea ă
morfofunc ional a mu%chiului. 1re o form ţ ă ă
fusiform , conic , c#asicilindric %i dimensiuni de ă ă ă
ordinul a )mm (la mu%chiul sc ri ei) & 79 cm (la ă ţ
mu%chiul croitor) lungime %i )3 & )33 microni
diametru.
'e obicei, fibrele musculare sunt mai groase
la b rbat dec-t la femeie %i la indi#izii bine ă
(ntre inu i comparati# cu cei mai prost hr ni i. ţ ţ ă ţ
'ez#oltarea mu%chiului se face prin (ngro%area
fibrelor, ca urmare a cre%terii catit ii de ăţ
sarcoplasm %i a con inutului fibrilar. ă ţ
0ibrele pot tra#ersa longitudinal (ntreg
mu%chiul, sau se pot opri unde#a (n masa
acestuia, efil-nduse. *n general, circa ;46 din
fibre sunt iner#ate de o singur plac neuro ă ă
muscular , situat la mijocul acestora, dar sunt %i ă ă
cazuri c-nd o plac neuromuscular iner#eaz ă ă ă
mai multe fibre.
0ibra musculară este alc tuit din: ă ă
membrană, numită sarcolemă, citoplasmă
(sarcoplasma), %i aparat fibrilar.
Sarcolema este o membran aproape ă
continu , ce prezint un orificiu de intrare a fibrei ă ă
ner#oase. Se constituie dintrun comple$ elastic,
sub ire, bistratificat; stratul intern, mai sub ire ţ ţ
(circa 23 <ngstromi), se nume%te membrană
plasmatic , iar cel e$tern, mai gros (de circa 733 ă
& 533 <ngstromi), numit membran e$tern , are ă ă
o elasticitate foarte mare.
Sarcolema se continu cu esutul conjuncti# ă ţ
dintre fibrele musculare, iar (n interior se
conecteaz cu membranele = ale miofibrilelor. ă
0unc ional, sarcolema stabile%te leg tura dintre ţ ă
interiorul %i e$teriorul celulei, prin intermediul
sistemului de canalicule ", important cale ă
pentru schimburile de substan e cu lichidul ţ
intercelular. 'e asemenea, sistemul " de ine rolul ţ
primordial de transmisie a impulsului ner#os de
la placa neuromuscular la miofibrile. ă
Sarcoplasm
a este
citoplasma
celular , ă
format din ă
miofibrile %i
citoplasmă
necontractil . ă
Miofibrilele formează ionoplasma. /le ocupă
cam :3 & 436 din masa %i #olumul fibrei,
prezent-nduse ca filamente de ) & 7 micrometri
diametru %i de lungime egal cu a fibrei. ă
Miofibrilele nu posed membran proprie. Spa iul ă ă ţ
dintre ele este ocupat de citoplasm , mitocondrii ă
%i reticul endoplasmatic. *ntro fibr se g sesc (n ă ă
jur de )333 & ))33 de miofibrile, care se dispun
paralel pe a$ul lung al acesteia. 1stfel, fibra
cap t un aspect striat longitudinal. ă ă
Structura lor este consecin a succesiunii de ţ
discuri formate din material proteic cu indice de
refrac ie diferit (luminos sau (ntunecat) dea ţ
lungul fibrelor, ceea ce le confer aspectul striat ă
trans#ersal. 'iscurile sau benzile luminoase,
clare, izotrope, monorefringente (n lumină
polarizat sunt mai sub iri %i poart denumirea de ă ţ ă
benzi I, iar cele anizotrope, (ntunecate,
birefringente, mai groase, se numesc benzi 1.
