You are on page 1of 9

Rolul culorilor în analiza datelor de teledetecţie Moraru Diana, E214A

Academia Tehnica Militara
Rolul culorilor în analiza datelor de
teledetecţie
Std. Sg. Maj. Moraru Diana
ru!a E214A
Rolul culorilor în analiza datelor de teledetecţie Moraru Diana, E214A
"umina e#te o $orm% de energie care #e !ro!ag% în #!aţiu #u& $orma undelor
'o#cilaţiilor( electromagnetice, $iind un caz !articular al energiei radiante, mai !reci# e#te acea
!arte a energiei radiante care e#te ca!a&il% #% !roduc% $iinţei umane )i altor organi#me
#u!erioare, #enzaţii *izuale.

Energia emi#% de #oare cu!rinde o larg% gam% de radiaţii electromagnetice. Dintre
ace#tea, la #u!ra$aţa +am,ntului, du!% trecerea !rin atmo#$era tere#tr% 'care acţioneaz% ca un
$iltru(, ajunge doar o mic% !arte, care cu!rinde radiaţiile *izi&ile !recum )i radiaţii din zonele
în*ecinate 'ultra*iolet )i in$raro)u(. Toate ace#tea alc%tuie#c zona o!tic% a #!ectrului .
Dintre com!onentele #!ectrului radiaţiilor electromagnetice, doar acelea a!arţin,nd
unui domeniu $oarte îngu#t, !la#at a!ro-imati* în mijlocul ace#tuia, a*,nd *alorile e)alonate
între ./0 )i 120 nm, !roduc #enzaţii luminoa#e. Ele con#tituie zona *izi&il% a #!ectrului,
!rezenţa lor #imultan% în cantit%ţi egale, !ro*oc,nd unui o&#er*ator #enzaţia luminii al&e.
3chiul uman nu e#te ca!a&il #% di#ting% com!onentele luminii al&e, dar, atunci c,nd
!rintr4un !rocedeu oarecare, acea#ta e#te de#com!u#% a#t$el înc,t radiaţiile com!onente #%
ocu!e !oziţii di$erite în c,m!ul *izual, organul *ederii le di$erenţiaz% !rin #enzaţii di$erite de
culoare.

3chiul r%#!unde #imultan tuturor radiaţiilor !e care le ca!teaz% 5 o radiaţie de o
anumit% lungime de und% nu !oate $i di#tin#% dintre celelalte, cu e-ce!ţia cazului în care e#te
ca!tat% #e!arat. De e-em!lu, ochiul identi$ic% cu u)urinţ% culoarea *erde în #!ectrul *izi&il,
dar nu e#te ca!a&il #% izoleze acea#t% #enzaţie din lumina al&% în care ace#t *erde e#te !rezent.
6n#eamn% c% ochiul nu conţine o in$initate de categorii de elemente #en#i&ile la culoare,
core#!unz%toare tuturor radiaţiilor a!arţin,nd domeniului *izi&il al #!ectrului. E-!erienţa
demon#treaz% c% totul #e !etrece ca )i cum ar e-i#ta doar trei categorii de a#t$el de elemente,
mai !reci# de conuri core#!unz,nd, în mare, celor trei zone ale #!ectrului care gru!eaz%
radiaţiile al&a#tre './04700 nm(, *erzi '7004200 nm( )i ro)ii '2004120 nm(. E#te #u$icient
a#t$el #% #e ame#tece în mod judicio# $a#cicole de lumin% a*,nd culorile ro)u, *erde, re#!ecti*
al&a#tru 'numite culori !rimare(, !entru a realiza #inteza luminii al&e. Acea#t% teorie e#te
con$irmat% de $a!tul c% orice culoare !oate $i re!rodu#% !rintr4un ame#tec !otri*it de trei
$a#cicole de lumin%, $iecare core#!unz%tor culorilor !rimare.

