You are on page 1of 33

Gestionarea deșeurilor menajere

Boțoagă Mirela
Anul III, Grupa I
Introducere
Un nou mod de gândire e necesar dacă
oamenii vor să supraviețuiască.
(Albert Einstein)

Realitatea supremă a timpului nostru e…
vulnerabilitatea planetei.
(John F. Kennedy)
Ce sunt deșeurile?

Deşeurile sunt materiale considerate fără
valoare sau fără utilitate.
Acestea ar trebui eliminate deoarece pun în
pericol sănătatea umană și pe cea a planetei


Despre deșeuri
Deşeurile pot deveni periculoase în condiţii
precare de depozitare sau de transport
 Ele pot deveni explozive, oxidante,
inflamabile, iritante, toxice, cancerigene,
corozive, infecţioase, mutagene, radioactive
şi pot emite gaze toxice în contact cu apa,
aerul sau un acid.

Clasificarea deşeurilor

1) Deşeuri din industria minieră – sunt
reprezentate de fragmente de roci şi minereuri
sărace.
2) Deşeuri din industria energetică şi metalurgică
– pot fi zguri, nămoluri, prafuri şi cenuşi.
3) Deşeuri industriale - provin în general din
industria prelucrătoare (textilă, a lemnului,
alimentară) şi în special din prelucrarea
metalelor.

4) Deşeuri din construcţii – reprezintă materialele
provenite din demolarea construcţiilor şi din
resturile de materiale rămase de la şantierele de
construcţii civile şi industriale.
5) Deşeuri stradale – sunt deşeurile colectate din
zonele stradale specifice activităţii cotidiene
populaţiei sau rezultate din depunerea
de materiale solide în aceste spaţii sau sunt
deşeuri vegetale provenite din spaţiile verzi
6) Deşeuri menajere – sunt reziduurile solide
colectate de la locuinţele populaţiei


7) Deşeuri agricole – sunt constituite din resturi
vegetale, precum cocenii şi paiele. Din zootehnie
rezultă mari cantităţi de gunoi de grajd şi dejecţii
animaliere.

8) Deşeuri periculoase – provin în cea mai mare
parte din industria chimică, metalurgică, a
rafinării, ateliere auto şi staţii de benzină

9)Deşeuri radioactive – rezultă din numeroase
activităţi industriale, medicale şi de cercetare


Deșeurile menajere

 Deşeurile menajere
reprezintă deşeurile
rezultate în mod obişnuit
din activitatea casnică,
resturile provenite din
magazine, hoteluri, cantine,
unităţi de alimentaţie
publică, instituţii de
învăţământ şi alte instituţii
publice în care activitatea
sau prezenţa oamenilor
poate produce reziduuri cu
compoziţie similară
reziduurilor din gospodărie.

Deșeuri menajere in pădure
Deșeuri menajere in râuri
I. Compostabile, respectiv resturi organice
rezultate de la pregătirea hranei, hârtie,
oase, textile
II. Reciclabile : hârtia, sticla, materialele
plastice, metalele.
III. Combustibile: lemn, cauciuc, materiale
plastice
IV. Inerte : materiale nemetalice, materiale de
construcţii, ceramică;


După posibilităţile de valorificare
reziduurile menajere sunt:


Cantităţi anuale de reziduuri
menajere din diferite ţări
Elveţia – 450 kg/locuitor

Ungaria – 600 kg/locuitor

Brazilia – 640 kg/locuitor

Anglia – 760 kg/locuitor

Franţa – 800 kg/locuitor

SUA – 930 kg/locuitor

România – 985 kg/locuitor

India – 1060 kg/locuitor






Gestionarea deșeurilor menajere

 Gestionarea deșeurilor, cunoscută și ca
managementul deșeurilor, se referă la
educația privind colectarea, transportul,
tratarea, reciclarea și depozitarea deșeurilor.
Are ca scop și economisirea unor resurse
naturale prin reutilizarea părților recuperabile
Deșeurile municipale
În structura deşeurilor municipale din
România, cea mai mare pondere o au
deşeurile menajere (circa 81%), în timp ce
deşeurile stradale şi deşeurile din construcţii şi
demolări au aproximativ aceeaşi pondere –
10%, respectiv 9%
Peste 90% din aceste deşeuri sunt eliminate
prin depozitare.

Schema ierarhizării măsurilor de
gestionare integrată a deșeurilor
conform principiului prevenirii
Norme europene
Angajamentul României faţă de Uniunea
Europeană este ca, până în anul 2020,
deşeurile generate de gospodăriile populaţiei
sa fie reciclate in proporție de 50%, în
condiţiile în care, astăzi, procentajul ajunge
pana la maximum 10% (deșeuri reciclate din
gospodariile polulației).