>enzile 1 sunt (mp r ite (n dou segmente ă ţ ă
egale de o band clar , ă ă ! (!ensen), iar cele I de
banda (ntunecat ă = (=?ischenscheibe, numit %i ă
Stria 1mici); aceasta tra#erseaz toate ă
miofibrilele, ata%-nduse la sarcolem . 8olul s u ă ă
este de a men ine raporturile interfibrilare. *n ţ
timpul rela$ rii e$agerate a fibrilelor, (n centrul ă
striei !, clare, apare membrana M, (ntunecat , ă
unde se prind filamentele de miozin . 'eo parte ă
%i de alta se g sesc dou arii mai luminoase, ă ă
numite liniile ..
*ntre dou membrane = ((ntre centrii zonelor ă
luminoase I) se g se%te un ă sarcomer; el este
unitatea morfohistofunc ional a miofibrilelor. *n ţ ă
general, lungimea sarcomerilor ajunge p-n la ă
+,5 microni. *ntro fibr sunt cam )3 & +3 de ă
milioane de astfel de unit i. ăţ
0ilamentele de miozină particip la formarea ă
discului (ntunecat 1, a#-nd (n mijloc o umfl tur ă ă
(membrana M). 1u cam )93 & ):3 de <ngstromi
(n diametru %i lungimi de ),: microni. Sunt
constituite din c-te +33 de molecule de miozin , ă
aranjate (ntro re ea he$agonal , dens . ţ ă ă
0ilamentele de actină formeaz discul clar I, ă
inser-nduse cu un cap t pe membrana =, iar cu ă
cel lalt intercal-nduse printre filamentele de ă
miozin , oprinduse (n apropiera zonei !. ă
'iametrul lor ajunge p-n la 53 & 23 de ă
<ngstromi, iar lungimea la +,35 microni. Sunt mai
pu in dense dec-t filamentele de miozin . Per ţ ă
sarcomer, se g sesc circa )+33 molecule, ă
pro#enind din dou filamente. ă
0iecare miofibril are (n componen ă ţă
aproape )533 de filamente de miozin %i 7333 de ă
filamente de actin , ă fiecare filament de miozină
a#-nd (n jurui : filamente de actină, iar unul de
actin 7 de miozin . ă ă
8aportul numeric
este de )@+, iar cel
molar de 9 actin la ) mizin . ă ă
Au e$cep ia zonei !, discul 1 este constituit ţ
din filamente groase de miozin %i sub iri de ă ţ
actin . =ona clar ! constituie elementul elastic ă ă
al miofilamentului, unde are loc e$tensia
acestuia. /ste format din filamente de miozin ă ă
%i unul e$tensibil, proteic, S, ce pare a uni
filamentele de actin (ntre ele. ă
'iscul 1 este mai bogat (n substan e ţ
minerale comparati# cu discul I; astfel, primul
con ine (n special ţ Aa
BB
, Mg
BB
, C
B
, iar cel deal
doilea Areatinfosfat (AP, A0), 1cid
1denozintrifosforic (1"P), 1cid 1denozindifosforic
(1'P), lipoide etc. Dlicogenul, principala
substan de con#ersie energetic a mu%chiului, ţă ă
atinge concentra ii considerabile (n sarcoplasm ţ ă
%i discul 1, care, se pare, e$ercit o ac iune 1"P ă ţ
azic (de descompunere asupra 1"P), gener-nd ă
energia necesar contrac iei. ă ţ
Proteinele se g sesc (n propor ie de 59 (n ă ţ
discul 1, 7: (n discul I, 7 (n substan a S %i : (n ţ
membrana =.
Sarcoplasma nediferen iat ţ ă se prezint sub ă
forma unui gel amorf, ro%u. >iochimic, constituie
un amestec de ioni: C
B
, Ea
B
, Aa
BB
, Mg
BB
, PF
9
&&&
,
dizol#a i (n ap , substan e organice, necesare ţ ă ţ
metabolismului celular: enzime proteice %i
mitocondrii, aflate (n str-ns leg tur cu ă ă ă
filamentele de actin (au rol (n utilizarea 1"P). ă
Sarcoplasma nediferen iat ocup cam +3 & 736 ţ ă ă
din masa celular . /a cuprinde dou frac iuni: ă ă ţ
sarcoplasma interfibrilară, bogat (n ă
organite celulare (mitocondrii, fragmente de
reticul endoplasmatic, incluziuni organice:
proteine, aminoacizi liberi, acizi gra%i liberi,
miogen, globuline, glicogen, enzime etc.)
sarcoplasma periferică, unde se g sesc ă
mitocondrii, nucleu, aparat Dolgi, reticul
endoplasmatic, lizozomi, glicogen, lipopigmen i, ţ
1"P etc.