8iind un $enomen în întregime cere&ral, rezultat din acţiunea radiaţiilor luminoa#e
a#u!ra ochiului determin,nd o #enzaţie a#ociat% *iziunii, noţiunea de culoare nu e-i#t% din
!unct de *edere material. 9ulorile !ot $i create de interacţiunea luminii cu o&iectele, $ie
culorile cor!urilor o!ace 'cea mai mare !arte a cor!urilor din natur%(, #au ale cor!urilor
tran#!arente '$iltre, $ilme, dia!oziti*e(, $ie !rin emiterea cu ajutorul unui di#!oziti* iradiant
'$a#cicul la#er, tele*iziune (. 6n cazul cor!urilor o!ace culoarea rezult% din interacţiunea
luminii cu un o&iect. Rece!torul 'în ace#t caz ochiul( analizeaz%, iar creierul inter!reteaz%
$racţiunea de #emnal re$lectat în direcţia #a. 6n cazul cor!urilor tran#!arente rece!torul
analizeaz%, iar creierul inter!reteaz% $racţiunea de #emnal tran#mi#% c%tre rece!tor .
Rolul culorilor în analiza datelor de teledetecţie Moraru Diana, E214A
9uloarea cor!urilor o!ace 9uloarea cor!urilor tran#!arente
6n 122: ;e<ton a reu)it #% de#com!un% e-!erimental, cu ajutorul unei !ri#me
triunghiulare, lumina al&% în culori monocromatice, re#!ecti* în radiaţii electromagnetice
c%rora le core#!unde o lungime de und% care !ermite #% $ie caracterizate. Alt$el #!u# a
de#com!u# un $a#cicol de lumin% #olar% !entru a !une în e*idenţ% o #erie neîntreru!t% de
culori ju-ta!u#e, care a !rimit denumirea de #!ectru *izi&il. +roducerea #!ectrului în ace#t
mod #e e-!lic% !rin $a!tul c% indicele de re$racţie al unui material tran#!arent *ariaz% cu
lungimea de und% a radiaţiei care îl tra*er#eaz%5 în con#ecinţ%, di$eritele radiaţii com!onente
ale unui ame#tec #unt de*iate mai mult #au mai !uţin în $uncţie de lungimea lor de und%.
6ntre culorile #!ectrului nu e-i#t% graniţe &ine de$inite de trecere de la o culoare la alta,
dar ochiul uman di#tinge, totu)i, un num%r de !e#te 170 de nuanţe intermediare. 3 culoare
o&ţinut% !rin e-citarea ochiului cu o radiaţie luminoa#% de o anumit% lungime de und% #au de
o &and% $oarte îngu#t% de lungimi de und% '#u& 7 nm( #e nume)te culoare monocromatic%, iar
radiaţia care îi d% na)tere e#te denumit% radiaţie monocromatic%.
6n realitate, culorile uzuale #unt de!arte de a $i !ure a)a cum #unt culorile
monocromatice ale #!ectrului. De $a!t, culorile $olo#ite în teledetecţie core#!und radiaţiei
aco!erind un inter*al continuu de lungimi de und% care integreaz% o in$initate de unde
monocromatice. De aceea, !roce#area de imagini are ca o&iect )i caracterizarea #!ectral% a
culorii cor!urilor.
De$iniţia culorii !oate a*ea di$erite #en#uri dac% lu%m în con#iderare a#!ectul $izic,
!#iho$izic, !#iho4#enzorial #au $iziologic=
> din !unct de *edere $izic = radiaţii electromagnetice cu!rin#e între .174120 nm )i care
$ormeaz% &anda #!ectrului electromagnetic *izi&il, cu o lungime de und% care e#te #u#ce!ti&il%
#% #timuleze #electi* conurile retiniene5
Rolul culorilor în analiza datelor de teledetecţie Moraru Diana, E214A
> din !unct de *edere !#iho4$izic culoarea e#te acea caracteri#tic% a luminii care !ermite de a
di#tinge unul de altul, dou% c,m!uri din #!ectrul *izi&il care au aceea)i $orm%, m%rime )i
#tructur%5
> din !unct de *edere !#iho4#enzorial, indi$erent de #timulul utilizat, orice #enzaţie luminoa#%
#e caracterizeaz% !rin= luminozitate '$actor necromatic ce #e re$er% la inten#itatea #ur#ei
luminoa#e(, tonalitate 'denumirea culorii care #e re$er% la #cara !erce!ti*% calitati* )i indicat%
cu termenii de ro)u, *erde, gal&en, al&a#tru( )i #aturaţie 'caracteri#tic% a culorii ce #e re$er% la
o #car% de #enzaţii re!rezent,nd grade cre#c,nde de culoare !lec,nd de la al&(.
> din !unct de *edere $iziologic, com!unerea unui an#am&lu de trei culori !rimare !ermite
re!roducerea oric%rei culori.