I. Deşeurile biodegradabile

Soluţiile de recuperare şi de reducere a
materiilor biodegradabile :

1) Compostarea (degradarea aerobă);
2) Degradarea anaerobă cu producerea şi
colectarea gazului metan


1) Compostarea (degradarea aerobă)

Prin compostare se înţelege totalitatea
transformărilor microbiene, biochimice,
chimice şi fizice pe care le suferă deşeurile
organice, vegetale şi animale, de la starea lor
iniţială şi până ajung în diferite stadii de
humificare, stare calitativ deosebită de cea
iniţială,caracteristică produsului nou format,
denumit compost.
Ce putem composta?
Verzi - bogate în azot:

•pâine (fara unt, ulei)
•boabe de cafea, hârtie de fitru de
cafea;
•coji de oua
•frunze aciculate ale plantelor verzi
•flori, coji/resturi de legume
•iarba
•plante de casa
•frunze verzi
•coji de alune (exceptând nucile)
•pliculete de ceai/ frunze
•buruieni (înaintea formarii
semintelor)

Brune - bogate în carbon:

•păr
•scame
•bălegar
•grămezi de frunze uscate
•paste
•orez
•rumeguș (lemn netratat)
•hârtie ruptă -ziare, cutii de cereale,
•hârtie de împachetat
•paie, fân
•așchii de lemn


Resturi pe care le putem composta

Materiale neacceptate pentru
compostare:

•Oase
•Carbune
•Taieturi de iarba tratata chimic
•Cenusa de carbune
•Materie contaminata
•Produse lactate
•Prosoape / scutece
•Plante bolnave sau infectate de
insecte
•Grasimi
•Alimente grase/uleioase
(brânza, unt);



•Sticla
•Untura
•Namol
•Carne
•Metal
•Deseuri de la animalele de casa
•Plastic
•Produse sanitare
•Coji de nuca;
•Buruieni cu seminte mature;
•Cenusa de lem
• Resturi de peste
Resturi pe care nu le putem composta

2) Degradarea anaerobă


Fermentarea anaeroba este un proces biologic de
degradare a materiei organice cu ajutorul bacteriilor in
urma caruia rezulta doua produse:
a) gaz cu continut mare de metan (biogazul)
b) resturile solide (nămoluri)
 Fermentarea anaerobă trebuie considerată atît o
metoda de protectie a mediului prin tratarea
deseurilor organice dar si o metoda economica,
datorita biogazului rezultat care ulterior este
transformat in energie electrică și termică



Schema de obținere a biogazului


II. Deșeurile reciclabile

Materialele obișnuite care pot fi
recuperate sunt :
• aluminiul din dozele de bere
• Oțelul din ambalaje alimentare și
sprayuri
• polietilena de înaltă densitate și
ambalajele de
polietilentereftalat
• sticlele și borcanele
• hârtia din ziare și reviste
• cartonul din ambalaje.
• mase plastice ca policlorura de
vinil, polietilena de joasă
densitate, polipropilena (PP) și
polistirenul (PS), deși acestea nu
sunt colectate în mod curent.
Simbolul internațional
al reciclării


Reciclarea selectivă a deșeurilor

 La nivelul României procentul de reciclare din deşeurile municipale
este undeva la 11-12%
 Colectarea deșeurilor care conțin materiale refolosibile se face
separat în recipiente de culori diferite.
 Culorile recomandate pentru recipientele destinate diferitelor tipuri
de deșeuri sunt:
• roșu (portocaliu) - materiale plastice,
• galben - metale,
• verde - biodegradabile,
• albastru – hârtie, carton și sticlă,
• maro - electrice și electronice,
• negru - nereciclabile, însă acestea nu sunt respectate întotdeauna.

Culorile recipientelor pentru
reciclarea selectivă


III. Deșeuri menajere combustibile

Deșeurile din care se poate recupera energie sunt:
• lemnul (deșeuri lemnoase din culturi, deșeuri de
prelucrare din industria lemnului și din demolări),
• gazul de depozit
• biogazul.
Lemnul are o putere calorifică de 14–17 MJ/kg iar gazul
de depozit și biogazul au compoziții asemănătoare și
puteri calorifice de 20–25 MJ/m³
N
.
 Ele pot fi arse în instalații menajere, sau în cazane
pentru producerea căldurii sau, cu ajutorul turbinelor, a
curentului electric.

IV. Deșeuri menajere inerte

Deșeurile inerte includ:
Deșeurile din construcții și din demolările
clădirilor (din care se exclud materialele
inflamabile și biodegradabile): asfalt,
cărămida, beton, noroi, piatră, nisip.
Deșeurile solide și inerte provenind din
construcții rutiere;

CONCLUZIE

Poluarea a apărut odată cu omul, dar s-a
dezvoltat și s-a diversificat pe măsura evoluției
societății umane, ajungând astăzi una dintre
importantele preocupări ale specialiștilor din
diferite domenii ale știintei și tehnicii, ale
satelor si guvernelor, ale intregii populații
DE NOI
DEPINDE CUM
VA ARĂTA
VIITORUL
PLANETEI ȘI
AL
URMAȘILOR
NOȘTRI!