8eticulul endoplasmatic are doi componen i: ţ
reticulul sarcoplasmatic (8S), identic cu al
celorlalte celule, %i sistemul ", tubular trans#ers,
ca o continuare a membranei %i a spa iului ţ
intercelular (n untrul celulei. ă
"uburile sistemului " (n# luie fiecare ă
miofibril printro forma iune inelar la ni#elul ă ţ ă
membranei =, sau la ni#elul jonc iunii discului I ţ
cu discul 1, cu c-te dou inele per fibr . "ubulii, ă ă
o#alari (n sec iune, au conductan e sc zute ţ ţ ă
pentru Al
&
, Ea
B
, C
B
, comparati# cu membrana
celular . ă
"ipul %i cantitatea enzimelor din citoplasmă
depind de regimul anaerob sau aerob al
metabolismului celular, reunind cam 536 din
proteinele solubile din mu%chi.
'up cantitatea de sarcoplasm , mioglobin ă ă ă
(Ghemoglobina muscular H), rezer#a de o$igen, ă
a#em urm torele tipuri de fibre musculare: ă
fibre ro%ii, cu un con inut mai ridicat (n ţ
mioglobin , cu contrac ii lente (peste 7,5 ms), ă ţ
puternice, func ion-nd aproape continuu %i ţ
obosind greu (mu%chii antigra#ita ionali, cu ţ
metabolism preponderent o$idati#);
fibre albe, cu numeroase miofibrile, mai
s race (n mioglobin ; au contrac ii rapide (sub ă ă ţ
7,5 ms) %i obosesc u%or. 1u metabolism
preponderent glicolitic, anaerob.
Eu e$ist mu%chi alc tuit doar din fibre ro%ii ă ă
sau albe, dar e$ist mu%chi constitui i ă ţ
predominant din fibre ro%ii sau albe. 1stfel,
e$tensorii au (n special fibre ro%ii, iar fle$orii mai
multe fibre albe.
.a om a fost e#iden iat un al treilea tip de ţ
fibre, intermediar, rozalii. /ste posibil ca,
e$trapol-nd, s admitem c acestea ar sta la ă ă
originea celorlalte. 1dic , (ntrun stadiu ă
ontogenetic, c-nd mu%chii (nc nu sau separat (n ă
fle$ori sau e$tensori, to i mu%chii scheletici s fi ţ ă
con inut doar fibre rozalii. Pe m sura stabiliz rii ţ ă ă
unui anumit regim de func ionare %i de ţ
metabolism, fibrele e#olueaz spre unul dintre ă
aceste tipuri.