Rezult%, deci, c% noţiunea de culoare include în #ine doi $actori=
> unul o&iecti* 'radiaţia luminoa#%(,
> unul #u&iecti* '#enzaţia de culoare care #e na)te în creierul uman, ca urmare a
e-cit%rii ochiului de acea#t% radiaţie(.
Evaluarea culorilor

De)i culoarea e#te o calitate, nu o cantitate a $o#t nece#ar în *ederea identi$ic%rii,
com!ar%rii )i re!roducerii culorilor, #% #e #ta&ilea#c% o #erie de !arametrii de e*aluare a
ace#tora. 6n !lu#, deoarece culoarea e#te o #enzaţie '$enomen !#ihic, #u&iecti*( !ro*ocat% de o
radiaţie electromagnetic% '$enomen $izic, o&iecti*(, !entru e*aluarea #a #e utilizeaz% at,t
!arametrii #u&iecti*i c,t )i o&iecti*i.
Parametrii subiectivi de evaluare a culorii
3chiul identi$ic% o culoare du!% #tr%lucire, nuanţ% )i #aturaţie =
> #tr%lucirea e#te atri&utul #enzaţiei *izuale !otri*it c%ruia o #ur#% luminoa#% direct% #au
indirect% , !are c% emite mai mult% #au mai !uţin% lumin%.
> nuanţa 'tonalitatea cromatic%( e#te atri&utul #enzaţiei *izuale care !ermite #% #e dea o
denumire unei culori, !rin a#ociere cu o anumit% regiune a #!ectrului *izi&il. 9ulorile
!rinci!ale !ro*enite din di#!er#ia luminii al&e #unt, în ordinea de#cre#c,nd% a lungimilor de
und%= ro)u, !ortocaliu 'oranj(, gal&en, *erde, al&a#tru, indigo )i *iolet, ale c%ror iniţiale
Rolul culorilor în analiza datelor de teledetecţie Moraru Diana, E214A
$ormeaz% cu*,ntul R3?A@?, util !entru reţinerea denumirilor culorilor #!ectrale )i a ordinii
lor în #!ectru.
> #aturaţia e#te atri&utul #enzaţiei *izuale care !ermite #% #e a!recieze #enzaţia *izual% total% )i
#e caracterizeaz% !rin ame#tecul de lumin% al&% în culoarea dat%.
+arametrii #u&iecti*i #e $olo#e#c în lim&aj curent !entru a!recierea re!roducerilor
$otogra$ice, a culorilor o&iectelor uzuale. +entru a #e ajunge în#% la !er$ormanţele actuale în
domeniul re!roducerii culorilor în $otogra$ie, $ilm, tele*iziune, în domeniul ti!ogra$ic )i, în
cazul de $aţ%, în teledetecţie, a $o#t nece#ar% #ta&ilirea unor !arametrii o&iecti*i, m%#ura&ili.
Parametrii obiectivi de evaluare a culorilor
6n !ractic% culoarea e#te e*aluat% $%c,nd a!el la urm%torii !arametrii =
"uminanţa caracterizeaz% inten#itatea radiaţiei luminoa#e a unei #ur#e de radiaţii directe #au
indirecte într4o anumit% direcţie, ra!ortat% la aria #u!ra$eţei a!arente a #ur#ei *%zute din
re#!ecti*a direcţie.
"ungimea de und% dominant% e-!rim% lungimea de und% a radiaţiei monocromatice care
genereaz%, !rin com!araţie, culoarea !ur% cea mai a!ro!iat% de culoarea con#iderat%.
+uritatea e-!rim% gradul de diluare a culorii !ure de$inite de lungimea de und%, !rin ame#tec
cu lumina al&%, diluare care tre&uie $%cut% !entru recon#tituirea culorii o&iectului. E-em!le de
culori !ure #unt cele #!ectrale.

Reproducerea culorilor

Teoria tricromatic% a *ederii e#te con$irmat% de $a!tul c% orice culoare !oate $i re!rodu#%
'#intetizat%( !rin ame#tecul judicio# a trei $a#cicole de lumin% colorate în al&a#tru, *erde )i re#!ecti*
ro)u, numite culori !rimare, re!rezent,nd, $iecare, a!ro-imati* c,t o treime din #!ectrul *izi&il.
Sinteza aditivă a culorilor (amestecul aditiv)
Atunci c,nd ame#tecul a trei $a#cicule de lumin% colorat% #e o&ţine !rin adunare #!unem c% au
$o#t #intetizate culorile !rin aditi*are. +rocedeul #e !oate realiza într4o camer% o&#cur%, !roiect,nd !e
un ecran al& $a#cicolele de lumin% !ro*enind de la trei #ur#e coerente de lumin%, !re*%zute $iecare cu
c,te un $iltru a*,nd culorile ro)u, *erde, re#!ecti* al&a#tru. Su!ra!un,nd în di$eritele moduri cele trei
!roiecţii, #e o&ţin urm%toarele rezultate=
> la inter#ecţia $a#cicolului ro)u cu cel *erde #e o&ţine o #u!ra$aţ% gal&en% 'RA?B(5