Propriet ile fibrelor musculare ăţ
0ibra ro%ie 0ibra alb ă
Metabolism aerob
crescut
Metabolism anaerob
crescut
.ipoliz intens ă ă .ipoliz slab ă ă
Mici rezer#e glicogenice
(dependen de ţă
glicogenul hepatic)
8ezer#e glicogenice
crescute
(semidependen de ţă
glicogenul hepatic)
1cti#itate 1"Pazică
slab ă
1cti#itate 1"Pazică
intens ă
Aontrac ie lent ţ ă Aontrac ie rapid ţ ă
'imensiuni mici,
tensiune mic , ă
c#asicontinu ă
'imensiuni mari,
tensiune mare,
intermitent ă
8e ea capilar bogat ţ ă ă 8e ea capilar s rac ţ ă ă ă
Iner#a ie ţ
motoneuronal de ă
dimensiuni reduse, cu
conductan lent ţă ă
Iner#a ie ţ
motoneuronal de ă
dimensiuni mari, cu
conductan rapid ţă ă
Prag refle$ diminuat Prag refle$ crescut
'esc rcare tonic ă ă
refle$ ă
'esc rcare fazic ă ă
refle$ ă
Fboseal redus ă ă Fboseal intens ă ă
"ipul de iner#a ie este r spunz tor pentru ţ ă ă
rata metabolic a unei fibre musculare, prin rolul ă
trofic pe carel joac neuronul pentru mu%chi. ă
Prin in#ersarea iner#a iei unei fibre ro%ii, aceasta ţ
dob-nde%te un comportament de fibr alb ; ă ă
procesul in#ers este mai pu in pregnant, ca ţ
urmare a unei atare autonomii a fibrelor albe #is
a #is de iner#a ie. ţ
Substan ele care intr (n structura mu%chiului ţ ă
striat
1. Proteinele. 'up colagen, sunt cele mai ă
abundente substan e organice din organism. /le ţ
se sub(mpart (n:
a. Proteine solubile sarcoplasmatice (7,5 &
26): mioglobin , miogene (albumine), enzime ă
(circa +@7 dintre enzimele musculare): fosforilaza,
fosfoglucomutaza, aldolaza, trifosfatizomeraza,
enolaza, creatinIinaza, 7
fosfogliceraldehidhidrogenaza,
fosfogliceroIinaza, fosfogliceromutaza,
piru#atIinaza, lactatdehidrogenaza.
miogenul este un amestec de albumine 1 %i
>, un mare num r de enzime glicolitice, ă
respiratorii, proteolitice, fosfattransferaze,
lipolitice etc;
mioglobina, o cromoprotein ro%ie, care ă
fi$eaz temporar o$igenul, constituind rezer#a ă
local %i imediat de o$igen. ă ă
b. Proteinele insolubile, structurale, se
g sesc (n propor ie de )7 & )2,56 %i reunesc ă ţ
proteinele miofibrilelor, proteinele granulare %i
proteinele stromei.
proteinele miofibrilelor constituie cam :36
din proteinele musculare, adic (n jur de )+6 din ă
totalul substan ei organice, form-nd structurile ţ
filamentoase contractile ale mu%chiului.
Principalele proteine miofibrilare contractile sunt
actina %i miozina, iar troponina %i tropomiozina
regleaz procesul de contrac ie. ă ţ
Substan a ţ Aon inut procentual per ţ
)33 gr. esut proasp t ţ ă
1p ă 2+ 43
Substan e organice, din ţ
care:
+3 & +:
Proteine ):,5 & +3,;
Dlicogen 3,7 & 7
.ipide ) & 7
Areatin B Areatin ă
0osfat
3,+ & 3,55
Areatinin ă 3,337 & 3,335
Aarnozin ă 3,+5 & 3,9
Aarnitin ă 3,3+ & 3,35
>aze purinice 3,32 & 3,+7
1minoacizi liberi 3,) & 3,2
,ree 3,39 & 3,)9
1cid lactic 3,3) & 3,3+
S ruri minerale ă ) & ),5
1minoacizii din proteinele musculare; rezultatele
sunt raportate la azotul total de ):,26.
1minoacidul@Pr
oteina
"8FPFMIF=I
E Ă
1A"IE Ă MIF=IEĂ
Aistin ă 3,2 ),79 ),9
Metionin ă +,4 9,5 7,9
"irozin ă 7,) 5,4 7,9
"riptofan 3 +,35 3,4
Dlicin ă 4,4 5 ),;
Jalin ă 7,) 9,; & :,7 +,:
Izoeucin %i ă
.eucin ă
)5,: 4,+5 )5,:
0enilalanin ă 9,: 9,4 9,7
Prolin ă ),7 5,) ),;
Serin ă 9,9 5,; 7,;
"reonin ă +,; 2 9,;5
!istidin ă 3,45 +,; ),2
1rginin ă 2,4 :,: 2
.izin ă )5,2 2,: )3,7
1cid glutamic 7+,; )9,4 ++,)
1cid aspartic ;,) )3,; )+,9
miozina este
componentul cel mai
important al
mu%chiului (93 &
:36 din proteinele
miofibrilare, circa 9,4
& 2,+6 din
substan ele organice ţ
totale). Prezintă
structur asimetric , ă ă
fibrilar , terminat la ă ă
un cap t cu o ă
por iune globuloas . ţ ă
.ungimea moleculei
ajunge la )933 &
+333 de <ngstromi, iar diametrul la )33 & +33 de
<ngstromi. Dreutatea molecular tinde spre ă
953.333 & 533.333. Structural, filamentele de
miozin sunt a%ezate unul (n continuarea ă
celuilalt, pe c-te : r-nduri paralele, fiecare a#-nd
form de baston, cu cap tul globulos ie%it (n ă ă
afar . Prin scindare cu tripsin , se separ dou ă ă ă ă
frac iuni proteice: ţ meromiozina u%oară (MM,,
.MM & .ight MeromKosin), cu greutatea
molecular )53.333, care reprezint circa )@7 din ă ă
molecula miozinei, constituind por iunea prins (n ţ ă
m nunchi, %i ă meromiozina grea (MMD, !MM &
!ea#K MeromKosin), care este flotant (+@7 din ă
molecul ). ă
Structura biochimic a miozinei cuprinde: ă
acid glutamic (++,)6), leucină ()5,:6), acid
aspartic ()+,96), lizină ()3,76), arginină (26),
tirozină (7,96), treonină (9,;56), metionină
(7,96), cistină (),96), serină (7,;6), alanină
(:,76), fenilalanină (9,76), #alină (+,:6), glicocol
(),;6), prolină (),;6), histidină (),26), triptofan
(3,46).
actina se prezint sub forma unor filamente ă
lungi de circa +333 de <ngstromi, a%ezate c-te :
(mprejurul unui de miozin . Aantitati#, constituie ă
cam )5 & +56 din proteinele miofibrilare.
*n decursul unei contrac ii, actina (mbrac ţ ă
dou forme intercon#ersibile: ă
actina globular , actina D, Dactina ă , cu un
diametru de 55 <ngstromi, legat de 1"P, d-nd ă
adenozintrifosfatactina (1"PD), necontractil . ă
actina fibrilar , actina 0, 0actina ă , actina
polimerizat , care, legat cu 1'P, d ă ă ă
adenozindifosfatactina (1'P0), contractil . ă
0ormarea actinei 0 este posibil (n prezen a ă ţ
ionilor de Aalciu %i de Magneziu, asociati
grup rilor sulfhidrice (S! ă
&
) libere:
n(1"PD)L&Mn(1'P0)BnP, unde n N nr. de
molecule, P N grupare fosfat (PF
9
7
).
1minoacidul preponderent (n actin este ă
prolina.
tropomiozina constituie cam )3 & )+6 din
proteinele fibrilare; se prezint sub form de ă ă
filamente cu lungimi de 933 de <ngstromi,
r sucite c-te dou filamente (n jurul unuia de ă ă
actin . ă
troponina este o protein globular , legat ă ă ă
de tropomiozin , in locuri specifice, repetarea sa ă
(n cadrul aceluia%i heli$ f c-nduse la 745 & 933 ă
de <ngstromi (cam (n acela%i loc al filamentului
de tropomiozin ). "roponina se prezint sub ă ă
forma a trei frac iuni structural & func ionale: ţ ţ
troponina A, cu mare afinitate pentru ionii
de Aalciu %i Magneziu, sub influen a c rora sufer ţ ă ă
modific ri structurale; ă
troponina I, cu acti#itate inhibatorie asupra
interac iunii dintre actin %i miozin , %i implicit ţ ă ă
asupra contrac iei, (n absen a ionilor de Aalciu; ţ ţ
troponina ", care solidarizeaz comple$ul ă
tropomiozin troponin . ă ă
>. Substan ele azotate neproteice ţ
a. Eucleotidele:
acidul adenilic (acid adenozinmonofosforic),
1MP;
acidul adenozindifosforic, 1'P;
acidul adenozintrifosforic, 1"P;
acidul guanidilic (DMP);
acidul uridilic (,MP);
acidul inozinic (IMP).
Ael mai important nucleotid r m-ne ă 1"P,
acidul adenozintrifosforic, cu deri#a ii s i, ţ ă 1'P %i
1MP, particip-nd direct, ca suport energetic, (n
procesul contrac iei, prin hidroliza unui gram de ţ
1"P rezult-nd circa ;333 )+.333 de calorii.
8efacerea 1"P consumat se face pe baza
Areatinfosfatului (A0, AP), pe seama o$id rii ă
aerobe a glucidelor (cu randament de 74 de
molcule de 1"P dintruna de glucoz ), sau ă
anaerob, dintro molecul de glucoz rezult-nd 9 ă ă
molecule de 1"P. Mu%chiul proasp t con ine cam ă ţ
3,+ & 3,96 1"P.
b. Areatina (acid Emetilguanidin acetic) se
g se%te (n propor ie de ;46 (n mu%chi, ă ţ
combinat cu fosfat ( ă fosfagen, creatinfosfat, A0,
AP), unde are ca rol principal furnizarea de
grup ri macroergice pentru refacerea depozitelor ă
de 1"P, consumate (n cursul efortului muscular.
A B P N AP(A0) & geneza fosfagenului
(creatinfosfatului) din creatin %i fosfat; ă
AP(A0) B 1'P N 1"P B A & trecerea grup rii ă
fosfat de la creatin la 1'P, cu formare de 1"P %i ă
eliberare de creatin . ă
Areatina este sintetizat (n ficat pe baz de ă ă
arginin %i glicocol, (n prezen a metioninei. ă ţ
c. Areatinina, anhidrida creatinei, este forma
de eliminare a acesteia din organism;
A. Dlucidele musculare sunt: glicogenul, care
ajunge la concentra ii de 3,5&76 din masa ţ
muscular , (n func ie de regimul de func ionare a ă ţ ţ
mu%chiului, sau efortul acestuia, %i inozitolul.
'. .ipidele din mu%chi sunt (n principal
fosfatide %i trigliceride. Fcup cam 3,5 & 76 din ă
mu%chi. 0osfatidele (lecitine, cefaline,
sfingomieline), (n propor ii de 3,9 & )6, se afl ţ ă
r sp-ndite (n mitocondrii, membrane etc, iar ă
trigliceridele ("D.) (n esutul conjuncti#. ţ
Aolesterolul se g se%te liber sau esterficat. ă
/. Substan ele minerale ţ se (nt-lnesc sub )6
din mu%chi. Ael mai r sp-ndit %i, totodat , cel ă ă
mai important element este Potasiul (7+3 & 933
mg.). 1cesta manifest puternice efecte asupra ă
func iilor de e$citabilitate %i contractilitate. ţ
/sen ial este ţ raportul dintre potasiu %i sodiu,
urm torul element ca pondere %i importan (43 ă ţă
mg). 1stfel, la sc derea concentra iei ionilor de ă ţ
potasiu, corelat cu cre%terea concentra iei ă ţ
ionilor de sodiu, are loc abolirea mecanismului de
contrac ie %i adinamie. ,rm torii cationi sunt ţ ă
Aalciul (4 mg.) %i Magneziul (+) mg.), care pun (n
func iune sistemul enzimatic muscular, prin ţ
influen a poziti# asupra contrac iei. 1lte ţ ă ţ
elemente care se g sesc (n mu%chi sunt: P & 2 mg ă
6, Al & 24mg6, >icarbonat, !AF
7

()5 mg6), 0e
B
BB
(3,3)6), 0luor, SF
9

.