Rolul culorilor în analiza datelor de teledetecţie Moraru Diana, E214A
> $a#cicolul ro)u com&inat cu cel al&a#tru genereaz% culoarea magenta '!ur!uriu( 'AARBM(5
> $a#cicolul al&a#tru com&inat cu cu cel *erde genereaz% !rin #u!ra!unere culoarea cCan 'azurie(
'?AAB9(
> la inter#ecţia celor trei $a#cicole colorate, #e o&ţine o #u!ra$aţ% al&%= 'RA?AA al&( ⇒

Trec,nd în acea#t% egalitate !e r,nd, $iecare culoare în drea!ta, !utem #crie=
'RA? B al&4A( 5 RAA B al&4? )i ?AA B al&4R , dar RA?, RAA )i ?AA re!rezint% culorile al&en,
Magenta )i re#!ecti* 9Can. Rezult% c% = gal&enul )i al&a#trul, *erdele )i magenta, re#!ecti* cCanul cu
ro)ul, alc%tuie#c, în ame#tec de cantit%ţi egale, culoarea al&%. Din ace#t moti*, culorile gal&en, magenta
)i cCan #e nume#c com!lementarele culorilor al&a#tru, *erde )i re#!ecti* ro)u deoarece ame#tecate în
!ro!orţii core#!unz%toare dau o culoare neutr% 'al& #au cenu)iu(. De e-em!lu, culoarea
com!lementar% !entru gal&en e#te *iolet, !entru ro)u e#te *erde4al&%#trui, iar !entru al&a#tru e#te
!ortocaliu. A)ezate al%turi ace#te culori au !ro!rietatea de a #e înt%ri reci!roc. 6n leg%tur% cu culorile
com!lementare, tre&uie $%cute dou% remarci intere#ante=
> culoarea magenta nu #e g%#e)te în #!ectrul *izi&il5 ea rezult% !rin ame#tecul culorilor #!ectrale ro)u
)i al&a#tru5
> dac% în culorile cCan 'al&a#truA*erde(, magenta 'ro)uAal&a#tru( #imţim într4o oarecare m%#ur%
!rezenţa com!onentelor, în gal&en 'ro)uA*erde( com!onentele ame#tecului î)i !ierd com!let
indi*idualitatea.
Sinteza aditi*a #i #u&#tracti*a a culorilor 9ercul culorilor
Sinteza substractivă a culorilor
6n #inteza aditi*% #4a !ornit de la întuneric iar culorile au $o#t generate !e r,nd,
ad%ug,nd #ucce#i* radiaţii di$erit colorate !,n% la o&ţinerea #enzaţiei de al&. E-i#t% )i o alta
metod%, în care !unctul de !ornire e#te lumina al&a din care #e e-trag !e r,nd radiaţiile
com!onente. Acea#ta metoda !oarta denumirea de #inteza #u&#tracti*% )i #e &azeaz% !e
Rolul culorilor în analiza datelor de teledetecţie Moraru Diana, E214A
e-tragerea tre!tat% a com!onentelor unui ame#tec de radiaţii. Termenul ame#tec #u&#tracti*,
$olo#it uneori, tre&uie înţele# ca un ame#tec al e$ectelor, nu al radiaţiilor, ca în cazul #intezei
aditi*e.
Ace#t mod de o&ţinere a culorilor #e !oate realiza e-!erimental am!la#,nd !e o
#u!ra$aţa tran#lucid%, iluminat% din #!ate cu lumin% al&a, $iltre a*,nd culorile com!lementare=
gal&en, magenta )i cCan. Se con#tata urm%toarele= la #u!ra!unerea $iltrelor cCan )i gal&en
a!are culoarea *erde, $iltrele gal&en )i magenta !roduc culoarea ro)ie iar cele !ur!uriu )i cCan
culoarea al&a#tr%. Dona care core#!unde #u!ra!unerii tuturor celor trei $iltre a!are neagr% #au
gri.
E-!licaţia a!ariţiei culorilor noi !rin #u!ra!unerea $iltrelor #e &azeaz% !e !rinci!iul
cuno#cut al acţiunii $iltrelor colorate= un $iltru de o anumita culoare reţine radiaţiile a*,nd
culoarea com!lementar% )i !ermite trecerea acelor radiaţii care au culoarea #a.
8iltrul gal&en !ermite trecerea radiaţiilor a*,nd culoarea gal&en%, care #unt com!u#e
din radiaţii *erzi )i ro)ii. Ace#te radiaţii înt,lne#c a!oi, #!re e-em!lu, $iltrul magenta, care
!ermite trecerea radiaţiilor ro)ii )i al&a#tre. Singura radiaţie care !oate #tr%&ate am&ele $iltre
e#te cea ro)ie, reg%#indu4#e ca o com!onent% at,t în magenta c,t )i în gal&en. 6n #$,r)it, c,nd
radiaţia ro)ie trecut% !rin !rimele dou% $iltre ajunge la $iltrul cCan, e#te o!rit% com!let, $iind
com!lementar% ace#tuia.
Sinteza !e cale aditi*% a culorilor #e a$l% la &aza $orm%rii imaginii de tele*iziune în
culori. Re!roducerea $otogra$ic% )i ti!ogra$ic% a culorilor #e &azeaz% !e #inteza #u&#tracti*%.
8iltrele $otogra$ice î)i înde!line#c di$eritele lor $uncţiuni acţion,nd #u&#tracti* a#u!ra luminii.
Rolul filtrelor în teledetecţie

"a ora actual% #!eciali)tii con#ider% c% $iltrul e#te unul dintre cele !atru elemente
$undamentale ale ca!t%rii imaginii )i înregi#tr%rii ei, al%turi de lumin%, #i#temul o!tic
)i materialul $oto#en#i&il, #au, în cazurile $otogrammetriei digitale )i a teledetecţiei, #enzorul
digital. De aceea, orice di#cuţie în leg%tur% cu ca!tarea, înregi#trarea )i redarea imaginii
ajunge mai de*reme #au mai t,rziu la !ro&lema $iltrelor. A#t$el, un $iltru o!tic !ermite, în
$uncţie de caracteri#ticile #ale, re!roducerea o!tim% a realit%ţii, $ie redarea ace#teia !otri*it
intenţiilor anali#tului, de unde )i nece#itatea utiliz%rii în teledetecţie.
6n !rezent, la di#!oziţia celor care ca!teaz% imaginea e-i#t% o mare di*er#itate de
Rolul culorilor în analiza datelor de teledetecţie Moraru Diana, E214A
$iltre. Alegerea aceluia care !roduce modi$icarea !otri*it% )i e-act% a ilumin%rii, !entru a
$urniza c%tre elementul $oto#en#i&il in$ormaţii o!time, !re#u!une #t%!,nirea unor cuno)tinţe
#trict nece#are din domeniul o!ticii $izice )i $iziologiei din !artea utilizatorului imaginii.
;oţiunea de $iltru e-!rim% în mod nemijlocit ideea de #electi*itate, ideea de di*izare a unui
ame#tec într4o !arte reţinut% )i o !arte c%reia i #e !ermite trecerea, criteriul de #electi*itate
$iind de o&icei o !ro!rietate $izic% a com!onentelor ame#tecului.

9u alte cu*inte, $iltrul e#te un element care tran#mite !arţial radiaţiileelectromagnetice
incidente, $ie reduc,nd în aceea)i !ro!orţie com!onentele #ale, $ie reduc,nd di$erit radiaţiile,
în $uncţie de lungimea lor de und%. Majoritatea $iltrelor $olo#ite a&#or& în mod !re$erenţial
unele radiaţii, $iind numai #electi*e )i a*,nd de o&icei un a#!ect colorat. 6n $otogra$ie #e
$olo#e#c )i $iltre care au o acţiune uni$orm% a#u!ra di$eritelor radiaţii, indi$erent de lungimea
lor de und%. Ace#tea #e nume#c ne#electi*e )i au un a#!ect gri.
+rinci!iul acţiunii unui $iltru colorat e#te urm%torul= el tran#mite radiaţiile a*,nd
aceea)i culoare cu a #a )i le reţine !rin a&#or&ţie !e cele de culoare com!lementar%. 3
e-ce!ţie o re!rezint% $iltrele inter$erenţiale, la care o !arte din radiaţia incident% e#te
re$lectat%, datorit% $enomenului de inter$erenţ% !e #traturi #u&ţiri, )i o alt% !arte,
de culoare com!lementar% e#te tran#mi#%. Tre&uie !recizat c%, de $a!t, $iltrul are o anumit%
culoare, tocmai datorit% $a!tului c% din lumina al&% incident%, !ermite trecerea doar a
radiaţiilor care îi con$er% acea culoare. +rinci!iul acţiunii $iltrelor e#te identic, indi$erent de
ti!ul materialului.
: