You are on page 1of 117

Daniel Defoe

Robinson Crusoe
Capitolul I
NAŞTEREA ŞI OBÎRŞIA MEA. LA NOUĂ!RE"ECE ANI AM #U$IT DE ACAĂ
ÎM!REUNA CU UN COLE$. !LECAREA !E MARE ŞI NAU#RA$IUL. AL%AREA EC&I'
!A(ULUI ŞI DEBARCAREA LÎN$Ă )AR'MOUT&.
M-am născut în 1632, în oraşul York, dintr-o familie foarte bună. Tatăl meu nu-şi avea obîrşia în
acest oraş, ci se născuse la remen şi se stabilise mai t!r"iu la #uli, unde a$unsese, datorită ne%o&ului,
în stă'înirea unei frumoase 'ro'rietă&i. (ărăsind ne%o&ul s-a mutat la York, unde s-a însurat cu mama.
)amilia mamei, *obinson, era foarte cunoscută în acea re%iune. +e aceea mă şi numesc eu *obinson
,reut"ntaer, nume care a'oi a a$uns, 'rin obişnuita 'refacere a cuvintelor străine în -n%lia, acela, de
.rusoe, aşa cum ne "icem şi ne scriem noi înşine numele şi aşa cum m-au c/emat totdeauna
cunoscu&ii.
-m avut doi fra&i mai mari. .el dintîi a fost locote-nent-colonel într-un re%iment en%le" de infanterie
din )landra, comandat mai înainte de faimosul colonel 0ock/art, şi a fost ucis în bătălia de lîn%ă
+unker1ue, 'urtată îm'otriva s'aniolilor. 2-am ştiut niciodată ce a a$uns cel de al doilea frate, du'ă
cum nici 'ărin&ii mei n-au ştiut mai tîr"iu ce s-a întîm'lat cu mine.
)iind al treilea fiu şi ne're%ătit 'entru vreo meserie, ca'ul mi s-a um'lut de tim'uriu cu tot felul de
%înduri năstruşnice. Tata, om mai în vîrstă, mi-a dat o creştere aleasă. -m învă&at acasă şi a'oi la
şcoala din oraş, tata voind să mă facă om de le%i. 3u însă nu mă %îndeam la nimic altceva decît să 'lec
'e mare, şi această a'ri%ă dorin&ă mă făcea să înfrunt toate 'ove&ele tatei, ba c/iar şi 'oruncile lui,
'recum şi îndrumările şi ru%ămin&ile mamei şi ale 'rietenilor mei. 4 ursită rea 'ărea să mă mîne în
această nă"uin&ă a firii mele, îndre'tîndu-mă căttre acea via&ă nă'ăstuită, de care trebuia să am 'arte
mai t!r"iu.
Tatăl meu, om în&ele't şi cu scaun la ca' şi %reutate la vorbă, mă sfătuia totdeauna îm'otriva acestor
înclinări 'e care le 'resim&ea la mine. 5ntr-o diminea&ă mă c/emă la dînsul în cameră, unde era &intuit
din 'ricina %utei, şi-mi vorbi cu multă dra%oste şi în&ele'ciune. Mă întrebă ce alte motive, în afară de
acest dor de ducă, mă îmboldeau să-mi 'ărăsesc casa 'ărintească şi &ara, unde 'uteam avea atîtea
le%ături de 'rietenie, 'recum şi 'utin&a de a a$un%e la o frumoasă situa&ie materială, muncind, dar
ducînd în acelaşi tim' o via&ă 'lăcută şi ti/nită. Mi-a arătat că numai oamenii, fără nici o năde$de şi
oare nu mai au încotro, sau aceia care nă"uiesc du'ă bo%ă&ii nemăsurate 'ornesc /ăt-de'arte 'rintre
străini, în căutare de aventuri, 'entru a se sălta 'rin %rele încercări şi a-şi că'ăta faimă folosind căi
neobişnuite. Toate acestea însă nu se 'otriveau cu îm're$urările în care mă aflam, căci starea socială
ce-mi fusese /ără"ită 'rin naştere era mi$locie sau, mai bine-"is, una su'erioară vie&ii de rînd. (rin
îndelun%ata sa e6'erien&ă - îmi s'unea tata - el a a$uns a se convin%e că tocmai această stare este cea
mai 'otrivită 'entru fericirea omului, ea nelăsînd 'radă 'e om nici suferin&elor, %ri$ilor şi %reută&ilor 'e
care le întîm'ină cei din 'ăturile muncitoare, şi nici mereu îm'ovărată de or%oliul, stricăciunea,
ambi&ia şi invidia ce domnesc în 'ăturile de sus ale omenirii.
Tata m-a îndemnat să iau aminte la toate aceste adevăruri şi să-mi dau seama că toate nea$unsurile
vie&ii sînt îm'ăr&ite între lumea de sus şi lumea de $os, 'e cînd cei din starea mi$locie au 'arte de cele
mai 'u&ine nenorociri. -ceştia nu sînt su'uşi la atîtea ne'lăceri şi suferin&e tru'eşti şi sufleteşti ca
ceilal&i care, fie 'rintr-o via&ă stricată de lu6 şi desfrîu, fie, dim'otrivă, 'rin munca %rea şi li'suri, îşi
descum'ănesc via&a, dre't firească urmare a felului lor de trai. (ăturii mi$locii i-au fost sortite virtu&ile
şi bucuriile de tot felul. (acea şi belşu%ul îi sînt 'rietene, iar cum'ătarea, liniştea, sănătatea şi toate
'lăcerile vie&uirii între semeni îi &in mereu tovărăşia. -'ufcînd această cale, oamenii trec tăcu&i şi
linişti&i 'rin via&ă şi tot astfel o 'ărăsesc. 3i nu sînt îm'ovăra&i 'este măsură de munca bra&elor sau a
ca'ului, nefiind vîndu&i unei vie&i de robie 'entru a-şi cîşti%a 'îinea "ilnică, şi nici nu sînt /ăr&ui&i de
tot felul de în-tîm'lări uluitoare, ce ră'esc sufletului liniştea, iar tru'ului odi/na. 2efiind roşi de
'atima invidiei şi nici de dorul ambi&iei nemăsurate, ci trec liniştit şi uşor 'rin via&ă, %ustîndu-i
1
dulcea&a fără de amărăciune, sim&indu-se ferici&i şi învă&înd din e6'erien&a fiecărei "ile să 're&uiască
această via&ă fericită.
M-a ru%at a'oi cu toată stăruin&a şi dra%ostea sa nu-mi bat $oc de tinere&ea mea şi să nu mă arunc cu
dinadinsul în cine ştie ce nenorocire, de care eram scutit datorită vie&ii ce o aveam acasă şi stării
sociale în care mă născusem. Mi-a dat a în&ele%e că nu eram nevoit să-mi cîşti% 'îinea şi că este %ata să
mă a$ute cu bani şi să facă ce-i va sta în 'utin&ă ca să-mi %ăsesc un rost în via&ă 'e 'otriva sfaturilor
lui, iar dacă nu o să fiu fericit sau n-o să mă simt bine în lumea aceasta a mea, vina o s-o 'ort numai eu
însumi sau ursita mea el se socotea de"le%at de orice răs'undere 'rin aceste sfaturi bune şi 'rin fa'tul
de a mă fi 'revenit îm'otriva unui 'as %reşit, care ar fi s're 'a%uba mea. 5n ca"ul că mă /otăr!m să
rămîn acasă, el era %afe să-mi dea tot s'ri$inul. +im'otrivă, dacă nu-l ascultam, el nu mai 'utei fi
vinovat de nici una din nenorocirile care mă 'uteau lovi. 5n sfîrşit mi-a dat dre't 'ildă 'e fratele meu
mai mare, care se înrolase în armată îm'otriva sfaturilor sale stăruitoare şi fusese ucis în )landra. Mi-a
mărturisit că nu va înceta o cli'ă să se roa%e 'entru mine în ca" că voi face acel 'as %reşit. 2u voi avea
însă 'arte de biriecuvîntarea lui +umne"eu şi va veni 'oate o vreme cînd îmi voi aminti de cele s'use
de dînsul în "iua aceea, dar atunci nu va mai fi nimeni lîn%ă mine care să mă 'oată a$uta sau mîn%îia.
-m vă"ut că-l 'odidiseră lacrimile în această ultimă 'arte a convorbirii noastre, mai ales atunci cînd
mi-a vorbit de fratele meu. 5n cli'ele acelea, tata nu-şi 'utea înc/i'ui cît de 'rofetice erau ultimele
cuvinte. +u'ă ce mi-a s'us că 'oate nu voi mai avea 'rile$ul să mă 'ocăiesc şi nici 'e cineva care să
mă mîn%îie, s-a o'rit, co'leşit de emo&ie, şi mi-a "is că este 'rea mişcat ca să mai 'oată adău%a ceva.
.ine nu ar fi fost oare im'resionat de asemenea cuvinte7 +e aceea m-am /otărît să nu mă mai
%îndesc la 'lecare şi să mă statornicesc acasă du'ă cum mă 'ovă&uise tata. +ar, vai8 'este cîteva "ile
am uitat tot ceea ce mi se 'ro'usese. 9i 'entru a ocoli o altă discu&ie cu lata, m-am /otărît să fu% de
acasă - şi asta 'este cîteva să'tămîni.
2-am făcut-o totuşi 'rea în %rabă, aşa cum îmi era imboldul, ci, 'rin"înd-o odată 'e mama în toane
mai bune, i-am destăinuit că doru-mi de a vedea lumea este atît de a'ri%, încît nu mai sînt în stare să
mă a'uc de nici o treabă cu destulă /otărîre, ca să o duc 'înă la ca'ăt, că tata ar face mai bine să-mi
dea consim&ămîntul său decît să fiu nevoit a 'leca fără voia lui, că am îm'linit o'ts're"ece ani şi că e
'rea tîr"iu ca să mai intru ucenic la vreun ne%ustor sau 'racticant la un notar, şi să fie si%ură că şi c/iar
dacă aş încerca, tot nu aş duce lucrurile la bun sfîrşit, ba aş fu%i cu si%uran&ă de la stă'în, ca să 'lec 'e
mare. +acă ea însă l-ar convin%e 'e tata să-mi în%ăduie a face o sin%ură călătorie şi aş constata că o
asemenea călătorie nu este 'e 'lacul meu, atunci nu aş mai 'leca niciodată şi aş fă%ădui în acest ca"
să-mi recîşti% 'rin toată sîr%uin&a tim'ul 'ierdut.
Mama s-a mîniat %ro"av şi mi-a răs'uns că-i de 'risos să mai încerce a vorbi tatei. 3l cunoştea 'rea
bine adevăratul meu interes 'entru a se învoi la 'lecarea mea. :e mira biata mamă cum de am cute"at
să mai vorbesc astfel des're convorbirea avută cu tatăl meu, care-mi arătase atîta dra%oste şi bunătate.
+acă, însă, &ineam cu tot dinadinsul să mă nenorocesc, ea nu mai vedea nici o scă'are 'entru mine,
arătîndu-mi însă lim'ede că nu voi avea niciodată consim&ămîntul lor şi că ea nu vrea să 'oarte
răs'underea nenorocirii mele. 2u voi 'utea s'une niciodată - "icea ea - că am avut învoirea mamei
mele, cînd tatăl meu se arătase îm'otrivă.
.u toate că refu"a să intervină 'e lîn%ă tata, am aflat mai tîr"iu că mama i-a 'omenit totuşi des're
convorbirea noastră şi că el, foarte necă$it, i-a răs'uns oftînd; <ăiatul nostru ar 'utea fi atît de fericit
acasă. +acă 'leacă, va fi cel mai nă'ăstuit om care s-a născut vreodată. 3u nu 'ot consim&i la una ca
asta=.
-bia 'este un an de la aceste întîm'lări am fu%it, între tim' refu"asem toate ademenirile şi
'ro'unerile, discutînd adesea înfocat cu tata şi mama, care se îm'otriveau 'lanurilor mele. 5ntr-o "i m-
am dus din întîm'lare la #uli, şi asta fără nici un %înd rău. -colo m-am întîlnit cu un tovarăş de
şcoală, care tocmai 'leca la 0ondra 'e corabia tatălui său. M-a îmbiat să 'lec cu el, în mod %ratuit.
)ără să mai întreb 'e cineva sau să-mi vestesc 'ărin&ii cerîndu-le voia şi binecuvîntarea, m-am urcat 'e
corabie, într-un ceas rău, la 1 se'tembrie 16>1. .red că niciodată nenorocirile n-au înce'ut mai
devreme şi nu s-au terminat mai tîr"iu ca în via&a-mi de tînăr aventurier la care 'ornisem.
2ici nu a'ucase bine corabia să iasă din %olful #umber, că s-a şi iscat un vînt 'uternic, iar marea a
înce'ut să s'ume%e. .um nu mai călătorisem 'înă atunci 'e mare, mă sim&eam bolnav şi la tru', şi la
2
suflet, 'recum şi nes'us de îns'ăimîntat. Mă %îndeam la %reşeala 'e care o săvîrşisem şi cum mă
a$unsese 'edea'sa cerului, 'entru că-mi 'ărăsisem casa 'ărintească şi nesocotisem datoria de fiu. 5mi
aminteam de 'ove&ele tatei şi de ru%ămin&ile mamei. .onştiin&a mea - 'oate 'e atunci mai 'u&in
nesim&itoare decît a a$uns mai a'oi - mă mustra 'entru că nesocotisem sfaturile 'ărinteşti şi-mi
călcasem datoria fa&ă de +umne"eu şi de tatăl meu.
5n tot acest tim', furtuna se înte&ea şi valurile săltau, deşi nu atît de sus, cît mi-a fost să văd de multe
ori mai tîr"iu şi nici c/iar ca acelea 'e care le-am vă"ut 'este cîteva "ile. 4ricum, a fost îndea$uns ca
ele să mă tulbure 'e mine, marinar înce'ător, care nu vă"usem niciodată aşa oeva. Mă aşte'tam ca
fiecare val să ne în%/ită şi, la fiecare cădere a corăbiei în %olul valului, eram si%ur că ea nu se va mai
ridica..
Multe $urăminte am mai făcut în acea stare de de"năde$de, fă%ăduind că dacă bunul +umne"eu mă va
scă'a de data aceasta şi voi a$un%e să 'un iarăşi 'iciorul 'e uscat, mă voi duce de-a dre'tul acasă şi cît
voi mai trăi nu voi mai 'une 'iciorul 'e vreo corabie, că voi asculta de 'ove&ele tatei şi niciodată nu
mă voi mai arunca în astfel de suferin&e. -bia atunci am 'rice'ut eu rostul cuvintelor 'ărinteşti des're
ti/nita via&ă a 'ăturii mi$locii, într-adevăr, tata dusese o astfel de via&ă, la adă'ost de furtunile mării şi
de nă'astele 'ămîntului. 3ram /otărît să mă îna'oie" acasă ca un fiu 'ocăit.
-ceste %înduri în&ele'te au durat atît cît a bîntuit furtuna şi c/iar ni&eluş du'ă aceea. - doua "i însă
vîntul s-a domolit, marea s-a liniştit şi eu am înce'ut să mă obişnuiesc cu via&a cea nouă. Toată "iua
însă am rămas 'e %înduri, mai ales că mai sim&eam încă răul de mare. :'re seara s-a înseninat şi vîntul
s-a 'otolit cu totul, iar asfin&itul era fermecător. :oarele a'unea în lim'e"imi şi tot astfel a răsărit în
diminea&a următoare. )iind vînt 'u&in, marea liniştită înfă&işa în bătaia soarelui o 'rivelişte ce mi se
'ărea încîntătoare.
+ormisem bine noa'tea, nu mai sufeream de rău de mare şi eram vesel. (riveam uimit întinderea
a'ei acum liniştită, dar care fusese atît de răscolită cu o "i înainte. unele mele /otărîri înce'eau iarăşi
să se clatine. Tocmai atunci se a'ro'ie de mine tovarăşu-mi de călătorie, care, de fa't. Mă is'itise la
rău. ătîndu-mă 'e umăr, mă întrebă; <.um te sim&i du'ă toate astea, ob7 (un rămăşa% că te-ai
s'eriat noa'tea trecută cînd a bătut oleacă de vînt, nu-i aşa7= <4leacă de vînt, astfel numeşti tu furtuna
aceea în%ro"itoare7= l-am întrebat nedumerit.
<.e furtună, 'rostu&ule7 2-a fost nimic. +acă ai corabie bună nu-&i 'asă de 'u&intel vînt. 3şti încă
marinar de a'ă dulce, ob. #ai mai bine să luăm un 'unc/ şi să uităm de neca"uri. ?a te uită ce frumos
e acum8=
.a să scurte" această tristă 'arte din 'ovestea vie&ii mele, voi s'une numai că am tras atunci un c/ef
marinăresc şi mi-am înecat în băutură toate /otărîrile luate în tim'ul furtunii. .it de re'ede s-a liniştit
marea du'ă furtună, tot aşa de re'ede mi-a dis'ărut şi frămîntarea sufletească. 9i, uitînd frica de a 'ieri
în valuri, mi s-au tre"it vec/ile dorin&e, dînd cu totul uitării /otărîrile luate.
-m mai avut îndoieli şi remuşcări între tim'. M-am de"bărat totuşi de ele ca de un vis urît. M-am
dedat băuturii, iar tovărăşia celorlal&i m-a făcut să uit de toate. +e altfel, în cinci sau şase "ile am
devenit cu desăvîrşire stă'în 'e mine însumi, nemaivoind să mă las tulburat de nimic.
:oarta îmi 're%ătea însă o nouă încercare. -ceasta trebuia să fie atît de covîrşitoare, încît 'înă şi cel
mai înrăit om ar fi 'utut să-şi dea seama de 'rime$die şi să vadă încotro era calea mîntuirii.
+u'ă şase "ile de navi%a&ie, am a$uns în rada Yar-mout/ului. @întul fiindu-ne 'otrivnic şi marea
liniştită, înaintasem foarte 'u&in de la trecerea furtunii. -ici am aruncat ancora şi, neavînd vînt
'rielnic, am rămas astfel vreo şa'te-o't "ile. 5ntre tim' au sosit dins're 2eAcastle o mul&ime de
corăbii, care aşte'tau şi ele vînt bun, ca să 'oată intra în 'ort.
Totuşi nu am fi stat atîta vreme aici la ancoră, dacă n-ar fi trebuit să intrăm în 'ortul care era în susul
fluviului, dar vîntul era 'rea 'uternic, iar du'ă 'atru sau cinci "ile s-a înte&it şi mai mult. 2oi însă,
ştiind că rada este socotită tot aşa de si%ură ca şi un 'ort, că ancora$ul este bun şi ancorele noastre
solide, nu duceam nici o %ri$ă, ba /u"uream tot tim'ul, du'ă obiceiurile marinarilor. +ar în diminea&a
"ilei a o'ta, întărindu-se vîntul, tot ec/i'a$ul a fost 'us ia lucru, ca să coboare 'în"ele de 'e arborii
%abieri şi să 're%ătească totul 'e bord, 'entru ca vasul nostru să 'oată sta la ancora în cele mai bune
condi&ii.
3
.ătre amia"ă, valurile crescuseră mult, trec!nd în mai multe rînduri 'este 'rora corăbiei, şi de vreo
două ori ni s-a 'ărut că ancora s-a smuls. -tunci, comandantul a 'oruncit să se arunce şi ancora a
doua, aşa că stăteam 'e două ancore şi cu cablurile filate 'înă la ca'ăt. )urtuna era acum în toi. Teama
şi în%ri$orarea se ctiteau şi 'e fe&ele marinarilor. .ă'itanul su'rave%/ea e6ecutarea 'oruncilor, dar îl
au"eam mormăind 'rintre din&i 'e cînd trecea 'e lîn%ă mine; <+oamne, îndură-te de noi, sîntem
'ierdu&i, ne vom duce cu to&ii la fund8= şi alte vorbe asemănătoare.
3u "ăceam în cabină, "ă'ăcit şi într-o stare de nedescris. 2u 'uteam să mai revin la starea 'rimei
încercări 'este care trecusem cu uşurin&ă. 3ram totuşi si%ur că de'ăşisem teama de moarte şi că şi
această cli'ă %rea va trece tot atît de lesne ca şi cea a 'rimei furtuni. .înd însă am au"it 'e că'itanul
corăbiei că sîntem 'ierdu&i, m-a cu'rins o teamă cum'lită. -m dat bu"na afară din cabină şi acolo mi
s-a înfă&işat o 'rivelişte de nedescris. Tala"urile se ridicau cît mun&ii şi, în răstim'uri, se s'ăr%eau
deasu'ra noastră. 5m're$ur se vedeau numai nenorociri. +ouă corăbii 'rea încărcate, care erau
ancorate a'roa'e de noi, îşi tăiaseră catar%ele. -lta, care fusese la vreo milă în fa&a noastră, se înecase.
-lte două, smulse din le%ătura ancorei, erau tîrîte la întîm'lare s're lar% de furia mării, fără a mai avea
nici un catar%. @asele uşoare o duceau mai bine, totuşi, două sau trei din ele au trecut 'e lîn%ă noi,
fu%ind în fa&a furtunei cu o sin%ură 'în"ă mică în 'roră.
(e înserate, secundul şi şefdl de ec/i'a$ cerură că'itanului să-i lase să taie catar%ul din 'roră. :-a
învoit numai du'ă multe ru%ămin&i şi arătîndu-i-se că altfel corabia se va scufunda. +ar du'ă ce au
tăiat catar%ul din 'roră, au fost nevoi&i să facă la fel şi cu cel mare, care nu se mai &inea bine şi clătina
toată corabia, astfel că am rămas cu 'untea %oală.
4ricine îşi 'oate da seama în ce stare mă aflam eu, ca marinar înce'ător şi tocmai du'ă s'aima 'rin
care trecusem. +u'ă atîta vreme, 'ot totuşi să s'un că %roa"a de atunci nu a fost mai mare decît aceea
'ricinuită de întoarcerea %îndurilor mele 'ăcătoase, du'ă ce /otărîsem să mă le'ăd de ele, şi că
acestea, îm'reună cu s'aima furtunii, mă aduceau într-o stare sufletească 'e care cuvintele nu o 'ot
descrie.
(artea cea mai rea însă nu se arătase încă. )urtuna &inea mereu o furtună în%ro"itoare cum nici
marinarii de 'e corabie nu mai a'ucaseră. .orabia noastră era bună, dar 'rea încărcată, din care
'ricină se mişca %reoi, iar marinarii credeau că <se va duce=. +in fericire nu mi-am dat seama oe
înseamnă oa o corabie <să se ducă= 'înă ce nu am întrebat 'e al&ii. )urtuna era atît de 'uternică, încît,
fa't rar 'e mare, că'itanul, şeful de ec/i'a$ şi al&i eî&iva mai conştien&i că"useră în %enunc/i-şi se
ru%au, aşte'tînd din cli'ă în cli'ă să se scufunde, corabia.
0a mie"ul no'&ii, unul din marinari a coborît în fundul corăbiei şi, ca o culme a nenorocirii noastre, a
dat de ştire că a'a 'ătrundea în corabie. Bn altul &i'ă că a'a era adîncă de 'atru 'icioare în ma%a"ie.
-tunci fură c/ema&i to&i oamenii la 'om'atul a'ei. 3u însă mă înc/ircisem de s'aimă şi mă 'răvălisem
'e mar%inea 'atului. Marinarii m-au "%îl&îit şi mi-au s'us că dacă 'înă acum n-am făcut nimic, a'oi la
'om'atul a'ei 'ot munci ca oricare altul. Mi-am revenit şi m-am 'us 'e lucru cu toate 'uterile,
muncind la 'om'ă. (e cînd 'om'am, că'itanul "ări nişte corăbii de cărbuni descărcate care, na'utind
re"ista furtunii la ancoră, erau nevoite să-şi lase ancora şi să iasă în lar%, şi 'orunci să se sloboadă o
lovitură de tun, în semn că cerem a$utor. 2eştiind ce înseamnă bubuitura, am cre"ut că a trosnit
corabia şi ne scufundăm.
5n cli'ele acelea, fiecare se %îndea numai la via&a lui, aşa că nu i-a 'ăsat nimănui de mine. 0ocul meu
la 'om'ă a fost luat de altul, care m-a îm'ins la o 'arte cu 'iciorul, cre"înd că sînt mort. -bia du'ă
mult tim' mii-am venit în fire.
-'a creştea în fundul corăbiei, deşi oamenii 'om'au mereu. 3ra vădit că sîntem 'ierdu&i. .u toate că
furtuna se mai 'otolise, corabia nu mai 'utea să 'lutească multă vreme. Tunul nostru continua să
bubuie, cerînd a$utor. 5n sfîrşit, o corabie care era ancorată în fa&a noastră ne-a au"it şi ne-a trimis o
barcă în a$utor. arca însă nu se 'utea a'ro'ia şi nici noi nu aveam cum să a$un%em 'înă la ea. +u'ă
multe încercări, oamenii noştri iau reuşit să arunce o frîn%/ie cu o %eamandură, 'e care cei din barcă
au 'rins-o 'înă la urmă. -stfel am tras barca la noi şi am fost lua&i cu to&ii în ea. .um nu mai 'utea fi
vorba de a a$un%e la corabia ce ne-a venit în a$utor, ne-am îndre'tat s're &ărm. .ă'itanul a fă%ăduit
sa0vatorilor o răs'lată bună, dacă ne vor duce cu bine la mal, şi că va 'lăti barca, dacă ea s-ar s'ar%e.
C
Mai cu la'e&ile, mai duşi de valuri, am fost astfel tîn&i s're nord, mer%înd 'ie"iş s're coastă 'înă
a'roa'e de Dinterton 2ess.
0a un sfert de oră du'ă ce am 'ărăsit-o, corabia noastră s-a scufundat. -tunci am în&eles, 'entru
întîia oară, ce înseamnă un naufra%iu. Trebuie să mărturisesc că mi-a venit %reu să-mi ridic oc/ii şi să
'rivesc cum se scufunda vasul. +e altfel, din cli'a în care fusesem a'roa'e dus 'e bra&e de marinari în
barcă, mă sim&eam mai mult mort decît viu de s'aima celor ce se întîm'lase în fa&a oc/ilor mei.
5n tim' ce oamenii noştri vîsleau s're a se a'ro'ia de &ărm, 'uteam vedea - dar numai cînd eram 'e
crestele valurilor - că acolo se adunase lume multă, aşte'tînd să ne a$ute la debarcat. 2e a'ro'iam însă
cu nes'usă %reutate, şi numai dincolo de farul lui Dinterton, unde malul era mai adă'ostit de vînturi,
am i"butit să debarcăm. -m mers 'e $os la Yarmout/, unde fruntaşii oraşului ne-au %ă"duit cu toată
omenia, iar ne%ustorii ne-au dat bani să ne ducem fie la 0ondra, fie la #uli, du'ă cum doream fiecare.
+acă aş fi avut cît de 'u&ină minte, m-aş fi întors acasă. ?ar în cinstea mea, tata ar fi tăiat, ca în
'arabola fiului rătăcitor, vi&elul cel %ras. - aflat 'e ce corabie fu%isem, dar multă vreme n-a ştiut dacă
m-am 'ră'ădit sau nu în acel naufra%iu.
5ntr-adevăr, conştiin&a m-a îndemnat de cîteva ori să mă întorc acasă, însă ursita m-a îm'ins mereu
înainte. 2u ştiu cum să tălmăcesc toate acestea. :e 'are că e6istă o le%e ascunsă, care ne face să fim
unealta 'ro'riei noastre nimiciri, s're care ne întra'tăm cu oc/ii desc/işi.
2umai o soartă nemiloasă m-a 'utut îm'in%e să fac atîtea %reşeli, îm'otriva cărora se ridicase nu
numai $udecata mea, dar şi acele încercări care mă vestiseră la tim'.
-bia du'ă două sau trei "ile de la sosirea la Yar-mout/ m-am întîlnit cu tovarăşul meu de rele, fiul
că'itanului, care fusese %ă"duit în altă 'arte. (ărea acum mai abătut ca mine şi, cu fa&a întristată, m-a
întrebat cum mă simt. -'oi l-a lămurit 'e tatăl său cine sînt şi cum a$unsesem acolo, într-o călătorie de
încercare, 'entru a mer%e a'oi mai de'arte. -cesta s-a întors către mine şi mi-a vorbit 'e un ton %rav
şi im'unător, "icîndu-mi; <Tinere, nu cumva să te mai duci 'e mare. Tot ceea ce &i s-a întîm'lat să-&i
servească dre't semn şi învă&ătură că nu eşti făcut 'entru mare=. <+e ce-mi vorbi&i astfel7 l-am
întrebat eu. +umneavoastră nu o să mai navi%a&i 'e mare7.= <-sta-i cu totul altceva asta mi-i meseria
şi deci e o datorie. @e"i bine ce &i s-a întîm'lat în cea dintîi călătorie. .erul te-a 'us la încercare ca să
ştii ce te aştea'tă dacă stărui. .ine ştie dacă toată nenorocirea nu s-a întîm'lat numai din 'ricina
dumitale8 Te ro% s'une-mi 'e lar% de unde vii şi de ce vrei cu tot dinadinsul să te faci marinar.=
?-am 'ovestit cîte ceva din via&a mea, iar cînd am terminat s-a mîniat; <.u ce-am 'ăcătuit noi, ca să
luăm 'e corabia noastră un nenorocit ca acesta7 2u aş mai 'une 'iciorul 'e aceeaşi 'unte cu tine nici
'entru o mie de %albeni8= Mai tîr"iu s-a căit însă şi mi-a vorbit 'ărinteşte, îndemnîndu-mă să mă întorc
acasă şi să nu mai întărit cerul îm'otriva mea. <Tinere - mi-a "is - să ştii că, dacă nu te îna'oie"i acum
acasă, oriunde te vei duce vei avea 'arte numai de nenorociri şi de"amă%iri 'înă cînd se vor îm'lini
toate s'usele tatălui tău.= 2u i-am răs'uns nimic şi ne-am de'ăr&it fără a ne mai vedea vreodată.
-vînd ceva %olo%ani în 'un%ă, m-am îndre'tat 'e uscat s're 0ondra. -$uns acolo, m-am "bătut mult
dacă să mă îna'oie" acasă sau nu. Mi-era ruşine s-o mai fac acum mi se 'ărea că to&i vecinii vor rîde
de mine şi că nu voi fi în stare să 'rivesc dre't în oc/i nici măcar 'e tata sau 'e mama. +e atunci m-
am %îndit de multe ori ce cara%/ioşi sîntem în tinere&e cînd nu ne este ruşine să %reşim, dar ne este
ruşine să revenim asu'ra %reşelilor cînd, de fa't, tocmai aceasta este dovada adevăratei în&ele'ciuni.
-m trăit un tim' în această ne/otărîre. -'oi am uitat de toate suferin&ele îndurate, înce'înd să ma
%îndesc iarăşi la 'lecare.
-ceeaşi 'utere nefastă, oe mă alun%ase de'arte de casa 'ărintească, aruncîndu-mă în viitoarea
aventurii, şi care mă făcuse surd la toate sfaturile tatei, aceeaşi 'utere mă ademenea acum s're cea mai
nefericită dintre încercări. M-am îmbarcat 'e o corabie ce 'leca s're coastele -fricii sau mai bine-"is
s're locurile 'e care, în mod curent, marinarii le numesc Euineea.
Mare 'ăcat a fost că în aceste aventuri nu m-am an%a$at ca marinar, căci învă&asem şi eu ceva şi
'oate cu tim'ul aş fi a$uns maistru sau secund dacă nu că'itan. +ar aşa mi-a fost /ără"it mie să ale%
totdeauna ceea ce nu era s're binele meu, căci, avînd ceva bani în 'un%ă şi /aine bune, eram is'itit să
mă îmbarc ca un 'asa%er de condi&ie bună, ca un <%entleman=, astfel că nu aveam nici o treabă de
făcut 'e bord şi nu de'rindeam nici o îndeletnicire marinărească.
>
Capitolul II
!LĂCUTĂ CĂLĂTORIE ÎN $UINEEA. ÎN ROBIE LA !IRA*II DIN ALE. #U$A ÎM!RE'
UNĂ CU UN BĂIAT MAUR.
0a 0ondra intrasem într-o societate foarte aleasă, lucru destul de 'u&in obişnuit 'entru un tînăr
necunoscut şi fără e6'erien&ă. -stfel am făcut cunoştin&a unui că'itan de corabie, oare fusese 'e
coastele Euineii. *euşindu-i acolo nişte afaceri strălucite, el era /otărît să se ducă din nou 'e coastele
acelea. 0-am cîşti%at, de altfel, 'rin felul meu de a 'ovesti. -u"indu-mă s'unînd că aş vrea să văd
lumea, mi-a 'ro'us să mă ia cu dînsul, fără nici o 'lată, dorindu-şi un tovarăş de drum şi de încercări,
îmi mai înlesnea să iau cu mine tot felul de mărfuri, 'e care să le desfac acolo cu un oîşti% frumos.
-m 'rimit cu dra%ă inimă oferta şi am le%at o strînsă 'rietenie cu acest că'itan, un om foarte cinstit
şi cumsecade. Mul&umită lui, am strîns o avere frumuşică din toate $ucăriile şi nimicurile cum'ărate -
du'ă sfatul său - ou cei 'atru"eci de %albeni, îm'rumuta&i de la nişte rude cărora le-am scris. ănuiesc
c/iar că 'ărin&ii mei, sau cel 'u&in mama, au contribuit 'e ascuns la această sumă trimisă de neamurile
mele.
-ceasta mi-a fost sin%ura călătorie încununată de succes. Totul s-a datorat cinstei şi sincerită&ii
noului meu 'rieten, că'itanul corăbiei. 3l mi-a dat şi 'rimele no&iuni de navi%a&ie şi matematici şi m-a
învă&at să &in socoteala drumului străbătut de corabie, să-mi %ăsesc locul 'e mare cu a$utorul aştrilor,
'e scurt, mi-a dat o 'arte din cunoştin&ele trebuincioase unui marinar. -m înce'ut să 'rind %ust de
învă&ătură, iar el se arăta foarte bucuros să ma înve&e. M-am întors din această călătorie nu numai un
bun ne%ustor şi marinar, dar şi cu cinci fun"i şi $umătate de 'raf de aur, 'e care i-am sc/imbat a'oi la
0ondra 'e trei sute de %albeni. -ceastă reuşită m-a încura$at în 'lanurile mi seme&e, care au dus la
ruina mea.
2ici această călătorie nu a fost li'sită de ne'lăceri. +in 'ricina căldurii înăbuşitoare - căci drumul
nostru ne ducea de-a lun%ul coastei, de la 1> %rade latitudine nord de ecuator 'înă dincolo de acesta -
am fost mereu bolnav.
M-am /otărît să continui ne%ustoria 'e coastele Euineii. +in nenoricire, 'rietenul meu murind la
0ondra, curînd du'ă sosirea mea, am 'lecat 'e aceeaşi corabie, comandată acum de fostul său secund.
- fost cea mai nefericită călătorie 'e care am făcut-o vreodată. 2u luasem marfă dec!t 'entru 1FF din
cei 3FF de %albeni 'e care îi a%onisisem. *estul îl lăsasem în 'ăstrarea văduvei 'rietenului meu.
.înd am a$uns lîn%ă insulele .anare, sau, mai bine-"is, între acestea şi coasta -fricii, am fost
sur'rinşi în "ori de "iuă de o corabie cu 'ira&i mauri din :ale
1
, care ne urmăreau cu toate 'în"ele sus.
-m întins şi noi toate 'în"ele, încereînd să scă'ăm de dînşii mărind vite"a. 2e-au a$uns însă din urmă,
aşa că ne-am 're%ătit de lu'tă. -veam douăs're"ece tunuri 'e 'unte, iar ei o'ts're"ece. (e la ora trei
du'ă-amia"ă vasul de 'ira&i ne-a 'rins din urmă, dar, a'ro'iindu-se din %reşeală de bordul nostru, în
loc să se a'ro'ie de 'u'a cum avea de %înd, am 'utut 'une în baterie o't tunuri, din care am tras o
salvă, care l-a făcut să se de'ărte"e, du'ă ce mai înt!i ne-a răs'uns at!t cu tunurile lui cît şi cu 'uştile
celor vreo două sute de oameni ce-i avea 'e bord. -i noştri stăteau adă'osti&i, astfel că nici unul nu a
fost atins. (ira&ii se 're%ăteau să ne atace din nou şi noi să ne a'ărăm. -costînd de astă-dată în celălalt
bord, vreo şai"eci de oameni s-au urcat 'e 'untea noastră şi au înce'ut îndată să taie 'în"ele şi
manevrele. -m dat şi noi într-însii, fiecare cu ce am a'ucat, cu flintele, cu suli&ele, cu cutiile de
'ulbere sau cu ce aveam la îndemînă, i"%onindu-i de două ori de 'e 'unte. (înă la urmă însă am fost
nevoi&i să ne 'redăm, vasul nostru nemai'utînd manevra şi avînd trei de ai noştri mor&i şi o't răni&i. (e
scurt, această tristă 'arte a 'ovestirii mele s-a înc/eiat cu ca'turarea noastră.
-stfel am a$uns rob în :ale, un 'ort al maurilor. :oarta mi-a fost rmai bună decît mă aşte'tasem. 5n
loc să fiu dus cu ceilal&i de'arte, în &ara lor, la curtea îm'ăratului, am rămas 'e coastă, rob al
că'itanului corăbiei care ne atacase, 'entru că eram tînăr şi 'uteam munci.
:c/imbarea ful%erătoare a situa&iei mele, din ne%ustor în rob, m-a uluit cu totul. .u ce nes'usă
amărăciune îmi aminteam acum de vorbele 'rofetice ale tatei8 -$unsesem într-adevăr vrednic de 'lîns
şi fără nimeni care să mă mîn%îie în durerea mea. Eredeam că nu mi se mai 'oate înt!m'la o
1
:ale sau :ale/, oraş în Maroc, aşe"at a'roa'e de *abat, 'e coastele -tlanticului. 4dinioară 'ort de corsari.
6
nenorocire mai mare că mînia cerului că"use asu'ra mea, fiind 'ierdut fără nici o năde$de. +ar - vai8
nenorocirile abia înce'eau, du'ă cum se vedea mai de'arte.
2oul meu stă'în m-a dus la el acasă. :'eram ca mai tîr"iu să mă ia cu el 'e mare. +acă aveam noroc
să întîlnim vreo corabie de ră"boi s'aniolă sau 'ortu%/e"ă, se 'utea înt!m'la să fiu salvat.
.urînd însă mi-au 'ierit aceste s'eran&e, căci, 'lecînd 'e mare, el m-a lăsat acasă să-i în%ri$esc mica
%rădină şi casa, iar cînd s-a îna'oiat m-a trimis să locuiesc în cabina vasului corsar şi să în%ri$esc de el.
:tînd acolo, mă %îndeam doar cum să sca', dar nu reuşeam să-mi făuresc nici un 'lan 'otrivit. 2u
aveam cu cine să mă sfătuiesc şi nici vreun alt rob din &ara mea care să 'lece cu mine. -u trecut astfel
doi ani, fără ca să între"ăresc o cale de a-mi îm'lini %îndurile.
4 înt!m'lare mi-a redat însă năde$dea că voi reuşi, că odată şi odată o să-mi reca'ăt libertatea.
:tă'înul meu a rămas acasă mai mult ca de obicei, căci nu avea bani destui ca să-şi refacă ec/i'a$ul. 5n
acest tim' îi 'lăcea să mear%ă la 'escuit cînd era vremea frumoasă. Mă lua şi 'e mine şi 'e un băiat,
care era în slu$ba lui, ca să vîslim. 5i 'lăcea tovărăşia noastră, mai ales că eram foarte dibaci la 'rinsul
'eştelui. +in această 'ricină mă trimitea adesea la 'escuit cu un maur, rudă a sa, şi cu băiatul de care
am vorbit şi căruia îi "iceau GurH.
4dată, cînd me-am dus cu stă'înul nostru la 'escuit, s-a întîm'lat să se lase o cea&ă tocmai cînd ne
%ăseam la vreo $umătate de le%/e de &ărm.
(entru că nu se "ărea coasta, am vîslit în neştire în "iua aceea şi noa'tea următoare. 5n "ori ne-am dat
seama că ieşisem mult în lar% şi ne aflam ca la două le%/e de mal. 2e-am ales numai ou o foame
cum'lită, du'ă o muncă %rea şi oarecare 'rime$die, căci vîntul sufla 'uternic în diminea&a aceea.
:tă'înul, 'ovă&uit de această 'rime$die şi ca să nu 'ă&ească şi el altă dată la fel, a luat toate măsurile
de cuviin&ă. +in corabia noastră, ca'turată de el şi 'e care o mai &inea încă ancorată lîn%ă mal, a luat
şalu'a. -'oi a 'us 'e dul%/erul corăbiei, rob en%le" şi el, să-i construiască o cabină de lemn. 5n barcă
a adus a'oi tot felul de 'rovi"ii şi o busolă luată tot de 'e corabia noastră, în s'atele cabinei era loc
'entru cîrmaci, iar în fa&ă 'uteau să şadă doi inşi la vîsle sau la manevratul 'în"elor. arca mer%ea cu
o 'în"ă triun%/iulară, din acelea numite în -n%lia <s'ată de oaie=, iar %/iul trecea 'este aco'erişul
cabinei, care era foarte $oasă, unde aveau loc să se culce trei inşi şi unde încă'ea o masă şi nişte
dula'uri 'entru băuturi şi mîncare - adică 'îine, ore" şi cafea.
-m ieşit adesea la 'escuit cu această barcă. 5ntr-o "i, stă'înul meu invitase la 'escuit doi sau trei
mauri mai de va"ă. - trimis deci la bord o cantitate mai mare de 'rovi"ii şi mi-a 'oruncit să 're%ătesc
trei 'uşti cu încărcătura necesară şi să le duc 'e bord, căci voiau să şi vîne"e ceva 'ăsări de mare.
-m făcut totul du'ă cum 'oruncise şi în diminea&a următoare îi aşte'tam, barca fiind s'ălată şi
dic/isită şi cu 'avilioanele ridicate, %ata 'entru 'rimirea oas'e&ilor. :tă'înul a a'ărut însă sin%ur,
s'unînd că ceilal&i îşi amînaseră sosirea. M-a trimis îm'reună cu servitorul şi cu GurH să-i 'escuim
nişte 'eşte 'entru masă, cei trei oas'e&i urmînd să mănînce seara la el şi fiind deci mare "or.
5n acea cli'ă mi-au venit în minte toate 'lanurile de evadare, mai ales că aveam acum un <vas= sub
comanda mea. +u'ă ce stă'înul a 'lecat, am înce'ut să mă 're%ătesc, dar nu 'entru 'escuit, ci 'entru
o călătorie mai lun%ă, deşi nu ştiam, nici nu mă întrebasem încotro voi 'orni. Tot ce voiam era să. (lec
c!t mai de'arte de locul acela.
(rima %reutate era să-l convin% 'e maur să aducă ceva mîncare. ?-am arătat în cuvinte meşteşu%ite că
nu se cuvine să ne înfru'tăm din '!inea stă'înului nostru. :-a lăsat convins şi a adus un coş mare cu
'esme&i şi trei ulcioare cu a'ă dulce. 9tiind unde se %ăiseau băuturile stă'înului, 'rădate desi%ur de 'e
vreun vas en%le"esc, le-am cărat în barcă, în li'sa maurului, ca să 'oată crede că erau acolo mai
dinainte, 're%ătite 'entru stă'înul nostru. -m luat şi o bucată mare de ceară de albine, multă sfoară şi
a&ă, o secure, un ferăstrău, un ciocan. Toate s-au dovedit mai tîr"iu de mare folos, mai ales ceara din
care am făcut luminări.
-m mai încercat ceva care mi-a reuşit; <MoleH - i-am "is maurului, căci aşa îl c/emau ei, c/iar dacă
se numea ?smail - 'uştile stă'înului nostru sînt în barcă. 2-ai 'utea să aduci tu nişte alice şi ceva 'raf
de 'uşcă7 -r fi bine să îm'uşcăm nişte 'ăsări sălbatice 'entru noi=. <a da - mi-a răs'uns - le aduc
îndată=. 9i într-adevăr s-a întors cu o 'un%ă mare de 'iele, 'lină cu 'raf de 'uşcă, şi cu alta con&in!nd
alice şi ceva %loan&e, 'e care le-a 'us în barcă. 5ntre tim' mai %ăsisem în cabina stă'!nului 'raf de
'uşcă, cu care am um'lut o sticlă. -stfel a'rovi"iona&i, am întins 'în"ele şi am ieşit în. 0ar%.
I
2-am stîrnit nici o bănuială celor de la castelul aflat la intrarea în 'ort, ştiindu-se cine sîntem. 0a
de'ărtare de o milă, am strîns 'în"ele şi ara înce'ut 'escuitul. @întul sufla dins're nord-nord-est, ceea
ce nu se 'otrivea cu socotelile mele. +acă ar fi suflat de la sud, eram si%ur că 'ot atin%e coasta :'aniei
şi a$un%e cel 'u&in 'înă la .adi6. #otărîrea de a fu%i era însă mai tare ca orice. 4ri încotro m-ar fi dus
vîntul, mi-era totuna. *estul rămînea în voia soartei.
+u'ă ce am întins undi&a în a'ă şi n-am 'rins nimic - nu o ridicam cînd 'eştele venea la ea, s're a nu
arăta că era 'eşte - i-am s'us lui MoleH; <-şa nu-i bine, stă'înul nostru nu va fi mul&umit de noi.
Trebuie să mer%em mai de'arte, în lar%=. 3l, nebănuimd nimic, a întins 'în"ele şi eu am trecut la
cîrmă, de'lasîndu-ne astfel încă o le%/e mai de'arte de &ărm. -'oi am o'rit ca şi cînd aş fi voit să
înce' din nou 'escuitul. -m dat cîrma în mîna băiatului şi m-am îndre'tat s're maur. (refăcîndu-mă
că mă a'lec să caut ceva, l-am 'rins de mi$loc şi l-am ridicat a"vîrlindu-l în mare. 5ndată a ieşit la
su'rafa&ă, căci înota de minune. Mă ru%ă să-l iau îna'oi în barcă, fă%ăduindu-mi că mă va servi şi mă
va înso&i oriunde, 'înă la ca'ătul 'ămîntului. 5nota atît de iute în urma noastră, încît mi-a fost teamă să
nu ne a$un%ă. -m intrat în cabină şi, luînd una din 'uşti, i-am arătat-o s'unîndu-i că nu am de %înd să-i
fac nici un rău dacă se linişteşte şi se întoarce la &ărm. +acă însă se a'ro'ie de barcă, îi trimit un %lonte
în ca', fiind /otărît să-mi reca'ăt libertatea. :-a întors, aşadar, înotînd s're mal şi nu mă îndoiesc că a
a$uns cu bine, căci era un foarte bun înotător.
-ş fi fost mul&umit să-l iau cu mine 'e acest maur şi în sc/imb să-l arunc 'e băiat în mare. 2u aveam
însă -i încredere în el. +u'ă ce a 'lecat, m-am întors către băiatul căruia îi s'uneam GurH şi i-am "is;
<GurH, dacă îmi vei fi credincios, voi face din tine un om de seamă. +acă nu-mi $uri însă 'e Mo/amed
şi 'e barba i tatălui tău că-mi vei fi credincios, voi fi nevoit să te arunc şi 'e tine în mare=. ăiatul mi-
a surîs şi mi-a vorbit cu atîta nevinovă&ie, încît n-am 'utut să nu-l cred. Mi-a $urat credin&ă şi m-a
asi%urat că va mer%e cu mine în lumea întrea%ă. .ît mai eram în ra"a vi"uală a maurului care înota, am
&inut-o dre't îns're lar% <strîn%înd vîntul, astfel ca să creadă că mă îndre't s're Eibraltar. 2imeni nu
şi-ar fi înc/i'uit de altfel că mă 'uteam îndre'ta s're sud, s're coastele acelea sălbatice, locuite de
triburi de ne%ri, care m-ar fi încon$urat cu luntrele lor şi m-ar fi nimicit. -colo nu am fi fost în stare să
debarcăm de teamă să nu ne mănînce tiarele sălbatice sau oamenii şi mai sălbatici, şi mai necru&ători.
.um s-a înserat, am sc/imbat însă direc&ia şi am 'ornit de-a dre'tul s're sud, a'oi s're sud-est, astfel
încît să navi%/e" de-a lun%ul coastei. -m avut vînt 'rielnic şi o mare liniştită. (în"ele ne-au dus atît de
re'ede, încît a doua "i du'ă-amia"ă, 'e la ora trei, cînd am "ărit din nou &ărmul, eram la vreo sută
cinci"eci de mile de'ărtare de :ale. +e'ăşisem astfel cu mult &inuturile îm'ă r!tului marocan şi c/iar
ale oiirărui alt re%e, căci nu se vedea nici &i'enie de om.
Mi-era încă atît de teamă de mauri şi de robia din care abia scă'asem, încît nu m-am încumetat să las
ancora sau să tra% s're &ărm, ci am navi%at într-una tim' de cinci "ile. +u'ă ce vîntul a înce'ut să bată
dins're sud, m-am %îndit că orice corabie ne-ar fi urmărit ar fi renun&at să mear%ă mai de'arte. -stfel
că am aruncat ancora la %ura unui mic rîu.
2u ştiam la ce latitudine, în ce &ară, la ce na&iune, sau 'e ce rîu mă %ăsesc. 2u "ăream şi nici nu
doream să văd 'icior de om. 2u aveam nevoie decît de a'ă 'roas'ătă. -$unsesem acolo 'e înserate.
2e %îndeam să înotăm 'înă la mal de îndată ce se va întuneca şi să iscodim &inutul. .înd s-a lăsat însă
noa'tea, am au"it lătrături, ră%ete şi urlete de fiare sălbatice, atît de înfiorătoare, încît am în%/e&at de
s'aimă. ietul GurH era atît de îns'ăim!ntat, încît m-a ru%at să nu înainte" s're &ărm înainte de "orii
"ilei.=ine, GurH - inam răs'uns - voi face aşa cum mă ro%i. +ar dacă "iua vom da de nişte oameni
mai răi decît aceste fiare7=
<-tunci tra%em noi cu 'uşca - mi-a răs'uns rî"înd GurH - şi 'unem ei 'e fu%ă.= GurH învă&ase cîteva
cuvinte en%le"eşti, vorbind cu noi, sclavii. 3ram mul&umit de buna-i dis'o"i&ie. .a să-l înveselesc, i-
am dat o în%/i&itură de alcool din sticlele stă'înului.
5n definitiv sfatul lui. 3ra bun. -m aruncat mica noastră ancoră şi am stat linişti&i toată noa'tea. 2u
am dormit însă şi de cîteva ori am "ărit nişte mata/ale uriaşe - 'e care nu ştiam cum să le numim -
a'ro'iindu-se de malul mării, intrînd în a'ă şi bălăcindu-se acolo 'entru a se răcori. )ăceau nişte
"%omote în%ro"itoare. Brlau şi ră%eau, aşa cum nu am mai au"it niciodată.
J
GurH era în%ro"it şi eu la fel. Mai mare ne-a fost s'aima cînd am au"it una din namile îndre'tîndu-se
înot s're barca noastră. 2u o 'uteam vedea îi au"eam numai răsuflarea. (ărea să fie o di/anie uriaşă,
monstruoasă, scă'ărînd de mînie.
GurH 'retindea că ar fi un leu. :e 'rea 'oate să fi avut dre'tate. ietul băiat îmi stri%a să ridicăm
îndată ancora şi să fu%im în lar%. 3u însă am 'ro'us să 'ărăsim ancora, le%înd-o de o %eamandură, şi
să ne îndre'tăm s're lar%, căci nu 'uteam fi urmări&i aşa de da'arte. 2ici nu am a'ucat bine să termin
vorba şi am şi "ărit mata/ala cam la "ece 'aşi de noi.
-m dat fu%a în cabină, am 'us mîna 'e 'uscă şi am tras. :-a întors îndată şi a luat-o înot îna'oi s're
&ărm 2ici nu se 'oate descrie toată /ărmălaia de urlete şi ră%ete ce s-a st!rnit 'e mal şi. Mai de'arte în
&inut la au"ul detunăturii. (robabil că sunetul 'uştii era cu totul neobişnuit 'entru aceste vie&uitoare.
M-am convins deci că era cu ne'utin&ă să tra%em noa'tea la mal. +ar măcar în tim'ul "ilei o vom
'utea face7 3ra tot atît de ne'lăcut să ca"i în mîinile sălbaticilor, cît şi în %/iarele $ivinelor. -m fost
însă nevoi&i să debarcăm, nemaiavînd a'ă de băut. GurH mă. *u%ă să-l las să se ducă la mal cu unul
din urcioare. -veia de %înd. :ă caute a'ă şi, dacă se %ăsea, să-mi aducă. 0-am întrebat de ce voia să
ise ducă el şi nu mă lăsa 'e mine să mă duc. Mi-a răs'uns cu at!ta devotament, încît mi-a devenit dra%
'entru totdeauna; <+acă oamenii sălbatici vin, mănîncă 'e mine, tu fu%i.= <ine, GurH, ne vom duce
amîndoi, şi dacă vin sălbaticii, îi vom îm'uşca. -şa că n-o să ne măn!nce 'e nici unul.= ?-am dat o
bucată de 'îine, un stro' de alcool, am tras barca mai a'roa'e de mal şi, bălăcinidu-ne 'rin a'ă, am
a$uns la &ărm, dueînd cu noi numai armele şi două urcioare 'entru a'ă.
+e frica sălbaticilor, nu lăsam barca din oc/i. GurH a aler%at ceva mai de'arte, unde a dat de o
vîlcea. +u'ă cîtva tim', s-a întors în fu%ă s're mine. .redeam că e urmărit de vreun sălbatic sau de
vreo fiară şi am 'ornit să-i dau a$utor. Eînd m-am a'ro'iat însă, am vă"ut cum ducea 'e umeri un
animal, 'e care-l îm'uşcase şi care semăna cu un ie'ure. -vea blana mai desc/isă şi 'icioarele mai
lun%i. -mîndoi am fost foarte înc!nta&i de această 'radă, a cărei carne s-a dovedit foarte %ustoasă.
GurH mi-a adus şi o veste bună. Eăsise, a'ă şi nu "ărise nici un sălbatic. Mai tîr"iu mi-am dat seama că
nu trebuie să ducem %ri$a a'ei de băut, căci ceva mai de'arte, în susul fluviului, a'a era dulce îni
tim'ul reflu6ului. 2e-am um'lut ulcioarele, am mîncat cu 'oftă din vînatul nostru şi a'oi ne-am
're%ătit de8 'lecare, fără să fi "ărit vreo urmă de fiin&ă omenească8
+eoarece mai călătorisem de-a lun%ul coastei, ştiam că insulele .anare şi cele ale .a'ului @erde nu
trebuie să fie de'arte. .um însă nu aveam nici un instrument cu care să aflu latitudinea la care ne
%ăseam şi nici nu-mi reaminteam latitudinea acestor insule, nu ştiam încotro să a'uc s're a a$un%e la
ele. 2utream năde$dea că, &inîndu-mă de-a lun%ul coastei, în drumul corăbiilor de ne%o& en%le"eşti, să
dau de una din ele, care să ne ia la bord, salvîndu-ne.
+u'ă toate socotelile mele, ne %ăseam între îm'ără&ia Marocului şi Kara 2e%rilor, re%iune nelocuită,
în 'arte 'ustie şi bîntuită doar de fiare sălbatice. 2e%rii au 'ărăsit re%iunea, retră%îndu-se mai la sud de
fricii maurilor. ?ar aceştia, ne%ăsind-o bună de locuit, o foloseau numai ca loc de vînătoare. @eneau
aici, în cete mari, de două 'înă la trei mii de oameni, ca să vîne"e fiare.
5ntr-adevăr, 'e o lun%ime de a'roa'e o sută de mile de-a lun%ul coastei, n-am "ărit decît 'ustiu în
tim'ul "ilei şi n-am au"it decît urlete de fiare în tim'ul no'&ii.
4 dată sau de două ori mi s-a 'ărut că "ăresc vîrful Tenerifei din insulele .anare şi am fost is'itit să
mă îndre't într-acolo, dar vîntul 'otrivnic şi marea 'rea a%itată m-au îm'iedicat. -m rămas astfel la
'rima /otărîre, şi anume de a navi%a de-a lun%ul coastei.
+e cîteva ori am fost silit să debarc 'entru a reînnoi 'rovi"ia de a'ă. 4dată, în "ori, am aruncat
ancorat lîn%ă un &ăran înalt şi ieşit în mare. 5nce'use flu6ul, care ne a'ro'ia de mal. GurH, ai cărui oc/i
erau mai a%eri decît ai mei, îmi făcu semn să tac şi îmi şo'ti să ne des'artim iute. Lărise o di/anie
culcată la adă'ostul de nisi'.
.înd m-am uitat şi eu, am vă"ut un leu uriaş. <GurH, du-te 'e &ărm şi îm'uşcă-l.= ăiatul mă 'rivea
în%ro"it. <3u ucid 'e el7 3l mănîncă dintr-o %ură 'e mine.= @oia sa s'ună că leul îl va în%/i&i dintr-o
dată. 0-am lăsat atunci în 'ace şi mi-am încărcat flinta - care era de calibru mare - cu o încărcătură
bună de 'ulbere şi două %loan&e. -m încărcat a'oi celelalte 'uşti, una tot cu două %loan&e şi celelalte
cu cinci %loan&e mai mici. -m &intit cît am 'utut mai bine ca'ul leului cu 'rima armă, dar cum îşi &inea
una din labe în dre'tul nisului, %loan&ele au nimerit în înc/eietura %enunc/iului, sfărîmîndu-i osul.
M
0eul a vrut să se re'eadă, mîrîind la înce'ut, dar, sim&indu-şi 'iciorul frînt a că"ut $os. :-a ridicat a'oi
doar în trei labe şi a scos un ră%et în%ro"itor. 3ram sur'rins că nu-l nimerisem în ca'. -m tras îndată
cu a doua 'uşcă, deşi di/ania înce'use să se mişte, şi am avut mul&umirea de a-l nimeri tocmai în ca',
vă"îndu-l cum se 'răbuşeşte fără "%omot şi "vîrcolindu-se în nisi'.
GurH a 'rins cura$ şi m-a ru%at să-l las să se ducă la mal. +îndu-i voie, a sărit în a'ă, şi, luînd 'uşca
cea mică într-o mînă, a înotat 'înă la mal cu cealaltă. :-a a'ro'iat de fiară şi, oc/ind-o în urec/e, a
ucis-o 'e loc.
- fost un $oc 'lăcut 'entru noi, de bună seamă. +ar risi'isem muni&ie 'entru vînat oare nu ne aducea
nici un folos. Totuşi GurH voia na'ărat să ia ceva din leu. :-a întors şi a luat securea, s'unînd că vrea
să-i taie ca'ul. 2-a reuşit însă şi s-a mul&umit doar cu o laba care era monstruos de mare. -tunci mam
ră"%îndit şi eu şi m-am /otărît să-i luăm 'ielea, care 'utea să ne fie de folos. -şa că ne-am 'us 'e
lucru. 2u era uşor să-l $u'uim. GurH s-a arătat mult mai îndemînatic la această treabă, ce nc-a luat o "i
întrea%ă. -'oi am întins 'ielea deasu'ra cabinei şi în două "ile era uscată de soarele ar"ător. Mai tîr"iu
mi-a folosit, căci mă culcam 'e ea.
1F
Capitolul III
CĂLĂTORIA !RE UD. "ĂRIM NIŞTE ĂLBATICI. ÎM!UŞCAREA UNUI LEO!ARD.
OIREA ÎN BRA"ILIA+ UNDE AM DE%ENIT !LANTATOR. CĂLĂTORIA !RE
$UINEEA. CORABIA NAU#RA$IA"Ă ÎN DRE!TUL UNEI INULE !UTII. TOT
EC&I!A(UL !IERE. ÎNT IN$URUL U!RA%IE*UITOR.
+u'ă acel 'o'as ne-am îndre'tat s're sud, navi%înd vreo "ece "ile. Trăiam cu mare "%îrcenie din
'rovi"iile ce se îm'u&inau sim&itor. +ebarcam numai atunci cînd aveam nevoie de a'ă 'roas'ătă.
2ă"uiam să a$un% la rîul Eambia sau la :ene%al, adică undeva în $urul .a'ului @erde, unde
nădă$duiam să întîlnesc vreo corabie euro'eană. 5n ca" contrar, nu-mi rămînea decît să caut insulele
sau să 'ier 'rintre ne%ri. 9tiam că toate corăbiile care veneau din 3uro'a, fie că mer%eau s're Euineea,
fie s're ra"ilia sau s're ?ndiile *ăsăritene, treceau ori 'e lîn%ă acest ca' ori 'e lîn%ă insule, într-un
cuvînt, îmi 'uneam năde$dea în această direc&ie, urmînd să întîlnesc o corabie sau să 'ier.
+u'ă încă "ece "ile de navi%a&ie, mi-am dat seama că 'e coastă erau locuitori. 5n vreo două sau trei
locuri am "ărit nişte oameni 'rivindu-ne de 'e &ărm. 2-am fost în stare să desluşesc decît că sînt ne%ri
şi %oi 'uşcă. 4 dată am fost c/iar is'itit să debarc, dar GurH m-a sfătuit să renun&.
-m tras totuşi mai a'roa'e de mal, ca să le 'ot vorbi, şi i-am vă"ut cum fu%eau de-a lun%ul &ărmului,
'aralel cu mine. 2u aveau arme, în afară de unul care &inea în mină un fel de 'ră$ină sub&ire. GurH mi-
a e6'licat că este o suli&ă, 'e care ne%rul o 'utea arunca cu mare 'utere şi foarte de'arte. +e aceea m-
am &inut mai s're lar%, căutînd totuşi să comunic cu ei 'rin semne. @oiam să-i fac să mă în&elea%ă că
avem nevoie de /rană. Tot 'rin semne mi-au dat a în&ele%e că trebuie să mă o'resc cu barca şi că-mi
vor aduce demîncare. -m coborît 'u&in 'în"a şi m-am o'rit. +oi din ei au dat fu%a şi s-au întors 'este
vreo $umătate de oră cu două bucă&i de 'eşte uscat şi cu ceva %rîne din acele ce cresc acolo, noi
neştiind bine ce-i cu ele. 3ram bucuros de aceste daruri, însă nu ştiam cum să a$un% să le iau. 2u
voiam să cobor 'e &ărm, iar, la rîndul lor, şi ci se temeau de mine. -u aşe"at atunci darurile ios şi s-au
retras le o oarecare de'ărtare. +u'ă ce le-am adus la bord, s-au a'ro'iat din nou.
0e-am arătat mul&umirea mea 'rin semne. 2u aveam nimic la îndemînă cu care să-mi arăt
recunoştin&a, lată că mi se ivi totuşi un 'rile$ minunat. 5n tim' ce stăteam a'roa'e de mal, am "ărit
venind dins're deal s're mare două animale uriaşe care se fu%ăreau. 2u ştiu dacă era un mascul
urmărindu-şi femela, sau dacă erau 'use numai 'e $oacă, sau, dim'otrivă, în vră$măşie, %ata să se
atace. Totul ne 'ărea însă foarte straniu, 'entru că aceste animale nu obişnuiesc să se arate "iua în
amia"a mare. 2e%rii erau în%ro"i&i cu to&ii şi mai ales femeile lor.
4mul cu suli&a nu s-a clintit din loc, însă ceilal&i au luat-o la fu%ă. )iarele s-au dus dre't s're a'ă.
2ici 'rin %înd nu le trecea să-i urmărească. -$un%înd la mal, au intrat în a'ă ca şi cînd s-ar fi $ucat.
.înd una s-a a'ro'iat 'rea mult de barca noastră, - am 'us la oc/i 'uşca 'e care o îneărcaseim în
%rabă, 'oruncind ?ui GurH să le încarce şi 'e celelalte.
+e îndată ce fiara a a$uns în 'rea$ma noastră, am tras şi am nimerit-o dre't în frunte. )iara s-a dus la
fund, dar imediat a a'ărut la su'rafa&ă şi, "vîrcolindu-se în %/earele mor&ii, s-a îndre'tat s're mal.
5nainte să a$un%ă la &ărm, şi-a dat sfîrşitul.
2u se 'oate descri uimirea bie&ilor ne%ri la "%omotul şi ful%erarea 'uştii. Bnii mai că erau mor&i de
frică şi se 'răvăliseră în nesim&ire. .înd însă şi-au dat seama că fiara era ucisă şi înecată, s-au a'ro'iat
de mal şi, 'rin"înd cura$, au înce'ut să o caute. :în%ele ei înroşise a'ele îm're$ur. -u scos-o cu
a$utorul unei frîn%/ii, 'e care le-am dat-o cu. Bn ca'ăt al frîn%/iei îl trecură în $urul animalului, iar
celălalt l-au tras afară. -tunci am vă"ut că este un leo'ard minunat, neobişnuit de frumos. 2e%rii şi-au
ridicat bra&ele la cer, în semn de admira&ie 'entru fa'ta mea.
.ealaltă fiară, s'eriată de detunătură, a ieşit de%rabă la mal şi a ru't-o la fu%ă s're dealul de unde
venise. 2u am 'utut să-mi dau seama de de'arte ce animal să fi fost. 2e%rii nu mai 'uteau de
nerăbdare să mănînce carnea, aşa că le-am arătat 'rin semne că le-o dăruiesc dre't recunoştin&ă 'entru
cele ce mi-au oferit. -u fost foarte mul&umi&i şi au înce'ut îndată să $u'oaie leo'ardul cu cu&itele lor
de lemn, şi a'oi să-l des'ice. Mi-au oferit şi mie din carne, însă am refu"at, 'refăcîndu-mă că renun&
numai 'entru a le-o lăsa lor în dar. 2u am luat decît 'ielea leo'ardului, 'e care mi-au dat-o cu 'lăcere.
11
(e deasu'ra mi-au mai adus alte 'rovi"ii, de soiuri necunoscute mie, şi 'e care le-am 'rimit cu mare
mul&umire. 0e-am arătat că am nevoie de a'ă, întorc!nd un urcior cu %ura în $os, s're a le da a în&ele%e
că este %ol şi trebuie um'lut. 2e%rii şi-au c/emat al&i 'rieteni, iar două femei au adus a'oi un vas mare
de lut Nmi se 'are că era lut ars la soareO şi l-au aşe"at 'e mal, retia%îndu-se. GurH s-a dus cu urcioarcle
noastre şi lea um'lut 'e toate trei. )emeile umblau tot atît de %oale ca şi bărba&ii.
-cum eram a'rovi"iona&i cu rădăcini, %rîne şi a'ă. -m 'ărăsit &ărmul acesta os'italier şi am 'ornit-o
înainte, navi%!nd încă vreo uns're"ece "ile, fără să ne mai a'ro'iem de uscat, 'înă cînd am "ărit o
coastă ce se termina ca o limbă, de'arte în mare, cam la 'atru sau cinci le%/e de noi. Marea fiind
foarte calmă, m-am înde'ărtat mult de uscat, ca să ocolesc ca'ul, şi am "ărit 'ămîntul în 'artea
cealaltă, s're lar%. -m dedus că era .a'ul @erde, iar 'ămîntul din lar% - insulele care-i 'oartă numele.
Mă %ăseam totuşi foarte de'arte de insule şi eram foarte ne/otărît încotro ar fi mai bine să o iau, căci,
dacă mă 'rindea un vînt mai 'uternic în lar%, riscam să nu mai 'ot a$un%e nicăieri.
5n această dilemă, m-am retras în cabină şi l-am lăsat 'e GurH la cîrmă. +eodată mi-a stri%at;
<:tă'îne, stă'îne o corabie cu 'în"e.= ietul GurH era %ro"av de s'eriat, cre"înd că e vreunul din
vasele stă'înului său, care tot ne mai urmăreşte. 3u ştiam însă că de mult eram în afara unei astfel de
'rime$dii. -m ieşit îndată din cabină şi am "ărit corabia. Mi-am dat numaidec!t seama că era o corabie
'ortu%/e"ă, care 'robabil se îndre'ta s're Euineea în căutare de sclavi .înd i-aim observat mai bine
drumul, am constatat că mer%ea în altă direc&ie şi nu avea inten&ia să se a'ro'ie de coastă. -m întins
toate 'în"ele, îndre'tîndu-ne de%rabă s're lar%, /otărît să o a$un% cu orice 're&. .u toată vite"a, mi-am
dat seama că marinarii ceilal&i vor dis'are din oc/ii mei înainte ca să le 'ot face vreun semn. Tocmai
cînd înce'usem să-mi 'ierd orice năde$de, ei şi-au dat seama - 'esemne cu oc/eanele - că este o barcă
euro'eană, a'ar&inînd unei corăbi naufra%iate. -u strîns 'în"ele, încetinindu-şi mersal 'entru ca să-i
'utem a$un%e. -m 'rins cura$ şi, avînd 'e bord 'avilionul fostului meu stă'în, l-am ridicat înnodat, ca
semnal de a$utor, şi am tras şi cu 'uşca. 0a vederea semnalului nostru şi a fumului, căci - du'ă cum
mi-au s'us mai tîr"iu - detunătura nu fusese au"ită, au o'rit corabia ca să ne aşte'te şi i-am a$uns în
vreo trei ceasuri.
.înd m-am a'ro'iat, m-au întrebat în mai multe limbi cine eram; în 'ortu%/e"ă, s'aniolă, france"ă,
'e care însă eu nu le ştiam. 5n sfîrşit s-a %ăsit un marinar sco&ian căruia i-am s'us că sînt en%le", fu%it
din robie de la maurii, din :ale. -m fost 'oftit să mă urc 'e 'unte şi m-au luat cu dînşii, îm'reună cu
tot avutul meu.
:e în&ele%e bucuria ce m-a cu'rins cînd m-am vă"ut scă'at dintr-o situa&ie atît de de"nădă$duită, în
semn de recunoştin&ă, am oferit tot avutul meu că'itanului, care însă l-a refu"at, răs'un"îndu-mi că mi
se va îna'oia totul la sosirea noastră în ra"ilia. <2u &i-am salvat via&a cu %îndul acesta. .ine ştie dacă
nu o să mă %ăsesc şi eu odată în situa&ia ta. +acă aş 'rimi tot ce-mi oferi, ar însemna să te las muritor
de foarne în ra"ilia, într-o &ară atît de de'ărtată de &ara ta. -stfel că nu aş face decît să-&i ră'esc via&a
'e care &i-am salvat-o. 2u, nu, :ei%nor ?n%lese, te voi duce acolo fără 'lată, iar avutul dumitale te va
a$uta să-&i cum'eri cele necesare şi să-&i 'lăteşti drumul de îna'oiere acasăP.
- fost milos şi bun cu mine, nu numai în vorbe dar şi în fa'te. - 'oruncit să nu se atin%ă nimeni de
lucrurile mele. 0e-a luat în %ri$a sa şi la sosire mi le-a înmînat du'ă inventar, 'înă la ultima bucată,
inclusiv ulcioarele de lut.
arca mea fiind în bună stare, mi-a 'ro'us să o cum'ere 'entru corabie şi m-a întrebat cît cer 'e ea.
:e 'urtase cu mine cu atîta mărinimie, încît nu am fost în stare să s'un un 're& şi am lăsat totul la
a'recierea lui. Mi-a dat o scrisoare, 'rin care se obli%a să-mi 'lătească o't"eci de duca&i în ra"ilia şi
să mărească acest 're& în ca" că mi s-ar oferi mai mult. (e GurH a voit să-mi dea şai"eci de duca&i. 2u-
mi venea să iau banii, vîn"înd astfel libertatea bietului băiat, care mă slu$ise cu credin&ă şi mă a$utase
să-mi reca'ăt libertatea. .înd mi-am arătat %îndurile, că'itanul mi-a dat dre'tate. (entru a îm'ăca însă
'e toată lumea, se oferea să-l elibere"e 'e GurH 'este "ece ani, dacă acesta se va creştina. GurH a fost
de acord şi astfel l-am dat că'itanului.
.ălătoria s're ra"ilia a fost foarte 'lăcută. -m a$uns în %olful Todos los :antos cam 'este două"eci
şi două de "ile. :că'asem iarăşi din cea mai mare nenorocire, dar nu ştiam ce voi face în viitor.
2u voi uita niciodată mărinimia că'itanului. 2-a voit să 'rimească nimic 'entru călătorie. (e 'ielea
de leo'ard mi-a dat două"eci de duca&i, iar 'entru cea de leu 'atru"eci. -m 'rimit tot avutul meu aflat
12
în barcă. Mi-a cum'ărat tot ce am voit să-i vînd, între altele lădi&a cu băuturi, două din 'uşti şi bucata
de ceară de albine care îmi mai rămăsese. -stfel am strîns a'roa'e două sute două"eci de duca&i şi am
debarcat în ra"ilia cu această mică avere.
(u&in tim' du'ă sosire, am fost recomandat de că'itan unui om foarte cumsecade, ca şi el, care avea
un in%enio, adică o 'lanta&ie şi o fabrică de "a/ăr. .îtva tim' am locuit la el şi am de'rins astfel
cultura trestiei de "a/ăr şi fabricarea "a/ărului. @ă"înd ce bine o duc 'lantatorii şi ce re'ede se
îmbo%ă&esc, m-am /otărît să mă fac şi eu 'lantator. Trebuia însă mai întîi să ca'ăt un 'ermis 'entru a
mă stabili definitiv acolo, căutind între tim' mi$locul 'entru a-mi aduce banii 'e care îi aveam la
0ondra.
-m 'rimit certificatul de naturali"are şi am culm'ărat 'ămînt nedes&elenit cît am 'utut cu'rinde cu
banii 'e care îi aveam. +u'ă aceasta, am făcut 'lanul 'entru 'lanta&ie şi conac, în limita sumei 'e care
îmi 'usesem în %înd să o cer din -n%lia.
Mă învecinam cu un 'ortu%/e" din 0isabona, născut a din 'ărin&i en%le"i. :e numea Dells şi se afla
într-o stare materială ca şi a mea. 2e în&ele%eam foarte bine. .a'italul nostru era încă mic. -m 'lantat
la înce'ut numai atîta cît aveam nevoie 'entru între&inere. 5n anii următori am mărit su'rafa&a de
cultură şi 'ămîntul a înce'ut să-mi dea roade bune. 5n al treilea an am 'lantat tutun şi am 're%ătit
fiecare cîte o tarla 'entru trestia de "a/ăr din anul viitor. -mîndoi duceam mare a li'să de a$utoare.
-cum îmi dădeam seama de %reşeala 'e care o făcusem cînd m-am des'ăr&it de GurH.
+ar - vai - nu era nici o mirare că %reşisem, eu care niciodată nu făcusem ceea ce se cuvenea8 Munca
'e care o înce'usem era destul de străină firii mele şi de-a dre'tul o'usă vie&ii 'e care mi-o doream şi
'entru care 'ărăsisem casa 'ărintească, nesocotind toate sfaturile tatei. -cum a$un%eam la acea stare
socială de mi$ loc sau la %radul mai bun al unei vie&i mărunte, de care îmi vorbise cîndva tata. (entru
aceasta însă, 'uteam să fi rămas acasă şi să nu mă fi obosit rătăcind 'rin lume, aşa cum o făcusem.
-desea mă %îndeam că aş fi 'utut a$un%e la această situa&ie şi în -n%lia, între 'rietenii mei, fără să mă
duc la cinci mii de mile de'ărtare, între străini şi sălbatici, într-o &ară necunoscută şi atît de de'ărtată,
încît să nu mai 'ot afla nimic des're lumea mea.
-şa se face că 'riveam noua-mi via&ă cu adîncă 'ărere de rău. 2u 'rea aveam cu cine să vorbesc şi
numai rareori mă întîlneam cu vecinul meu. Toată treaba o făceam sin%ur, cu mîinile mele. Mi se
'ărea că trăiesc în sur%/iun 'e o insulă 'ustie. +e cîte ori ne com'arăm via&a actuală cu alte vie&i mai
nenorocite, s-ar cuveni să ne dăm seama că 'ronia cerească ar 'utea să ne 'ede'sească, silindu-ne să
facem sc/imbul. 2umai atunci ne-am 'ătrunde de realitatea fericirii 'e care am 'ierdut-o. .îtă
dre'tate aş fi avut dacă aş fi $udecat astfel, eu care mai tîr"iu trebuia să am 'arte de o via&ă
de"nădă$duită 'e o insulă 'ustie şi care atunci mă 'lîn%eam 'e nedre't de via&a-mi de 'lantator, 'e
care, dacă aş fi continuat-o, aş fi a$uns fără îndoială un om bo%at şi mul&umit.
(rietenul meu, că'itanul care mă salvase, a mai rămas eîtva tim' în 'ort, înainte de a se întoarce în
(ortu%alia, trebuind să-şi încarce corabia l-am 'ovestit şi lui de banii 'e care îi aveam în -n%lia.
<:i%nor ?n%lese - m-a sfătuit el dacă vrei, îmi dai scrisoare şi o 'rocură cu ordin către 'ersoana care-&i
'ăstrea"ă banii la 0ondra, să trimită la 0isabona, cui &i-oi s'une eu, mărfuri ce au căutare în această
&ară. .u a$utorul lui +umne"eu &i-aduc marfa la întoarcere. +ar, 'entru că toate cele omeneşti sînt
su'use 'refacerilor şi nă'astelor, te sfătuiesc să nu ceri şi să nu rişti decît o sută de lire sterline, adică
$umătate din averea dumitale. +acă lucrul mer%e bine, 'o&i cere mai tîr"iu şi restul 'e aceeaşi cale.
+acă se întîm'lă ceva rău, tot î&i mai rămîne $umătate.
:fatul era bun şi 'rietenesc. -m scris deci scrisoarea către doamna caie îmi 'ăstra banii şi 'rocura
'entru că'itan. @ăduvei că'itanului en%le" i-am 'ovestit în scris toate 'ă&aniile mele, 'recum şi
de"robirea şi întîlnirea cu că'itanul 'ortu%/e", 'urtarea lui mărinimoasă fa&ă de mine, situa&ia-mi
actuală şi toate cele necesare, ca să ştie ce trebuie să-mi trimită.
.înd cinstitul meu 'rieten, că'itanul 'ortu%/e", a a$uns la 0isabona, a trimis scrisoarea în -n%lia,
'rintr-un ne%ustor, care a 'redat-o văduvei 'ovestindu-i tot ceea ce-i s'usese că'itanul des're mine.
@ăduva nu i-a încredin&at numai banii, ci şi un dar frumos din 'artea ei 'entru că'itanul care-mi
salvase via&a. -stfel voia să-i mul&umească 'entru tot ce făcuse şi făcea 'entru mine.
13
2e%ustorul a cum'ărat marfă en%le"ească 'entru cele o sută de lire, du'ă instruc&iunile date de
că'itan, şi a trimis-o la 0isabona. .ă'itanul mi-a adus-o cu bine în ra"ilia. (rintre mărfuri am %ăsit
tot felul de unelte şi scule necesare 'entru 'lanta&ie, ce mi-au fost de mare folos.
3ram atît de fericit cînd mi-a sosit marfa8 Mă credeam om bo%at şi nu încetam să mă minune" de tot
ceea ce %ăseam. unul că'itan c/eltuise tot 'entru mine banii 'rimi&i în dar, căci îmi an%a$ase un
servitor - cu contract 'e cinci ani - şi mi-l şi adusese. 2-a voit să 'rimească nici o răs'lată, acce'tînd
numai ceva tutun de 'e 'lanta&ia mea.
Marfa adusă era toată numai manufactură en%le"ească; 'ostav, stofe, cituri şi alte lucruri care aveau
căutare în ra"ilia aşa că am vîndut-o cu mare cîşti%, dobîndind de 'atru ori mai mult decît costişe.
-cum eram mult mai bo%at decît vecinul meu. -m cum'ărat îndată un sclav ne%ru şi am an%a$at încă
un ar%at euro'ean, 'e lîn%ă cel adus din 0isabona.
+e multe ori, belşu%ul 'rea mare ne căşunea"ă nenorociri. -stfel mi s-a întîm'lat şi mie. 5n anul
următor am recoltat cinci"eci de baloturi de tutun, fiecare cîntărind vreo cinci"eci de kilo%rame, în
afară de ce am mai dat 'e la vecini în sc/imbul altor lucruri trebuincioase. 0e-am uscat şi le-am 'us
bine 'înă la întoarcerea corăbiilor din 0isabona.
-$unsesem mare ne%ustor. .a'ul a înce'ut a mi se îm'uia cu fel de fel de 'lanuri şi %înduri ce
de'ăşeau 'osibilită&ile mele de înfă'tuire şi care sînt foarte 'rime$dioase, căci mînă îndeobşte la ruină.
+acă aş fi dus mai de'arte o via&ă de munca serioasă, aş fi a$uns la belşu% şi mul&umire, lucruri 'e
care mi ie recomandase tata cu atîta căldură. -ş fi avut 'arte de via&a ti/nită şi retrasă a 'ăturii
mi$locii. 3u însă nu mă mul&umeam cu atîta şi astfel mi-a fost dat să a$un% înfă'tuitorul 'ro'riei mele
nenorociri, să mai adau% %reşelilor mele din trecut altele noi şi să am 'rile$ul unei amare căin&i mai
tîr"iu.
Totul a 'ornit de la acel dor a'ri% şi smintit de i vîntura lumea. (otrivindu-mă lui, am nesocotit cele
mai 're&ioase $udecă&i şi socoteli ce mă îndemnau să urme" calea 'e care firea şi 'ronia cerească mi-o
'useseră dinainte 'entru a-mi înde'lini datoria în via&ă. +u'ă cum am %reşit atunci cînd am 'ărăsit
casa 'ărintească, tot astfel mi-era dat să fac şi acum cu rnica-mi 'lanta&ie şi cu 'ers'ectivele serioase
ce le aveam, renun&înd la toate acestea 'entru a da ascultare dorin&ei de a mă ridica mai re'ede decît
în%ăduia firea. -stfel, din nou m-am aruncat sin%ur în cel mai adine rău al 'acostelor omeneşti,
rămînînd doar cu via&a şi sănătatea.
:'re a a$un%e la această 'arte a 'ovestirii mele, trebuie să s'un că, du'ă ce am trăit a'roa'e 'atru ani
în ra"ilia, i"butind să cîşti% binişor şi să am de toate din belşu%, ba învă&înd şi limba &ării, am le%at
'rietenie cu o seamă de al&i 'lantatori, 'recum şi cu nişte ne%ustori din :t. :alvador, 'ovestindu-le
adesea călătoriile mele 'e coasta Eulneii, ne%o&ul cu ne%ri de acolo şi ce lesne este să te c/iverniseşti
din nimicuri, cu măr%ele, $ucării brice%e, to'oraşe, bucă&i de sticlă şi alte fleacuri, în sc/imbul cărora
'rimeşti 'raf de aur, mirodeni, col&i de elefant şi mai ales ne%ri care să fie vîndu&i ca sclavi în ra"ilia.
5ntodeauna eram ascultat cu luare-aminte, mai ales cînd venea vorba de cum'ărarea ne%rilor, 'e atunci
ne%o&ul acesta fiind încă neobişnuit şi făcîndu-se numai cu învoirea s'ecială a re%ilor :'aniei şi
(ortu%aliei, 'rin aşa-numitele assientos. 0umea însă nu vedea cu oc/i buni astfel de cum'ărări de
oameni, aşa că se făceau rar şi reveneau foarte scum'.
4dată, fiind în tovărăşia cîtorva cunoscu&i, ne%ustori şi 'lantatori, am vorbit mai mult ca de obicei
des're lucrurile acestea. 5n diminea&a următoare au venit la mine trei din ei, "icîndu-mi că, du'ă multă
c/ib"uială, s-au /otărît a-mi face o 'ro'unere. 5mi cereau însă mai înainte de orice cuvîntul că totul va
rămîne o taină între noi. -'oi mi-au mărturisit că au de %înd să arme"e o corabie şi s-o trimită s're
Euineea. )iind 'lantatori ca şi mine, le venea %reu fără a$utoare şi mînă de lucru. .um ne%o&ul cu
ne%ri era o'rit şi nu-i 'uteam vinde 'e cei aduşi, 'lănuiau să or%ani"e"e o sin%ură călătorie, iar robii,
debarca&i în taină, să-i îm'artă 'entru moşiile lor. (e scurt, îmi ofereau să mer% ca re're"entat al lor şi
să mă ocu' în Euineea de 'artea comercială a e6'edi&iei, urrnînd să 'rimesc în sc/imb, fără nici o
c/eltuială 'entru mine, o 'arte dintre ne%rii aduşi, e%ală cu a lor.
Trebuie să mărturisesc că 'ro'unerea 'utea fi is'ititoare 'entru cineva care nu ar fi avut o %os'odărie
şi o 'lanta&ie înfloritoare. +ai 'entru mine - c!re îmi fă cusem un rost şi care nu aveam decît să mer%
înainta cum înce'usem încă trei sau 'atru ani şi să mai aduc marfă din -n%lia cu suta de lire 'e care o
1C
aveam acolo şi, astfel, să adun cu si%uran&ă trei sau 'atru mii de lire, 'e care le 'uteam a'oi înmul&i
mai de'arte - a mă %îndi la o asemenea călătorie însemna curată nebunie.
+ar născut ca să-mi fiu 'ro'riul meu duşman, nu am. *e"istat 'ro'unerii, du'ă cum nu m-am
îm'otrivit nici 'rima dată dorin&ei mele de aventură, cu toate bunele sfaturi ale tatei.
5ntr-un cuvînt, am 'rimit 'ro'unerea, cu condi&ia ca ei să în%ri$ească de 'lanta&ie în li'sa mea şi să
facă totul 'recum voi /otărî în ca" că nu mă voi mai întoarce.
3i au 'rimit condi&iile mele şi mi-au dat în scris că vor face 'recum ne-am învoit. Mi-am făcut
testamentul, dis'unînd de tot avutul meu. -m numit e6ecutor 'e 'rietenul meu, că'itanul 'ortu%/e",
care-mi salvase via&a, lăsîndu-i $umătate din avere, iar restul urmînd să fie trimis în -n%lia. -m luat,
aşadar, toate măsurile trebuitoare 'entru 'ăstrarea 'lanta&iei şi avutului meu. 2umai la interesul meu
'ro'riu nu m-am %îndit cum se cădea, într-adevăr, dacă aş fi avut mai multă minte, nu aş fi 'lecat
niciodată, 'ărăsind o în$%/ebare înfloritoare 'entru o e6'edi&ie la voia înt!m'lării, fără a mai 'omeni
de motivele 'ersonale ce aveam de a mă aşte'ta la nenorociri.
-m fost însă %răbit şi orbit de înc/i'uirea mea nefastă. .înd corabia a fost 're%ătită de drum şi
încărcată cu marfă, iar asocia&ii mei au înde'linit toate du'ă învoiala noastră, m-am urcat 'e bord într-
un ceas rău, la 1 se'tembrie 16>M. :e îm'lineau în acea "i o't ani de cînd 'lecasem de acasă, din #ull,
'ărăsindu-mi 'ărin&ii din 'ricina acelei ră"vrătiri îm'otriva autorită&ii tai şi devenind duşmanul
'ro'riilor mele interese.
.orabia noastră avea o ca'acitate de încărcătură de a'roa'e o sută două"eci de tone, dis'unea de
şase tunuri şi avea un ec/i'a$ de 'ais're"ece inşi, în afară de că'itan, de băiatul care-l servea şi de
mine. 2-aveam 'e bord altă încărcătură decît cea necesară ne%o&ului cu ne%ri. Marfa se com'unea din
diferite nimicuri; măr%ele, bucă&i de sticlă, scoici a'oi o%lin"i, brice%e, foarfece, securi şi altele de
acelaşi soi.
5n aceeaşi "i am ridicat 'în"ele şi am 'ornit-o s're nord, de-a lun%ul coastei, cu %îndul să trecem
oceanul s're coasta -fricii. Tim'ul a fost bun, dar foarte călduros tot drumul de-a lun%ul coastei 'înă
ce am atins ca'ul :f. -u%ustin. +e acolo am 'ornit-o s're lar%, 'ier"înd din oc/i uscatul. -m navi%at
în direc&ia insulei )ernando de 2oron/a, &inînd direc&ia nord-nord-est şi, lăsînd insula s're răsărit, am
trecut, douăs're"ece "ile mai tîr"iu, ecuatorul. 3ram la I %rade şi 22 minute latitudine nordică atunci
cînd ne-a sur'rins un ura%an, care ne-a "ă'ăcit cu totul. Bra%anul a înce'ut de la sud-est şi a trecut
a'oi la nord-vest, statornicindu-se în cele din urmă la nord-est din această direc&ie a bătut aşa de
în%ro"itor, încît tim' de douăs're"ece "ile nu am 'utut decît sa ne lăsăm duşi de furtună încotro voia
soarta sau furia valurilor. 2e aşte'tam în fiecare cli'ă să fim în%/i&i&i de tala"urile uriaşe. 2imeni nu
mai s'era să sca'e cu via&ă.
5n această de"nădă$duită situa&ie, un marinar ne-a murit de fri%uri tro'icale, iar un altul, îm'reună cu
băiatul de serviciu al că'itanului au fost smulşi de valuri şi s-au înecat. +u'ă douăs're"ece "ile, cînd
furtuna s-a mai 'otolit, că'itanul a făcut o observa&ie astronomică, aflînd cu mare trudă că eram cam la
22 %rade lon%itudine şi cam la 11 %rade latitudine nordică s're vest de ca'ul :t. -u%ustin. 3ram deci
a'roa'e de coastele Euianei sau 'artea de nord a ra"iliei, dincolo de fluviul -ma"oanelor s're
fluviul 4rinoco, denumit şi )luviul cel Mare. M-a întrebat ce să facem. .orabia fiind avariată şi luînd
a'ă, el voia să ne întoarcem imediat 'e coasta ra"iliei. 3u am fost însă de altă 'ărere. .ercetînd
îm'reună /arta mărilor şi a coastelor.
-mericii, am vă"ut că nu se %ăsea în a'ro'ierea noastră nici un 'ămînt locuit de care să ne folosim
înainte de a a$un%e la cercul insulelor -ntile sau ale .araibelor. 2e-am /otărît atunci să ne îndre'tăm
s're arbados, &inînd drumul în lar%, 'entru a ocoli curen&ii %olfului Me6ic. -stfel 'uteam a$un%e
acolo în vreo cincis're"ece "ile. )ără acest 'o'as, n-ar fi fost cu 'utin&ă nici 'entru corabie, nici 'entru
noi să ne continuăm călătoria s're -frica.
-m sc/imbat 'rin urmare direc&ia şi am 'ornit-o s're nord-vest 'entru a a$un%e la vreo insulă
en%le"ă, de unde să că'ătăm a$utor. .ălătoriei noastre îi era /ără"ită însă o altă soartă. -flîndu-ne la
latitudinea 12 %rade şi 1J minute, ne-a 'rins o nouă furtună, ce ne-a tîrît cu mare furie s're vest şi ne-a
scos din drumul obişnuit al navi%a&iilor, încît c/iar dacă de 'e mare 'uteam scă'a cu via&ă, eram totuşi
amenin&a&i să fim mînca&i de sălbatici şi să nu ne mai întoarcem niciodată în &ara noastră.
1>
5n tim' ce furtuna bîntuia din răs'uteri şi eram cu to&ii de"nădă$dui&i, unul din oamenii noştri a stri%at
în "orii "ilei; <:e vede uscatul8= 2ici nu am a'ucat bine să ieşim din cabină, şi corabia s-a lovit de un
banc de nisi'. .orabia fiind o'rită, valurile s-au ridicat uriaşe 'este noi, %ata să ne în%/ită. 2e-am
adă'ostit cu to&ii care 'e unde am a'ucat, ca să scă'ăm de a'a îns'umată a mării.
3 %reu să în&elea%ă cineva care nu s-a aflat niciodată în asemenea situa&ii starea noastră sufletească.
2u ştiam unde ne %ăsim, dacă nimerisem 'e vreo insulă sau c/iar 'e continent, într-un &inut locuit sau
nu. @întul sufla cu tărie încă şi, cu toate că furtuna se mai 'otolise, numai o minune 'utea să ne mai
sca'e corabia. 2e uitam unul la altul, aşte'tînd în fiecare cli'ă moartea şi 're%ătindu-ne în vederea ei,
căci nu ne mai rămînea nimic de făcut.
:in%ura mîn%îiere a fost că vasul nu s-a sfărîmat, aşa cum ne aşte'tam, iar furtuna s-a mai liniştit. 2e
îm'otmolisem însă atît de adine în nisi', încît nu mai nădă$duiam să ieşim de acolo. Tot ce ne rămînea
de făcut era să căutăm un mi$loc de a ne salva vie&ile. arca 'e care o aveam la remorcă a fost i"bită
de cîrmă şi s'artă, a'oi smulsă de valuri şi nu s-a mai vă"ut. .ît des're cealaltă, nu ştiam dacă vom
reuşi să-i dăm drumul 'e a'ă. Tim' de 'ierdut nu era. +in cli'ă în cli'ă, corabia se 'utea sfărîma şi
unii s'uneau că se şi s'ărsese.
5n aceste cli'e de de"năde$de, secundul a a'ucat barca şi, a$utat de ceilal&i, a reuşit s-o treacă 'este
bord. 2e-am urcat cu to&ii într!nsa, lăsîndu-ne în mila domnului şi în voia valurilor. .u toate că
furtuna se mai 'otolise, el tala"urile uriaşe se rosto%oleau s're &ărm. Marea 'ărea într-adevăr a fi acea
wild zee
2
, cum o numesc olande"ii. :itua&ia devenise cu adevărat tra%ică. 2e dădeam seama că valurile
sînt 'rea mari 'entru ca barca să re"iste. (rcsim&eam că ne vom îneca cu to&ii. 2u aveam nici 'în"e şi,
dacă le-am fi avut, nu le-am fi 'utut între-iuiin&a. @îslind anevoie, ne că"neam să a$un%em la &ărm, clar
cu inima %rea, ca şi cînd ne-am fi dus la osîndă. 2e dădeam seama că, a'ro'iindu-ne de coastă, barca
va fi sfărîmată în mii de bucă&i din 'ricina mării s'ume%înde, totuşi, du'ă ce i-am încredin&at lui
+umne"eu sufletele noastre, ne-am %răbit 'ieirea cu mîinile noastre, tră%înd cu vîslele către malul
unde ne mîna şi vîntul.
.um era malul - stîncos sau nisi'os, abru't sau lin - iarăşi nu 'uteam şti dinainte. :in%ura umbră de
năde$de era ca să a$un%em în vreun %olf sau la vărsarea vreunui fluviu, unde, cu mult noroc, am fi
'utut să intrăm sau să %ăsim a'ă mai liniştită la adă'ostul uscatului. +ar nimic din toate acestea. .u cit
ne a'ro'iam de mal, 'ămîntul ne 'ărea mai în%ro"itor decît a'a.
+u'ă ce am vîslit sau, mai bine "is, am fost duşi de valuri cam vreo le%/e şi $umătate, a 'oto'it 'este
noi un val uriaş, în%/i&indu-ne. 2e-a lovit cu atîta furie, încît barca a fost răsturnată într-o cli'ă. )ără a
mai avea ră%a"ul să rostim măcar <doamne +umne"eule=, ne-am şi dus la fund.
2imeni n-ar 'utea descrie întunecarea ce am sim&it în cli'a aceea. .u toate că ştiam bine să înot, nu
mă 'uteam strecura 'rintre valuri, ca să-mi reca'ăt suflul. 2umai du'ă ce am fost dus de'arte s're
&ărm şi valul s-a retras, m-am aflat 'e nisi'ul a'roa'e uscat. 3ram însă 'e $umătate mort din 'ricina
a'ei 'e care o în%/i&isem. @ă"îndu-mă atît de a'roa'e, cu 'u&ina suflare şi 're"en&ă de s'irit ce îmi
mai rămăsese, m-am ridicat în 'icioare, străduindu-mă să ies la mal înainte de a fi 'rins de valul
următor. .urînd mi-am dat seama că nu era cu 'utin&ă să sca' de el, căci a'a venea în urma mea înaltă
cît un munte şi furioasă ca un duşman îm'otriva căruia nu aveam nici un mi$loc de a'ărare. Tot ce
'uteam face era să mă ridic deasu'ra şi să înot ca să-mi 'ăstre" suflul 'entru a mă îna'oia a'oi s're
mal. Toată voin&a mi-era încordată ca să nu mă las tîrît de furia mării cînd valurile se retră%eau în lar%.
-cest val m-a în%ro'at la vreo trei"eci de 'icioare în ad!ncimea lui. Mă sim&eam dus s're mal de o
'utere uriaşă şi cu o vite"ă nebună. 5mi &ineam suflul şi înotam din răs'uteri. 3ram %ata să 'lesnesc,
cînd m-am sim&it ridicat şi m-am tre"it cu ca'ul şi bra&ele la su'rafa&a a'ei. -ceastă 'o"i&ie, 'e care nu
aim 'ututo 'ăstra decît o cli'ă, mi-a în%ăduit să răsuflu şi m-a îmbărbătat.
-co'erit din nou de a'e, am re"istat şi mai bine. @ă-"înd că valul se retra%e, m-am o'intit şi,
deodată, am sim&it 'ămîntul sub 'icioare. M-am odi/nit o cli'ă numai a'oi am luat-o la fu%ă s're mal.
Marea însă venea din nou în urma mea. +e două ori am mai fost ridicat şi dus îna'oi de valuri şi de
două ori am a$uns îna'oi 'e nisi'.
2
Mare sălbatică, în limba olande"ă.
16
Bltima dată era să-mi fie fatală, căci valurile m-au "vîrlit, lovindu-mă de o st!ncă. -m rămas cîtva
tim' fără cunoştin&ă. 5n cli'a în care marea venea să mă în%/ită din nou, m-am tre"it. M-am a%ă&at cu
toate 'uterile de stîncă şi mi-am &inut răsuflarea.
-cum valurile nu mai erau aşa de înalte, fiind mai a'roa'e de mal şi cînd valul s-a tras iar îna'oi, am
luat-o din nou la fu%ă, a$un%înd de data aceasta atît de a'roa'e de uscat, încît valul următor, cu toate
că m-a aco'erit, n-a mai fost în stare să mă ia cu el.
-m reuşit, în sfîrşit, să mă ca&ăr 'e stîncile de 'e mal şi m-am aruncat 'e iarbă istovit, însă fericit că
scă'asem de 'rime$die şi că a'a nu mă mai 'utea a$un%e.
*idicîndu-mi oc/ii către cer, i-am mul&umit lui +umne"eu 'entru salvare, la care nu mai
nădă$duisem cu cîteva cli'e înainte. .red că nu se 'ot descrie e6ta"ul şi eleva&ia, acea avîntare a
sufletului, 'e oare o sim&i du'ă ce ai scă'at astfel de moarte. -m în&eles atunci temeinicia obiceiului
de a se aduce răufăcătorului, care îşi are funia le%ată de %ît, o dată cu vestea %ra&ierii, şi un c/irur% care
să-i scoată sîn%e c/iar în cli'a marii veşti, astfel ca sur'ri"a să nu-i alun%e din inimă du/ul şi să-l
ră'ună;
<.ăci bucuriile neaşte'tate, ca şi neca"urile, la înce'ut tot una 'ar=.
(ăşeam 'e mal ridicîndu-mi bra&ele, minunîndu-mă în fa&a salvării mele, contem'lîndu-mi mîntuirea
şi făcînd mii de %esturi şi mişcări %reu de descris. Mă %îndeam la to&i tovarăşii mei, care se înecaseră.
2-am aflat niciodată ce li s-a mai întîm'lat. Mai tîr"iu am %ăsit trei şe'ci, a'oi o 'ălărie şi, în fine,
două %/ete des'erec/eate. -tît. -m 'rivit de asemenea s're corabia naufra%iată. .ea&a şi s'uma
valurilor erau atît de mari, încît o "ăream anevoie. (ărea atît de de'arte. +oamne8cum a fost oare cu
'utin&ă să a$un% eu la &ărm7
+u'ă cîtva tim' am încercat să 'rivesc îm're$ur, să văd în ce loc mă %ăseam şi ce aveam de făcut.
.urînd mi-a scă"ut bucuria, dîndu-mi seama cit de %roa"nică îmi era mîntuirea. 3ram ud leoarcă şi nu
aveam nici /aine de 'rimeneală, nici ce mînca sau bea 'entru a-mi recă'ăta 'uterile. Brma să mor de
foame sau să fiu sfîşiat de fiarele sălbatice. .eea ce mă întrista mai mult era că nu aveam cu mine nici
un fel de armă 'entru a vîna şi ucide vreun animal care să-mi 'otolească foamea, sau 'entru a mă
a'ăra la nevoie. 2u aveam decît un cu&it, o 'i'ă şi o 'un%ă cu tutun. -ceasta îmi era toată averea. -m
aler%at cîtva tim' încoace şi încolo ca un om cu min&ile "burătăcite. .înd s-a lăsat noa'tea, m-am
%îndit la trista soartă ce mă aşte'ta, ştiind c! fiarele ies 'e înno'tate să-şi caute 'rada. +e accei m-am
că&ărat într-un co'ac stufos, ce semăn cu un brad 'lin ds ace şi care se %ăsea în a'ro'iere. -m stat
toată noa'tea acolo, aşte'tînd să se facă "iuă, 'entru ca să văd ce-mi mai rămîne de făcut sau ce
moarte trebuia să-mi ale%, căci nu aveam nici o năde$de că voi scă'a cu via&ă, înainte de a mă că&ăra în
co'ac, m-am de'ărtat 'u&in de coastă, căutînd a'ă de băut. :'re marea mea bucurie, am %ăsit a'ă, am
băut, am luat a'oi tutun în %ură, ca să-mi înşel foamea, şi numai du'ă aceea m-am urcat în co'ac,
aşe"îndu-mă aşa, ca să nu cad în ca"ul cînd voi adormi.
Mi-am făcut un cioma% scurt, cu care aveam de %înd să mă a'ăr, şi astfel mi-am luat în 'rimire
locuin&a. )iind istovit, am adormit îndată. -m dormit adînc cum 'u&ini ar fi făcut-o în aceeaşi condi&ii.
M-am odi/nit bine şi mi-am recă'ătat 'uterile.
1I
Capitolul I%
ÎNOTUL !ÎNĂ LA CORABIA NAU#RA$IATĂ !ENTRU A'I LUA !RO%I"IILE. $ÎNDURI
AU!RA ITUA*EI MELE. CORABIA E CU#UNDĂ.
.înd m-am deşte'tat, se făcuse "iuă de mult. .erul era senin, furtuna trecuse şi marea nu mai mu%ea
ca în a$un. :'re marea mea mirare, am vă"ut corabia noastră scoasă din bancul de nisi' în care se
îm'otmolise şi adusă de flu6 'înă a'roa'e de stînca 'e care fusesem a"vîrlit cu o "i înainte. .orabia se
%ăsea acum cam la vreo milă de'arte de locul unde mă aflam şi era încă drea'tă. M-am %îndit că mi-ar
'rinde bine dacă aş reuşi să iau cîte ceva de 'e corabie.
.oborînd din sălaşul meu din co'ac, am căutat din nou îm're$ur. Mai întîi am dat cu oc/ii de barca
noastră, a"vîrlită şi ea la mal de către vînturi şi valuri, cam la vreo două mile s're drea'ta mea. -m
'ornit de-a lun%ul &ărmului ca să a$un% întracolo, dar am dat de un oc/i adînc de a'ă, ce se întindea
cam 'e o $umătate de milă. -ceasta m-a făcut să mă întorc, dornic să a$un% mai re'ede la corabie,
unde nădă$duiam să %ăsesc lucruri necesare traiului meu.
.am 'e la nămie"i, marea era foarte liniştită şi atît de retrasă de la &ărm, încît 'uteam a$un%e -
mer%înd 'e nisi' - 'înă la un sfert de milă de'arte de corabie. +ar s-a ivit un nou 'rile$ de amărăciune.
Mi-am dat seama că dacă am fi rămas cu to&ii 'e corabie, am fi fost acum în via&ă şi am fi a$uns cu
bine 'e uscat. 2u aş mai fi atît de nenorocit şi stin%/er ca acuma. Mi-au dat lacrimile, dar cu asta nu
sc/imbam nimic. M-am /otarît deci să a$un% cu orice 're& la corabie. +e"brăcîndu-mă, căci era foarte
cald, am înotat 'înă acolo.
-$uns în 'rea$ma corăbiei, am dat de o nouă %reutate. 2u ştiam cum să mă urc 'e 'unte. 5notînd de
doua ori îm're$ur, am "ărit în fine un ca'ăt de frîn%/ie ce atîrna de 'ortsarturi
3
şi 'e care nu-l vă"usem
'înă atunci. .u a$utorul lui, m-am că&ărat 'înă sus. -$uns 'e 'unte, am constatat că 'ere&ii corăbiei
erau %ăuri&i şi că multă a'ă 'ătrunsese în fundul ei, dar că era astfel aşe"ată 'e mar%inea %rindului de
nisi' sau 'oate de 'ămînt, încît 'u'a era mult ridicată şi 'rora îm'lîntatl adînc în a'ă. (u'a era astfel
ferită de a'ă şi fi&i si%uri că 'rimul meu %înd a fost să văd ce mai rămăsese neatins. Mai întîi am
desco'erit că nici o 'rovi"ie de 'e corabie nu fusese udată. )iind foarte flămînd, mi-am um'lut
bu"unarele cu 'esme&i. (entru a nu 'ierde tim', mestecam căutînd mai de'arte. 5n cabina cea mare am
%ăsit ceva rom, din care am tras o duşcă. Mi-a făcut foarte bine şi m-am sim&it mai cu vla%ă. 2u îmi
mai li'sea decît barca, 'entru a lua cu mine tot ceea ce îmi era nea'ărat necesar.
+e%eaba însă stăteam cu bra&ele încrucişate, dorindu-mi lucruri 'e care nu le 'uteam avea. 2evoia
m-a învă&at ce să fac. 9tiam că sînt 'use deo'arte, undeva în corabie, cîteva sc!nduri, nişte %rin"i
solide şi vreo două catar%e de re"ervă. M-am 'us îndată 'e lucru, arunc!nd 'este bord toate bucă&ile de
lemn care nu erau 'rea %rele şi 'e care le-am le%at mai întîi cu cîte o frîn%/ie 'entru a nu fi luate de
valuri.
Tră%îndu-le s're mine - în tim' ce mă &ineam de 'eretele corăbiei - le-am le%at strîns ca'etele la
'atru din ele, făcînd o 'lută, 'este care am aşe"at curme"iş rîteva sc!nduri mai scurte, 'e care 'uteam
călca. 2u erau însă destul de re"istente 'entru a duce o %reutate mare. M-am 'us, aşadar, din nou 'e
lucru şi cu ferăstrăul dul%/erului am tăiat în trei un catar%, adău%ind cu mare ca"nă aceste bucă&i
'lutei. Mă îmbărbăta năde$dea că, în felul acesta, voi 'utea lua cu mine multe lucruri de nea'ărată
trebuin&ă, aşa că acum făceam ceea ce în altă situa&ie n-aş fi 'utut să fac.
5n curînd totul a fost %ata şi 'uteam căra orice %reutate. +ar trebuia să mă %îndesc cum să-mi încarc
'luta şi în ce fel să feresc de a'ă încărcătura. 2-am stat mult 'e %înduri. -m orînduit mai întîi 'e 'lută
toate sc!ndurile ce le-am 'utut %ăsi. -'oi am %olit trei cufere de marinar şi le-am dus $os. 0e-am
um'lut cu 'rovi"ii ca; 'îine, ore", trei bucă&i de brîn"ă de 4landa, cinci bucă&i de 'astrama de ca'ră,
din care se mînca adesea 'e corabie. -m mai luat nişte %răun&e amestecate, de ore" şi or", rămase de la
/rana 'ăsărilor ce le tăiasem între tim'. :'re marea mea de"amă%ire, %răun&ele fuseseră în 'arte
mîncate şi stricate de şoareci. -m mai %ăsit cîteva lădi&e de ale că'itanului, cu sticle de rac/iu, în totul
3
(ortsart Q un fel de 'oli&ă solidă, fi6ată în 'eretele corăbiei deasu'ra 'unctului de fi6are a srtului de 'eretele
vasului. :erveşte ca să &ină sartul de'ărtat de cor'ul vasuluiR se măreşte în aest fel un%/iul dintre sart şi catar%,
care este astfel mai bine întărit.
1J
cinci sau şase mai erau şi vreo cinci sau şase dami%ene cu vin şi lic/ioruri.. (e acestea le-am luat aşa
cum erau, nefiind nevoie să le 'un într-un cufăr, unde de altfel nu mai aveau loc.
5ntre tim' înce'use flu6ul. Marea era liniştită. -m "ărit cu 'ărere de rău că valurile s-au dus şi mi-au
luat de 'e mal /aina şi cămaşa 'e care le lăsasem acolo. (antalonii şi ciora'ii îi aveam 'e mine, căci
înotasem cu ei 'înă la corabie. 5nt!m'larea aceasta m-a dus cu %îndul la /aine. -m %ăsit destule, însă
anam luat cu mine decît ceea ce îmi trebuia numaidecît. (usesem oc/ii 'e lucruri maî im'ortante.
-veam, de 'ildă, nevoie de scule cu oare să lucre". +u'ă multă căutare am %ăsit, în sfîrşit, lada
dul%/erului, 'entru mine 'rada cea mai 're&ioasă. 5n aceste cli'e ea valora mai mult decît o corabie
'lină ou aur. -m adus-o 'e 'lută aşa cum am %ăsit-o, fără să mă uit ce este în ea, căci ştiam cam ce
con&ine. -m căutat a'oi arme şi muni&ii. 5n cabina cea mare am %ăsit două 'uşti de vînătoare şi două
'istoale, 'e care le-am luat îndată, cu nişte 'raf de 'uşcă, un sac mic cu alice şi două săbii ru%inite.
9tiam că sînt 'e corabie şi vreo trei butoiaşe cu 'raf de 'uşcă, dar nu ştiam unde le 'usese tunarul.
+u'ă multă căutare, le-am %ăsit. 5n două din ele nu 'ătrunsese a'a, aşa că le-am luat..
+eocamdată eram destul de bine a'rovi"ionat. 3ra momentul să mă %îndesc cum să a$un% mai uşor la
&ărm. 2u aveam nici 'în"e, nici cîrmă, nici vîsle. .el mai mic vînt 'utea să răstoarne toată truda mea.
Mă îmbărbătau însă trei lucruri. Marea era foarte liniştită, flu6ul mă ducea s're &ărm, iar 'u&inul vînt
care sufla se îndre'ta tot în aceeaşi direc&ie. -m %ăsit a'oi vreo două rame ru'te, care a'ar&inuseră
bărcii. (e lîn%ă lada cu scule, am mai luat două ferăstraie, un to'or şi un ciocan şi, 'ornind 'e a'ă cu
'luta mea, am mers foarte bine distan&ă de o milă. :im&eam că sînt dus de curent ceva mai de'arte de
locul de unde 'lecasem, şi asta mi-a dat năde$dea să %ăsesc o %ură de rîu, unde aş 'utea intra cu fluta
la adă'ost, ca să o descarc. -şa s-a şi întîm'lat. 2 fa&a mea a a'ărut un mic %olf, în care a'ele flu6ului
'ătrundeau cu 'utere. (luta mi-a fost dusă într-acolo, iar eu căutam s-o &in cît mai în mi$locul
curentului.
+e astă dată era să sufăr un nou naufra%iu, care mi-ar fi frînt inima de $ale. 2ecunoscînd coasta, 'luta
s-a îm'otmolit într-o 'arte, iar cealaltă 'arte a rămas în a'ă. Toată încărcătura a alunecat, amenin&înd
să se 'răvale în valuri. -m făcut tot ce mi-a stat în 'utin&ă să îm'iedic nenorocirea. M-am 'ro'tit cu
s'atele în lă"i, ca să le &in 'e loc. (luta însă nu am fost în stare s-o înde'ărte" de mal. -m aşte'tat
astfel a'roa'e o $umătate de oră 'înă ce a'ele au crescut şi au mai înde'ărtat 'luta, ridicînd 'artea ei
lăsată. -m des'rins-o atunci cu a$utorul unei vîsle şi curentul m-a dus mai de'arte. M-am 'omenit la
%urile unui irîule&, ou 'a$işti ver"i 'e ambele maluri. )lu6ul 'ătrundea 'înă de'arte în susul rîule&ului.
.ăutam un loc bun de acostat, căci nu voiam să mă de'ărte" 'rea mult de &ărm. Tot mai tră%eam
năde$de să "ăresc vreo corabie şi din această 'ricină voiam să mă stabilesc cît mai a'roa'e de coastă.
5n sfîrşit am "ărit o mică adincitură într-unui din maluri, s're care m-am îndre'tat cu mare %reutate,
i"butind să duc 'luta 'înă într-acolo, unde era cît 'e aici s-o 'ă&esc ca mai înainte, malul fiind într-un
'ovîrniş destul de re'ede. -m aşte'tat 'înă ce flu6ul a ridicat a'a la înăl&imea cea mai mare, &inîndu-
mă de mal cu vîsla cum m-aş fi &inut cu o ancoră. 5ndată ce am avut destulă a'ă sub 'lută, am
îndre'tat-o s're o bucată de 'ămînt mai netedă, unde am în&e'enit-o cu a$utorul a doi 'ari făcu&i din
vîslele ru'te şi înfi'te în 'ămînt de o 'ar şi de alta.
.înd s-au retras a'ele, 'luta a rămas 'e uscat cu toată încărcătura. Trebuia acum să-mi %ăsesc un loc
'otrivit, unde să-mi aşe" locuin&a şi unde să 'ăstre" toate aceste bunuri. 2u ştiam încă dacă sînt 'e o
insulă sau 'e continent, într-un loc 'ustiu sau locuit, dacă trebuia să mă tem de $ivinele sălbatice sau
nu. 2u 'rea de'arte de mine, cam la vreo milă, se ridica un deal. 3ra destul de înalt şi 'ărea că face
'arte dintr-un lan& de dealuri ce se întindea s're nord.
Mi-am luat o 'uşcă, un 'istol şi un corn cu 'raf de 'uşcă şi, astfel înarmat, am 'lecat să e6'lore"
îm're$urimile.
Brcînd cu %reutate dealul, am a$uns 'e coamă, de unde mi-am 'utut vedea soarta. :'re marea mea
durere, mi-am dat seama că mă %ăseam 'e o insulă. 5n de'ărtare se "ăreau nişte stînci şi, mai de'arte,
încă două insule mai mici, cam la vreo trei le%/e s're vest. -m mai desco'erit că insula 'e care mă
%ăseam era 'ustie, nelocuită. 2u 'uteam încă să ştiu dacă sînt fiare sălbatice, căci n-am "ărit nici una.
-m vă"ut o mul&ime de 'ăsări, de soiuri necunoscute, şi nu ştiam dacă sînt bune de mîncat. 0a
întoarcere am îm'uşcat o 'asăre mare, 'e care o "ărisem 'e o cracă la mar%inea unei 'ăduri. .red că
era 'rima îm'uşcătură ce se au"ea 'e această insulă de la facerea lumii, căci îndată s-au ridicat din
1M
toate col&urile 'ădurii nenumărate stoluri de 'ăsări, de felurite soiuri, stîrnind o nemai'omenită
/ărmălaie.
Toate 'ăsările mi-erau necunoscute. -ceea 'e care o îm'uşcasem semăna la 'ene şi 'lisc cu un fel de
şoim. 2-avea însă 'inteni, nici %/eare ca 'ăsările de 'radă şi carnea era de nemîncat.
Mul&umit deocamdată cu cele aflate, m-am întors la 'lută şi am înce'ut să-mi descarc lucrurile.
-ceastă treabă mi-a luat restul "ilei. 2u ştiam ce voi face noa'tea şi unde mă voi culca. 2eştiind dacă
sînt fiare sălbatice, mi-era teamă să mă culc $os. Mai tîr"iu mi-am dat seama că toată %ri$a aceasta era
de 'risos.
M-am baricadat cu lă"ile şi seîndurile aduse de 'e corabie, aşe"îndu-le în $urul meu, şi astfel mi-am
în$%/ebat un fel de colibă. 2u ştiam încă în ce fel îmi voi 'rocura /rana "ilnică, nevă"înd nimic în
afară de nişte animale semănînd cu ie'urii şi care fu%iseră din 'ădure cînd am tras în 'asăre.
Mă %îndeam că voi mai 'utea lua multe lucruri din corabie, ca să-mi fie de folos, de 'ildă frîn%/ii şi
'în"e.
M-am /otărît, 'rin urmare, să fac o nouă e6'edi&ie 'înă la corabie, bănuind că va fi si%ur "drobită la
'rima furtună. Trebuia să las la o 'arte toate celelalte îndeletniciri şi să aduc de acolo tot ce se 'utea.
-m c/ib"uit dacă să iau sau nu 'luta cu mine. M-am /otărît să mă duc fără ea, ca şi 'rima dată,
'ornind cînd a'ele se vor fi retras de la &ărm. +u'ă ce m-am de"brăcat, ne'ăstrînd decît cămaşa,
i"menele şi nişte 'a'uci, am a$uns înot la corabie şi m-am urcat 'e 'unte.
-ici mi-am întocmit o nouă 'lută. -vînd e6'erien&a celei din&ii, n-am făcut-o 'rea mare, nici nu am
încărcat-o 'rea mult, luînd cu mine numai lucruri de mare trebuin&ă. -stfel am %ăsit în ma%a"ia
dul%/erului vreo trei saci de cuie şi 'iroane, un vinci cu şurub, mai bine de o du"ină de barde şi
to'oare şi, lucru ne're&uit, o tocilă. 0e-am luat îm'reună cu alte lucruri de-ale maestrului tunar, între
altele, trei dru%i de fier şi două butoiaşe cu %loan&e, şa'te flinte, încă o 'uşcă de vînătoare cu ceva
'ulbere, un sac mare cu alice şi un sul de tablă de 'lumb. -cesta era însă 'rea %reu ca să-l 'ot trece
'este bord.
5n afară de aceste lucruri, am luat toate /ainele 'e care le-am %ăsit, o velă %abier de re"ervă, un
/amac, 'erne şi 'ături. -m încărcat astfel, s're marea mea mul&umire, o a doua 'lută şi am dus-o cu
mine la mal. 3ram în%ri$at ca nu cumva cineva să se fi atins, în li'sa mea, de 'rovi"ii. 0a întoarcere, n-
am %ăsit nici o urmă de musafiri. 2umai o 'isică sălbatică îmi şedea 'e o lădi&ă. .înd m-am a'ro'iat,
a luat-o la fu%ă, dar s-a o'rit ceva mai de'arte. - rămas senină şi liniştită, 'rivindu-mă dre't în oc/i,
de 'arcă ar fi vrut să facă cunoştin&ă cu mine. ?-am arătat 'uşca, dar a rămas neclintită, neştiind ce
este. -runeîndu-i o bucată de 'esmet, s-a a'ro'iat, a mirosit-o şi a mîncat-o, aşte'tînd să-i mai dau. 3u
însă nu aveam 'esme&i de 'risos şi am lăsat-o să 'lece. Mi-am descărcat 'luta 'e mal, iar butoaiele cu
'raf de 'uşcă, fiind 'rea %rele, am fost nevoit să le desfac şi să le îm'art în 'ac/ete, 'e care le-am adus
unul cîte unul. -'oi, din 'în"a de corabie şi cu cî&iva 'ari, mi-am întocmit un cort. -m cărat într-însul
tot ce 'utea fi stricat de 'loaie sau de soare. 5n $urul cortului, mi-am în%rămădit toate lă"ile %oale şi
celelalte lucruri, alcătuind un fel de "id de a'ărare îm'otriva oricărei încercări de atac, fie din 'artea
fiarelor, fie a oamenilor. +re't 'avă"ă, am aşe"at la intrare lă"i şi scînduri. 5ntin"înd 'e $os una din
saltele, mi-am 'us două 'istoale la că'ătîi şi m-am tolănit în acest culcuş. 3ra 'rima dată că dormeam
liniştit o noa'te întrea%ă, du'ă atîta trudă şi neca"uri.
-veam acum o cantitate foarte mare de 'rovi"ii şi suficientă 'entru un om sin%ur ca mine însă
mul&umit tot nu eram. -tîta tim' cît mai e6ista corabia, trebuia să iau din ea tot ce se mai 'utea lua.
-stfel că în fiecare "i, cînd a'ele erau scă"ute, mă duceam 'e bord şi aduccam cîte ceva. - treia "i am
luat frîn%/ii şi funii, a'oi o bucată mare de 'în"ă de vele, 'recum şi butoiul cu 'raf de 'uşcă, în care
intrase a'a. -m luat toate velele, 'e care am fost nevoit să le tai în bucă&i şi să aduc de fiecare dată cîte
o 'arte din ele, căci nu îmi mai erau de folos decît ca 'în"ă obişnuită. .eea ce m-a bucurat mai mult ca
orice a fost fa'tul că, du'ă cinci sau şase călătorii de acest fel, cînd credeam că nu mai rămăsese nimic
de seamă în corabie, am dat 'este un butoi mare cu 'îine uscată, trei dami%ene cu rom şi s'irt, o ladă
cu "a/ăr şi un butoi cu făină de cea mai bună calitate. 3ra uimitor, căci eu renun&asem să mai caut alte
'rovi"ii, cre"înd că le stricase a'a. -m %olit butoiul, învelind bucă&ile de 'îine în 'în"ă, şi am adus
totul cu bine la mal. - doua "i m-am întors iarăşi 'e corabie. (entru că luasem tot ce era mai uşor de
cărat, m-am a'ucat să tai cablul ancorei în bucă&i, 'e care să le 'ot duce şi să scot toată fierăria ce.
2F
(utea fi luată. +in ver%ile rămase, 'e care le-am tăiat, am făcut o 'lută mai mare 'e care am încărcat-o
cu toate aceste lucruri mai %rele.
-m 'ornit-o s're &ărm. 2orocul însă înce'ea să mă 'ărăsească. (luta era atît de încărcată şi de mare,
încît du'ă ce am intrat în estuarul unde mai debarcasem, nu am mai fost în stare să îndre't cu aceeaşi
îndemînarc 'luta s're mal. (luta s-a răsturnat şi eu am că"ut în a'ă. 4 bună 'arte din lucruri s-au
'ierdut, mai ales fierul, care 'utea să-mi fie de mare folos.
.înd însă a fost reflu6, am reuşit să aduc la mal cîteva din cabluri şi bucă&i de fier. Totul însă cu
mare trudă, căci eram nevoit să mă dau mereu la fund, ceea ce era foarte obositor. .ontinuam să mă
duc în fiecare "i 'e bord, luînd tot ce se mai 'utea %ăsi. 5n treis're"ece "ile am fost de uns're"ece ori.
5ntre tim' cărasem tot ce era în stare s! care, cu bra&ele sale. Bn sin%ur om. .red că dacă vremea s-ar
fi men&inut frumoasă, a$un%eam să iau corabia întrea%ă, bucată cu bucată.
.înd mă 're%ăteam să mă duc a douăs're"ecea oară, am sim&it cum se st!rneşte vîntul. Totuşi am
'ornit-o şi am a$uns 'e 'unte, scotocind 'rin cabinele %olite şi dînd de un dula' cu sertare. -ici am
%ăsit nişte briciuri, o 'erec/e mare de foarfece şi vreo du"ină de cu&ite şi furculi&e. 5n altul am dat de
trei"eci şi cinci de lire sterline, în monede euro'ene şi bra"iliene, de cî&iva %albeni şi monede de
ar%int.
-m "îmbit vă"înd banii şi mi-am "is; <o%ă&ii deşarte, la ce îmi mai sînte&i bune acum7 2u mai ave&i
're& 'entru mine, şi nici nu ştiu dacă face să vă urnesc din loc8 Bnul din aceste cu&ite îmi este mai
trebuincios decît toată %rămada voastră. 2u mai am nevoie de voi. *ămîne&i mai bine aici şi duce&i-vă
la fund, căci altă soartă nu merita&i8=
Totuşi, du'ă oarecare c/ib"uială, am luat banii. (u-nîndu-i într-o bucată de 'în"ă, mă %îndeam să-mi
întocmesc o 'lută. 5ntre tim' cerul s-a înnorat şi vîntul a înce'ut să sufle cu 'utere. 5ntr-un sfert de oră,
furtuna bîntuia în toi dins're &ărm.
M-am %îndit că ar fi "adarnic să mai încerc să a$un% cu o 'lută la &ărm, aşa că tot ce aveam mai bun
de făcut era să 'lec cît mai %rabnic. -m sărit în a'ă şi am trecut înot canalul ce se %ăsea între corabie
şi nisi'uri. Mi-a venit destul de %reu, căci eram îm'ovărat. @alurile ma i"beau cu 'utere, iar vîntul se
înte&ea. -m reuşit însă să a$un% acasă, în micul meu cort, unde m-am culcat laolaltă cu toate bo%ă&iile.
@întul a urlat toată noa'tea, iar diminea&a, cînd am ieşit din cort, corabia dis'ăruse. 5n 'rima cli'ă
am fost uimit. M-a mîn%îiat însă %îndul că nu 'ierdusem vremea şi luasem tot ce se 'utuse lua. 5ntr-
adevăr cred că nu rămăsese 'e bord a'roa'e nimic de luat, c/iar dacă aş fi avut mai mult tim' la
îndemînă. -m renun&at de a mă mai %îndi la corabie. 2ădă$duiam ca valurile să-mi mai aducă, 'oate,
cîte ceva din e'avă, ceea ce s-a şi întîm'lat mai tîr"iu, dar fără să-mi fie de folos.
-cum îmi rămînea să văd cum să mă a'ăr mai bine de sălbatici, dacă ar veni vreodată, sau de fiare,
dacă e6istau 'e insulă. ./ib"uiam în toate felurile ce fel de locuin&ă să-mi fac dacă s-o sa' în 'ămînt
sau s-o fac ca un cort. 5n sfîrşit m-am /otărît 'entru amîndouă, du'ă cum se va vedea.
.urînd mi-am dat seama că locul unde mă aflam nu era bun 'entru ceva statornic, fiind mlăştinos şi
neavînd a'ă de băut în a'ro'iere. Trebuia, aşadar, să caut un alt loc mai sănătos şi mai nimerit.
0a aşe"area locuin&ei am &inut seamă mai întîi ca locul să fie sănătos şi să aibă a'ă de băut a'oi să fie
adă'ostit de arşi&a soarelui şi, în sfîrşit, să fie ferit de oameni sau de animale sălbatice şi să aibă vedere
'e. Mare. -stfel, dacă +umne"eu va trimite din întîm'lare vreo corabie 'rin a'ro'iere, să nu 'ierd
'utin&a acelei eliberări în care mai nădă$duiam încă.
Tot căutînd, am %ăsit un loc mai 'otrivit 'e un mic 'latou, aşe"at 'e 'ovîrnişul unui deal înalt. :'re
'latou, dealul se lăsa în 'erete abru't, astfel încît nimeni nu 'utea a$un%e la mine din vîrful dealului. 5n
acest 'erete de stîneă se %ăsea o scobitură ce te ducea cu %îndul la vreo 'eşteră. 2u e6ista însă nimic
îndărătul ei. -m /otărît să-mi aşe" cortul 'e 'latoul neted şi aco'erit cu iarbă. -cesta, care avea vreo
sută de Har"i lă&ime şi cam de două ori 'e atîta în lun%ime, se întindea ca un covor verde în fa&a mea,
coborînd a'oi 'înă la malul mării. )iind aşe"at 'e 'artea dins're nord-nord-vest a dealului, eram
a'ărat de căldura soarelui a'roa'e în tot tim'ul "ilei, 'înă ce soarele a$un%ea la vest-sud-vest, ceea ce
în aceste re%iuni se întîm'lă a'roa'e de asfin&it.
5nainte de a aşe"a cortul, am tras în fa&a scobiturii din deal o $umătate de cerc, care avea o ra"ă de
"ece Har"i de la stîncă şi două"eci de Har"i diametru, între cele două ca'ete de lîn%ă stîncă.
21
(e acest semicerc, am bătut două rînduri de 'ari, în-&e'enindu-i bine în 'ămînt 'înă ce au stat dre'&i
ca st!l'ii ca'etele cele %roase erau îndre'tate în sus, a$un%înd la 'este cinci 'icioare şi $umătate
înăl&ime şi fiind ascu&ite la vîrf. .ele două rînduri se aflau la vreo şase de%ete unul de celălalt.
-m luat a'oi bucă&ile de 'arîmă, aduse de 'e corabie, şi le-am aşe"at una 'este cealaltă între cele
două rînduri de 'ari. 5n interior i-am 'ro'tit cu al&i 'ari cam de două 'icioare şi $umătate, în c/i' de
contrafor&i. -ceastă îm're$muire era atît de re"istentă, încît nici om, nici %adină nu ar fi 'utut trece
'rin ea sau 'este ea. -m 'ierdut însă mult tim' şi a fost destul de %reu de făcut, mai ales că trebuia sa
tai 'arii în 'ădure, să-i car la fa&a locului şi să-i bat în 'ămînt. 2u am făcut nici o 'oartă, ci am 'referat
să intru 'e deasu'ra, cu a$utorul unei scări în%uste şi mobile. Tră%eam du'ă mine această scară îndată
ce intram. Mă ştiam astfel înc/is şi întărit îm'otriva între%ii lumi. -dă'ostit şi si%ur, dormeam, în
sfîrşit, liniştit, cu toate că mai tîr"iu mi-am dat seama că măsurile au fost de 'risos. 5n acest &arc sau
fortărea&ă mi-am cărat cu nes'usă trudă toate bo%ă&iile, toate 'rovi"iile, muni&iile şi alimentele des're
care am 'ovestit 'înă acum.
-m înăl&at a'oi un cort mare care să mă a'ere de 'loi, căci erau foarte abundente într-un anumit tim'
al anului. .a să mă feresc şi mai bine, am întocmit un cort dublu, adică unul mai mic înăuntru şi altul
mai mare deasu'ra, aco'erindu-l cu o 'relată mare 'e care o %ăsisem între 'în"ele corăbiei.
2u mă mai culcam în 'at, ci în /amacul adus din corabie, care era foarte comod şi a'ar&inuse
secundului, în cort am cărat toate 'rovi"iile ce 'uteau fi stricate de 'loi. +u'ă ce tot avutul meu a fost
'us la adă'ost, am înc/is îm're$muirea, lăsată 'înă atunci desc/isă, şi nu am mai ieşit decît cu a$utorul
scării.
+u'ă aceasta am înce'ut să sa' în stînca dindărătul cortului. (ămîntul şi 'ietrele 'e care le scoteam,
le căram 'rin cort, aşe"îndu-le 'e terenul meu îm're$muit. -stfel am ridicat nivelul cur&ii mele cu
a'roa'e un 'icior şi $umătate şi mi-am făcut o 'ivni&ă, care mi-a fost de mare folos. Toate acestea m-
au costat însă multe "ile de muncă istovitoare.
Trebuie să revin acum asu'ra unor %înduri care mă frămîntau în acel tim'. :e întîm'lase ca într-o
noa'te, 'e cînd făceam 'lanurile 'entru aşe"area cortului şi a 'ivni&ei, să se de"lăn&uie o furtună
%ro"avă, cu tunete şi trăsnete. Bn %înd nă'rasnic mi-a trecui 'rin minte; <(raful de 'uşcă8= ?nima mi s-
a făcut cît un 'urice. 4 sin%ură scînteie 'utea distru%e totul. .ăci de aceasta atîrna nu numai 'utin&a
mea de a mă a'ăra, dar şi de a-mi 'rocura /rana necesară. 2ici nu mă %îndeam că aş 'utea fi eu în
'rime$die dacă ar fi luat foc 'raful de 'uşcă.
3ram atît de tulburat, încît îndată ce a trecut furtuna, am lăsat totul baltă, toate construc&iile şi
fortifica&iile, şi m-am a'ucat să fac cutiu&e şi săcule&e 'entru 'raful de 'uşcă. @oiam să-l 'ăstre"
nea'ărat în cantită&i cît mai mici, astfel ca, orice s-ar întîm'la, să nu 'ot 'ierde totul deodată. -m
terminat treaba în a'roa'e două să'tămîni, făcînd 'este o sută de 'ac/e&ele. .ît des're butoiaşul în
care 'ătrunsese a'a, l-am lăsat în 'ivni&a cea nouă sau în bucătăria mea, cum o numeam eu, căci acolo
nu eram 'rime$duit. *estul l-am ascuns în %ăurile să'ate în stînci şi ferite de ume"eală, însemnînd cu
%ri$ă locurile res'ective.
5ntre tim' ieşeam a'roa'e "ilnic cu 'uşca, atît ca să mă distre", cît şi să văd dacă nu se 'oate vîna
ceva. Mai ales voiam să iscodesc via&a insulei şi să-i cunosc 'rodusele. (rima dată am desco'erit nişte
ca're sălbatice. 2u am avut noroc cu ele. 3rau atît de sfioase şi iu&i de 'icior, încît nici nu am reuşit să
mă a'ro'ii. 2u m-am lăsat însă, fiind si%ur că voi a$un%e să îm'uşc cînd şi cînd cîte una. -şa s-a şi
întîm'lat. 0e-am învă&at mai întîi obiceiurile şi am vă"ut că, de cîte ori se aflau 'e deal şi mă "ăreau în
vale, o luau s'eriate la fu%ă. .înd 'ăşteau însă în vale, nici nu se sinc/iseau de mine ori de cîte ori mă
%ăseam deasu'ra lor, 'e stînci. -m dedus de aici că aveau vederea îndre'tată mai mult în $os şi că le
venea %reu să "ărească ceea ce se %ăsea deasu'ra lor.
(rin urmare mă urcam 'e o stîncă şi de acolo tră%eam în ele, dobîndind o 'radă bo%ată. 5ntîia dată
cînd am tras, am ucis o ca'ră care ală'ta un ied, ceea ce m-a mî/nit mult. .înd a că"ut ca'ra, iedul a
rămas liniştit lîn%ă ea. ./iar du'ă ce am luat-o în s'inare, el m-a urmat acasă. -m 'us scara, am luat
iedul în bra&e şi l-am trecut astfel în curte, nădă$duind să-l domesticesc. 2-a voit însă să mănînce şi
'este 'u&in tim' a trebuit să-l tai şi să-l mănînc. 5n felul acesta am avut mult tim' carne, cad mîncam
cu cea mai mare economie, eru&îndu-mi 'rovi"iile şi îndeosebi 'îinea.
22
.înd am terminat cu locuin&a, am înce'ut să simt nevoia unui loc în care să fac focul. @oi 'ovesti
mai tîr"iu cum am 'rocedat şi cum am lăr%it 'eştera. +eocamdată 'refer să vă îm'ărtăşesc ceva des're
via&a şi %îndurile mele.
(ers'ectivele erau destul de triste. )usesem aruncat 'e această insulă, du'ă ce furtuna 'uternică ne
tîrîse de'arte de drumul nostru, la cîteva sute de le%/e în afara drumului obişnuit al corăbiilor. -veam
tot temeiul de a 'resu'une că voia cerului era să-mi termin "ilele într-un trai de"nădă$duit 'e această
insulă 'ustie. 0acrimile îmi cur%eau şiroaie cînd mă %îndeam la soarta mea. -desea mă întrebam de ce
'roviden&a îşi duce la 'ier"anie 'ro'riile ei fă'turi, /ără"indu-le această stare de mi"erie şi lasîndu-le
fără a$utor şi fără năde$de, astfel încît să le vină %reu a-i mai mul&umi 'entru via&a ce le-a dat-o. +ar de
cîte ori mă %îndeam astfel, sim&eam o mustrare de cu%et. 5ntr-o "i cînd mă 'limbam 'e mal cu 'uşca la
umăr, mi-am "is; <)oarte bine, este adevărat că te %ăseşti la mare anan%/ie. -minteşte-&i însă, te ro%,
unde se %ăsesc ceilal&i7 2u a&i fost oare uns're"ece oameni în barcă7 Bnde sînt ceilal&i "ece7 +e ce nu
au fost ei salva&i şi nu ai 'ierit tu7 +e ce ai fost tu cel 'rivile%iat7 3 mai bine să fii aici sau dincolo7=
-m 'rivit a'oi s're mare, $udecind că orice rău are şi o 'arte de bine. Mi-am amintit că nu-mi
li'seşte nimic. .e s-ar fi întîm'lat dacă valurile n-ar fi adus corabia a'roa'e de &ărm, ca să 'ot a$un%e
la ea şi să iau tot ce-mi trebuia7 .e se întîm'la dacă eram nevoit să trăiesc aşa cum mă aruncase marea
la &ărm, fără nici o 'utin&ă de a-mi 'rocura cele necesare7 9i mi-am mai "is; <.e mă făceam fără
'uşcă, fără muni&ii, scule, îmbrăcăminte, fără 'ături, cort şi toate celelalte7= -cum aveam de toate
într-o cantitate îndestulătoare şi mai 'uteam să-mi fac 'rovi"ii 'uteam trăi c/iar şi fără 'uşcă, atunci
cînd %loan&ele se vor termina. -veam 'utin&a de a re"ista o via&ă întrea%ă fără a duce li'să. Mă
%îndisem la toate dinainte, c/iar la eventualele accidente sau la tim'ul cînd aş fi terminat muni&iile şi
c/iar mai de'arte, la vremea cînd mă vor 'ărăsi 'uterile şi sănătatea. Mărturisesc însă că nu mă
%îndisem o sin%ură cli'ă, de 'ildă, că. (raful de 'uşcă ar 'utea sări în aer dacă l-ar fi lovit trăsnetul.
+e aceea am fost s'eriat cîdd m-a sur'rins acest %înd. ?ar acum, 'entru că sînt 'e cale de a înce'e
'ovestea noii mele vie&i, atît de tăcută şi tristă cum n-a mai fost alta 'e 'ămînt, voi s'une totul 'otrivit
tim'ului şi întîm'lărilor.
+u'ă toate socotelile, am 'us întîia dată 'iciorul 'e această insulă blestemată la 3F se'tembrie.
:oarele era la ec/inoc&iul de toamnă şi se afla tocmai deasu'ra mea. -m socotit - bineîn&eles - cu
'u&inele mi$loace ce le aveam la îndemînă - că mă aflam la o latitudine de M %rade 22 minute nord de
ecuator. +u'ă vreo "ece sau douăs're"ece "ile mi-am dat seama că voi 'ierde şirul "ilelor din li'să de
căr&i, /îrtie şi cerneală şi voi a$un%e să nu mai 'ot deosebi duminica de "ilele de lucru. (entru a evita
aceasta, am luat un 'ar %ros, în care am să'at cu cu&itul cuvintele; <AM A(UN !E ACET *ĂRM
LA ,- E!TEMBRIE ./01=. +in el am făcut o cruce 'e care am înăl&at-o c/iar în locul unde
debarcasem 'e mal. 5n fiecare "i crestam o linie în 'ar, iar duminicile una mai lun%ă la fiecare întîi ale
lunii făceam o crestătură mai mare decît toate celelalte. -stfel am &inut socoteala tim'ului.
Trebuie să mai s'un că am luat de 'e corabie, între altele, şi o seamă de lucruri mărunte, 'recum
'ene de scris, /îrtie, cerneală, cîteva 'ac/ete din sertarele că'itanului şi ale secundului, dul%/erului şi
tunarului, a'oi vreo 'atru com'ase, cîteva instrumente de calculat, nişte cadrane solare, oc/eane, /ăr&i
marine şi căr&i de navi%a&ie, 'e care le-am 'us %rămadă într-o boccea. 5n ba%a$ul meu am %ăsit trei
:finte :cri'turi, într-o aleasă înfă&işare, 'e care mi le adusese că'itanul 'ortu%/e", 'recum şi trei căr&i
de ru%ăciuni 'a'istaşe şi alte cîteva căr&i. -m avut %ri$ă să le aduc toate 'e uscat.
-m uitat să vă s'un că 'e corabie avusesem un cîine şi două 'isici, des're care voi 'ovesti la tim'.
(isicile le-am luat cu mine, iar cîinele a sărit sin%ur în a'ă a doua "i şi a a$uns înot la &ărm. Mul&i ani
de "ile mi-a fost slu$itor credincios. )ăcea tot ce-i 'orunceam, aducea tot ce-i ceream, mă a$uta la
vînătoare, îmi &inea de urît. Bn sin%ur lucru nu l-am 'utut învă&a niciodată să-mi vorbească8 +u'ă cum
am mai s'us, %ăsisem 'ene de %îscă 'entru scris, cerneală şi /îrtie şi le întrebuin&am cu nes'usă %ri$ă.
:e va vedea că, atîta tim' cît mi-au a$uns, am 'utut însemna totul cu cea mai mare e6actitate. +u'ă ce
s-a terminat cerneala, alta nu am mai. )ost în stare să fac, cu toate străduin&ele mele. -tunci am în&eies
că mai aveam nevoie de multe lucruri în afară de cele 'e care le strînsesem. +e 'ildă îmi trebuia un
/îrle&, un tîrnăco' şi o lo'ată ca să lucre" 'ămSintul. -'oi ace de cusut şi cu %ămălie, 'recum şi a&ă. .ît
des're 'în"ă 'entru rufe, 'ot s'une că i-am sim&it curînd li'sa.
23
+in 'ricină că nu aveam toate uneltele trebuincioase, lucrul mer%ea încet şi anevoie. - trecut
a'roa'e un an 'înă să-mi termin îm're$muirea şi locuin&a. (arii erau atît de %rei, că abia îi 'uteam
ridica. 5mi luau mult tim' 'înă să-i tai şi să-i cură& în 'ădure, şi mai mult încă 'înă să-i aduc acasă.
.îteodată tăiam şi căram un sin%ur 'ar în două "ile şi abia a treia "i reuşeam să-l bat în 'ămînt. (entru
aceasta mi-am întocmit o bucată %rea de lemn, un mai. -'oi mi-am amintit de dru%ii de fier. .u toate
acestea munca rămînea %rea şi fără s'or.
.e rost ar fi avut să mă %îndesc la tim'ul 'ierdut, la mi%ală şi ca"ne7 Tot nu aveam altă treabă, iar
cînd is'răveam lucrul, 'orneam să /oinăresc 'rin insulă şi să caut vînat.
5nce'eam să 'rivesc mai de a'roa'e situa&ia de care eram le%at. -m căutat să-mi lim'e"esc totul,
scriind nu 'entru a lăsa aceste rînduri celor care ar fi venit în urma mea Nnu aveam moştenitoriO, ci
'entru a mă libera de 'ovara %îndurilor. .u cît $udecam mai mult, cu atît mă mîn%îiam, 'unînd în fa&a
fiecărui rău un bine. -stfel am a$uns să deosebesc ca"ul meu de vreun alt ca" şi mai rău încă. -m
căutat să $udec fără 'ărtinire, ca între debitori şi creditori, orînduind ce era bun de o 'arte, iar de alta
ce era rău, adică suferin&ele 'e care le înduram. 9i am făcut următoarea socoteală;
RĂU
Q :înt sur%/iunit 'e o insulă blestemată. +e"nădă$duit şi li'sit de orice 'ers'ective de salvare.
Q :înt des'ăr&it şi uitat de lumea întrea%ă, fiind menit suferin&ei.
Q :înt de'arte de tot ce este omenesc, stin%/er şi i"%onit din societatea oamenilor.
Q 2u am îmbrăcăminte cu care să mă aco'ăr.
Q :înt li'sit de a'ărare, fără mi$loace de a mă îm'otrivi violen&ei oamenilor sau fiarelor.
Q 2u am nici un suflet cu care să 'ot vorbi şi care să mă mîn%îie.
BINE
Q :înt totuşi în via&ă, nu m-am înecat, du'ă cum s-a întîm'lat cu tovarăşii mei de 'e corabie.
Q -m fost ales dintre to&i s're a fi mîntuit. ?ar cel 'rin care s-a înfă'tuit minunea mă 'oate salva şi
din %reută&ile de fa&ă.
Q 2u sînt flămînd şi nici sortit să 'ier într-un loc 'ustiu, li'sit de toate cele de trebuin&ă.
Q Mă %ăsesc într-o climă caldă, în care c/iar dacă aveam /aine, cu %reu le-aş fi 'urtat.
Q Mă %ăsesc 'e o insulă, unde n-am "ărit fiare sălbatice care să-mi facă vreun rău, du'ă cum am
vă"ut 'e coastele -fricii. .e m-aş fi făcut dacă aş fi naufra%iat acolo7
Q +umne"eu mi-a trimis ca 'rin minune corabia a'roa'e de &ărm, astfel încît să mă îndestule" cu
de toate, şi mi-a dat uneltele să-mi 'rocur cele necesare atît tim' cît voi trăi.
)ără îndoială, această i"bitoare mărturie a celei mai amărîte e6isten&e din lume avea în sine ceva
ne%ativ şi, totodată, ceva 'o"itiv. (entru as'ectul din urmă, trebuia totuşi să fiu recunoscător.
-stfel, via&a mea rămîne o 'ildă 'entru toace celelalte vie&i %reu încercate. Totdeauna 'utem %ăsi
'rile$ de îmbărbătare, dacă i"butim, 'rintr-o $udecată drea'tă, să socotim binele şi răul şi să ale%em
calea binelui.
+in cli'a în care am în&eles aceasta, m-am liniştit şi am renun&at de a mai sta la 'înd! 'e &ărm
'entru a "ări vreo corabie în lar%. 5nce'eam să mă obişnuiesc cu noul meu fel de via&ă şi căutam să
mi-l fac cît mai 'lăcut.
Mi-am descris locuin&a; un cort aşe"at la adă'ostul stîncilor, avînd o curte încon$urată cu un %ard
'uternic, alcătuit din 'ari şi frîn%/ii. -ş 'utea numi fortifica&ie îm're$muirea locuin&ei, căci
ridicasem de-a lun%ul ei un val de bra"de, %ros de două 'icioare la ba"ă.
Mai a'oi, cam la un an şi $umătate, am întărit îm're$muirea locuin&ei, aşe"înd deasu'ra ei nişte
%rin"i în formă conică şi s'ri$inindu-se de stîncă. -lcătuiam un fel de aco'eriş, 'e care am 'us
cren%i de co'aci şi tot ce am %ăsit 'entru a-l feri de 'loile abundente în anumite 'erioade ale anului.
-m mai 'ovestit cum mi-am cărat avutul în această o%radă şi în 'eştera făcută în desul cortului.
Toate acestea se aflau la înce'ut claie 'este %rămadă, ocu'înd tot locul. 2u aveam nici unde să mă
învîrtesc. M-am %îndit să lăr%esc 'eştera, să'înd mai adînc în dealul care era format dintr-o 'iatră
nisi'oasă, uşor de să'at. .înd am fost si%ur că nu am a mă teme de fiare, am adîncit 'eştera s're
2C
drea'ta, mai de'arte şi, întoreîndu-mă din nou la drea'ta, am tăiat o trecere în stîncă 'înă ce am
făcut o ieşire ce dădea afară din o%radă sau din fortărea&a mea. -stfel am ob&inut o ieşire secundară
din cort şi 'eşteră şi loc suficient ca să-mi 'ăstre" între%ul avut. M-am a'ucat a'oi să-mi întocmesc
tot felul de obiecte de care aveam mare nevoie. 5n 'rimul rînd, o masă şi un scaun, fără de care nu
'uteam să mă bucur de 'u&inele bunuri ce le aveam. 2u 'uteam să scriu, nici să mănînc sau să
lucre" cu 'lăcere şi de aceea m-am a'ucat de lucru.
Trebuie să mărturisesc că, du'ă cum ra&iunea stă la ba"a matematicelor, tot astfel, cum'ănind şi
c/ib"uind totul cum se cuvine, oricare om 'oate a$un%e cu tim'ul meşter bun în oricare meserie. 2u
'usesem în via&a mea mîna 'e o sculă. -m constatat însă că 'uteam, cu muncă şi sîr%uin&ă, să-mi
fac orice lucru de trebuin&ă, mai ales dacă aveam unelte.
Mi-am întocmit multe lucruri, unele fără scule, altele doar cu tesla şi cu barda, lucruri care nu
fuseseră făcute 'oate niciodată cu atîta trudă aşa cum le făceam cu atunci. .înd aveam nevoie de o
seîndură, de 'ildă, trebuia să tai un co'ac, să-l cio'lesc cu barda 'înă a$un%ea la %rosimea cerută şi
să-l nete"esc a'oi cu tesla. 3 adevărat că în felul acesta nu făceam decît o sin%ură seîndură diutr-un
între% co'ac. 2u e6ista însă altă solu&ie. Munca şi tim'ul meu nu aveau 're&. 0e întrebuin&am cum
se 'utea mai bine.
-m făcut la înce'ut o masă şi un scaun din bucă&ele de seînduri aduse 'e 'lută de 'e corabie. +ar
cînd am reuşit să fac şi alte scînduri, du'ă cum am arătat, am întocmit mai multe 'oli&e %roase şi
lar%i de-a lun%ul 'ere&ilor 'eşterii. (e 'oli&e mi-am aşe"at sculele, cuiele şi fiarele, astfel ca să le
'ot %ăsi uşor la nevoie. -m bătut 'iroane în 'ere&ii stîncii, atîrnînd de ele 'uştile şi tot ce se 'utea
atîrna. .ine mi-ar fi vă"ut 'eştera ar li s'us că este o ma%a"ie în care se %ăsesc de toate, îmi făcea
nes'usă 'lăcere să-mi 'rivesc avutul, frumos orînduit, şi mai ales 'rovi"iile de toate felurile şi în
cantită&i atît de mari.
.înd am terminat toate acestea, am înce'ut să-mi scriu $urnalul Nsau însemnările "ilniceO, relatînd
"ilnic tot ceea ce făceam şi ceea ce mi se întîm'la. 5n 'rimele "ile, fusesem 'rea %răbit şi ocu'at, iar
sufletul mi-era destrămat şi tulburat.
Turnalul ar fi ieşit 'lin de amărăciune şi foarte sumbru. Trebuia, de 'ildă, să mă e6'rim astfel;
<30 septembrie. +u'ă ce am a$uns la mal şi ani scă'at de la înec, în loc să-i mul&umesc lui
+umne"eu 'entru m!ntuirea mea, am vărsat toată a'a sărată care îmi um'luse stomacul şi, du'ă ce
mi-am venit în fire, am înce'ut să aler% de-a lun%ul &ărmului, frîn%îndu-mi mîinile, smul%îndu-mi
'ărul din ca' şi lovindu-mi fa&a, urlînd şi 'lîn%înd că sînt un om 'ierdut. 4bosit şi frînt, am fost
nevoit să mă odi/nesc. 2-am îndră"nit însă să adorm de teamă să nu fiu sfîşiat de fiare. .îteva "ile
mai tîr"iu, du'ă ce fusesem 'e corabie şi luasem de acolo tot ce se 'utea lua, nu m-am 'utut stă'îni
să nu mă urc în vîrful unui deal şi, 'rivind de acolo în lar%, să nădă$duiesc că voi "ări într-o bună "i
o corabie. Mi s-a 'ărut c/iar că văd în "are nişte 'în"e. M-am mul&umit cu această fărîmă de
năde$de, 'rivind cu încordare 'înă ce mi s-au îm'ăien$enit oc/ii. M-am aşe"at atunci $os, 'lîn%înd
ca un co'il şi mărindu-mi amărăciunea 'rin această nesăbuită 'urtare.
-m trecut şi 'este aceasta şi m-am aşe"at cu tot avutul în locuin&a 'e care mi-o în$%/ebasem. Mi-
am întocmit o masă şi un scaun şi am orînduit totul în $urul meu cît se 'utea mai 'lăcut. -m înce'ut
să-mi scriu $urnalul. @i-l dau aici în co'ie Ncu toate că ve&i citi în el şi tot ce a&i aflat 'înă acumO. ?-
am scris atît tim' cît am avut cerneală, iar cînd s-a terminat am fost nevoit să-l întreru'.=
2>
Capitolul %
ÎNCE! Ă'MI CRIU ÎNEMNĂRILE "ILNICE AU 2(URNALUL3. DI#ERITE
!LANURI !ENTRU A'MI #ĂURI UNELTE. ÎNCE! CONTRUIREA UNEI CAE.
DECO!ĂR $RÎNE. CUTREMUR ŞI #URTUNĂ.
30 septembrie 1659. 3u, sărmanul *obinson .rusoe, naufra%iind în tim'ul unei furtuni
în%ro"itoare în 'rea$ma unei coaste care se "ărea în a'ro'iere, am fost adus 'e &ărmul acestei insule
blestemate şi 'ustii, 'e care am numit-o ?nsula +e"năde$dii, căci to&i tovarăşii mei s-au înecat, iar
eu însumi nu am fost de'arte de moarte.
-m 'etrecut restul acestei "ile amărîndu-mă din 'ricina tristei mele sor&i. 2u aveam /rană,
adă'ost, îmbrăcăminte, arme. Mă vedeam sfîşiat de fiare, ucis de sălbatici sau 'ierind de foame.
.înd s-a lăsat noa'tea, m-am urcat într-un co'ac - de teama fiarelor - şi am adormit adînc, cu toate
că a 'louat noa'tea întrea%ă.
1 octombrie. 5n diminea&a acestei "ile am vă"ut cu uimire că flu6ul des'otmolise corabia şi
valurile o tîrî-seră a'roa'e de insulă. :e o'rise aici 'e nisi'. 5mbărbătat că nu este nimicită, du'ă
cum mă aşte'tam, am căutat să a$un% la ea şi să %ăsesc ceva /rană şi lucruri necesare 'entru a trăi.
M-a amărît din nou soarta tovarăşilor mei. +acă rămîneam cu to&ii 'e bord, 'uteam salva corabia
sau cel 'u&in nu s-ar fi înecat nici unul. +acă scă'ăm cu via&ă, 'uteam construi cu to&ii o barcă din
resturile corăbiei, care să ne fi dus în altă 'arte. - lumii. -ceste %înduri triste m-au co'leşit întrea%a
"i. @ă"înd, în sfîrşit, corabia a'roa'e scoasă 'e uscat, m-am îndre'tat îns're ea şi am a$uns înot
'înă la locul unde se afla. - 'louat toată "iua, dar fără vînt.
+e la 1 octombrie la 24 octombrie. -m făcut mai multe e6'edi&ii 'înă la corabie, din care am
cărat o sumedenie de lucruri cu a$utorul 'lutelor. (louă a'roa'e "ilnic, cu întreru'eri de vreme
frumoasă. :e 'are că este se"onul 'loilor.
20 octombrie. -m răsturnat 'luta cai toate lucrurile de 'e ea. -'a nefiind adîncă şi nici obiectele
%rele, le-am re%ăsit în 'arte la reflu6.
25 octombrie. - 'louat toată noa'tea şi toată "iua. @întul a bătut într-Bna mai 'uternic ca 'înă
acum. .orabia a fost nimicită de valuri. 2u se mai vede decît e'ava ei, atunci cînd scad a'ele. Mi-
am 'etrecut "iua 'unînd la adă'ost avutul, ca să nu-l strice 'loile.
26 octombrie. -m umblat toată "iua 'e &ărm 'entru a %ăsi loc 'otrivit unde să-mi aşe" locuin&ă.
3ram "orit să mă ştiu la adă'ost de atacurile nocturne ale fiarelor şi ale oamenilor. :'re seară m-am
/otărît asu'ra unui loc, la 'oalele unei stînci. -m tras o $umătate de cerc, menit să-itni
îm're$muiască sălaşul, 'e care voiam să-l întăresc cu un %ard sau întăritură, făcută din două rînduri
de 'ari şi frîn%/ii şi dintr-un val de bra"de. +e la 26 la 3F ale lunii am muncit din %reu, cărînd toată
averea în noua mea locuin&ă, cu toate că adesea 'loua cu %ăleata.
31 octombrie. +iminea&a am ieşit 'e insulă cu 'uşca la umăr să caut vînat şi să iscodesc
îm're$urimile. -m îm'uşcat o ca'ră şi iedul ei m-a urmat. Mai tîr"iu a trebuit să-l îm'uşc 'entru că
nu voia să mănînce.
1 noiembrie. Mi-am aşe"at cortul la 'oalele stîncii şi m-am culcat 'rima noa'te în el. .ortul e
mare, cu 'ari înăuntru, aşa că mi-am 'utut a%ă&a /amacul.
2 noiembrie. -m în%rămădit în c/i' de "id, îm're$urul cortului, toate lă"ile, scîndurile şi %rin"ile
din care erau făcute 'lutele.
3 noiembrie. -m ieşit cu 'uşca şi am vînat două 'ăsări ce semănau cu nişte ra&e şi aveau carnea
foarte %ustoasă. +u'ă-amia"ă m-am a'ucat să lucre" la întocmirea unei mese.
4 noiembrie. -"i-diminea&ă m-am /otărît să-mi îm'art tim'ul în orc de lucru, de. @înat, de dormit
şi de distrac&ii. 5n fiecare diminea&ă ies cu 'uşca două sau trei ore cînd nu 'louă. 0ucre" 'înă la ora
11. -'oi 'rîn"ul. +e la 12 la 2 stau culcat, căci este foarte cald. (e urmă lucre" 'înă seara. -m
muncit două "ile la în$%/ebatul mesei, căci sînt încă un meşter destul de 'rost, deşi vremea şi
nevoia m-au făcut să mă 'rice' cum să lucre", aşa cum ar face din oricine.
5 noiembrie. -m ieşit cu 'uşca şi dinele. -m îm'uşcat o 'isică sălbatică. lana e foarte moale,
dar carnea nu-i bună de nimic. -m $u'uit mereu toate animalele 'e care le îm'uşcam şi le-am
26
'ăstrat 'ieile. 5ntorcîndu-mă de-a lun%ul &ărmului, am "ărit o 'u"derie de 'ăsări de mare. :oi
necunoscut. -m fost sur'rins şi a'roa'e s'eriat de nişte foci, care în tim' ce le 'riveam s-au
aruncat în mare şi mi-au scă'at.
6 noiembrie. +u'ă 'limbarea de diminea&ă, am lucrat la masă şi am terminat-o. 2u a ieşit atît de
bine 'e cît mă aşte'tam. -m învă&at însă curînd s-o fac mai bună.
7 noiembrie. :-a înseninat. Lilele de I, J, M, 1F şi o 'arte din 12 N'entru că 11 a fost duminicăO le-
am folosit toate 'entru întocmirea scaunului. .u multă truclă, am reuşit să-i dau o formă
acce'tabilă, fără să-mi 'lacă însă. 0-am desfăcut de cîteva ori în tim' ce-l lucram. 4bserva&ie.
.urînd am 'ierdut socoteala duminicilor, căci am uitat să le însemn cu o crestătură anumită.
13 noiembrie. - 'louat. :-a răcorit iar 'ămîntul e reavăn. (loaia a fost întovărăşită de tunete şi
trăsnete, ce m-au s'eriat. Mi-era teamă 'entru 'raful de 'uşcă, îndată ce furtuna a trecut, m-am
/otărît să-l îm'art în 'ac/ete cît de mici 'entru a-l feri de 'rime$die.
14-15-16 noiembrie. -m lucrat tot tim'ul la cutii şi lădi&e. 5n fiecare vreau să 'un un 'fund sau
cel mul; două de 'raf de 'uşcă. 0e-am um'lut şi le-am ascuns în locuri si%ure, cît mai de'arte unul
de altul. 5ntr-una din "ile am îm'uşcat o 'asăre mare, ce avea carnea foarte %ustoasă. 2u ştiu ce fel
de 'asăre era.
17 noiembrie. -m înce'ut să sa' în dosul cortului 'entru a lăr%i de'endin&ele. 4bserva&ie. -m
nea'ărată nevoie de un tîrnăco', o lo'ată şi o roabă. Mi-am întreru't lucrul %îndindu-mă cu ce să le
înlocuiesc sau cum să mi le fac. 5n loc de tîrnăco', am %ăsit dru%ii de fier care mi-au servit destul
de bine, deşi sînt cam %rei. 2u ştiu ce să fac de o lo'ată sau de /îrle&, deoarece am cea mai mare
trebuin&ă.
18 noiembrie. - doua "i, umblînd 'rin 'ădure, am dat de co'acul numit în ra"ilia <co'acul de
fier= din 'ricina tăriei lemnului sau, 'oate, de un co'ac asemănător aceluia. +u'ă multă ca"nă şi
du'ă ce mi-am stricat a'roa'e to'orul, am reuşit să tai o bucată şi să o duc acasă tot cu atîta ca"nă,
deoarece era foarte %rea. -m 'ierdut mult tim' cu întocmirea lo'e&ii, căci lemnul era neobişnuit de
tare şi nu aveam scule să-l lucre". 5n sfîrşit am i"butit a-i da o formă care semăna oarecum a lo'ată,
cu coadă la fel cu ale noastre din -n%lia. 2eavînd vîrf de fier, nu 'utea să &ină 'rea mult, dar, aşa
cum era, mi-a 'rins bine. .red că niciodată nu s-a făcut o lo'ată de o asemenea formă şi cu atîta
trudă.
5mi mai li'seşte acum o roabă sau un coş. .oş nu 'ot face din li'să de nuiele. .red că aş 'utea sa
fac o roabă, în afară de roată, de. .are n-am /abar cum s-ar 'utea întocmi. 2u am nici fier la
îndemînă 'entru osie. -stfel că am renun&at, dar mi-am făcut un samar 'entru cărat 'ămîntul, ca
cele 'e cate le folosesc sala/orii la noi. -cesta a fost atît de %reu de făcut, dar totuşi, 'entru toate
acestea, 'recum şi 'entru încercarea de a construi roata, mi-au trebuit 'atru "ile. 5ntre tim' am ieşit
la 'limbare cu 'uşca şi foarte rar s-a înt!m'lat să nu aduc acasă ceva vînat.
23 noiembrie. -m reluat lucrul du'ă ce am terminat de făcut sculele şi muncesc "ilnic din
răs'uteri. -m lucrat o'ts're"ece "ile la ad!ncirea şi lăr%irea 'eşterii, 'entru a-mi adă'osti averea.
4bserva&ie. -m dob!ndit un s'a&iu destul de mare, ca să-mi 'oată servi dre't ma%a"ie, bucătărie,
sufra%erie şi 'ivni&ă. (entru locuin&ă am cortul. 5n tim'ul 'loilor, cînd toarnă cu %ăleata "ile între%i,
nu mă 'uteam feri de ume"eală. +e aceea am aco'erii tot interiorul o%ră"ii cu 'ră$ini lun%i, 'ro'tite
în st!ncă. -m aşe"at deasu'ra ramuri şi frun"e mari. Totul formea"ă un aco'eriş ca de stuf.
10 decembrie. .înd să cred şi eu că mi-am terminat 'eştera, m-am tre"it că se sur'ă o mare
cantitate de 'ămînt din tavan. N)ăcusem desc/iderea 'rea mare.O -şa de mult 'ămînt a că"ut, încît
m-a s'eriat, şi cu dre't cuv!nt, căci dacă venea 'este mine nu mai aveam rievoie de %ro'ari. +u'ă
această nenorocire, a trebu să muncesc din nou şi să car tot 'ămîntul că"ut. -'oi am 'ro'tit
tavanul, ca să nu mai 'ă&esc altă dată la fel.
11 decembrie. -m înce'ut lucrările de s'ri$inire. - înfi't doi stîi'i în 'icioare şi i-am îm'ănat,
deasu'ra lîn%ă tavan, cu două scînduri %roase. 5ntr-o să'tămînă era total 'ro'tit, stîl'ii fiind aşe"a&i
'e două rînduri. Mi-au folosit mai tîr"iu să des'art s'a&iul în încă'erile de are aveau nevoie.
17 decembrie. +in această "i şi 'înă la 2F ale lunii am aşe"at 'oli&e, am bătut 'iroane în stîl'i, ca
să 'ot at!rna cîte ceva, şi am înce'ut, în fine, să văd oarecare orînduială.
2I
20 decembrie. -m cărat totul în 'eşteră. 5mi mobile" casa. -m aşe"at cîteva scînduri în c/i' de
bufet în care să-mi r!nduiesc merindele. 5nce' să simt li'sa de sc!nduri. Mi-am alcătuit încă o
masă.
24 decembrie. Toată noa'tea şi toată "iua a 'louat. 2-am ieşit....
25 decembrie. - 'louat toată "iua.
26 decembrie. :enin. (ăm!ntul mai rece şi mai 'lăcut ca înainte.
27 decembrie. -m îm'uşcat o ca'ra şi am rănit o alta. (e aceasta din urmă am 'rins-o şi am adus-
o acasă, i-am le%at şi i-am 'rins în scîndurele 'iciorul ru't. 4bserva&ie. -m în%ri$it atît de bine
ca'ra, încît s-a însănătoşit şi 'iciorul c "dravăn ca mai înainte. :-a domesticit. (aşte iarbă în fa&a
uşii mele şi nu vrea să mă 'ărăsească. Mi-a venit 'entru 'rima dată %!ndul să domesticesc animale,
ca să le am ca /rană cînd voi termina %loan&ele şi 'raful de 'uşcă.
28-29-30 decembrie. .ăldură mare şi nici o adiere, aşa că nu am ieşit decît 'e înserat la vînat. Tot
tim'ul am or!nduit 'rin casă.
1 ianuarie 1660. )oarte cald. -m ieşit la vînat doar în "ori şi seara foarte tîr"iu. *estul "ilei am
stat liniştit acasă. -seară, ducîndu-mă în valea din mi$locul insulei, am %ăsit-o 'lină de ca're. 2u
m-am 'utut a'ro'ia, căci erau foarte s'erioase. M-am /otărît totuşi să-mi aduc cîinele şi să încerc
să le 'rind.
2 ianuarie. -m ieşit cu cîinele. 0-am asmu&it asu'ra ca'relor. -m %reşit însă socoteala, căci s-au
îndre'tat toate asu'ra lui. 9tia 'rea bine ce-l 'aşte, ca să se mai a'ro'ie de ele.
3 ianuarie. -m înce'ut îm're$muirea locuin&ei, 'e care vreau s-o fac foarte re"istenta, căci mă
tem încă de vreun atac duşman.
Obsera!ie. -m mai descris această îm're$muire şi nu mă voi re'eta de a$uns să observ că am
muncit la ea de la 2 ianuarie şi 'înă la 1C a'rilie. Lidul are o lun%ime de vreo 2C Har"i, fiind aşe"at
în semicerc cu ca'etele 'ro'tite în stîncă, la J Har"i de'ărtare unul de celălalt. ?ntrarea în 'eşteră se
află cam 'e la mi$loc.
5n tot acest tim', 'loaia mi-a în%reunat mult lucrul, că"înd "ile între%i şi uneori să'tămîni în şir.
2u mă sim&eam în si%uran&ă 'înă ce "idul nu era terminat. - trebuit să muncesc din %reu, eărînd
'arii din 'ădure şi bătîndu-i în 'ămînt, căci erau mult mai înal&i decît trebuia. Eînd totul a fost %ata,
iar valul de bra"de ridicat de-a lun%ul "idului, m-am convins că oricine ar venii dins're mare nu şi-
ar 'utea înc/i'ui că e6istă aici un sălaş omenesc. Mai tîr"iu, într-o însemnată oca"ie, m-am convins
cît de în&ele't am fost cînd l-am făcut.
5ntre tim' m-am dus 0a vînătoare cînd îmi în%ăduia 'loaia. -m desco'erit multe lucruri în aceste
'limbări. -stfel, o dată, am %ăsit nişte 'orumbei sălbatici. 2u-şi făceau cuiburile în co'aci ca
ceilal&i, ci în scobiturile stîncilor. -m luat cî&iva 'ui, cu %îndul să-i domesticesc. .înd au crescut
însă, au 'lecat. (esemne că nu aveam /rană 'otrivită 'entru ei. Eăseam adesea cuiburi din care
luam 'ui, căci erau foarte %ustoşi.
(e cînd îmi aran$am casa, mi-am dat seama că-mi li'sesc încă multe lucruri. Bnele din acestea nu
am fost niciodată în stare să mi le fac. -şa s-a întîm'lat, de 'ildă, cu butoiul. -veam vreo două mai
vec/i dre't model. -m încercat de mai multe ori, însă în "adar. 2iciodată nu am reuşit să aşe"
astfel fundul şi să îmbin doa%ele, încît să nu treacă a'a, aşa că 'înă la urmă am renun&at.
Mai duceam li'să mare de luminări. Trebuia să mă culc îndată ce se înno'ta, adică 'e la şa'te
seara. 5mi aminteam atunci cu $ind de bucata aceea de ceară de albine 'e care o avusesem în
e6'edi&ia de 'e coastele -fricii. +u'ă multă străduin&ă, mi-am făcut o lam'ă dintr-un vas de lut, 'e
care l-am ars la soare şi în care am turnat seul to'it de la ca'rele 'e care le-am mîncat. )itilul l-am
fabricat din fire de cîno'ă scoase din funii şi răsucite. 0am'a dădea o lumină nu 'rea lim'ede, însă
tot atît de tare ca o luminare de ceară.
5n toiul îndeletnicirilor mele s-a întîm'lat să scotocesc 'rintre lucruri şi să dau de un săcule& în
care au fost &inute, du'ă cum am mai s'us, %răun&e 'entru /rana orătăniilor cînd venise corabia de
la 0isabona. Toi ce rămăsese 'e fundul sacului fusese mîncat de şoareci. 2u mai era decît 'raf şi
'leavă. -vînd nevoie de sac Ncred că voiam să 'un în el nişte 'raf de 'uşcă sau altcevaO, l-am
scuturat bine într-un col& al o%ră"ii, cam 'e lîn%ă stîncă. -ceasta s-a întîm'lat cu 'u&in înainte de
venirea 'loilor. +u'ă o lună am observat nişte fire ver"i care răsăreau din 'ămînt. .redeam că este
2J
vreo 'lantă necunoscută. Mare mi-a fost mirarea cînd am vă"ut mai tîr"iu vreo "ece sau
douăs're"ece s'ice de or". 2u era altceva decît or"ul cel mai obişnuit, la fel cu cel euro'ean.
2u 'ot descrie uimirea mea. (înă atunci nu $udecasem lucrurile şi întîm'l!rile din 'ers'ectiva
reli%ioasă. Tot ce mi se întîm'lase, îmi a'ăruse 'înă atunci a fi din voia întîm'lării sau datorită
bunului 'lac al lui +umne"eu. 2iciodată însă nu mă întrebasem în 'rivin&a sco'urilor lui
+umne"eu, ceea ce urmăreşte el cîrmuind întîm'l!rile lumii, rostul orînduielii lui. +u'ă ce am
vă"ut răsărind or"ul într-o climă ne'otrivită, şi neştiind cum de a a$uns acolo, am avut un sim&ămînt
ciudat şi am înce'ut să cred că +umne"eu îl făcuse să crească 'rintr-o minune, fără a fi fost
semănat. .redeam că totul fusese astfel orînduit, încît să am eu ce mînca în acest loc 'ustiu şi
nenorocit.
Mişcat şi neliniştit, mi s-au um'lut oc/ii de lacrimi. -m mul&umit lui +umne"eu că făcuse această
minune 'entru mine. 9i mai straniu mi s-a 'ărut vă"înd, ceva mai de'arte, tot 'e lîn%ă stîncă, o
mînă de fire de ore". (e acestea le cunoşteam, căci creşteau şi 'e coastele -fricii.
3ram si%ur că totul este o binecuvîntare cerească şi că, în afară de ceea ce răsărise aici - 'entru
mine - trebuia să fi răsărit şi în alte 'ăr&i ale insulei. -m cutreierat, aşadar, toate locurile am căutat
sub toate stîncile şi 'rin toate col&urile, dar n-am %ăsit nimic.
5ntr-un tîr"iu mi-am amintit ca scuturasem în acel loc săcule&ul cu %răun&e şi totul mi s-a luminat.
Trebuie să mărturisesc că, o dată cu aceasta, a scă"ut şi recunoştin&a mea 'lină de evlavie fa&ă de
+umne"eu, cu toate că se cădea a-i mul&umi 'entru acest fa't neobişnuit, la fel ca şi 'entru o
minune. 3ra, într-adevăr, ceva minunat ca între nişte %răun&e roase de şoareci să se mai %ăsească
semin&e bune, care să dea ca 'rin minune de un loc 'otrivit, adă'ostit tocmai de stîncă aceea, unde
au 'utut răsări îndată. .ă"ute în altă 'arte, ar fi fost arse de soare şi s-ar fi 'ărăduit.
-m strîns cu mare bă%are de seamă fiecare s'ic la tim'ul lui, căci or"ul s-a co't 'e la sfîrşitul lui
iunie.
3ram /otărît să-mi semăn mica recoltă, nădă$duind să a$un% la o cantitate suficientă 'entru a mă
a'rovi"iona cu 'îine. 2umai 'este 'atru ani am reuşit să am o recoltă destul de mare, ca să 'ot
mînca din ea. 5n 'rimul an am 'ierdut a'roa'e tot, căci nu ştiam cînd trebuie semănat şi n-a răsărit
nimic.
5n afară de or", mai că'ătasem şi vreo trei"eci de fire de ore", le-am strîns cu mare %ri$ă, căci era
/rană bună. 0a înce'ut îmi foloseau %răun&ele la %ătit, dar mai tîr"iu am reuşit să coc 'îine. Mă
întorc însă la $urnal, la însemnările mele "ilnice.
-m muncit din %reu aceste trei sau 'atru luni, ca să termin cu îm're$muirea. 0a 14 aprilie am
înc/is-o, urmînd ca de la această dată să nu mai intru decît 'e deasu'ra, cu a$utorul scării.
16 aprilie. -m făcut scara. M-am urcat 'e "id şi am tras-o du'ă mine, dîndu-i drumul înăuntru.
-cum eram înc/is cu totul. -veam loc berec/et în o%radă. 2imeni nu 'utea intra dinafară, fără a se
că&ăra mai întîi 'e "id. ./iar a doua "i, du'ă ce am terminat îm're$muirea, era cît 'e aci să cadă
'este mine tot ceea ce făcu sem şi să fiu ucs. ?ată ce s-a întîm'lat;
(e cînd lucram în dosul cortului, c/iar la intrarea 'eşterii, am fost sur'rins de ceva într-adevăr
neobiş-nuit. +eodată 'ămîntul a înce'ut să cadă din tavan aşa cum se mai întîm'lase o dată, dar
acum cădea şi din mar%inea rî'ei de deasu'ra mea. .ei doi stîl'i de sus&inere din mi$locul 'eşterii
trosneau şi scîr&îiau în c/i' în%ro"itor. M-am s'eriat. 2u ştiam de unde vine nenorocirea. .redeam
că iar se 'răbuşeşte 'eştera. .a să nu fiu în%ro'at de viu, am dat fu%a s're scară. 2ici aici nu mă
sim&eam în si%uran&ă şi am sărit 'este "id Mi-era frica să nu fiu lovit de 'ietrele ce s-ar fi des'rins
din stîncă. 5ndată ce am 'us 'iciorul 'e 'ămînt, mi-am dat seama ce se întîm'la. Bn cutremur
în%ro"itor "%uduia insula. +e trei ori s-a cutremurat în o't minute, şi atît de tare, încît s-ar fi
'răbuşit şi cea mai solida clădire. 4 co%eamite bucată s-a des'rins din stîncă, la vreo $umătate milă
de'arte de mine, şi a că"ut în mare cu "%omot asur"itor, cum n-am mai au"i niciodată. -m vă"ut
cum s-au ridicat valuri uriaşe ş mi-am dat searra că fundurile mării au fost şi mai încercate decît
'ămîntul insulei.
3ram atît de uluit, 'entru că nu mai sim&isem nici odată ceva asemănător. -m rămas ame&it şi mai
mult mort de s'aimă. L%uduirile 'ămîntului mi-au 'ricinuit o %rea&ă ca la răul de mare. L%omotul
'rodus 'rin 'răbuşirea stîncii m-a de"meticit, dar m-a şi îns'ăimîntat. Mă aşte'tam în fiecare cli'ă
2M
să. @ină totul 'este cort, în%ro'îndu-mi avutul. -cest %înd m-a co'leşit. +u'ă a treia "%uduitură,
'ămîntul s-a mai liniştit, iar eu am înce'ut să-mi vin în fire. 2u aveam însă cura$ul să trec 'este "id.
Mi-era frică să nu fiu 'rins sub dărîmăturî, aşa că am rămas %/emuit în locul unde mă aflam, abătut
şi nemîn%îiat, neştiind ce să fac. 5n tot acest tim' nu am avut nici măcar o umbră de evlavie. 2u
s'uneam decît obişnuitul; <+oamne, fie-&i milă de mine8= .înd totul a trecut, am şi uitat de asta.
5n tim' ce şedeam %/emuit, vă"du/ul s-a încărcat cu nori %rei, de 'arcă ar fi stat să 'louă. (este
'u&in s-a ridicat şi vîntul, înte&indu-se într-una, 'înă cînd, în vreo $umătate de oră, s-a de"lăn&uit
într-un adevărat ura%an. Marea s-a aco'erit într-o cli'ă de s'umă valurile se s'ăr%eau furioase de
&ărm co'acii erau scoşi din rădăcini furtuna bîntuia înfricoşătoare.
- durat trei ore a'oi a înce'ut să se 'otolească. (este alte două ore, totul se liniştise şi 'loaia a
înce'ut să cur%ă în ro'ote. :tăteam %/emuit la 'ămînt, în%ro"it şi 'ierdut. 5ntr-un tîr"iu, mi-a trecut
'rin minte că atît furtuna cît şi 'loaia nu fuseseră decît urmările cutremurului şi că acesta trecuse.
(uteam deci să intru îna'oi în 'eşteră. -ceste %înduri m-au îmbărbătat, iar 'loaia m-a convins. -m
intrat în o%radă şi m-am aşe"at în cort. (loua însă aşa de tare, încît cortul amenin&a să cadă. -m fost
nevoit să mă retra% în 'eşteră, unde nu mă sim&eam la lar%ul meu, căci mă temeam încă să nu se
'răbuşească.
(loaia toren&ială m-a silit să sa' un şan& mare 'rin noua mea fortifica&ie, 'entru a da scur%ere
a'elor ce 'uteau inunda 'eştera. +u'ă ce am stat cîtva tim' şi "%uduiturile nu s-au mai re'etat, m-
am liniştit. (entru a raă întări, am luat din cămară un 'a/ar cu rom, de care sim&eam mare nevoie. 5l
întrebuin&am cu nes'usă economie, căci mi-era teamă să nu se sfîrşească. 9tiam că nu mai am de
unde să-mi 'rocur altul.
- 'louat toată noa'tea şi o bună 'arte din "iua următoare. 2-am ieşit. 0iniştindu-mă, am înce'ut
să mă %îndesc că dacă această insulă este su'usă cutremurelor, nu mai 'uteam rămîne în 'eşteră, ci
trebuia să-mi ridic o colibă undeva la un loc desc/is, 'e care s-o îm're$muiesc şi acolo, ca să fiu la
adă'ost de fiare şi de oameni. +acă rămîneam unde eram, mai devreme sau mai tîr"iu, riscam să fiu
în%ro'at d viu.
M-am /otărît a'oi să-mi mut cortul de sub 'eretele stîncii, 'entru ca nu cumva, la o nouă
"%uduitură, să cadă 'este mine. -m 'etrecut "ilele de 1M şi 2F a'rilie c/ib"uind unde şi cum să-mi
mut locuin&a.
Teama de a fi în%ro'at de viu nu mă lăsase să dorm liniştit, iar frica de a dormi în afara
întăriturilor mi-era la fel de mare. 5mi venea %reu să mă %îndesc la mutat cînd 'riveam în $urul meu
şi îmi vedeam %os'odăria atît de bine orînduită, adă'ostită şi atît de 'lăcută oc/ilor.
5mi dădeam seama că îmi va trebui mult tim' 'înă să fie %ata noua locuin&ă şi că 'înă atunci
trebuia să rămîn unde eram. @oiam să înce' cît mai curînd construc&ia unei noi îm're$muiri din 'ari
şi 'arîme, cum făcusem înainte. 5n mi$locul ei aş fi ridicat un cort. +eocamdată m-am decis să
rămîn 'e loc, aşte'tînd ca totul să fie %ata. -ceasta se întîm'la la 21 ale lunii.
22 aprilie. - doua "i de diminea&ă am înce'ut să cum'ănesc oum să-mi aduc la înde'linire 'lanul.
+uceam însă mare li'să de unelte. -veam trei to'oare şi o mul&ime de securi Nmarfă luată în
corabie 'entru ne%o&ul cu indieniiO. +in cau"ă că cio'lisem buturu%i multe şi noduroase, securile
erau mai toate ştirbite şi tocite. -veam şi o tocilă, dar nu 'uteam, în acelaşi tim', s-o învîrtesc şi să-
mi ascut sculele. (roblema era tot atît de com'licată ca şi măsurile 'e care trebuie să le ia un om de
stat sau un $udecător cînd are a /otărî asu'ra vie&ii sau mor&ii unui om. 5n sfîrşit am le%at o roată cu
o frîn%/ie şi am aşe"at-o astfel, încît s-o învîrtesc cu 'iciorul, mîinile rămînîndu-mi libere.
Obsera!ie. 2u vă"usem niciodată ceva asemănător în -n%lia sau cel 'u&in nu luasem seama cum
fusese făcut şi abia mai tîr"iu am observat că este un lucru foarte obişnuit, în afară de asta, 'iatra
mea era foarte mare şi %rea, aşa că mi-a trebuit o să'tămînă întrea%ă ca să desăvîrşesc maşina.
28-29 aprilie. 2u am făcut altceva decît sămi ascut sculele cu tocila care a mers foarte bine.
30 aprilie. -m bă%at de seamă că 'rovi"ia mea de 'îine se duce cam re'ede şi mi-am redus 'or&ia
"ilnică la un sin%ur 'esmet. .onstatarea m-a amărît.
3F
31
Capitolul %I
E!A%A CORĂBIEI ADUA MAI A!ROA!E DE COATĂ. NOI CANTITĂ*I DE
!RO%I"II. O BROACA *ETOAĂ. BOLNA% DE #RI'$URI. %IUL CEL
ÎN#RICOŞĂTOR ŞI ERIOAA'MI C&IB"UIN*Ă. #ÎNTA CRI!'TURĂ $ĂITĂ ÎN
LADA UNUI MARINAR.
1 mai 1660. 5n "ori, 'rivind s're mare tocmai cînd era reflu6ul, am "ărit 'e mal un fel de butoi.
.înd m-am a'ro'iat, am %ăsit un butoiaş şi două bucă&i din corabia înecată, aruncate la mal de
ura%an.
Mi s-a 'ărut a'oi că eva'a iese ceva mai mult ca de obicei deasu'ra a'ei. .ercetînd butoiaşul, am
%ăsit că e 'lin cu 'raf de 'uşcă. (ătrunsese însă a'a şi-l întărise ca 'iatra. 0-am rosto%olit
deocamdată ceva mai de'arte şi a'oi m-am îndre'tat s're e'avă, mer%înd 'e nisi'uri.
-$un%înd acolo, am bă%at de scamă că e'ava fusese urnită din loc. (rora, în%ro'ată înainte în
nisi', se înăl&a acum cam de vreo cinci 'icioare, iar 'u'a era ru'tă în bucă&i şi desfăcută de rest,
fiind a"vîrlită de'arte. 2isi'ul se în%rămădise atît de mult în $urul e'avei, încît aco'erise şi oc/iul
de mare 'e care mai înainte trebuia să-l trec înot. -cum 'uteam lesne a$un%e la corabie în tim'ul
reflu6ului, mer%înd 'e uscat. Bimit la înce'ut, mi-am dat a'oi seama că totul fusese 'ricinuit de
cutremur. 3'ava fusese "drobită de violen&a lui, iar valurile aruncau "ilnic la mal cîts ceva din
rămăşi&ele ei.
-ceastă înt!m'lare m-a făcut să uit de mutat. 2u mă mai %îndeam decît la mi$locul 'rin oare să
a$un% înăuntrul corăbiei. -m constatat că era toată 'lină ou nisi' şi că nu 'uteam face deocamdată
nimic. .um mă învă&asem însă să nu mă las niciodată învins, m-am /otărît să desfac din corabie, 'e
cît voi 'utea, bucată cu bucată, în credin&a că orice aş fi luat din aceste rămăşi&e îmi 'utea fi de
folos.
3 mai. -m înce'ut să lucre" cu ferăstrăul. -m tăiat o %rindă care sus&inea 'artea de sus a dunetei.
+u'ă aceea am înce'ut a da afară nisi'ul din 'artea unde era în%rămădit mai mult, dar, venind
flu6ul, am fost nevoit să las lucrul.
4 mai. M-am dus la 'escuit. 2u am 'rins nici un 'eşte bun de mîncat. .înd era să 'lec, am 'rins
în undi&ă un mic delfin. )ăcusem undi&a dintr-un fir lun% de sfoară, luat din funii. 2u aveam însă
cîrli%e. -m 'rins totuşi şi aşa destul 'eşte ca să-mi a$un%ă 'entru masă şi 'entru 'us la uscat, căci
mereu mă %îndeam la 'rovi"ii.
5 mai. -m lucrat la e'avă. -m mai tăiat o %rindă, am luat trei din seîndurile de brad ale 'un&ii, 'e
care le-am le%at îm'reună şi le-am dat drumul să 'lutească, fiind si%ur că flu6ul le va duce la mal.
6 mai. -m lucrat la e'avă. -m scos cîteva buloane şi alte bucă&i de fier. -m muncit din %reu şi m-
am întors foarte ostenit. M-am %îndit să renun&.
7 mai. M-am dus din nou la e'avă, fără %înd de a lucra, şi am %ăsit-o ru'tă de 'ro'ria ei %reutate,
nefiind &inută de %rin"ile 'e care le tăiasem. Mai multe bucă&i din corabie 'ăreau des'rinse, iar
ma%a"ia era aşa de căscată, încît se vedea bine înăuntru, dar era a'roa'e 'lină de a'ă şi nisi'.
8 mai. +ucîndu-mă la corabie, am luat cu mine un dru% de fier, ca să desfac 'untea, care acum nu
mai era aco'erită de a'ă şi nisi'. -m ridicat două seînduri, 'e care le-am adus o dată cu flu6ul 'e
uscat. -m lăsat dru%ul 'e e'avă.
9 mai. M-am dus la e'avă şi am folosit bine dru%ul. -m %ăsit cîteva butoaie, 'e care le-am scos
din nisi'. 2u am reuşit însă să le desc/id. -m dat şi de un sul de 'lumb en%le"esc. 2u l-am 'utut
urni, căci era 'rea %reu.
10-11-12-13-14 mai. 5n fiecare "i am fost la corabie. -m scos multă c/erestea, scînduri, %rin"i şi
a'roa'e două sute kilo%rame de fier.
15 mai. -"i am luat cu mine două securi, ca să încerc să tai o bucată din foaia de 'lumb, înfi%înd
întîi o secure şi bătînd-o a'oi cu cealaltă sulul de 'lumb fiind însă cam de un 'icior şi $umătate
aco'erit de a'ă, mi-a fost cu ne'utin&ă să-l lovesc bine 'entru a-l tăia.
32
16 mai. @întul a suflat cu 'utere toată noa'tea. +iminea&a, e'ava era şi mai avariata. 5ntîr"iasem
atît de mult în 'ădure, în căutarea 'orumbeilor, încît flu6ul m-a îm'iedicat să mai a$un% la ea.
17 mai. -m "ărit cîteva bucă&i de e'avă, aruncate de valuri la o mare de'ărtare de mal, cam la
două mile de mine. M-am /otărît să mă duc şi să văd des're ce este vorba. -m %ăsit o bucată din
'rora. 3ra însă 'rea %rea ca s-o ridic.
24 mai. (înă a"i am muncit în fiecare "i la e'avă. .u a$utorul dru%ului de fier, am desfăcut-o atît
de mult, încît 'rimul flu6 a scos la iveală cîteva butoaie şi două lă"i de ale marinarilor. @întul sufla
dins're &ărm, aşi că nu au a$uns la mal decît nişte seînduri şi un butoi cu şuncă de ra"ilia - stricată
de a'a sărată şi nisi'.
-m continuat "ilnic lucrul 'înă la 15 iunie, afară de tim'ul cînd mă duceam la vînat. 5n răstim'ul
acesta 'lecam du'ă /rană cînd venea flu6ul şi mă întorceam la reflu6. -m strîns astfel c/erestea şi
fierărie destulă 'entru a construi o barcă. (ăcat că nu ştiam cum s-o fac. +e asemenea am reuşit să
scot în mai multe "ile vreo cinci"eci de kilo%rame din sulul de 'lumb, tăindu-l în bucă&i.
16 iunie. .oborînd s're mare, am %ăsit o broască &estoasă. 3ra 'rima 'e care o vedeam 'e insulă.
+acă s-ar fi întîm'lat insă să debarc în alt col&, aş fi %ăsit sute în fiecare "i. -m constatat asta mai
tîr"iu. (oate că aş fi 'lătit însă foarte scum' 'entru ele.
17 iunie. Toată "iua am fost ocu'at cu broasca &estoasă, în care am %ăsit vreo şai"eci de ouă. +in
carnea ei mi-am %ătit os'ă&ul cel mai %ustos 'e care l-am avut vreodată în via&ă. +e cînd am
naufra%iat 'e insula asta blestemată, nu mîncasem decît carne de ca'ră şi 'ăsări sălbatice.
18 iunie. - 'louat toată "iua şi de aceea am stat în casă. Mi-e fri%. 0ucru curios, 'entru că ştiam
că nu 'oate fi fri% la această latitudine.
19 iunie. Mă simt rău şi tremur de 'arcă ar fi fri%.
20 iunie. M-am "vîrcolit toată noa'tea cu dureri de ca' şi fri%uri.
21 iunie. )oarte bolnav. :'eriat de starea aceasta, căci sînt li'sit de orice a$utor. M-am ru%at lui
+umne"eu 'entru întîia oară du'ă furtuna de la #ull. 2u 'rea ştiam ce s'un, căci eram 'e $umătate
ame&it.
22 iunie. :înt ceva mai bine. Mi-e tare frică să nu mă îmbolnăvesc din nou.
23 iunie. ?ar mi-e tare rău. Mă trec fiori, fri%urile mă "%îl&îie tot, am violente dureri de ca'.
24 iunie. Mă simt mai bine.
25 iunie. -cces foarte 'uternic. M-a &inut şa'te ore. Mă lua cu fri%, a'oi cu cald, du'ă care
năduşam.
26 iunie. (u&in mai bine. 2eavînd ce mînca, am dat să ies cu 'uşca la vînat, însă m-am sim&it
foarte slăbit. -m reuşit totuşi să îm'uşc o ca'ră, tîrînd-o cu %reu acasă. -m fri't o bucată de carne
şi am mîncat cu %reu. -ş fi vrut să fac o su'ă, dar nu aveam oală.
27 iunie. +in nou un acces violent. -m "ăcut toată "iua şi n-am mîncat nimic. +in 'ricina
slăbiciunii nu am 'utut nici să mă ridic, ca să mă duc du'ă a'ă. M-am ru%at din nou lui +umne"eu.
.înd ame&eam, stri%am în neştire; <+oamne, nu mă lăsa8 +oamne, fie-&i milă de mine8= .red că nu
am făcut nimic altceva tim' de două sau trei ore. )rînt de oboseală, am adormit. M-am tre"it
noa'tea tîr"iu. Mă sim&eam mai răcorit, dar tare slăbit şi mi-era foarte sete. (entru că nu aveam a'ă
în casă, a trebuit să "ac însetat şi am adormit din nou. 5n somn am avut următorul vis;
Mi se 'ărea că şed 'e 'ămînt, în afara îm're$muirii mele, tot în locul unde stătusem şi în tim'ul
furtunii ce se de"lăn&uise du'ă cutremur. +eodată am vă"ut cum coboară dintr-un nor ne%ru un om
strălucitor, încon$urat de flăcări foarte luminoase, şi se lasă 'e 'ămînt. :trălucea atît de tare, încît cu
%reu l-am 'utut 'rivi. )a&a îi era înfricoşătoare şi de nedescris. .înd a 'us $os 'iciorul, 'ămîntul s-a
"%uduit ca în tim'ul cutremurului. @ă"du/ul s-a a'rins în vîlvătăi. 2ici nu a a'ucat bine să 'ună
'iciorul 'e 'ămînt, şi s-a îndre'tat s're mine, cu o suli&ă lun%ă în mina, %ata să mă ucidă. .înd a
a$uns la oarecare de'ărtare, mi-a vorbit. -m au"it o voce răsunătoare şi nu am în&eles decît
următoarele cuvinte; <Kinînd seama că toate încercările nu te-au dus la 'ocăin&ă, trebuie să te
're%ăteşti de moarte8= *ostind aceste cuvinte, omul a ridicat suli&a să mă lovească.
2imeni nu 'oate în&ele%e s'aima ce m-a cu'rins atunci în vis şi im'resia neştearsă, rămasă mult
tim' du'ă aceea.
33
28 iunie. Mă simt mai bine. :omnul m-a întărit. -ccesul a trecut. M-am 'utut scula. Eroa"a
visului mi-a rămas însă în suflet.
Mă %îndeam că 'oate îmi va reveni cri"a. Trebuia să 'rofit de ră%a" 'entru a %ăsi /rană şi băutură
să le am le îndemînă, dacă voi cădea iarăşi bolnav. -m um'lut o dami%eana mare cu a'ă şi am 'us-
o 'e masă lîn%ă 'at. (entru a face a'a mai bună de băut, am turnat în ea şi ceva rom. -'oi am fri't
'e $eratic o bucată de carne de ca'ră. -m mîncat însă foarte 'u&in.
3ram slăbit. 2u 'uteam umbla mult. (e de altă 'ane eram mî/nit şi cu inima %rea. :tarea aceasta
mă întrista şi mi-cra teamă de întoarcerea cri"ei.
:eara am mîncat trei ouă de broască &estoasă, 'e care le-am co't în cenuşă.
+u'ă cină am încercat să mă 'limb 'u&in. 3iam 'rea slăbit şi 'uşca Nfără de care nu ieşeam
niciodatăO îmi 'ărea %rea. -m făcut cî&iva 'aşi şi m-am aşe"at $os, 'rivind s're marea care se
întindea în fa&a-mi, liniştită şi senină.
M-am ridicat în%îndurat şi trist şi m-am întors s're casă. -m trecut 'e deasu'ra îm're$muirii mele
şi m-am 're%ătit de culcare. 2u aveam însă c/efl să dorm. +e aceea m-am aşe"at 'e un scaun,
a'rin"înd lam'a, căci se înno'ta. 9i centru că eram stă'înit de teama unui nou acces de fri%uri, mi-
am adus aminte că bra"ilienii întrebuin&ea"ă întotdeauna tutunul ca leac îm'otriva fri%urilor, într-o
ladă aveam un balot cu frun"e de tutun. Bnele erau fermentate altele încă ver"i.
M-a îm'ins fără îndoială mîna cerului, căci în ladă am %ăsit tutunul şi, 'entru că tot acolo se
%ăseau şi cele cîteva căr&i salvate de 'e corabie, am luat şi una din :fintele :cri'turi, de care am
'omenit. (înă atunci nu avusesem nici tim', nici 'oftă să le răsfoiesc.
-m luat, aşadar, cartea şi tutunul şi le-am aşe"at 'e masă.
2u ştiam cum să întrebuin&e" tutunul. -m făcut cîteva încercări. Mai întîi am luat o frun"ă şi am
mestecat-o între din&i. M-a ame&it, căci tutunul era verde şi tare, iar eu nu eram obişnuit cu el. -'oi
am muiat o frun"ă în rom şi am lăsat-o să stea vreo trei ore, /otărît să-l beau la culcare. 5n sfîrşit am
mai ars altele 'e cărbuni, as'irînd fumul lor înecăcios.
5n cli'ele acelea m-a 'rins somnul, căci eram ame&it de tutun. -m lăsat lam'a a'rinsă ca să am
lumină la nevoie. -m băut anevoie romul, în care muiasem tutunul, fiind o băutură foarte tare şi cu
miros ne'lăcut, a'oi m-am culcat.
-m sim&it de îndată cum băutura mi se urcă la ca' şi am că"ut într-un somn adînc, din care nu m-
am deşte'tat decît a doua "i 'e la ora trei du'ă-amia"ă. .red însă că de fa't a fost a treia "i, căci am
'ierdut o "i din socoteală, du'ă cum s-a dovedit 'este cî&iva ani. +acă %reşeala s-ar fi datorit
trecerii s're nord şi a'oi s're sud a ecuatorului
C
, 'rin trecerea sa re'etată, ar fi trebuit să 'ierd mai
multe "ile. Totuşi, "iua a rămas 'ierdută şi niciodată nu am ştiut 'recis cum am trecut 'este ea.
M-am tre"it mai vesel şi mai în 'uteri. Mi-era foame. 2u am mai avut fri%uri şi cu încetul mi-am
revenit. 3ra la 2M ale lunii.
0a 3F m-am sim&it bine şi am ieşit cu 'uşca. 2u voiam să mă de'ărte" de casă. -m îm'uşcat vreo
două 'ăsări de mare, care semănau cu %îştele sălbatice. 0e-am adus acasă, dar nu-mi făceau 'oftă,
aşa că am mîncat cîteva ouă de broască &estoasă, foarte %ustoase. :eara am băut din tutunul muiat în
rom. - doua "i nu m-am sim&it bine. 3ra 1 iulie. -m avut din nou fri%uri însă nu 'rea 'uternice.
2 iulie. -"i am folosit din nou tutunul, în toate trei felurile. 0-am făcut foarte tare şi am dublat
cantitatea de băutură. M-am ame&it.
3 iulie. 2u am mai avut fri%uri, dar numai 'este cîteva să'tămîni m-am refăcut 'e de'lin.
+u'ă convalescen&ă, am 'rins iarăşi 'utere. .ăutam acum să-mi în$%/eb un trai cît mai orînduit.
+e la C la 1C iulie am fost ocu'at cu 'limbările "ilnice 'e insulă. Mer%eam cu 'uşca în mînă, cîte
'u&in în fiecare "i, şi asta mai mult ca să mă întreme" du'ă boală. 3ste %reu de înc/i'uit în ce stare
de slăbiciune a$unsesem. )elul nesăbuit în care folosisem tutunul, care lecuise 'oate 'entru 'rima
dată fri%urile, m-a tămăduit într-adevăr, însă m-a slăbit în aşa măsură, încît multă vreme am avut
convulsiuni nervoase. +e aceea nu recomand nimănui acest leac.
C
-utorul face aici o eroare. Trecerea ecuatorului nu are nici o influen&ă asu'ra datei. )ace o confu"ie cu
meridianul de 1JFU sau <linia de sc/imbare a dateiP, unde vasele care trec s're vest sar 'este o "i, iar cele care
trec s're est, se întorc cu o "i îna'oi.
3C
+in această 'ă&anie am dedus că nu trebuie să ies din casă în se"onul 'loios şi nici în tim'ul
'loilor din se"onul secetos, ce erau întovărăşite de furtuni şi ura%ane. 0e-am %ăsit mult mai
'rime$dioase decît cele care cădeau în se'tembrie sau octombrie.
3>
Capitolul %II
CERCETAREA INULEI. TUTUN+ TRU$URI+ LĂMÎI ŞI TRETIE DE "A&ĂR+
TOATE ĂLBATICE+ DAR NICI O URMĂ DE OM. !IICA E ÎNTOARCE CU !UI. MĂ
ÎNC&ID ÎN CAĂ !ENTRU ANOTIM!UL !LOIO.
Mă %ăseam de a'roa'e "ece luni 'e această insulă nefericită. Toate s'eran&ele de scă'are îmi
'ăreau acum foarte înde'ărtate. 2iciodată nu călcase 'icior de om 'e aici. +u'ă ce mi-am întocmit
locuin&a, mi-a venit 'oftă să cunosc mai de a'roa'e 'ăr&ile insulei şi să văd ce 'roduse necunoscute
aş mai 'utea %ăsi.
0a 1> iulie am înce'ut să cercete" mai de a'roa'e insula. -m 'ornit-o mai întîi în susul 'îrăului la
%urile căruia debarcasem 'lutele. +u'ă vreo două mile de umblet, am constatat că flu6ul nu mer%e
mai de'arte. -ici, a'a era lim'ede, rece şi bună de băut. (îrăul secase în 'arte, căci era vreme de
secetă. ?ci şi colo se mai vedeau cîteva oc/iuri de a'ă, dar 'rea 'u&ine ca să 'oată cur%e în vale,
s're mare.
(e malurile 'îrăului se întindeau savane sau 'ăşuni netede şi 'line de iarbă. 5n 'ăr&ile mai ridicate,
unde nu a$un%ea niciodată a'a, am %ăsit frun"e de tutun verde în cantitate mar. .reşteau 'e tul'ini
foarte %roase. :e mai %ăseau acolo şi alte 'lante de soiuri necunoscute şi des're care nu ştiam la ce
'ot folosi.
-m căutat rădăcini de cassaa, din oare 'ieile roşii obişnuiesc s!-şi facă 'îine, dar nu am %ăsit.
-m "ărit 'lante uriaşe de aloes, 'e care încă nu le cunoşteam în sfîrşit am dat de trestie de "a/ăr
crescînd sălbatică. 3ra de 'roastă calitate, din li'să de în%ri$ire. +eocamdată m-am mul&umit cu atît
şi m-am întors acasă. (e drum mă %îndeaui cum să a$un% a în&ele%e rostul şi folosul 'lantelor şi
fructelor 'e oare ?e desco'eream, tot tim'ul cît stătusem în ra"ilia nu luasem în seamă ceea ce
creştea acolo, astfel că din 'ăcate nu învă&asem nimic.
- doua "i, la 16 iulie, am 'ornit din nou 'e acelaşi drum. Mer%înd ceva mai de'arte ca în "iua
trecută, am observat că savanele şi 'ăşunile sînt măr%inite de 'ăduri. -ici am aflat diferite fructe.
(e 'ămînt se %ăseau 'u"derie de 'e'eni, iar vi&a de vie atîrna de co'aci cu ciorc/ine bo%ate, cu
boabe mari şi coa'te.
+esco'erirea aceasta mi-a 'ricinuit o mare bucurie. -m %ustat cîte 'u&in din toate, ferindu-mă să
mănînc 'rea mult. Mi-am adus aminte că 'e cînd mă aflam în robie, 'e coasta -fricii de 2ord,
cî&iva en%le"i, robi ca şi mine, au mîncat odată stru%uri 'rea mul&i. :-au îmbolnăvit de fri%uri şi au
murit. -m %ăsit însă un mi$loc minunat să-i conserv. ?-am uscat la soare şi i-am 'ăstrat în c/i' de
stafide. Mă %îndeam cît de 'lăcut va fi să-i am mai tîr"iu, în se"onul cînd nu se vor mai %ăsi.
Toată seara am 'etrecut-o în locul acela. 2u m-am întors acasă şi 'entru întîia oară am dormit sub
cerul liber. 2oa'tea mi-am luat toate măsurile de 'a"ă, urcîndu-mă într-un co'ac şi odi/nindu-mă
acolo foarte bine. +iminea&a am 'ornit mai de'arte. -m umblat vreo 'atru mile, $udecînd du'ă
lun%imea văii. 4 &ineam mereu s're nord, avînd la sud şi la nord cîte un lan& de dealuri.
+u'ă 'u&in am a$uns într-un loc desc/is, unde valea cobora s're a'us. Bn i"vor de a'ă 'roas'ătă
&îşnea dintr-o stîncă şi cur%ea s're răsărit. (riveliştea era încîntătoare. Totul arăta verde, 'roas'ăt şi
înflorit, semănînd cu o %rădină în veşnică 'rimăvară.
-ra coborît în valea aceea minunată, 'rivind-o necontenit cu o tainică 'lăcere Namestecată totuşi
cu triste&eO. -m "ărit aici nenumăra&i arbori de cacao, 'ortocali şi lămîi. Totul creştea sălbatic 'u&ini
arbori 'ăreau roditori. -m cules lămîi ver"i, care s-au dovedit nu numai 'lăcute la %ust, ci şi foarte
/rănitoare. Mai tîr"iu am amestecat sucul lor cu a'ă şi am făcut o limonada bună şi răcoritoare.
-veam destulă treabă acum. Trebuia să cule% şi să rar totul acasă. M-am /otărît să-mi fac 'rovi"ii
de stru%uri, 'ortocale şi lămîi, astfel ca să am de a$uns 'entru se"onul 'loilor, ce ştiam că se
a'ro'ie.
-m adunat într-un loc un maldăr de stru%uri şi într-altul un morman de lămîi. 0uînd cîte 'u&in din
fiecare, m-am întors acasă. @oiam să vin din nou, aducînd un sac ca să iau şi restul.
36
-m a$uns acasă Naşa cum voi s'une de acum înainte cortului şi 'eşterii meleO 'este trei "ile, căci
atît a durat călătoria la întoarcere. :tru%urii s-au stricat 'e drum, "drobindu-se din 'ricina %reută&ii.
0ămîile au a$uns cu bine, însă erau 'rea 'u&ine.
- doua "i, la 1M iulie, am făcut două săcule&e şi am 'ornit să-mi adun recolta. .înd am a$uns la
locul unde lăsasem %rămada de ciorc/ini bo%a&i şi frumoşi, am %ăsit totul stricat, îm'răştiat şi călcat
în 'icioare, iar o bună 'arte din stru%uri mînca&i. -m dedus că 'rin a'ro'iere trebuie să se %ăsească
animale sălbatice. +ar nu ştiam ce fel de animale.
@ă"înd că nu 'uteam strîn%e stru%urii şi nici să-i iau cu mine în cantită&i 'rea mari, căci se stricau,
am %ăsit o altă solu&ie. -m cules mai mul&i ciorc/ini, 'e care i-am atîrnat de crăcile co'acilor, ca să
se usuce la soare. -m luat a'oi cu mine mai multe lămîi, cărîndu-le acasă. 5ntors din această
călătorie, mi-am amintit cu mare bucurie de belşu%ul şi frumoasa aşe"are a văii, adă'ostită de
furtuni, avînd a'ă şi 'ădurea în a'ro'iere.
-m constatat că alesesem cea mai ne'otrivită 'arte a insulei 'entru a-mi aşe"a locuin&a. +u'ă
multă c/ib"uială eram %ata să mă mut şi să-mi fac o casă într-un loc unde sa fiu tot atît de bine
adă'ostit ca şi în vec/iul loc, însă în cealaltă 'arte a insulei, mai 'lăcută şi mai îmbelşu%ată.
Eîndurile acestea m-au stă'înit cîtva tim' şi mi-erau foarte dra%i, deoarece frumuse&ea locului mă
is'itea mereu.
Tudecînd însă lucrurile mai îndea'roa'e, mi-am "is că mă %ăsesc 'e &ărmul mării, unde totuşi s-ar
mai 'utea întîm'la ceva s're binele meu. (oate că aceeaşi soartă /aină, care mă aruncase aici, 'utea
să mai aducă şi al&i nenoroci&i. 5nc/is între 'ăduri şi coclauri, îmi 'relun%eam ca'tivitatea şi
nimiceam orice 'utin&ă de scă'are. +e aceea nu trebuia să mă mut.
3ram însă atît de îndră%ostit de acele melea%uri, încît mi-am 'etrecut acolo tot restul lunii iulie.
+eşi mă /otărîsem să nu mă mai mut, am înce'ut totuşi să-mi fac acolo o colibă mică, 'e care am
îm're$muit-o cu un %ird dublu foarte solid şi înalt. -m întărit bine 'ere&ii %ardului .u ramuri de
co'aci. +ormeam aici, la adă'ost si%ur, cîte două şi trei no'&i la rînd. Eardul îl urcam cu a$utorul
scării, ca şi în cealaltă locuin&ă. -veam acum o casă la &ară şi una 'e coasta mării. (înă la înce'utul
lui au%ust am muncit de "or şi am terminat coliba.
Tocmai o is'răvisem şi înce'eam sa ma bucur de rodul muncii mele cînd s-au 'ornit 'loile.
Trebuia să mă înc/id iarăşi în locuin&a cea vec/e. .u toate că aveam şi la &ară un cort, făcut dintr-o
bucată de 'în"ă de corabie, acolo nu eram a'ărat de furtuni cum mă a'ăra aici stîncă, şi nu aveam
nici 'eştera în care să mă adă'ostesc cînd 'oto'eau 'loile.
-m mai s'us că 'e la înce'utul lunii au%ust terminasem coliba şi înce'usem să mă bucur de ea.
0a 3 au%ust am %ăsit stru%urii bine usca&i şi transforma&i în stafide %ustoase, i-am dat $os şi bine am
făcut, căci altfel i-ar fi stricat 'loile şi aş fi 'ierdut cea mai bună 'arte a /ranei mele de iarnă.
-veam acum vreo două sute de le%ături mari. 5ndată ce i-am cărat în 'eşteră, au înce'ut 'loile. +e
atunci, adică de la 1C au%ust, a 'louat a'roa'e "ilnic 'înă în mi$locul lui octombrie. Lile de-a rîndul
nici nu îndră"neam să ies din 'eşteră.
5n acel se"on mi s-a înmul&it familia în c/i' ciudat. Bna din 'isicile mele fu%ise şi o credeam
'ierdută, ne-mai ştiind nimic de ea. (e la sfîrşitul lunii au%ust s-a întors acasă cu trei 'ui. )a'tul era
sur'rin"ător 'entru că nu aveam motan. 3 adevărat că îm'uşcasem o 'isică sălbatică. 4 cre"usem
cu totul diferită de 'isicile noastre euro'ene. (isoii semănau însă cu 'isicile noastre domestice. Mai
tîr"iu s-au înmul&it într-atît, încît am fost nevoit să îm'uşc o 'arte din 'isici, iar 'e celelalte să ie
%onesc din casă.
+e la 1C la 26 au%ust a 'louat fără încetare. 2-am ieşit, căci învă&asem să mă feresc de ume"eală.
5nce'înd să simt li'sa vînatului, am ieşit de vreo două ori, îm'uşcînd o dată o ca'ră sălbatică. 0a 26
au%ust am avut noroc %ăsind o uriaşă broască &estoasă. -veam iarăşi /rană din belşu%. Mesele mele
erau astfel alcătuite; diminea&a, un ciorc/ine de stru%uri, la 'r!n", o bucată de carne fri'tă de ca'ră
sau de broască &estoasă Ndin nefericire nu aveam oale în care să fierb sau să %ătesc mîncareaO, iar la
cină, două sau trei ouă de broască &estoasă.
5n tim'ul 'loilor, cînd eram silit să stau la adă'ost, am lucrat "ilnic cîte două sau trei ceasuri la
lăr%irea 'eşterii. -m să'at un tunel în stîncă, ieşind dincolo de îm're$muirea mea. (uteam acum să
intru şi să ies din casă şi 'e acolo. 2u mă sim&eam bine, căci acum eram cu locuin&a desc/isă. 2u
3I
mai dormeam liniştit, cu toate că nu aveam nici un motiv 'recis, căci nu vă"usem 'e insulă nici o
vietate mai mare deoît ca'rele.
30 septembrie. -"i 'ră"nuiesc nefericita "i cînd am a$uns aici. -m socotit toate crestăturile şi,
adunîndu-le am %ăsit 36> de "ile. -m 'ostit 'înă la a'usul soarelui. -'oi am mîncat un 'esmet şi
stru%uri şi m-am culcat, sfîrşind "iua du'ă cum o înce'usem.
2u &inusem nici o duminică în ultimul tim', căci le uitasem şirul, neînsemnîndu-le cu o crestătură
mai mare. +u'ă ce am numărat din nou crestăturile, am îm'ăr&it tim'ul trecut în să'tămîni,
deosebind fiecare a şa'tea "i ca "i de sărbătoare. -stfel am a$uns să văd că 'ierdusem o "i sau două
din răbo$ul vremii.
.urînd du'ă aceasta a înce'ut să mi se termine cerneala. .a să fac economie, nu am mai descris
decît întîm'lările cele mai însemnate, fără a mai 'omeni de celelalte.
5n&ele%eam acum rostul anotim'urilor uscate şi al celor 'loioase şi am învă&at să mă folosesc de
ele cum se cuvine. Toate învă&ăturile m-au costat foarte scum', du'ă cum se 'oate vedea din
e6em'lul ce urmea"ă;
-m mai 'ovestit cu cîtă %ri$ă am strîns şi 'us deo'arte cele cîteva s'ice de or" şi ore", crescute în
c/i' atît de minunat. *ăsăriseră vreo trei"eci de fire de ore" şi două"eci de or". +u'ă 'loi am cre"ut
că venise vremea să le semăn, căci la amia"ă soarele era acum s're sud.
-m să'at o bucată de &arină cu sa'a-mi de lemn. -'oi am des'ăr&it-o în două. 5ntr-una voiam să
semăn ore", iar în cealaltă or". .înd să semăn, m-am %îndit că nu-i bine să 'un toată sămîn&a,
deoarece nu ştiam dacă vremea este 'otrivită, aşa că am 'ăstrat cam o treime.
Mare noroc am avut, căci nu a răsărit nimic din ce am semănat atunci. -u urmat lunile secetoase.
(ămîntul s-a uscat şi semin&ele, li'site de ume"eală, nu au încol&it 'înă ce nu au venit din nou
'loile. -tunci au răsărit ca şi cînd ar fi fost semănate din nou.
.înd am vă"ut că nu răsare nimic şi am %/icit 'ricina, am căutat altă bucată de 'ămînt. Mai 'u&in
uscată, 'entru o nouă încercare. -m să'at un loc a'roa'e de noua mea locuin&ă şi am sădit sămîn&a
în februarie, 'u&in înaintea ec/inoc&iului de 'rimăvară. -vînd cele două luni 'loioase ale lunilor
martie şi a'rilie, 'lantele au răsărit frumos şi au dat s'ice bo%ate. 2ici de data aceasta nu
îndră"nisem să semăn în între%ime 'u&ina sămîn&a ce-mi rămăsese, aşa că recolta a fost mică, doar
vreo 'atru litri din fiecare fel. +atorită acestor încercări am a$uns a şti 'recis că 'ot ob&ine două
recolte 'e an şi care este tim'ul 'otrivit 'entru semănat. 5n tim' ce s'icele creşteau, am făcut o
desco'erire ce mi-a fost de folos mai tîr"iu.
5ndată ce au trecut 'loile şi vremea s-a statornicit în bine, cam 'rin noiembrie, m-am dus să-mi
văd recolta din mi$locul insulei. Totul era aşa cum lăsasem cu luni în urmă. 5m're$muirea de %ard
dublu era întrea%ă, iar 'arii, tăia&i dintre co'acii din vecinătate, 'rinseseră rădăcini. -veau acum
crăci lun%i, ca şi sălciile tine6a în 'rimul an. 2u ştiam ce soi de co'aci erau. -m fost sur'rins şi
foarte bucuros de ceea ce se î urî tri'lase. -m tuns co'acii şi i-am lăsat să crească. 2ici nu se 'oate
descrie ce frumos s-au de"voltat în trei ani. .u toate că îm're$muirea avea un diametru de două"eci
şi cinci de Har"i, a fost în curînd aco'erită toată de co'aci. Bmbra lor mă ferea acum de soare în tot
tim'ul secetos.
+in această 'ricină am tăiat şi alte ramuri din aceiaşi co'aci şi le-am 'lantat în $urul locuin&ei
celei vec/i. 0e-am aşe"at 'e două şiruri, cam la o't Har"i de'ărtare de îm're$muirea e6istentă. :-au
'rins şi a crescut un umbrar frumos, care mai tîr"iu s-a dovedit un minunat mi$loc de a'ărare, du'ă
cum voi 'ovesti la tim'ul 'otrivit.
-m constatat că aici anul nu 'oate fi îm'ăr&it ca la noi în 3uro'a în iarnă şi vară, ci în anotim'uri
secetoase şi 'loioase, du'ă cum urmea"ă;
$umătate din februarie, luna martie şi $umătate din a'rilie; anotim' 'loios, soarele fiind a'roa'e
sau c/iar la ec/inoc&iuR
$umătate din a'rilie, lunile mai, iunie şi iulie, $umătate din au%ust; anotim' secetos, soarele fiind
la nord de ecuatorR
$umătate din au%ust, luna se'tembrie şi $umătate din octombrie; anotim' 'loios, soarele trecînd
acum s're sudR
3J
$umătatea lunii octombrie, lunile noiembrie, decembrie şi ianuarie, $umătatea lunii februarie;
anotim' secetos, soarele fiind la sud de ecuator.
-notim'urile 'loioase erau cîteodată mai lun%i sau mai scurte, du'ă cum suflau v!nturile. 9tiind
din e6'erien&ă tristele urmări ale ume"elii, am căutat să ies cît mai 'u&in în aceste anotim'uri şi să-
mi strîn% /rană din belşu%. -veam multe îndeletniciri 'otrivite şi 'entru vremea 'loilor, %ăsind
'rile$ul să fac lucruri ce-mi li'seau şi care cereau răbdare şi multă sîr%uin&ă.
-m încercat între altele să fac un coş. +ar toate nuielele 'e care le-am %ăsit se ru'eau 'rea uşor şi
nu foloseau la nimic. .e bine îmi 'rindea acum obiceiul 'e care-l avusesem fiind co'il, anume de a
'rivi la îm'letitul coşurilor din oraşul meu natal. -vînd, aşa cum au de obicei băie&ii, mult s'irit de
observa&ie şi %ata să dau la nevoie o mînă de a$utor, învă&asem oarecum meşteşu%ul şi acum nu-mi
li'sea decît materialul. Mi-a dat 'rin minte că ramurile co'acilor din care tăiasem 'arii 'entru
îm're$muire ar 'utea fi la fel de bune ca cele de salcie sau de răc/ită din -n%lia, aşa că m-am
/otărît să fac o încercare.
M-am dus a doua "i la <&ară= şi am tăiat cîteva ramuri mai sub&iri, ce le-am %ăsit 'e 'lacul meu.
M-am întors din nou cu securea şi am tăiat 'u"derie de ramuri, 'e care le-am 'us la uscat în o%rada
cea nouă. .înd au fost bune de întrebuin&at, le-am dus acasă, 'ăstrîndu-le în 'eşteră.
5n se"onul următor am îm'letit multe coşuri, de toate mărimile, atît 'entru cărat 'ămîntul cît şi
'entru 'ăstrat cîte ceva în ele. 2u erau 'rea frumoase, însă folositoare, şi am avut %ri$ă să nu le duc
niciodată li'sa. *eînnoindu-mi 'rovi"ia de nuiele, am îm'letit alte coşuri mai mari şi mai %rele, în
care voiam să-mi 'ăstre" %rînele atunci cînd recolta ar fi a$uns mai îmbelşu%ată.
+u'ă ce am trecut şi 'este aceasta %reutate 'entru care mi-a trebuit multă vreme, m-am %îndit
cum sa re"olv alte c/estiuni tot atît de însemnate. 2u ştiam cum să fac vase în care să 'ăstre" a'a.
5n afară de două butoiaşe a'roa'e 'line cu rom, mai aveam sticle şi cîteva dami%ene, însă nici o
oală în care să fierb mîncarea. 3 adevărat că luasem un ceaun de 'e corabie. 3ra însă mult 'rea
mare 'entru nevoile mele.
5n afară de acestea, mai doream mult o 'i'ă. 2iciodată însă nu am reuşit să-mi fac una, cu toate că
mai tîr"iu s-a %ăsit solu&ia şi în această 'rivin&ă.
Toată vara am muncit la întărirea %ardului şi la 'rocurarea şi uscarea nuielelor 'entru coşuri.
:-a mai ivit a'oi o nouă îndeletnicire, care mi-a luat mai mult tim' decît credeam şi decît aveam
de 'ierdut.
3M
Capitolul %III
CEA DE A DOUA CERCETARE A INULEI. !A!A$ALUL !E CARE L'AM ÎN%Ă*AT
Ă %ORBEACĂ. DECO!ERIREA UNEI !ĂR*I NOI A INULEI. BROAŞTE
*ETOAE ŞI !ĂĂRI MARINE. !RINDEREA ŞI DOME'TICIREA UNUI IED.
-m 'ovestit mai înainte că mă /otărîsem să cunosc toată insula. Bmblasem în susul 'îrăului 'înă
la locul unde îmi clădisem coliba. @oiam acum să mer% mai de'arte şi, luînd-o 'rin vale, să a$un%
la mare. -m luat 'uşca, securea, dinele şi, cu o cantitate mai mare de 'ulbere şi de %loan&e ca de
obicei, cu doi 'esme&i şi stafide din belşu% în tolbă, am 'ornit-o la drum. Trecînd 'rin valea unde se
%ăsea coliba şi a$un%înd la mar%inea ei, am vă"ut marea s're a'us.
@remea fiind foarte lim'ede, am "ărit 'ămînt la o mare de'ărtare. 2u ştiu dacă era o insulă sau un
continent. :e desluşea numai un &inut muntos, 'ărînd a se întinde de la vest la sud-vest la o mare
distan&ă. +u'ă socoteala mea, 'ămîntul nu 'utea fi la mai 'u&in de cincis're"ece sau două"eci de
le%/e.
2u aveam de unde şti ce 'arte a lumii 'utea să fie, dar ştiam că trebuie să facă 'arte din -merica.
Kinutul trebuia să se %ăsească, du'ă socoteala mea, a'roa'e de dominioanele s'aniole, şi era locuit
fără îndoială de sălbatici. +acă aş fi debarcat acolo, m-aş fi %ăsit desi%ur în condi&iuni mult mai rele
decît cele de aici.
-stfel am fost de'lin mul&umit de /ără"eala cerului, e care abia acum înce'eam s-o în&ele% şi să
văd că îmi fusese s're bine. M-am liniştit şi am încetat de a ă mai întrista cu doruri deşarte.
Mă %îndeam că dacă acolo se %ăseşte într-adevăr o coastă s'aniolă, voi "ări din cînd în cînd
corăbii tre-cînd 'e acest drum. ?ar dacă nu era decît o coastă sălbatică între &ara s'aniolă şi ra"ilia,
locuitorii ei erau canibali, mîncători de oameni, care nu se dădeau în lături să ucidă şi să mănînce
toate fiin&ele omeneşti ce le cădeau în mîini.
)rămîntat de aceste %înduri, am 'ornit mai de'arte. -m %ăsit şi 'e această coastă a insulei savane
şi cîm-'ii întinse, 'line de flori şi ierburi, încon$urate de fermecătoare 'ăduri. -m "ărit nenumăra&i
'a'a%ali. @oiam să 'rind unul, ca să-l îmblîn"esc şi să-l învă& să vorbească. (înă la urmă am reuşit
să 'rind un 'a'a%al tînăr, 'e care l-am doborît lovindu-l cu bă&ul. 0-am dus cu mine acasă, dar
numai 'este cî&iva ani a înce'ut să vorbească. 0-am învă&at să mă c/eme 'e nume. Mai tîr"iu s-a
întîm'lat ceva foarte straniu şi cara%/ios, de care vă voi vorbi la tim'.
.ălătoria a fost foarte 'lăcută. -m %ăsit sumedenie de ie'uri şi vul'i, de alte soiuri decît acelea
cunoscute mie. -m îm'uşcat cî&iva ie'uri, însă nu mi-am dat osteneala să-i mănînc, căci nu duceam
li'să de /rană. -veam ca're, 'orumbei şi broaşte &estoase, dar mai ales stru%uri usca&i. .red că nici
'ia&a cea mare din 0eaden/all n-ar fi fost în stare să-mi 'rocure o masă mai îmbelşu%ată şi în
'ro'or&ie cu numărul oas'e&ilor. 3 adevărat că soarta mea era de 'lîns, dar aveam totuşi de ce să fiu
recunoscător cerului, căci nu duceam li'să de nimic. -veam de toate din belşu% şi 'e deasu'ra
trufandale.
5n această e6'edi&ie nu am umblat niciodată mai mult de două mile 'e "i. Mă întorceam adesea în
aceleaşi locuri şi colindam îm're$urimile 'entru a vedea şi a desco'eri cît mai multe. Mă întorceam
frînt de oboseală la locul unde îmi 'ro'usesem să-mi 'etrec noa'tea. Mă odi/neam într-un co'ac
sau mă încon$uram cu 'ari înfi'&i în 'ămînt, 'entru ca nici o fiară sălbatică să nu se 'oată a'ro'ia
de mine fără să mă tre"ească.
.înd am a$uns la coastă, mi-am dat seama că soarta îmi /ără"ise 'artea cea mai rea a insulei.
+incoace, 'la$a era aco'erită cu nenumărate broaşte &estoase, 'e cînd în 'artea unde locuiam,
%ăsisem doar trei într-un an şi $umătate. -ici mai erau, în afară de broaşte, şi nenumărate 'ăsări, de
multe soiuri, unele 'e care le mai vă"usem şi altele 'e care nu le cunoşteam, dintre care unele cu
carne foarte %ustoasă nu le ştiam numele la nici una, afară de 'in%uini.
0e 'uteam uşor îm'uşca, însă făceam economie mare de 'raf de 'uşcă şi 'referam să ucid o
ca'ră, ce-mi era mai de folos. +eşi se %ăseau mai multe ca're decît în 'artea cealaltă, aici era mai
anevoie de vînat, fiind şes şi ca'rele 'rin"înd uşor de veste cînd mă a'ro'iam.
CF
.u toate că această 'arte a insulei era mult mai 'lăcută decît a mea, mărturisesc că nu aveam nici
o 'oftă să mă mut. Mă obişnuisem cu locuin&a mea şi cu felul de via&ă. -ici veneam numai în
e6'edi&ie, 'e cînd dincolo mă sim&eam acasă.
-m umblat de-a lun%ul &ărmului, s're răsărit, a'roa'e douăs're"ece mile. -'oi am înfi't ca semn
un 'ar %ros în nisi' şi m-am /otărît să mă întorc acasă. .ălătoria următoare voiam s-o fac 'e
cealaltă 'arte a insulei, luînd-o s're răsărit de casa mea şi, ocolind, să a$un% la locul 'e care îl
însemnasem cu a$utorul 'arului aceluia.
0a întoarcere am a'ucat 'e alt drum. .redeam că voi avea tot tim'ul vederea asu'ra insulei şi că
mă voi 'utea orienta astfel s're casă. M-am înşelat. +u'ă vreo trei mile am coborît într-o vale
încon$urată de dealuri îm'ădurite. -m 'ierdut direc&ia. :-a mai întîm'lat, s're nenorocul meu, ca să
nu se mai vadă nici ra"ele soarelui, căci s-a lăsat o cea&ă care a &inut vreo trei "ile, cît am rătăcit 'rin
vale. (înă la urmă am fost nevoit să mă întorc 'e coastă, să re%ăsesc semnul şi s-o iau îna'oi 'e
drumul 'e care venisem.
3ra foarte cald. .ăram cu %reii 'uşca, %loan&ele, securea şi celelalte lucruri oare mă îm'ovărau.
.îinele meu a sur'rins 'e drum un ied şi s-a nă'ustit asu'ra lui. -m dat fu%a să-l sca' cu via&ă din
col&ii dulăului. @oiam să-l duc acasă. -desea m-am %îndit să fac rost de vreo doi ie"i şi să cresc o
turmă de ca're domesticite, care să-mi 'rocure /rana atunci cînd mi se va termina 'raful de 'uşcă
şi %loan&ele.
0-am le%at cu o sfoară de %ît şi astfel l-am dus 'înă la colibă. -ici am înc/is iedul în o%radă şi m-
am %răbit s're casă, de unde li'sisem a'roa'e o lună.
2ici nu 'ot s'une cu ce mul&umire am intrat în cuibul meu şi m-am culcat în /amac. Mica
e6'edi&ie, fără nici un 'o'as odi/nitor, fusese într-adevăr ne'lăcută 'entru mine. -cum, căminul
meu mi se 'ărea în"estrat cu un confort fără 'erec/e. Totul era atît de 'lăcut în $ur, încît m-am
/otărît să nu mă mai duc niciodată 'rea de'arte, atîta tim' cît îmi este sortit să rămîn 'e această
insulă.
4 să'tămînă întrea%ă m-am odi/nit, %ustînd din toate bunătă&ile. -m făcut o colivie 'entru
'a'a%al, care acum se arăta blînd şi înce'use să se de'rindă cu mine. Mi-am adus aminte a'oi de
bietul ied, 'e care-l uitasem la colibă. M-am dus re'ede şi l-am %ăsit a'roa'e mort de foame. )iind
înc/is, nu fusese în stare să-şi %ăsească /rană. -m tăiat îndată cîteva ramuri şi frun"e şi i le-am
aruncat 'este %ard.
+u'ă ce l-am /rănit, am voit să-l le% ca înainte şi să-l duc acasă. 2u era nevoie, căci se făcuse atît
de blînd, încît mă urma ca un că&el. .u tim'ul s-a făcut şi mai blînd şi era nes'us de dră%ălaş. -
rămas 'e lîn%ă casă şi nu mai voia să mă 'ărăsească.
@enise acum şi anotim'ul 'loios al toamnei. -m 'ră"nuit "iua de 3F se'tembrie, aniversarea
debarcării mele în insulă, cu aceeaşi evlavie ca mai înainte. 3ram acum de doi ani 'e insulă şi nu
aveam mai multă năde$de de scă'are ca în 'rima "i.
)ără a obosi 'e cititor cu o dare de seamă tot aşa de amănun&ită asu'ra vie&ii mele ca în 'rimul an,
trebuie să s'un că rareori am stat de%eaba. Tim'ul mi-era îm'ăr&it cu sfin&enie 'entru fiecare treabă
"ilnică. #oinăream cu 'uşca în căutarea vînatului, ceea ce îmi lua de obicei trei ore în fiecare
diminea&ă, de cîte ori nu 'toua. .înd mă întorceam acasă, trebuia să îm'art, să 'un la uscat, să
'ăstre" şi să 're%ătesc vînatul sau 'rovi"iile aduse, şi treaba îmi lua o bună 'arte din "i.
0a nămie"i, căldura devenea atît de mare, încît nu mă mai 'uteam mişca. 2u-mi rămîneau deci
'entru lucru în casă decît vreo 'atru ore s're înserat. :e întîm'la adesea să-mi sc/imb orele de
vînat cu cele de lucru. +acă mai &ineam seama şi de neobişnuita %reutate cu care lucram din 'ricina
neîndemînării, a li'sei de scule şi a$utoare, în&ele%eam de ce îm'lineam totul cu oarecare
încetineală.
+e 'ildă, mi-au trebuit 'atru"eci şi două de "ile ca să fac o sin%ură scîndură 'entru 'oli&a din
'eşteră. +oi oameni, cu un ferăstrău şi uneltele necesare, ar fi tăiat şase bucă&i din acelaşi co'ac în
$umătate de "i. (e cînd eu iată ce trebuia să fac; mai întîi trebuia să ale% un co'ac %ros, căci aveam
nevoie de seînduri late. 5mi trebuiau trei "ile să-l tai şi încă două ca să-l cură& de crăci. +u'ă o
nesfîrşită trudă, tot cio'lind şi tăind, a$un%eam să-l micşore" într-atît, încît să-l 'ot urni din loc.
-'oi îl întorceam şi-l nete"eam 'e o 'arte. +u'ă aceea cio'leam cealaltă fa&ă 'înă ce aduceam
C1
seîndură la %rosimea de vreo trei de%ete. 4ricine 'oate $udeca ce muncă uriaşă însemna aceasta
'entru mine. +ar cu răbdare şi sîr%uin&ă am a$uns să învin% toate %reută&ile.
-m 'ovestit totul numai ca să arăt de ce c/eltuiam atîta tim' 'entru aşa de 'u&ină is'ravă, şi
anume că ce s-ar fi făcut lesne cu a$utor şi cu scule devenea o muncă %rea şi lun%ă cînd eram nevoit
s-o fac sin%ur, numai cu mîinile mele.
:e a'ro'iau lunile noiembrie şi decembrie, în care aşte'tam recolta de or" şi ore". :emănăturile
nu erau 'rea întinse, căci 'usesem semin&e 'u&ine, du'ă cum am şi 'ovestit. *ecolta era
'romi&ătoare, cînd deodată era să 'ierd totul din 'ricina unor duşmani îm'otriva cărora cu %reu mă
'uteam a'ăra.
.a'rele şi ie'urii %ustaseră din dulcea&a tul'inilor îndată ce răsăriseră, şi acum se îndesau să le
roadă, %ata să nimicească totul. 2u am %ăsit alte mi$loace de a'ărare decît să îm're$muiesc terenul.
Trebuia s-o fac re'ede, căci animalele îmi stricau recolta. 0anul meu fiind mic, am făcut în trei
să'tămîni toată îm're$muirea, a'oi am îm'uşcat cîteva animale şî am le%at cîinele acolo ca să
'ă"ească şi să latre noa'tea. 5n scurt tim' duşmanii s-au retras şi s'icele au crescut mari şi
frumoase, înce'înd să se coacă.
+u'ă ce am scă'at de aceste animale, am avut de furcă cu 'ăsările, ce se re'e"eau la s'icele
coa'te. 5ntr-o "i, ducîndu-mă să văd cum mer%e recolta, am "ărit o sumedenie de 'ăsări adunate 'e
co'aci, aşte'tînd să 'lec. -m tras îndată în ele, căci aveam întotdeauna 'uşca la mine. 5n aceeaşi
cli'ă s-au ridicat din /oldă altele, 'e care nu le vă"usem.
-sta m-a 'us 'e %înduri. (revedeam că-mi vor mînca în cîteva "ile toată recolta, lăsîndu-mă
muritor de foame, căci nu voi mai fi niciodată în stare să am 'îine.
2u ştiam ce să fac. 3ram /otărît ca la nevoie să stau "i şi noa'te de stra$ă. 5n 'rimul rînd am intrat
în /olde să văd cît de mare era 'a%uba. -m %ăsit că 'ăsările stricaseră o bună 'arte din s'ice, însă
cele mai multe erau încă 'rea ver"i 'entru ele şi 'a%uba nu era 'rea mare. (uteam să mai ob&in o
recoltă bo%ată dacă reuşeam să salve" restul. -scuns în /olde, mi-am încărcai 'uşca, a'oi, ieşind,
am observat că tîl/arii coco&a&i în co'aci aşte'tau cli'a 'lecării mele s're a se nă'usti din nou
asu'ra 'ră"ii. -m făcut doar cî&iva 'aşi. 4bservînd că nici nu ieşisem bine din vă"ul lor şi 'ăsările
se şi furişaseră una cîte una 'rin /olde, m-am înfuriat şi nu le-am mai în%ăduit să se lase cu toatele
$os.
9tiam că orice %răunte înseamnă o bucă&ică de 'îine 'ierdută. -'ro'iindu-mă de %ard, am tras
îm'uşcînd trei 'ăsări. 0e-am luat şi le-am 'ede'sit du'ă străvec/ile datine din -n%lia, s'în"urînd
'e răufăcătoare în vă"ul celorlal&i, ca 'ildă înfricoşătoare. 2ici nu se 'oate înc/i'ui ce efect am
dob!ndit în acest c/i'. 2ici o 'asăre nu s-a mai a'ro'iat de /olde. Toate au 'ărăsit nu numai
cîm'ul cu %rîne, ci întrea%a "onă a insulei şi nu am mai "ărit nici una, atîta tim' cît s'erietoarele au
rămas atîrnate în acel loc. @ă înc/i'ui&i cît de fericit eram.
(e la sfîrşitul lunii decembrie am strîns recolta. 2u aveam coasă, nici seceră, dar am reuşit să-mi
în$%/ebe" ceva asemănător din nişte săbii scurte şi 'umnale ce le aveam de 'e corabie. (rima mea
recoltă fiind mică, secerişul n-a fost ceva anevoios. -m stfîns recolta du'ă cum m-am 'rice'ut,
tăind numai s'icele şi 'unîndu-le într-un coş mare, îm'letit anume. -m cărat totul acasă, s'icele le-
am frecat în 'alme, ale%înd boabele. +in această recoltă am scos două bani&e de ore" şi două şi
$umătate de or". 2u eram însă si%ur de aceste cantită&i, căci 'e atunci nu aveam cu ce ?e măsura.
*ecolta era o mare îmbărbătare 'entru mine. -cum vedeam că va sosi vremea cînd +umne"eu îmi
va dărui şi 'îine.
+eocamdată încă nu ştiam cum să macin şi să fac făină din %rîne, nici cum să cern făină. 2u ştiam
să fac 'îine şi nici nu aveam unde să o coc. +in această 'ricină şi 'entru că voiam să strîn% o
cantitate mai mare de %rîne, m-am /otărît să nu mă atin% de ele, ci să le las de sămîn&ă, dar să-mi
întrebuin&e" toate orele de lucru 'entru 're%ătirea celor necesare în viitor fabricării făinii şi 'îinii.
-cum se 'utea s'une într-adevăr că muncesc 'entru 'îinea "ilnică. .red că 'u&ină lume se %îndeşte
cît de cît la toate acele nenumărate lucruri mărunte ce servesc la 'rocurarea, 're%ătirea, facerea şi
terminarea acestui sin%ur lucru - 'îinea.
Mie însă, care trăiam redus la cea mai sim'lă e6'resie a vie&ii, mi-a fost dat să desco'ăr toate
acestea cu ca"nă şi trecînd de atîtea ori 'rin cum'ene mari. 5mi dădeam seama de situa&ia mea cu
C2
fiece "i care trecea, ba c/iar din cli'a în cart am avut cel clintii 'umn de %răun&e, venit în c/i' atît
de neaşte'tat.
2u aveam 'lu% ca să întorc %lia, nici sa'ă s-o des&elenesc. +u'ă cum am 'ovestit, mi-am făcut o
sa'ă de lemn. 0ucram 'rost cu ea şi, deşi mi-au trebuit multe "ile de ca"nă ca să o fac, nu numai că
s-a stricat foarte re'ede, căci nu avea fier la vîrf, dar şi munca mea era mult mai %rea şi mai 'rost
făcută. Munceam totuşi cu răbdare, îndurînd cu inimă %rea că lucrul era înde'linit aşa de rău. .înd
să sădesc semin&ele, nu am avut %ra'ă. M-am 'limbat de-a lun%ul &arinei, tîrînd du'ă mine o cracă
mare şi %rea, mai mult scăr'inînd 'ămîntul cu ea decît făcînd treabă aşa cum s-ar fi cuvenit.
.înd au crescut s'icele, am 'ovestit cît mi-au dat de lucru, cum a trebuit să îm're$muiesc %rînele,
să le a'ăr, să le cosesc, să le strîn% şi să le car acasă. -'oi să le bat, să le vîntur, să le ale% de 'leavă
şi, în sfîrşit, să le 'ăstre".
Mi-ar fi trebuit o moară să le macin, site 'rin care să cern făina, dro$die şi sare cu care să o 'refac
în 'îine şi un cu'tor 'entru co't.
+e toate acestea am fost nevoit să mă li'sesc, du'ă cum se va vedea. 2u-i mai 'u&in adevărat însă
că %rînele mi-au adus o mare mîn%îiere şi au însemnat un mare noroc 'entru mine. Munca era
istovitoare, dar nu aveam încotro. Tim' 'rea 're&ios nu am 'ierdut. 4rînduisem în aşa fel totul,
încît să am în fiecare "i cîteva ore 'entru această îndeletnicire şi, 'entru că mă /otărîsem ca
deocamdată să 'ăstre" %rînele, am avut înaintea mea şase luni între%i, în care m-am străduit să
desco'ăr mi$loacele 'rin care să-mi întocmesc toate uneltele de care aveam trebuin&ă în vederea
ob&inerii făinii.
Mai întîi am destinat o bucată mai mare de 'ămînt, căci aveam acum mai multe semin&e. 5nainte
de aceasta, am 'ierdut o să'tămînă ca să fac o sa'ă, care a ieşit 'înă la urmă mult mai %rea şi cerea
o muncă îndoită şă o mînuieşti. -m trecut şi 'este asta şi am însămîn&at %răun&ele 'e două fîşii
mari, aşe"ate cît mai a'roa'e d; casă. 0e-am îm're$muit cu %ard viu, tăind &e'uşii din aceeaşi
'ădure din care mai tăiasem înainte, ştiind că 'rind rădăcini. 5ntr-un an %ardul a crescut des şi ştiam
că nu va mai avea nevoie de nici o re'ara&ie. -ceastă treabă mi-a luat nu mai 'u&in de trei luni, căci
era anotim'ul 'loios şi nu 'uteam ieşi.
.înd 'loua şi trebuia să stau în casă, mă îndeletniceam cu diferite treburi. Trebuie s'us că 'e cînd
lucram, mă distram cu 'a'a%alul şi-l învă&am să vorbească. .urînd a ştiut să-şi s'ună numele şi
stri%a foarte tare <(400=. -ceasta a fost 'rima vorbă rostită de altcineva decît de mine de cînd mă
aflam 'e insulă.
+u'ă cum am s'us, aceasta nu era 'ro'riu-"is munca mea, ci numai o îndeletnicire a'arte, care
mă a$uta să muncesc. :tudiasem vreme îndelun%ată cum şi 'rin ce mi$loace să fac nişte vase de
'ămînt, de care într-adevăr aveam mare nevoie, dar nu ştiam de unde să le 'rocur. -m c/ib"uit însă
că, dată fiind do%oarea soarelui şi dacă voi 'utea %ăsi 'ămînt clisos, voi 'utea desi%ur să fac nişte
oale care, uscate la soare, să 'oată fi mînuite şi folosite s're a &ine lucruri uscate, care trebuiau
'ăstrate astfel. 3rau necesare 'entru 're%ătirea făinii, &inerea %rînelor etc. .um acesta era şi sco'ul
meu, m-am /otărît să fac unele cît de mari, care să &ină tot ceea ce aş 'une înăuntru.
C3
Capitolul I4
REUŞITA ÎN OLĂRIT. MI(LOCUL DE A ARDE %AELE DE LUT. CONTRUIREA
UNEI BĂRCI+ !E CARE NU AM !UTUT'O ÎM!IN$E LA A!Ă. CERNEALA ŞI
!EME*II E TERMINĂ. ÎMBRĂCĂMINTEA E U"EA'"Ă. ALTE %EŞMINTE DIN
!IEI DE ANIMALE.
.ititorul mă va căina sau mai de%rabă va rîde de mine aflînd cum am încercat să 'lăsmuiesc lutul
şi ce obiecte urîte am dat la iveală8 .îte din ele s-au 'ră'ădit şi s-au desfăcut, căci lutul nu era
destul de tare. .îte au cră'at la căldura 'rea mare a soarelui, fiind e6'use 'rea din vreme, şi cîte s-
au făcut bucă&i, înainte cît şi du'ă ce s-au uscat8 (e scurt, am muncit ca un rob să %ăsesc ar%ilă, să o
scot, să o aduc acasă, să o lucre", şi cînd colo, nu am reuşit să fac decît două obiecte mari şi
butucănoase, căci c/iu'uri nu le 'ot "ice, şi asta în tim' de două luni8
5n sfîrşit, du'ă ce cele două c/iu'uri s-au ars bine la soare, le-am ridicat uşurel, să nu se s'ar%ă, şi
le-am 'us în două coşuri îm'letite. 5ntre coş şi vas am 'us 'aie de or" şi ore", 'e oare le-am îndesat
bine. 5n aceste c/iu'uri trebuia să 'un %rînele şi făina cînd o voi avea măcinată. +acă am dat %reş
cu vasele mari, mult mai bine mi-au ieşit vasele mici, de 'ildă blidele, ulcelele şi %avanoasele. (e
acestea le 'uteam roti cu mîna şi ieşeau foarte tari, du'ă ce se ardeau la soare. Kelul însă nu mi-l
atinsesem. @oiam să fac o oală de 'ămînt, f!re să &ină a'a şi să o 'ot 'une la loc. :-a întîm'lat ca
'este cîtva tim' să 'ră$esc o /alcă de carne. .înd am stins focul, am %ăsit în cenuşă unul din
cioburile mele care acum era ars, tare ca 'iatra şi roşu ca &i%la. -m fost 'lăcut sur'rins şi mi-am "is
că oalele se vor arde fără îndoială şi între%i, dacă s-au ars atît de bine în cioburi.
-m c/ib"uit bine cum să fac un cu'tor, în care să 'ot arde oalele. 2u ştiam însă cum să a$un% să
le smăl&uiesc 'e dinăuntru.
?ată ce am făcut. -m aşe"at vreo trei oale mari şi alte trei mai mici una 'este alta. 5m'te$ur şi 'e
deasu'ra am 'us surcele, iar dedesubt o %rămadă de $eratic. (uneam într-una vreascuri 'înă ce am
constatat că oalele s-au înroşit bine şi nu au cră'at. 0e-am mai lăsat acolo vreo cinci-şase ore, 'înă
ce am vă"ut că una din oale înce'e să se to'ească. 2isi'ul, care era amestecat în lut, se to'ea la
căldura 'rea mare şi s-ar fi 'refăcut în sticlă dacă-l mai lăsam. -m micşorat tre'tat focul, 'înă ce
oalele au 'ierdut din culoarea roşie, a'oi am ve%/eat toată noa'tea, ca focul să nu se stin%ă 'rea
re'ede. +iminea&a aveam trei vase bune şi altele două mai mari, arse bine, iar unul 'erfect smăl&uit
'e dinăuntru de nisi'ul ce se to'ise. 2u aş 'utea s'une că erau şi frumoase. +u'ă această încercare
am făcut olărie 'entru nevoile mele. Trebuie să recunosc că vasele lăsau mult de dorit în 'rivin&a
formei. 0e făceam întocmai cum fac co'iii turtele din noroi, sau o %os'odină ne'rice'ută un aluat
ce nu s-ar fi dos'it niciodată.
2u 'ot descrie bucuria 'e care am sim&it-o cînd am 'us 'rima oală la foc. -şte'tam cu nerăbdare
să se răcească şi să o încerc. 5n sfîrşit am um'lut-o cu a'ă şi am fiert în ea o bucată de carne. -
re"istat de minune. -'oi am făcut o su'ă din carne de ied. -r fi ieşit foarte %ustoasă dacă aş fi avut
mirodenii şi "ar"avaturi la îndemînă.
Mă %îndeam du'ă aceasta cum să-mi fac o 'iuă de 'iatră, în care să fărîmi&e" sau mai bine "is să
strivesc boabele, căci nu 'utea fi vorba de măcinat, fiind 'rea ne'rice'ut ca sa fac o moară sau o
rîşni&ă. 3ram foarte încurcat, deoarece nu aveam /abar de cio'lii 'iatră şi îmi li'seau şi sculele
trebuincioase.
Mult tim' am căutat o 'iatră 'otrivită şi destul de mare, în care să fac o %aură, unde să 'ise"
%răun&ele. (e insulă însă nu se %ăsea decît 'iatră moale şi sfărîmicioasă, ce mi-ar fi amestecat
nisi'ul cu făina. +u'ă ce mi-am 'ierdut multă vreme căutînd o asemenea 'iatra, am renun&at şi am
căutat un lemn cu fibră tare. Eăsind o co%eamitea buturu%ă, 'e care cu %reu am urnit-o din loc, am
înce'ut să o cio'lesc cu securea 'e dinafară şi a'oi, cu a$utorul focului, am reuşit să scobesc în
mi$loi o %aură rotundă, întocmai cum îşi fac 'ieile-roşii din ra"ilia 'iro%ile lor. 0e-am 'us 'e toate
deo'arte, să le am la îndcmînă du'ă strînsul recoltei, ca să-mi fac făină şi din făină - 'îine.
-cum îmi trebuia o sită 'entru cernut făina. 5mi li'sea 'în"a şi nu aveam din ce să o fac. +in rufe
nu-mi mai rămăseseră decît nişte "dren&e, iar 'ărul de ca'ră nu ştiam cum să-l torc şi să-l &es. -m
CC
renun&at la acest %înd vreme de mai multe luni, 'entru ca mai a'oi, du'ă multă c/ib"uială, să-mi
amintesc că aveam între /ainele luate de 'e corabie nişte le%ături de %ît din muslin. +in cîteva
bucă&i am fabricat trei site mici, destul de bune, care m-au &inut cî&iva ani. .um m-am descurcat 'e
urma, se va vedea la tim'ul său.
+u'ă aceasta a trebuit să mă %îndesc cum să fac aluatul şi, mai ales, cum să coc 'îinea. 2eavînd
dro$die şi nici 'utin&a de a mi-o 'rocura, am renun&at la ea din ca'ul locului.
.u'torul însă îmi dădea de %îndit. +u'ă cîteva "ile ani %ăsit şi aici o de"le%are. -m făcut nişte
&esturi mari de 'ămînt, nu 'rea adinei, cu diametrul de două 'icioare şi nouă de%ete adîncime. 0e-
am ars la foc, ca şi 'e celeilalte vase, şi le-am 'us deo'arte. .înd a trebuit să coc 'îinea, am a'rins
un foc marc în vatra aşternută cu cărămi"i, de formă nu 'rea re%ulată. +u'ă ce ardeau vreascurile şi
răm!neau s'u"a şi cărbunii a'rinşi, îi îm'răştiam 'e toată vatra, aşte'tînd a'oi să se încin%ă
cărămi"ile -'oi cură&ăm bine fundul şi aşe"am acolo 'îinea, aco'erind totul cu lesturile. (este ele
şi îm're$urul lor adunam cenuşă şi $ar 'entru a &ine şi 'roduce căldură. -stfel am a$uns să coc 'îine
de or", devenind un bun brutar, dar şi mai bun bucătar, căci făceam 'ră$ituri de ore", budinci şi alte
bunătă&i. 2umai 'lăcinte nu am făcut, căci nu aveam 'entru um'lutură decît carne de 'asăre sau de
ca'ră sălbatică.
:ă nu vă mira&i cînd vă voi s'une că toate treburile de mai sus mi-au luat cea mai mare 'arte din
cel de al treilea an, 'etrecut 'e insulă. 5ntre tim' am avut de lucru cu noua recoltă. -m strîns-o la
vreme şi am adus-o acasă în coşuri mari. -m avut tim' să o bat şi să o vîntur, făcînd totul cu
mîinile din li'să de alte mi$loace.
Erînarul meu crescuse şi înce'eam să simt nevoia de a-mi mări ma%a"ia. 5mi trebuia un loc unde
să 'ăstre" %rînele, căci a$unsesem la o recoltă de două"eci de bani&e de or" şi tot atîta ore". -cum
'uteam să mă folosesc de ele, mai ales că terminasem de mult 'esme&ii. @oiam să văd ce cantitate
întrebuin&am anual şi să nu mai semăn decît atît cît aveam nevoie. -m constatat ca cele 'atru"eci de
bani&e de'ăşeau cu multă trebuin&ele mele. 3ram /otărît să nu semăn mai mult, cu s'eran&a ca
recolta să fie totdeauna suficientă 'entru a mă a'rovi"iona cu 'îine 'e un an înainte.
Eîndurile îmi "burau adesea la fîşia de 'ămînt 'e care o "ărisem de cealaltă 'arte a insulei. 2u 'ot
s'une că nu aş fi dorit să mă aflu 'e coasta aceea, înc/i'uindu-mi că, "ărind mereu continentul şi
'ămîntul locuit, aş fi %ăsit un mi$loc sau altul să a$un% acolo şi deci să sca' din insula aceasta. 2u-
mi ascundeam însă 'rime$diile 'rin care aş fi 'utut trece. (uteam să cad în mîinile sălbaticilor, care
sînt mult mai răi decît leii şi ti%rii în -frica. +acă aş fi fost 'rins de ei, riscam să fiu ucis sau mîncat
de viu. -u"isem că 'o'oarele care locuiau 'e coastele caribee erau canibale, mîncătoare de oameni.
9tiam, du'ă latitudine, că nu 'ot fi de'arte de aceste locuri. ./iar dacă nu ar fi fost canibali, încă
'uteau să mă ucidă ca 'e atî&ia al&i euro'eni, care, cu toate că erau în %ru'uri de "ece 'înă ?a
două"eci, că"useră în mîinile lor şi o 'ă&iseră rău. 3u însă eram sin%ur şi nici nu mă 'uteam măcar
a'ăra. -ceste ar%umente trebuiau bine cum'ănite, dar, dincolo de orice, eu mă %îndeam la mi$locul
'rin care să a$un% acolo. *estul nu mă interesa în acele cli'e de a'ri%ă dorin&ă.
+uceam dorul lui GurH şi al bărcii noastre cu 'în"e, cu care navi%asem 'este o mie de mile de-a
lun%ul coastei africane. Totul era în "adar. M-am dus să văd ce se 'oate face cu barca îm'otmolită
în nisi' şi aruncată acolo de furtună. -m %ăsit-o a'roa'e în acelaşi loc, însă întoarsă de vînt şi
valuri în mar%inea unui dîmb de nisi'. )ără de a$utoare nu eram în stare să o re'ar şi să o lanse" 'e
a'ă. -ltfel ar fi fost destul de bună, ca să a, iun% cu ea 'înă în ra"ilia. Mi-ar fi fost însă mai uşor
sa urnesc toată insula din loc decît această barcă răsturnată şi îm'otmolit! m-am dus totuşi în
'ădure, unde am tăiat diferi&i co'aci, din care am făcut bulumaci şi 'îr%/ii, ca s-o întorc şi a'oi să o
re'ar. 5mi înc/i'uiam că, odată re'arată, va fi uşor să o rosto%olesc 'e butuci în rîu şi să ies cu ea în
lar%.
2u am cru&at nici o sfor&are şi am muncit vreo trei-'atru să'tămîni de%eaba. @ă"înd că nu 'ot face
nimic, m-am %îndit să sa' nisi'ul sub ea, dînd-o astfel $os şi s'ri$inind-o în cădere cu cîteva %rin"i
de lemn. +ar nici această idee nu m-a a$utat la nimic, căci nu am reuşit nici să intru sub ea şi nici să
o tra% la a'ă. -stfel că m-am lăsat 'ă%ubaş.
.u toate că renun&asem la barcă, nu m-a 'ărăsit totuşi %îndul de a a$un%e 'e celălalt 'ămînt. a,
dim'otrivă, dorin&a îmi creştea cu cît îmi 'ărea mai cu ne'utin&ă de îm'linit.
C>
(înă la urmă m-am %îndit să-mi fac sin%ur un fel de canoe sau peria"ua, o bărcu&ă sau 'iro%ă de
felul acelora 'e care şi le făceau băştinaşii de 'e aceste melea%uri, scobind un trunc/i de co'ac.
0ucrul mi se 'ărea foarte uşor. Mă bucuram la %îndul că voi reuşi să fac o 'iro%ă mai bună decît
toate canoele 'ieilor roşii. Trebuie să &inem seama că îmi li'seau sculele, 'recum şi bra&ele care să
ducă barca la a'ă, nea$uns mult mai mare decît toate celelalte. .e mi-a folosit că am %ăsit în 'ădure
un co'ac uriaş, l-am ră'us cu mare ca"nă, l-am cio'lit 'e dinafară şi l-am scobit 'e dinăuntru7 .e
mi-a folosit că am reuşit 'înă la urmă să fac din el o barcă7 - trebuit. 4 las 'e locul unde o
întocmisem, căci nu am fost în stare nici să o urnesc.
:-ar 'utea crede că sunt un om uşuratic. :e cădea să mă fi %îndit la toate înainte de a mă a'uca de
lucru. 3ram însă atît de stă'înit de %îndul e6'edi&iei s're continent, încît nu am mai dat aten&ie
'iedicii din urmă. -r fi fost într-adevăr mult mai uşor 'entru mine să conduc o barcă 'atru"eci de
mile 'e mare decît să o tra% 'atru"eci de metri 'e uscat. 5nce'usem lucrul ca un smintit, fără să ştiu
dacă voi fi în stare să duc totul la bun sfîrşit.
+e cîte ori mă cu'rindea îndoiala, îmi alun%am %îndurile s'unîndu-mi că voi %ăsi la tim'ul
cuvenit de"le%area şi 'entru această 'roblemă.
+eşi metoda s-a dovedit 'roastă, înc/i'uirea-mi bolnavă a învins şi m-am a'ucat de lucru. +u'ă
cum am mai s'us, am doborît un cedru atît de falnic, cum cred că nici re%ele :olomon nu avusese
unul asemănător 'entru tem'lul său din ?erusalim. +iametrul era de cinci 'icioare şi "ece de%ete la
rădăcină şi de 'atru 'icioare şi uns're"ece de%ete la înăl&imea de două"eci şi două 'icioare, unde se
sub&ia 'u&in şi se des'ăr&ea în două crăci mari. M-am trudit tim' de două"eci şi două de "ile, cu
to'orul şi securea, 'înă l-am doborît. -lte 'atrus're"ece "ile am muncit să-i tai coroana. Mi-a
trebuit a'oi o lună să-l cio'lesc şi să-i dau forma de 'iro%ă, ca să 'oată 'luti dre't. -m 'ierdut trei
luni ca să-l scobesc 'e dinăuntru şi să termin restul.
Toată treaba am îm'linit-o fără foc, numai cu dalta şi ciocanul - şi cu o trudă nesfîrşită. -m a$uns
astfel să făuresc o frumoasă peria"ua, destul de mare ca să înca'ă în ea vreo două"eci şi şase de
oameni, ceea ce însemna îndea$uns ca să intru în ea eu cu toate 'rovi"iile mele.
.înd am terminat-o, eram încîntat de ceea ce fusesem în stare să fac. arca era mai mare decît
orice canoe sau peria"ua, 'e care le vă"usem.
Mă costase multă osteneala, iar acum nu-mi mai rămînea decît să-i dau drumul 'e a'ă. +acă
reuşeam, sînt si%ur că aş fi 'ornit în cea mai nebunească şi nesocotită călătorie ce s-a 'omenit
vreodată.
Toate încercările însă au dat %reş şi toate strădaniile au rămas fără de folos. Mă %ăseam la o sută
de Har"i de'arte de mare. +in 'ăcate, 'iro%a era aşe"ată mult mai $os decît %urile 'îrăului. M-am
/otărît totuşi să sa' din teren şi să caut să-i dau o oarecare înclina&ie s're mal. M-a costat multă
muncă şi oboseală însă nu-mi 'recu'e&eam truda cînd era vorba de libertate. (înă la urmă am învins
şi această 'iedică, dar totuna era nici uum nu 'uteam urni barca din ioc, du'ă cum nu reuşisem să
fac nimic nici cu cea îm'otmolită.
-m măsurat de'ărtarea şi m-am decis să sa' un canal care să aducă a'a la barcă. .înd am socotit
însă totul, şi bra&ele de muncă ce le aveam în acest sco' - şi care nu erau altele decît numai cele
două bra&e ale melc - am a$uns să văd că-mi vor trebui cel 'u&in "ece sau dois're"ece ani ca să
termin treaba. Malul era înalt şi trebuia să'at la ca'ăt 'e o adîncimc de a'roa'e două"eci de
'icioare.
-m fost nevoit să renun& şi la această încercare. 2ici nu 'ot s'une ce amărît eram. 2umai acum
îmi dădeam seama - din 'ăcate, 'rea tîr"iu - ce mare nebunie este să înce'i o treabă înainte de a şti
cît te costă şi înainte de a $udeca bine dacă î&i a$un% 'uterile ca să o duci la bun sfîrşit.
5n toiul acestor lucrări s-a înc/eiat cel de al 'atrulea an al şederii mele în insulă şi am 'ră"nuit
aniversarea cu aceeaşi cuvioşie şi cu sufletul mai îm'ăcat ca orieînd.
(riveam lumea dre't ceva înde'ărtat, ce nu mai avea le%ătură cu mine şi de la care nu mai
aşte'tam nimic şi nu mai doream nimic. (riveam lumea ca şi cînd aş fi trecut în via&a cea de a'oi şi
m-aş fi uitat îndărăt s're locul unde vie&uisem, dar din care 'lecasem de mult. (uteam s'une ca şi
bătrînul -bra/am bo%ătaşului; <5ntre tine şi mine este o mare 'ră'astie=.
C6
-ici eram, în 'rimul rînd, ferit de toate răută&ile lumii. 2u aveam is'ite tru'eşti şi nici is'ita
oc/iului, iar trufia vie&ii era /ăt-de'arte de mine. 2u $induiam du'ă nimic, căci aveam tot ceea ce
mă 'utea bucura. 3ram stă'înul între%ii moşii. Mă 'uteam numi voievod sau îm'ărat 'este tot
&inutul 'e care-l stă'îneam. 2u aveam al&i semeni care să-mi rîvnească stă'înirea sau să-mi conteste
suveranitatea.
(uteam recolta corăbii între%i de %rîne, dar nu aveam ce face cu ele. 0ăsam să crească numai cît
îmi trebuia. -veam nenumărate broaşte &estoase sau 'orumbei sălbatici, întrebuin&am numai din
cînd în cînd cîte unul. -veam c/erestea din belşu% şi atît de multă, încît să 'ot construi o flotă
întrea%ă de corăbii. :tru%urii se 'uteau 'reface în vin sau 'ăstra usca&i şi aveam atît de mul&i, încît
mi-ar fi a$uns să încarc toată flota, dacă aş fi 'utut s-o construiesc.
2u avea însă 're& 'entru mine decît ceea ce 'uteam întrebuin&a. Mîncare era din belşu% dacă
îm'uşcam mai mult decît 'uteam mînca, restul îl dădeam cîinelui sau era sfredelit de viermi. +acă
semănam 'rea multe %rîne, se stricau. -rborii doborî&i de mine "ăceau în 'ădure şi 'utre"eau. 2u
mai erau buni decît ca lemne de foc, iar de foc nu aveam nevoie decît ca să-mi %ătesc mîncare.
(e scurt, am învă&at din e6'erien&ă şi din firea lucrurilor că tot ce este bun în lumea aceasta nu are
're& decît atunci cînd ne aduce vreun folos. 4ricît am strîn%e şi %rămădi ca să mai dăm şi altora,
totuşi nu ne 'utem luicura decît de ceea ce ne foloseşte, şi nu de mai mult.
-veam 'rea mult din toate şi nu ştiam ce să fac cu ele. 2u aveam loc 'entru alte dorin&e, în afară
de ceea re stă'îneam, iar ceea ce stă'îneam nu erau de fa't decît nimicuri, însă de mare folos 'entru
mine.
-veam o 'un%ă cu bani, atît aur cît şi ar%int; a'roa'e trei"eci şi şase lire sterline. +ar - vai8 - banii
"ăceau arunca&i fără de întrebuin&are. 2u aveam ce face cu ei. -ş fi dat cu dra%ă inimă un 'umn de
aur 'entru cîteva 'i'e sau o 'iatră de măcinat. -ş fi dat c/iar to&i banii 'entru 'u&ină sămîn&ă de
morcovi şi %ulii, care în -n%lia nu 're&uiau mai mult decît cîteva 'arale, sau 'entru un 'umn de
fasole sau ma"ăre, sau 'entru o sticlă de cerneală. anii nu-mi aduceau nici un folos, ci stăteau în
sertar, se ume"eau în 'eşteră şi îşi 'ierdeau luciul în se"onul 'loilor. ./iar dacă sertarul ar fi fost
'lin cu diamante, era acelaşi lucru. 2u aveau 're& 'entru mine, căci numi 'uteau fi de folos.
)elul meu de via&ă era acum mult mai lesnicios decît la înce'ut mult mat 'lăcut, atît tru'eşte cît şi
sufleteşte. -desea, aşe"îndu-mă la masă, înc/inam o ru%ă de mul&umire şi mă minunam cum de
aşternuse mîna domnului masă şi 'entru mine în deşert. 5nvă&asem să 'rivesc mai mult 'ăr&ile
luminoase ale soartei mele decît cele întunecate. *ecunoşteam bucuriile şi nu mai vedeam
amărăciunile. :im&eam adesea atîta mul&umire, cît nu se 'oate s'une 'rin cuvinte.
-ltă cu%etare mi-a fost de marc folos, o cu%etare care ar fi fără îndoială de folos oricui ar cădea în
aceeaşi nenorocire. 5mi asemuiam soarta cu acea 'e care o aşte'tasem la înce'ut sau, mai bine "is,
cu aceea 'e care o meritam. Mila şi bunătatea lui +umne"eu s-au îndurat însă de mine şi au adus ca
'rin minune corabia la &ărm. -stfel am fost în stare să mă a'ro'ii de corabie şi să-mi iau tot ce era
necesar şi fără de care nu aş fi avut unelte să lucre", arme să mă a'ăr şi 'raf de 'uşcă să-mi 'rocur
/rana.
.easuri între%i, ba "ile între%i, am 'etrecut înc/i'uindu-mi ce m-aş fi făcut dacă nu aş fi avut
lucrurile acelea din corabie. :in%ura mea /rană ar fi fost 'eştele şi broaştele &estoase, dar mai
curînd cred că aş fi 'ierit de foame, căci tim' de un an şi $umătate nu am %ăsit nici 'eşte şi nici
broaşte. ./iar dacă rămîneam în via&ă, aş fi dus o via&ă de sălbatic. .u %reu aş fi a$uns să ucid o
ca'ră sau o 'asăre, şi n-aş fi avut cu ce să o s'intec, să o $u'oi, să-i des'art carnea de 'iele şi de 'e
ciolane, şi nu aş fi avut cu ce să o tai. -ş fi fost nevoit să o muşc cu din&ii şi să o sfîşii cu un%/iile
ca fiarele sălbatice.
-m sim&it de aici şi mai adînc bunătatea cerului, fiind recunoscător 'entru soarta mea din 're"ent,
cu toate %reută&ile şi nă'astele ei.
Tot ceea ce am 'ovestit mai sus nu 'oate decît să recomande s're medita&ie celoi is'iti&i să s'ună
în nenorocire; <(oate fi altă 'acoste mai mare ca a mea7= 5n asemenea cli'e ar trebui să cu%ete că
'ot fi încercări şi mai %rele. Mai %ăseam încă o mîn%îiere, com'arînd soarta mea de atunci cu aceea
'e care o meritasem.
CI
2u aş fi 'utut %ăsi alt col& în lumea nelocuită, în care să fi fost aruncat de valuri mai s're binele
meu. +eşi s're marea mea mî/nire nu aveam aici tovărăşia oamenilor, eram ferit de fiare sălbatice,
de lu'i furioşi şi ti%rii, care mi-ar fi 'rime$duit via&a. :că'asem de re'tile veninoase şi mai ales de
oameni sălbatici, care m-ar fi ucis şi m-ar fi mîncat.
@ia&a mea era 'lină de amărăciune, 'e de o 'arte, dar, 'e de alta, mi-era bo%ată în daruri. 2u-mi
li'sea nimic care să nu o uşure"e.
+u'ă ce am $udecat cu ne'ărtinire toate cele de mai sus, le-am i"%onit din minte şi nu am mai fost
amărît.
3ram de atîta vreme aici, încît mare 'arte din lucruri au înce'ut să se strice. .erneala se sfîrşise de
mult, cu toate că o sub&iasem 'înă ce a a$uns atît de slabă, că nu mai lăsa urme 'e /îrtie. Mi-am
însemnat cu sfin&enie "ilele în care s-au 'etrecut toate întîm'lările mai de seamă, atît tim' cît am
avut cerneală. 5mi amintesc de anumite 'otriveli de "ile, ce mi s-au 'ărut stranii. +acă aş fi fost
su'ersti&ios, aş fi dat im'ortan&ă acestor "ile, în care s-au întîm'lat multe lucruri rele şi bune.
-m observat mai întîi că "iua în care fu%isem de acasă, de la #ull, 'entru a 'leca 'e mare era
aceeaşi cu "iua în care, mult mai tîr"iu, am fost 'rins de 'ira&ii din :ale şi dus în robie.
+ata cînd am scă'at din naufra%iul de la Yarmout/ era aceeaşi cu data cînd am fu%it cu barca din
:ale.
0a 3F se'tembrie, tocmai de "iua naşterii mele, am lost salvat, două"eci şi şase de ani mai tîr"iu,
în c/i' miraculos şi aruncat de valuri 'e &ărmul acestei insule. -stfel că atît via&a mea de fărădele%i
ca şi via&a de 'ustnic au înce'ut în aceeaşi "i.
+u'ă ce am is'răvit cerneala, a venit rîndul 'esme&ilor. 3conomisisem 'înă la ultima fărîmitură,
mîncînd numai cîte unul 'e "i, aşa că mi-au a$uns mai bine de un an. .u toate acestea, mult tim'
am rămas fără 'îine. 2u am avut 'îine 'înă ce nu mi-au 'risosit %rînele, şi felul cum le-am avut
este a'roa'e o minune, de care am motiv să fiu recunoscător. 5mbrăcămintea înce'use şi ea să se
strice. *ufărie n-am mai avut multă vreme, afară de nişte cămăşi %ăsite în cuferele marinarilor 'e
care le-am 'ăstrat cu %ri$ă. -desea nu 'uteam suferi nici o îmbrăcăminte în afară de cămaşă, şi
mare noroc am avut să 'ot face rost de a'roa'e trei du"ini de cămăşi. Mai aveam, tot de acolo, şi
cîteva mantale, 'rea %rele de 'urtat 'e căldură.
(e insulă era atît de cald, încît nu aveam nevoie de /aine, totuşi nu m-am de'rins cu %îndul de a
umbla %ol, cu toate că eram sin%ur 'rin aceste melea%uri. +e altfel înduram mai bine arşi&a soarelui
cînd aveam ceva 'e mine, ca să mă a'ere de arsuri şi băşici. .ămaşa mi-era lar%ă şi îmi &inea
răcoare. 2u am reuşit niciodată să ies la soare fără 'ălărie. -rşi&a îmi dădea dureri de ca' care îmi
treceau îndată ce mă aco'eream.
M-am a'ucat mai întîi de croitorie. -m reuşit, nu 'rea bine însă, să fac cîteva veste din mantale şi
din ce material mai aveam, căci cele vec/i erau roase şi ru'te. 2u am ştiut însă cum să-mi croiesc
'antalonii. -m învă&at mult mai tîr"iu.
-m mai 'ovestit că 'ăstram toate 'ieile animalelor 'e care le îm'uşcam. 0e atîrnam la soare,
întinse bine cu be&e, şi le lăsam să se usuce. Bnele s-au întărit 'rea mult şi nu au fost bune de nimic.
5n 'rimul rînd am încercat să-mi fac o căciulă. 0ăs!nd 'ărul în afară, ca să mă a'ere de 'loi, am
reuşit s-o fac atît de bine, încît am vrut să-mi croiesc şi nişte /aine tot din 'iele. -m făcut o vestă şi
nişte 'antaloni foarte lar%i şi scur&i 'înă la %enunc/i, căci îmbrăcămintea trebuia să fie mai de%rabă
răcoroasă decît să-mi &ie cald.
Totul era destul de 'rost lucrat, deoarece mă 'rice'eam la croitorie încă mai 'u&in decît la
dul%/erie. (entru mine însă, /ainele erau destul de bune. .înd mă i i'uca 'loaia 'e afară, 'ărul lor
mă a'ăra de ume"eală. +u'ă aceasta am 'ierdut mult tim' încerc!nd să fac o umbrelă, de care
sim&eam mare nevoie. @ă"usem în ra"ilia cum se fac. -colo sînt foarte necesare din 'ricina
căldurii tro'icale. -ici era şi mai cald, fiind mai a'roa'e de ecuator. 3ram a'oi nevoit să stau mult
'e afară. Bmbrela mi-ar fi folosit atît 'entru 'loaie cît şi 'entru soare. Mult tim' nu am reuşit să fac
una care să 'oată fi &inută în mînă şi am stricat vreo trei 'înă sa a$un% la ceea ce doream. 5n sfîrşit
mi-a reuşit una, care se a'ro'ia de înc/i'uirea mea, căci trebuia nu numai să se desc/idă, dar să se
şi înc/idă uşor. -m aco'erit umbrela cu 'iele, lăsînd 'ărul deasu'ra, ca să nu ră"bească 'loaia şi să
CJ
mă a'ere tot atît de bine şi de soare. (uteam ieşi oricînd şi 'e orice vreme cu ea. .înd nu mai îmi
trebuia, o înc/ideam şi o luam sub bra&.
Trăiam acum destul de lesnicios şi confortabil.
CM
Capitolul 4
ÎM!IN$ BARCA !E A!Ă ŞI ÎNT !URTAT CĂTRE LAR$. MĂ ÎNTORC CU $REU LA
*ĂRM. OMNUL DIN CARE ÎNT TRE"IT DE O %OCE TAINICĂ.
2u 'ot s'une că mi s-a întîm'lat ceva neobişnuit în aceşti cinci ani. -m trăit în acelaşi tel şi în
acelaşi loc ca mai înainte.
5n afara de ocu'a&ia-mi de că'etenie, care era cultivarea or"ului şi ore"ului, 'recum şi uscarea
stru%urilor, mai aveam o seamă de îndeletniciri "ilnice. Mă duceam cu 'uşca ia vînătoare. -'oi am
încercat să fac o bărcu&ă - o 'iro%ă - 'e care am şi terminat-o.
:ă'înd un canal lar% de şase 'icioare şi adînc de 'atru 'icioare, am adus bărcu&a 'e o distan&ă de
$umătate mila. (înă la mal.
.ît des're 'rimul canoe, 'e care-l făcusem atît de mare fără să mă %îndesc mai înainte cum îl voi
lansa 'e a'ă, el a rămas 'e locul unde a fost construit, căci niciodată nu am reuşit să-l urnesc. :tătea
acolo ca 'ildă şi învă&ătură 'entru altă dată.
- doua oară însă am %ăsit cu %reu un co'ac 'otrivit ca 'rimul. Mă aflam la mai 'u&in de o milă de
a'ă. Mi-am dat totuşi seama că voi reuşi să duc totul la bun sfîrşit. .u toate că am lucrat a'roa'e
doi ani, nu mi-a venit %reu şi nu m-a su'ărat truda, căci tră%eam năde$de să am şi eu cîndva o barcă
cu care să 'ot ieşi în lar%.
.u toate că mica mea peria"ua era terminată, nu răs'undea încă tuturor dorin&elor mele, nefiind
'rea si%ur că voi 'utea a$un%e cu ea 'înă la continentul ce se %ăsea la vreo 'atru"eci de mile
de'ărtare. Mi-am 'ierdut toate năde$dile de a mai a$un%e acolo, ba am renun&at să mă mai %îndesc.
(entru că aveam însă barcă, m-am /otărît să fac încon$urul insulei. .um fusesem 'e cealaltă 'arte,
străbătînd-o 'e uscat, voiam acum să cunosc toate coastele insulei, căci desco'eririle făcute în drum
îmi desc/iseseră 'ofta. :'re a face totul cu 'revedere şi cum'ănire, mi-am aşe"at mai întîi un
catar% la barcă şi a'oi am făcut o 'în"ă din cele rămase de la vec/ea corabie şi din care mai aveam
destule în ma%a"ie.
+u'ă ce le-am aşe"at la locul lor şi le-am încercat, am constatat că totul mer%e de minune. 0a
amîndouă ca'etele bărcii am făcut cutii şi lădi&e 'entru 'rovi"ii şi muni&ii, ca să le feresc de 'loaie
sau de a'a îm'roşcată de valuri. -m scobit o %aură lun%ă, în care am aşe"at 'uşca. +easu'ra am
făcut un ca'ac, ca 'uşca să stea la loc înc/is şi uscat.
0a 'u'a am &intuit umbrela ca un catar%, să-mi stea deasu'ra ca'ului şi să mă a'ere de arşi&ă.
-stfel m-am 'limbat de cîteva ori 'e mare, fără să mă de'ărte" 'rea mult de micul meu %olf.
5n sfîrşit, fiind 'rea curios să cunosc /otarele re%atului meu, m-am /otărît 'entru o e6'edi&ie mai
lun%ă. -m cărat 'rovi"ii în barcă, vreo du"ină de 'îini de or", o oală de 'ămînt 'lină cu ore"
Nmîncarea cu care mă obişnuisemO, o sticlu&ă de rom, o $umătate de ca'ră, 'raf de 'uşcă şi %loan&e,
'entru ca să mai vîne" alte ca're, două mantale mari, 'e care, du'ă cum am 'ovestit, le %ăsisem în
cuierele marinăreşti. @oiam să mă culc 'e una din ele, iar cu cealaltă să mă aco'ăr.
5n "iua de 6 noiembrie, în al şaselea an al domniei mele, sau dacă vre&i, al robiei mele, am 'ornit
în această e6'edi&ie, care a fost mai lun%ă decît mă aşte'tam.
?nsula nu era 'rea mare. .înd am a$uns în 'artea de răsărit, am dat de un şira% de stînci, ce
înaintau în mare cam 'înă la două le%/e. Bnele ieşeau deasu'ra a'ei, iar altele erau sub a'ă.
+incolo de ele, 'e distan&ă de încă o $umătate de le%/e, se întindea o su'rafa&ă mare de nisi'. -
trebuit să încon$ur st!ncile, fiind astfel nevoit să navi%/e" mult s're lar%ul mării. -m voit să renun&
la călătorie, cînd am desco'erit st!ncile, şi să mă întorc, neştiind cît de de'arte voi fi silit să ies în
lar%. Ma îndoiam că voi reuşi să mă întorc cu uşurin&ă.
+eocamdată am lăsat ancora, 'e care o făcusem dintr-o bucată de fier îndoit, %ăsit 'e corabie.
+u'ă ce am fi6at bine barca, am luat 'uşca şi m-am dus 'e &ărm. Brcînd 'e un deal, ce 'ărea mai
înalt, am "ărit toată întinderea ca'ului. -m 'rivit în toate 'ăr&ile şi am "ărit un curent 'uternic ce
cur%ea s're răsărit şi se a'ro'ia mult de ca'. 0-am observat bine, căci mi se 'ărea 'rime$dios. +acă
intram în el, 'uteam fi tîrît de'arte în lar%, fără 'utin&a de a mă mai întoarce 'e insulă.
>F
-şa aş fi 'ă&it dacă nu mă urcam 'e deal şi nu-l vedeam la tim'. +e cealaltă 'arte a insulei era un
curent asemănător, ce trecea însă ceva mai de'arte. -m observat 'e lîn%ă &ărm un vîrte$ 'uternic.
+acă reuşeam să-l străbat 'e cel dintîi, nu mai îmi rămînea altceva de făcut decît să intru în cel de
al doilea.
+ouă "ile am rămas 'e loc. @întul sufla 'uternic îm'otriva curen&ilor de mai sus, iar valurile se
"drobeau furioase de stînci. 3ra 'rime$dios să mă a'ro'ii de coastă, dar nici să mă de'ărte" 'rea
mult în lar% nul 'uteam, din 'ricina curen&ilor.
- treia "i, 'este noa'te, vîntul s-a 'otolit şi marea s-a liniştit. M-am decis să îmi încerc soarta.
(rin aceasta cred că am rămas dre't 'ildă 'entru to&i 'ilo&ii 'rea cute"ători şi neştiutori. 2ici nu
a'ucasem bine să m! a'ro'ii de ca', fiind cam la lun%ime de o barcă de'arte de &ărm, cînd m-am
'omenit în nişte a'e foarte adînci şi într-un curent re'ede ca într-un scoc de moară. (iro%a a fost
tîrîtă cu atîta furie, încît numai cu %reu am i"butit să o &in în mar%inea curentului. -m bă%at de
seamă că mă duce din ce în ce mai de'arte de vîrte$ul ce se %ăsea la stîn%a. 2ici o adiere nu-mi
venea în a$utor, iar vîslele nu-mi erau de mare folos.
5nce'eam să mă cred 'ierdut. 9tiam că aceşti curen&i veneau din amîndouă 'ăr&ile şi mă aşte'tam
să se. 5ntîlnească într-un 'unct, atunci fiind fără doar şi 'oate 'ierdut. 2u %ăseam nici un mi$loc de
scă'are. @edeam moartea cu oc/ii şi asta nu din 'ricina mării care era liniştită, ci din 'ricina li'sei
de alimente. 3ste dre't că %ăsisem o broască &estoasă 'e mal, că o ridicasem cu %reu şi o a"vîrlisem
în barcă aveam şi un c/iu' cu a'ă 'roas'ătă. +ar ce însemnau toate acestea dacă eram tîrît în
mi$locul oceanului, unde nu se %ăsea nici &ărm, nici insule sau continent decît la de'ărtări de mii de
le%/e7
-cum îmi dădeam seama ce uşor se 'oate înrăută&i o soartă, ce 'are totuşi a fi cea mai nenorocită
din lume. Mă uitam de"nădă$duit îna'oi s're insula mea stin%/eră ca s're locul cel mai ademenitor
din lume. Toată fericirea 'e care mi-o doream acum era să fiu din nou acolo. 5ntin"înd mîinile
îns're insulă am rostit; <4, fericita 'ustietate8 2u am să te mai revăd niciodată8 .e fiin&ă,
nenorocită sînt8 5ncotro mă duc acum7=
+ar îndată m-am do$enit, şi încă as'ru, 'entru firea-mi nerecunoscătoare. +e cîte ori nu mă
arătasem nemul&umit în sin%urătatea mea7 9i iată, acum ce n-aş fi dat să fiu îna'oi 'e &ărm8
2iciodată nu ne cunoaştem soarta 'înă nu ne este luminată de una 'otrivnică ei. 2u ştim să 're&uim
bucuriile decît du'ă ce le 'ierdem.
2u se 'oate descrie des'erarea mea, cînd m-am vă"ut dus la a'roa'e două le%/e de'arte de insula
mea iubită Ncăci astfel mi se arăta acumO s're oceanul nemăr%init şi fără năde$de de a o mai vedea
vreodată. -m vîslit totuşi din răs'uteri, &inînd bărcu&a cît mai s're nord, adică 'e 'artea contra
curentului. :'re 'rîn", cînd soarele trecuse de meridian, mi s-a 'ărut că simt o mică adiere. (este o
$umătate de oră vîntul sufla destul de tare.
-$unsesem la o distan&ă înfiorătoare de insulă. +acă intervenea acum cea mai mică înorare sau
cea&ă, eram 'ierdut. 2u aveam cu mine nici un fel de busolă. 2u aş fi fost în stare să mă oriente"
către insulă dacă o 'ierdeam din oc/i.
Tim'ul s-a men&inut însă bun. -m reuşit să ridic catar%ul, să întind 'în"a şi, &inînd direc&ia s're
nord, am reuşit să ies din curent. ./iar în cli'a cînd am ridicat catar%ul şi 'în"a, iar barca a înce'ut
să iasă din curent, am observat o mică sc/imbare în a'ele curentului.
5n locul unde curentul fusese foarte 'uternic, a'ele cur%eau tulburi. -cum deveniseră mai lim'e"i
şi curentul se 'otolea. -m a$uns la nişte stînci ascunse în mare 'e vreo $umătate de milă. 3le
des'ăr&eau curentul, 'artea 'rinci'ală cur%înd mai de'arte s're sud, iar cealaltă, întoreîndu-se,
lovită de stînci, într-un contracurent 'uternic, se scur%ea foarte re'ede îna'oi s're nord-vest.
2umai iertarea adusă osînditului în ultima cli'ă, sau salvarea din mîinile tîl/arilor, %ata să ne
ucidă, sau oricare altă cruntă soartă asemănătoare, 'e care a încercat-o cineva vreodată, 'ot duce la
în&ele%erea acelei bucurii de nedescris sau la avîntul de fericire ce m-a nă'ădit atunci cînd s-a
ridicat vîntul şi am intrat în a'ele contracurentului. -m întins 'în"a şi am 'ornit în %oană, 'urtat de
vînt şi de a'ele re'e"i, îna'oi s're insulă. -m navi%at astfel mai bine de o le%/e şi cam la două
le%/e mai la nord de unde mă luase 'rimul curent s're lar%. .înd am a$uns în sfîrşit, m-am 'omenit
'e &ărmul nordic, adică 'e 'artea o'usă locului de unde 'lecasem.
>1
)ăcusem mai bine de o le%/e în acest curent, cînd am observat că a'ele se liniştiseră şi nu mai
eram dus de ele. Mă %ăseam între doi curen&i, adică între cel de sud, ce mă tîrîse s're lar%, şi cel de
nord, ce mă adusese îna'oi. -'a era acum liniştită şi am 'ornit-o de aici cu 'în"a întinsă, navi%înd
însă mai încet ca înainte. (e înserate, cam du'ă ora 'atru, cînd mă aflam la o le%/e de'ărtare de
insulă, am re%ăsit ca'ul format din stînci, care, du'ă cum am arătat, ieşea în mare s're sud.
@întul fiind 'otrivit, am trecut ca'ul s're nord-vest, iar 'este o oră eram la o milă de &ărm, unde,
%ăsind a'e liniştite, am debarcat foarte curînd.
.înd m-am vă"ut din nou 'e uscat, am că"ut în %enunc/i mul&umind lui +umne"eu 'entru
mîntuirea mea. 3ram /otărît să renun& la orice %înd de scă'are cu a$utorul bărcii.
+u'ă ce am luat o %ustare din cele ce aveam la îndemînă, am tras 'iro%a la mal într-un intrînd, 'e
care-l oc/isem între co'aci, şi m-am culcat fiind frînt de oboseală.
Mă %ăseam în mare încurcătură, neştiind cum să-mi aduc barca acasă. (ă&isem atîtea, încît nu mai
voiam să mă întorc 'e acelaşi drum. 2u ştiam ce mă 'utea aşte'ta 'e cealaltă 'arte a insulei Nadică
'e 'artea de vestO. 5mi 'ierise 'ofta de aventuri. +iminea&a m-am /otărît să o iau 'e $os, de-a lun%ul
&ărmului, s're vest şi să caut un %olf unde să-mi adă'ostesc 'iro%a. @oiam să o %ăsesc de cîte ori
voi avea nevoie. (este vreo trei mile, am dat de un loc foarte 'rielnic. 3ra un %olf, ce se termina,
în%ustîndu-se, într-un 'îrău. -ici am %ăsit un 'ort admirabil, făcut 'arcă înadins 'entru 'iro%a mea.
-m adus-o aici şi am aşe"at-o bine. -'oi am urcat malul să văd unde mă aflu. -m vă"ut că nu era
de'arte de locul unde a$unsesem atunci cînd făcusem e6'edi&ia străbătînd insula 'e $os. -m lăsat
totul în 'iro%ă, luîndu-mi numai 'uşca şi umbrela, căci era foarte cald, şi am 'ornit-o la drum. :'re
seară am a$uns la colibă. Totul era în ordine acolo. -m sărit %ardul şi, fiind foarte obosit, m-am
culcat şi am adormit îndată.
*o% 'e to&i acei care îmi citesc această 'oveste să $udece dacă aveam sau nu dre'tate de a fi
nes'us de uimit, cînd am fost tre"it din somn de o voce care m-a c/emat de mai multe ori; <*obin,
*obin, *obin .rusoe, sărman *obin .rusoe8 Bnde eşti, *obin .rusoe7 Bnde eşti, unde ai fost7=
0a înce'ut dormeam 'rea adînc, fiind tare obosit de atîta vîslit şi de /oinărit în restul "ilei, astfel
că nu m-am tre"it de tot. 5ntre somn şi tre"ie mi s-a 'ărut că vise" cum că cineva îmi vorbeşte
re'etînd într-una <*obin .rusoe, *obin .rusoe8= -'oi m-am tre"it de-a bi-nelea şi am sărit în sus
îns'ăimîntat.
+ar cînd am desc/is bine oc/ii, l-am "ărit 'e (oll coco&at 'e %ard. -m în&eles îndată cine îmi
vorbeşte. (a'a%alul obişnuia să stea 'e de%etul meu şi, a'ro'iindu-şi 'liscul de obra"ul meu, îmi
stri%a; <:ărmane *obin .rusoe, unde eşti7 Bnde eşti7 Bnde ai fost cum de ai a$uns aici8= 5ntocmai
cum îl învă&asem.
+eşi acum ştiam că 'a'a%alul era acela care îmi vorbise, totuşi multă vreme nu mi-am venit în
fire. 2u în&ele%eam cum de a$unsese acolo. -m întins mina şi l-am c/emat 'e nume. (oll a venit la
mine, s-a aşe"at 'e de%etul cel mare, ca de obicei, şi mi-a vorbit cuvintele7 cunoscute ca şi cînd ar
fi fost tare fericit să mă revadă. -m 'lecat a'oi îm'reună acasă.
Mă săturasem 'entru multă vreme de mare. .îteva "ile m-am %îndit într-una la 'rime$dia 'rin care
trecusem. Tare aş fi dorit să am 'iro%a aici nu ştiam însă cum să o aduc. .unoşteam acum 'artea de
răsărit a insulei şi ştiam bine că nu 'ot trece 'e acolo. ?nima îmi stătea în loc şi sîn%ele îmi în%/e&a
în vine cînd îmi reaminteam tot ce 'ă&isem. 2u cunoşteam încă 'artea de a'us a insulei. .urentul
'utea fi tot atît de 'uternic acolo ca şi la răsărit. *iscam să fiu tîrît s're coastă şi de astă dată i"bit
de stînci în loc să fiu dus de'arte s're lar%.
-stfel m-am mul&umit să mă li'sesc de barcă, cu toate că am muncit atîta ca să o fac şi să o
îm'in% în a'ă.
-'oi am trăit liniştit a'roa'e un an, ducînd o via&ă, retrasă şi ti/nită. M-am îm'ăcat cu %îndul
ursitei mele. 0ăsam acum totul în voia domnului şi traiul mi-era foarte fericit. 2u-mi mai li'sea
nimic, în afară de societatea oamenilor.
5ntre tim' am a$uns meşter iscusit în toate meşteşu%urile.
.red că aş fi fost în stare să lucre" şi mai bine, mai ales tîm'lărie, dacă aş fi avut uneltele
necesare.
>2
9i în olărie am adus o %rămadă de îmbunătă&iri. Mi-am făcut o roată şi treaba mer%ea acum mult
mai uşor şi mai re'ede. 4alele ieşeau mai rotunde şi mai frumoase ca la înce'ut.
.ea mai mare bucurie am avut însă cînd am reuşit să-mi fac o 'i'ă. .ea dintîi a fost %reoaie şi
urîtă. -m ars-o totuşi şi s-a făcut tare şi re"istentă şi tră%ea de minune fumul. Mi-a adus o mare
mîn%îiere 'i'a, căci mai de mult mă de'rinsesem să fume". :-au %ăsit 'i'e şi în corabie, însă nu le-
am luat, neştiind că voi %ăsi tutun 'e insulă. ?ar mai tîr"iu, cînd m-am dus să le caut, dis'ăruseră.
-m făcut 'ro%rese mari şi cu îm'letitul coşurilor. -m îm'letit coşuri de toate felurile, nu 'rea
frumoase, dar foarte bune să 'un de toate în ele şi să le car.
.înd îm'uşcam, de 'ildă, o ca'ră, o atîrnam într-un co'ac, o $u'uiam, o tăiam în bucă&i şi astfel o
căram în coş acasă. .înd %ăseam o broască &estoasă, o tăiam, îi scoteam ouăle, des'icam cîteva
bucă&i de carne, care îmi a$un%eau berec/et, şi le aduceam acasă a"vîrlind restul.
5n coşurile mai mari 'uneam %rînele, 'e care le cură&am îndată ce erau uscate şi le 'ăstram în
coşuri în loc de /ambare.
(raful de 'uşcă înce'ea să se termine. 2u aş fi fost în stare să-l înlocuiesc cu nimic. +e aceea am
înce'ut să c/ib"uiesc ce mă voi face cînd nu voi mai avea cu ce să îm'uşc ca're.
@-am mai 'ovestit cum am 'rins un ied şi l-am domesticit.
@oiam să 'un mîna şi 'e un &a', dar mi-a fost cu ne'utin&ă. .ă'ri&a s-a făcut ca'ră şi, 'entru că nu
m-a lăsat inima s-o tai, a murit de bătrîne&e.
5n al uns're"ecelea an al şederii mele 'e insulă eram amenin&at să rămîn fără 'raf de 'uşcă.
-tunci m-am %îndit să fac nişte curse, în care să 'rind de vii ca'rele. @oiam mai ales o ca'ră cu
ie"i.
-m aşe"at ca'canele şi cred că animalele s-ar fi 'rins, dacă le%ăturile, neavînd sîrmă de loc, nu ar
fi fost 'rea slabe, căci le %ăseam adesea ru'te, iar momelile mîncate.
-m voit, în sfîrşit, să încerc alte mi$loace. -m să'at cîteva %ro'i mari în locul unde observasem
că vin ca'rele la 'ăşunat. (este %ro'i am aşe"at o îm'letitură de nuiele. +e cîteva ori am 'us boabe
de or" sau ore", fără să aşe" ca'cana. +u'ă urme, am constatat că într-adevăr ca'rele intraseră şi
mîncaseră %răun&ele. 3ra tim'ul să 'un ca'canele. -m aşe"at vreo trei. M-am dus a doua "i de
diminea&ă, %ăsindu-le neatinse şi %răun&ele mîncate. 3ram foarte necă$it. -m 'us altele, iar ca să nu
vă mai 'lictisesc cu asemenea nimicuri, voi s'une 'e scurt că am %ăsit într-o bună diminea&ă un &a'
într-o ca'cană şi trei ie"i în alta. 2eştiind ce să fac cu &a'ul, care era ca turbat, şi cum nu
îndră"neam să intru în %roa'ă şi nici nu voiam să-l ucid, i-am dat drumul. (e atunci nu ştiam încă
mi$loacele, ce le-am învă&at mai tîr"iu, 'rin care se îmblîn"esc 'înă şi leii. +acă-l lăsam acolo fără
/rană vreo trei sau 'atru "ile, iar du'ă aceea îi aduceam mîncare şi băutură, ar fi devenit blînd ca un
mieluşel. .a'rele au o fire blîndă şi 'rietenoasă dacă ştii cum să te 'or&i cu ele.
+u'ă ce am dat drumul &a'ului, care a luat-o la %oană, m-am îndre'tat s're %roa'a cu ie"i şi i-am
scos unul cîte unul, i-am le%at cu o funie şi i-am adus acasă cu mare %reutate. Multă vreme nu au
voit să mănînce.
0e aruncam boabe dulci ca să-i is'itesc şi 'înă la urmă s-au îmblîn"it.
Mi-am dat seama că sin%ura solu&ie 'entru a avea carne de ca'ră, du'ă ce-mi voi termina muni&ia,
era să-mi fac o turmă, 'e care s-o &in domesticită în 'rea$ma casei.
M-am %îndit a'oi că trebuie să feresc animalele domesticite de cele sălbatice, căci altfel s-ar
sălbătici cu toatele îndată ce ar creşte. 5n acest sco' îmi trebuia un loc destul de mare, îm're$muit
cu %ard înalt şi re"istent, 'entru ca animalele înc/ise să nu 'oată ieşi, iar cele dinafară să nu 'oată
'ătrunde înăuntru.
5nsemna o muncă %rea şi lun%ă 'entru o sin%ură 'erec/e de mîini. -veam însă nea'ărată nevoie s-
o fac. -m 'ornit să caut un loc 'otrivit, care să aibă iarbă bună de 'ăscut, a'ă 'entru adă'at şi
adă'ost contra arşi&ei soarelui. .ei care se 'rice' la aceste treburi vor %îndi fără îndoială că sînt un
ne'rice'ut dacă voi s'une că locul ales de mine era nimerit din toate 'rivin&ele, într-adevăr am %ăsit
o 'ăşune desc/isă sau savană, cum se numeşte în coloniile din vest. -vea vreo trei i"voare cu a'ă
'roas'ătă şi era frumos îm'ădurită la un ca'ăt.
@or "îmbi desi%ur şi cînd voi s'une că am înce'ut să îm're$muiesc locul. Eardul ar fi urmat să
aibă o lun%ime de cel 'u&in două mile. :u'rafa&a locului se ridica la vreo "ece mile. 2u mă %îndeam
>3
însă că 'e o întindere atît de mare mi-ar fi foarte %reu să 'rind ca'rele. 3le s-ar fi sălbăticit tot atît
de re'ede ca şi cînd ar fi fost libere 'e întrea%a insulă.
0ucrînd la %ard, mi-am dat seama de aceste nea$unsuri. -m renun&at îndată la cele 'lănuite,
/otărîndu-mă să nu mai îm're$muiesc decît un loc de o sută cinci"eci de Har"i lun%ime şi vreo sută
lăr%ime. 0ocul era suficient ca să cu'rindă la înce'ut ca'rele de care aveam trebuin&ă. +acă turma
creştea, 'uteam mări mai tîr"iu &arcul.
#otărîrea era cît se 'oate de în&elea'tă şi am înce'ut treaba cu "or. 0ucrasem vreo trei luni la
'rima îm're$muire. 5n tim' ce făceam &arcul, am le%at ie"ii şi i-am obişnuit să 'ască 'e lîn%ă mine.
Mă duceam adesea şi le dădeam boabe de or" şi de ore" c/iar din mînă. .înd am terminat tot &arcul,
le-am dat drumul să 'ască în voie. Mă urmau însă 'este tot, be/ăind 'entru un 'umn de %răun&e.
:co'ul era atins. (este un an şi $umătate aveam o turmă de douăs're"ece ca're cu ie"i cu tot. 5n
al&i doi ani, turma a crescut la 'atru"eci şi trei de ca'ete, fără să socotesc animalele tăiate 'entru
/rană. 5ntre tim' am mai îm're$muit alte cinci &arcuri, făcînd 'orti&e între ele.
(e lîn%ă carnea de ca'ră aveam acum şi la'te. 2u mă %îndisem la înce'ut, dar am fost foarte
bucuros cînd mi-a venit în minte. -m făcut o lă'tărie cum se cuvine şi aveam cîteodată 'înă la o
$umătate de vadră de la'te 'e "i.
-stfel am a$uns - cu toate că nu avusesem niciodată 'rile$ul să mul% o vacă, şi cu atît mai 'u&in o
ca'ră - să fac unt şi brîn"ă, du'ă ce de mai multe ori am dat %reş. 9i în sfîrşit am făcut şi sare, deşi
trebuie să recunosc că mai de%rabă am %ăsit-o %ata făcută de căldura soarelui 'e stîncile 'este care
venea a'a mării, şi astfel nu i-am mai dus li'sa.
>C
Capitolul 4I
DECRIEREA LOCUIN*EI MELE ŞI A ÎM!RE(URIMILOR. O ALARMĂ ÎN$RO"I'
TOARE. URME DE !AŞI !E *ĂRM. TOT #ELUL DE !REU!UNERI.
(riveliştea 'e care o înfă&işam, şe"înd la masă cu mica mea familie, merită un "îmbet. Măria sa
voievodul şi stă'înitorul între%ii insule era de fa&ă. @ia&a su'uşilor săi se afla în mîna lui. (utea
s'în"ura şi ucide; 'utea să dea via&ă şi libertate şi să le ia îna'oi. 2imeni nu i se îm'otrivea.
Meritam să fiu vă"ut cum mîncam, ca ditai 'rinci'ele, încon$urat de su'uşi. (oli, favoritul meu,
era sin%ura fiin&ă care avea voie să-mi vorbească. .îinele meu, acum bătrîn şi care nu %ăsise
mi$locul de a se înmul&i, şedea totdeauna la drea'ta mea. +ouă 'isici, cîte una de fiecare 'arte a
mesei, aşte'tau ca semn de mare cinste o bucă&ică din mîna mea. 2u mai erau cele două 'isici 'e
care le luasem de 'e corabie. Muriseră de mult, fiind în%ro'ate lîn%ă casă. Bna se înmul&ise 'rin nu
ştiu ce minune. -ceste două 'isici erau sin%urele 'e care le 'ăstrasem. .elelalte fu%iseră în 'ădure,
sălbăticindu-se. .u tim'ul s-au făcut atît de sîcîitoare, venind în casă şi $efuindu-mi avutul, încît am
fost nevoit să ucid multe din ele.
5ncon$urat de această curte şi în acest fel îmbelşu%at trăiam eu acum. 2u-mi mai li'sea nimic în
afară de societatea omenească. .urînd însă am avut 'arte de ea mai mult decît îmi doream.
3ram nerăbdător să am din nou barca la îndemînă, deşi nu voiam să risc alte aventuri. Bneori mă
străduiam să %ăsesc mi$locul de a o aduce făcînd ocolul insulei. -lteori mă resemnam şi mă
mul&umeam şi fără ea. :im&eam o ciudată stin%/ereală cînd mă %îndeam să mă duc $os, la ca'ătul
insulei, de unde, du'ă cum am 'ovestit, în ultima mea e6'edi&ie urcasem dealul să văd conforma&ia
&ărmului şi direc&ia curen&ilor. Totuşi, dorin&a se înte&ea 'e fiece "i, 'înă cînd m-am /otărît s-o
'ornesc într-acolo 'e uscat. -şa am şi făcut, luînd-o de-a lun%ul &ărmului. +acă cineva abia sosit
din -n%lia ar fi dat 'este mine, s-ar fi s'eriat de înfă&işarea mea sau ar fi i"bucnit în /o/ote de rîs.
Mă o'ream des ca să mă o%lindesc în a'ă, ne'utîndu-mi stă'îni rîsul la %îndul că aş a$un%e
vreodată să călătoresc 'rin Yorks/ire în /alul acesta.
@ă ro% să asculta&i cum arătam;
(e ca' 'urtam o căciulă &u%uiată şi diformă, făcută din 'iele de ca'ră. 4 coadă îi atîrna la s'ate,
atît ca să-mi a'ere ceafa de soare, cît şi ca să îm'iedice 'loaia să mi se 'relin%ă 'e %ît. 2imic nu era
mai ne'lăcut în acest climat decît să sim&i a'a rece 'ătrun"înd 'rin /aină de-a dre'tul la 'iele.
(urtam o /aină scurtă din 'iele de ca'ră, de sub care îmi ieşeau 'oalele cămăşii 'înă la $umătatea
coa'selor, 'recum şi o 'erec/e de 'antaloni scur&i din acelaşi material. 3rau făcu&i dintr-o 'iele de
&a' bătrîn şi 'ărul atîrna lun%, 'e ambele 'ăr&i, ca să-mi aco'ere 'icioarele. 2u aveam ciora'i, nici
%/ete. 5mi făcusem o 'erec/e de ceva ce nu ştiu cum să le mai "ic, un fel de 'a'uci sau, mai bine
"is, o'inci, care se le%au cu sfori ca es'adrilele. 3rau de aceeaşi formă barbară ca şi restul
îmbrăcămintei. 0a brîu eram încins cu o curea din 'iele de ca'ră, 'e oare o strîn%eam cu două
cureluşe în loc de cataramă. +e aceasta, at!rnau de o 'arte şi de alta, în loc de sabie şi 'umnal, o
secure şi un mic ferăstrău. 4 altă curea, mai 'u&in lată şi le%ată la fel cu cin%ăitoarea, îmi trecea
'este umăr. 0a ca'ătul ei, sub bra&ul st!n%, 'urtam două 'un%i din 'iele de ca'ră, una cu 'raf de
'uşcă şi alta cu alice. 5n s'ate duceam coşul, iar la umăr 'uşca. +easu'ra ca'ului &ineam o umbrelă
din 'iele de ca'ră, mare şi urîtă, care însă, în afară de 'uşcă, era lucrul cel mai necesar. .ît des're
culoarea fe&ii, nu se asemăna c/iar aşa de mult cu a unui mulatru, cît s-ar 'utea crede, avînd în
vedere că nu o în%ri$eam şi trăiam de atîta tim' în aceste &inuturi tro'icale.
arba o lăsasem mai întîi să crească 'înă ce a$unsese la o bună lun%ime. .um aveam însă foarfeci
şi briciuri destule, am scurtat-o. Mustă&ile le-am lăsat să crească lun%i, du'ă cum vă"usem la turcii
din :ale. Maurii nu le 'urtau în acest fel. 2u 'ot s'une că am a$uns să 'ot atîrna 'ălăria de ele. 3rau
totuşi atît de lun%i, că în -n%lia aş fi s'eriat lumea.
-m 'ovestit toate acestea în treacăt, căci înfă&işarea mea nu avea nîci o im'ortan&ă în sin%urătatea
în care trăiam, aşa că nu merită să mai vorbesc de ea. .u această înfă&işare am 'ornit în noua
e6'edi&ie, li'sind de acasă vreo cinci sau şase "ile. -m umblat la înce'ut de-a lun%ul &ărmului,
luînd-o de-a dre'tul s're locul unde mă o'risem cu barca şi mă că&ărasem 'e stîncă.
>>
2emaiavînd acum %ri$a bărcii, am scurtat drumul şi am a$uns 'e înăl&imea de mai înainte. .înd
am 'rivit s're vîrfurile stîncilor ce se iveau din mare şi des're care am 'ovestit, tare am fost mirat
vă"înd marea liniştită şi nici urmă de vîn"oleală sau curent în nici o 'arte.
-nevoie am în&eles ce se întîm'lase. -m rămas acolo cîtva tim' ca să văd dacă nu cumva flu6ul
era 'ricina acestor curen&i. .urînd m-am convins de adevăr. -m constatat că reflu6ul venind
dins're a'us se întîlnea 'e lîn%ă coastă cu a'ele unui rîu mare, 'roducînd acest curent. +u'ă cum
vîntul sufla mai 'uternic s're răsărit sau mia"ă"i, curentul se a'ro'ia sau se de'ărta de &ărm.
-ştc'tînd a'oi 'înă seara, am "ărit, du'ă ce flu6ul trecuse, curentul în 'lin. +e astă-dată o &inea mai
de'arte, cam la vreo le%/e de &ărm şi nu 'e lîn%ă &ărm ca atunci cînd mi-a 'rins barca, tîrîndu-mă în
lar%.
-ceastă constatare m-a convins că nu aveam decît să observ cu luare-aminte flu6ul şi reflu6ul, şi
astfel voi reuşi să conduc uşor barca în $urul insulei. +ar cînd m-am %îndit să trec la fa'te, m-a
a'ucat iarăşi %roa"a, amintindu-mi de tot ce 'ă&isem.
2u am mai fost în stare să mă %îndesc cu inimă uşoară la această solu&ie. +im'otrivă, m-am
/otărît 'entru o alta mai %rea, dar mai si%ură. @oiam să fac un alt canoe sau peria"ua. 9i astfel să
am cîte o 'iro%ă în fiecare 'arte a insulei.
-cum aveam două 'lanta&ii. Bna se %ăsea lîn%ă fortifica&ie, cu cortul la mi$loc, îm're$muit de un
%ard 'ro'tit în mar%inea stîncii şi cu 'eştera îndărătul cortului. 5ntre tim' lăr%isem 'eştera, făcînd
cîteva noi încă'eri. 5ntr-una din ele, mai mare şi mai uscată şi care avea, ieşire în afara
îm're$muirii, &ineam vasele mari de lut, des're care am mai vorbit, vreo cincis're"ece coşuri de
nuiele, con&inînd fiecare vreo cinci sau şase bani&e de %rîne. -ici 'ăstram 'rovi"iile şi mai ales
cerealele în s'ice sau cură&atate.
(arii tăia&i din co'aci crescuseră înal&i, aco'erind cu coroanele lor îm're$muirea. 3rau atît de deşi,
încît nimeni nu 'utea %/ici că îndărătul lor se află o locuin&ă omenească.
5n cîm'ie, a'roa'e de casă, dar mai de'arte de coastă, îmi aveam o%oarele 'e care le cultivam cu
%ri$ă şi-mi dădeau în fiecare an recolta cuvenită. +acă voiam să semăn mai mult, aveam alături
terenuri din belşu%. (e lîn%ă toate acestea clădisem şi casa la &ară. *euşisem să 'lante" şi acolo un
%ard viu, foarte înalt, îm're$muind o%rada unde se afla coliba. .o'acii 'roveni&i din 'ari îi
tundeam, ca să crească şi să dea o umbră 'lăcută, în mi$locul o%ră"ii se ridica, du'ă cum am mai
s'us, coliba sau cortul, făcut dintr-o bucată de 'în"ă de corabie, întinsă bine 'e nişte &ăruşi. :ub
cort îmi aveam culcuşul făcut din 'iei de animale şi 'ături moi, 'este care era întinsă o 'ătură luată
din "estrea corăbiei. Mă aco'eream cu o manta mare. +e cîte ori 'uteam li'si de acasă, veneam aici
şi mă lăfăiam ca la &ară.
Mai aveam a'oi şi &arcurile 'entru turma de ca're. 0e îm're$muisem cu nes'usă trudă şi
între&ineam cu mare %ri$ă în%răditura, de frică să n-o strice ca'rele şi să nu sca'e 'rin ea. 5ntre
&ăruşi am făcut o îm'letitură de nuiele şi ramuri atît de deasă, încît nu 'uteam bă%a nici mîna. +u'ă
anotim'ul 'loios, ramurile au încol&it, iar cu anii s-au 'refăcut într-un stufiş înalt şi mai re"istent ca
orice %ard.
+in toate acestea se 'utea vedea că nu am stat cu mîinile în sîn. 2u am cru&at nici o sfor&are ca să
aduc orice îmbunătă&ire, care mi se 'ărea necesară traiului meu.
+atorită acestei turme de animale domestice, 'e care le &ineam în 'rea$mă, voiam să fiu mereu
îndestulat cu carne, la'te, unt şi brîn"ă, c/iar clacă ar fi urmat să trăiesc aici şi 'atru"eci de ani.
Kineam înc/ise animalele, ca să le am mereu laolaltă şi 'e lîn%ă mine.
)ăcusem atît de des %ardul viu, încît cu tim'ul a trebuit să-l mai răresc. Tot aici creşteau şi
stru%urii, care îmi furni"au o bună 'rovi"ie de iarnă. 5i adunam şi-i 'ăstram cu cea mai mare %ri$ă,
ca 'e o trufanda de seamă, căci erau 'lăcu&i la %ust, să&ioşi şi foarte răcoritori.
Mă o'ream adesea la &ară, 'entru că se %ăsea la $umătatea drumului între <fortifica&ie= şi locul
unde &ineam barca. -veam %ri$ă de barcă şi o &ineam în cea mai bună stare. .îteodată mă duceam
acolo ca să-mi sc/imb ideile. 2u mai făceam însă e6'edi&ii, ci mă 'limbam &inîndu-mă foarte
a'roa'e de &ărm. Mă temeam să nu fiu luat din nou de curen&i, 'ă&ind cine ştie ce.
-$un% acum la o nouă fa"ă a vie&ii mele.
>6
5ntr-o "i, 'e la nămie"i, cînd tocmai mă îndre'tam s're barcă, mi s-a întîm'lat să observ 'e mal
urma unui 'icior de om. Brma se vedea foarte desluşit 'e nisi'.
-m rămas trăsnit ca şi cînd aş fi vă"ut un stri%oi. -m ascultat şi am 'rivit în $ur. 2u se vedea
nimic, nu se au"ea nimic. -tunci m-am îndre'tat s're o movilă ca să 'rivesc în de'ărtare. -m
colindat malul în sus şi în $os, dar nici &i'enie de om. 2-am mai %ăsit alte urme. M-am dus îna'oi
am 'rivit urma mai de a'roa'e s're a fi si%ur că nu mă înşelasem. 2u 'utea fi vorba de nici o
înşelare. Brma era acolo şi se desluşea bine forma 'iciorului %ol - cu călcîi şi de%ete. 2u aveam
/abar cum de s-a ivit şi nu mai în&ele%eam nimic. M-am %îndit, m-am tot %îndit şi m-am întors
acasă te/ui de ca' şi ieşit din fire.
2ici nu ştiu cum am a$uns. 0a fiecare 'as mă uitam îna'oi. 3ram în%ro"it. Mi se 'ărea că du'ă
fiece tufiş sau co'ac se ascundea cineva, sau că orice buturu%ă era o fiin&ă vie.
2u 'ot descrie toate nălucirile 'e care le 'lăsmuia înc/i'uirea-mi bolnavă, nici toate %îndurile
care-mi treceau 'rin minte, sau ce im'resii stranii şi nesăbuite mă co'leşeau.
.înd am a$uns la fortărea&ă - căci aşa i-am "is du'ă această întîm'lare - m-am ascuns iute ca şi
cum m-ar fi urmărit cineva. 2ici nu-mi amintesc dacă m-am urcat cu scara sau m-am furişat 'rin
uşa din stîncă. .red că niciodată nu s-a refu%iat mai în%ro"it ca mine vreun ie'ure în desiş sau o
vul'e în vi"uina ei.
2-am înc/is oc/ii toată noa'tea. .u cît eram mai de'arte de 'ricina s'aimei, cu atît eram mai
nelinîştit. Eîndurile şi înc/i'uirile mă co'leşeau. 5mi înc/i'uiam, de 'ildă, că dracul îşi bă%ase
coada în toată treaba aceasta şi c/iar ra&iunea îmi întărea această înc/i'uire. .um ar fi fost în stare o
fiin&ă omenească să a$un%ă în acel loc7 Bnde era corabia oare a adus-o7 :au măcar unde erau
urmele celorlal&i 'aşi7 .um a reuşit să atm%ă un sin%ur om 'înă aici7
(e de altă 'arte nu se 'utea să-i fi dat în minte lui :arsailă să ia c/i' de om tocmai aici 'e insulă,
unde nu 'rea avea ce %ăsi. 2u 'ărea vrednic de cre"are ca :arsailă să mai fi lăsat şi urme de 'icior
'e nisi', unde 'uteau fi şterse curînd de a'a mării. +e unde să ştie ca eu voi a$un%e să-i %ăsesc
urma7
Toate acestea mă aiureau. Mi-am "is că diavolul 'utea %ăsi o mie şi unul de 'rile$uri mai bune ca
sa ma îns'ăimînte decît tocmai 'rin această urmă de 'icior omenesc. 2-ar fi fost niciodată atît de
'rost- ştiind că locuiesc în 'artea o'usă a insulei - să-şi lase urma într-un loc, unde era atît de 'u&in
'robabil să dau de ea, şi mai ales 'e nisi', unde 'rimul flu6 ar fi şters-o cu totul.
Toate îmi 'ăreau tără ca' şi fără coadă cum ne-am obişnuit să-i atribuim dracului o mare şiretenie,
aici nu 'rea vedeam cum să-şi fi bă%at el coada.
4 mul&ime de alte ar%umente mi-au venit a'oi în minte. (înă la urmă am dedus că trebuie să fie
vorba de o altă fiin&ă, mult mai 'rime$dioasă. (oate că unii din sălbaticii care locuiau 'e continentul
din fa&ă, ieşind în lar% cu o 'iro%ă, au fost lua&i de curent sau de vînturi 'otrivnice şi duşi s're
insulă. -$unşi 'e mal, s-au întors îndată 'e mare, nedorind să rămînă 'e această insulă a
de"năde$dii, cum nici eu nu doream să-i am cu mine.
5n tim' ce tot felul de %înduri îmi nă'ădeau mintea, mă sim&eam fericit că nu fusesem tocmai
atunci 'e acolo şi că sălbaticii nu dăduseră 'este 'iro%a mea.
+acă s-ar fi întîm'lat una ca asta, ei ar fi aflat că trăieşte cineva 'e insulă şi m-ar fi căutat mai
de'arte. -ceste %înduri cum'lite mă c/inuiau rău de tot. 5mi înc/i'uiam că 'oate, totuşi, mi-au
%ăsit barca. -cum au aflat că sînt oameni 'e insulă. :e vor întoarce desi%ur în mare număr şi mă
vor ucide. +acă nu mă vor %ăsi, tot vor da de 'lanta&iile mele, îmi vor nimici recolta şi îmi vor fura
toată turma, lăsîndu-mă murilor de foame. ?ată %îndurile ce mă c/inuiau.
M-am mustrat 'enru lenea care mă îm'iedicase de a semăna mai mult decît aveam trebuin&ă în
fiece an, ca şi cînd nu s-ar fi 'utut întîm'la nimic care să mă îm'iedice de a strîn%e recolta. +o$ana
mi s-a 'ărut atît de îndre'tă&ită, încît m-am /otărît ca de aici înainte să semăn 'entru doi sau trei
ani, astfel ca să nu mai duc li'sa 'îinii, orice s-ar întîm'la.
(rin"înd inimă, am înce'ut să ies, du'ă ce trei "ile şi trei no'&i stătusem ascuns în fortărea&ă şi
înce'usem să duc li'să de /rană. 2u mai aveam în casă decît nişte 'esme&i făcu&i din or" şi ore" şi
a'ă de băut. 9tiam că trebuia să mul% ca'rele - lucru 'e care îl făceam seara. ietele dobitoace
sufereau din 'ricina la'telui strîns în u%ere, iar unora a'roa'e li se o'rise la'tele.
>I
(rin"înd cura$ la %îndul că urma era a mea şi m! s'eriasem c/iar de 'ro'ria-mi umbră, m-am dus
la casa de la &ară ca să-mi mul% turma. Mă uitam mereu îna'oi, fiind %ata în orice cli'ă să las $os
coşul şi să-mi iau tăl'ăşi&a. Bmblam ca omul cu conştiin&a neîm'ăcată, şi încă tare îns'ăimîntat de
tot ce se întîm'lase.
Mai tîr"iu am 'rins cura$, a'roa'e convins că totul fusese o amă%ire. @rînd să mă liniştesc 'e
de'lin, am coborît din nou la mal s're a revedea urma şi a o măsura cu 'iciorul meu. .înd am a$uns
acolo, mi-am dat seama de adevăr. Brma era mult mai mare, iar drumul s're barca mea nici nu
trecea 'rin locul acela. +in nou m-a cu'rins tulburarea. Tremuram ca var%a. 5ntors acasă, eram
convins că nişte oameni sau măcar unul fusese 'e insulă. ănuiam c/iar că rămăseseră 'e insulă şi
că se 'utea întîm'la să fiu sur'rins înainte de a-mi da bine seama sau de a fi în stare să mă a'ăr. 9i
ce mai /otărîri cara%/ioase luăm atunci cînd sîntem mîna&i de frică şi li'si&i de acele mi$loace de
$udecată vrednice să ne îndrume"e8
(rimul %înd mi-a fost să dau $os toate îm're$muirile şi să %onesc turma în 'ădure, ca să nu o
%ăsească duşmanii. -'oi mi-a dat 'rin %înd să distru% 'lanta&iile şi, în sfîrşit, să dărîm coliba ca să
nu rămînă nici urmă de locuin&ă. @oiam să fac toate acestea, 'entru ca duşmanul să nu %ăsească
nimic - dacă ar 'orni în iscoadă 'rin insulă - şi astfel să nu mă 'oată a$un%e. 4 noa'te întrea%ă m-
au muncit %îndurile acestea. 3ram cu frica în sîn şi cu min&ile "burătăcite. Teama de 'rime$die este
de o mie de ori mai îns'ăimîntătoare decît 'rime$dia însăşi. (ovara în%ri$orării este cu mult mai rea
decît nenorocirea 'e care o aşte'tăm. Mai trist era că în acele cli'e nu aveam nici o mîn%îiere în
fa&a restriştei şi nici nu mă 'uteam resemna. Tudecam întocmai ca :aul cînd se căina nu numai că
este urmărit de filisteni, ci că este 'ărăsit de +umne"eu.
2-am ştiut să fac cele cuvenite 'entru a-mi întări sufletul n-am c/emat 'e +umne"eu la nevoie,
încredin&îndu-mă în mîinile 0ui, în 'uterea 0ui de a mă a'ăra şi a mă i"băvi de cel rău. -şa aş fi
fost mult mai îmbărbătat în această încercare şi 'oate aş fi trecut şi mai uşor 'rin ea. Tulburarea nu
m-a lăsat să înc/id oc/ii toată noa'tea. )rînt de oboseală, am a&i'it doar s're diminea&ă. .înd m-am
deşte'tat, eram odi/nit şi mă sim&eam mai tare. -m înce'ut să $udec mai cu noimă. +u'ă o
îndelun%ată şi anevoioasă cum'ănire, am a$uns la convin%erea că această insulă nes'us de 'lăcută,
roditoare, şi du'ă cum vă"usem, nu 'rea de'arte de continent, nu era cu desăvîrşire 'ărăsită, aşa
cum îmi înc/i'uisem. .u toate că nu era locuită, se întîm'la să vină 'iro%i dins're continent, 'oate
aduse de curen&i şi vînturi 'otrivnice.
Trăisem aici cincis're"ece ani şi nu întîlnisem &i'enie de om. +e altfel, dacă cineva ar fi a$uns
aici, s-ar fi %răbit să 'lece îna'oi, ne%ăsind insula 'rielnică unei aşe"ări şi neavînd cura$ul să facă
ceea ce nimeni nu făcuse 'înă la el. Toată 'rime$dia 'utea să vină numai de la vreo debarcare
accidentală a locuitorilor de 'e continent, tîrî&i aici fără voia lor. (robabil însă că ei 'lecau îndată,
'o'osind arareori cîte o noa'te 'e &ărm, în aşte'tarea curen&ilor de diminea&ă care să-i ducă îna'oi.
-şadar, nu mai trebuia decît să-mi %ăsesc un adă'ost si%ur, ca să nu fiu "ărit de sălbaticii care ar
debarca în astfel de condi&ii 'e insulă. Mă căiam acum amar că-mi lăr%isem 'eştera ba c/iar
desc/isesem şi o uşă în afara fortăre&ei. M-am /otărît să fac o nouă fortifica&ie, în semicerc, la
oarecare de'ărtare de cea vec/e, c/iar în locul unde sădisem cu dois're"ece ani înainte şirul acela
de co'aci des're care am 'ovestit. .um arborii erau foarte a'ro'ia&i unii de al&ii, nu aveam nevoie
decît să 'un cî&iva 'ari între ei ca să-i întăresc şi "idul de a'ărare era %ata.
-veam acum un "id dublu, întărit cu scînduri, bucă&i de 'arîme şi cu tot ceea ce %ăsisem la
îndeniînă. 5n "idul de afară am făcut şa'te %ăuri, iar 'e dinăuntru l-am în%roşat ?a ba"ă cu 'ămîntul
adus din 'eşteră, 'e care l-am bătătorit cu 'icioarele, "idul a$un%înd la o %rosime de vreo trei metri.
5n cele şa'te %ăuri sau sarbacane am aşe"at carabinele ce le luasem de 'e corabie, fi6îndu-le 'e
nişte crăcane ca 'e nişte adevărate afete, astfel că 'uteam tra%e în două minute din toate şa'te. -m
lucrat vreme îndelun%ată la aceste întărituri şi nu m-am sim&it în si%uran&ă decît du'ă ce le-am
terminat.
-'oi am înfi't 'e dinafară şi în toate direc&iile nenumăra&i &ăruşi şi be&e, ce 'uteau 'rinde rădăcini
şi creşte. .red că am 'us vreo două"eci de mii de bucă&i, lasînd un s'a&iu destul de mare între ei şi
"idul e6terior, ca să 'ot "ări duşmanii, care astfel nu mai aveau 'utin&a de a se adă'osti du'ă
co'acii cei tineri, în ca" că ar fi încercat să se a'ro'ie de fortărea&ă. 5n doi ani am avut în fa&a
>J
locuin&ei un tufăriş des, iar 'este cinci sau şase ani o întrea%ă 'ădurice, care crescuse atît de deasă şi
'uternică, încît era într-adevăr de netrecut. 2imeni nu-şi 'utea înc/i'ui că se %ăseşte ceva îndărătul
ei. .înd ieşeam sau intram, mă foloseam acum de două scări, 'e care le 'ro'team de o 'arte a
stîncii ce se 'răvălise, 'unînd una deasu'ra celeilalte ca să a$un% în vîrf. .înd scoteam cele două
scări, nu mai 'utea nimeni să coboare 'înă la mine, fără să-şi ru'ă oasele. 9i c/iar dacă ar fi a$uns
$os, încă s-ar fi %ăsit în afara celor două fortifica&ii.
-m luat astfel toate măsurile de si%uran&ă 'e care le 'oate născoci o minte omenească. (înă la
sfîrşit se va vedea că nu au fost făcute fără rost şi folos, cu toate că erau 'ornite la înce'ut doar din
frică.
>M
Capitolul 4II
O BARCĂ !E MARE. RETURILE UNUI O!Ă* DE CANIBALI. !AIMA. CU!RIN DE
CÎRBĂ+ MĂ ÎNARME" MAI TARE. !EŞTERA BUNĂ !ENTRU UN NOU DE!O"IT.
5ntre tim' mă ocu'am şi de celelalte treburi. -veam mare %ri$ă de turma de oa're, căci ele
însemnau 'entru mine nu numai /rana "ilnică, dar şi 'rovi"ii 'entru orice s-ar întîm'la.
3conomisisem muni&ia, neavînd nevoie sa vîne" ca're salbatice şi să mă obosesc aler%înd du'ă ele.
Mi-era teamă să nu le 'ierd şi să fiu nevoit a înce'e de la ca'ăt munca %rea cu domesticitul şi
în%ri$itul lor. +u'ă multă c/ib"uială am făcut două 'lanuri cum să le feresc de orice 'rime$die.
(rimul 'lan era ca, să'înd o 'ivni&ă sub 'ămînt, într-un loc bine ales, să le &in acolo în tim'ul
no'&ii. .elălalt 'lan era să îm're$muiesc mai multe &arcuri mici, de'ărtate mult unele de altele şi cît
se 'oate de bine ascunse. 5n fiecare ocol mă %îndeam să aduc vreo cîteva ca're tinere şi să-mi 'ot
reconstitui turma în ca"ul cînd s-ar întîm'la vreo nenorocire.
M-am /otărît 'entru solu&ia din urmă, cu toate că-mi trebuia mai mult tim' şi muncă 'entru a o
aduce la înde'linire. -m 'ornit îndată în căutarea unor locuri mai adă'ostite. -m %ăsit un loc, care
era tot ce inima 'utea să-mi dorească. Bn loc mic şi cu a'ă, aflat într-o vîlcea şi ascuns de 'ădurea
cea deasă, unde mă rătăcisem la întoarcere cînd făcusem e6'edi&ia în 'artea de răsărit a insulei.
-m %ăsit şi vreo trei 'o%oane de 'ăşune într-un luminiş al 'ădurii, ce alcătuia o îm're$muire
naturală. Trebuia numai să întăresc locul. M-am a'ucat îndată de lucru şi, în mai 'u&in de o lună,
am terminat îm're$muirea. Turma mi-era foarte bine ascunsă în &arc. -m adus fără întîr"iere vreo
"ece ca're şi doi &a'i.
-'oi am continuat să întăresc îm're$muirea 'înă ce am a$uns să o fac tot atît de bună ca şi 'e
celelalte. 0a această nouă lucrare nu m-am mai %răbit, de aceea a durat ceva mai mult. Munceam
mînat de frica 'ricinuită de acea urmă a unui 'as de om ce-o vă"usem 'e nisi'. (înă acum însă nu
"ărisem fiin&ă omenească să se a'ro'ie de insulă. Trăiam de doi ani stă'înit de această nouă
nelinişte, care îmi făcea via&a mai ne'lăcută ca înainte, du'ă cum lesne 'ot în&ele%e cei care ştiu ce
înseamnă să trăieşti cu frica în sîn. :'re marea mea mî/nire trebuie să mărturisesc că această
destrămare sufletească a avut înrîuriri şi asu'ra sentimentelor mele reli%ioase. Mă co'leşea %roa"a
de a cădea în mîinile canibalilor. 2u %ăseam ră%a", nici linişte sufletească 'entru resemnare şi ru%ă.
Mă ru%am ca sub 'ovara unei mari dureri, încon$urat de 'rime$dii, aşte'tîndu-mă în fiecare noa'te
ca să fiu tre"it, ucis şi mîncat înainte de "orii "ilei următoare.
+ar să revenim la 'ovestea mea. +u'ă ce mi-am 'us la adă'ost o 'arte din turmă, am colindat
toată insula în căutarea unui loc la fel de 'otrivit. -$un%înd de'arte, s're a'us, şi 'rivind s're mare,
mi s-a 'ărut că "ăresc o 'iro%ă în lar%. -veam din vec/ea corabie vreo două oc/eane, dar nu
luasem nici unul cu mine. (iro%a era atît de înde'ărtată, încît nu ştiam 'rea bine ce este.
-m 'rivit întracolo 'înă mi s-a îm'ăien$enit vederea. .înd am coborît la vale, n-am mai "ărit-o şi
m-am lăsat 'ă%ubaş, /otărît să nu mai ies altă dată fără oc/ean.
.înd am a$uns la 'oalele unui deal din ca'ătul insulei, unde nu mai fusesem înainte, m-am
convins că urma aceea a unui 'icior de om nu este ceva c/iar atît de neobişnuit 'e insulă, aşa cum
îmi înc/i'uisem. (rin %ri$a cerului fusesem adus 'e coasta cealaltă, unde sălbaticii nu veneau
niciodată, altfel as fi aflat mai curînd că sălbaticii 'o'oseau adesea aici 'e insulă cînd mer%eau cu
'iro%ile mai de'arte în lar%. .um obişnuiau să se ră"boiască în bărci, în acele canoe, învin%ătorii îşi
luau 'ri"onierii şi îi aduceau 'e acest &ărm. (otrivit în%ro"itorului lor obicei - căci erau cu to&ii
canibali - aici îi ucideau şi îi mîncau.
-şadar, cînd am a$uns la 'oalele dealului din 'artea de sud-vest a insulei, am rămas trăsnit în fa&a
nă'rasnicei 'rivelişti ce mi-a fost dat să văd. 2ici nu 'ot descrie toată scîrba ce m-a cu'rins cînd
am vă"ut îm'răştiate 'e mal &este şi oase, mîini şi 'icioare de om. Mai de'arte am observat un loc
unde, în centrul unui cerc să'at în nisi', se încinsese un foc şi unde cred că mişeii au stat la masa
lor în%ro"itoare, înfulecînd din tru'urile semenilor lor.
-m fost atît de "ă'ăcit de ceea ce vedeam, încît nici nu m-am mai %îndit la 'rime$dia ce 'utea să
mă 'în-dească. Toată frica îmi fusese i"%onită de scîrba 'e care o sim&eam fa&ă de această
6F
diavolească stricăciune a firii omeneşti. -u"isem adesea vorbindu-se, dar niciodată nu vă"usem mai
de a'roa'e astfel de fa'te. (e scurt, a trebuit să-mi întorc fa&a mi s-a făcut o %rea&ă nes'usă, de
eram %ata să leşin. 2atura însă a avut %ri$ă să-mi uşure"e stomacul şi, du'ă ce am vărsat cu o
neobişnuită violen&ă, m-am sim&it m!i bine. 2u am mai lost în stare să rămîn o cli'ă în acel loc. -m
suit în lu%ă dealul, luînd-o s're locuin&a mea.
.înd m-am de'ărtat de acea 'arte a insulei, m-am o'rit locului, uluit o cli'ă. @enindu-mi în fire,
am 'rivit s're cer, mişcat 'înă în adîncul sufletului şi cu oc/ii 'lini de lacrimi. ?-am mul&umit lui
+umne"eu că m-am născut în &inuturi deosebite de acestea şi de'arte de asemenea fiin&e nă'rasnice.
.u toate că soarta mi se 'ăruse %rea la înce'ut, %ăsisem atîta mîn%îiere, încît trebuia mai de%rabă
să fiu recunoscător decît să mă 'lîn%.
(lin de recunoştin&ă, m-am întors acasă în fortărea&a mea. 2iciodată nu mă sim&isem mai în lar%ul
meu ca acum. 5mi dădeam seama că sălbaticii nu veneau niciodată 'e insulă cu %înd de $af sau de
'radă, ştiind că nu se %ăseşte nimic 'rin 'ădurile acestea.
+e a'roa'e o'ts're"ece ani de cînd mă aflam aici, nu vă"usem urma de fiin&ă omenească. (uteam
să mai stau încă al&i o'ts're"ece ani ascuns, cum stătusem 'înă atunci, fără să mă dau în vilea%. 2u
aveam decît să stau liniştit 'înă ce voi %ăsi alt fel de fiin&e decît canibali, cărora să mă arăt.
:cîrba mea fa&ă de sălbatici şi de obiceiurile lor neomeneşti era atît de 'uternică, încît am trăit
în%!ndurat şi mî/nit încă al&i doi ani în locuin&a mea. @reau să s'un 'rin aceasta că nu mă
înde'ărtam de 'lanta&ii, fortărea&ă, casa de la &ară şi de &arcul din 'ădure. ?ar 'e acesta din urmă nu-l
'riveam decît ca un loc unde să-mi &in înc/ise ca'rele. Teama de a da oc/ii cu sălbaticii era atît de
mare, încît îmi "iceam că a-i vedea 'e ei sau 'e diavolul însuşi ar fi totuna.
2u m-am mai dus să-mi văd 'iro%a şi înce'eam a mă %îndi s-o aduc îm're$urul insulei, căci mă
'uteam întîlnî 'e mare cu fiarele acelea. 9tiam care mi-ar fi fost soarta dacă le-aş fi că"ut în mînă.
@remea şi credin&a de a fi în si%uran&ă fa&ă de sălbatici mi-au i"%onit încetul cu încetul neliniştea
ce mă co'leşise la înce'ut. -m înce'ut să trăiesc din nou ca în 'rimii ani. 2umai că eram mai
'revă"ător acum mă uitam mai cu %ri$ă îm're$ur, nu tră%eam cu 'uşca 'rea des ca nu cumva să fiu
au"it.
Mare noroc am avut cu turma de ca're care mă îndestula, nemaifiind nevoit să aler% du'ă vînat.
-m mai 'rins nişte ca're cu a$utorul ca'canelor, du'ă cum făcusem şi altă dată.
.red că doi ani de "ile n-am mai tras cu 'uşca, cu toate că nu ieşeam fără ea, ba luam cu mine şi
trei 'istoale sau cel 'u&in două, 'e care le 'urtam la brîu. Mi-am ascu&it şi un 'umnal şi mi-am
întocmit o curea la care să-l 'ort. -veam astfel o înfă&işare im'resionantă de cîte ori ieşeam din
casă, mai ales că a%ă&ăm de brîu şi o sabie lată, fără teacă.
:e 'ărea totuşi că afară de aceste %ri$i mă întorsesem la traiul liniştit de odinioară. Toate acestea
îmi arătau că soarta mea nu era atît de vitre%ă în com'ara&ie cu a altora.
2u 'ot "ice că aveam multe de aşte'tat de la via&ă. Teama de sălbatici şi %ri$ile au alun%at un tim'
din mine 'ofta de a mai trăi, şi orice nă"uin&ă de a-mi îmbunătă&i traiul. *enun&asem, de 'ildă, de a
mai încerca să 'refac or"ul în mal& s're a face bere. 0a înce'ut, ideea aceasta mi se 'ăruse vis, căci
îmi trebuiau 'rea multe ca să reuşesc. Mai ales îmi li'seau butoaiele în care să 'ăstre" berea. +u'ă
cum am mai 'ovestit, am 'ierdut destul tim' încerc!nd în "adar să fac butoaie. 2u aveam /amei ca
să dau berei tărie, nici dro$die care s-o fermente"e şi nici un ca"an sau un ceaun în care să o fierb.
9i totuşi aş fi reuşit 'înă la urmă dacă nu intervenea întîm'larea cu sălbaticii, căci rareori 'înă
atunci mi se întîm'lase să nu duc la bun sfîrşit ceea ce îmi 'ro'usesem.
Eîndurile însă îmi erau acum în altă 'arte. Li şi noa'te c/ib"uiam cum să a$un% a-i îm'iedica 'e
aceşti monştri în cruda şi sîn%eroasa lor îndeletnicire şi să sca' victimele aduse aici 'entru a fi
$ertfite şi fri'te.
-r trebui să scriu o carte întrea%ă des're toate 'lanurile şi inten&iile, des're tot ce am născocit
'entru înfă'tuirea acestui %înd. @oiam cu tot dinadinsul să nimicesc aceste fiin&e sau, cel 'u&in, să
le îns'ăimînt într-atît, încît să nu mai calce 'e insulă. +eocamdată totul rămînea doar înc/i'uire iar
la înfă'tuire nu 'uteam a$un%e decît vă"înd cum stau lucrurile la fa&a locului.
3ram însă unul sin%ur îm'otriva atîtora. (uteam da 'este două"eci sau trei"eci de inşi, înarma&i cu
suli&e şi arcuri 'e care le mînuiau tot atît de bine ca şi mine 'uşca.
61
.îteodată îmi dădea 'rin %înd să sa' o %roa'ă în locul unde am vă"ut că fac focul şi s-o um'lu cu
'raf de 'uşcă să sară totul în aer cînd vor veni şi vor a'rinde focul. +ar nu 'uteam 'ărădui atîta
'ulbere. 3ram limitat acum la un sin%ur butoiaş. -'oi nu eram si%ur că e6'lo"ia va i"bucni la
tim'ul 'otrivit, astfel ca să nu-i îm'roaşte numai cu cîteva fărîme de 'ămînt, ci să-i s'erie de-a
binelea, ca să nu mai vină 'e insulă. -m renun&at, aşadar, la această solu&ie.
M-am %îndit a'oi să mă ascund într-un tufiş şi să stau la 'înda cu toate 'uştile încărcate cu o
cantitate dublă de 'ulbere şi %loan&e. 5n toiul 'ra"nicului sîn%eros să tra% în ei, fiind si%ur că la
fiecare îm'uşcătură voi ucide 'e unii şi voi răni 'e al&ii. Brma a'oi să mă nă'ustesc asu'ra lor cu
cele trei 'istoale şi cu sabia. 2u mă îndoiam că i-aş fi ucis 'e to&i, c/iar dacă ar fi fost şi două"eci la
număr.
(lanul acesta mi-a surîs cîtva tim' şi noa'tea visam c/iar că sînt %ata să tra% în ei. -m mers atît
de de'arte, încît mi-am irosit cîteva "ile căutînd locuri 'otrivite de unde să-i 'îndesc. Mă duceam
acum des 'rin acele melea%uri şi înce'usem să le cunosc bine. Mai ales că voiam nea'ărat să mă
ră"bun şi eram mînat de dorin&a nă'rasnică de a-i trece 'rin sabie, c/iar dacă ar fi fost în număr de
două"eci sau trei"eci. :cîrba 'e care o sim&eam la vederea urmelor acestor fiare cu c/i' de om mă
a&î&a şi mai tare.
(înă la urmă am %ăsit un loc 'otrivit 'e o culme a dealului, unde eram si%ur că 'ot aşte'ta în
si%uran&ă 'înă vor sosi bărcile. -'oi, 'e furiş, şi mai înainte ca ei să debarce, urma să mă ascund în
desişul co'acilor. Eăsisem acolo o scorbură mare, în care încă'eam tocmai bine. (uteam să văd de
acolo tot ce făceau 'uteam să oc/esc bine ca'etele atunci cînd ei s-ar fi aşe"at unul lîn%ă altul. -r fi
fost a'roa'e cu ne'utin&ă să nu nimeresc sau să nu rănesc vreo 'atru din 'rima îm'uşcătură.
5n acest loc m-am /otărît să-mi 'un 'lanurile în a'licare. Mi-am 're%ătit, aşadar, două flinte şi
'uşca de vînătoare. (e cele dintîi le-am încărcat cu cîte două %loan&e mari şi încă vreo 'atru mai
mici, ca cele de 'istol, iar 'uşca cu o mînă de alice din cele mai mari. Mi-am încărcat şi 'istoalele
cu cîte 'atru %loan&e fiecare, înarmat astfel şi bine a'rovi"ionat cu muni&ie 'entru a reîncărca
armele, am 'ornit în e6'edi&ie.
+u'ă ce am făcut toate 're%ătirile şi în înc/i'uirea mea totul 'ărea şi 'us în a'licare, am continuat
în fiece diminea&ă să urc dealul 'înă în vîrful care era cam la vreo trei mile de fortărea&a mea,
s'erînd să "ăresc vreo 'iro%ă 'e mare, fie a'ro'iindu-se de insulă, fie navi%înd în lar%. +u'ă ce am
făcut cu re%ularitate acest lucru tim' de două sau trei luni, a înce'ut să mi se urască tot
înde'linindu-mi mereu această datorie, căci nu "ăream nimic, nici în lar%, nici în 'rea$ma insulei,
cel 'u&in cît 'uteam cu'rinde cu oc/ii sau cu oc/eanul.
-tîta vreme cît dădeam "ilnic cîte o raită 'e dealuri s're a cerceta "area, /otărirea mi-a rămas
neclintită şi nu vedeam nici un 'ăcat în uciderea a două"eci sau trei"eci de sălbatici %oi 'uşcă,
ne'unînd în cum'ănă cîtuşi de 'u&in fărădele%ile lor, cu mînia ce mi-era "ădărîtă de scîrba
'ricinuită de obiceiurile lor 'otrivnice firii.
+ar acum, du'ă ce mi se urîse cu e6cursiile mele "adarnice făcute atît de de'arte în fiecare
diminea&a, am înce'ut să-mi sc/imb 'ărerile.
+acă este adevărat că felul cum se tratau reci'roc vecinii mei era sălbatic, crunt şi neomenos,
fa'tul acesta nu avea totuşi nici o le%ătură cu mine. 2u-mi făcuseră nici un rău. +acă mă atacau sau
dacă se dovedea necesar 'entru 'ăstrarea vie&ii mele, atunci eram îndre'tă&it să-i lovesc şi eu. +ar
deocamdată nu mă aflam sub 'uterea lor. 2u ştiau încă nimic de mine şi deci nu aveau nimic
îm'otrivă-mi. 2u aveam nici un dre't să-i lovesc eu cel dintîi. -stfel ar %ăsi îndre'tă&ire 'înă şi
'urtarea barbară a s'aniolilor în -merica, unde au distrus milioane de indieni aceştia, deşi erau
idolatri şi barbari şi aveau o seamă de rituri sălbatice în obiceiurile lor, de 'ildă acela de a aduce ca
$ertfă idolilor tru'uri omeneşti, erau totuşi, fa&ă de s'anioli, un 'o'or nevinovat, înşişi s'aniolii şi
toate 'o'oarele creştine din 3uro'a vorbesc cu %roa"ă de sfîşierea indienilor de către s'anioli,
socotind aceasta o sim'lă măcelărire, o dovadă nefirească şi sîn%eroasă de cru"ime neomenească,
ce nu 'oate %ăsi îndre'tă&ire nici în fa&a oamenilor, nici în a lui +umne"eu. +e aceea orice om de
omenie şi orice bun creştin socoteşte numele de s'aniol un cuvînt înfiorător, ca şi cînd &ara :'aniei
s-ar deosebi dintre toate 'rin aceea că ar fi dat la iveală o semin&ie de oameni li'si&i de orice
62
omenie, de orice milă fa&ă de cei obidi&i, însuşire caracteristică oricărui s'irit cu 'orniri
mărinimoase.
-ceste $udecă&i m-au o'rit şi m-au înde'ărtat de la 'lanurile ini&iale. -m înce'ut încet-încet să
văd cum %reşisem cînd voisem să-i atac 'e sălbatici. 2u era treaba mea să mă amestec în socotelile
lor, bineîn&eles dacă nu mă atacau. 3u însă trebuia să mă feresc de aceasta şi să-mi fac datoria
numai în ca"ul că s-ar fi întîm'lat vreun atac din 'artea lor.
(e de altă 'arte mi-am "is că dacă aş fi 'rocedat aşa cum voisem la înce'ut, nu numai că nu m-aş
fi eliberat, dar m-aş fi nimicit sin%ur, căci dacă-i atacam şi nu reuşeam să-i ucid 'e to&i şi ar fi
scă'at c/iar numai unul, acesta s-ar fi întors în &ara lui să 'ovestească cele întîm'late. )ără îndoială
că atunci ar fi venit cu miile să ră"bune moartea fîrta&ilor lor şi astfel aiş fi c/emat asu'ră-mi
nimicirea de care deocamdată nu aveam a mă teme.
Bna cu alta, am a$uns la conclu"ia că nici în 'rinci'iu, nici în 'ractică, nici într-un fel, nici într-
altul nu aveam de ce să mă amestec în treburile lor îndatorirea mea era să mă &in la fereală, să mă
&in ascuns cît mai bine, nedîndu-le nici un 'rile$ ca să afle că 'e insulă e6istă vreo vie&uitoare -
vreau să s'un cu c/i' de om.
2u mă 'riveau fa'tele sălbaticilor şi nici vina ce o 'urtau fa&ă de semenii lor. 5şi făceau dre'tate
sin%uri.
5n această stare de s'irit am mai trăit un an, fiind acum de'arte de orice dorin&ă de a-i ataca 'e
acei nenoroci&i. 2u m-am mai dus nici o sin%ură dată 'e deal, ca să văd dacă nu se "ăreşte vreunul
sau să văd dacă vreunul a mai fost 'e &ărm, şi aceasta ca să nu fiu is'itit să-mi reînnoiesc ura
îm'otriva canibalilor, şi nici, a&î&at de cine ştie ce 'rile$uri, să-i atac.
+oar atît am făcut; m-am dus şi mi-am luat barca din locul unde se afla şi am trecut-o la ca'ătul
cel mai de răsărit al insulei. -colo am bă%at-o într-un mic %olf, adă'ostit între stînci. 9tiam că din
'ricina curen&ilor, sălbaticii nu se vor încumeta să vină 'înă aici cu 'iro%ile lor.
5m'reună cu barca am adus şi tot ce-i a'ar&inea, adică 'în"a, catar%ul şi ceea ce aş numi ancoră,
dar care în fond nu se 'utea numi nici ancoră şi nici măcar cîrli%. +ar asta e tot ceea ce 'utusem
încro'i. 0e-am luat 'e toate, căci nu voiam să las nici urmă de barcă sau urmă de sălaş omenesc 'e
insulă.
-m trăit mai retras ca oricînd şi ieşeam rar din c/ilia mea. Mă duceam să mul% ca'rele, să-mi văd
de mica turmă din 'ădure, care, fiind de cealaltă 'arte a insulei, era în afară de orice 'rime$die.
3ram si%ur că sălbaticii, care veneau cîteodată 'e insulă, nu se %îndeau să %ăsească ceva în
interiorul ei şi rămîneau 'e coastă.
2u mă îndoiam că mai fuseseră 'e &ărm, du'ă ce teama de ei mă făcuse 'rudent, aşa cum fuseseră
şi mai înainte de aceasta. .îteodată mă %îndeam cu %roa"ă ce s-ar fi ales de mine dacă m-ar fi %ăsit
mai înainte, cînd mă 'limbasem %ol şi neînarmat, numai cu 'uşca încărcată cu alice, în iscodirile
mele de a vedea ce roade mai 'ot %ăsi 'e insulă. .e m-aş fi făcut dacă în loc de urma acelor 'aşi
%ăseam vreo cincis're"ece sau două"eci de sălbatici, care m-ar fi urmărit şi, fiind mai iu&i ca mine,
m-ar fi 'rins şi nu aş mai fi %ăsit scă'are7
Trebuie să mărturisesc că necontenitele 'rime$dii, în%ri$orări şi nelinişti în oare trăiam, 'recum şi
'ovara lor a'ăsătoare mi-au tăiat 'ofta să mă mai ocu' de toate îmbunătă&irile 'e care voisem a le
aduce traiului meu s're a-l face mai 'lăcut. Eri$a si%uran&ei mi-era acum mai a'roa'e decît orice.
Mă temeam să bat un cui sau să cio'lesc o bucată de lemn, 'entru ca să nu se audă "%omot. +in
aceeaşi 'ricină nu mă încumetam nici să mai tra% cu 'uşca şi, mai 'resus de toate, mi-era frică să
a'rind focul, ca nu cumva fumul să se "ărească la mare de'ărtare şi să mă dea în vilea%. +e aceea
mi-am strămutat în 'ădure înde'linirea acelor îndeletniciri care aveau nevoie de foc, ca olăria şi
altele. Mai tîr"iu am %ăsit, s're marea mea alinare, o 'eşteră foarte adîncă în care nici un sălbatic nu
ar fi îndră"nit să intre şi nici un alt om dacă n-ar fi fost îm'ins ca mine de nevoia unui adă'ost
si%ur.
Eura 'eşterii era la 'oalele unei stînci înalte, unde din întîm'lare tăiam nişte ramuri ca să fac
cărbuni.
+ar înainte de a 'ovesti mai de'arte, vreau să s'un 'entru ce aveam nevoie de cărbuni. -casă mi-
era teamă să a'rind focul din 'ricina fumului. 2u 'uteam trăi însă fără 'îine şi fără a-mi %ăti de-ale
63
mîncării. -m fost nevoit deci să ard înăbuşit sub 'ămînt nişte lemne 'înă ce se făceau cărbuni,
du'ă cum vă"usem că se 'rocedea"ă în -n%lia. :tin%eam a'oi focul şi, aducînd cărbunii acasă, mă
serveam de ei fără să mai am nevoie, de foc mare şi să mă tem de 'rime$dia fumului.
.um, necum, în tim' ce tăiam lemne, am observat o %aură îndărătul unui tufiş foarte des. .urios
să văd ce este, m-am furişat cu mare %reutate înăuntru, %ăsind a'oi încă'erea destul de s'a&ioasă ca
să 'ot sta în 'icioare şi să mai fie loc 'entru cineva alături de mine. Mărturisesc că am ieşit cu mai
mare %rabă decît intrasem. (rivind s're fundul 'eşterii, care era cufundată în be"nă, am "ărit lucind
doi oc/i mici. 2u ştiam dacă erau oc/i de om sau de diavol, dar străluceau ca două stele, iar lumina
'alidă ce intra 'rin %ura 'eşterii se reflecta în ei.
+u'ă cîteva cli'e mi-am venit în fire. M-am do$enit, căci dacă &i-e frică să ve"i 'e dracul atunci
nu eşti vrednic să trăieşti două"eci de ani sin%ur 'e insulă.
-'oi, 'lin de bărbă&ie, am a'rins o făclie şi am intrat din nou. +u'ă trei 'aşi m-a cu'rins frica,
rămînînd 'ironit locului, căci au"isem un oftat ca de om în durere, urmat de un "%omot surd. Bluit,
am făcut un 'as îna'oi. Mă treceau sudori reci. +acă aş fi avut 'ălărie 'e ca', cred că 'ărul mi-ar fi
ridicat-o. M-am îmbărbătat şi eu cum am 'utut. -m 'ornit-o iar înainte şi la lumina făcliei 'e care o
&ineam deasu'ra ca'ului, am "ărit un &a' uriaş şi bătrîn, care "ăcea într-un col& şi tră%ea să moara de
bătrîne&e.
0-am "%îl&îit voind să văd dacă nu l-aş 'utea scoate afară &a'ul a încercat să se scoale, însă nu a
fost în stare. 0-am lăsat în 'ace. Mă %îndeam că dacă reuşise să mă s'erie 'e mine în aşa /al, ar
îns'ăimînta fără îndoială şi 'e orice sălbatic care s-ar încumeta sa între în 'eşteră, cîtă vreme &a'ul
ar mai trăi.
.um îmi trecuse mirarea, am înce'ut să 'rivesc îm're$ur. (eşterea era foarte mică. 2u avea mai
mult de douăs're"ece 'icioare şi nu era nici rotunda, nici 'ătrată. 2u fusese atinsă de mînă de om.
5ntr-un col& se 'relun%ea într-un tunel atît de $os, încît a trebuit să mă tîrăsc 'e brînci. 2u ştiam
unde duce. +eocamdată m-am lăsat 'ă%ubaş, /otărît să revin cu lumînări şi cu o a'rin"ătoare, 'e
care o făcusem dintr-un amnar de flintă şi nişte cremene.
- doua "i am revenit a'rovi"ionat cu şase lumînări din seu de ca'ră făcute cu mîna mea. ?ntrînd în
taini&ă, m$am tîrît vreo "ece Har"i 'rin ea. Mai de'arte tavanul a înce'ut să se ridice, înăl&îndu-se
cam la vreo două"eci de 'icioare. (ot s'une că niciodată nu vă"usem ceva mai minunat în această
insulă, ca 'ere&ii şi bolta acestei 'eşteri. +in cele două lumînări, lumina se răs'îndea în mii de ra"e.
2u ştiu ce era 'e 'ere&i dacă nu erau cumva diamante sau alte 'ietre 're&ioase sau 'oate c/iar aur.
Mă %ăseam într-una din cele mai frumoase %rote, dar cu totul întunecate. (ardoseala era uscată şi
netedă şi avea un fel de 'ietriş mărunt. 2u se "ărea nici o %adină scîrboasă sau vreo tîrîtoare
veninoasă. (e boltă nu se vedea urmă de ume"eală. :in%ura %reutate era intrarea. )iind însă un
adă'ost si%ur şi 'e 'lacul meu, m-am %îndit că %rota este tocmai ce îmi trebuia şi m-am bucurat
mult de noua-mi desco'erire.
-m 'lănuit să aduc aici fără întîr"iere lucrurile mai de 're&. Mai ales restul de 'raf de 'uşcă şi
armele de re"ervă, adică două 'uşti de vînătoare din cele trei 'e care le aveam şi trei flinte. 5mi
rămîneau în fortărea&ă alte cinci, orinduite ca nişte %uri de tun 'e metere"e şi 'e care le 'uteam lua
oricînd şi în orice e6'edi&ie.
.u 'rile$ul acesta, am fost nevoit să desc/id şi butoiul cu 'raf de 'uşcă, 'escuit în mare, în care
'ătrunsese a'a. -m constatat că a'a 'ătrunsese cam trei-'atru de%ete în 'ulbere, de fiece 'arte,
întărind-o şi 'ăstrînd interiorul ca mie"ul într-o nucă astfel am %ăsit vreo şai"eci fun"i de 'raf bun
în mi$locul butoiului. (lăcută desco'erire8 -m cărat totul în 'eşteră, 'ăstrînd în fortărea&ă numai
vreo trei fun"i 'entru orice eventualitate. -m adus aici şi tot 'lumbul ce-mi rămăsese 'entru
're%ătirea %loan&elor.
5mi înc/i'uiam acum ca sînt un uriaş din vremuri străvec/i, din aceia des're care se 'ovesteşte că
trăiau în 'eşteri şi taini&e, unde nimeni nu 'utea 'ătrunde. 3ram si%ur că nici cinci sute de sălbatici
nu m-ar %ăsi aici, şi c/iar dacă ar i"buti, nu ar cute"a să mă atace. Ka'ui cel bătrîn a murit a doua "i.
M-am %îndit că este mai uşor să-l în%ro' 'e loc, în 'eşteră, decît să-l tîrîi 'înă afară. 0-am 'us într-
o %roa'ă adîncă, bine aco'erit cu 'ămînt de teama du/oarei.
6C
Capitolul 4III
CEL DE AL DOUĂ"ECI ŞI TREILEA AN AL ŞEDERII MELE ÎN INULĂ. ÎNTÎLNIREA
CU CANIBALII+ TRÎNŞI ÎN (URUL UNUI #OC LA UN !RA"NIC. ÎNT &OTĂRÎT Ă'I
NIMICEC !E CEI CARE %OR MAI %ENI. O CORABIE EŞUATĂ LÎN$Ă INULĂ.
E4!EDI*IA !ÎNĂ LA E!A%Ă. NOI !RO%I"II.
:e îm'liniseră două"eci şi trei de ani de cînd trăiam în această insulă. 3ram atît de obişnuit cu
locurile şi cu felu-mi de via&ă, încît, dacă aş fi fost si%ur că nici un sălbatic nu vine să mă tulbure, aş
fi 'utut trăi resemnat şi cu dra%ă inimă tot restul vie&ii aici, 'înă în cli'a cînd aş fi 'us ca'ul $os, să
mor ca &a'ul cel bătrîn din 'eşteră.
5ntre tim' i"butisem să-mi asi%ur şi oarecare distrac&ii, aşa că tim'ul trecea mai uşor ca la înce'ut.
5l învă&asem 'e (oll să vorbească, du'ă cum am 'ovestit. @orbea acum mai bine şi mai articulat.
Mi-era 'lăcut să-l ascult. - trăit în 'rea$ma mea nu mai 'u&in de două"eci şi şase de ani. 2u ştiu cît
a mai trăit şi du'ă aceea, dar ştiu că în ra"ilia se s'unea că 'a'a%alii a$un% la vîrsta de o sută de
ani. (oate că mai trăiesc şi a"i acolo cî&iva (olii, care mai stri%ă încă du'ă sărmanul *obin .rusoe.
2u ure" nimănui ca să a$un%ă acolo să-i audă. +acă ar face-o, ar crede desi%ur că aude 'e dracul.
.îinele mi-a fost tovarăş credincios şi 'lăcut tim' de şais're"ece ani şi a murit de bătrîne&e. -m
mai 'ovestit cum mi s-au înmul&it 'isicile şi cum am fost nevoit 'înă la urmă să îm'uşc o 'arte,
'entru că îmi mîncau şi urec/ile. +u'ă ce au murit cele două 'isici bătrîne 'e care le luasem de 'e
corabie, le-am %onit 'e celelalte şi nu le-am mai dat să mănince. M-au lăsat în 'ace şi au fu%it în
'ădure, unde s-au sălbătăcit. 2-am 'ăstrat decît două sau trei care-mi 'lăceau. 0e înecam 'uii. 9i
ele făceau 'arte din familia mea.
-fară de aceste animale, mai &ineam totdeauna 'e lîn%ă mine şi vreo doi-trei ie"i, care mîncau din
mînă. Mai tîr"iu am avut şi al&i doi 'a'a%ali 'e care i-am învă&at să vorbească destul de bine. Mă
stri%au cu to&ii *obinson .rusoe, dar nici unul aşa de bine ca 'rimul, cu care într-adevăr îmi
dădusem multă osteneală. Mai aveam cîteva 'ăsări marine, 'e care le domesticisem. 2u ştiam cum
le "ice. 0e 'rinsesem 'e &ărm şi le tăiasem ari'ile.
(arii 'lanta&i în $urul fortăre&ei au crescut transformîndu-se într-o 'ădurice deasă. -ici, între
co'aci, trăiau şi se înmul&eau aceste 'ăsări şi mi-era mai mare dra%ul să le văd. M-aş fi sim&it tare
mul&umit de via&a 'e care o duceam dacă aş fi fost ferit de sălbatici, care mă bă%aser! în s'erie&i.
+ar nu-i totdeauna cum doreşti. Multă lume, care îmi va citi 'ovestea, îşi va da seama că răul de
care ne ferim mai mult şi ni se 'are mai îns'ăimîntător devine de multe ori 'orti&a mîntuirii noastre
şi adesea sin%ura 'rin care 'utem scă'a din nenorocirea în care ne aflăm. -ş 'utea da multe 'ilde
întru aceasta din via&ă-mi, 'ilde a'roa'e de necre"ut, mai ales din ultimii ani ai şederii mele
stin%/ere în această insulă sin%uratică, cînd s-au întîm'lat o seamă de lucruri deosebite.
3ram acum în decembrie, în al două"eci şi treilea an al şederii mele. *ecolta era %ata, fiind
solsti&iul de vară căci iarnă nu-i mai 'uteam s'une - şi stăteam mai mult la cîm'. 4 dată, ieşind din
casă foarte devreme - nici nu se luminase bine de "i - am fost sur'rins "ărind lumina unui foc 'e
&ărm, cam la două mile de'ărtare de mine, s're ca'ătul insulei, unde observasem odinioară urme de
sălbatici. :'re marea mea durere era în 'artea insulei dins're locuin&a mea. -m fost foarte mirat şi
am rămas 'ironit locului, neîndră"nind să mai ies de teamă să nu fiu sur'rins. +ar nici în casă nu
mai aveam linişte. Teama şi %ri$a mă c/inuiau. +acă aceşti sălbatici, colindînd insula, ar da de
lanurile cu %rîne coa'te sau în curs de seceriş, ori 'este lucrările mele, de îndată ar %/ici că insula
este locuită şi ar 'orni în căutarea mea.
M-am întors în fortărea&ă şi am tras scara du'ă mine. -m căutat să dau o înfă&işare naturală şi
nelocuită de $ur îm're$ur. -'oi am 're%ătit totul 'entru a'ărare. -m încărcat tunurile, cum le
"iceam eu flintelor. 3rau aşe"ate în 'o"i&ie de tra%ere 'e întăriturile cele noi. -m 'us %loan&e în
'istoale, /otărît să mă a'ăr 'înă la ca'ăt. 2u am uitat să cer ocrotirea cerului, ru%ind 'e +umne"eu
să mă sca'e din mîinile canibalilor. -stfel am stat vreo două ore, dar tare nerăbdător, neavînd 'rin
cine afla ştiri dinafară. Tot c/ib"uind ce să fac, n-am mai 'utut răbda. -şe"înd scara 'e o 'arte a
stîncii, unde era un loc mai dre't, m-am urcat tră%înd-o a'oi du'ă mine. -m aşe"at-o din nou şi
6>
astfel am a$uns în vîrful dealului. .ulcat 'e burtă, am scos oc/eanul, 'e care-l luasem dinadins,
îndre'tîndu-l s're locul cu 'ricina. -colo am "ărit nu mai 'u&in de nouă sălbatici - to&i %oi 'uşcă -
aşe"a&i în $urul focului, nu ca să se încăl"ească - era foarte cald - ci - aşa 'resu'uneam eu - ca să-şi
%ătească 'rîn"ul barbar din carne de om, nu ştiam dacă adusă vie sau moartă.
-veau cu ei două 'iro%i, trase acum 'e mal. -'ele fund retrase, mi s-a 'ărut ca aşte'tau flu6ul ca
să 'lece. 2u-mi 'ot descrie emo&ia, vă"indu-i în această 'arte a insulei şi atît de a'roa'e de mine.
Mai tîr"iu, du'ă ce mi-am dat seama că vin întotdeauna aduşi de reflu6, m-am liniştit, ştiind că 'ot
ieşi fără %ri$ă 'e tim'ul flu6ului, dacă nu erau de$a 'e insulă. -stfel mi-am 'utut vedea de treburi şi
strîn%e recolta.
5ntr-adevăr, cum a înce'ut curentul de flu6 s're vest, i-am vă"ut sărind în bărci şi îndre'tîndu-se
s're lar%. .am cu un ceas înainte de 'lecare, au înce'ut să sară şi să dăn&uiască. @edeam bine
fiecare %est 'rin oc/ean. 3rau %oi 'uşcă, însă nu 'uteam desluşi dacă erau bărba&i sau femei.
5ndată ce i-am vă"ut îmbarca&i şi 'leca&i, am luat două 'uşti 'e umăr, două 'istoale la brîu şi sabia
şi am 'ornit-o în %oană s're dealul unde le %ăsisem 'entru 'rima dată urmele. .înd am a$uns, cam
du'ă vreo două ceasuri, căci eram 'rea îm'ovărat ca să aler% iute, am vă"ut ca au fost şi acolo trei
bărci. (rivind în lar%, i-am vă"ut îndre'tîndu-se cu to&ii s're continent. (riveliştea era înfiorătoare.
Tos, 'e mal, se aflau răs'îndite urmele 'ra"nicului lor crîncen; bucă&i de carne, oase şi sîn%e din
tru'urile sfîrtecate şi înfulecate fără milă.
Mînia mă scotea din fire şi nu mă mai %îndeam decît cum să-i nimicesc, oricî&i or fi. 3ra vădit însă
că nu veneau 'rea des 'e insulă, căci tim' de cincis're"ece luni nu mai călcaseră 'e insulă şi nu-mi
fusese dat să văd nici om, nici urmă de-a lor, iar în tim'ul 'loilor eram si%ur ca nu 'ot veni aşa
de'arte. 5n tot acest tim' trăisem în nelinişte, temîndu-mă să nu vină 'este mine 'rin sur'rindere.
Mi-am dat seama că aşte'tarea unei nenorociri este mai %roa"nică decît nenorocirea însăşi, mai ales
cînd nu ai cum să sca'i de această nelinişte.
Trăiam nutrind %înduri de uci%aş şi 'etreceam multe ceasuri, care ar fi 'utut fi folosite mai bine,
c/ib"uind cum să-i atac data următoare, mai ales dacă vor fi din nou îm'ăr&i&i în două %ru'uri.
2u mă %îndeam însă că, dacă voi ucide - să 'resu'unem "ece inşi sau c/iar o du"ină - totuşi a
doua "i, să'tămîna sau luna viitoare va trebui să mai ucid al&ii şi iar al&ii, la nesfîrşit. (înă la urmă
nu aş fi fost mai 'u&in uci%aş decît aceşti mîncători de oameni, ba, 'oate, mai mult decît dînşii. 5mi
'etreceam "ilele în nelinişte şi în%ri$orare, aşte'tîndu-mă să cad în mîinile acestor fiin&e nemiloase.
Eînd mă încumetam să ies, mă uitam în $ur cu nes'usă %ri$ă.
@edeam acum ce bine am făcut cînd mi-am domesticit turma de ca're. (entru nimic în lume nu aş
mai fi tras cu 'uşca, mai ales în 'artea aceea a insulei unde veneau de obicei, ca nu cumva să dau
alarma c/iar dacă ar fi fu%it de mine o dată, ar fi revenit desi%ur 'oate cu două-trei sute de 'iro%i
'este cîteva "ile, şi atunci ştiam la ce să mă aşte't.
- trecut totuşi un an şi trei luni 'înă să dau iarăşi de sălbatici. ?-am revă"ut a'oi, du'ă cum voi
'ovesti. 4r mai fi fost ei 'oate de cîteva ori, dar fie că n-au făcut un 'o'as îndelun%, fie că nu i-am
sim&it eu fa't este că 'înă în luna mai, în al două"eci şi 'atrulea an al şederii în insula - du'ă
socotelile mele - n-am ştiut nimic, dar atunci am dat 'este ei într-un c/i' destul de straniu, du'ă
cum se va vedea.
)usesem foarte neliniştit în tot tim'ul acestor ultime luni. +ormeam 'rost, visam urît şi mă
tre"eam adesea în toiul no'&ii "iua eram nes'us de tulburat. 2oa'tea visam că ucid sălbatici,
%ăsindu-mă îndre'tă&it a o face. +ar să revin la 'ovestea mea.
3ra 'rin mi$locul lunii mai, în a şais're"ecea "i a lunii, cred, du'ă cum arăta calendarul meu de
lemn 'e care tot mai &ineam răbo$ul "ilelor. )urtuna mai bîntuia, iar vîntul suflase toată "iua.
5ntovărăşit de tunete şi ful%ere. 2oa'tea era a'ăsătoare. 2u mai ştiu cu de-amănuntul cum s-a
întîm'lat. .u%etam la starea mea de atunci, cînd mi s-a 'ărut că aud o bubuitură de tun venind din
lar%. -m rămas uimit, căci era un sunet de care mă de"obişnuisem, şi %înduri noi m-au nă'ădit. -m
sărit în sus şi am dat fu%a la stîncă, am 'us scara, am tras-o du'ă mine şi a'oi de acolo m-am suit
de%rabă în vîrful dealului. -m "ărit o nouă ful%erare şi am aşte'tat sunetul bubuiturii, care a urinat
într-adevăr la $umătate de minut. +u'ă sunet am ştiut că venea din direc&ia unde fusesem tîrît cu
barca în lar%.
66
Mi-am dat seama că trebuie să fie o corabie în 'rime$die. 3ra 'robabil întovărăşită de altele şi
dădea aceste semnale ca să ceară a$utor. 5n aceeaşi cli'ă mi-a dat 'rin %înd că, dacă eu nu le 'ot
a$uta, ar 'utea cel 'u&in să mă a$ute ei 'e mine. +e aceea am adunat în %rabă toate vreascurile 'e
care le-am %ăsit şi, făcînd o %rămadă mare, am a'rins un foc în vîrful dealului, lemnele fiind uscate,
'ălălaia s-a ridicat înaltă, de se 'utea "ări la mare de'ărtare, cu toate că vîntul sufla 'uternic. -stfel
s-a şi întîm'lat fără îndoială, căci am au"it îndată o altă bubuitură de tun, urmată de alte cîteva
venind din aceeaşi direc&ie. -m &inut focul a'rins 'înă în "ori. .înd s-a luminat de "iuă, am "ărit
ceva la mare de'ărtare s're răsăritul insulei, fie 'în"ă, fie e'avă. 2u 'uteam desluşi nimic, nici
măcar cu oc/eanul. +e'ărtarea era 'rea mare, iar vremea 'rea ce&oasă, mai ales îns're lar%.
Toată "iua am 'rivit într-acolo. .urînd mi-am dat seama că nu se mişca nimic. Mi-a dat 'rin %înd
că trebuie să fie o corabie ancorată. .urios să ştiu ce s-a întîm'lat, mi-am luat 'uşca şi am dat fu%a
s're 'artea de sud-est a insulei, către stîncile unde fusesem odată, luat de curent. Brcîndu-mă 'e
stînci şi vremea lim'e"indu-se, am vă"ut bine, s're marea mea mî/nire, e'ava unei corăbii eşuată
în tim'ul no'&ii 'e acele stînci ascunse ce le desco'erisem cînd fusesem cu barca aceste stînci
s'ărseseră 'uterea curentului şi, făcînd vîrte$uri, se formase un contracurent, salvîndu-mă astfel din
cea mai de"nădă$duită îm're$urare a vie&ii mele.
-stfel, ceea ce înseamnă salvare 'entru unii, 'entru al&ii înseamnă nenorocire. .ei de 'e corabie,
cine or fi fost ei, necunoscînd locurile şi stîncile fiind sub a'ă, se 'omeniseră în be"na no'&ii
i"bindu-se cu corabia de aceste stînci, datorită furtunii şi vînturilor care suflau cu 'utere dins're
est-nord-est. +aca ar fi "ărit insula - totul mă făcea să cred că n-au vă"ut-o - s-ar fi salvat cel 'u&in
cu bărcile, a$un%înd la mal. +ar bubuiturile de tun, mai ales du'ă ce am a'rins focul, m-au făcut să
mă %îndesc la multe.
Mai întîi mi-am înc/i'uit că "ărind focul s-au lăsat în barcă şi au încercat să a$un%ă la &ărm. Marea
furioasă însă i-a tîrît în lar%. -'oi mi-am "is că 'oate şi-au 'ierdut barca, cum se întîm'la adesea în
tim' de furtună mai ales cînd valurile se s'ar% asu'ra corăbiei şi oamenii sînt nevoi&i să-şi facă
barca bucă&i şi uneori c/iar să o arunce cu mîinile lor 'este bord. Mi-am mai "is că 'oate fuseseră şi
alte corăbii, care le-au venit în a$utor luînd ec/i'a$ul 'e bord. Mi-am mai înc/i'uit şi altele; se
'utea să fi ieşit în lar% cu corabia şi să fi fost tîrî&i de curent şi duşi în ocean, unde îi aşte'ta 'ieirea.
(oate că în aceste cli'e nu mai aveau ce mînca şi, cine ştie, erau nevoi&i să se mănînce unul 'e altul.
Toate acestea erau sim'le 'resu'uneri. (riveam ne'utincios la nenorocirea oamenilor şi îi
com'ătimeam. .u acest 'rile$ am vă"ut încă o dată cît de recunoscător trebuie să fiu soartei care a
avut %ri$ă de mine în starea-mi des'erată. +in două corăbii aruncate în această 'arte a lumii, eu
sin%ur scă'asem cu via&ă.
:oarta acestor oameni îmi servea dre't 'ildă, deoarece cred că nici unul nu scă'ase cu via&ă. 3ra
'rea 'u&in 'robabil să fi fost salva&i de o corabie, căci nu vă"usem nici urmă de corabie 'e mare.
2u %ăsesc cuvinte ca să 'ot s'une ce dor a'ri% m-a cu'rins în fa&a acestei 'rivelişti şi cum
i"bucneam uneori astfel; <4, dacă ar fi fost salvate cel 'u&in unul sau două suflete de 'e această
corabie nenorocită8 Măcar un suflet, să am şi eu un tovarăş, o fiin&ă la fel ca mine cu oare să
vorbesc şi care să-mi vorbească=. 2iciodată în via&a-mi sin%uratică nu sim&isem un dor mai a'ri% şi
mai covîrşitor 'entru tovărăşia oamenilor. 2iciodată nu-mi 'ăruse atît de rău că sînt sin%ur.
Tainice i"voare se mai %ăsesc în fundul inimilor noastre8 -tunci cînd sînt de"lăn&uite de ceva
vă"ut sau nevă"ut, sau a$uns aievea 'rin 'uterea înc/i'uirii noastre, sim&ămintele ne învăluiesc
între%ul suflet, îndem-nîndu-l să îmbră&işe"e cu atîta 'atimă dorul cel a'ri%, în asemenea cli'e, li'sa
a$un%e ceva de neîndurat.
+orin&a mi-era atît de a'ri%ă, încît nu mă %îndeam decît la acel om 'e care l-aş fi voit salvat.
Măcar unul sin%ur8 .red că am re'etat de nenumărate ori aceste cuvinte; <4, dacă ar fi fost salvat
măcar un sin%ur om8=
5mi frîn%eam mîinile şi, fără voie, aş fi ru't tot ce aş fi avut în mînă. :crîşneam din din&i, fălcile
mi se încleştau şi multă vreme nu am fost în stare să le desfac. +ar să lăsăm 'e cercetătorii vie&ii
omeneşti şi ai naturii să lămurească aceste fenomene, obîrşia şi manifestarea lor. 3u nu 'ot decît să
descriu fa'tele care m-au uimit, fără să-mi dau seama de unde 'urced. 3rau desi%ur urmările
6I
dorin&elor şi înc/i'uirilor "ămislite în minte, în vederea nes'usei 'lăceri ce aş fi avut-o 'rin
tovărăşia unui om ca mine.
+ar nu mi-a fost dat să ies din sin%urătate. :oarta /ără"ită celor de 'e corabie, sau mie, sau nouă,
a fost alta. (înă în ultimul an al şederii mele în insulă nu am ştiut dacă a fost salvat cineva de 'e
acea corabie. -m avut numai durerea să %ăsesc, cîteva "ile mai tîr"iu, tru'ul neînsufle&it al unui
băiat, 'e care valurile îl aruncaseră la mal în ca'ătul insulei, tocmai în dre'tul corăbiei naufra%iate.
(urta o vestă de marinar, 'antaloni şi o cămaşă albastră. 2u am %ăsit nimic din care să aflu din ce
neam era. 5n bu"unare am %ăsit o't franci şi o 'i'ă. (i'a a fost de mult mai mare 're& 'entru mine
decît banii.
.um vremea se 'otolise, m-am încumetat să mă duc cu 'iro%a 'înă la e'avă. 2u mă îndoiam că
voi %ăsi ceva 'e bord, ceva care să-mi fie de folos. +ar mai 'resus de toate s'eram să %ăsesc încă
'e cineva în via&ă, să-l salve" şi să-mi aduc astfel şi mie o mîn%îiere.
Eîndul acesta mă c/inuia. 2u %ăseam linişte nici "i, nici noa'te. Trebuia să mă duc. 0ăsînd totul
în voia domnului, nu m-am 'utut îm'otrivi 'uternicului imbold ce mi se 'ărea că vine ca o c/emare
dintr-un loc nevă"ut şi că aş fi 'ă%ubit dacă nu aş fi ascultat-o. 5ndemnat de ea, m-am %răbit îna'oi
s're fortărea&ă, 're%ătind totul 'entru e6'edi&ie. -m luat cîteva 'îini, un c/iu' cu a'ă de băut, nu
com'as du'ă care să mă conduc, o sticlă cu romNmai aveam destul de multO şi un coş 'lin cu
stafide. 5ncarcat cu toate acestea, m-am dus $os la barcă. -m scos a'a din ea, am tras-o în a'ă, am
aşe"at merindele şi m-am întors acasă ca să aduc altele. - doua oară am cărat un sac cu ore", mi-am
adus umbrela ca să nu stau cu ca'ul în soare şi încă un ulcior 'lin cu a'ă de băut. -'oi vreo
$umătate de du"ină de 'îini&e de or", o sticlă cu la'te de ca'ră şi brîn"ă. 0e-am cărat 'e toate cu
sudoarea frun&ii şi cu mare ca"nă. *u%îndu-mă lui +umne"eu să-mi fie călău"ă în această călătorie,
am 'ornit vîslind de-a lun%ul &ărmului 'înă ce am a$uns la ca'ătul de nord-est al insulei.
-cum trebuia s-o iau s're lar%, îns're ocean. Trebuia să mă /otărăsc dacă vreau sau nu s-o
'ornesc într-acolo. -m 'rivit curen&ii re'e"i, care îşi făceau drum statornic 'e ambele 'ăr&i ale
insulei la o anumită de'ărtare. Mi-era teamă de ei din 'ricina amintirii ne'lăcute şi am înce'ut să
'ierd cura$ul. (revedeam că, dacă mă 'rinde curentul, mă va duce din nou în lar% şi nu voi mai
'utea să mă reîntorc 'e insulă. 9i a'oi cum 'iro%a era mică, un vînt 'uternic 'utea să mă ducă la
'ier"anie.
Eîndurile acestea m-au co'leşit într-atîta, încît voiam să renun& la e6'edi&ie. -m tras barca într-un
mic %olf şi, sărind 'e mal, m-am aşe"at în%îndurat 'e o movilă de nisi', ne/otărît între dorin&ă şi
frică. 5ntre tim' a venit flu6ul şi 'lecarea mi-a fost 'entru cîtva tim' amînată.
+eodată mi-a venit în %înd că ar fi bine să mă urc 'e cea mai mare înăl&ime din a'ro'iere şi de
acolo să observ, dacă se 'oate, cursul curen&ilor în tim'ul flu6ului. @oiam să ştiu dacă e6istă vreun
curent care să mă readucă re'ede acasă, du'ă ce voi fi dus în lar% la fel de re'ede de celălalt curent.
-bia m-am %îndit la asta, şi am dat cu oc/ii de un deluşor de unde se 'utea vedea marea de $ur
îm're$ur, aşa ca să c/ib"uiesc ce drum să iau la îna'oiere. -$un%înd sus, am desluşit că reflu6ul
dădea naştere unui curent ce 'ornea din ca'ătul de sud al insulei, iar curentul 'rodus de flu6 bătea
s're malul de nord. Tot ce aveam de făcut era să mă &in la întoarcere 'e 'artea de nord, 'entru ca
totul să iasă cu bine.
5mbărbătat de cele observate, m-am /otarît să 'ornesc în "ori, o dată cu reflu6ul. 2oa'tea m-am
odi/nit în 'iro%ă, învelit cu mantaua, iar diminea&ă am 'ornit la drum. -m luat-o mai întîi s're lar%,
dre't s're nord, 'înă ce am înce'ut să simt curentul, care mă ducea la est şi care m-a îm'ins cu
mare vite"ă. +ar nu era aşa de a'ri% cum fusese curentul sudic ce îmi ră'ise stă'înirea bărcii.
(uteam cîrmi bine acum cu a$utorul unei vîsle şi m-am îndre'tat re'ede s're e'avă, unde am a$uns
în mai 'u&in de două ore.
(riveliştea era $alnică. .orabia, s'aniolă du'ă construc&ie, era în&e'enită între două stînci. Toată
'artea dina'oi fusese sfărîmată de valuri, iar 'uterea i"biturii, care înfi'sese 'rora între stînci,
ru'sese amîndouă catar%ele. 2umai bom'resul rămăsese teafăr, îm'reună cu 'artea din 'rora unde
era fi6at. .înd m-am a'ro'iat de corabie, s-a ivit un cîine care a înce'ut să latre. 0-am c/emat. -
sărit în mare şi l-am luat în barcă. 3ra a'roa'e mort de foame şi sete. T-am dat o bucată de 'îine, 'e
6J
care a în%/i&it-o ca un lu' /ămesit. -'oi a băut a'a cu atîta nesa&, încît a trebuit să-l îm'iedic de a
mai bea ca să nu cra'e.
+u'ă aceasta am urcat 'e 'unte. 5ntîia 'rivelişte ce m-a i"bit a fost aceea a doi oameni îneca&i în
încă'erea de la 'rora, &inîndu-se strîns unul de altul. -m în&eles că, atunci cînd eşuase corabia în
'lină furtună, marea nă'ădise cu atîta furie 'este ei, încît au fost îneca&i de şuvoi.
2u mai rămăsese nimic viu 'e corabie în afară de cîine. 2u am %ăsit nici un fel de marfă, ci doar
cîteva lucruri stricate de a'ă. -m vă"ut nişte butoaie cu băuturi s'irtoase nu ştiam dacă era vin sau
rac/iu. :e %ăseau $os, în fund, de unde a'a ieşise o dată cu reflu6ul. 3rau 'rea mari însă ca să le 'ot
urni din loc. -m mai vă"ut diferite lă"i, care cred că a'ar&ineau marinarilor. -m reuşit să car două
din ele în canoe, fără să mă uit ce con&in.
+acă corabia ar fi eşuat cu 'u'a şi ar fi fost sfărîmată 'rora, sînt si%ur că aş fi avut un cîşti%
frumos din acest drum cu luntrea. +u'ă lucrurile 'e care le-am %ăsit, eram îndre'tă&it să cred că se
%ăseau mari bo%ă&ii 'e corabie. +u'ă felul cum era îndre'tată, cred că venea din direc&ia uenos
-Hres sau *io de la (lata, din sudul -mericii, dincolo de ra"ilia, şi mer%ea s're #avana, în %olful
Me6ic sau 'oate c/iar mai de'arte, s're :'ania.
-vea, fără îndoială, comori între%i 'e bord, de data aceasta fără 're& 'entru ceilal&i. 2-am aflat
niciodată ce s-a întîm'lat cu ec/i'a$ul ei. 5n afară de lă"i am %ăsit un butoiaş cu băutură, cam de
două"eci de litri, 'e care l-am dus cu mare %reutate în 'iro%ă. 5n cabine am %ăsit cîteva flinte şi un
corn cu a'roa'e 'atru fun"i de 'raf de 'uşcă. 2u aveam nevoie de flinte, aşa că le-am lăsat. -m
luat 'raful de 'uşcă, un făraş şi cleşti 'entru foc. -'oi, două tin%iri de aramă, un ibric 'entru
're'arat ciocolată şi un %rătar. 5ncărcat cu acestea şi cu cîincle, am 'lecat, căci flu6ul se îndre'ta
din nou s're insulă. -m a$uns în aceeaşi scară 'e la unu noa'tea, frînt de oboseală.
-m dormit în barcă, iar în "ori m-am /otărît să nu duc nimic acasă la fortărea&ă, ci totul în 'eştera
cea nouă. +u'ă ce mi-am 'us burta la cale, am cărat lucrurile la &ărm şi am înce'ut să mă uit mai
îndea'roa'e la ele.
5n butoiaş am %ăsit un fel de rom, dar nu ca acela 'e care-l aveam din ra"ilia cu alte cuvinte nu
era bun de loc. 5n lă"i am %ăsit cîteva lucruri de mare folos. +e 'ildă am %ăsit într-una o cutie
frumos lucrată cu nişte sticle de o formă neobişnuită, 'line cu lic/ioruri alese şi foarte 'lăcute la
%ust sticlele cîntăreau fiecare cam cîte doi litri şi erau îmbrăcate în ar%int.
-'oi am %ăsit două borcane cu dulcea&ă sau şerbet, bine le%ate, în care nu 'ătrunsese a'a, şi încă
două stricate de a'ă. -m %ăsit a'oi nişte cămăşi de în, care mi-erau bine venite, vreo du"ină şi
$umătate de batiste albe de olandă şi cîteva le%ături de %ît colorate. atistele îmi erau de mare folos,
mai ales ca să mă şter% 'e fa&ă în tim'ul căldurilor mari.
.înd am dat de fundul lă"ii, am %ăsit trei 'un%i mari, 'line cu bani. 3rau a'roa'e o mie o sută de
bucă&i, într-una se %ăseau, înveli&i în /îrtie, şase dubloni de aur şi cîteva bare tot de aur. .întăreau
cam un fund toate îm'reună.
5n cealaltă ladă am %ăsit /aine, dar nu de mare 're&. 0ada a'ar&inuse 'esemne titularului, căci am
%ăsit înăuntru trei flacoane, con&inînd îm'reună vreo trei fun"i de 'ulbere fină, lucioasă, 'e care o
&inea, cred, 'entru a-şi încărca 'uştile de vînătoare.
2u am %ăsit 'rea multe lucruri folositoare în această e6'edi&ie. .ît des're bani, nu aveam cum să-
i întrebuin&c". 3rau 'entru mine ca şi noroiul sub 'icioare, l-aş li dat bucuros 'e to&i 'entru trei-
'atru 'erec/i de 'antofi şi ciora'i en%le"eşti, de care aveam mai mare nevoie, căci de ani de "ile nu
mai 'urtasem asemenea lucruri 'e măsura mea. 3ste adevărat că aveam acum două 'erec/i de
%/ete, 'e care le scosesem din 'icioarele celor doi oameni îneca&i de 'e e'avă, şi mai %ăsisem alte
două 'erec/i într-una din lă"i, care şi ele mi-au 'rins bine. 2u erau însă 'antofii noştri en%le"eşti
como"i şi buni la mers, ci mai de%rabă 'antofi uşori şi ele%an&i. 5n această ladă am %ăsit şi cinci"eci
de bucă&i de reali, dar nu de aur. -'ar&inuseră 'esemne unui om sărac, s're deosebire de cealaltă
ladă, care fusese a unui ofi&er.
-m dus banii acasă, în 'eşteră, du'ă cum făcusem şi cu cei 'e care îi luasem de 'e corabia
noastră. (ăcat că nu am avut 'arte să cotrobăiesc şi în restul corăbiei - ce se sfărîmase - căci aş fi
'utut um'le barca de cîteva ori, măcar cu bani. +acă aş fi scă'at vreodată şi m-aş fi întors în
-n%lia, i-aş fi lăsat aici în si%uran&ă 'înă cînd aş fi venit să-i iau.
6M
IF
Capitolul 4I%
UN %I NEOBIŞNUIT. CINCI BĂRCI CU ĂLBATICI LA *ĂRM. AL*I DOI
ĂLBATICI ADUŞI !RE A #I DE%ORA*I. AL%E" !E UNUL. ÎL NUMEC %INERI ŞI
ÎL #AC ER'%ITORUL MEU.
+u'ă ce mi-am adus lucrarile la &ărm şi le-am 'us bine, m-am îna'oiat la barcă, ducînd-o în 'ortul
ei. -'oi am 'ornit s're casă, unde am %ăsit totul în ordine.
M-am odi/nit şi am înce'ut să-mi trăiesc via&a dinainte, avînd %ri$ă de treburile "ilnice. -stfel, o
vreme am dus o via&ă liniştită, numai că eram cu oc/ii în 'atru şi nu ieşeam 'rea des. +e cîte ori o
făceam, mă duceam în 'artea de răsărit a insulei, unde ştiam că nu vin sălbaticii. -colo mă sim&eam
mai în lar%ul meu, fără să fiu îm'ovărat cu arme şi muni&ii cum umblam 'rin celelalte locuri. -m
trăit în acest fel încă doi ani de "ile, dar mintea mea, sortită să mă nenorocească, nu a căutat în tot
acest tim' decît să născocească felurite mi$loace 'rin care să i"butesc a 'leca din insulă.
Bneori voiam să mai între'rind o e6'edi&ie la e'avă, cu toate că $udecata sănătoasă îmi s'unea că
nu voi %ăsi nimic care să merite riscul. -lteori mă %îndeam la e6'edi&ii 'e mare şi, fără îndoială că,
dacă aş fi avut la îndemînă barca cu care fu%isem din :ale, aş fi 'ornit-o la voia întîm'lării.
+acă 'ronia cerească, ce mă aşe"ase într-un c/i' atît de fericit ca 'lantator în ra"ilia, m-ar fi
bla%ollnvic şi cu dorin&i mai în&ele'te, 'oate că m-aş fi mul&umit 'ur şi sim'lu să trăiesc acolo şi aş
fi a$uns 'înă acum unul din cei mai bo%a&i 'lantatori.
:ocotind du'ă c!şti%urile 'e care le-am avut în 'u&inul tim' cît am trăit acolo şi du'ă cele 'e care
le-aş fi dobîndit de atunci încoace, dacă mai rămîneam locului, cred că aş îi strîns 'înă la o sută de
mii de moidores.
0a ce mi-a trebuit să 'ărăsesc o avu&ie şi un i"vor de venituri atît de ademenitor, o 'lanta&ie atît de
bine 'ornită şi să mă aventure" în e6'edi&ia aceea în Euineea ca să cum'ăr ne%ri7 Tim'ul şi
răbdarea ne-ar fi mărit într-atît veniturile, încît ne-ar fi dat mina să n'ărăm ne%ri la fa&a locului. .u
toate că ne-ar fi luat ceva mai scum', lucrul nu merita un risc atît mare. -ventura este is'ita
tinere&ii neştiutoare, du'ă cum vîrsta mai înaintată trebuie să ne facă a cu%eta asu'ra %reşelilor din
trecut şi asu'ra învă&ăturilor scum' 'lătite.
-stfel mi se întîm'la şi mie acum. *ăul însă 'rinsese rădăcini atît de 'uternice în firea mea, încît
nu mă mai 'uteam tămădui. ./ib"uiam fără încetare cum să şi cum să dre% ca să sca' de acolo.
(entru ca să-mi 'ot 'ovesti mai de'arte 'ă&aniile, s're marea desfătare a cititorului, voi s'une cîte
ceva des're născocirile mele şi ce am făcut în le%ătură cu ele. -şadar, du'ă lun%a e6'edi&ie la
corabia naufra%iată, m-am retras în fortărea&a mea. arca stătea bine ascunsă lîn%ă a'ă, ca de
obicei, şi traiul revenea la obişnuitul de fiecare "i. 5ntr-adevăr aveam acum bo%ă&ii mai mari, dar
aceasta însemna că eram mai bo%at. o%ă&iile mi-erau tot aşa de folositoare ca şi 'ieilor roşii din
(eru, înainte venirea s'aniolilor.
5ntr-una din no'&ile anotim'ului 'loios, 'rin martie, în al două"eci şi 'atrulea an al şederii mele în
insula sin%urătă&ii, stăteam culcat în /amac şi nu 'uteam adormi. Mă sim&eam foarte bine nu mă
durea nimic nu aveam nici o nelinişte tru'ească şi nici sufletească, ca de obicei. Mi-era însă cu
ne'utin&ă să înc/id oc/ii şi să adorm. 2u 'ot 'ovesti tot şirul de %înduri ce mi-a trecut 'rin minte în
acea noa'te. .u%etînd asu'ra sor&ii ce-o avusesem, com'aram traiul meu fericit din 'rimii ani cu
cei 'lini de amărăciuni şi %ri$i care au urmat du'ă ce desco'erisem urmele 'e nisi'. +esi%ur că
sălbaticii mai fuseseră de nenumărate ori 'e coastă, dar nu ştiusem nimic de ei şi nici o %ri$ă nu mă
tulburase 'înă atunci. Mul&umirea mi-era de'lină în noa'tea aceea, cu toate că 'rime$dia era
aceeaşi. Mă sim&eam fericit în neştiin&a mea ca şi cînd 'rime$dia nu ar mai fi e6istat.
-m a$uns a'oi să mă %îndesc la adevărata 'rime$die, în care trăisem ani de "ile 'e această insulă
cum umblam sin%ur şi liniştit c/iar atunci cînd 'oate numai o s'rinceană de deal, un co'ac mai
înalt sau căderea întunericului mă des'ăr&eau de cea mai %ro"avă nimicire, aceea de a cădea viu în
mîinile canibalilor. M-ar fi 'rins ca 'e o ca'ră sau ca 'e o broască &estoasă şi nu ar fi %ăsit că este o
crimă să mă sfîrtece şi să mă mănînce, du'ă cum făceam şi eu cu animalele.
I1
-m cu%etat a'oi din nou la firea acestor oameni sălbatici. .um e oare cu 'utin&ă ca ei să trăiască
în acel fel neomenos, mai 're$os c/iar decît orice dobitoace, şi să a$un%ă a mînca 'e cei de acelaşi
sîn%e7
Toate acestea s-au terminat cu nişte 'roiecte Nrămase de altfel neînfă'tuiteO. Mi-am "is că ar fi
bine să văd în ce 'arte a lumii trăiesc aceşti mişei, la ce de'ărtare se %ăseşte coasta de 'e care vin,
de ce se aventurea"ă atît de de'arte de locurile lor de baştină, ce fel bărci au. 9i - a'oi - de ce n-aş fi
în stare să-mi orînduiesc astfel treburile, ca să mă 'ot duce şi eu la ei cum vin şi ei aici, 'e insulă7
2u mă sinc/iseam de ce voi face atunci cînd voi fi acolo, şi ce se va întîm'la dacă voi cădea în
mînile lor nu mă %îndeam cum aş 'utea scă'a de ei dacă ar încerca să 'ună mîna 'e mine. 2u mă
%îndeam nici cum mi-ar fi cu 'utin&ă să mă reîntorc 'e insulă.
./iar dacă n-aş cădea în mîinile lor, de unde m-aş a'rovi"iona şi încotro m-aş îndre'ta7 2ici unul
din aceste %înduri nu mi-au trecut 'rin minte. 3ram 'radă dorin&ei de a a$un%e 'e continent,
străbătînd marea cu barca. 5mi 'riveam soarta dre't cea mai nenorocită cu 'utin&ă.
+acă a$un%eam 'e continent, 'oate că aş fi %ăsit acolo o nouă năde$de. (uteam să navi%/e" de-a
lun%ul coastei, aşa cum mai făcusem odată 'e coastele -fricii. -stfel aş fi reuşit să a$un% în &inuturi
locuite, unde să %ăsesc a$utoare. :-ar 'utea să am norocul a întîlni o corabie creştină, care să mă ia
cu ea. 5n ca"ul cel mai rău nu mi-aş fi %ăsit decît moartea, ce ar fi 'us ca'ăt, o dată 'entru
totdeauna, tuturor neca"urilor mele.
@ă ro% să lua&i aminte că aceste %înduri 'orneau dintr-o minte tulburată şi de la o fire
neastîm'ărată, adusă la de"năde$de de un lun% şir de nenorociri şi de"amă%iri. :uferisem nes'us de
mult atunci cînd, ducîndu-mă la e'ava corăbiei, nu %ăsisem îm'linirea ar"ătoarei dorin&i de a avea
un tovarăş cu care să 'ot vorbi şi oare să-mi 'oată s'une unde mă aflu şi ce mi$loace de scă'are ar
fi 'entru noi amîndoi. 3ram co'leşit de aceste de"amă%iri.
Toată seninătatea mea sufletească şi resemnarea de a aşte'ta orînduirea cerului se-irosiseră. 2u
mai eram în stare să mă %îndesc la altceva decît la călătoria s're continent, %înd care m-a 'rins cu
atîta 'utere, cu un dor atît de a'ri%, încît nu mă mai îm'otriveam.
+u'ă ce m-am "vîrcolit vreo două ceasuri şi tot sîn%ele fierbea în mine, iar 'ulsul bătea de 'arcă
m-ar fi scuturat fri%urile Ndin 'ricina tăriei cu care mă fră-mîntau %îndurileO, obosit şi sleit m-am
'răbuşit într-un somn adînc.
:-ar 'utea s'une că totul nu a fost decît un vis. +ar aievea a fost tot ceea ce am cu%etat şi numai
du'ă aceea am trecut la vis. -m visat că, într-o diminea&ă, 'e cînd ieşeam ca de obicei din
fortărea&a mea, am "ărit două bărci cu uns're"ece sălbatici a'ro'iindu-se de &ărm. -duceau cu ei
încă un om ca să-l ucidă şi să-l mănînce. +eodată cel care trebuia să fie $ertfit a sărit şi a luat-o la
fu%ă. 5n vis mi s-a 'ărut că fu%ind a a$uns la 'ăduricea din fa&a fortăre&ei mele, căutînd să se
ascundă. @ă"îndu-l sin%ur, m-am arătat lui, i-am surîs şi l-am îmbărbătat. -tunci el a în%enunc/eat
în fa&a mea, 'ărînd că mă roa%ă sal, a$ut. ?-am arătat scara, l-am suit sus în 'eşteră şi astfel a devenit
servitorul meu. 5ndată ce l-am vă"ut mi-am "is; <-cum 'ot să mă încumet 'înă 'e continent. 3l îmi
va fi călău"ă, îmi va s'une ce să fac, încotro să mă duc du'ă /rană şi încotro să nu mă duc s're a nu
fi devorat, unde să mă o'resc şi de ce locuri să mă feresc=.
0a aceste cuvinte m-am tre"it. 3ram atît de fericit de năde$dea scă'ării ce mi se arătase în vis,
încît de"amă%irea m-a co'leşit cînd am vă"ut iarăşi că totul nu tusese decît înc/i'uire. M-a cu'rins
într-adevăr o mare de"năde$de.
+in toate cele de mai sus am c/ib"uit că sin%urul mi$loc 'entru a reuşi în încercarea de a 'ărăsi
insula era să 'un mîna 'e un sălbatic. +acă era cu 'utin&ă, acesta trebuia să fie unul din cei aduşi 'e
&ărm 'entru fi ucişi şi mînca&i. +ar şi această idee nu se 'utea înde'lini fără să nimicesc mai întîi o
întrea%ă %loată de sălbatici.
-ceastă încercare era nu numai îndră"nea&ă, dar se, 'utea sc/imba într-o adevărată nă'astă dacă
nu reuşeam. Tremuram totuşi la %îndul sîn%elui 'e care trebuia să-l vărs, cu toate că eram %ata a o
face 'entru de"robirea mea.
2u mai re'et toate $udecă&ile care mă o'reau de la fa'ta de mai sus, căci le-am s'us o dată. Mai
%ăsisem şi alte motive. 4amenii aceia mi-erau duşmani de moarte. M-ar fi mîncat îndată ce ar fi
'utut să o facă.
I2
Trebuia să sca' de acest trai, ce semăna mai mult a moarte decît a via&ă, şi făceam totul 'entru
a'ărarea mea. +orin&a ar"ătoare a de"robirii a trecut 'este toate sentimentele contrarii şi eram
/otărît să 'rind cu orice 're& un sălbatic.
Trebuia să c/ib"uiesc cum să a$un% la acest sco', căci treaba era destul de încîlcită. M-am /otărît
să stau la 'îndă şi să las totul la voia întîm'lării. -m 'ornit în iscoadă "i de "i 'înă ce am obosit.
.ît de %ri$uliu fusesem să evit a-i vedea 'e aceşti sălbatici, şi acum cît de nerăbdător eram să dau de
ei8-m aşte'tat a'roa'e un an şi $umătate. Bmblam mai în fiece "i de la un ca'ăt la celălalt al
insulei ca să "ăresc bărcile, dar nici 'omeneală să se arate. -cest lucru mă descura$a şi mă tulbura,
dar nu 'ot s'une că aşte'tarea mi-ar fi micşorat dorin&a, ci cu cît se 'relun%ea, cu atît devenea mai
a'ri%ă. 2u mă mai feream să fiu vă"ut de sălbatici, ci căutam cu tot dinadinsul să dau 'este ei.
(e deasu'ra mă credeam în stare să înfrunt unul, ba c/iar doi sau trei sălbatici, dacă îmi ieşeau în
cale. @oiam să-i fac robi, 'unîndu-i să lucre"e aşa cum îi voi îndruma eu şi &inîndu-i astfel, încît să
nu-mi 'oată face nici un rău.
Mult tim' m-am lăsat în /u"urul acestor %înduri, dar nu s-a întîm'lat nimic, căci nici un sălbatic
nu s-a ivit multă vreme 'e insulă.
+u'ă ce un an şi $umătate nutrisem aceste %înduri Nşi du'ă atîta reflectare nu a$unsesem la nici un
re"ultat, li'sindu-mi 'rile$ul de a le 'une în a'licareO, am fost sur'rins într-o bună diminea&ă vă"înd
nu mai 'u&in de cinci bărci la &ărm în 'artea unde locuiam eu. 4amenii debarcaseră şi nu-i 'uteam
vedea. 2umărul lor îmi strica toate socotelile, căci, vă"înd atîtea 'iro%i în care încă'eau cîte 'atru
sau şase inşi, ba şi mai mul&i, nu ştiam ce să cred şi ce măsuri să iau ca să atac deodată două"eci sau
trei"eci de sălbatici. +e aceea am rămas tăcut în fortărea&ă, necă$it şi încurcat.
M-am 're%ătit totuşi de atac, du'ă cum îmi 'usesem în %înd cu mult înainte, şi aşte'tam să
între'rind ceva dacă se ivea 'rile$ul. +u'ă ce am aşte'tat cîtva tim', tră%înd cu urec/ea să aud
vreun "%omot, mi-am 'ierdut răbdarea, am lăsat 'uşca la 'iciorul scării şi m-am că&ărat re'ede în
vîrful dealului cu a$utorul celor două scări, ca de obicei. M-am aşe"at astfel, ca să nu fiu vă"ut de ei
şi, 'rivind cu oc/eanul, am constatat îndată că nu erau mai 'u&in de trei"eci de sălbatici, că
a'rinseseră un foc şi 'ră$eau nişte carne. .um %ăteau carnea şi ce fel de carne era, nu mi-am 'utut
da seama, dar îi vedeam dăn&uind cu to&ii în $urul focului, făcînd nenumărate %esturi şi fi%uri, du'ă
obiceiurile lor.
5n tim' ce mă uitam la ei, am "ărit cum au scos din 'iro%i 'e doi nenoroci&i, care fuseseră 'robabil
culca&i 'e $os şi care acum erau aduşi la căsă'ire. -m vă"ut cum unul a că"ut, lovit, cred, de un
cioma% sau de o sabie de lemn, du'ă obiceiul lor. +oi sau trei dintre ceilal&i s-au a'ucat de îndată
să-l s'intece în tim' cealaltă victimă aşte'ta la o 'arte să-i vină rîndul. 5n această cli'ă, bietul
nenorocit, vă"îndu-se oarecum slobod, a fost ins'irat de du/ul năde$dii de via&ă şi a luat-o la fu%ă
'e nisi', cu o re'e"iciune neobişnuită, de-a dre'tul s're mine, adică s're 'artea coastei unde se afla
locuin&a mea.
3ram îns'ăimîntat - mărturisesc - cînd l-am "ărit venind încoace şi mai ales cînd am vă"ut toată
ceata 'ornind în urmăriea lui. Mă aşte'tam să se înde'linească şi această 'arte a visului; fu%arul să
se adă'ostească în 'ădurice.= +ar nu mă mai 'uteam lăsa numai în seama visului 'entru ceea ce
trebuia să urme"e. 2u eram si%ur că nu va fi urmărit de to&i sălbaticii 'înă aici.
-m rămas 'ironit locului şi nu mi-am revenit decît du'ă ce am desluşit 'rin oc/ean că fu%arul nu
mai era urmărit decît de trei oameni. 5mbărbătat că îi de'ăşise cu mult şi cîşti%a mereu teren, mi-am
dat seama că, 'înă la urmă, va reuşi să sca'e dacă va 'utea s-o &ină tot aşa încă o $umătate de oră.
5ntre ei şi fortărea&a mea se afla estuarul, des're care am mai amintit în 'rima 'arte a 'ovestirii
mele, acolo unde descărcasem 'lutele, aduse de 'e corabia noastră. -ceastă a'ă trebuia trecută înot
altfel fu%arul ar fi fost 'rins tocmai aici. .înd a a$uns la mal, a sărit în a'ă fără nici o şovăire, şi, cu
cîteva mişcări din bra&e, a şi a$uns la cealaltă 'arte, luînd-o iarăşi la fu%ă cu o nemai'omenită
iu&eală. .înd urmăritorii au a$uns la a'ă, am vă"ut că numai doi ştiau să înoate, iar al treilea a rămas
'e mal, întorcîndu-se a'oi s're locul de unde venise, ceea ce s-a dovedit 'înă la urmă s're binele
lui. .ei doi au trecut a'a mult mai încet decît fu%arul. Mi-a venit în minte şi am sim&it că trebuie
nea'ărat, acum sau niciodată, să 'un mîna 'e servitorul şi 'oate c/iar tovarăşul dorit.
I3
.erul mă îndemna să sca' via&a acestui nenorocit. -m coborît în fu%ă scările şi am luat cele două
'uşti care erau amîndouă $os lîn%ă scară, du'ă cum am s'us. -'oi m-am urcat tot atît de re'ede în
vîrful dealului, îndre'tîndu-mă s're &ărm. -m tăiat scurt drumul la vale, a$un%înd astfel între fu%ar
şi cei care îl fu%ăreau. -m stri%at tare şi acesta s-a o'rit a'roa'e tot atît de s'eriat de mine ca şi de
urmăritorii săi. ?-am făcut semn să vină. 5ntre tim' înaintam încet s're ceilal&i doi care veneau din
urmă. 2ă'ustindu-mă asu'ra 'rimului, l-am doborît cu o lovitură a 'atului 'uştii. 2u voiam să tra%
ca să nu fiu au"it de ceilal&i, deşi la distan&a aceea nu se 'utea au"i uşor şi nu se 'utea vedea fumul,
şi c/iar de l-ar fi vă"ut, nu ar fi ştiut ce e. .el care venea în urmă-i s-a o'rit s'eriat, iar eu m-am
îndre'tat re'ede s're dînsul. -'ro'iindu-mă, am vă"ut că îşi 're%ătea arcul, %ata să tra%ă în mine.
-m fost nevoit să tra% şi l-am ucis cu 'rimul %lon&.
ietul fu%ar, care se o'rise, vă"îndu-şi duşmanii la 'ăimînt, a fost atît de îns'ăim!ntat de focul şi
"%omotul 'uştii, încît a rămas 'ironit locului, %ata mai curînd să o ia la fu%ă îndărăt decît să se
a'ro'ie de mine. ?-am făcut din nou semn, c/emîndu-l. - în&eles îndată, a făcut cî&iva 'aşi, iar s-a
o'rit şi iar a 'ornit. -m vă"ut atunci că tremura ca var%a, cre"înd 'esemne că voiam să-l ucid ca şi
'e cei doi duşmani ai săi.
?-am făcut semne, căutînd să-l îmbărbăte". :-a a'ro'iat încet, în%enunc/ind la fiecare "ece 'aşi şi
ru%înduse-se astfel de mine să-i dăruiesc via&a. ?-am "îmbit şi un făcut iar semn să se a'ro'ie. .înd
a a$uns lîn%ă mine a în%enunc/eat şi a sărutat &ărîna, a'oi s-a aruncat la 'ămînt, a 'us ca'ul $os şi,
luîndu-mi un 'icior, şi l-a 'us 'e ca'. (rin aceasta voia să s'ună că se su'une şi mi se dă rob 'e
via&ă. 0-am ridicat şi l-am îmbărbătat cum am 'utut.
Mai aveam deocamdată multe de făcut. :ălbaticul lovit de mine nu era mort şi înce'ea să-şi vină
în fire. ? l-am arătat făcîndu-i semn că nu murise atunci sălbaticul salvat de mine înce'u să-mi
s'ună cîteva cuvinte, neîn&elese 'entru mine, dar 'lăcute, care erau 'rimele 'e care le au"eam din
%ura unui om du'ă două"eci şi cinci de ani. 2u era tim' de 'ierdut, căci sălbaticul se ridicase şi
fu%arul înce'use să fie iar s'eriat. -m îndre'tat a doua 'uşcă s're el şi atunci sălbaticul meu, căci
aşa îi voi "ice acum, mi-a făcut semn să-i dau sabia ce-mi atîrna la brîu. ?-am dat-o şi îndată ce a
avut-o în mîini, s-a re'e"it la duşmanul său şi dintr-o sin%ură lovitură i-a rete"at ca'ul. - făcut-o cu
atîta dibăcie, cum nu s-ar fi 'rice'ut nici cel mai destoinic călău. Mi sa 'ărut straniu, căci socot că
vedea o sabie 'entru înitîia dată în via&ă. :ălbaticii nu aveau decît săbii de lemn. Mai tîr"iu am aflat
că i erau atît de %rele şi ascu&ite, iar lemnul atît solid încît tăiau ca'ul, 'iciorul ori mîna unui om,
dintr-o sin%ură lovitură.
+u'ă ce a săvîrşit această is'ravă, a venit rî"înd s're mine în semn de i"bîndă, aducîndu-mi sabia
îna'oi şi, cu o 'u"derie de %esturi, 'e care nu le-am în&eles, mi-a 'us-o la 'icioare îm'reună cu
că'ă&îna sălbaticului, 'e care tocmai îl ucisese în fa&a mea.
.eea ce însă îl uimea 'e el cel mai mult era felul în care ucisesem eu de la de'ărtare 'e celălalt
sălbatic. M-a ru%at 'rin semne să-l las să se ducă la mort şi, cînd a a$uns, l-a 'rivit cu uimire, l-a
întors 'e o 'arte şi 'e alta s-a uitat la rana-i mică şi rotundă făcută de %lon& în 'ie't. 2u cursese
mult sîn%e şi totuşi era mort de-a binelea. ?-a luat arcul şi să%e&ile şi s-a întors. -m 'ornit-o
făcîndu-i semn să mă urme"e. Mi-era teamă să nu vină şi al&ii în urmărirea lui.
-tunci el mi-a arătat că vrea să-i în%roa'e în nisi', ca să nu fie %ăsi&i de ceilal&i, şi într-o cli'ă a
să'at cu mîinile o %roa'ă destul de mare, în care l-a tras 'e 'rimul sălbatic, aco'erindu-l a'oi bine
cu nisi'. Tot astfel a făcut şi cu celălalt. .red că nu i-a trebuit mai mult de un sfert de oră 'entru
toată treaba. 0-am c/emat a'oi, dar nu la fortărea&a sau castelul meu, ci în 'eştera din cealaltă 'arte
a insulei. -stfel că acea 'arte a visului meu, în care sălbaticul trebuia să caute adă'ost în 'ădurice,
nu s-a îm'linit. -$uns aici i-am dat 'îine şi stafide şi a'ă de băut am vă"ut că era mort de sete du'ă
atîta fu%ă. -'oi i-am făcut semn să se culce 'e maldărul de 'aie de ore", 'e care era întinsă o
'ătură, unde dormeam eu adesea. ietul om s-a culcat şi a adormit îndată.
3ra un băiat c/i'eş, voinic, bine făcut, înalt, cu 'icioare lun%i, 'uternice, şi cred că nu avea mai
mult de două"eci şi şase de ani. 3ra 'lăcut la înfă&işare. 2u 'ărea să fie ursu" sau sălbatic din fire.
)a&a-i avea o e6'rcsic bărbătească, dar în acelaşi tim' blîndă, arătînd bunătate mai ales cînd
"îmbea. (ărul ne%ru 'e care-l 'urta lun% nu era cîrlion&at fruntea îi era mare şi înaltă oc/ii îi
străluceau de iste&ime şi via&ă. .uloarea 'ielii nu era de tot nea%ră, ci mai mult arămie. 2u avea
IC
nuan&a %albenă a băştinaşilor din ra"ilia, din @ir%inia sau din alte 'ăr&i ale -mericii. 3ra mult mai
desc/isă, asemenea măslinelor ver"i, şi 'lăcută la vedere. 3a&a îi era rotundă, nasul mic, dar nu
turtit ca la ne%ri. Eura frumoasă, bu"ele sub&iri, iar din&ii mici şi albi ca fildeşul.
+u'ă ce s-a "vîrcolit mai mult decît a dormit - vreo $umătate de oră - s-a tre"it şi a ieşit din 'esteră
căutîndu-mă. 3u tocmai mul%eam ca'rele care %ăseau alături în &arc. .înd m-a "ărit, a dat fu%a 'înă
la mine şi, 'lecîndu-se din nou la 'ămînt şi făcîndu-mi toate semnele de umilin&ă şi recunoştin&ă, a
căutat să-mi dea să în&ele% 'rin %esturi străbune su'unerea lui. 5n sfîrşit şi-a 'us ca'ul la 'ămînt,
mi-a luat 'iciorul şi l-a 'us 'e ca' ca mai înainte, arătîndu-mi 'rin toate semnele de su'unere şi
ascultare ce şi le 'oate înc/i'ui mintea unui om că vrea să mă slu$ească atît tim' cît va trăi.
0-am în&eles şi i-am arătat toată mul&umirea. +u'ă cîtva tim' l-am învă&at să vorbească şi să-mi
vorbească, l-am învă&at să-şi s'ună numele, căci îl bote"asem @ineri du'ă "iua în care fusese salvat.
-'oi l-am învă&at să-mi s'ună <stă'îne=, şi acesta a rămas numele meu de-atunci. +e asemenea l-
am învă&at să s'ună da şi nu şi ce rost au aceste no&iuni. 5n sfîrşit i-am dat să bea la'te dintr-o oală
de 'ămînt şi am băut şi eu în fa&a lui am muiat o bucată de 'îine în la'te şi i-am făcut semn să facă
la fel, ceea ce el a înde'linit 'e dată, arătîndu-mi că i-a 'lăcut foarte mult.
-m rămas cu el toată noa'tea acolo, iar cînd s-a cră'at de "iuă i-am făcut semn să vină cu mine,
arătîndu-i că vreau să-i dau /aine, ceea ce l-a bucurat, căci era %ol 'uşcă. .înd am trecut 'e lîn%ă
locul unde îşi în%ro'ase vră$maşii, mi-a arătat locul, căci îşi făcuse semn ca să-i re%ăsească. Mi-a
făcut semn ca să-i de"%ro'ăm şi să-i mîncăm îm'reună. -tunci m-am necă$it rău, arătîndu-i toată
scîrba 'e care o resim&eam la această idee şi 'refăcîndu-mă că îmi vine să vărs. ?-am făcut semn cu
mîna să mă urme"e de îndată, ceea ce a înde'linit cu cea mai mare su'unere. 2e-am urcat în vîrful
deaiului, căci voiam să mă asi%ur dacă sălbaticii au 'lecat. .u a$utorul oc/eanului am "ărit bine
locul, dar nici urmă de ei. (ărăsiseră &ărmul, fără să-i mai caute 'e cei doi tovarăşi 'ierdu&i.
2u am fost 'rea mul&umit de această constatare. 5ndră"neala îmi crescuse de cînd nu mai eram
sin%ur şi odată cu ea şi curio"itatea. ?-am dat lui @ineri sabia, arcul cu să%e&i, 'e care le întrebuin&a
cu iscusin&ă, şi o 'uşcă să mi-o ducă, şi am 'ornit, înarma&i amîndoi, s're locul unde fuseseră
sălbaticii. @oiam să-i cunosc mai de a'roa'e. .înd am a$uns acolo, sîn%ele mi s-a o'rit în vine de
%roa"a 'riveliştii într-adevăr era îns'ăimîntător, cel 'u&in 'entru mine, căci @ineri 'rivea totul
foarte liniştit.
0ocul era 'resărat cu oase de om şi înroşit de sîn%e. ucă&i de carne "ăceau îm'răştiate în toate
col&urile, unele 'e $umătate mîncate sau sfîrtecate 'e scurt, toate urmele unui 'ra"nic de i"bîndă
asu'ra duşmanului. -m vă"ut acolo trei &este, cinci mîini şi oasele a 'atru 'icioare, ca să nu mai
vorbim de celelalte 'ăr&i ale tru'urilor. @ineri mi-a dat a în&ele%e că fuseseră 'rinşi 'entru os'ă&
'atru 'ri"onieri, dintre care trei au fost mînca&i, iar el Nse arăta 'e sineO era al 'atrulea. )usese o
bătălie mare cu re%ele vecin, al cărui su'us era şi el, @ineri. :-au luat nenumăra&i 'ri"onieri, care au
fost duşi cu to&ii în locuri diferite s're a fi mînca&i de către cei care îi 'rinseseră în lu'tă, aşa cum se
întîm'lase şi cu aceşti nenoroci&i aduşi aici.
?-am 'oruncit lui @ineri să strîn%ă oasele şi toate rămăşi&ele şi să facă o %rămadă. -m a'rins a'oi
un foc mare şi am ars totul 'înă s-a 'refăcut în cenuşă. -m observat că @ineri încă mai era canibal
în fundul sufletului, căci tare ar fi avut 'oftă să se înfru'te şi el
>
dar îi arătasem atîta scîrbă, încît n-a
mai cute"at să dea 'e fa&ă. 0-am făcut să în&elea%ă că-l voi ucide 'e loc dacă-l voi 'rinde asu'ra
unui asemenea fa't.
+u'ă ce am terminat treaba, ne-am întors acasă în fortărea&ă sau la castelul meu şi am înce'ut să
mă ocu' de @ineri. Mai întîi i-am dat o 'erec/e de 'antaloni de 'în"ă, 'e care-i luasem din lada
adusă de 'e corabia recent naufra%iată. ? s-au 'otrivit destul de bine. ?-am făcut a'oi o /aină din
'iele de ca'ră. Mă 'rice'eam destul de bine şi a$unsesem un croitor îndemînatic. -'oi i-am dat o
căciulă din 'iele de ie'ure, foarte arătoasă. +eocamdată era îmbrăcat destul de acce'tabil şi fu
foarte mul&umit vă"îndu-se tot atît de ferc/eş ca şi stă'înul său.
>
2u ştiu în ce măsură caraibii din -ntile, canibalii, se înrudeau cu indienii, sau 'ieile-roşii din -merica
continentală. Nn.a.O
I>
3 adevărat că la înce'ut se mişca mai %reoi în /aine. (antalonii îl stîn$eneau şi mînecile îl rodeau
la subsuoară. 0e-am mai lăr%it 'e unde se 'lîn%ea că-l strîn% şi 'înă la urmă s-a obişnuit şi le-a
'urtat cu 'lăcere.
- doua "i du'ă ce m-am întors cu el acasă, am înce'ut să c/ib"uiesc cum să-l adă'ostesc. Trebuia
să fac astfel ca să mă simt în lar%ul meu, şi el la fel. (înă la urmă am ridicat un cort între cele două
"iduri ale fortăre&ei. (entru că aveam acolo şi uşa de intrare în 'eşteră, am întocmit un toc de uşă,
foarte sim'lu, şi o uşă din scînduri care se desc/idea înăuntru. 5n tim'ul no'&ii o "ăvoream şi
tră%eam şi toate scările du'ă mine. -stfel că @ineri nu 'utea a$un%e în 'artea interioară a fortăre&ei,
fără să facă "%omot şi să mă tre"ească.
(rimul "id avea acum un aco'eriş între%, din 'ră$ini, aco'erind cortul. -co'erişul acesta se
s'ri$inea, de o 'arte, în 'eretele stîncii şi era aco'erit cu şi'ci lun%i, aşe"ate curme"iş, iar deasu'ra
avea un strat %ros de 'aie de ore" mai tare c/iar ca trestia. 0a %aura sau locul unde 'uneam scara,
'otrivisem un c/e'en% care nu se 'utea desc/ide de afară, şi dacă era for&at, ar fi că"ut cu mult
"%omot. Toate armele le luam la mine în fiecare noa'te.
+e fa't nu aveam nevoie de toată această 'a"ă, căci nu s-a 'omenit om mai credincios, mai
iubitor şi ne'refăcut ca slu$itorul meu @ineri. 2u era viclean, nu avea nici o 'atimă sau %înduri
ascunse. 3ra totdeauna voios, %ata să mă slu$ească şi le%at de mine cu o dra%oste de fiu. (ot s'une
c/iar că şi-ar fi $ertfit oricînd via&a 'entru mine. Toate dove"ile ce mi le-a dat m-au convins foarte
curînd că nu mai aveam nevoie să mă feresc de el.
.u uimire mi-am dat seama că lui +umne"eu îi 'lăcuse, în ocîrmuirea su'uşilor săi, să dea numai
unei 'ăr&i din lume folosin&a însuşirilor cu care în"estrase totuşi 'e to&i oamenii. +ăruise şi celorlal&i
- totuşi - aceeaşi 'utere de $udecată, aceleaşi sim&ăminte, aceleaşi 'orniri către dra%oste şi 'rietenie,
aceeaşi 'atimă şi ură îm'otriva răului, acelaşi sentiment al recunoştin&ei, al ne'refăcătoriei, al
credin&ei, 'recum şi toată 'uterea de a face binele şi a-l 'rimi, 'e care ni le dăruise şi nouă. -tunci
cînd voia el să le dea 'rile$ul de a se folosi de ele, oamenii ceilal&i se arătau tot atît de bine 're%ăti&i,
ba dim'otrivă, mai bine c/iar decît noi, şi îşi foloseau însuşirile înnăscute într-un fel mult mai
frumos c/iar decît noi, căci noi aveam mai multe 'rile$uri decît ei de a ne arăta omenia.
M-am întristat dîndu-mi seama că noi ne întrebuin&ăm însuşirile înnăscute în mod mai mărunt şi
mai mesc/in decît sălbaticii, cu toate că sîntem mai lumina&i şi cu mai multă ştiin&ă decît ei.
+ar să mă întorc la noul meu tovarăş. 3ram foarte încîntat de el şi mă străduiam să-l învă& tot ceea
ce-l făcea folositor, îndemînatic şi de năde$de. Mai ales doream să-l învă& să vorbească şi să mă
în&elea%ă atunci cînd îi vorbeam. :-a dovedit cel mai în"estrat elev care s-a vă"ut vreodată. 3ra
întotdeauna vesel, sîr%uitor şi foarte fericit cînd mă 'utea în&ele%e sau cînd reuşea să mă facă să-l
în&ele%, aşa că mi-era nes'us de 'lăcut să-i vorbesc. @ia&a înce'ea să-mi fie acum atît de uşoară,
încît, dacă nu aş mai fi dus %ri$a sălbaticilor, aş fi rămas cu dra%ă inimă tot restul vie&ii 'e această
insulă.
I6
Capitolul 4%
EDUCAREA LUI %INERI. !UŞCA MEA+ #IIN*Ă %IE ŞI IDOL !ENTRU %INERI.
ÎNCE!E A %ORBEACĂ EN$LE"EŞTE. UN DIALO$ CU EL. DECRIEREA
CÎTOR%A OAMENI ALBI CARE TRĂIEC ÎN *ARA LUI.
+u'ă ce m-am îna'oiat la fortărea&ă, vreo două-trei "ile m-am %îndit că, s're a-l de"vă&a 'e @ineri
de %roa"nicul său fel de a se /răni, s're a-l de"băra de 'oftele unui stomac de canibal, trebuia să-i
dau să %uste din altă carne decît cea de om, aşa că într-o diminea&ă l-am luat cu mine la 'ădure. Mă
duceam să tai un ied din turmă şi să-l aduc acasă 'entru mîncare. (e drum am "ărit o ca'ră sălbatică
cu doi ie"i, odi/ninduvse la umbra unui co'ac. 0-am a'ucat de mînă 'e @ineri s'unîndu-i; <:tai, nu
te mişca8= şi făcîndu-i semn în acelaşi sco' îndată mi-am luat 'uşca în mînă şi am tras o dată,
nimerind unul din ie"i.
ietul om, care mă vă"use îm'uşcînd la distan&ă 'e duşmanul său, dar nu ştia şi nici nu 'utea să-şi
înc/i'uie cum, era şi acum foarte s'eriat şi "ă'ăcit. Tremura ca var%a şi era atît de s'eriat, încît
'ărea %ata să cadă $os. 2u vă"use iedul în care am tras şi nici nu observase că l-am ucis. 9i-a
desc/is vesta 'i'ăindu-se să vadă unde este rănit. - în&eles 'esemne că vreau să-l ucid, căci a venit
la mine, mi s-a aruncat în %enunc/i îmbră&işîndu-mi 'icioarele şi rostind cuvinte neîn&elese, 'rin
care desi%ur mă ru%a să-l cru&.
-m %ăsit 'înă la urmă mi$locul de a-l convin%e că nu vreau să-i fac nici un rău. 0-am luat de
mînă, l-am ridicat şi, rî"înd, i-am arătat iedul, 'oruncindu-i să-l care, ceea ce a şi făcut imediat. 5n
tim' ce se mira şi tot 'rivea voind să în&elea%ă în ce fel îl ucisesem, am încărcat din nou 'uşca.
Lărind într-un co'ac o 'asăre mare, ce semăna cu uliul, i-am lămurit 'rin semne ce am de %înd să
fac. -m arătat s're 'asăre, care de fa't era un 'a'a%al, deşi cre"usem că era uliu, a'oi s're 'uşcă
şi, în sfîrşit, s're 'ămînt, s'unîndu-i astfel că vreau să dobor 'asărea. -m oc/it şi am tras
îndemnîndu-l să 'rivească. - vă"ut îndată că 'a'a%alul s-a 'răbuşit la 'ămînt. .u toate lămuririle
mele, el a rămas s'eriat şi de astă dată, 'recum şi foarte nedumerit, căci nu vă"use cînd am încărcat
'uşca. 5şi înc/i'uia că în 'uşcă stă ascunsă o 'utere tainică şi ciudată ce 'oate da moarte şi nimicire
de a'roa'e sau de la de'ărtare, deo'otrivă oamenilor, dobitoacelor sau 'ăsărilor. Mirarea îi era atît
de mare, încît mult tim' nu s-a de"bărat de ea. .red că, dacă-l lăsam, ar fi fost în stare să se înc/ine
mie şi 'uştii ca unor idoli. 2-a voit mult tim' să atin%ă 'uşca şi îi vorbea cînd era sin%ur ca şi cum
ea i-ar fi răs'uns la s'usele sale. Mai tîr"iu am aflat că o ru%a să nu-l omoare.
+u'ă ce i-a trecut oarecum uimirea, i-am 'oruncit să se ducă să caute 'asărea şi să mi-o aducă. -
"ăbovit cîtva tim', căci 'a'a%alul, nemurind îndată, "burase ceva mai de'arte de locul unde fusese
îm'uşcat. Eăsindu-l, l-a ridicat şi mi l-a adus. .um observasem neştiin&a lui în 'rivin&a 'uştii, am
'rofitat să o încarc din nou fără să mă vadă. @oiam să fiu 're%ătit 'entru un nou 'rile$, dar care nu
s-a mai ivit. -şa că am adus iedul acasă şi în aceeaşi seară l-am $u'uit, l-am s'intecat şi l-am tăiat
în bucă&i. -'oi am 'us carnea la foc şi am fiert o ciorbă foarte %ustoasă.
+u'ă ce am îmbucat, i-am dat şi lui @ineri. ?-a 'lăcut foarte mult. - fost însă tare mirat cînd m-a
vă"ut 'unînd sare în bucate. Mi-a arătat că nu e bună, căci a luat ni&ică 'e limbă şi a scui'at-o,
clătindu-şi a'oi %ura cu a'ă 'roas'ătă. -m luat şi eu o bucată de carne în %ură şi m-am 'refăcut că
o scui', voind să-i arăt că nu e bună fără sare. +ar nu l-am 'utut convin%e, căci a mîncat
întotdeauna fără sare sau 'rea 'u&in sărat.
+u'ă ce l-am /rănit cu carne fiartă şi ciorbă, am 'lănuit să-i dau a doua "i carne fri'tă. @ă"usem
în -n%lia cum se fri%e o bucată mare de carne, atîrnată de o sfoară. :e înfi% două be&e în 'ămînt de
fiecare 'arte a focului şi încă unul deasu'ra, de care se lea%ă carnea, care astfel atîrnă şi se
învîrteşte deasu'ra focului 'înă se rumeneşte. @ineri s-a mirat mult de tot ceea ce făceam, iar cînd a
%ustat din fri'tură, a căutat să mă facă să în&ele% 'rin toate mi$loacele, încît nu 'uteam să nu
în&ele%, cît de mult îi 'lace. 5n sfîrşit mi-a s'us, cît 'utea el mai bine, că nu va mai mînca niciodată
carne de om. M-am bucurat nes'us de mult.
II
- doua "i l-am 'us 'e @ineri să bată şi să vînture %rîul, du'ă cum obişnuiam eu. - în&eles totul
foarte re'ede, mai ales cînd a vă"ut că trebuie să facem 'îine. 0-am învă&at să frămînte aluatul şi să-
l 'ună la cu'tor, în scurt tim' era în stare să lucre"e tot atît de bine ca şi mine.
-veam acum două %uri de /rănit. Trebuia să semăn o cantitate mai mare de %rîne. -m mărit
o%orul şi am înce'ut să-l îm're$muiesc. @ineri muncea din %reu cu multă bunăvoin&ă şi veselie. ?-
am lămurit rostul muncii noastre. 3ram doi şi trebuia să fim îndestula&i. - fost foarte mişcat de
%ri$a ce i-o 'urtam. Mi-a arătat că-şi dădea seama că, din 'ricina lui, eu eram nevoit să muncesc
mai mult şi mi-a fă%ăduit că va munci din răs'uteri dacă îi voi arăta ce are de făcut.
-nul acela a fost cel mai 'lăcut din toată via&a trăită 'e insulă. @ineri înce'use să vorbească
destul de bine. .unoştea numele lucrurilor ce le ceream sau locurile unde îl trimiteam. 9edeam
adesea de vorbă cu el, folosind limba 'e care n-o mai întrebuin&asem de atîta amar de vreme. 5n
afară de bucuria de a vorbi cu el, cinstea lui ne'refăcută îmi făcea mare 'lăcere. 5mi a$unse foarte
dra%. 3 dre't că şi el &inea la mine, mai mult decît ar fi 'utut &ine vreodată el la cineva.
-m voit să-l încerc o dată şi să văd dacă nu îi este dor de &ara lui. 5l învă&asem atît de bine
en%le"eşte, încît ştia să-mi răs'undă la toate întrebările. 0-am întrebat dacă neamul lui nu iese
niciodată învin%ător în ră"boaie. Mi-a răs'uns surî"înd; <+a, da, în lu'tă totdeauna mai bun=. @oia
să s'ună că ei erau mai buni ră"boinici decît vră$maşii lor. -m înce'ut atunci următoarea
convorbire;
#t$p%nul; +acă întotdeauna sînte&i mai buni în lu'tă, - i-am "is - cum de ai fost 'rins7
&ineri; 2eamul meu bătut mul&i 'entru asta.
#t$p%nul; .um i-a bătut7 +acă i-a&i biruit, cum de v-au 'rins7
&ineri; 3i mai mul&i ca noi, unde eu eram. 3i luat un, doi, trei şi 'e mine. 2eamul meu bătut 'e ei,
în altă 'arte, unde eu nu. -colo luat un, doi, o mie mare.
#t$p%nul; -tunci de ce nu au încercat ai voştri să vă sca'e7
&ineri; -u dus fu%a un, doi trei, mine, bă%at în canu. 2eamul meu fără canu atunci.
#t$p%nul; ine, @ineri. +ar ce face neamul tău cu cei 'e care îi 'rinde7 5i aduce şi îi mănîncă
'recum fac şi ceilal&i7
&ineri; +a, neamul meu mănîncă om, mănîncă între%.
#t$p%nul; 9i unde îl duce7
&ineri; +uce în alte locuri, unde vor.
#t$p%nul; @ine şi 'e aici7
&ineri; +a, da, vin aici. @in în alt loc.
#t$p%nul; -i fost şi tu 'e aici7
&ineri; +a, acolo fost. N5mi arată s're 'artea de nord-vest a insulei, unde, du'ă cît se 'are, era
coasta lor.O
-m în&eles că şi @ineri, slu$itorul meu, fusese 'rintre sălbaticii care obişnuiau să vină în acea
'arte a insulei 'entru 'ra"nicele acelea în%ro"itoare la care fusese sortit acum în urmă ca 'radă.
.urînd du'ă aceasta l-am dus acolo şi am vă"ut cît de bine cunoştea locurile. Mi-a 'ovestit că a
fost o dată cînd au mîncat două"eci de bărba&i, două femei şi un co'il. 2u 'utea s'une două"eci 'e
en%le"eşte, dar i-a enumerat, aşe"înd multe 'ietricele şi arătîndu-le 'e rînd cu de%etul.
-m 'ovestit aici toate acestea s're a slu$i dre't introducere la ceea ce va urma. +u'ă convorbirea
noastră, l-am întrebat cît de de'arte este &ărmul lor şi dacă nu se 'ierd sau rătăcesc cîteodată cu
'iro%ile lor. Mi-a răs'uns că nu este nici o 'rime$die, căci du'ă ce ies în lar% au totdeauna curen&i,
iar vîntul suflă într-o direc&ie diminea&a şi în cea o'usă du'ă-amia"ă. -m în&eles că acestea
însemnau flu6ul şi reflu6ul. +ar mai tîr"iu am aflat că aceşti curen&i erau 'ricinui&i de a'ele
'uternice ale fluviului 4rinoco, la %urile căruia se afla şi insula mea, du'ă cum am aflat tot mai
tîr"iu. Kinutul 'e care-l "ărisem s're vest şi nord-vest era marea insulă Trinidad, aflată la 'unctul
cel mai nordic de la %urile fluviului.
?-am 'us lui @ineri mii de întrebări des're &ara lui şi des're locuitorii ei, des're mare, des're
coaste şi neamurile învecinate. Mi-a 'ovestit desc/is tot ce ştia. 0-am întrebat cum se numesc
diferitele triburi din neamul lui. +ar nu a ştiut să-mi răs'undă decît cu numele de caribei. +e unde
am dedus că trebuie să fie dintre acei caribei, aşe"a&i 'e /ăr&ile noastre în 'artea -mericii de la
IJ
%urile fluviului 4rinoco 'înă la Euiana, şi mai de'arte la :fînta Mart/a. Mi-a 'ovestit că, de'arte
de tot, dincolo de lună Nvoia să s'ună dincolo de locul unde a'une luna, adică la vest de &ara lorO,
trăiau oameni cu bărbi albe ca mine şi arăta cu de%etul favori&ii mei. Mi-a s'us că aceştia au ucis o
mul&ime de oameni. -m în&eles că trebuie să fie vorba de nişte cuceritori s'anioli, a căror cru"ime
era cunoscută în toată -merica, unde neam de neam, din tată în fiu, o &ineau minte.
0-am întrebat dacă mă 'oate sfătui cum să 'lec din insulă 'entru a a$un%e la aceşti oameni albi.
Mi-a răs'uns; <+a, da, 'o&i mer%e în două canu=. 2u în&ele%eam ce voia să s'ună 'rin două canu.
+u'ă multă stăruin&ă mi-am dat seama că era vorba de o barcă mare cît două canoe. @orbele lui
@ineri m-au făcut să tra% năde$de că într-o bună "i voi %ăsi mi$locul de a 'leca din această insulă şi
că acest biet sălbatic va fi unealta slobo"irii mele.
+e cînd era @ineri cu mine şi îl învă&asem să vorbească şi să mă în&elea%ă, adesea îmi trecuse 'rin
minte să-i dau cîteva no&iuni de ba"ă des're reli%ie. 4dată l-am întrebat cine l-a făcut. 2u m-a
în&eles, cre"înd că-l întreb cine este tatăl său. 0-am întrebat atunci cine a făcut marea, 'ămîntul 'e
care umbla, dealurile şi 'ădurile. Mi-a răs'uns că totul este făcut de un bătrîn, enamuki, care
trăieşte dincolo de toate. 2u ştia să-l descrie, dar ştia că este foarte bătrîn, mult mai bătrîn, s'unea
el, decît marea şi 'ămîntul, decît luna şi stelele, l-am s'us atunci că dacă această fiin&ă făcuse totul
de ce nu i se înc/ină ei lumea întrea%ă7 M-a 'rivit foarte %rav şi mi-a răs'uns că totul s'une <48=
5n fa&a lui enamuki. +ar cei care mor în &ara lui, l-am mai întrebat, se duc undeva du'ă moarte7
Mi-a răs'uns că da se duc cu to&ii la enamuki.= <./iar şi cei care sînt mînca&i7= am întrebat eu.
<+a= - mi-a răs'uns @ineri.
M-am străduit să-i lămuresc lui @ineri că toate s'usele bătrînilor care se duceau în mun&i să s'ună
<48= lui enamuki nu erau decît o înşelăciune, cu atît mai mare cu cît 'retindeau că stau acolo de
vorbă cu el. +acă 'rimeau cumva vreun răs'uns sau vorbeau cu cineva, acela era fără îndoială un
du/ diavolesc.
-m a$uns de aici la o lun%ă convorbire asu'ra dracului asu'ra obîrşiei, ră"vrătirii şi aşe"ării lui în
be"na lumii, dorind necontenit să a$un%ă la stă'înirea ei. ?-am vorbit de toate vicleniile 'e care
dracul le întrebuin&ea"ă 'entru a atra%e lumea în ca'canele lui. +racul are o tainică intrare în toate
'atimile şi înclinările noastre se dă 'e lîn%ă noi în aşa fel, încît ne face să fim sin%uri vinova&i de
'ăcatele săvîrşite şi să ne ducem la 'ieire 'rin 'ro'ria noastră vrere.
-m %ăsit că nu e 'rea uşor să-l convin% 'e @ineri de natura diavolului.
?-am 'ovestit că diavolul este vrăşmaşul lui +umne"eu în sufletele noastre şi că foloseşte toată
iste&imea şi îndemînarea sa ca să ne distru%ă bunele însuşiri, sădite. 5n sufletul nostru de către
în&ele'ciunea şi bunătatea lui +umne"eu.
Q ine - a %răit atunci @ineri - dacă tu s'ui că +umne"eu e atît de mare şi de 'uternic, atunci el
mult mai 'uternic, mult mai mare ca dracul7
Q +a, da, @ineri - i-am răs'uns - +umne"eu e mai tare ca dracul el este deasu'ra lui. +e aceea îl
ru%ăm să-l calce în 'icioare 'e diavol, să ne ferească de is'ita lui şi să-i taie toate %/earele.
Q +ar - a continuat @ineri - dacă +umne"eu este mult mai tare ca diavol, de ce +umne"eu nu
ucide 'e diavol şi aşa diavol nu mai face rău7
-m fost sur'rins de această întrebare. +eşi om bătrîn, nu eram totuşi decît un înce'ător într-ale
învă&ăturii şi nu 'rea de'rins cu de"le%ări mai %rele. 0a înce'ut n-am ştiut ce să-i răs'und. M-am
'refăcut că nu am au"it bine şi l-am ru%at să re'ete întrebarea. 3l a făcut-o vorbă cu vorbă. Mi-am
revenit între tim' şi i-am "is;
Q +umne"eu îl va 'ede'si cu as'rime 'înă la sfîrşit, căci la $udecata de a'oi va fi aruncat în /ăul
cel fără de fund şi va trăi acolo în focul veşnic.
*ăs'unsul însă nu ?-a mul&umit 'e @ineri, care iar mi-a "is;
Q (înă la sfîrşit7 3u nu în&ele%e. +e ce nu ucide 'e diavol acum7 +e ce nu ucis de mult7
Q Tot atît de bine mă 'o&i întreba - i-am răs'uns - de ce nu ne ucide +umne"eu 'e tine şi 'e mine
cînd 'ăcătuim şi 5l su'ărăm. +ar sîntem lăsa&i să ne 'ocăim şi să fim ierta&i8
- rămas %înditor un tim', a'oi mi-a "is;
Q ine, bine, asta foarte bine. -şadar, eu, tu, diavol, noi to&i răi, lăsa&i să 'ocăim, +umne"eu iartă
'e to&i.
IM
-m întreru't aici dialo%ul cu @ineri, ridicîndu-mă %răbit ca şi cînd aş fi fost nevoit să 'lec. (e el
l-am trimis de'arte să-mi aducă ceva.
+ar să revin la 'ovestirea noastră şi să reiau totul du'ă cum s-a întîm'lat. .înd m-am îm'rietenit
mai bine cu @ineri şi vorbea mai curent, deşi încă destul de stricat en%le"eşte, am înce'ut să-i
vorbesc des're mine, 'ovestindu-i via&a mea şi tot ceea ce era în le%ătură cu venirea mea 'e insulă.
?-am vorbit a'oi des're felul cum am trăit şi cît am trăit aici. 0-am învă&at cum să umble cu 'uşca
şi cum să o încarce. ?-am dat un bricea%, de care era nes'us de mîndsu. ?-am făcut o cin%ătoare de
'iele cu un inel de care şi-a atîrnat securea, armă bună şi foarte folositoare în anumite oca"ii. ?-am
'ovestit des're &ările din 3uro'a şi mai ales des're -n%lia, &ara mea de baştină, arătîndu-i cum
trăiam acolo, cum ne 'urtam unii fa&ă de al&ii şi cum trimiteam corăbii în toate 'ăr&ile lumii.
?-am 'ovestit des're naufra%iul nostru, arătîndu-i locul unde a eşuat corabia. -ceasta dis'ăruse de
mult, ru'tă în bucă&i de valuri. ?-am arătat a'oi rămăşi&ele bărcii noastre, ce fusese aruncată la mal
de furtună şi 'e care nu reuşisem să o mişc sin%ur din loc nu mai rămăseseră din ea decît bucă&ele.
@ă"înd această barcă, @ineri a rămas în%îndurat. .înd l-am întrebat ce are, mi-a răs'uns; <3u vă"ut
barca, la fel venit în &ara mea=.
2u l-am în&eles mai întîi. Mi-am dat seama a'oi că voia să s'ună că o barcă asemănătoare venise
în &ara lui. -dică adusă de furtună, du'ă cum a căutat să-mi e6'lice. Mi-am înc/i'uit că a fost barca
vreunei corăbii euro'ene, aruncată 'esemne de valuri 'e coasta lor. +ar mintea mea era atît de
înceată, încît nu m-am %îndit că 'oate au scă'at şi oameni din acel naufra%iu, şi nu i-am cerut decît
o descriere a bărcii. Mi-a descris-o destul de bine, a'oi cu multă căldură mi-a s'us mai de'arte;
<2oi scă'at oameni albi de la înecat=. 2umai atunci m-am dumerit şi l-am întrebat dacă nu cumva
fuseseră oameni albi în acea barcă.
<+a= - mi-a răs'uns - <barca 'lină de oameni albi=. 0-am întrebat cî&i fuseseră. Mi-a arătat 'e
de%ete că fuseseră şa'tes're"ece şi, întrebîndu-l ce au devenit, mi-a s'us; <că trăiesc încă în &ara
noastră=.
-sta mi-a dat de %îndit. :e 'rea 'oate ca aceştia să fi făcut 'arte din ec/i'a$ul corăbiei s'aniole,
eşuată în 'rea$ma insulei mele - du'ă cum îi s'uneam eu acum. +u'ă ce corabia se lovise de stînci
şi vă"useră că era 'ierdută, ei se salvaseră cu barca şi fuseseră duşi 'esemne 'înă la coastele locuite
de sălbatici.
-m încercat să aflu mai cu de-amănuntul ce se în-tîm'lase cu ei. @ineri mi-a 'ovestit că trăiau
acolo de 'atru ani şi sălbaticii îi lăsau în 'ace şi le dădeau cu ce să trăiască. .înd am întrebat cum
de nu au fost ucişi şi mînca&i, mi-a răs'uns; <2u, fac frate cu ei=. -ceasta însemna că trăiau în
'ace.= <3i mănîncă oameni numai cînd fac lu'tă la ră"boi=, m-a lămurit @ineri, adică nu-i mănîncă
decît 'e cei lua&i 'ri"onieri.
+u'ă aceasta, într-o bună "i, mi s-a întîm'lat să fiu în vîrful dealului din 'artea de est a insulei,
acolo de unde, du'ă cum am mai 'ovestit, "ărisem 'e o vreme foarte senină continentul Vmericii.
9i de această dată vremea era lim'ede. @ineri, care se %ăsea lîn%ă mine, 'rivea încordat s're
continent. +eodată a înce'ut să sară şi să mă stri%e <ucurie, fericire8 -colo văd &ara mea, acolo
neamul meu8=
-m observat o nes'usă bucurie 'e fa&a lui. 4c/ii îi străluceau şi toată înfă&işarea lui trăda o mare
emo&ie ca şi cînd l-ar fi cu'rins dorul de a fi din nou acasă.
Mi-a dat mult de %îndit şi acum nu mă mai sim&eam atît de nestin%/erit fa&ă de slu$itorul meu
@ineri. 3ram si%ur că, dacă s-ar întoarce la ai săi ar uita de toată 'rietenia şi de tot ceea ce îmi
datora. 0e-ar fi 'ovestit des're mine, fără îndoială, iar tribul lui s-ar fi %răbit să vină %rămadă, 'oate
cu sutele şi să se înfru'te din carnea mea. 9i la toate astea, el ar fi 'rivit 'oate cu tot atîta veselie ca
la duşmanii 'e care îi 'rindea în ră"boi.
3ram însă nedre't cu bietul băiat, atît de cinstit fa&ă de mine, şi curînd m-am căit. Totuşi bănuiala
mea creştea şi m-a &inut astfel cîteva să'tămîni. Mă feream în acest tim' de @ineri şi nu eram aşa
de bun cu el ca înainte, %reşind desi%ur. ietul tînăr însă nu avea /abar de toate %îndurile mele şi se
'urta ca un 'rieten recunoscător, du'ă cum a dovedit, s're marea mea mul&umire.
-m avut 'rile$ul să mă convin% mai tîr"iu de toată nevinovă&ia lui. 5ntre tim' îl tră%eam "ilnic de
limbă, ca să văd dacă nu cumva ascunde vreunul din %îndurile de care am 'omenit mai sus. +ar tot
JF
ce-mi s'unea era atît de cinstit şi ne'refăcut, încît nu i-am 'utut %ăsi nici o vină. 9i, în ciuda
stin%/erelii mele, m-a cîşti%at cu totul 'înă la sfîrşit. 2ici o cli'ă nu şi-a dat seama că îl bănuiesc de
ceva. 2ici eu nu am fost în stare să-l cred trădător.
5ntr-o "i ne-am urcat 'e acelaşi deal. @remea era ce&oasă 'e mare şi continentul nu se "ărea. 0-am
c/emat şi i-am "is; <@ineri, n-ai vrea să fii în &ara ta, la neamul tău7= <+a= - mi-a răs'uns el.= <3u
mult fericit în &ara mea=. <9i ce-ai face acolo7 Te-ai face iarăşi sălbatic şi ai mînca din nou carne de
om ca înainte7= M-a 'rivit în%îndurat şi, dînd din ca', mi-a răs'uns; <2u, nu8 @ineri s'une lor să
fie buni. :'une lor mă-nînce 'îine, carne de vită, la'te, nu mai mănînce carne de om.= <.um asta7
+ar atunci te vor ucide8= M-a 'rivit în oc/i şi a rostit; <2u, ei nu omoare 'e mine, ei iubesc, vrea
învă&8= @oia să s'ună că vor voi să înve&e. - adău%at că au învă&at multe de la oamenii cu barbă,
care au venit în barcă. 0-am întrebat a'oi dacă nu vrea să se întoarcă la ei. Mi-a "îmbit s'unînd că
nu ar 'utea să înoate atît de de'arte. -tunci am "is că îi voi face o 'iro%ă, iar el mi-a răs'uns că nu
'leacă decît cu mine. <3u mer%, dar ei au să mă mănînce cînd voi a$un%e acolo.= <2u, eu fac ei să
nu mănînce. 3u fac ei să te iubească mult8= @oia să-mi s'umă că le va 'ovesti cum i-am ucis 'e
duşmanii săi şi l-am scă'at cu via&ă, îmbiindu-i astfel să mă iubească. Mi-a 'ovestit a'oi ce buni
erau cei din neamul lui cu cei şa'tes're"ece oameni albi sau bărboşi - cum le "icea el - care
a$unseseră 'e &ărmul lor în mare nenorocire.
Mărturisesc că de atunci mi-a intrat în ca' să mă aventure" 'înă acolo şi să mă 'un în le%ătură cu
aceşti oameni, care erau desi%ur s'anioli sau 'ortu%/e"i, şi 'oate îm'reună să %ăsim un mi$loc de a
'leca mai de'arte. )iind 'e continent şi avînd tovarăşi, eram mai si%ur de reuşită decît sin%ur, la
'atru"eci de mile de coastă şi fără nici un a$utor. -stfel, du'ă cîteva "ile, l-am luat 'e @ineri şi am
înce'ut să lucre". ?-am s'us că voi face o 'iro%ă cu care să se întoarcă în &ara lui. 0-am dus la
'iro%a ce se %ăsea de cealaltă 'arte a insulei. +u'ă ce am %olit-o Ncăci o &ineam cufundată în a'ăO,
am adus-o la su'rafa&ă şi am intrat amîndoi în ea.
-m constatat că @ineri era neobişnuit de îndemînatic şi ar fi 'utut conduce barca tot atît de re'ede
ca şi mine. 0-am întrebat; <3i bine, @ineri, vrei să mer%em acum s're &ara ta7= M-a 'rivit amărît.
Eăsea 'esemne barca 'rea mică 'entru această e6'edi&ie. ?-am s'us atunci ca aveam una mai mare.
- doua "i l-am dus la 'iro%a cea mare, 'e care o făcusem mai întîi şi nu fusesem în stare să o tra% la
a'ă. - %ăsit că este destul de mare. .um însă o lăsasem în 'ărăsire şi "ăcuse acolo două"eci şi doi
sau două"eci şi trei de ani, soarele o uscase şi o cră'ase atît de tare, încît acum era de nefolosit.
@ineri mi-a s'us că o 'iro%ă mare cît aceasta ar fi foarte nimerită. 5n ea ar 'utea intra </rană mult,
băutură, 'îine=, căci aşa se e6'rima el.
J1
Capitolul 4%I
&OTĂRÎREA DE A MER$E !E CONTINENT. %INERI ŞI CU MINE CONTRUIM O
BARCĂ. ĂLBATICII OEC !E MAL. AL%ĂM %IA*A UNUI !ANIOL.
DECO!ERIM UN ĂLBATIC LE$AT ÎN CANOE ŞI CARE E DO%EDEŞTE A #I
TATĂL LUI %INERI.
M-am /otărît 'înă la urmă să mă duc cu @ineri 'e continent. 2e-am a'ucat să facem o barcă mai
mare, cu care să 'utem a$un%e 'înă acolo. @ineri 'ărea totuşi abătut şi întristat. .înd l-am întrebat
ce are, mi-a răs'uns; <+e ce su'ărat rău 'e @ineri7 3u ce făcut7= 2u ştiam ce vrea să s'ună, căci
nu eram de loc su'ărat. <.um nu su'ărat, nu su'ărat7= mi-a s'us el şi a re'etat cuvîntul de cîteva
ori.= <-tunci de ce trimi&i 'e @ineri îna'oi în &ara lui7= <+ar bine, @ineri, nu ai s'us tu că doreşti să
fii acolo7= <+a, dar vreau amîndoi acolo, nu @ineri acolo, sta'în nu acolo.= .u alte cuvinte nu voia
să 'lece fără mine. .înd l-am întrebat ce voi face cînd voi a$un%e acolo, s-a întors re'ede s're mine
s'unîndu-mi; <)ace bine mare acolo, înve&i oamenii sălbatici fie buni, cuminte înve&i să trăiască
via&a nouă=. <@ai, @ineri, i-am "is, tu nu ştii ce s'ui. :înt tot un om neştiutor şi eu.= <a nu, ba nu,
mi-a răs'uns el, tu învă&at 'e mine bine, tu înve&i şi 'e ei bine.= <2u, nu, @ineri, am continuat eu,
vei 'leca fără mine şi mă vei lăsa să trăiesc aici sin%ur ca înainte.= 0a au"ul acestor cuvinte, s-a
uitat din nou năuc şi, re'e"indu-se la una din securile 'e care obişnuia să le 'oarte, a luat-o în %rabă
şi mi-a dat-o.= <.e vrei să fac cu ea7= l-am întrebat. <?ei asta şi omori @ineri.= <+ar de ce să-l
omor7= l-am întrebat. :-a întors atunci brusc, s'unîndu-mi; <(entru ce dai afară @ineri7 la şi
omoară @ineri, nu dai afară8= :'usese acestea atît de serios, încît l-am vă"ut cu lacrimile în oc/i. (e
scurt, am desco'erit o mare dra%oste ce mi-o 'urta şi neclintita-i /otărîre de a nu mă 'ărăsi. +e
aceea l-am asi%urat atunci, şi a'oi adeseori, că nu-l voi i"%oni niciodată dacă el doreşte să stea cu
mine. -m în&eles din tot ce s-a întîm'lat că &inea mult la mine şi dorin&a 'e oare o avea de a se
îna'oia în &ara lui 'ornea dintr-o dra%oste mare şi din năde$dea că le voi face mult bine.
Eîndul acesta era însă de'arte de mine. Mă is'itea totuşi să încerc o scă'are, bi"uindu-mă de astă
dată 'e cele au"ite de la @ineri, care s'unea că în &ara lui se %ăsesc şa'tes're"ece bărboşi.
+e aceea, fără nici o întîr"iere, ne-am a'ucat de lucru, căutînd un co'ac înalt care să fie bun
'entru o peria"ua sau canoe, destul de mare să ne 'oată duce în această călătorie.
:e %ăseau destui co'aci în insula, ca să construim o flotă întrea%ă, nu numai canu, ba şi corăbii
mai mari. Tot ce voiam era să %ăsim unul cît mai a'roa'e de mal, 'entru a 'utea îm'in%e uşor
'iro%a cînd va fi %ata. 2u voiam să 'ă&esc ca data trecută. 5n sfîrşit, @ineri a fost acela care a ales
co'acul, 'entru că mi-am dat seama că se 'rice'e să alea%ă soiul lemnului mai bine ca mine.
2u 'ot s'une nici 'înă în "iua de a"i ce co'ac am doborît, decît că semăna cu un soi din ceea ce
numim noi <fustic= sau lemn de 2icara%ua, avînd aceeaşi culoare şi miros.
@ineri voia să facă 'rin ardere o %aură mare în trunc/i, astfel ca să-i dea forma bărcii din interior.
?-am arătat că e mai bine să o cio'lim cu scule şi l-am învă&at cum să le mînuiască. - lucrat totul cu
mare îndemînare. -m terminat barca du'ă o lună de muncă %rea. - ieşit foarte frumoasă, mai ales
du'ă ce am cio'lit şi 'e dinafară trunc/iul, dîndu-i forma unei adevărate bărci. 2e-au mai trebuit
a'roa'e două să'tămîni să o aşe"ăm 'e bulumaci şi să o tîrîm s're a'ă. .înd am a$uns să o vedem
'e &ărm, ne-am dat seama că e destul de mare ca să 'oată duce cu uşurin&ă două"eci de oameni.
@ineri m-a uimit 'rin îndemînarea şi uşurin&a cu care mînuia 'iro%a aceasta atît de mare, ducînd-o
din lo'e&i. 0-am întrebat dacă s-ar încumeta să treacă dincolo cu ea. <+a, eu îndră"nesc fac asta,
deşi este vînt mare.=
-veam de %înd să adau% cîte ceva la barcă, din cele ce @ineri nu ştia. @oiam să-i fac un catar%,
să-i 'un 'în"ă şi o ancoră cu 'arîme. .atar%ul era uşor de făcut. -m luat un cedru mai tînăr, 'e care
l-am %ăsit 'e-a-'roa'e şi din care erau mul&i 'e insulă, şi l-am 'us 'e @ineri să-l taie şi să-l
cio'lească, iar eu m-am ocu'at de 'în"e. 9tiam că am cîteva bucă&i mai vec/i, dar eram si%ur că
'utre"iseră, cum se şi întîm'lase de altfel cu o 'arte din ele. 2u 'rea le în%ri$isem în cei două"eci şi
şase de ani, căci nu mă %îndeam că le voi mai întrebuin&a vreodată. -m ales totuşi două bucă&i mai
bune şi, cu multă trudă, căci îmi li'sea acele, le-am cusut formînd un triun%/i ca vai de lume. :e
J2
întindea cu o var%a mică sus şi una mai mare $os, ca la bărcile en%le"eşti. 3ra cam ca 'în"a de la
barca cu care am scă'ai din robia barbarilor, aşa cum am istorisit în 'rima 'arte a acestei 'ovestiri.
-m 'ierdut a'roa'e două luni cu 'în"ele şi catar%ul, căci am făcut şi o 'în"ă mai mică, de care
aveam nevoie 'entru a navi%a cu vînt strîns. -m 'us şi o cîrmă, care. 3ra foarte necesară bărcii.
+u'ă ce totul a fost %ata, l-am învă&at 'e @ineri, slu$itorul meu, să le mînuiască. 9tia foarte bine
să ducă barca din vîsle, dar nu se 'rice'ea la 'în"e şi la cîrmă. - fost foarte mirat cînd le-a vă"ut
umflîndu-se de vînt şi direc&ia sc/imbîndu-se 'rin cîrmă.
:-a obişnuit curînd şi a devenit un marinar foarte dibaci. 2umai cu com'asul mer%ea mai %reu.
2u a fost niciodată în stare să-i în&elea%ă rostul. +in fericire nu 'rea aveam nevoie de el, căci
vremea era mai totdeauna frumoasă, noa'tea vă"îndu-se stelele şi "iua coasta continentului, iar în
anotim'urile 'loioase nu ieşea nimeni 'e mare sau 'e uscat.
?ntram în al două"ecilea şi şa'telea an al ca'tivită&ii mele. 2u ar trebui totuşi să numesc astfel
ultimii trei ani, de cînd îl aveam 'e @ineri. 5ntr-adevăr, via&a mi-era cu totul deosebită de aceea a
'rimilor ani.
-m 'ră"nuit aniversarea "ilei cu năde$dea ce mî-o da a'ro'iata-mi de"robire. -veam credin&a
nestrămutată că se a'ro'ie această cli'ă şi că 'este un an nu voi mai fi aici.
2e-am vă"ut totuşi mai de'arte de %os'odărie, sa-'înd, 'lantînd şi îm're$muind ca de obicei.
:trîn%eam şi uscam stru%uri, aşa cum făcusem atî&ia ani mai înainte. - venit a'oi şi anotim'ul
'loios, cînd stăteam mai mult în casă. -m 'us la adă'ost noua noastră ambarca&iune, ducînd-o în
estuarul unde debarcasem odinioară cu 'lutele făcute din vec/ea corabie.
-m tras 'iro%a la mal 'înă la mar%inea unde a$un%ea flu6ul. 0-am 'us 'e @ineri să sa'e un mic
ba"in, atît cit trebuia să 'lutească. -tunci cînd a'ele s-au retras, am făcut un di% 'uternic la un
ca'ăt, ca să stăvilească a'a, şi astfel barca a rămas 'e uscat. (entru a o feri de 'loi, am aco'erit-o
cu ramuri dese, întocmind deasu'ră-i un aco'eriş. -stfel am aşte'tat lunile noiembrie şi decembrie,
cînd voiam să între'rind 'lănuita e6'edi&ie.
.înd s-a făcut vreme frumoasă, m-am %îndit şi eu la călătorie. -m 'us deo'arte ceva 'rovi"ii şi
voiam ca 'este două să'tămîni să tra% noua, noastră barcă la a'ă.
0ucram liniştit într-o diminea&ă, cînd l-am c/emat 'e @ineri şi l-am trimis de-a lun%ul &ărmului în
căutarea unei broaşte &estoase. )ăceam asta cam o dată 'e să'tămînă, cînd aveam nevoie de ouă şi
carne. 2ici nu a'ucase @ineri să facă 'rea mul&i 'aşi, că deodată s-a întors într-un suflet, sărind cu
mare %rabă 'este îm're$muire de 'arcă i-ar fi fu%it 'ămîntul de sub 'icioare. )ără să-mi dea ră%a"
a-i s'une ceva, rni-a stri%at; <4, stă'îne, stă'îne8 2eca"uri, nenorocire mare8= <.e s-a întîm'lat,
@ineri7= <4, doamne, acolo, un doi, trei canu8 Bn doi, trei8= -m c/ib"uit că trebuie să fie sase
canu, dar, cercetînd mai de a'roa'e, am în&eles că era vorba numai de trei. <ine, @ineri, nu te
s'eria.=
0-am îmbărbătat, căci îl vedeam tare îns'ăimîntat. 2u se %îndea decît că au venit să-l caute, să-l
taie în bucă&i şi să-l mănînce. ietul băiat tremura ca var%a şi nu mai ştiam ce să fac cu el. 0-am
mîn%îiat s'unîndu-i că şi eu sînt în aceeaşi 'rime$die şi că mă vor mînca şi 'e mine. <+ar, @ineri, i-
am "is, trebuie să faci totul ca să-i înfrun&i. Te 'o&i lu'ta cu ei, @ineri7= <3u îm'uşc, dar ei venit
mult mare număr.= <2-are im'ortan&ă, i-am răs'uns, 'uştile noastre îi vor bă%a în s'erie&i 'e cei 'e
care nu-i vom îm'uşca8 0-am întrebat dacă-i %ata să mă a'ere, cum îl voi a'ăra şi eu, şi dacă vrea
să facă tot ce-i voi 'orunci. <3u mor cînd tu 'orunceşti, stă'îne=, mi-a răs'uns el.
?-am dat o în%/i&itură de rom, din care mai aveam destul, căci îl foloseam cu mare "%îrcenie. +u'ă
ce a băut, i-am dat cele două 'uşti de vînătoare încărcate cu alice mari cît %loan&ele. 3u am luat
flintele bine încărcate, 'istoalele şi sabia fără teacă, aşa cum o 'urtam de obicei, iar lui @ineri i-am
dat şi securea.
-stfel 're%ătit, am luat oc/eanul şi m-am urcat 'e deal să văd ce se întîm'la. -m "ărit două"eci şi
unu de sălbatici, îm'reună cu trei 'ri"onieri, veni&i cu to&ii în trei oanu. Toată treaba lor 'ărea să fie
iarăşi un 'ra"nic sălbatic, triumfătoarea înfm'tare din cele trei tru'uri omeneşti, un os'ă& într-
adevăr barbar, dar ceva obişnuit lor, du'ă cum am observat, şi nimic mai mult. -m mai observat că
nu debarcaseră în locul de unde scă'ase @ineri, ci mai a'roa'e de estuarul meu, unde malul era mai
$os şi 'ădurea deasă a$un%ea a'roa'e 'înă în mare. 3ram atît de mîniat 'e aceste creaturi, încît am
J3
coborît de%rabă s're locul unde se afla @ineri, /otărît să mă duc şi să-i ucid 'e to&i. 0-am întrebat
dacă vrea să mă a$ute. Teama îi dis'ăruse, iar romul îl făcuse mai îndră"ne&. 3ra vesel şi mi-a
re'etat că-i %ata să moară la 'orunca mea.
5n culmea furiei, am luat armele îm'ăr&indu-le între noi doi, du'ă ce mai întîi le încărcasem. ?-am
dat lui @ineri un 'istol, 'e care şi l-a înfi't la brîu, şi trei 'uşti 'e umăr. 3u am luat un 'istol şi
celelalte trei 'uşti. -m luat de asemenea în bu"unar sticlu&a cu rom şi i-am încredin&at lui @ineri o
'un%ă mare cu 'raf de 'uşcă şi %loan&e.
?-am 'oruncit să se &ină du'ă mine, să nu mişte, să nu îm'uşte sau să facă ceva fără să-i s'un eu şi
să nu scoată nici o vorbă. -stfel încărca&i, am ocolit cam o milă 'entru a trece estuarul şi a intra în
'ădure. (uteam a$un%e foarte a'roa'e de ei, fără să fim vă"u&i.
(e drum mi-au revenit %îndurile dinainte şi am înce'ut să mă 'otolesc. 2u vreau să s'un 'rin
aceasta că mi-era teamă de numărul lor, căci nu erau decît nişte bie&i sălbatici %oi şi neînarma&i, iar
eu eram mai tare ca ci, c/iar dacă aş fi fost sin%ur. +ar mă întrebam cu ce dre't, din ce c/emare sau
nevoie mă duceam să-mi mîn$esc mîinile cu sîn%e, atacînd oameni care nu-mi făcuseră şi nu aveau
de %înd să-mi facă vreun rău. (entru @ineri, care era duşmanul lor şi în stare de ră"boi cu ei, se
%ăsea o oarecare îndre'tă&ire. 2u tot astfel şi 'entru mine. -ceste cu%etări m-au înrîurit într-atît,
încît m-am /otărît să nu fac altceva decît să mă a'ro'ii de ei şi să asist la 'ra"nicul lor barbar.
-m intrat astfel în 'ădure 'ăstrînd tăcere şi, cu @ineri &inîndu-se îndea'roa'e de mine, am a$uns
la mar%inea ei, 'înă în 'rea$ma sălbaticilor. 2umai un col& de 'ădure ne mai des'ăr&ea. 0-am
c/emat în şoa'tă 'e @ineri, arătîndu-i un co'ac înalt c/iar în col&ul 'ădurii şi l-am trimis iscoadă,
ca să aflu dacă de acolo se vedea tot ce fac ei. 3l îmi înde'lini 'orunca şi se întoarse îndată
s'unîndu-mi că se vede tot. 3rau aduna&i în $urul focului, mîncînd din carnea unuia dintre
'ri"onieri. Bn alt 'ri"onier "ăcea le%at 'e nisi', nu de'arte de ei. @ineri s'unea că-i vine rîndul
acum să fie tăiat, ceea ce mi-a răscolit sufletul. Mi-a s'us că acesta nu era din neamul lor, ci un
bărbos din cei des're oare îmi 'ovestise că veniseră cu barca în &ara lor. .u'rins de mînie la au"ul
acestei veşti 'rivitoare la omul alb cu barbă, m-am dus la co'ac şi am vă"ut cu oc/eanul 'e altul
care "ăcea 'e nisi' cu mîinile şi 'icioarele le%ate cu un mănunc/i de 'ăr sau trestie. Mi-am dat
seama că era un euro'ean şi că avea /aine 'e el.
.eva mai de'arte, cam la cinci"eci de 'aşi, se %ăsea un alt co'ac şi un tufiş des. Mă 'uteam furişa
acolo şi, nevă"ut, 'uteam să oc/esc uşor. M-am stă'înit, deşi eram înfuriat 'este măsură.
)ăcînd vreo "ece 'aşi îna'oi, m-am ascuns du'ă tufişuri şi am a$uns astfel 'înă la co'ac. -ici am
dat de o movilită, du'ă care aveam vedere desc/isă la vreo o't"eci de 'aşi.
2u aveam tim' de 'ierdut, căci nouăs're"ece inşi stăteau strînşi în $urul focului şi tocmai
trimiseseră 'e al&i doi să-l măcelărească 'e bietul om şi să-l aducă 'robabil bucă&ele la focul lor.
.ei doi tocmai se a'lecau să-i taie le%ăturile. M-am întors către @ineri; <-cum, @ineri, i-am "is, fă
tot ce-&i s'un=. - dat din ca'. <@ineri, să faci tot ce ve"i că fac eu să nu %reşeşti întru nimic=. -m
'us $os una din carabine şi o 'uşcă de vînătoare, iar @ineri a făcut la fel. .u cealaltă, am oc/it în
sălbatici făcîndu-i semn să mă imite. 5ntrebîndu-l dacă e %ata, a răs'uns; <+a=. <Tra%e8= 9i în
aceeaşi cli'ă am tras şi eu.
@ineri a nimerit mai bine ca mine, căci a ucis doi dintr-o dată şi a rănit al&i trei. 3u am ucis unul şi
am rănit doi. :ălbaticii s-au "ă'ăcit cum'lit de tare. To&i cei care nu au fost atinşi au sărit ca arşi,
neştiind încotro s-o a'uce, ce să creadă sau unde să 'rivească. 2u ştiau de unde le vine 'ieirea.
@ineri însă 'rivea cu încordare aşa cum îi cerusem, ca să observe ceea ce făceam eu astfel, du'ă ce-
am tras 'rima salvă, am aruncat $os carabina 'unînd mîna 'e 'uşcă, iar @ineri a făcut la fel. <3şti
%ata, @ineri7= <+a=. <-tunci dă-i drumul, 'entru numele lui +umne"eu8= 9i 'e loc am tras iarăşi
amîndoi în sălbaticii ului&i, de astă dată cu ceea ce numeam alice sau %loan&e mai mici. -m
constatat că au că"ut doar doi, dar rănisem atî&ia, încît aler%au în toate 'ăr&ile şi văietîndu-se ca
nebunii, ou to&ii sîn%erînd şi fiind mai to&i %reu răni&i. +intre aceştia, trei s-au 'răbuşit a'oi la
'ămînt, fără a-şi da încă du/ul.
<-cum, @ineri, i-am "is, 'unînd $os armele descărcate şi luînd flinta încărcată, urmea"a-mă.= -
făcut-o cu mare îndră"neală şi eu am ieşit în %oană din 'ădure, urmat de @ineri. 5ndată ce mi-am
dat seama că m-au "ărit, am urlat din răs'uteri şi i-am cerut lui @ineri să facă la fel. -ler%înd cît mă
JC
&ineau 'icioarele, ceea ce nu era foarte re'ede, căci eram îm'ovărat de arme, m-am îndre'tat s're
biata victimă, care, du'ă cum am s'us, "ăcea le%ată cob"ă 'e mal, între mare şi locul unde se
%ăseau sălbaticii. .ei doi măcelari, care erau %ata să-şi ducă la înde'linire 'lanul, îl 'ărăsiseră,
sur'rinşi de 'rimul nostru foc, şi, bă%a&i în s'erie&i, fu%iseră s're mare şi săriseră într-un canu cu
încă al&i trei. ?-am 'oruncit lui @ineri să tra%ă în ei. M-a în&eles şi, aler%înd cam vreo 'atru"eci de
'aşi înainte, a tras. -m cre"ut că i-a ucis 'e to&i, căci i-am vă"ut 'răbuşindu-se %rămadă în barcă.
+oi însă s-au ridicat, 'e trei i-a ucis şi a rănit 'e un altul, care "ăcea ca şi mort în fundul bărcii.
5n tim' ce slu$itorul meu @ineri a tras, eu am scos cu&itul şi am tăiat le%ăturile bietei victime.
+escătuşîndu-i mîinile şi 'icioarele, l-am ridicat 'e om şi l-am întrebat în limba 'ortu%/e"ă cine
este. Mi-a răs'uns în latineşte; <'(ristianus=. 3ra atît de slăbit şi aiurit, că abia se mai &inea 'e
'icioare şi 'utea în%ăima ceva. -m scos din bu"unar sticlu&a cu rom şi i-am dat să bea. -'oi i-am
dat o bucată de 'iine 'e care a mîncat-o. 0-am întrebat din ce &ară este şi mi-a răs'uns
<)spa"niole=. +u'ă ce şi-a mai venit în fire, mi-a arătat 'rin semne toată recunoştin&a 'entru că îi
salvasem via&a. <#ei"nor, i-am răs'uns cu cele cîteva cuvinte s'aniole 'e care le ştiam, des're asta
vom vorbi mai tîr"iu. -cum trebuie să ne lu'tăm. +acă nu v-au 'ărăsit toate 'uterile, lua&i 'istolul
şi sabia şi lu'ta&i=. 0e-a luat cu recunoştin&ă şi, îndată ce le-a avut în mîini - ca şi cum aceasta i-ar fi
dăruit noi 'uteri - s-a nă'ustit ca o furie asu'ra uci%aşilor săi şi într-o cli'ă a tăiat doi din ei în
bucă&i. -devărul e că totul fiind o sur'ri"ă 'entru ele, bietele fiin&e erau atît de s'eriate de "%omotul
focurilor noastre, încît se 'răbuşeau la 'ămînt uimite şi înfricoşate, neavînd mai multă 'utere de a
încerca să sca'e, decît aveau tru'urile lor 'utere de a re"ista loviturilor noastre acesta era ca"ul
celor cinci din barcă asu'ra cărora trăsese @ineri. +acă trei din ei că"useră lovi&i, ceilal&i doi se
'răbuşiseră doar de s'aimă. Kineam arma în mînă încă, netră%înd, dar %ata să tra%, căci dădusem
s'aniolului sabia şi 'istolul. +e aceea l-am c/emat 'e @ineri şi l-am trimis să se ducă 'înă la
co'acul de unde trăsesem la înce'ut şi să ia armele lăsate acolo neîncărcate, ceea ce el a făcut cu
mare %rabă. ?-am dat flinta mea şi le-am încărcat îndată 'e celelalte. 0e-am s'us să vie să le ia cînd
vor avea trebuin&ă. 5n tim' ce încărcam, s-a iscat o lu'tă a'ri%ă între s'aniol şi unul dintre sălbatici,
care se re'e"ise la el avînd în mînă aceeaşi sabie de lemn cu care trebuia să-l fi ucis cu cîteva cli'e
mai înainte, dacă nu l-aş fi o'rit eu. :'aniolul, care era nes'us de îndră"ne& şi cura$os, deşi slăbit, a
înfruntat 'e sălbatic şi s-a lu'tat cîtva tim', rănindu-l de două ori la ca', dar acesta, un vlă$%an tare
voinic şi şiret, a'ro'iindu-se de el, l-a aruncat $os şi a căutat să-i smul%ă sabia ce i-o dădusem eu.
)iind slăbit, s'aniolul, foarte cuminte, a dat drumul săbiei, dar, 'unînd mina 'e 'istol, l-a îm'uşcat
în 'ie't 'e sălbatic, lăsîndu-l mort 'e loc, înainte ca eu, care mă re'e"isem să-i vin în a$utor, să am
ră%a"ul a a$un%e mai a'roa'e de el.
@ineri, acum la lar%ul său, deşi neavînd cu, el altă armă decît securea, îi urmărea 'e sălbaticii care
îşi luaseră 'icioarele la s'inare. 9i cu această secure a ucis el 'e cei trei sălbatici care, aşa cum am
arătat, fuseseră la înce'ut numai răni&i şi se 'răvăliseră la 'ămînt, du'ă cum i-a ucis şi 'e to&i cei 'e
care a mai 'utut să-i a$un%ă. :'aniolul, venind la mine şi cerîndu-mi o 'uşcă 'e care i-am dat-o, a
urmărit al&i doi sălbatici şi i-a rănit 'e amîndoi. +ar 'entru că nu era în stare să aler%e du'ă ei
amîndoi, i-a scă'at în 'ădure, unde i-a urmărit @ineri, omorînd unul. .elălalt a fost mai iute şi, cu
toate că era rănit, a sărit în mare şi a înotat cu toate 'uterile s're cei doi, care se aflau în barcă.
-ceştia trei şi cu rănitul acela, care nu ştiam dacă a murit sau nu - iată tot ce a scă'at din cei
două"eci şi unu de sălbatici.
(e scurt, iată ce s-a întîm'lat cu ei, dacă facem socoteala;
3 au fost ucişi la 'rima noastră salvă, 2 la următoarea, 2 au fost ucişi de @ineri în barcă, 2 din cei
răni&i au fost ucişi de @ineri cu securea, 1 ucis în 'ădure, 3 au fost ucişi de s'aniol, C au murit din
'ricina rănilor 'rimite, C au scă'at în barcă, unul din ei fiind rănit sau 'oate mort, în total 21.
.ei din canoe vîsleau din răs'uteri, ca să sca'e de bătaia 'uştilor noastre. @ineri a tras de două
sau de trei ori, dar nu a nimerit 'e nici unul. .ăuta să mă convin%ă să luăm una din 'iro%ile lor şi
să-i urmărim. 5ntr-adevăr eram neliniştit de fa'tul să scă'aseră, căci astfel vor duce vestea la ai lor
şi s-ar 'utea să se întoarcă 'oate cu două sau trei sute de 'iro%i şi să ne sfîrtece. -şadar, am
consim&it să-i urmărim 'e mare. -m aler%at s're una din bărcile lor şi am sărit în ea, stri%îndu-i lui
@ineri să mă urme"e. +ar cînd am 'us 'iciorul în barcă, am fost tare sur'rins, %ăsind în fundul ei o
J>
altă biată fă'tură "ăcînd le%ată de mîini şi de 'icioare, tot aşa cum fusese s'aniolul, şi destinată să
fie ucisă. 4mul era a'roa'e mort de frică. 2u ştia ce se întîm'lase, căci nu fusese în stare să se
ridice şi să 'rivească 'este mar%inea bărcii. 3ra le%at atît de strîns de %ît şi de 'icioare, şi de atîta
vreme, încît "ăcea a'roa'e fără suflare.
?-am tăiat îndată le%ăturile de trestie care-l imobili"au şi l-am a$utat să se ridice. 2u era în stare să
se &ină 'e 'icioare şi nici să vorbească. Eemea bietul om, fiind si%ur, se 'are, că fusese de"le%at ca
să fie dus la moarte.
.înd a sosit @ineri, i-am 'oruncit să-i vorbească şi să-i s'ună că este salvat. -'oi, sco&înd sticlu&a
cu rom, i-am dat-o lui @ineri ca să-l îmbie să bea. *omul îm'reună cu vestea cea bună l-au
în"drăvenit şi 'us 'e 'icioare cînd @ineri s-a a'ro'iat ca să-l audă şi să-i 'rivească fa&a, s-a 'etrecut
ceva care ar fi mişcat 'e oricine 'înă la lacrimi @ineri a înce'ut să-l sărute şi să-l îmbră&işe"e, să-l
mîn%îie, să stri%e, să rîdă, să urle, să salte, să dăn&uiască, să cînte a'oi să c/icotească din nou, să-şi
frîn%ă mîinile, să-şi 'ălmuiască fa&a şi ca'ul, ca scos din min&i. -bia du'ă cîtva tim' am 'utut să-l
fac să-mi vorbească şi să-mi s'ună ce s-a întîm'lat şi numai cînd şi-a venit 'u&in în fire, mi-a s'us
că omul acesta era tatăl său.
2ici nu 'ot descrie cît am fost de mişcat, vă"înd $ marea bucurie şi dra%oste filială ce l-a cu'rins
'e acest biet sălbatic vă"îndu-şi tatăl şi ştiindu-l scă'at de la moarte. +e asemenea nu 'ot descrie
nici 'e $umătate c/i'ul ciudat în care şi-a arătat afec&iunea du'ă aceea, căci s-a urcat şi a coborît din
barcă de mai multe ori, asemenea unui nebun. .înd se suia în barcă, se aşe"a lîn%ă bătrîn, îi lua
ca'ul la 'ie't şi-l &inea strîns. (e urmă înce'ea să-i frece mîinile şi 'icioarele, care îi î amor&iseră
din 'ricina le%ăturilor.
@ă"înd starea în care se afla bătrînul, i-am dat rom să-l frece, ceea ce i-a făcut tare bine.
.u asta s-a terminat urmărirea celor din canu, care a'roa'e că nu se mai "ăreau. -m avut mare
noroc, căci 'este două ore, cînd ei nu făcuseră încă nici un sfert din drum, s-a 'ornit un vînt
'uternic. @întul a suflat toată noa'tea dins're nord-vest, deci contra lor, astfel că nu cred ca barca
să fi 'utut re"ista sau ca ei să fi a$uns vreodată 'e coasta lor.
+ar să ne întoarcem la @ineri. 3ra atît de ocu'at cu tatăl său, încît nu-mi venea să-l mai iau de
acolo. .înd am vă"ut că-l 'oate 'ărăsi o cli'ă, l-am c/emat. - venit sărind şi rî"înd, nes'us de
fericit. 0-am întrebat dacă i-a dat 'îine tatălui său. Mi-a răs'uns dînd din ca'; <2imic, c!ine
'ăcătos mîncat tot sin%ur=. ?-am dat atunci un codru de 'îine, căci aveam 'îine în săcule&ul 'e care-
l 'urtam în acest sco' i-am dat şi lui un col&, dar el nu a vrut să se atin%ă de el, ducîndu-i lui taică-
su toată 'îinea ce i-am dat-o. Mai aveam 'rin bu"unare vreo doi, trei ciorc/ini de stru%uri, aşa că i-
am dat 'entru taică-su o mînă bună din ei. 2ici nu a a'ucat să-i dea bătrînului stru%urii, că l-am
vă"ut 'e @ineri ieşind din barcă şi luînd-o la fu%ă, de 'arcă ar fi fost vră$it, căci era omul cel mai
iute de 'icior 'e care-l vă"usem vreodată. @reau să s'un că fu%ea atît de re'ede, încît într-o cli'ă î&i
dis'ărea de sub oc/i şi, deşi am stri%at şi am urlat du'ă el - de%eaba, dus a fost. 5ntr-un sfert de ceas
l-am vă"ut însă îna'oindu-se, dar nu aşa de "orit ca la dus.
.înd s-a a'ro'iat, am vă"ut că 'ăşea cu %ri$ă, deoarece 'urta ceva în bra&e. .înd a a$uns în dre'tul
meu, am desco'erit că se dusese 'înă acasă, ca să ia o oală de lut sau urcior, cu care să aducă lui
taică-su a'ă 'roas'ătă, şi totodată luase şi două bucă&i mari - sau doi codri de 'îine.
Mi-a dat 'îinea, iar a'a a dus-o în barcă lui taică-su, du'ă ce am luat şi eu o în%/i&itură, căci mi-
era sete. -'a a făcut minuni, mai mult decît romul ce îi dădusem, şi bătrînul şi-a recă'ătat din
'uteri, căci murea de sete.
+u'ă ce a băut, l-am întrebat 'e @ineri dacă i-a mai rămas a'ă şi cum mi-a s'us <da=, i-am
'oruncit să-i dea şi bietului s'aniol, care avea tot atîta nevoie ca şi tatăl său. ?-am trimis şi o bucată
de 'îine, din cele aduse de @ineri, s'aniolului, care într-adevăr era foarte slăbit şi se odi/nea 'e
iarbă la umbra unui co'ac. Mîinile şi 'icioarele îi erau amor&ite şi umflate din cau"a le%ăturilor.
.înd am vă"ut că se ridică să bea şi că a luat 'îinea adusă de @ineri şi înce'e să mănînce, m-am
a'ro'iat şi eu şi i-am dat şi lui un stru%ure. M-a 'rivit cu cea mai mare recunoştin&ă ce o 'oate arăta
un c/i' de om. 3ra însă foarte slăbit, mai obosise şi cu lu'ta, aşa că nu se 'utea &ine 'e 'icioare. -
încercat de două-trei ori să se ridice, dar nu a reuşit, căci înc/eieturile îi erau umflate şi îl dureau.
0-am ru%at să stea liniştit şi l-am 'us 'e @ineri să-l frece cu rom, cum făcuse şi tatălui său.
J6
-m observat că această biată fă'tură, 'lină de dra%oste, era toată numai %ri$ă 'entru bătrîn şi îşi
întorcea mai la fiecare două minute ca'ul, ca să vadă cum îi mai mer%e şi dacă se află în acelaşi loc.
.înd în cele din urmă nu l-a mai 'utut vedea, s-a ridicat s'eriat, şi, fără a s'une o vorbă, a luat-o la
fu%ă s're barcă, 'arcă "burînd, căci a'roa'e nici nu-i vedeai 'icioarele atin%înd 'ămîntul. .înd a
a$uns la el, l-a %ăsit culcat, căci se întinsese să se odi/nească, aşa că @ineri s-a întors liniştit la
mine. 0-am ru%at 'e s'aniol să se lase a$utat de @ineri, care îl va duce în barcă şi de acolo acasă la
noi, unde eu îl voi în%ri$i. +ar @ineri, flăcău vîn$os, l-a luat în s'ate şi l-a carat în barcă, aşe"îndu-l
cu mare %ri$ă 'e mar%inea bărcii, cu 'icioarele înăuntru, a'oi l-a ridicat din nou şi l-a aşe"at lîn%ă
tatăl său. - îm'ins barca şi, vîslind de-a lun%ul coastei, a dus-o mai re'ede decît 'uteam eu să mă
&in du'ă ea umblînd alături 'e uscat, şi asta cu toate că vîntul bătea îm'otrivă-i destul de tare. -stfel
i-a adus 'e amîndoi cu bine în estuarul nostru şi, lăsîndu-i acolo, în barcă, s-a întors în fu%ă să
aducă şi celălalt canu. .înd a trecut 'rin dre'tul meu şi l-am întrebat unde se duce, mi-a răs'uns;
<+uce încă un canu= şi a dis'ărut ca vîntul, căci de bună seamă nu am vă"ut niciodată un om sau
cal aler%înd mai iute ca @ineri. -'roa'e îndată du'ă sosirea mea, fu şi el îna'oi în estuar cu barca.
M-a trecut 'e celălalt mal şi a'oi a scos oas'e&ii din barcă. 3ra în mare încurcătură bietul @ineri,
căci nici unul nu 'utea să umble.
Mi-am frămîntat mintea cum să o scot la ca'ăt în situa&ia aceasta şi, s'unîndu-i lui @ineri să-i lase
să stea întinşi 'e locul unde erau, în tim' ce el va veni cu mine, am în$%/ebat la iu&eală un soi de
tar%a cu care a'oi @ineri şi cu mine i-am cărat 'e amîndoi, unul lîn%ă altul.
+ar cînd am a$uns la "idul sau la fortifica&ia noastră, ne-am %ăsit într-o încurcătură şi mai mare,
căci nu-i 'uteam trece 'este "id, iar să-l dărîmăm nu voiam. 9i iar ne-am 'us 'e lucru şi, în cîteva
ore, @ineri şi cu mine am făcut un cort de toată frumuse&ea, aco'erit cu 'în"ă de corabie şi ramuri
de co'ac. .ortul se %ăsea între 'ăduricea 'e care o sădisem eu şi "idul nostru dinafară. +u'ă
aceasta am făcut două culcuşuri din ceea ce am avut la îndemînă, adică din 'aie de ore", aco'erite
fiecare cu cîte o 'ătură şi dîndu-le şi cîte una ca să se aco'ere.
+e îndată ce i-am 'us la adă'ost 'e cei doi 'ri"onieri slabi şi 'ră'ădi&i 'e care îi salvasem, am
înce'ut să mă %îndesc cum să le fac ceva demîncare. (rimul lucru 'e care l-am făcut a fost acela de
a-l trimite 'e @ineri să aducă un ied din turmă şi să-l taie. -m tăiat un but în bucă&i mici şi l-am 'us
'e @ineri să le fiarbă şi să le 'ră$ească. @ă asi%ur că am făcut astfel o mîncare foarte %ustoasă din
carne, or" şi ore". Totul s-a făcut afară din casă, căci înăuntru nu a'rindeam focul, şi cînd a fost
%ata am dus mîncarea în cortul cel nou. -m 'us masa acolo şi am mîncat şi eu cu ei, înveselindu-i
şi îmbărbătîndu-i 'e cît m-am 'rice'ut. @ineri era tălmaciul meu fa&ă de tatăl său şi de s'aniol, care
de'rinsese destul de bine limba lor.
+u'ă-masă, sau mai bine "is du'ă cină, i-am 'oruncit lui @ineri să ia un canu şi să aducă flintele
şi celelalte arme de foc, 'e care nu avusesem ră%a"ul să le ridic de 'e cîm'ul de lu'tă. -'oi să
în%roa'e tru'urile sălbaticilor care, stînd în soare, vor 'utre"i. Tot astfel i-am s'us să facă şi cu
toate rămăşi&ele 'ra"nicului lor barbar - lucru care nu aş fi fost în stare să-l fac eu. 2u 'uteam nici
să mă %îndesc să le mai văd vreodată acolo. @ineri a şters orice urmă şi, cînd am trecut mai tîr"iu
'rin 'artea locului, nici n-aş fi recunoscut cîm'ul de bătaie, dacă nu era col&ul acela de 'ădure din
a'ro'ierea a'ei, care să-l reamintească.
-m înce'ut să vorbesc cu noii mei tovarăşi. Mai întîi l-am 'us 'e @ineri să-l întrebe 'e tatăl său
ce crede des're sălbaticii care au scă'at în canu, dacă trebuie să ne aşte'tăm să se întoarcă cu for&e
mari, cărora să nu ne 'utem îm'otrivi. - răs'uns că nu crede ca ei să fi scă'at de furtuna din
noa'tea aceea că se 'oate să se fi înecat sau să fi fost tîrî&i la sud, s're alte coaste, unde era si%ur că
vor fi mînca&i de al&i canibali sau vor 'ieri într-un fel sau altul.
2u ştia ce ar face ei, dacă ar a$un%e totuşi acasă. +ar credea că sînt atît de îns'ăimînta&i de felul
cum au fost ataca&i, de "%omotul şi focul de care au avut 'arte, încît vor 'ovesti că au fost ucişi de
ful%ere şi de trăsnete şi nu de mînă omenească. 9i că cei doi care s-au arătat Nadică eu şi @ineriO
erau două du/uri cereşti sau furii venite să-i nimicească şi nicidecum nişte oameni înarma&i.
+e asta el era si%ur, căci îi au"ise 'e to&i s'unîn-du-şi asemenea lucruri în limba lor într-adevăr, ei
nu 'uteau să în&elea%ă ca omul să arunce de la sine foc, să vorbească asemenea trăsnetului şi să
ucidă de la de'ărtare, fără măcar să ridice mîna, du'ă cum se în-tîm'lase. ătrînul sălbatic avea
JI
dre'tate. +u'ă cîte am vă"ut du'ă acelea, sălbaticii nu au mai cute"at să vină 'e insulă. 3rau atît de
îns'ăimînta&i de cele 'ovestite de către cei 'atru oameni Ncare se 'are că au reuşit totuşi să sca'eO,
încît au cre"ut că oricine ar veni 'e această insulă vră$ită ar fi nimicit 'e loc 'rin focul "eilor.
(e atunci nu ştiam încă de toate acestea şi am trăit cîtva tim' cu teama lor. 3ram acum totuşi 'atru
oameni şi cu aceasta mică oştire aş fi îndră"nit să înfrunt c/iar o sută de sălbatici în cîm' desc/is.
+ar cum în scurt tim' n-au mai a'ărut alte bărci, teama s-a irosit şi eu am înce'ut iarăşi să mă
%îndesc la călătoria s're continent, mai ales că tatăl lui @ineri mă asi%urase că, datorită lui, voi fi
bine 'rimit de neamul lor dacă aş vrea să mer% acolo.
JJ
Capitolul 4%II
ŞTIRI DE!RE !ANIOLII CARE TRĂIEC !RINTRE ĂLBATICI. !ANIOLUL ŞI
TATĂL LUI %INERI !LEACĂ !RE CONTINENT. O CORABIE EN$LE"EACĂ ÎN
A!RO!IEREA INULEI. O BARCĂ ADUCE TREI !RI"O'NIERI. MĂ ARĂT
!RI"ONIERILOR. !RIN'DEREA RĂ"%RĂTI*ILOR.
+u'ă o convorbire mai serioasă cu s'aniolul, am 'ărăsit 'entru un tim' 'lanurile mele. -m aflat
că se mai %ăsesc şais're"ece com'atrio&i ai săi şi 'ortu%/e"i, care au naufra%iat şi s-au salvat 'e
acea coastă. Trăiau în 'ace cu băştinaşii, dar duceau un trai foarte anevoios şi nu aveau cele de
trebuin&ă. ?-am cerut amănunte des're călătoria lor şi am aflat că se %ăseau 'e o corabie care venea
din *io de la (lata, mer%înd s're #avana, unde trebuia să-şi lase încărcătura de ar%int şi 'iei,
aducînd în sc/imb mărfuri euro'ene, care se %ăseau acolo. (e 'unte au avut şase marinari
'ortu%/e"i, culeşi dintr-un alt naufra%iu. .inci din oamenii lor s-au înecat cînd a eşuat corabia, iar
ei au scă'at, trecînd a'oi 'rin nenumărate 'rime$dii şi a$un%înd a'roa'e mor&i de foame 'e coasta
canibalilor, unde se aşte'tau să fie mînca&i în fiecare cli'ă. Mi-a mai s'us că au avut cu ei ceva
arme, dar fără folos, căci le li'sea 'raful de 'uşcă şi %loan&ele. (u&inul 'raf de 'uşcă fusese stricat
de valuri, iar ceea ce mai rămăsese îl întrebuin&aseră ca să-şi 'rocure /rana îndată ce debarcaseră.
0-am întrebat dacă, atunci cînd au a$uns 'e uscat, s-au %îndit la ce li se va întîm'la şi dacă nu au
făcut nici un 'lan de salvare. Mi-a răs'uns că s-au %îndit adesea, dar, neavînd corabie, nici unelte
ca să facă una nouă şi nici 'rovi"ii, sfaturile ce le &ineau se is'răveau întotdeauna cu lacrimi şi
de"năde$de. 0-am mai întrebat cum crede că ar fi 'rimită 'ro'unerea mea 'entru salvare şi dacă nu-
i de 'ărere că totul ar fi mult mai uşor dacă s-ar %ăsi cu to&ii aici. ?-am mărturisit desc/is că mi-era
teamă de trădarea lor şi de nesocotin&a mea, căci recunoştin&a nu este o virtute înnăscută omului.
-desea, oamenii se călău"esc în fa'tele lor nu du'ă îndatoririle 'e care le au, ci mai totdeauna du'ă
foloasele la care se 'ot aşte'ta. -r fi 'rea trist 'entru mine să nu fiu decît unealta de"robirii lor, ca
a'oi să a$un% cumva 'ri"onier în 2oua :'anie, unde orice en%le" cade uşor $ertfă, indiferent de
'ricina care l-a adus acolo. (referam să a$un% în mîinile canibalilor şi să fiu mîncat de viu decît să
cad în %/earele necru&ătoare ale 'reo&ilor, care să mă dea 'e mîna ?nc/i"i&iei.
-m adău%at de altfel că eram convins că ar fi uşor, dacă am fi cu to&ii aici, să construim o barcă
destul de mare, care să nu ducă la sud, în ra"ilia, sau la nord, s're insulele ori coasta :'aniei. +ar
mi-am arătat şi temerea că soarta mea ar fi mai rea ca oricînd dacă, 'unîndu-le armele în mîini, ei s-
ar 'urta rău cu mine şi m-ar duce cu sila între ai lor.
Mi-a răs'uns la toate acestea desc/is şi ne'refăcut, arătîndu-mi că starea lor este atît de nenorocită
şi suferă atît din 'ricina asta, încît socoate că le-ar fi scîrbă numai la %îndul de a se 'urta urît cu
cineva care le-ar oferi să-i a$ute să sca'e. +acă voiam, se 'utea duce îm'reună cu bătr!nul sălbatic
să le vorbească, urmînd a se întoarce cu răs'unsul lor. 3l îi va 'une să $ure că se vor su'une
'oruncilor mele, ca să le fiu că'itan şi conducător. @or $ura 'e sfînta cuminecătură şi 'e 3van%/elie
să-mi fie credincioşi şi să mear%ă în &ara creştină 'e care o voi statornici eu. @or asculta, fără cîrtire
şi în totul de 'oruncile mele, 'înă vor a$un%e cu bine acolo unde îi voi duce eu. :-a obli%at în acest
sco' să aducă un contract scris de mîna lor. -'oi mi-a s'us că îmi va $ura el, cel dintîi, credin&ă şi
că toată via&a nu se va mişca de lîn%ă mine 'înă nu-i voi 'orunci eu, stînd neclintit de 'artea mea
'înă la cea din urmă 'icătură de sîn%e, dacă s-ar întîm'la cea mai mică încălcare de $u-rămînt din
'artea com'atrio&ilor săi. 3l mi-a mai s'us că to&i tovarăşii săi sînt oameni cumsecade şi cinsti&i şi
se %ăsesc în cea mai nea%ră mi"erie ce se 'oate înc/i'ui, fără unelte sau /aine 'e ei, fără /rană, la
mila şi în voia sălbaticilor, fără năde$dea de aş mai vedea vreodată &ara. 3ra si%ur că dacă voi
încerca să-l sca', vor trăi şi vor muri alături de mine.
5n urma acestor asi%urări, m-am /otărît să-l trimit 'e s'aniol îm'reună cu bătrînul sălbatic să
trate"e cu ei. +ar cînd totul este 're%ătit de 'lecare s'aniolul a adus o obiec&iune, care dovedea, 'e
de o 'arte, multa în&ele'ciune şi, 'e de altă 'arte, o sinceritate care nu 'utea decît să îmi facă
'lăcere. +u'ă sfatul său, sin%ur a amînat salvarea tovarăşilor săi cu $umătate de an, căci iată ce s-a
%îndit; trăia de o lună cu noi, în care tim' avusese 'rile$ul să vadă felul în care soarta îmi a$utase să-
JM
mi 'rocur de toate 'entru traiul meu. - vă"ut cantitatea de 'rovi"ii 'use deo'arte, or"ul şi ore"ul 'e
care-l aveam şi care, dacă 'entru mine era mai mult decît de a$uns, şi cu mare economie a$un%ea şi
'entru noua mea familie ce se înmul&ise cu încă două %uri, în sc/imb nu ar fi fost suficientă dacă
veneau şi tovarăşii lui, care erau încă cincis're"ece la număr, du'ă cum îmi s'usese. 2u a$un%ea
nici 'entru a a'rovi"iona o corabie cu care să facem călătoria 'înă într-una din coloniile creştine
din -merica. +e aceea socotea a fi un lucru mai în&ele't dacă el şi cu ceilal&i doi ar să'a şi ar
cultiva mai mult 'ămînt, în care să semănăm tot ce avem 'us deo'arte, aşte'tînd încă o recoltă s're
a avea destule 'rovi"ii de %rîne cînd vor veni com'atrio&ii săi. -ltfel, li'sa 'utea să le devină is'ită,
să nu se învoiască şi să creadă că au că"ut dintr-o anan%/ie în alta. <)iii lui ?srael s-au bucurat cînd
au scă'at din robia 3%i'tului, dar s-au ră"vrătit îm'otriva lui +umne"eu, care i-a de"robit, cînd au
a$uns să ducă li'să de 'îine în deşert= - mi-am amintit mie însumi, care cunoşteam acest adevăr.
(revederea sa era întemeiată şi sfatul atît de în&ele't, încît nu am 'utut fi decît mul&umit de
'ro'unerea sa ca şi de fidelitatea sa to&i 'atru am 'ornit să arăm &arina cu 'u&inele unelte de lemn
'e care le aveam, şi 'este o lună, cînd a venit vremea semănatului, am avut destul 'ămînt des&elenit
şi cură&at 'entru a semăna două"eci şi două de bani&e de or" şi şais're"ece măsuri de ore", adică tot
ceea ce aveam 'us deo'arte.
-cum, nemaifiind sin%ur şi numărul nostru fiind îndea$uns ca să nu ne mai fie teamă de sălbatici
dacă ar fi venit - decît doar în număr foarte mare - umblam fără frică 'rin toate col&urile insulei cînd
aveam 'rile$ul şi cum mereu ne urmărea 'e to&i %îndul salvării sau al descătuşării, ne era cu
ne'utin&ă - cel 'u&in mie - să nu căutăm mi$loacele necesare 'entru înfă'tuirea lui.
-m ales în acest sco' cî&iva co'aci mai nimeri&i şi am 'us 'e @ineri şi 'e tatăl său să-i taie a'oi l-
am ru%at 'e s'aniol, cu care obişnuiam să mă sfătuiesc în această c/estiune, să-i îndrume"e în
munca lor. 0e-am arătat în ce fel şi cu cită trudă am tăiat scînduri din co'aci, îndemnîndu-i să facă
la fel. -u reuşit să taie douăs're"ece seînduri de ste$ar de două 'icioare lă&ime şi vreo trei "eci şi
cinci lun%ime şi avînd o %rosime de două 'înă la 'atru de%ete. 4ricine îşi 'oate înc/i'ui cîtă muncă
a fost necesară.
5n acelaşi tim' am căutat să-mi măresc turma de ca're domesticite. 5n acest sco' ne duceam cu
rîndul, @ineri şi s'aniolul într-o "i, @ineri şi cu mine în altă "i, şi astfel am 'rins a'roa'e două"eci
de ie"i, care să fie crescu&i laolaltă cu ceilal&i. +e cîte ori îm'uşcam o ca'ră, luam ie"ii şi-i adău%am
la turmă. +ar mai 'resus de toate, venind vremea de a cule%e stru%urii, am 'us o cantitate atît de
mare la uscat, încît cred că dacă eram în -licante, unde se fac astfel de stru%uri, aş fi um'lut şai"eci
'înă la o't"eci de butoaie. :tru%urii îm'reună cu 'îinea alcătuiau /rana noastră de că'etenie. @ă
asi%ur că erau nişte alimente foarte bune şi /rănitoare.
- venit a'oi vremea recoltei, care, dacă nu era una din cele mai frumoase ce le vă"usem aici 'e
insulă, era totuşi suficientă 'entru sco'ul nostru. +in cele două"eci şi două de bani&e semănate ne-
au ieşit a'roa'e două sute două"eci de bani&e şi aceeaşi cantitate de ore". 2e a$un%ea acum 'înă la
recolta viitoare şi 'entru cei şais're"ece s'anioli ori 'entru corabia care ne-ar fi dus în orice 'arte a
lumii, adică în orice 'arte a -mericii. +u'ă ce am 'us bine toată recolta, am înce'ut să facem
coşuri mari de nuiele în care s-o 'ăstrăm. :'aniolul s-a arătat foarte dibaci la această treabă şi mă
do$enea adesea că nu-mi fac o re&ea de nuiele ca întăritură.
-vînd acum 'rovi"ii destule 'entru to&i oas'e&ii, am în%ăduit s'aniolului să 'lece s're continent şi
să vadă ce 'oate face cu cei rămaşi acolo, l-am dat 'orunci as're ca nu cumva să aducă 'e cineva
care nu va $ura mai întîi în fa&a lui şi a bătrînului sălbatic - tatăl lui @ineri - că nu va încerca în nici
un fel să rănească, sau să atace, sau să se îm'otrivească celui 'e care-l vor %ăsi 'e insulă şi care era
atît de bun să trimită du'ă ei 'entru a-i salva.
Trebuiau să $ure că vor sta alături de mine şi mă vor a'ăra îm'otriva oricărei încercări de acest fel.
9i oriunde se vor duce ei, vor fi cu totul su'uşi 'oruncilor mele. Toate acestea le vor da în scris şi
vor semna cu mîna lor. 2u ne-am întrebat niciodată cum aveau s-o facă fără /îrtie şi cerneală.
.u aceste instruc&iuni, s'aniolul şi bătrînul sălbatic au 'lecat în acelaşi canu în care veniseră sau
mai de%rabă în care fuseseră aduşi ca $ertfe 'e această insulă. -m dat fiecăruia cîte o musc/etă cu
fitil şi cîte o't încărcături de 'ulbere şi %loan&e, sfătuindu-i să le întrebuin&e"e cu cea mai mare
"%îrcenie şi numai la mare nevoie.
MF
Toate acestea însemnau 'entru mine o mare bucurie, fiind 'rimele măsuri 'e care le luam în
vederea a'ro'iatei eliberări, du'ă. +ouă"eci şi şase de ani şi cîteva "ile. 0e-am dat 'rovi"ii din
belşu%, 'îine şi stafide, 'e mai multe "ile, atît 'entru ei cît şi altele 'entru to&i s'aniolii, 'entru o
durată de o't "ile. Brîndu-le călătorie bună, i-am vă"ut 'ornind. 2e-am în&eles să ridice un semnal
la întoarcere ca să-l recunosc din de'ărtare, înainte de a se a'ro'ia de &ărm.
-u 'ornit cu vînt bun, căci era lună 'lină. 3ra 'rin octombrie, du'ă toate socotelile mele, dar nu
mai 'uteam fi si%ur de cînd 'ierdusem socoteala e6actă a "ilelor şi nu mai fusesem în stare să o
refac. 2ici numărul anilor nu-l însemnasem atît de bine, încît să fiu si%ur de el. +ar mai tîr"iu s-a
dovedit că &inusem bine socotelile şi totul fusese e6act.
Trecuseră o't "ile de cînd îi aşte'tam, cînd s-a întîm'lat ceva ne'revă"ut şi ciudat. +ormeam
adînc într-o diminea&ă, în încă'erea mea, cînd @ineri a venit în fu%ă stri%înd; <:tă'îne, stă'îne, au
sosit8=
-m sărit din 'at fără să mă %îndesc la vreo 'rime$die. -m 'us 'e mine ce am a'ucat şi - ceea ce
nu făceam de obicei - am ieşit fără %ri$ă, fără nici o armă, luînd-o 'rin livadă, care între tim'
devenise o 'ădurice foarte deasă. .înd am 'rivit s're mare, am fost sur'rins să văd o barcă cu
'în"e, cam la o le%/e şi $umătate, îndre'tîndu-se s're &ărm. (în"ele erau cele obişnuite bărcilor
en%le"eşti, @întul sufla tare şi barca venea destul de re'ede s're insulă. -m observat în curînd că ei
nu veneau dins're &ărmul insulei, ci dins're ca'ătul cel mai de sud al ei. 0-am c/emat 'e @ineri şi
i-am 'oruncit să stea lîn%ă mine, căci aceştia nu 'uteau fi oamenii noştri şi nu ştiam încă dacă ne
sînt 'rieteni sau duşmani. -m luat a'oi oc/eanul ca să mă dumeresc des're ce era vorba şi m-am
urcat în vîrful dealului, aşa cum făceam cînd mă temeam de ceva şi voiam să cu'rind cît mai mult
cu vederea fără să fiu vă"ut. -bia am 'us 'iciorul 'e deal, că şi-am dat cu oc/ii de o corabie
ancorată cam la două le%/e şi $umătate de'arte de mine, s're sud-sud-est, şi cam la o le%/e şi
$umătate de &ărm. Mi-am dat seama că este o corabie en%le"ească şi barca de asemenea.
2u 'ot s'une ce tulburare m-a cu'rins, cu toate că mă nă'ădise o bucurie nes'us de mare, căci
vedeam o corabie al cărui ec/i'a$ era com'us, fără îndoială, din oameni de un neam cu mine şi deci
'rieteni. ?nima mi-era totuşi 'lină de îndoieli şi ceva îmi s'unea că trebuie să mă feresc, deşi nu
ştiam cum de îmi încol&ise îndoiala aceasta. 5n 'rimul rînd mă întrebam ce căuta o corabie
en%le"ească în această 'arte a lumii, deoarece drumul obişnuit 'entru ne%o&ul en%le"ilor nu trecea
'e aici de asemenea ştiam că nici o furtună nu-i adusese de nevoie în aceste locuri. +acă erau într-
adevăr en%le"i, de bună seamă că nu veniseră 'e aici cu %înduri curate. +e aceea mi-am "is că e mai
bine să rămîn în situa&ia în care eram decît să cad în mîinile unor /o&i sau uci%aşi.
:ă nu dis're&uiască nimeni asemenea îndemnuri tainice de a ne feri de 'rime$die, ce ne vin
cîteodată c/iar atunci cînd $udecata ne s'une că nu-i o adevărată 'rime$die în 'rea$ma noastră.
+acă nu aş fi fost 'revenit în acest fel, mi s-ar fi întîm'lat fără îndoială o mare nenorocire, mai
mare 'oate decît tot ceea ce suferisem 'înă atunci, du'ă cum se va vedea din cele ce urmea"ă.
.urînd am "ărit barca a'ro'iindu-se de &ărm şi cău-tînd un loc 'otrivit 'entru debarcare. +in
fericire nu au a$uns 'rea de'arte şi nu au %ăsit micul estuar unde debarcasem eu cu 'lutele. -u tras
barca la mal, cam la o milă de'ărtare de mine, s're norocul meu, căci altfel acostau c/iar la uşă,
cum s-ar "ice şi m-ar fi i"%onit din casă, 'rădînd tot ce ar fi %ăsit.
.înd au debarcat, am constatat cu satisfac&ie că erau en%le"i, în orice ca" cei mai mul&i dintre ei.
2umai unul sau doi mi s-a 'ărut că sînt olande"i. 3rau vreo uns're"ece inşi cu to&ii, dintre care trei
erau neînarma&i şi mi s-a 'ărut că-s le%a&i. .înd 'rimi 'atru sau cinci oameni au sărit 'e mal, i-au
scos şi 'e cei trei 'ri"onieri dintre aceştia, unul, du'ă cît am 'utut vedea, dădea cum'lite semne de
durere şi de"năde$de, ru%îndu-se de cei care îl duceau, 'e cînd ceilal&i doi am 'utut vedea că ridicau
numai din cînd în cînd mîinile, 'ărînd într-adevăr în%ri$ora&i, dar nu în /alul în care era 'rimul.
3ram uluit de ceea ce vedeam şi nu în&ele%eam rostul acestor întîm'lări. @ineri mi-a stri%at în
en%le"easca lui stricată; <4, stă'îne, ve"i en%le"i mănîncă 'ri"onieri ca oameni sălbatici î= <.um,
@ineri, tu cre"i că au să-i mănînce7= <+a - mi-a răs'uns @ineri - îi mănîncă.= <2u, nu, @ineri - am
"is eu - mi-e teamă că-i vor ucide, dar 'o&i fi si%ur că nu-i mănîncă.=
2u în&ele%eam totuşi ce se întîm'lă. Tremuram de %roa"ă, aşte'tînd în orice cli'ă ca cei 'rinşi să
fie îm'uşca&i. 0a un moment dat, unul din răufăcători a scos un cu&it mare, cum îi "ic marinarii, sau
M1
sabie, ca să-l lovească 'e unul din bie&ii oameni. Mă aşte'tam să-l văd 'răbuşindu-se în orice cli'ă
şi sîn%ele îmi în%/e&ase în vine. +oream din tot sufletul să am alături de mine 'e s'aniol şi 'e
sălbaticul 'lecat cu dînsul, sau să fi %ăsit mi$locul de a mă a'ro'ia nevă"ut, îndea$uns de a'roa'e,
ca să 'ot tra%e în ei, 'entru ca astfel să-i sca' 'e cei trei nenoroci&i. 2u observasem ca răufăcătorii
să aibă arme de foc. .urînd am %ăsit o altă solu&ie.
+u'ă ce am bă%at de seamă 'urtarea umilitoare a marinarilor acelora neobră"a&i fa&ă de cei trei
oameni, am mai vă"ut că marinarii s-au îm'răştiat în %rabă în toate direc&iile ca şi cum ar fi dorit să
cercete"e locurile. -m vă"ut că cei trei aveau şi ei libertatea de a se duce unde voiau, dar ei stăteau
$os în%îndura&i şi de"nădă$dui&i. Mi-am adus aminte de cli'ele cînd am 'o'osit eu 'e această insulă
şi am încercat să 'rivesc în $urul meu. .e 'ierdut mi se 'ărea că sînt ce îns'ăi-mîntat mă uitam
îm're$ur şi ce %roa"ă mi-era cum am dormit noa'tea în co'ac, de frică să nu fiu sfîşiat de fiare. 5n
noa'tea aceea nu ştiam încă de 'rovi"iile 'e care trebuia să le ca'ăt datorată fa'tului 'roviden&ial
că furtuna şi flu6ul aduseseră mai a'roa'e de &ărm corabia aceea, de 'e urma căreia m-am /rănit şi
m-am între&inut atîta tim'. Tot astfel, nici aceşti trei oameni des'era&i nu ştiau ce si%uri şi ce
a'roa'e erau de scă'are şi de 'rovi"ii şi că într-adevăr se %ăseau în si%uran&ă tocmai atunci cînd se
credeau 'ierdu&i şi situa&ia lor ll se 'ărea fără de scă'are.
4amenii aceştia au a$uns la &ărm o dată cu flu6ul. -u "ăbovit mult, 'ălăvră%ind cu 'ri"onierii şi
umblînd a'oi 'rin îm're$urimi. )ără să-şi dea seama, au stat 'înă ce a trecut flu6ul, iar reflu6ul a
retras bine a'ele, astfel că le-a lăsat barca 'e uscat. 3ste adevărat că lăsaseră doi oameni în barcă,
dar - du'ă cum am aflat a'oi - i aceştia băuseră 'rea mult rac/iu şi adormiseră. Bnul s-a tre"it mai
înaintea celuilalt şi, vă"înd barca îm'otmolită, a stri%at du'ă ceilal&i care rătăceau 'rin 'rea$mă. :-
au aunat cu to&ii în $urul bărcii, dar era 'este 'uterile lor ca să o 'oată tra%e la a'ă, barca fiind 'rea
%rea şi nisi'ul 'rea clisos.
5n această situa&ie, ca nişte adevăra&i marinari, care dintre to&i oamenii sînt 'oate cei mai 'u&in
'revă"ători, s-au lăsat 'ă%ubaşi şi din nou au înce'ut să umble brambura 'rin insulă l-am au"it 'e
unul stri%înd tare altuia şi c/emîndu-i 'e cei din barcă; <#aide, Tack, lăsa&i-o în 'ace8 4 să 'ornim
cu flu6ul următor8= +e aici m-am convins, fără urmă de îndoială, ce fel de oameni sînt. 5n tot acest
tim', eu am rămas înc/is, neîndră"nind să ies din fortărea&ă. 2u m-am dus mai de'arte de 'ostul
meu de observa&ie din vîrful dealului. 3ram fericit la %îndul că aveam întărituri bune. 9tiam că
barca nu va 'utea 'orni mai curînd decît 'este "ece ore şi în tim'ul acesta se lăsa noa'tea. Mi-era
mai lesne să le urmăresc 'e întuneric mişcările şi să le aud convorbirile, dacă s-ar fi a'ucat să
discute. 5ntre tim' mă 're%ăteam de lu'tă, ca şi mai înainte, dar de data asta făceam totul cu mai
multă %ri$ă, ştiind că am de-a face cu altfel de duşmani decît ceilal&i. ?-am 'oruncit lui @ineri, care
era acum un foarte bun &in&aş, să care arme. 3u am luat două 'uşti de vînătoare şi lui i-am dat trei
flinte. 5nfă&işarea mi-era cu adevărat înfricoşătoare. (urtam /aină din 'iei de ca'ră, căciulă mare, o
sabie la brîu, două 'istoale la cin%ătoare şi cîte o 'uşcă 'e fiecare umăr.
+u'ă cum am s'us mai sus, nu voiam să fac nici o încercare înainte de a se lăsa întunericul. +ar
'e la ora două, cînd căldura "ilei era în toi, i-am vă"ut cum au intrat cu to&ii într-o 'ădure şi mi-am
înc/i'uit că s-au tolănit ca să doarmă. 2umai cei trei oameni în de"năde$de, 'rea nelinişti&i ca să
'oată dormi, s-au aşe"at la umbra unui co'ac, cam la un sfert do milă de'arte de mine şi fără să
'oată fi vă"u&i de ceilal&i. 5n această situa&ie m-am decis să mă arăt lor şi să aflu ce s-a întîm'lat.
-m 'ornit, aşadar, îndată, urmat de @ineri, tot atît de straşnic înarmat, dar căutînd să nu 'ar c/iar o
arătare. M-am furişat 'înă a'roa'e de ei şi a'oi le-am stri%at în limba s'aniolă, înainte ca să mă
'oată vedea; <.ine sînte&i, domnilor7=
-u sărit în sus la au"ul "%omotului, dar s-au îns'ăi-mîntat de "ece ori mai rău cînd m-au vă"ut, cu
înfă&işarea mea ciudată. 2u au răs'uns nimic şi, sim&ind că erau %ata să o ia la fu%ă, le-am s'us în
en%le"eşte; <+omnilor, vă ro% să nu fi&i sur'rinşi de a'ari&ia mea. (oate că ave&i în fa&ă un 'rieten
neaşte'tat8= <-tunci eşti trimis de-a dre'tul din ceruri - mi-a stri%at unul din ei, sco&îndu-şi 'ălăria.
5n starea noastră nu mai 'utem fi a$uta&i de oameni.= <4rice a$utor e trimis din ceruri, domnilor8 le-
am %răit eu. +ar 'ute&i s'une unui străin în ce fel vă 'oate a$uta, căci vă văd în mare nevoie7 @-am
"ărit cînd a&i debarcat. +acă nu mă înşel, una din acele brute a ridicat sabia să vă lovească atunci
cînd a&i încercat să-i vorbi&i.=
M2
ietul om, cu lacrimile our%îndu-i şiroaie 'e fa&ă şi tremurînd, m-a 'rivit ca năuc şi mi-a "is;
<@orbesc oare unui "eu sau unui om7 3şti om cu adevărat sau în%er7= <2u-&i fie frică de aceasta,
domnule, i-am s'us. +acă +umne"eu trimitea un în%er, fii si%ur că în%erul venea mai bine îmbrăcat
şi, 'oate, altfel înarmat. *o%u-te, alun%ă-&i teama. :înt om, sînt en%le" şi %ata să vă dau a$utor.
@ede&i sin%uri că nu am decît un slu$itor, dar avem arme şi muni&ii. :'une&i desc/is cu ce vă 'utem
a$uta7 .e vi s-a întîm'lat7= <+omnule - mi s-a răs'uns - e 'rea lun% să vă 'ovestesc acum totul.
Bci%aşii sînt a'roa'e. +ar, 'e scurt, vă 'ot s'une că am fost că'itanul acelei corăbii. 4amenii s-au
ră"vrătit.
2umai 'rintr-o minune am scă'at 'înă acum cu via&ă. :-au /otărît să mă 'ărăsească 'e această
insulă 'ustie îm'reună cu secundul şi cu un 'asa%er. :e aşte'tau să 'ierim aici, socotind insula
nelocuită, dar acum nu mai ştiu ce să cred.=
<Bnde sînt aceşti răufăcători, duşmanii domniei voastre7= l-am întrebat. <(oate şti&i unde s-au
dus7= <:înt tolăni&i acolo, domnule - şi mi-a arătat s're 'ădure. :înt în%ro"it cînd mă %îndesc că se
'rea 'oate să ne fi au"it. +acă-i aşa, ne vor ucide 'e to&i.= <-u arme de foc7= l-am întrebat. <2u au
decît două, dintre care una au lăsat-o în barcă.= <ine, lăsa&i 'e mine. @ăd că au adormit. 3 uşor să-
i ucidem 'e to&i. :au dori&i 'oate să-i luăm 'ri"onieri7= Mi-a răs'uns că numai doi dintre ei erau
'rea înrăi&i ca să le cru&ăm vie&ile. <+acă îi 'rindem 'e aceştia, ceilal&i s-ar întoarce la datorie=. 0-
am ru%at să-mi s'ună care erau acei doi.
Mi-a răs'uns că nu-i 'oate desluşi bine de de'arte. +ar voia să-mi urme"e orice 'oruncă. <ine,
ne vom retra%e într-un loc, unde să nu fim vă"u&i, şi vom aşte'ta să se tre"ească a'oi vom vedea ce-
i de făcut.= 3i au venit, aşadar, cu noi în 'ădure, unde ne-am ascuns.
<+omnule - i-am s'us că'itanului - dacă risc şi reuşesc să vă sca', vă ve&i su'une condi&iilor
mele, nu-i aşa7= 2-a aşte'tat să mai s'un altceva şi mi-a $urat că, atît el cît şi corabia, dacă vor reuşi
să o sca'e, vor fi cu totul la dis'o"i&ia şi 'orunca mea. +acă însă nu vor reintra în stă'înirea
corăbiei, va trăi şi va muri alături de mine în orice 'arte a lumii aş dori. .eilal&i mi-au $urat la fel.
<)oarte bine - le-am răs'uns. 3u nu 'un decît două condi&ii; întîi, în tot tim'ul cît ve&i sta în această
insulă, să nu 'retinde&i să conduce&i în nici un fel. +acă vă voi da arme, să mi le îna'oia&i fără să-mi
face&i vreun rău. :ă vă su'une&i 'oruncilor mele. -l doilea, dacă reuşim cumva să reluăm corabia,
să mă duce&i 'e mine şi 'e servitorul meu în -n%lia, fără de 'lată.=
Mi-a $urat că se va su'une - atît cît este în stare o minte de om sau credin&a lui - intru totul acestor
condi&ii atît de dre'te. (e deasu'ra îmi datora via&a şi nu va uita cît va trăi a o recunoaşte în-toate
îm're$urările. <(ofti&i, atunci, aceste trei flinte cu 'ulbere şi %loan&e şi vă ro% să-mi s'une&i cum
crede&i că trebuie să 'rocedăm.= 3l mi-a mărturist toată recunoştin&a, arătîndu-se %ata a se lăsa
călău"it de mine în totul. ?-am s'us că socot foarte anevoioasa orice încercare, totuşi cea mai bună
metodă ar fi să tra%em deodată asu'ra lor cît tim' erau culca&i. .ei care nu vor fi ucişi la 'rima
salvă, se vor 'reda fără îndoială şi le vom dărui via&a, lăsînd, aşadar, ca voia lui +umne"eu să ne
călău"ească %loan&ele.
Mi-a mărturisit cu modestie că n-ar fi dorit să-i ucidă 'e to&i, dacă se 'utea, căci numai doi erau
mai răi şi ei 'orniseră răscoala 'e corabie, iar dacă tocmai aceştia ar fi scă'at, atunci am fi fost
'ierdu&i. :-ar fi dus 'e bord şi ar fi adus tot ec/i'a$ul ca să ne ră'ună. <+e astă-dată - am "is eu -
necesitatea îmi îndre'tă&eşte sfatul, căci este sin%urul mi$loc ca să scă'ăm cu via&ă.=
@edeam totuşi că-i venea %reu să verse 'rea mult sîn%e. ?-am 'ro'us atunci să o ia înainte şi să
facă aşa cum va crede de cuviin&ă.
5n tim'ul acestei convorbiri am au"it cum unii din ei s-au tre"it, ba doi s-au şi ridicat curînd du'ă
aceea. -m întrebat dacă aceştia erau cei cu 'ricina. Mi-a răs'uns că <nu.=
<:ă-i lăsăm atunci în 'ace 'e aceştia, căci cerul 'are să-i fi tre"it dinadins 'entru a-i salva. 9i
acum, dacă ne sca'ă ceilal&i, e vina dumitale.=
5ndemnat de aceste cuvinte, a 'us mîna 'e musc/eta ce i-o dădusem şi, cu 'istolul la brîu, a 'ornit
urmat de ceilal&i doi tovarăşi, înarma&i şi ei. .ei doi oameni care erau cu el făcuseră oarecare
"%omot, ceea ce atrase aten&ia unuia dintre marinarii care se tre"iseră acesta, întorcîndu-se şi
vă"îndu-i venind 'e cei trei, a stri%at la ceilal&i. 3ra însă 'rea tîr"iu, căci în aceeaşi cli'ă cei doi din
fa&ă au şi tras, că'itanul 'ăstrîndu-şi cu în&ele'ciune %loan&ele 'entru mai tîr"iu.
M3
-u nimerit cît se 'oate de bine de la 'rima salvă 'e cei doi la care se %îndeau, uci%înd unul 'e loc
şi rănindu-l %rav 'e celălalt acesta s-a ridicat stri%înd a'ri% du'ă a$utor, dar că'itanul, a'ro'iindu-se
de dînsul, i-a s'us că-i 'rea tîr"iu să stri%e du'ă a$utor şi mai de%rabă să se roa%e lui +umne"eu să-i
ierte mîrşăviile. Licînd acestea, l-a lovit cu 'atul musc/etei, făcîndu-l să amu&ească 'entru
totdeauna. Mai rămîneau al&i trei, dintre care unul era uşor rănit.
5ntre tim' am sosit şi eu. .înd au vă"ut 'rime$dia şi au în&eles că este "adarnic să se mai
îm'otrivească, s-au ru%at să-i cru&ăm. .ă'itanul s-a învoit să le lase vie&ile dacă se lea'ădă de
trădarea de care se făcuseră vinova&i şi îi $ură credin&ă, a$utîndu-l să-şi reca'ete corabia şi să se
reîntoarcă în Tamaica, de unde veneau. -u $urat tot ce a dorit, iar el le-a dăruit via&a, fa't la care eu
nu m-am îm'otrivit, ci numai l-am ru%at să-i &ină le%a&i de mîini şi de 'icioare, atît tim' cît vor fi 'e
insulă.
5n tim' ce se înde'linea aceasta, eu l-am trimis 'e @ineri îm'reună cu secundul că'itanului s're
barcă, 'oruncindu-le să o ia în stă'înire, sco&îndu-i lo'e&ile şi 'în"ele, ceea ce au şi făcut. .ei trei
oameni, care se des'ăr&iseră de rest Ndin fericire 'entru eiO şi cutreieraseră insula, s-au întors au"ind
detunăturile. @ă"îndu-l 'e că'itan, care le fusese mai înainte 'ri"onier, iar acum era învin%ătorul
lor, i s-au su'us şi ei lăsîndu-se le%a&i, şi astfel i"bînda noastră a fost de'lină.
2u ne mai rămînea deocamdată, - că'itanului şi mie, altceva de făcut decît să ne 'ovestim unul
altuia 'ă&aniile. -m înce'ut eu, s'unîndu-mi întrea%a 'oveste, 'e care că'itanul a ascultat-o cu o
luare-aminte e%ală cu uimirea, minunîndu-se mai ales de felul cum am a$uns să fac rost de 'rovi"ii
şi muni&ii. .um 'ovestea mea este într-adevăr un şir nesfîrşit de minuni, l-a mişcat adînc. .înd a
reflectat la soarta sa şi cînd s-a %îndit că 'oate am fost re&inut dinadins 'e această insulă 'entru a-l
salva, lacrimile i-au curs fierbin&i şi nu a mai fost în stare să mai rostească nici un civînt. +u'ă ce
ne-am îm'ărtăşit reci'roc toate 'eri'e&iile 'rin care trecuserăm amîndoi, l-am condus 'e că'itan şi
'e ceilal&i doi acasă la mine, ducîndu-i 'e unde venisem, adică 'e sus. -ici i-am înviorat cu
mîncarea ce-am avut-o şi le-am arătat tot ce am reali"at în lun%a vreme de cind trăiam 'e aceste
melea%uri.
Tot ce le s'uneam, tot ce le arătam li se 'ărea uluitor. .ă'itanul a admirat mai 'resus de toate
întăriturile locuin&ei şi felul în care mi-am ascuns-o în livada, care, avînd acum a'roa'e două"eci de
ani de cînd fusese sădită, iar co'acii crescînd aici mai re'ede ca în -n%lia, se transformase într-o
'ădure atît de deasă, încît nu se 'utea trece 'rin ea decît numai într-o 'arte, unde aveam o 'otecă cu
multe cotituri. ?-am s'us că acesta era castelul sau reşedin&a mea, dar că mai aveam şi o casă la &ară,
aşa cum au cei mai mul&i 'rinci'i şi unde raa retră%eam cu diferitele 'rile$uri, şi că i-o voi aiătă altă
dată. (entru moment însă trebuia să c/ib"uim cum să 'unem mîna 'e corabie.
3ra de acord cu mine, dar mi-a s'us că nu ştia nici el cum o să reali"ăm acest lucru, deoarece 'e
corabie se mai %ăseau încă două"eci şi şase de oameni. ?ntrînd cu to&ii în blestemata aceea de
ur"eală, 'rin care se 'useseră în afara le%ilor, erau acum îndîr$i&i, ştiind că, daca se vor su'une, vor
fi duşi la s'în"urătoare îndată ce vor a$un%e în -n%lia sau într-o colonie en%le"ă. +e aceea ei nu
'uteau fi ataca&i de un număr atît de mic de oameni cum eram noi.
-m cum'ănit bine toate cele s'use de că'itan şi am %ăsit că înc/eierea sa era cu totul $udicioasă şi
de aceea trebuia să între'rindem ceva cît mai re'ede, atît ca să-i luăm 'e cei de 'e bord 'rin
sur'rindere, cît şi ca să a$un%em înainte ca vră$maşii să vină aici şi să ne nimicească. Mi-a dat 'rin
minte că în scurt tim' cei din ec/i'a$ul corăbiei, întrebîndu-se ce se înt!m'lase cu tovarăşii lor şi cu
barca, vor veni cu si%uran&ă încoace cu cealaltă barcă 'entru a-i căuta şi 'oate în acest ca" vor veni
înarma&i şi vor fi 'rea 'uternici ca să-l înfruntăm. .ă'itanul a recunoscut că această 'ărere este
$udicioasă.
0a aceasta, i-am s'us că 'rimul lucru 'e care trebuie să-l facem este să stricăm barca ce se află la
&ărm, astfel ca să nu o 'oată lua cu ei şi, sco&înd tot ce se %ăsea în ea, să o lăsăm stricată la mal. 5n
consecin&ă ne-am dus de am luat armele din barcă şi tot ce am %ăsit acolo, între altele o sticlă cu
rac/iu şi una cu rom, cî&iva 'es-me&i, un corn cu 'raf de 'uşcă şi o că'ă&înă de "a/ăr de cinci-şase
fun"i, învelită în 'în"ă. Toate erau binevenite, mai ales rac/iul şi "a/ărul, căci is'răvisem "a/ărul
de ani de "ile.
MC
+u'ă ce am cărat toate acestea la &ărm Nvîslele, catar%ul, 'în"ele şi cîrma le trans'ortasem mai
înainteO, am %ăurit fundul bărcii, astfel că dacă veneau să ne atace, cel 'u&in nu ar fi ';tut lua barca
cu ei. 2u 'rea credeam că vom fi în stare să intrăm în stă'înirea corăbiei, dar mă %îndeam că, daca
vor 'leca şi vor lăsa barca aici, nu ne va fi %reu să o dre%em şi să a$un%em cu ea 'înă în -ntilele
Mici. (e drum i-am fi luat şi 'e 'rietenii noştri s'anioli, 'e care nu-i uitasem.
M>
Capitolul 4%III
CORABIA EMNALI"EA"Ă !ENTRU CEI !LECA*I CU BARCA. NICI UN RĂ!UN.
MARINARII %IN ÎN A(UTORUL CELOR !LECA*I. !RINDEREA NOULUI EC&I!A( ŞI
CA!TURAREA CORĂBIEI.
5n tim' ce ne 're%ăteam 'lanul, şi mai întîi, 'rintr-un mare effort, trăsesem barca sus 'e 'la$ă, atît
de sus, încît să nu o 'oată face să 'luteascănici a'ele flu6ului, iar a'oi dădusem o %aură în fundul
ei, 'rea mare ca să fie lesne astu'ată, du'ă care ne aşe"asem la sfat să vedem ce mai e de făcut, am
au"it deodată bubuitul tunului de 'e corabie şi am "ărit cum marinarii semnali"au cu 'avilionul,
'entru ca barca să se întoarcă. +ar nici 'omeneală ca barca să se mişte. -u mai tras de cîteva ori,
semnali"înd într-una. @ă"înd, în sfîrşit, că totul e "adarnic şi că barca nu se clinteşte, cei de 'e
corabie au lăsat - du'ă cum am urmărit 'rin oc/ean - altă barcă şi s-au îndre'tat s're &ărm. .înd
barca s-a a'ro'iat, am observat că erau nu mai 'u&in de "ece marinari într-însa şi că aveau arme de
foc cu ei.
.um corabia era ancorată cam la două le%/e de &ărm, îi vedeam bine cînd veneau, ba c/iar şi
fe&ele lor. +eoarece flu6ul le-a îm'ins barca ceva mai la est de locul unde se %ăsea cealaltă barcă,
marinarii au vîslit un tim' 'e lîn%ă &ărm 'entru a veni în acelaşi loc unde acostase 'rima barcă şi
unde se afla şi acum astfel, 'recu am "is, i-am 'utut vedea lim'ede, iar că'itanul cunoştea bine 'e
fiecare. :'unea că trei din ei sînt oameni cumsecade, intra&i cu de-a sila şi de frică în cons'ira&ie.
.ît des're şeful ec/i'a$ului, care 'ărea a fi cel mai de seamă dintre ei, era ca şi to&i ceilal&i un om
naiv, cum naivi erau şi cei rămaşi 'e bord şi fără îndoială că între-'rindeau cu des'erare această
ac&iune. .ă'itanul se temea că nu vom fi în stare să-i înfruntăm. -m "îmbit s'unîndu-i că cine a
a$uns în situa&ia noastră a de'ăşit de mult /otarele fricii. -vînd în vedere că a'roa'e orice altă
condi&ie ar fi mai bună decît cea în care ne aflăm, se cuvine a socoti orice de"nodămînt - fie via&a,
fie moartea - ca o descătuşare.
0-am întrebat ce 'ărere are des're îm're$urările vie&ii mele şi dacă nu crede că merită să mi-o 'un
în $oc 'entru această scă'are. <Bnde î&i este acum, domnule - i-am s'us - credin&a dumitale de
adineauri că am fost &inut aici 'entru a-&i scă'a via&a7 (ărerea mea este că nu avem decît o sin%ură
încurcătură, una sin%ură.= <9i care anume7= m-a întrebat. <?ată care - i-am răs'uns. )a'tul că
dumneata s'ui că sînt trei sau 'atru oameni cinsti&i 'rintre ei care ar trebui cru&a&i. +acă to&i ar fi
fost /aini, aş fi cre"ut că +umne"eu i-a adus aici 'entru a-i da 'e mîna noastră, căci, te asi%ur,
domnule că'itan, că oricine 'ăşeşte 'e această insulă a$un%e al nostru şi va trăi sau va muri, du'ă
cum se va 'urta cu noi. .um am rostit aceste cuvinte cu un %las mai tare şi avînd o înfă&işare
voioasă, l-am îmbărbătat, aşa că ne-am 'us cu mare rîvnă 'e lucru.
.înd am "ărit barca îndre'tîndu-se s're &ărm, am avut %ri$ă să-i des'ăr&im 'e 'ri"onieri şi să-i
ducem în si%uran&ă.
(e doi, de care că'itanul era mai 'u&in si%ur, i-a trimis în 'eşteră îm'reună cu @ineri şi cu unul
din cei trei oameni salva&i. -colo erau mai bine ascunşi şi în afară de 'rime$dia de a fi desco'eri&i
sau au"i&i, sau de 'utin&a de a scă'a fu%ind în 'ădure. ?-am lăsat acolo le%a&i, dîndu-le de-ale
mîncării şi fă%ăduindu-le să-i slobo"im într-o "i sau două, dacă vor sta linişti&i. ?ar dacă vor încerca
să sca'e, îi vom ucide fără milă. @ineri le-a adus şi lumînări Ndin cele făcute de noiO, să se simtă
mai la îndemînă în 'eşteră. 9tiau că sînt 'ă"i&i la intrare.
.u ceilal&i ne-am 'urtat mai bine. (e doi i-am &inut mai de'arte le%a&i, deoarece că'itanul nu
'utea fi si%ur de ei, iar ceilal&i doi au intrat în serviciul meu, în urma 'ove&ei că'itanului şi a
$urămîntului solemn că vor trăi sau vor muri cu noi. -stfel că îm'reună cu aceştia din urmă şi cu
cei trei oameni cinsti&i eram şa'te oameni bine înarma&i. 2u mă îndoiam că-i vom învin%e 'e cei
"ece, mai ales că ştiam din s'usele că'itanului că se aflau şi trei sau 'atru oameni cumsecade
'rintre ei. 5ndată ce au a$uns la locul unde debarcaseră ceilal&i, au şi o'rit barca 'e 'la$ă, au sărit cu
to&ii $os şi au tras barca du'ă ei, aceasta s're bucuria mea, căci mă temeam ca nu cumva să o lase
ancorată ceva mai de'arte de &ărm şi 'ă"ită, şi în acest ca" nu am fi fost în stare să 'unem mîna 'e
ea.
M6
-$unşi 'e mal, marinarii au dat cu to&i fu%a la cealaltă barcă. :-a 'utut vedea lesne uimirea lor
cînd au %ăsit-o %olită de toate şi cu o mare %aură în fund. +u'ă ce au rămas o cli'ă 'e %înduri, au
tras cu to&ii două trei c/iote, c/emîndu-şi tovarăşii. Totul a fost în "adar. -'oi s-au strîns cu to&ii în
cerc şi au tras o salvă din micile lor 'istoale, 'e care de bună seamă că am au"it-o, ecoul ei făcînd
să freamăte 'ădurea. +ar a fost o sin%ură salvă. .ei din 'eşteră eram si%ur că n-au 'utut au"i nimic,
iar cei care se %ăseau cu noi au au"it, bineîn&eles, dar nu au îndră"nit să le răs'undă. )oarte mira&i
de acesta lucru, voiau, du'ă cum ne-au 'ovestit mai tîr"iu, să se întoarcă de îndată la corabie,
ducînd celorlal&i vestea că tovarăşii lor au fost ucişi şi barca %ăurită. :-au a'ucat c/iar să îm'in%ă
barca în a'ă şi să se îmbarce.
.ă'itanul era foarte uimit şi necă$it. 3ra si%ur că vor 'leca cu corabia, socotindu-şi tovarăşii
'ierdu&i. -stfel, se s'ulbera ultima năde$de a că'itanului de a o recă'ăta dar îndată a fost şi mai
s'eriat de cealaltă întorsătură a lucrurilor.
3i nu întîr"iaseră la barcă şi curînd că'itanul i-a "ărit întorcîndu-se, dar numai du'ă ce s-au sfătuit
un tim' /otărînd să lase trei oameni în barcă, iar restul să 'ornească în căutarea tovarăşilor o 'arte,
'robabil, trebuia să mear%ă de-a lun%ul &ărmului şi al&ii în interiorul insulei.
(entru noi a fost o mare de"amă%ire. 2u mai ştiam ce să facem. 2u ne folosea la nimic dacă-i
'rindeam 'e, cei şa'te inşi de 'e uscat şi îi 'ierdeam 'e cei din barcă. -ceştia se 'uteau întoarce la
bord şi ar fi fu%it cu corabia, ră'indune-o 'entru totdeauna.
Trebuia însă să aşte'tăm şi să vedem ce se întîm'lă. .ei şa'te oameni veniră, aşadar, 'e &ărm, iar
ceilal&i trei, oare rămaseră în barcă, au dus-o la o bună distan&ă de &ărm, ancorînd şi aşte'tîndu-i 'e
ceilal&i. 3ra deci cu ne'utin&ă să a$un%em la ei în barcă. .ei de 'e &ărm au 'ornit strînşi laolaltă s're
vîrful dealului, care adă'ostea locuin&a mea. 5i "ăream bine, cu toate că ei nu ne 'uteau vedea.
-veam noroc dacă se a'ro'iau, căci 'uteam tra%e mai uşor în ei. .înd au a$uns 'e s'rinceana
dealului, unde se "ăreau vîlcelele şi 'ădurile din nord-estul insulei, au înce'ut să c/iuie şi să c/eme
'înă au obosit.
2eîndră"nind 'esemne să se de'ărte"e 'rea mult de &ărm şi nici să se îm'răştie, s-au aşe"at sub un
co'ac să se sfătuiască. +acă ar fi adormit acolo, du'ă cum au făcut ceilal&i, treaba ar fi fost uşoară
'entru noi. +ar 'rea erau în%ri$ora&i şi 'resim&eau 'rime$dia ca să adoarmă, deşi nu îşi dădeau
seama ce fel de 'rime$die îi 'aşte.
.ă'itanul mi-a 'ro'us să-i lăsăm aşa, căci 'oate vor mai tra%e o salvă ca să-i audă tovarăşii lor, şi
să ne nă'ustim asu'ra lor cînd vor avea armele descărcate. 3ra si%ur că astfel se vor 'reda fără
vărsare de sîn%e. :fatul era bun, dar cu condi&ia să a$un%em la ei înainte de a avea tim' să-şi
reîncarce armele. 2u s-a întîm'lat însa ceea ce am cre"ut noi şi am rămas mai de'arte în tăcere,
neştiind încă ce să facem.
+u'ă mai multă vreme, i-am s'us că'itanului că, du'ă 'ărerea mea, nu-i nimic de făcut 'înă la
lăsarea serii şi, dacă nu se vor reîntoarce la barcă, va trebui să %ăsim un mi$loc de a a$un%e între ei
şi malul mării, atră%îndu-i 'rintr-o strata%emă 'e cei din barcă la mal. -m aşte'tat îndelun%, deşi
foarte nerăbdători, să-i vedem mişcîndu-se şi am fost foarte stin%/eri&i, cînd, du'ă o lun%ă
consfătuire, ei s-au ridicat şi au luat-o s're mare. (ăreau atît de s'eria&i de 'rime$diile locului, încît
voiau să se reîntoarcă 'e corabie şi, 'ărăsindu-şi tovarăşii, să 'lece.
5ndată ce i-am vă"ut mer%înd s're &ărm, mi-am înc/i'uit ce se 'etrece în mintea lor, anume că se
lăsaseră 'ă%ubaşi de a mai cerceta insula şi acum se îna'oiau la corabie. 5ndată ce i-am îm'ărtăşit
că'itanului %îndurile mele, a rămas foarte abătut, 'e cînd eu mă %îndeam să-i aduc îna'oi 'rintr-un
oarecare vicleşu%, ceea ce am reuşit de minune. ?-am 'oruncit lui @ineri şi secundului să se ducă în
'artea de vest a micului estuar, la locul unde acostaseră sălbaticii cînd îl salvasem 'e @ineri şi,
îndată ce vor a$un%e la movilă, cam la distan&ă de o milă, să încea'ă a stri%a cît îi &inea %ura,
aşte'tînd 'înă ce vor fi si%uri că sînt au"i&i. 5ndată ce marinarii le vor răs'unde, să stri%e iar şi,
ascun"îndu-se, să facă mereu ocoluri /ăulind într-una răs'un"îndu-le, şi astfel să-i atra%ă adînc în,
insulă, dacă se 'oate 'rin 'ăduri, şi să se întoarcă îna'oi 'e drumurile ce le-am indicat.
Marinarii tocmai intrau în barcă atunci cînd @ineri şi cu secundul au înce'ut să stri%e. ?-au au"it
şi, răs'un"îndu-le, au aler%at cu to&ii către locul de unde veneau %lasurile. -$un%înd la estuar, s-au
o'rit căci nu 'uteau trece a'a. +u'ă cum mă aşte'tam, i-au c/emat 'e cei din barcă să-i treacă
MI
dincolo. arca a intrat bine în estuar, ca într-un 'ort natural, şi atunci au mai luat cu ei 'e unul din
barcă, l!sînd numai doi oameni de 'a"ă şi le%înd-o bine de co'ac, la mal.
3ra tot ce dorisem. 0-am lăsat 'e @ineri şi 'e secund să-şi vadă de treaba lor şi, luîndu-i 'e
ceilal&i, am trecut estuarul şi i-am sur'rins 'e cei doi 'a"nici, înainte ca ei să 'rindă de veste. Bnul
se culcase 'e mal, iar celălalt în barcă. .el de 'e mal era 'e $umătate adormit. .ă'itanul, care era
mai a'roa'e, s-a re'e"it la el, l-a lovit cu 'atul 'uştii şi a stri%at a'oi către cel din barcă să se 'redea
sau să se socotească un om mort. 2u este nevoie de multe ar%umente să faci 'e unul să se 'redea în
fa&a a cinci, mai ales că tovarăşul său fusese lovit. :-a mai nimerit că era şi unul din oamenii care
nu luaseră 'arte cu toată inima la ră"vrătire şi 'rin urmare a 'utut fi lesne convins nu numai să nu
stri%e, dar c/iar să treacă în mod sincer alături de noi.
5ntre tim', @ineri şi secundul şi-au înde'linit atît de bine misiunea, încît i-au dus 'e ceilal&i, 'rin
stri%ăte şi răs'unsuri, din deal în deal şi din 'ădure în 'ădure, 'înă i-au lăsat frîn&i de oboseală şi
atît de de'arte, încît nu se 'uteau întoarce la barcă înainte de lăsarea serii.
9i ai noştri, cînd s-au întors acasă, erau trudi&i. 2u aveam altceva de făcut decît să-i 'îndim 'e
duşmani în întuneric şi a'oi să ne nă'ustim asu'ra lor, 'entru a fi si%uri de i"bîndă. .îteva ore du'ă
întoarcerea lui @ineri, au înce'ut şi ei să sosească. 5i au"eam c/emîndu-se unul 'e altul şi
'lîn%îndu-se de oboseală. 2u mai erau în stare nici să umble. @estea era 'lăcută 'entru noi.
-u a$uns în cele din urmă la barcă, dar nu se 'oate descrie cît de uimi&i au fost, %ăsind-o trasă la
mal în estuarul de unde se retrăsese a'a, iar cei doi tovarăşi dis'ăru&i. ?-am au"it cum se c/emau
unul 'e altul, cum se $eluiau că au a$uns 'e o insulă vră$ită, care, ori era locuită şi vor fi măcelări&i
cu to&ii, ori era bîntuită de diavoli şi năluci care îi vor ră'i şi sfîşia. -u înce'ut iarăşi să scoată
c/iote, c/emîndu-şi tovarăşii de mai multe ori, dar nu au 'rimit răs'uns.
5i "ăream în lumina slabă a serii cum aler%au în toate 'ăr&ile, frîn%îndu-şi mîinile, ca oamenii în
de"năde$de. .îteodată se întorceau în barcă şi se odi/neau, 'entru ca a'oi să iasă din nou 'e mal,
umblînd aiurea şi $eluindu-se.
.um s-a lăsat întunericul, oamenii mei ar fi fost bucuroşi să-i las să se nă'ustească asu'ra
inamicului. 3u însă voiam s-o fac atunci cînd îmi va veni mai bine, aşa ca să îi cru& 'e ei şi să ucid
cît mai 'u&ini dintre ceilal&i într-adevăr nu voiam să risc să fie ucis vreunul din oamenii noştri,
ştiind că ceilal&i sînt bine înarma&i. +e aceea m-am /otărît să aşte't şi să văd dacă nu cumva
inamicii se vor des'ăr&i. .a să fiu mai si%ur de ei, i-am 'îndit mai de a'roa'e şi i-am 'oruncit lui
@ineri şi că'itanului să se furişe"e de-a buşilea 'înă în 'rea$ma lor, fără să se lase desco'eri&i. :ă se
a'ro'ie de ei cît mai mult, înainte de a tra%e.
2-au stat mult în situa&ia aceasta şi şeful de ec/i'a$, care fusese ca'ul ră"vrăti&ilor şi care se
dovedise cel mai mîrşav şi mai mişel dintre to&i, a înce'ut să se mişte venind îns're ei, urmat de doi
marinari. .ă'itanul era atît de nerăbdător, avînd acum în 'uterea sa 'e nemernicul acesta sfruntat,
că abia mai 'utu să aşte'te ca el să se a'ro'ie într-atît, încît să fie si%ur că nu-i va scă'a mai înainte
îi au"ise doar %ura, dar acum venea s're el cînd ei se a'ro'iară îndea$uns, că'itanul şi @ineri s-au
ridicat într-o cli'ă şi au tras în ei.
9eful de ec/i'a$ a fost ucis 'e loc, iar următorul a fost îm'uşcat în 'întece şi s-a 'răbuşit alături
de el. 2u a murit decît 'este o oră-două. -l treilea a luat-o la fu%ă. 0a detunătura 'uştii, am 'ornit
înainte cu toată oştirea, alcătuită acum din o't oameni, şi anume; eu, %eneral, @ineri, %eneral-
locotenent, că'itanul cu cei doi oameni ai săi, 'recum şi cei trei 'ri"onieri cărora le dădusem arme.
2e-am aruncat asu'ra vră$maşilor 'e întuneric, astfel că ei nu 'uteau desluşi cî&i eram. ?-am
'oruncit marinarului 'e care-l luasem din barcă şi care acum era unul de ai noştri să-i c/eme 'e
nume şi să încerce să-i convin%ă să 'arlamente"e cu noi, 'entru a a$un%e la o în&ele%ere, ceea ce s-a
şi întîm'lat aşa cum am dorit, căci în starea în care se aflau, era lesne de %/icit că vor voi să se
'redea.
Marinarul a stri%at, aşadar, cît îl &inea %ura; <Tom :mit/8 Tom :mit/8= -cesta i-a răs'uns îndată;
<.ine-i acolo7 *obinson7= căci îi cunoştea vocea. <(entru numele lui +umne"eu, Tom :mit/,
de'une&i armele şi 'reda&i-vă sau ve&i fi ucişi cu to&ii într-o cli'ă8= <.ui să ne 'redăm7 Bnde sînt7=
a întrebat :mit/.
MJ
<:înt aici= - i s-a răs'uns îndată. <.ă'itanul nostru e aici, îm'reună cu cinci"eci de oameni. @ă
urmăresc de două ore. 9eful de ec/i'a$ e mort.Dill )rH e rănit. 3u sînt 'ri"onier şi, dacă nu vă
'reda&i, sînte&i 'ierdu&i cu to&ii.= <2e 'redăm dacă ne cru&ă.= <Mă duc să întreb. +ar fă%ăduieşte
mai întîi că vă ve&i 'reda8= le-a răs'uns *obinson. -'oi l-a întrebat 'e că'itan şi acesta le-a stri%at;
<-scultă-mă, :mit/, îmi cunoşti vocea. +acă de'une&i îndată armele şi vă su'une&i, ve&i rămîne cu
to&ii în via&ă, în afară de Dill -tkins=.
Dill -tkins a stri%at atunci; <(entru numele lui +umne"eu, domnule că'itan, iartă-mă şi 'e mine8
.e-am făcut7 2u am fost mai rău decît ceilal&i8= - ceea ce în treacăt fie "is, nu era adevărat. :e 'are
că Dill -tkins a fost 'rimul care a 'us mîna 'e că'itan cînd a i"bucnit ră"meri&a 'e corabie,
'urtîndu-se mişeleşte cu el, le%îndu-l de mîini şi de 'icioare şi în$urîndu-l. .ă'itanul i-a răs'uns că
trebuie să de'ună armele necondi&ionat şi să se lase la mila %uvernatorului. 3ra vorba de mine, căci
to&i îmi "iceau %uvernatorul. (e scurt, cu to&ii au de'us armele ru%îndu-se să li se cru&e via&a. -m
trimis 'e cel care a 'arlamentat cu ei şi încă doi oameni să-i le%e 'e to&i. -'oi, marea mea oştire
<de cinci"eci de oameni=, care, cu aceştia trei, era de fa't numai de o't inşi, s-a dus şi a 'us
stă'înire 'e el şi 'e barca lor. 3u însă nu m-am arătat lor din ra&iuni de stat.
2e-am %răbit de îndată să dre%em bar1a şi să 'unem mîna 'e corabie. .ît des're că'itan, el avea
acum ră%a"ul de a vorbi cu marinarii, arătîndu-le mişeleasca lor 'urtare fa&ă de dînsul şi mîrşăvia
inten&iilor lor, care i-a dus în cele din urmă la nenorocire şi des'erare şi îi va duce 'oate la
s'în"urătoare. To&i s-au arătat foarte 'ocăi&i şi s-au ru%at să le dăruiască via&a. .ă'itanul a s'us că
nu sînt 'ri"onierii lui, ci ai %uvernatorului acestor locuri. -u cre"ut că-l aruncă 'e o insulă 'ustie,
dar +umne"eu a voit ca insula să fie locuită, iar %uvernatorul ei să fie en%le". 3l 'utea să-i s'în"ure
'e to&i dacă voia, dar, deoarece le fă%ăduise că-i va ierta, el credea că %uvernatorul îi va trimite 'e
to&i în -n%lia, ca să fie $udeca&i acolo. 2umai Diil -tkins trebuia, în urma 'oruncii %uvernatorului,
să se 're%ătească de moarte, căci va fi s'în"urat în "ori.
.u toate că aceste cuvinte erau născocite din ca'ul lui, ele şi-au avut efectul dorit. -tkins a că"ut
în %enunc/i, ru%îndu-l să intervină 'e lîn%ă %uvernator ca să sca'e cu via&ă iar to&i ceilal&i s-au ru%at
să nu fie trimişi în -n%lia.
Mi se 'ărea că sosise cli'a mîntuirii şi că va fi cel mai sim'lu lucru să-i facem 'e aceşti oameni
să-şi 'ună tot sufletul ca să recucerim corabia. +e aceea m-am retras în întuneric, ca să nu vadă ce
fel de %uvernator eram, şi l-am c/emat 'e că'itan la mine, 'oruncind unuia din oameni să-i s'ună
de la distan&ă că'itanului; <+omnule că'itan, vă c/eamă %uvernatorul8=, iar acesta a răs'uns;
<:'une e6celen&ei sale că vin îndată.= -ceasta i-a uimit %ro"av de mult, fiind si%uri că %uvernatorul
se %ăsea 'rin a'ro'iere cu cei cinci"eci de oameni. .înd că'itanul a venit la mine, i-am destăinuit
'lanul ca'turării corăbiei, care i-a 'lăcut de minune şi 'e care s-a /otărît să-l înfă'tuiască întocmai
a doua "i.
(entru a-l înde'lini cu mai multă măiestrie şi a fi mai si%ur de reuşită, l-am sfătuit să-i des'artă de
'ri"onieri, ducîndu-i le%a&i 'e -tkins şi 'e al&i doi mai răi în 'eştera unde se %ăseau şi ceilal&i.
?-am dat 'e mîna lui @ineri şi a celor doi oameni care veniseră cu că'itanul şi i-au dus în 'eşteră
la înc/isoare înc/isoarea aceasta era un loc $alnic, într-adevăr, mai ales 'entru oamenii în situa&ia
lor. (e ceilal&i i-am trimis la &ară, cum "iceam eu, descriind mai înainte casa aceasta fiind
îm're$muită, iar ei fiind le%a&i şi $urîndu-mi că se vor 'urta bine, 'uteam fi si%uri de ei.
- doua "i de diminea&ă l-am trimis 'e că'itan să le vorbească într-un cuvînt, să-i încerce şi să-mi
s'ună dacă ne 'utem încrede în ei sau nu s're a-i trimite să ca'ture"e corabia. 0e-a vorbit de tot
răul 'e care l-au făcut şi de starea nenorocită în care au a$uns a'oi le s'use că, deşi %uvernatorul se
îndurase de ei cru&îndu-le vie&ile, în fa&a celor 'etrecute aici, fără îndoială vor fi 'uşi în lan&uri şi
s'în"ura&i dacă vor fi trimişi în -n%lia. +acă însă vor a$uta la îndre'tă&ită reluare a corăbiei,
că'itanul îl va convin%e 'e %uvernator să le asi%ure iertarea.
4ricine îşi 'oate înc/i'ui cît de bine cădea o asemenea 'ro'unere în fa&a unor oameni afla&i în
aceste condi&ii. -u că"ut în %enunc/i, fă%ăduind că'itanului, cu cele mai sfinte $urăminte, că-i vor
fi credincioşi 'înă la moarte că lui îi datoresc via&a şi că se vor duce cu el oriunde în lume,
'rivindu-l ca 'e un tată cît vor trăi. <)oarte bine - le-a "is atunci că'itanul. Mă voi duce la
%uvernator şi-i voi comunica cele s'use de voi, ca să văd dacă-l 'ot convin%e.=
MM
-stfel, el mi-a înfă&işat starea de s'irit în care se aflau marinarii şi m-a asi%urat că era convins de
credin&a lor. Totuşi, 'entru a fi 'e de'lin si%uri, i-am s'us să se ducă îna'oi şi să alea%ă cinci
marinari, s'unîndu-le că eî trebuie să în&elea%ă că nu are nevoie de oameni şi că 'a ei cinci îi ia ca
a$utoare de asemenea să-i anun&e că %uvernatorul doreşte să-i 'ăstre"e 'e ceilal&i doi, îm'reună cu
'ri"onierii de$a trimişi la castel N'eştera, meaO, ca ostateci şi c/e"ăşie 'entru credin&a acestor cinci.
+acă trădea"ă cei cinci ostateci vor fi s'în"ura&i de vii, în lan&uri, 'e coasta mării. (edea'sa era
as'ră şi au vă"ut că %uvernatorul nu %lumeşte totuşi ei nu au avut încotro şi au trebuit să 'rimească.
3ra acum treaba 'ri"onierilor, tot atît cît şi a că'itanului, ca să-i convin%ă 'e cel cinci să-şi facă
datoria.
)or&ele noastre erau acum astfel orînduite 'entru e6'edi&ie; în 'rimul rînd, că'itanul, secundul şi
'asa%erul, în al doilea rînd, cei doi 'ri"onieri din 'rimul %ru', cărora în urma caracteri"ării făcute
de că'itan le dădusem libertate şi le încredin&asem arme, în al treilea rînd, ceilal&i doi, 'e care îi
&inusem 'înă atunci le%a&i la &ară, elibera&i şi ei la cererea că'itanului, în al 'atrulea rînd, cei cinci
elibera&i acum în urmă în total erau dois're"ece inşi, în afară de cei cinci 'ri"onieri 'e care îi
&ineam ostateci în 'eşteră.
0-am întrebat 'e că'itan dacă voia să se încumete cu aceştia 'e bordul corăbiei, căci nu socoteam
indicat eu şi cu @ineri să ne mişcăm de aici, deoarece mai aveam şa'te inşi 'e insulă ca să-i 'ă"im
şi să-i /rănim. (e cei din 'eşteră m-am /otărît să-i &inem le%a&i. @ineri le ducea de două ori 'e "i
mîncare. .ei doi marinari duceau mîncarea 'înă la o anumită distan&ă, de unde o lua @ineri.
M-am arătat celor doi ostateci, îm'reună cu că'itanul, care le-a s'us că sînt trimisul
%uvernatorului, avînd 'oruncă să-i 'ă"esc, şi că dorin&a %uvernatorului este ca ei să nu se mişte
nicăieri fără voia mea $ dacă nu vor asculta, vor fi căuta&i în tot castelul şi 'uşi în lan&uri. -stfel că
nu le-am în%ăduit să mă vadă ca %uvernator, ci le vorbeam des're acesta, des're %arni"oană şi
des're castel ca şi cînd aş fi fost un altul.
.ă'itanul nu mai avea acum de furcă cu dînşii, ci trebuia doar să drea%ă barca şi să ec/i'e"e
amîndouă bărcile. ?-a dat 'asa%erului comanda uneia din bărci, încredin&îndu-i 'atru oameni.
.ă'itanul însuşi, cu secundul şi cu al&i cinci au 'lecat în cealaltă barca. 9i-au înde'linit bine
misiunea, căci au a$uns 'e la mie"ul no'&ii în 'rea$ma corăbiei. .înd s-au aflat mai a'roa'e ca să
'oată fi au"i&i, l-au 'us 'e *obinson să-i c/eme 'e cei de 'e corabie şi să le s'ună că au adus
oamenii şi barca, dar că le-a trebuit mult tim' 'înă să-i %ăsească, şi alte 'alavre de acest fel,
&inîndu-i de vorbă 'înă s-au a'ro'iat bine de tot. .ă'itanul şi secundul s-au urcat cei dintîi 'e 'unte
şi au doborît cu 'atul 'uştii 'e al doilea ofi&er şi 'e dul%/er, fiind a$uta&i cu credin&ă de ceilal&i.
-'oi i-au 'rins 'e to&i care se aflau 'e 'unte şi i-au 'us în cătuşe. +u'ă aceea au înc/is ieşirile
'entru a-i îm'iedica 'e cei de $os să vină sus.
5ntre tim' au sosit şi cei din barca următoare şi au cură&at 'rora. -u coborît a'oi $os în bucătărie,
luîndu-i 'ri"onieri 'e cei trei marinari care se aflau acolo.
.înd 'un&ile au fost cură&ate, că'itanul a ordonat secundului şi încă la trei oameni să coboare în
cabina noului că'itan al ră"vrăti&ilor, care, 'rin"înd de veste între tim', luase anumite măsuri şi se
înarmase îm'reună cu doi oameni şi un băiat. .înd secundul a s'art uşa cu un dru% de fier, noul
că'itan şi oamenii lui au tras cu furie în ei, rănindu-l 'e secund cu un %lon& şi "drobindu-i bra&ul.
-u mai rănit al&i doi, dar n-au omorît 'e nimeni. :ecundul, cerînd a$utor, s-a re'e"it totuşi în cabină
aşa rănit cum era şi a tras cu 'istolul în noul că'itan. Elontele i-a stră'uns ca'ul, intrînd 'rin %ură şi
ieşind 'rin urec/e, aşa că l-a amu&it 'entru totdeauna. 5n fa&a celor întîm'late, ceilal&i s-au 'redat şi
corabia a fost luată în stă'înire, fără vreo altă vărsare de sîn%e.
+u'ă cucerirea corăbiei, că'itanul a 'oruncit să se tra%ă de şa'te ori cu tunul, semn /otărît
dinainte între noi, ca să-mi vestească i"bînda. )i&i si%uri că am fost fericit să aud bubuiturile 'e care
le aşte'tasem în%ri$orat 'e &ărm 'înă a'roa'e de ora două diminea&a, îndată du'ă aceasta am 'ornit
s're casă şi m-am culcat. -m dormit adînc, căci fusese o "i %rea 'entru mine. M-a tre"it însă o nouă
bubuitură de tun şi am au"it 'e cineva care mă stri%a; <+omnule %uvernator, domnule %uvernator8=
-m recunoscut %lasul că'itanului. Brcînd 'înă în vîrful dealului, l-am %ăsit acolo 'e că'itan.
-rătînd s're corabie, m-a îmbră&işat s'unînd; <unul meu 'rieten salvator8 ?ată corabia, care este a
dumitale îm'reună cu noi şi cu tot ce-i a'ar&ine8=
1FF
-m 'rivit s're corabie. (lutea într-adevăr la o $umătate de milă de'arte de &ărm. 5ndată ce au 'us
stă'înire 'e ea, au ridicat ancora, iar vremea fiind 'rielnică au 'utut-o aduce 'înă la mar%inea
estuarului. )lu6ul fiind în 'lin, adusese barca că'itanului a'roa'e în acelaşi loc unde debarcasem eu
odinioară 'lutele, aşa că el acostase c/iar la uşa mea.
3ra să mă 'răvălesc de fericire. @edeam aievea eliberarea mea, totul mi se 'ărea acum sim'lu şi
uşor şi o corabie mare mă aşte'ta %ata să mă ia de aici şi să mă ducă c iunde aş dori. 5n 'rimele
cli'e nu am fost în stare să scot o vorbă. .um că'itanul mă &inea strîns îmbră&işat, m-am s'ri$init de
el, căci altfel aş fi că"ut $os. 9i-a dat seama cît de mişcat eram şi imediat a scos o sticlu&ă din
bu"unar şi mi-a dat o în%/i&itură de alcool adusese sticlu&a înadins 'entru mine.
+u'ă ce am băut, m-am aşe"at $os 'e 'ămînt şi, deşi am înce'ut să-mi vin în fire, a trecut încă
multă vreme 'înă să-i s'un o vorbă. 5n tot acest tim', bietul om era tot atît de fericit ca şi mine,
numai nu aşa de sur'rins. Mi-a s'us nenumărate cuvinte blînde şi bune 'entru a mă readuce în
sim&ire şi a mă îmbărbăta.
@îrte$ul bucuriei fusese atît de 'uternic în sufletul meu, încît mă "ă'ăcise cu totul. -m i"bucnit în
sfîrşit în lacrimi şi 'este 'u&in am reuşit să-i vorbesc.
-tunci mi-a venit şi mie rîndul să-l îmbră&işe" ca 'e un salvator, amîndoi bucurîndu-ne mult de tot
de cele întîm'late.
+u'ă ce am stat cîtva tim' de vorbă, că'itanul mi-a s'us că are nişte băuturi şi delicatese 'entru
mine, cîte a mai 'utut %ăsi 'e bord din ceea ce rămăsese de la răufăcătorii care stă'îniseră atîta
vreme corabia. ?mediat a stri%at la oamenii din barcă şi le-a 'oruncit să aducă la mal ceea ce era
're%ătit 'entru %uvernator. +arurile acestea ar fi fost însă mai 'otrivite 'entru cineva care voia să
rămînă mai de'arte 'e insulă şi nu 'entru mine, care 'lecam de acolo. Mai întîi mi-a adus o lădi&ă
cu sticle con&inînd lic/ioruri rare, şase sticle mari cu vin de Madeira Nsticlele aveau mai bine de doi
litri fiecareO, doi fun"i din cel mai bun tutun, douăs're"ece bucă&i de muşc/i de vacă şi şase bucă&i
de 'orc afumat, un sac cu ma"ăre şi vreo sută de kilo%rame de 'esme&i. Mi-a mai adus a'oi o ladă
cu "a/ăr, una cu făină, un sac 'lin cu lămîi, d1uă sticle cu limonada şi multe altele.
+ar în afară de aceste daruri, am 'rimit ceea ce 'entru mine era de o mie de ori mai însemnat
decît orice şi anume; şase cămăşi curate, şase le%ături de %ît foarte frumoase, două 'erec/i de
mănuşi, o 'erec/e de %/ete, o 'ălărie, o 'erec/e de ciora'i şi un rînd de /aine foarte bune, c/iar din
ale sale şi care erau foarte 'u&in 'urtate. 5ntr-un cuvînt m-a îmbrăcat din ca' 'înă în 'icioare.
4ricine îşi 'oate înc/i'ui cît de 'lăcut mi-era acest dar, mai ales în starea în care mă aflam.
2iciodată nu s-a sim&it cineva mai stin%/erit şi mai neîndemînatec ca mine, atunci cînd le-am 'us
întîia oară. +u'ă ce s-au sfîrşit toate aceste ceremonii şi toate bunătă&ile au fost duse în mica-mi
locuin&ă, am înce'ut să ne sfătuim ce să facem cu 'ri"onierii. Trebuia să c/ib"uim bine dacă
'uteam risca să-i luăm cu noi sau nu, mai ales 'e cei doi, 'e care îi ştiam înrăi&i la culme şi
incori%ibili. .ă'itanul s'unea că sînt atît de ticăloşi, încît nu mai are nici o răs'undere fa&ă de ei, iar
dacă îi luăm cu noi trebuie să-i 'unem în lan&uri şi să-i dam 'e mîna $usti&iei în 'rima colonie
en%le"ă unde a$un%em. Mi-am dat seama că se temea de ei.
-m 'ro'us atunci să le vorbesc eu, dacă era de acord, şi să-i fac ca sin%uri să ceară să fie lăsa&i 'e
insulă. <Mă învoiesc din toată inima şi aş fi fericit să reuşeşti= - mi-a s'us că'itanul. <5n acest oa"
voi trimite du'ă ei şi le voi vorbi în locul dumitale= - i-am răs'uns eu. (rin urmare am trimis 'e
@ineri şi 'e cei doi ostateci, care acum erau liberi, deoarece tovarăşii lor îşi făcuseră datoria, să-i
aducă 'e cei cinci 'ri"onieri, aşa le%a&i în lan&uri, din 'eşteră în casa de la &ară şi să-i 'ă"ească 'înă
voi veni. .urînd am sosit şi eu îmbrăcat în /ainele cele noi. -cum mi se s'unea din nou <domnule
%uvernator=.
2e-am aşe"at cu că'itanul în cort şi am 'oruncit să fie aduşi oamenii în fa&a noastră. 0e-am făcut
cunoscut că ştiam toată 'urtarea lor mîrşavă fa&ă de că'itan şi inten&ia lor de a fura corabia 'entru a
săvîrşi 'iraterii, că s-au 'rins în 'ro'riile lor ca'cane şi au că"ut în %roa'a să'ată altora. -'oi le-am
s'us că, în urma 'oruncii mele, corabia fusese recucerită şi că nu era de'arte. @or 'utea vedea 'e
fostul lor că'itan s'în"urat de ca'ul ver%ii, căci şi-a 'rimit 'edea'sa 'e care o merita. .ît des're ei,
voiam să ştiu ce au de "is, s're a nu-i e6ecuta ca 'e nişte 'ira&i 'rinşi asu'ra fa'tului, căci socoteam
că ei nu se îndoiau o cli'ă că aveam de'line 'uteri 'entru aceasta.
1F1
- răs'uns unul dintr-înşii, în numele tuturor, că nu au altceva de s'us decît că, atunci cînd au fost
'rinşi, că'itanul le-a fă%ăduit că le va cru&a vie&ile şi acum im'lorau cu toată smerenia iertarea mea.
0e-am s'us că nu ştiu dacă i-aş 'utea ierta. .ît des're mine sînt /otărît să 'ărăsesc această insulă
cu to&i oamenii mei şi că mă în&elesesem cu că'itanul să mă ducă în -n%lia. .ă'itanul însă nu 'utea
să-i ducă în -n%lia decît ca 'ri"onieri în lan&uri s're a fi $udeca&i 'entru ră"vrătire şi ră'itul
corăbiei, cu care voiau să fu%ă. Brmarea unor asemenea fa'te - trebuia să ştie - era s'în"urătoarea.
-şadar, nu le 'uteam s'une că era mai bine 'entru ei, decît numai în ca"ul cînd s-ar /otărî să-şi
croiască o altă soartă, rămînînd 'e insulă. +acă doresc să rămînă, şi cum eu m-am /otărît să
'ărăsesc insula, mai că le-aş cru&a vie&ile, bineîn&eles dacă se cred în stare să se descurce 'e &ărmul
acesta. :-au arătat foarte recunoscători, s'unîndu-mi că 'referă să se încumete a trăi mai de'arte în
insulă decît să fie s'în"ura&i în -n%lia. -m admis această solu&ie.
.ă'itanul s-a 'refăcut că nu vrea să se învoiască, ca şi cum nu s-ar fi îndurat să-i lase acolo, iar eu
m-am 'refăcut că mă su'ăr, s'unînd că sînt 'ri"onierii mei şi nu ai săi. +eoarece le făcusem acest
mare /atîr, în&ele%eam să mă &in de cuvînt, dar dacă el nu se învoieşte, atunci le voi da drumul,
lăsîndu-i în libertate tot astfel cum i-am 'rins. 9i dacă nu-i 'lace, n-are decît să 'ună din nou mîna
'e ei, de va 'utea. @ă"înd toate astea, mi-au fost şi mai recunoscători şi în consecin&ă i-am 'us în
libertate, 'oruncindu-le să se retra%ă în 'ădure, acolo unde au stat la sosire, şi fă%ăduindu-le că le
voi lăsa arme, muni&ii şi sfaturi cum să-şi întocmească traiul cît mai bine, dacă se socot în stare.
M-am 're%ătit a'oi să mă duc 'e bordul corăbiei i-am s'us însă că'itanului că voi mai rămîne aici
'este noa'te 'entru a-mi strîn%e lucrurile. 0-am ru%at să se ducă înainte şi să 're%ătească totul,
trimi&înd a doua "i barca să mă ia. ?-am s'us să-l s'în"ure de ver%ă 'e că'itanul ucis, ca să-l vadă
cu to&ii.
+u'ă ce a 'lecat, am trimis du'ă oameni, c/emîndu-i în locuin&a mea, şi am înce'ut să le vorbesc
cu temei des're situa&ia lor. 0e-am s'us că %ăsesc ale%erea lor foarte bună, căci dacă ar fi 'lecat cu
că'itanul, ar fi fost fără îndoială s'în"ura&i. 0e-am arătat 'e cel s'în"urat de ver%ă, astfel că au
vă"ut cu oc/ii soarta 'e care ar fi avut-o.
.înd au declarat că s-au /otărît să rămînă 'e insulă, le-am 'ovestit via&a mea şi i-am sfătuit cum
să şi-o uşure"e 'e a lor. 0e-am vorbit des're istoria insulei, des're naufra%iul meu. 0e-am arătat
întăriturile, felul cum făceam 'îine, cum semănăm %rînele şi uscam stru%urii, într-un cuvînt tot ce le
trebuia. 0e-am 'ovestit des're cei şa'tes're"ece s'anioli 'e care-i aşte'tam şi cărora le-am lăsat o
scrisoare, determinîndu-i 'e cei de fa&ă a-mi fă%ădui că vor îm'ăr&i totul cu ei. -ici se cade a aminti
mirarea că'itanului, care avea cerneală 'e bord, că eu nu mă %îndisem să fac cerneală din cărbune
şi a'ă, sau din altceva, întrucît fusesem atît de meşter la făurit alte lucruri mult mai %rele.
0e-am lăsat armele mele şi anume; cinci flinte, trei 'uşti de vînătoare şi trei săbii. 5mi mai
rămăsese un butoiaş şi $umătate cu 'raf de 'uşcă, deoarece du'ă 'rimii doi ani am fost foarte "%îrcit
cu acest material 're&ios. 0e-am arătat de asemenea cum în%ri$eam de ca're, cum le mul%eam, cum
făceam unt şi brîn"ă.
0e-am 'ovestit, aşadar, toată via&a mea cu de-amănuntul. 0e-am fă%ăduit că-l voi convin%e 'e
că'itan să le mai dea două butoiaşe cu 'raf de 'uşcă şi semin&e de le%ume, 'e care aş fi fost şi eu 'e
tim'uri bucuros să le am. +e asemenea le-am dat coşul cu ma"ăre 'e care mi-l adusese că'itanul,
sfătuindu-i să o semene şi să o înmul&ească.
1F2
Capitolul 4I4
!ĂRĂIREA INULEI ŞI OIREA ÎN AN$LIA. ÎN )OR5&IRE AM A#LAT CĂ MI'
AU MURIT MUL*I DIN #AMILIE. DRUMUL LA LIABONA !ENTRU
!RO!RIETĂ*ILE DIN BRA"ILIA. ÎNTÎLNIREA CU UN %EC&I !RIETEN. NE
ÎNA!OIEM ÎN AN$LIA !E UCAT. LU!II NE IE ÎN CALE.
+u'ă toate acestea i-am 'ărăsit a doua "i şi m-am dus 'e bord.
2e-am 're%ătit îndată de 'lecare, dar nu am 'ornit în noa'tea aceea. 5n "ori au venit înot 'înă la
corabie doi din cei cinci oameni, 'lîn%îndu-se în cel mai $alnic c/i' de ceilal&i trei şi ru%îndu-se 'e
to&i dumne"eii să-i luăm 'e bord, căci astfel vor fi ucişi de ceilal&i. :-au ru%at de că'itan să-i ia 'e
bord, c/iar daca ar fi să-i s'în"ure imediat. .ă'itanul s-a codit, s'unînd că nu 'oate face nimic fără
voia mea, 'entru ca, în cele din urmă, să-i 'ună să $ure că se vor îndre'ta. 2umai du'ă aceasta i-a
'rimit 'e bord, unde, ceva mai tîr"iu, au 'rimit o bătaie bună, fiind biciui&i şi lovi&i, du'ă care s-au
dovedit oameni linişti&i şi cinsti&i.
.îtva tim' du'ă aceasta am 'oruncit ca barca şi 'lece la &ărm, căci flu6ul se intensificase, şi le-a
dus celor lăsa&i 'e insulă cele fă%ăduite, la care că'itanul adău%ase, în urma ru%ămin&ii mele,
cuferele şi /ainele lor. -u 'rimit totul cu mare recunoştin&ă. 3u i-am îmbărbătat s'unîndu-le că
dacă voi avea 'utin&a le voi trimite o corabie, care să-i ia, şi că nu îi voi uita.
0uîndu-mi rămas bun de la insulă, mi-am cărat 'e bord, ca amintire, căciula cea mare din 'iele de
ca'ră, umbrela şi unul din 'a'a%ali. 2u am uitat să-mi iau şi banii, des're care am 'ovestit.
-u stat aîta amar de vreme fără nici un folos, încît îşi 'ierduseră luciul şi ru%iniseră. -r%intul nu
ar fi fost de recunoscut dacă nu l-aş fi frecat bine mai înainte. Tot astfel am luat şi banii %ăsi&i în
corabia s'aniolă.
9i astfel am 'ărăsit insula în "iua de 1M decembrie, anul 16J6, du'ă cum am aflat 'e corabie, du'ă
o şedere de două"eci şi o't de ani, două luni şi nouăs're"ece "ile. -m fost eliberat din această a
doua ca'tivitate în aceeaşi "i în care fu%isem cu barca de la maurii din :ale. +u'ă o lun%ă călătorie
am sosit cu acea corabie în -n%lia la 11 iunie 16JI, du'ă o li'să de trei"eci şi cinci de ani.
-$uns în -n%lia, m-am sim&it străin de to&i şi de toate, ca şi cum nu m-ar fi cunoscut nimeni acolo.
iner făcătoarea mea, căreia îi încredin&asem odinioară banii mei, era în via&ă. Trecuse 'rin multe
neca"uri, era văduvă 'entru a doua oară şi sărăcise de tot. -m asi%urat-o, în ceea ce mă 'riveşte, că
nu o voi su'ăra niciodată 'entru banii 'e care mi-i datora. +im'otrivă, ca recunoştin&ă 'entru %ri$a
ce mi-o arătase mai înainte şi 'entru credin&a dovedită, i-am dat ce-am avut şi eu la îndemînă din
'u&ina-mi avere, asi%urînd-o că nu o voi uita niciodată cînd voi avea mi$loace, şi nici nu am uitat-o,
du'ă cum se va vedea mai încolo.
M-am dus a'oi la Yorksire. Tata murise de mult. Tot astfel şi mama, 'recum şi întrea%a-mi
familie. 2u am %ăsit în via&ă decît două surori şi doi co'ii ai unui frate. .re"îndu-mă mort, nu mi-
au lăsat nici o avere. -stfel că nu am %ăsit nimic cu care să mă a$ut, iar 'u&inii bani 'e care îi aveam
erau 'rea 'u&ini ca să mă descurc în lume.
5n sc/imb am 'rimit o dovadă de recunoştin&ă la care nu mă aşte'tam. .ă'itanul corăbiei, 'e care
am avut norocul să-l salve" îm'reună cu corabia şi cu mărfurile, a 'ovestit foarte 'e lar% stă'înilor
corăbiei cum am salvat vie&ile oamenilor şi nava. M-au 'oftit la ei, unde au venit şi al&i ne%ustori cu
care aveau interese comune, şi to&i m-au felicitat călduros 'entru fa'ta mea şi mi-au dăruit două
sute de lire sterline.
+u'ă ce am cu%etat asu'ra îm're$urărilor vie&ii mele şi cît de de'arte eram de a-mi %ăsi rost în
lume, m-am /otărît să 'lec la 0isabona, să văd dacă nu 'ot că'ăta vreo ştire cu 'rivire la 'lanta&ia
din ra"ilia şi ce s-a întîm'lat cu tovarăşul meu care, desi%ur că mă credea mort de multă vreme.
.u aceste %înduri m-am îmbarcat 'entru 0isabona şi am a$uns acolo în a'rilie următor. 3ram cu
@ineri, care mă întovărăşea cu aceeaşi credin&ă 'este tot, dovedindu-se cel mai bun slu$itor 'e care
'utea cineva să şi-l dorească.
-$unşi acolo, am %ăsit, du'ă multă căutare şi s're marea mea mul&umire, 'e vec/iul meu 'rieten,
că'itanul de corabie care mă culesese de 'e coastele -fricii, îmbătrînise şi se lăsase de meserie.
1F3
)iul său, care nu mai era nici el tînăr, a$unsese că'itan 'e aceeaşi corabie, făcînd mai de'arte ne%o&
cu ra"ilia. ătrînul nu m-a recunoscut la înce'ut şi de fa't nici eu 'e el, dar cînd i-am s'us cine
sînt şi-a reamintit îndată.
+u'ă ce ne-am îmbră&işat călduros ca vec/i cunoştin&e, l-am întrebat ce ştie des're 'lanta&ia mea
şi des're asociatul meu. ătrînul mi-a s'us că nu mai fusese de nouă ani în ra"ilia. .înd 'lecase
de acolo ultima dată, fostul meu tovarăş trăia, dar cei doi e'itro'i, îm'reună cu cei desemna&i de
mine 'entru conservarea averii, muriseră. 3ra si%ur că mi se va da socoteală drea'tă 'entru tot
venitul 'lanta&iei. 3'itro'ii mei, so-cotindu-mă dis'ărut sau înecat, 'redaseră 'rocurorului fiscal
socotelile 'roduselor de 'e 'artea mea de 'lanta&ie. -cesta /otărîse că, dacă nu mă voi întoarce, o
treime să revină re%elui şi două treimi mînăstirii :fîntului -u%ustin, în folosul săracilor şi 'entru
convertirea indienilor ia credin&a catolică. +acă mă întorceam eu sau cineva de-al meu, care ar fi
cerut moştenirea, se va da totul îna'oi, în afară de venitul anual care fusese folosit în sco'uri de
binefacere şi nu mai 'utea fi restituit. Mă asi%ura că 'erce'torul re%al asu'ra veniturilor funciare,
cît şi stare&ul mănăstirii au avut %ri$ă în tot acest tim' ca %estionarul, adică asociatul meu, să dea în
fiecare an socoteala 'roduselor, din care 'rimeau $umătatea cuvenită mie.
0-am întrebat la ce venit a a$uns 'lanta&ia şi dacă merită să-mi bat ca'ul 'entru a o recă'ăta, sau
dacă, ducîndu-mă acolo, nu voi întîm'ina %reută&i 'entru a reintra în 'osesia dre'tului de a avea
$umătatea cuvenită. Tot ce ştia era că tovarăşul meu a$unsese foarte bo%at, numai din $umătatea lui.
-u"ise, du'ă cît îşi mai amintea, că 'artea re"ervată re%elui, o treime din 'artea mea, se ridica la
două sute de moidores 'e an, care erau dărui&i altei mănăstiri sau sfînt locaş. 2u credea că ar fi cu
'utin&ă să mi se îm'otrivească cineva la re'unerea mea în dre'turi, deoarece aveam martor 'e
asociatul meu şi mai eram încă înscris în re%istrele &ării. 5mi mai s'usese că urmaşii e'itro'ilor mei
erau nişte oameni foarte cumsecade şi foarte bo%a&i. 3i mă vor a$uta desi%ur să reca'ăt totul. a voi
%ăsi la ei şi o sumă considerabilă, 'rodusul încasat de 'ărin&ii lor în seama mea cît tim' au fost
e'itro'i, adică 'înă acum vreo dois're"ece ani, cît îşi amintea.
M-am arătat oarecum în%ri$orat, aflînd cum s-au 'etrecut lucrurile, şi l-am întrebat 'e bătrînul
că'itan cum s-a a$uns ca e'itro'ii să dis'ună în felul acesta de bunurile mele, cînd el ştia 'rea bine
că lăsasem un testament şi îl făcusem 'e el, că'itanul 'ortu%/e", le%atar universal etc.
Mi-a răs'uns că am dre'tate, dar, nefiind nici o mărturie des're moartea mea, el nu a 'utut să
ac&ione"e ca e6ecutor testamentar 'înă nu ar fi venit ştirea mor&ii mele. -'oi nici nu dorise să se
amestece în lucrurile dintr-o &ară aşa de de'ărtată. 3ste adevărat că înre%istrase testamentul şi
făcuse demersuri dacă ar fi avut dovada că sînt mort sau viu, ar fi activat ca 'rocurator, luînd în
'rimire in%enio Nastfel numeau ei instala&ia 'entru fabricarea "a/ăruluiO, şi ar fi dat fiului său, care
se afla i acum în ra"ilia, dis'o"i&iile necesare. <+ar - mi-a mai s'us bătrînul - mai am să-&i dau o
veste, 'oate nu 'rea 'lăcută ca cealaltă. .re"îndu-te 'ierdut, cum te-a cre"ut toată lumea, asociatul
dumitale şi e'itro'ii mi-au oferit să mă credite"e în numele dumitale cu venitul 'e şase sau o't ani,
ceea ce eu am acce'tat. 5n 'rimii ani s-au făcut mari c/eltuieli 'entru instala&ii, 'entru construirea
unui in%enio, 'entru cum'ărarea sclavilor şi altele, astfel că venitul nu a fost atît de mare ca mai
tîr"iu. 5&i voi da socoteală drea'tă 'entru tot ce am 'rimit şi tot ce am făcut cu banii.=
+u'ă ce m-am sfătuit cîteva "ile cu bunul meu 'rieten, acesta mi-a dat socoteală cu 'rivire la
veniturile din 'rimii şase ani ai 'lanta&iei, socotelile fiind semnate de asociatul meu şi de
ne%u&ătorii-e'itro'i. @enitul se socotea în bunuri şi mărfuri şi anume; în tutun, "a/ăr în lă"i, rom,
melasă şi altele ce re"ultă din industria "a/ărului. +in a6eastă socoteală, am aflat că venitul creştea
în fiecare an. 0a înce'ut, c/eltuielile de investi&ie fiind mai mari, 'rofitul a fost mai mic. ătrînul
mi-a arătat că îmi datora CIF moidores în aur, în afară de şai"eci de lă"i cu "a/ăr şi de cincis're"ece
baloturi de tutun, dar care se 'ierduseră toate într-un naufra%iu în drum s're 0isabona, uns're"ece
ani du'ă 'lecarea mea.
-cest om cu inimă bună mi s-a 'lîns de nenorocirile care s-au abătut asu'ra sa, cum a trebuit să ia
banii mei ca să-şi aco'ere 'a%ubele şi să cum'ere o 'arte dintr-o corabie nouă8 <5n orice ca", bunul
meu 'rieten, fii si%ur că nu are să-&i li'sească nimic. 5ndată ce se va întoarce fiul meu, vei fi 'e
de'lin satisfăcut=. - scos a'oi o 'un%ă vec/e, din care mi-a dat o sută şai"eci de moidores
1FC
'ortu%/e"i de aur. Mi-a oferit a'oi titlurile sale de 'ro'rietate asu'ra corăbiei cu care 'lecase fiul
său şi în care el avea un sfert, iar fiul său un alt sfert.
3ram foarte mişcat de cinstea şi bunătatea bietului om, aşa că, amintindu-mi tot ce făcuse 'entru
mine, cum mă culesese de 'e mare, cît de mărinimos se 'urtase şi mai ales ce 'rieten bun şi sincer
mi se arătase acum, abia mi-am 'utut stă'îni 'lînsul. 0-am întrebat dacă nu-i vine %reu să se
li'sească de atîtea 'arale în îm're$urările în care se află şi dacă aceasta nu-l strîmtorea"ă, la care
mi-a răs'uns că se va restrîn%e, căci banii sînt ai mei şi eu am mai mare nevoie decît el.
Tot ceea ce s'unea omul acesta bun era 'ătruns de afec&iune şi abia mă 'uteam stă'îni să nu 'lîn%
cînd îmi vorbea. -m luat numai o sută de moidores, ru%îndu-l să aducă o 'ană şi cerneală s're a-i
da c/itan&ă 'entru ei. *estul i-am dat îna'oi, fă%ăduindu-i să-i întorc şi 'e ceilal&i Ndu'ă cum am şi
făcutO, dacă voi reuşi să-mi reca'ăt 'lanta&ia. .ît 'riveşte %aran&ia 'e care mi-o oferise, c/e"ăşuind
o 'arte din corabia fiului său, nici nu am vrut să aud de aşa ceva. ?-am mai s'us ca dacă voi avea
nevoie, îl ştiu cît e de cinstit ca să-mi 'lătească, iar dacă nu voi avea nevoie, că'ătînd bunurile la
care aveam tot dre'tul. 2u voi mai 'rimi nici un %olo%an de la dînsu.
+u'ă toate acestea, bătrînul m-a întrebat dacă nu doresc să mă înve&e cum să fac cererea 'entru a
reintra în 'osesia 'lanta&iei. ?-am s'us că vreau să 'lec în ra"ilia eu însumi. Mi-a răs'uns că e bine
şi aşa, dar c/iar dacă nu aş 'leca, se %ăsesc nenumărate mi$loace ca să mi se asi%ure dre'turile şi să
'rimesc imediat veniturile. .um în a'ele 0isabonei erau corăbii %ata de 'lecare 'entru ra"ilia, el
mi-a înscris numele într-un re%istru 'ublic, dînd o declara&ie 'rin care atesta 'rin $urămînt că sînt în
via&ă şi că sînt aceeaşi 'ersoană cu cea care cum'ărase şi în$%/ebase 'lanta&ia. -ctul certificîndu-se
de către notar şi 'rocura fiind semnată, el m-a sfătuit să trimit 'rocura îm'reună cu o scrisoare a sa
unui ne%ustor 'e care-l cunoştea acolo. Mi-a 'ro'us să stau la el 'înă îmi va veni răs'unsul.
2iciodată nu s-a 'rocedat mai onorabil, ca în urma acestei 'rocuri. 5n mai 'u&in de şase luni am
'rimit un 'ac/et mare de la moştenitorii e'itro'ilor, ne%ustorii din cau"a cărora 'lecasem 'e mare,
în care se %ăseau următoarele; mai încîi socotelile 'roduselor fermei sau 'lanta&iei mele, de la data
cînd 'ărin&ii lor dăduseră socoteală bătrînului că'itan 'ortu%/e", adică 'entru şase ani. ilan&ul
'revedea 11IC moidores în favoarea mea.
5n al doilea rînd, socotelile 'e încă 'atru ani, cît am avut 'lanta&ia în mîinile lor, înainte ca
%uvernul să fi cerut administrarea averii, a'ar&inînd unei 'ersoane dis'ărute, ceea ce numesc ei
<moarte civilă=. ilan&ul se ridica la 3.2C1 moidores cîşti%, sau 3J.JM2 crusadoes, căci valoarea
'lanta&iei crescuse.
5n al treilea rînd erau socotelile stare&ului mănăstirii :fîntului -u%ustin, care 'rimise venitul tim'
de 'ais're"ece ani. 2efiind în stare să socotească tot ce a c/eltuit 'entru s'ital, îmi declara foarte
cinstit că mai avea dis'onibil JI2 moidores, 'e care mi-i &inea la dis'o"i&ie cît des're 'artea
re%elui, aceea nu se mai îna'oia.
Mai era o scrisoare din 'artea asociatului meu, care mă felicita din toată inima că sînt în via&ă şi
îmi descria îmbunătă&irile aduse 'ro'rietă&ii, 'roduc&ia anuală şi su'rafa&a e6actă a 'lanta&iei. -'oi,
ce culturi se făceau şi cî&i sclavi se %ăseau 'e ea, sfîrşind cu două"eci şi două de cruci, în semn de
binecuvîntare, şi s'unînd că rostise de nenumărate ori *e +aria s're a mul&umi :fintei )ecioare că
trăiesc. Mă 'oftea călduros să vin s're a lua totul în 'rimire. 5ntre altele mă ru%a să s'un cui să
trimită dre'turile mele în ca"ul că nu aş veni acolo. 5nc/eia cu asi%urări de 'rietenie din 'arte lui şi
a familiei. 5mi trimitea totodată în dar şa'te 'iei frumoase de leo'ard, 'e care le 'rimise din -frica
de la o corabie oarecare, care făcuse o călătorie mai bună ca a mea. -'oi, cinci lă"i cu dulce&uri şi o
sută de 'iese de aur nebătut şi nu atît de mari ca moidores. .u aceeaşi corabie, ne%ustorii-e'itro'i
îmi trimiteau o mie două sute de lă"i cu "a/ăr, o't sute de baloturi de tutun şi restul socotelilor în
aur.
(uteam s'une, 'e dre't cuvînt, că sfîrşitul 'oveştii lui ?ov a fost mai bun decît înce'utul. 2u 'ot
descrie fericirea ce m-a cu'rins cînd am citit aceste rînduri şi am vă"ut adunate în $urul meu atîtea
bo%ă&ii. +eoarece corăbiile bra"iliene obişnuiau să vină în convoi, am 'rimit, odată cu scrisorile, şi
toate bunurile. o%ă&iile mele erau în si%uran&ă în 'ort, c/iar înainte de a 'rimi scrisorile în mînă.
(e scurt, am 'ălit şi mi s-a făcut rău. +acă bătrînul nu mi-ar fi adus în %rabă o doctorie, cred că
sur'ri"a şi bucuria m-ar fi covîrşit şi m-ar fi ucis 'e loc am continuat să mă simt rău şi du'ă cîteva
1F>
ceasuri s-a trimis du'ă un medic, care, vă"înd des're ce este vorba, mi-a luat sîn%e. +u'ă aceasta
m-am sim&it mult mai bine şi m-am îndre'tat. .red că mă 'ră'ădeam fără această o'era&ie.
3ram acum stă'în 'e o avere de a'roa'e cinci, mii de lire sterline în bani 'eşin avea o 'ro'rietate
în ra"ilia cu un venit de 'este o mie lire anual, tot atît de si%ură ca şi o moşie în -n%lia. (e scurt,
eram într-o situa&ie 'e care abia dacă ştiam cum să o în&ele% şi cum să-i fac fa&ă s're a mă bucura de
ea.
5n 'rimul rînd l-am răs'lătit 'e binefăcătorul meu, 'e bunul că'itan care mi se arătase 'rieten
credincios şi cinstit de la înce'ut 'înă la sfîrşit. 0ui îi datoram totul. ?-am s'us că lui îi datoram tot
ce aveam şi că acuma se cădea să-i arăt recunoştin&a mea, ceea ce voi face însutit, aşa încît mai întîi
i-am îna'oiat îndată cei o sută de moidores. -'oi am c/emat notarul şi am făcut o declara&ie le%ală,
'rin care renun&am în mod e6'res la cei 'atru sute şa'te"eci de moidores 'e care el recunoscuse că
mi-i datora. -m mai făcut o 'rocură, îm'uternicindu-l să 'rimească, în numele meu, venitul anual
al 'lanta&iei, şi am luat măsuri ca tovarăşul meu să-i trimită lui 'e calea a'elor socotelile şi cele
cuvenite mie. 5n sfîrşit am mai 'revă"ut o clau"ă 'rin care îi donam cîte o sută de moidores 'e an,
în afară de mărfuri, 'e tot tim'ul vie&ii lui, iar fiului său cîte cinci"eci de moidores, du'ă moartea
sa. -stfel l-am răs'lătit 'e bătrîn.
Trebuie să c/ib"uiesc acum în ce fel să-mi 'ornesc via&a. -veam mai multe %ri$i 'e ca' decît în
insula mea tăcută, unde nu-mi trebuia, nimic în afară de ceea ce aveam şi nu aveam nimic în afară
de ceea ce îmi trebuia. -cum insă 'urtam o %rea 'ovară şi trebuia să în%ri$esc de ea. 2u mai aveam
'eşteră în care să ascund banii, şi nici vreun loc, unde să-i &in fără c/eie sau lacăt, ca să îşi 'iardă
lustrul şi să coclească înainte ca cineva să umble la ei dim'otrivă, acum nu ştiam unde să 'un banii
sau cui să-i încredin&e". ătrînul că'itan, oblăduitorul meu, era într-adevăr cinstit şi el mi-a fost
sin%ura scă'are.
(e de altă 'arte, interesele 'ăreau să mă c/eme în ra"ilia, dar nu mă 'uteam %îndi la o călătorie
înainte de a-mi orîndui treburile şi de a încredin&a bunurile în mîini si%ure. M-am %îndit mai întîi la
văduva, vec/ea mea 'rietenă, 'e care o ştiam cinstită şi foarte, drea'tă. +ar era în vîrstă, săracă şi
du'ă cîte ştiam, 'lină de datorii. 2u-mi rămînea altceva de făcut decît să mă întorc în -n%lia, luînd
cu mine toate bunurile ce le 'rimisem.
-u trecut cîteva luni 'înă să mă /otărăsc. +u'ă ce am răs'lătit 'e de'lin şi s're marea lui
mul&umire 'e bătrînul că'itan, care mi-a fost un mare binefăcător, am înce'ut să mă %îndesc şi la
sărmana văduvă, al cărei so& fusese 'rimul meu binefăcător. .îtă vreme o &inuseră 'uterile, ea
fusese o credincioasă de&inătoare a banilor şi bună sfătuitoare. -stfel, 'rimul lucru ce-am făcut a
fost că caut un ne%ustor din 0isabona, care să scrie tovarăşului său din 0ondra nu numai să
desc/idă un cont văduvei, ci să o caute şi să-i înmîne"e o sută de lire din 'artea mea, să vorbească
cu ea şi să o mîn%îie în sărăcia ei, s'unîndu-i că, dacă voi trăi, voi avea necontenit %ri$ă de dînsa.
-m trimis în acelaşi tim' celor două surori ale mele cîte o sută de lire. 2u duceau li'să, dar nu erau
bo%ate. Bna era văduvă, iar cealaltă avea un bărbat care nu se 'urta cum trebuie cu dînsa. (rintre
cunoştin&ele şi rudele mele nu 'uteam %ăsi însă 'e cineva căruia să mă încumet a-i încredin&a cea
mai mare 'arte a averii mele şi să 'lec în ra"ilia, lăsînd totul în si%uran&ă în urma mea. 9i tocmai
fa'tul acesta mă necă$ea destul de mult.
0a un moment dat mă %îndeam c/iar să mă stabilesc cu totul în ra"ilia, unde eram naturali"at.
-numite c/estiuni reli%ioase mă stîn$eneau, făcîndu-mă să şovăiesc în fundul conştiin&ei. Totuşi nu
reli%ia era cau"a care mă îm'iedica să 'lec acolo. +u'ă cum, cît stătusem în ra"ilia, nu am
're%etat să ado't 'e fa&ă credin&a lor, nici acum nu aş fi 're%etat. 2umai că în vremea din urmă şi
mai ales cît stătusem în insulă mă %îndisem, din cînd în cînd, mai temeinic la reli%ie şi %îndul de a
trăi şi a muri 'rintre catolici mă făcea să re%ret că ado'tasem credin&a 'a'istaşă şi să socot că nu
aceasta este cea mai bună credin&ă 'entru a muri în ea.
Totuşi, du'ă cum am s'us, nu aceasta mă îm'iedica să 'lec în ra"ilia, ci fa'tul că nu ştiam cui să
încredin&e" averea. (înă la urmă m-am /otărît să 'lec în -n%lia, unde s'eram să fac cunoştin&ă şi să
%ăsesc rude care să fie demne de încredere, şi de aceea m-am 're%ătit să mă duc acolo cu toată
averea.
1F6
5n vederea 'lecării acasă, unde trebuia să aran$e" lucrurile, am răs'uns mai întîi scrisorilor
'rimite, căci tocmai atunci 'orneau navele s're ra"ilia. -m răs'uns cum se cuvenea dărilor de
seamă, atît de cinstite, 'rimite de acolo am scris mai întîi stare&ului mănăstirii :fîntului -u%ustin,
mul&umindu-i 'entru drea'ta-i 'urtare. 0-am ru%at să re&ină banii dis'onibili, adică cei o't sute
şa'te"eci şi doi de moidores, din care cinci sute să fie dărui&i mănăstirii şi trei sute şa'te"eci şi doi
săracilor, el urmînd a face cele necesare şi îm'ărtăşin du-i dorin&a ca evlavioşii călu%ări să se roa%e
'entru mine şi ai mei.
- doua scrisoare de mul&umire a fost către cei doi e'itro'i, cărora le-am arătat recunoştin&a 'entru
dre'tatea şi cinstea lor. 2u le trimiteam nici un dar, căci erau 'rea bo%a&i ca să aibă nevoie de ceva.
5n sfîrşit i-am scris asociatului meu, recunoscîndu-i merite şi inte%ritatea şi mul&umindu-i că a
avut %ri$ă de a-mi s'ori averea. ?-am dat noi instruc&iuni cum să administre"e 'artea mea şi i-am
făcut cunoscut că îm'uternicisem 'e bătrînul că'itan să 'rimească tot venitul, în numele meu, 'înă
la noi dis'o"i&iuni. 5l asi%uram nu numai că doream să vin să-l văd, dar că doream să mă
statornicesc 'entru restul vie&ii acolo. 0a această scrisoare am adău%at un frumos dar, o mătase
italienească 'entru so&ia şi cele două fiice ale sale Naflasem de ?a fiul că'itanului că are două fiiceO,
a'oi două bucă&i de stofă en%le"ească de cea mai bună calitate, 'e care am reuşit s-o %ăsesc în
0isabona, cinci bucă&i de flanelă nea%ră şi nişte /orbote de )landra, de mare 're&.
+u'ă ce am orînduit toate treburile şi mi-am vîndut mărfurile, 'refăcîndu-le în bani, am înce'ut să
mă %îndesc cum să a$un% în -n%lia. +eşi eram destul de obişnuit cu marea, totuşi de data asta mi-
era silă să călătoresc 'e mare îns're -n%lia şi fără să ştiu de ce, această aversiune s'orea aşa de
mult, încît odată, deşi îmi îmbarcasem ba%a$ele 'entru a 'leca, mi-am sc/imbat %îndul, şi asta s-a
re'etat nu o dată, ci de două-trei ori.
3 adevărat că avusesem mare nenoroc în călătorii mele 'e mare şi 'oate că aceasta era 'ricina
'ent care mă îm'otriveam. 3 bine totuşi să dăm asculta îndemnurilor lăuntrice în anumite momente
şi mai al cînd sim&im 'uternic aceste imbolduri. +ouă din corăbiile cu care era să 'lec - 'e bordul
uneia îmi dusesem ba%a$ele, iar în 'rivin&a celeilalte vorbisem c că'itanul - au avut o soartă
cum'lită. Bna a fo ca'turată de al%erieni, iar alta a eşuat lîn%ă TorbaH to&i călătorii au 'ierit în
valuri, în afară de trei care au scă'at cu via&ă, astfel încît, cu oricare din ele aş 'lecat, soarta mea ar
fi fost crîncenă.
.înd i-am mărturisit bătrînului meu sfetnic îndoielile ce le aveam, acesta m-a îndemnat să nu
cumva sa mai 'lec 'e mare, ci, 'ornind 'e uscat la EroHne, să trec %olful iscaia s're 0a *oc/elle,
de unde 'uteam a$un%e uşor şi si%ur la (aris, iar de acolo la .alais şi +over. :au să mă duc la
Madrid şi a'oi 'rin )ran&a. Mi-era atît de teamă de mare, încît am ales calea aceasta din urmă,
/otărît să 'ornesc de-a lun%ul )ran&ei, drum ce 'ărea mult mai lun%, însă mai 'lăcut. 2u eram
%răbit şi nu îmi 'ăsa de c/eltuieli. unul meu 'rieten a mai convins 'e un tînăr en%le", fiul unui
ne%ustor din 0isabona, să-mi &ină tovărăşie. -m mai %ăsit a'oi doi ne%ustori en%le"i şi doi
'ortu%/e"i, care mer%eau însă numai 'înă la (aris. 3ram în total şase inşi şi aveam cinci servitori,
căci cei doi ne%ustori şi cei doi 'ortu%/e"i aveau cîte un sin%ur servitor ce slu$ea la doi, ca să-l
coste 'e stă'în mai ieftin. 3u am %ăsit un marinar en%le", 'e care l-am an%a$at să mă înso&ească, în
călătorie ca servitor, căci @ineri era 'rea străin ca să mă 'oată slu$i sin%ur 'e drum.
-stfel am 'lecat din 0isabona. 3ram cu to&ii bine ec/i'a&i şi bine înarma&i, alcătuind o mică oştire.
M-a numit că'itanul lor, fiind cel mai în vîrstă, avînd tot$ odată şi doi slu$itori şi fiind ini&iatorul
acestei călători
2u v-am 'lictisit 'înă acum cu $urnalele de bord i nu vă voi 'lictisi nici acum cu vreun $urnal de
călătoi rie. +ar nu voi uita să 'ovestesc anumite 'ă&anii avu în această călătorie %rea şi obositoare.
.înd am a$uns în Madrid, fiind cu to&ii străini, am dorit să rămînem cîtăva vreme ca să vedem
curtea :'aniei şi tot ce merita să fie vă"ut. @ara fiind 'e sfîrşite, nu am mai întîr"iat mult, 'ornind
'rin mi$locul lui octombrie. .înd am a$uns s're /otarele 2avarei, am fost înştiin&a&i în mai multe
oraşe de 'e drum că dincolo, de 'artea france"ă a mun&ilor, că"use atîta "ă'adă, încît mul&i călători
fuseseră nevoi&i să se întoarcă la (am'eluna, du'ă ce încercaseră în "adar să treacă mun&ii.
.înd am a$uns noi înşine la (am'eluna, ne-am dat seama că avuseseră dre'tate. )ri%ul era de
nesuferit, mai ales 'entru unul ca mine, obişnuit cu clima caldă, în care nu avusesem nevoie de 'rea
1FI
multă îmbrăcă minte. 5ntr-adevăr era mai mult dureros decît sur'rin"ător ca du'ă ce cu "ece "ile
înainte, în .astilia vec/e vremea fusese nu numai caldă, dar c/iar toridă, aci să te 'omeneşti în
bătaia vîntului as'ru al (irineilor unde era un fri% nesuferit, de-mi de%erau mîinile şi 'icioarele.
ietul @ineri s-a s'eriat %ro"av cînd a vă"ut mun&ii aco'eri&i de "ă'adă şi a sim&it fri%ul, de care
nu ştiu 'înă atunci în via&a sa.
.olac 'este 'u'ă"ă, cînd am a$uns la (am'eluna continua să nin%ă aşa de a'ri% de nesfîrşit, încît
lumea "icea că iarna venise înain de vreme. +rumurile, care erau 'roaste şi înainte, acu nu mai
'uteau fi folosite. 2ăme&ii erau 'e alocuri atît de mari şi omătul atît de moale, încît 'uteam fi
în%ro'a&i de vii.
-m stat nu mai 'u&in de două"eci de "ile în (am'eluna. @ă"înd că nu e vorba ca tim'ul să se
îndre'te Na fost cea mai %rea iarnă care s-a cunoscut vreodată în 3uro'aO, am 'ro'us să ne
întoarcem la )ontarabia, iar de acolo să luăm corabia s're ordeau6, căci drumul este foarte scurt.
5n tim' ce ne sfătuiam, au sosit 'atru %entlemani france"i, care, fiind o'ri&i la trecătorile france"e,
'recum noi fuseserăm la cele s'aniole, %ăsiseră o călău"ă care-i condusese 'e lîn%ă /otarele
0an%uedocului, străbătînd &inutul şi trecînd mun&ii 'e drumuri neîn"ă'e"ite. ?ar unde au %ăsit
"ă'adă mai multă, era destul de în%/e&ată .a să-i &ină 'e ei şi caii lor.
-m trimis du'ă această călău"ă, care ne-a fă%ăduit să ne conducă 'e aceleaşi drumuri, neavînd a
ne teme de /ac/i&ele viforni&elor, dar cu condi&ia să fim bine înarma&i îm'otriva fiarelor. <.înd
"ă'ada-i mare - ne-a s'us el - lu'ii flămîn"i obişnuiesc să a'ară la 'oalele mun&ilor, văile fiind
aco'erite cu omăt..= ?-am răs'uns că sîntem 're%ăti&i îm'otriva acestor fiare, dar nu şi îm'otriva
lu'ilor cu două 'icioare, des're care au"isem că sîn& destui de mul&i 'rin aceste locuri, şi în s'ecial
îns're )ran&a. 2e-a asi%urat că nu e6istă 'rime$die de acest fel 'e drumul 'e care ne duce. 2e-am
/otărît să 'lecăm cu el. -u 'ornit cu noi şi al&i dois're"ece %en-tlemanii ou servitorii lor, unii
s'anioli şi al&ii france"i, care încercaseră să treacă mun&ii şi fuseseră nevoi&i să se întoarcă.
-m 'lecat din (am'eluna la cincis're"ece noiembrie şi, într-adevăr, mare mi-a fost mirarea
vă"înd că, în loc de a mer%e înainte, %/idul ne întoarce 'e acelaşi drum 'e care venisem de la
Madrid, cam cu două"eci mile, şi cînd, du'ă ce am trecut două rîuri şi am a$uns într-o cîm'ie, am
%ăsit iarăşi o climă caldă şi nici urmă de omăt. .otind s're st!n%a, ne-am a'ro'iat din nou de mun&i
'e un alt drum. .u toate că stîncile şi 'ră'ăstiile 'e lîn%ă care mer%eam erau înfricoşătoare, călău"a
a făcut o seamă de întorsături şi ocoluri şi ne-a condus 'e 'oteci întortoc/eate, astfel încît am trecut
'e nesim&ite înăl&imile mun&ilor, fără să mai întîlnim co%eamite "ă'e"i. -'oi, 'e neaşte'tate, el ne-a
arătat 'rovinciile roditoare şi 'lăcute ale 0an%uedoc-ului şi ale Easconiei, întin"îndu-se în
de'ărtare ver"i şi înflorite. Mai aveam încă drumuri %rele de trecut 'înă să a$un%em acolo. - nins
a'oi "i şi noa'te fără încetare şi am înaintat foarte 'u&in. .ălău"a ne îmbărbăta s'unîndu-ne că totul
se va sfîrşi în curînd. .oboram "ilnic şi ne îndre'tam mai mult s're nord.
5ntr-o "i, cam cu două ceasuri înainte de căderea no'&ii, 'e cînd călău"a o luase ceva mai înainte &i
nu o 'uteam vedea, 'e neaşte'tate s-au ivit dintr-o 'otecă mai scufundată, la mar%inea 'ădurii, trei
'ocitanii de lu'i şi du'ă ei un urs. +oi dintre lu'i s-au re'e"it la călău"ă, care se %ăsea la $umătate
milă înaintea noastră.
+acă s-ar fi aflat mai de'arte, omul ar fi fost cu si%uran&ă sfîşiat înainte de a-i 'utea veni în a$utor,
căci un lu' sărise la cal, iar altul îl atacase atît de nă'rasnic 'e om, încît acesta nici nu a mai avut
ră%a" şi nici 're"en&a de s'irit să scoată 'istolul, ci a înce'ut să stri%e către noi cît îl &inea %ura.
0-am trimis de%rabă 'e @ineri, slu$itorul meu care călărea alături de mine, să vadă ce se 'etrece.
.înd a vă"ut călău"a, el a stri%at la fel de tare; <4 stă'îne, stă'îne dar, îndră"ne& cum era, s-a
a'ro'iat de bietul om şi de îndată a scos 'istolul şi a tras în ca'ul lu'ului care îl ataca. E/idul a
avut noroc de @ineri, căci acesta era obişnuit din &ara lui cu lu'ii şi nu s-a dat îna'oi cînd i-a vă"ut
oricare dintre noi ar fi tras mai de de'arte 'oate, fără a nimeri lu'ul sau riscînd să îm'uşte c/iar
călău"a.
0ucrul acesta era de a$uns să în%ro"ească şi 'e unul mai cura$os decît mine, şi de bună seamă că
ne-a alarmat 'e to&i, mai ales că, du'ă detunătura 'istolului lui @ineri, am au"it din amîndouă
'ăr&ile cele mai sălbatice urlete de lu'i. L%omotul, am'lificat de ecoul mun&ilor, î&i dădea im'resia
că ar e6ista un număr nesfîrşit de fiare şi 'oate că într-adevăr erau destui lu'i 'rin 'rea$mă, ca să
1FJ
avem motive de în%ri$orare. +u'ă ce @ineri a ucis lu'ul, celălalt, care îşi înfi'sese col&ii în cal, i-a
dat drumul, luînd-o la fu%ă, şi asta fără a-i fi făcut vreun rău animalului, căci fiara îl a'ucase de ca'
şi col&ii se o'riseră în curelele că'e&elei. .ălău"a însă fusese muşcată de bra& şi ceva mai sus de
%enunc/i şi, deşi se a'ărase 'e cît 'utuse, că"use din şa din 'ricina calului care se s'eriase cînd
@ineri a tras şi a ucis lu'ul.
4ricine îşi 'oate înc/i'ui că, au"ind descăreîndu-se 'istolul lui @ineri, ne-am %răbit cu to&ii să
dăm 'inteni cailor, aler%înd la fa&a locului 'e cît ne în%ăduia drumul foarte anevoios 'rin locurile
acelea. .înd am trecut de 'erdeaua de co'aci care ne stîn$enea vederea, ne-am dat seama ce se
întîm'lase şi cum @ineri a$utase bietei călău"e, dar nu am ştiut la înce'ut ce animal omorîse.
1FM
Capitolul 44
LU!TA DINTRE %INERI ŞI UN UR. NE RĂ"BOIM CU LU!II. OIREA CU BINE ÎN
AN$LIA+ UNDE MĂ TATORNICEC ŞI MĂ ÎNOR.
2iciodată nu s-a 'omenit o lu'tă mai năstruşnică decît aceea ce a urmat între @ineri şi un urs care
ne-a /ără"it tuturor celor de fa&ă cea mai mare desfătare ce se 'oate înc/i'ui, cu toate că la înce'ut
fusesem uimi&i şi ne temeam, 'entru soarta lui @ineri. +acă ursul este o fă'tură %reoaie şi stîn%ace
şi nu o 'oate "bu%/i ca lu'ul, care este iute şi uşor, în sc/imb are două însuşiri care cîrmuiesc
îndeobşte ac&iunile sale. Mai întîi, cît 'riveşte oamenii, care nu constituie 'ro'riu "is 'rada lui, dacă
îl lasă în 'ace, acesta nu-i atacă. Trebuie totuşi să ai %ri$ă să te 'or&i foarte 'oliticos cu el, să-l laşi
să treacă înainte, căci este un domn foarte dră%u&, care nu se dă în lături nici în fa&a unui 'rinci'e.
+acă-&i este cu adevărat teamă de el, atunci e mai bine să cau&i un alt drum şi să-&i ve"i de treabă.
.îteodată, dacă te o'reşti şi te ui&i &intă la el, ia atitudinea aceasta ca un <afront=, iar dacă te 'une
dracul să dai în el, fie c/iar cu un be&işor sub&ire cît de%etul, se simte $i%nit şi atunci lasă totul la o
'arte şi se ră"bună, vrînd să aibă satisfac&ie în această c/estiune de onoare. -ceasta este 'rima lui
virtute. .ealaltă este că, dacă a fost odată $i%nit, nu te mai lasă nici "iua, nici noa'tea 'înă nu se
răfuieşte cu tine şi are răbdare să-&i vină de /ac.
@ineri salvase călău"a şi tocmai o a$uta să încalece cînd noi am a$uns la fa&a locului. 4mul era
rănit şi foarte s'eriat. +eodată am vă"ut ieşind din 'ădure un urs, o mata/ală de urs cum nu mai
vă"usem alta. To&i eram oarecum sur'rinşi, numai @ineri, îndată ce a vă"ut di/ania, a luminat de
bucurie şi 'lin de cura$ a "is de trei ori; <4, 4, 48=, arătînd namila. <4, stă'îne, dă-mi voie să strîn%
la el mîna, să ve"i cum fac voi rîde&i8=
3ram foarte mirat vă"îndu-l atît de vesel; <2ătărăule, are să te mănînce8= <(e mine nu mănînce.
3u măninc 'e el eu fac voi rîde&i. :ta&i aici şi rîde&i8= :-a aşe"at $os, şi-a scos într-o cli'ă ci"mele şi
'unîndu-şi o 'erec/e de o'inci 'e care le avea în bu"unar, a dat că'ăstrul celuilalt servitor şi a
"burat iute ca vîntul.
Brsul îşi vedea a%ale de drum şi nu avea c/ef să su'ere 'e nimeni, 'înă ce @ineri, a'ro'iindu-se
de el, l-a stri%at, ca şi cum ursul l-ar fi 'utut în&ele%e; <-scultă, /ei, ascultă8 3u vreau vorbesc cu
tine8= 2oi urmăream totul de la de'ărtare, căci acum, du'ă ce coborîsem 'ovîrnişul Easconiei.
-$unsesem într-o 'ădure întinsă, unde 'ămîntul este neted şi lasă oc/iului libertate, deşi are mul&i
co'aci risi'i&i ici şi colo.
@ineri a a$uns ursul din urmă şi, luînd de $os un 'ietroi, l-a aruncat în el, lovindu-l în ca'. +ar nu
i-a făcut nici un rău, ca şi cînd ar fi aruncat 'iatra într-un 'erete. @ineri şi-a atins astfel &elul, căci
ştren%arul era atît de neînfricat, încît o făcuse cu sco'ul ca ursul să-l urme"e şi, cum s'usese el, să
ne facă să rîdem. 5ndată ce fiara a sim&it lovitura şi l-a vă"ut, s-a întors din drum şi a venit du'ă el
cu 'aşi mari şi suflînd într-un ritm foarte ciudat, de 'arcă ar fi fost un cal în %alo'. @ineri a luat-o la
fu%ă s're noi, de 'arcă ar fi căutat a$utor, astfel că noi to&i ne-am /otărît să tra%em deodată în urs şi
să-l salvăm. 3ram furios că atrăsese ursul s're noi, cînd acesta îşi vedea de treabă, a'ucînd 'e alt
drum. Mai mi-era neca" şi că adusese ursul îns're noi şi a'oi el o ştersese din fa&a fiarei.
+e aceea i-am stri%at; <2e%/iobule, aşa în&ele%i tu să ne faci să rîdem7 @ino îndată şi ia-&i calul,
să 'utem tra%e în urs8=
@ineri m-a au"it şi mi-a răs'uns; <2u îm'uşca8 2u îm'uşca8 :tai liniştit, va fi mult rîs8= 9i
fiindcă era mult mai s'rinten decît ursul, făcînd cîte doi 'aşi de fiece 'as al ursului, @ineri a cotit-o
'e neaşte'tate şi, "ărind un ste$ar mare, ne-a făcut semn să-l urmărim. Erăbind 'asul, s-a că&ărat
uşor în co'ac, lăsînd 'uşca $os. Brsul s-a a'ro'iat îndată de co'ac în tim' ce noi îl urmăream de la
distan&ă. (rimul lucru ce a făcut a fost să se o'rească, să miroasă 'uşca, lăsînd-o să "acă acolo, şi
a'oi s-a urcat în co'ac ca o 'isică, cu toate că era coşco%eamitea mata/ală. 3ram uluit de nebunia
slu$itorului meu şi 'entru nimic în lume nu %ăseam nimic de rîs. @ă"înd că ursul se ca&ără în co'ac,
ne-am a'ro'iat cu to&ii.
.înd ne-am a'ro'iat de co'ac, am vă"ut că @ineri trecuse la ca'ătul unei cren%i mai %roase şi
ursul venea s're el. .um ursul a a$uns în 'artea mai sub&ire a crăcii, @ineri i-a stri%at; <#a, acum
11F
învă& 'e tine sa $oci ca ursul8= 9i a înce'ut să sară şi să scuture craca. Brsul a trebuit şi el să se
"băn&uie, dar s-a o'rit curînd, înce'înd să se uite îna'oi, ca să vadă cum s-ar 'utea întoarce. -tunci
am rîs şi noi din toată inima, dar @ineri nu terminase. @ă"înd că ursul stă liniştit, i-a sîri%at ca şi
cum namila ar fi ştiut en%le"eşte; <.e7 2u vrei mai a'roa'e7 *o% vino mai a'roa'e.= 9i s-a o'rit
din sărituri şi din "%îl&îirea crăcilor, iar ursul, ca şi cînd ar fi în&eles ce i-a "is, a mai făcut doi 'aşi
înainte. @ineri a înce'ut din nou să sară, iar fiara s-a o'rit.
2e %îndeam că e tim'ul să tra%em, lovindu-l la ca', şi i-am stri%at lui @ineri să stea liniştit ca să
tra%em în urs. +ar el a stri%at cu toată serio"itatea; <4, ro%, ro%, nu îm'uşca8 3u face asta a'oi=.
(entru a scurta 'ovestea, @ineri l-a mai scuturat mult şi bine, iar ursul se &inea atîta de sfios, încît
ne-am 'ră'ădit de rîs. 2u ne dumeream însă ce vrea să facă omul. 0a înce'ut credeam că vrea să-l
dea $os, dar am vă"ut că ursul era 'rea şiret ca să coboare. )iara nu se ducea s're vîrful crăcii, de
unde 'utea fi mai lesne dat $os, ci se &inea bine cu %/earele şi nu ne 'uteam înc/i'ui ce va urma.
@ineri ne-a scos imediat din îndoială, căci, vă"înd că ursul se &ine bine 'e cracă şi nu 'oate fi
convins să înainte"e, i-a stri%at; <Tu nu vii, bine, vin eu=. 9i @ineri s-a lăsat s're ca'ătul crăcii, care
s-a îndoit 'înă ce a a$uns a'roa'e de 'ămînt. -tunci a sărit $os, a dat fu%a şi a luat 'uşca. <ine,
@ineri, ce vrei să faci; acum7 +e ce nu-l îm'uşti7= <2u, încă nu. +acă îm'uşc acum, nu ucid. 3u
aşte't voi rîde&i încă.=
9i astfel a şi făcut. .înd ursul a vă"ut că-i 'lecase duşmanul, s-a întors de 'e craca unde stătuse,
'ăşind foarte tacticos, măsurîndu-şi fiece 'as şi mer%înd de-a-ndaratelea 'înă a a$uns la trunc/iul
co'acului. +e aici s-a dat $os tot de-a-ndaratelea, &inîndu-se cu %/earele de scoar&ă şi făcînd alene
fiece 'as.
5n cli'a în care a dat să 'ună 'iciorul 'e 'ămînt, @ineri s-a a'ro'iat, i-a 'us 'uşca la urec/e şi a
tras, lăsîndu-l mort 'e loc. :-a întors a'oi s're noi să vadă clacă rîdem şi cînd ne-a vă"ut înveseli&i,
l-a a'ucat şi 'e el rîsul şi a s'us; <-şa omorîm urşi la noi8= <+ar cum o face&i cînd voi nu ave&i
arme7= l-am întrebat. <2u avem 'uşcă, dar este arcuri mult mari.=
(etrecusem într-adevăr foarte bine, dar ne %ăseam totuşi în mi$locul 'ădurii cu călău"a %rav rănită
şi nu 'rea ştiam ce să facem. 2u 'uteam uita urletul lu'ilor şi, într-adevăr, în afară de "%omotele ce
le-am au"it odată 'e coastele -fricii şi des're care am 'omenit, 'ot s'une că niciodată nu am au"it
ceva mai înfiorător.
-ceste lucruri şi fa'tul că se a'ro'ia noa'tea ne-au făcut să ne %răbim, căci altfel am fi luat 'ielea
namilei, aşa cum dorea @ineri, şi care merita să o 'ăstre"i. Mai aveam însă trei le%/e de mers şi
călău"a ne "orea, aşa că am 'ornit-o.
+rumul era încă aco'erit de "ă'adă, dar nu adîncă şi 'rime$dioasă ca în mun&i. )iarele, mînate de
foame, coborîseră din 'ădure du'ă 'radă, cum am au"it mai tîr"iu. -u adus multă 'acoste în sate,
unde au ucis cai şi oi, ba c/iar cî&iva oameni.
Mai trebuia să trecem 'rintr-un sin%ur loc 'rime$dios şi călău"a ne-a s'us că, dacă am căuta locul
cu cei mai mul&i lu'i din &ară, aici l-am %ăsi. 3ra vorba de o 'oiană în 'lin codru şi a'oi de o
strun%ă lun%ă şi în%ustă, 'e care trebuia să o străbatem ca să scă'ăm de 'ădure şi să a$un%em în
satul menit 'o'asului.
(e înserate am intrat în 'ădure şi am a$uns curînd într-o 'oiană. (e drum nu am "ărit decît vreo
cinci lu'i, trecînd %răbi&i în şir ca şi cînd s-ar fi dus du'ă 'radă. 2ici nu s-au sinc/isit de noi şi au
dis'ărut într-o cli'ă. @ă"înd aceasta, călău"a noastră ne-a ru%at să fim 're%ăti&i, căci în curînd se
vor ivi şi al&ii.
2e-am 're%ătit armele şi eram cu oc/ii în 'atru. 2u am vă"ut însă lu'i 'înă ce nu am străbătut
'ădurea aceea, care &inea a'roa'e o $umătate de le%/e, şi am a$uns în 'oiană. 4dată acolo, am avut
ce vedea. Mai întîi am dat 'este leşul unui cal, adică al unui biet cal, 'e care îl uciseseră lu'ii, şi
'este cel 'u&in vreo dois're"ece lu'i la treabă. 2u se 'utea s'une că lu'ii mîncau din acest leş, ci
mai curînd că îi cură&au oasele, de oarece carnea o şi /ă'ăiseră. 2u am căutat cîtuşi de 'u&in să
tulburăm 'ra"nicul fiarelor şi nici ele nu 'rea; ne-au luat în seamă. @ineri voia să tra%ă, dar l-am
îm'iedicat. ănuiam că în curînd vom avea destul de furcă.
9i într-adevăr, nu trecuserăm de $umătatea 'oienii, cînd am au"it urlete %roa"nice de lu'i, în
'ădurea din stin%a noastră, şi îndată am "ărit o /aită de vreo suta de lu'i ce veneau de-a dre'tul
111
s're noi, unii din ei în şiruri re%ulate, ca o oştire condusă de ofi&eri încerca&i. 2u ştiam ce să facem,
dar ne-am dat 'e loc seama că sin%ura cale de a-i înfrunta era să ne strîn%em cu to&ii cît mai a'roa'e
aşa ne-am orînduit şi, ca să nu fie 'rea mari intervalele între noi, am 'oruncit ca fiecare al doilea
dintre noi să tra%ă la rînd şi a'oi să tra%ă ceilal&i, iar dacă lu'ii vor continua să înainte"e, cînd vor
termina cu 'uştile, să stea %ata cu 'istoalele, căci aveam fiecare cîte două. -stfel numai trei din noi
eram în stare să tra%em şase salve o dată. +ar 'entru moment nu a fost necesar, căci la 'rima salvă
duşmanul s-a o'rit, s'eriat de foc şi detunătură.
(atru din ei, lovi&i în ca', s-au 'răbuşit al&ii au fost răni&i şi au 'lecat sîn%erînd, cum ne-am dat
seama du'ă urmele lăsate în omăt. :-au o'rit într-adevăr, dar nu s-au retras imediat.
-mintindu-mi că au"isem odată cum că, 'înă şi 'e cele mai fioroase fiare, vocea omenească le
ba%ă în s'erie&i, am dat ordin între%ului %ru' să c/iuie cît mai tare. -m constatat că cele au"ite nu
erau cu totul false, căci lu'ii înce'ură să dea îna'oi şi să 'lece din fa&a noastră. -tunci am 'oruncit
să se tra%ă a doua salvă, du'ă care $ivinele au luat-o la fu%ă şi s-au 'ierdut în 'ădure. -ceasta ne-a
dat ră%a"ul de a ne încărca în %rabă armele şi, ca să nu 'ierdem vremea, am 'ornit înainte. +ar abia
ne-am încărcat 'uştile şi am 'ornit, că deodată am au"it un "%omot asur"itor, venind din 'artea
stîn%ă a 'ădurii, ceva mai de'arte în drumul nostru.
:e înno'ta şi lumina se risi'ea în%reunîndu-ne situa&ia. L%omotul creştea şi în curînd am au"it
desluşii urletele acestor fă'turi ale iadului. +eodată am "ărit vreo trei /aite de lu'i, una la stîn%a
noastră, alta în s'atele nostru şi alta în fa&ă, voind 'arcă să ne îm'resoare. +ar 'entru că nu ne
atacau, ne-am vă"ut deocamdată de drum, îndemnînd caii să mear%ă cît mai re'ede, dar calea fiind
anevoioasă, ei se &ineau doar într-un tra' stăruitor. 5n felul acesta am a$uns să "ărim mar%inea
'ădurii, de unde aveam să dăm într-o 'oiană. +eodată, într-un luminiş al codrului, am au"it
bubuitul unei 'uşti şi, 'rivind într-acolo, am "ărit un cal cu şa şi frîu "burînd ca vîntul, urmărit de
şais're"ece sau şa'tes're"ece lu'i în %oană nebună. .alul fu%ea mai iute, dar nu 'utea &ine mult,
astfel că a şi fost a$uns, fără îndoială, 'înă la urmă.
(riveliştea era cu adevărat înfiorătoare. .ălărind s're mar%inea 'ădurii, am %ăsit acolo leşurile a
doi oameni şi al unui cal, sfîşiate de cum'litele fiare. Bnul din oameni trăsese 'esemne cu arma,
care "ăcea încă fume%înd alături de el. 4mul fusese 'e $umătate mîn cat, căci îi li'sea ca'ul şi
'artea de sus a tru'ului. )a'tul ne-a îns'ăim!ntat crunt şi nu ştiam ce să facem. )iarele însă ne-au
arătat ce să facem, căci s-au strîn re'ede în $urul nostru, aşte'tîndu-şi 'rada, şi cred că erau în
număr de trei sute.
+in fericire am "ărit a'roa'e de intrarea în 'ădure nişte buşteni tăia&i de anul trecut şi lăsa&i acolo
s're a fi cură&a&i. -m dus mica mea oştire între aceşti buşteni şi, aşe"îndu-ne cu to&ii îndărătul unui
buştean mai lun%, ne-am a'lecat ca du'ă un 'ara'et a'oi ne-am orînduit în triun%/i, &inînd caii la
mi$loc. -şa am făcut şi bine am făcut, căci niciodată nu s-a 'omenit un mai furios atac decît acela
'e care fiarele sălbatice l-au de"lăn&uit îm'otriva noastră. :-au a'ro'iat cu un fel de mîrîit şi s-au
aburcat 'este buşteanul care ne servea, du'ă cum am s'us, dre't 'ara'et, %ata să se re'eadă asu'ra
'ră"ii. :e 'are că această furie a $ivine lor se datora mai ales fa'tului că vedeau caii îndărătul
nostru. .ăci caii sînt 'rada care ?e 'lace cel mai mult -m dat ordin oamenilor să tra%ă din nou,
numai cîtd unul din doi, şi au &intit cu atîta si%uran&ă, încît de la 'rima salvă au ucis mai multe
$ivine. - fost însă nevoie să tra%em fără contenire, căci $ivinele se aruncau fără 're%et asu'ra
noastră, cele din s'ate îm'in%îndu-l 'e cele din fa&a lor.
0a a doua salvă ni s-a 'ărut că s-au o'rit 'u&in nădă$duiam că vor 'leca, dar într-o cli'ă s-au ivit
al&i lu'i. -m tras din nou cu 'istoalele, uci%înd şa'tes're"ece sau o'ts're"ece şi bete%ind de două
ori 'e atî&ia, dar se nă'usteau într-una asu'ra noastră. Mi-era să nu is'răvim 'rea curînd muni&iile,
aşa că am c/emat 'e servitorul meu, nu 'e @ineri - căci acesta se îndeletnicea cu încărcarea armelor
- şi, dîndu-i un cornet cu 'raf de 'uşcă, i-am 'oruncit să-l 'resare de-a lun%ul buşteanului.
- făcut totul 'recum i-am s'us şi a avut tim'ul să se retra%ă cînd $ivinele au dat năvală la buştean
urcîndu-se 'e el. -m tras cocoşul unui 'istol neîncărcat şi, cu scînteia lui, am dat foc 'rafului.
0u'ii care se %ăseau 'e buştean au fost 'îrli&i şi arşi sau numai îns'ăimînta&i, şase sau şa'te dintre
ei că"înd sau mai 'recis sărind între noi, alun%a&i de tăria şi s'aima focului. (e aceştia i-am ucis
într-o cli'ă, iar restul, s'eria&i şi mai rău de %ro"ăvia luminii în noa'te - căci acum se făcuse noa'te
112
- s-au de'ărtat 'u&in de noi. -tunci am ordonat să se tra%ă ultima salvă cu 'istoalele. +u'ă aceasta
am i"bucnit cu to&ii în c/iote, la care lu'ii s-au întors şi au 'lecat. 2e-am re'e"it la vreo două"eci
de lu'i bete$i&i care se "băteau 'e loc, sfîrtecîndu-i cu săbiile. -şa cum ne-am aşte'tat, urletele
acestora au îns'ăimîntat într-atîta 'e ceilal&i lu'i, încît au fu%it şi ne-au lăsat în 'ace.
-m ucis în totul vreo şai"eci de lu'i şi dacă era "i ucideam şi mai mul&i. .îm'ul de lu'tă fiind
astfel cură&at, ne-am vă"ut şi noi de drum, căci mai aveam o le%/e bună de mers. -u"eam de
de'arte urletele nesă&ioaselor fiare 'rin 'ădure şi, de cîteva ori, ni s-a 'ărut ca le "ărim. (oate că era
numai o nălucire, căci strălucirea omătului ne orbea şi nu se vedea nimic desluşit, într-o oră am
a$uns în tîr%ul unde trebuia să 'o'osim. -colo lumea era s'eriată. .u o noa'te înainte, lu'ii şi
cî&iva urşi atacaseră localitatea. ?-am %ăsit 'e to&i locuitorii înarma&i, stînd de stra$ă "i şi noa'te
'entru a-şi 'ă"i nu numai vitele, ci şi via&a.
- doua "i diminea&ă, călău"a era atît de bolnavă şi cele două răni erau atît de dureroase, încît nu a
'utut mer%e mai de'arte. -stfel am fost nevoit să luăm altă călău"ă, care să ne ducă la Toulouse,
unde am dat de o climă caldă, de un &inut roditor şi 'lăcut, fără "ă'adă, fără lu'i sau $ivine
asemănătoare.
.înd ne-am 'ovestit 'ă&aniile, ni s-a s'us că este ceva foarte obişnuit în 'ădurea de la 'oalele
mun&ilor, mai ales atunci cînd "ă'ada aco'eră 'ămîntul. -u %ăsit că am avut o călău"ă foarte
îndră"nea&ă, căci s-a încumetat să ne ducă 'e acele drumuri în 'lină iarnă, şi se mirau cum de-am
scă'at cu via&ă.
-m fost as'ru do$eni&i cînd le-am 'ovestit că ne-am aşe"at în triun%/i şi am 'us caii la mi$loc, şi
ni s-a s'us că am riscat în 'ro'or&ie de cinci"eci la sută să 'ierim, căci tocmai vederea cailor i-a
a&î&at 'e lu'i, care se aşte'tau să le cadă caii în %/eare. .îteodată se tem de focul armelor, dar, fiind
nes'us de înfometa&i şi de furioşi, din această 'ricină %raba de a a$un%e la cai i-a făcut să
nesocotească 'rime$dia. +acă nu i-am fi stă'înit tră%înd mereu şi la urmă 'rin strata%ema de-a
a'rinde dîra aceea de 'raf de 'uşcă, cu %reu am fi scă'at de a nu fi sfîrteca&i. +acă rămîneam
linişti&i 'e cai şi tră%eam de-a-ncălarelea, lu'ii nu ar fi socotit caii ca un dre't al lor, ca în celălalt
ca". +e asemenea ne-au mai s'us la urmă că dacă noi am fi stat laolaltă şi le-am fi lăsat caii, ei ar fi
fost atît de a/tia&i să-i sfîşie şi să-i devore"e, încît am fi 'utut scă'a cu bine, mai ales că aveam cu
to&ii arme şi eram destui de mul&i.
2iciodată nu am sim&it 'rime$dia atît de a'roa'e ca atunci. @ă"înd în fa&a oc/ilor trei sute de
diavoli, care se nă'usteau urlînd asu'ra noastră, neavînd refu%iu sau adă'ost, ne credeam 'ierdu&i.
.red că nu aş mai dori să trec vreodată 'este aceşti mun&i. Mai de%rabă m-aş duce o mie de le%/e
'e mare c/iar daca ar fi să întîm'in cîte o furtună 'e să'tămînă.
2u am întîlnit nimic deosebit în trecerea mea 'rin )ran&a. -m călătorit de la Toulouse la (aris şi
a'oi, fără un 'o'as mai mare, s're .alais. -m debarcat cu bine la +over, la 1C ianuarie, du'ă ce
am călătorit 'e o vreme foarte as'ră.
-m a$uns la &inta călătoriei mele şi în scurt tim' am avut cu mine toată averea recîşti%ată, cecurile
aduse de mine fiindu-mi îndată 'lătite.
.ea mai bună sfătuitoare şi călău"ă mi-a fost bătrîna văduvă, oare nu ştia ce să mai facă 'entru
mine şi cum să mă mul&umească s're a-şi arăta recunoştin&a 'entru banii ce-i trimisesem. -veam
încredere de'lină în ea şi nu duceam %ri$ă de lucrurile mele. -m avut mare noroc, de la înce'ut şi
'înă la sfîrşit, de cinstea ne'ătată a acestei bune femei. Mă %îndeam să-i las averea în 'ăstrare şi să
'ornesc s're 0isabona, ca de acolo să 'lec mai de'arte în ra"ilia.
:e iveau însă - du'ă cum am arătat - 'iedici de ordin reli%ios, avînd îndoieli asu'ra temeiniciei
catolicismului, c/iar 'e vremea cînd trăisem de'arte, 'e insulă, în sin%urătatea aceea. 9tiam bine că
nu mă 'ot întoarce în ra"ilia decît dacă eram /otărît să îmbră&işe" fără şovăire această credin&ă.
+acă nu, trebuia să cad $ertfă 'rinci'iilor mele sau să mă las ucis de ?nc/i"i&ie 'entru credin&a mea.
+e aceea m-am /otărît să rămîn mai bine acasă şi să %ăsesc mi$locul de a is'răvi cu 'lanta&ia din
ra"ilia, fireşte s're folosul meu.
5n consecin&ă am scris bătrînului meu 'rieten de la 0isabona, care mi-a răs'uns că totul se 'oate
înde'lini foarte lesne. (ro'rietatea mea o 'uteam oferi s're cum'ărare moştenitorilor celor doi
e'itro'i, care, fiind bo%a&i şi trăind acolo, vor 'rimi cu dra%ă inima acest lucru. 3l credea că voi
113
'utea că'ăta 'entru 'lanta&ie cel 'u&in 'atru sau cinci mii de %albeni. -m fost de acord şt i-am dat
dis'o"i&ii să facă tot ce va crede de cuviin&ă în acest sco'.
+u'ă o't luni, cînd s-au întors corăbiile, mi-a scris că ne%ustorii au 'rimit oferta şi au trimis
trei"eci şi trei de mii de %albeni îm'uternicitului lor din 0isabona, ca să mi-i 'lătească.
0a rîndul meu am semnat actul de vîn"are în forma ce am 'rimit-o de la 0isabona şi l-am trimis
bătrînului meu 'rieten, care du'ă aceea mi-a trimis biletele de sc/imb în valoare de trei"eci şi două
de mii o't sute de %albeni 'entru 'ro'rietatea mea din ra"ilia, re&inînd o sumă care să asi%ure
venitul anual al celor o sută de moidores cuveni&i lui NbătrînuluiO 'e tot tim'ul vie&ii, şi a'oi cîte
cinci"eci de moidores fiului sau, bani 'e care îi fă%ăduisem acestora şi care urmau să fie 'lăti&i din
veniturile 'lanta&iei.
9i astfel am 'ovestit 'rima 'arte a unei vie&i 'line de întîm'lări şi aventuri, o via&ă cîrmuită de
voia 'roviden&ei şi atît de variată, cum nu se %ăsesc multe 'e lume. 5nce'ută în nenorociri, se
înc/eia îmr-un c/i' mult mai fericit decît se 'utea aşte'ta cineva.
4ricine ar 'utea crede că acum, cînd eram atît de înstărit, nu mai aveam de întîm'inat nici un fel
de risc. 9i într-adevăr aşa ar fi fost clacă nu ar fi intervenit alte îm're$urări. 3u însă eram menit unei
vie&i rătăcitoare. 2u aveam familie, nici multe rela&ii şi nici nu le%asem noi cunoştin&e, cu toate că
eram foarte bo%at. +eşi îmi vîndusem 'ro'rietatea din ra"ilia, nu 'uteam să o uit şi adesea mă
%îndeam s-o 'ornesc iarăşi într-acolo. Mai cu seamă nu-mi 'uteam domoli dorul de a-mi revedea
însula şi de a afla dacă bie&ii s'anioli a$unseseră cu bine acolo şi cum se 'urtaseră cu ei nemernicii
'e care îi lăsasem în insulă.
+ar buna mea 'rietenă, văduva, m-a sfătuit cu tot dinadinsul să nu o fac şi m-a înrîurit într-atîta,
încît tim' de a'roa'e şa'te ani nu am mai 'lecat în străinătate, în acest tim' am 'urtat de %ri$ă celor
doi ne'o&i ai mei, fiii fratelui meu. (e cel mai mare, care avea oarecare avere, l-am crescut ca 'e un
%entleman, lăsîndu-i şi o sumă de bani du'ă moartea mea, ca să-şi mărească 'ro'rietatea 'e care o
stă'înea. (e celălalt l-am încredin&at unui că'itan de corabie, ca să înve&e meseria, iar du'ă cinci
ani, vă"înd că este 'lin de îndră"neală, sim&itor şi bine în"estrat, i-am %ăsit o corabie bună şi l-am
trimis 'e mare. -cest băiat m-a atras a'oi şi 'e mine, bătrîn cum eram, în alte aventuri.
5ntre tim' m-am statornicit oarecum aici şi m-am însurat, şi asta nu s're 'a%uba şi nici s're
nemul&umirea mea. -m avut trei co'ii, doi fii şi o fiică dar nevasta mea murind şi ne'otul meu
venind acasă dintr-o călătorie 'lină de succes în :'ania, înclina&ia mea de a 'leca în străinătate,
'recum şi stăruin&a ne'otului au tras în cum'ănă, făcîndu-mă să mer% 'e corabia sa în -ntile ca
ne%ustor 'articular. -ceasta s-a 'etrecut în anul 16MC.
5n cursul acestei călătorii am vi"itat noua mea colonie din insulă. ?-am vă"ut 'e urmaşii mei,
s'aniolii, şi am aflat 'ovestea vie&ii lor şi a nemernicilor 'e care-i lăsasem acolo, cum aceştia iau
$i%nit la înce'ut 'e bie&ii s'anioli, cum s-au îm'ăcat, s-au certat, s-au unit şi s-au des'ăr&it şi cum,
în cele din urmă, s'aniolii au fost nevoi&i să folosească violen&a, s'unîndu-i, şi cît de cinstit s-au
'urtat fa&ă de ei s'aniolii. :e 'etrecuse acolo o întrea%ă 'oveste, care, dacă ne-am o'ri asu'ra ei,
am vedea că este 'lină de diverse şi minunate întîm'lări, aşa cum mi-au fost /ără"ite, mie
odinioară. (rintre aceste întîm'lări au fost şi bătăliile lor cu caraibii, care au venit de mai multe ori
în insula, 'recum şi îmbunătă&irile 'e care le-au adus urmaşii mei în insulă sau fa'tul că cinci dintre
ei s-au încumetat să se ducă 'înă 'e continent şi au adus 'ri"onieri de acolo, uns're"ece bărba&i şi
cinci femei, aşa încît, la sosirea mea, am %ăsit cam două"eci de co'ii în insulă.
-m stat acolo vreo două"eci de "ile, lăsîndu-le tot felul de 'rovi"ii necesare, mai ales arme,
'ulbere, %loan&e, /aine, unelte, 'recum şi doi lucrători aduşi cu mine din -n%lia, un tîm'lar şi un
fierar. 5n afară de aceasta am îm'ăr&it între%ul 'ămînt în loturi, 'ăstrîndu-mi însă eu 'ro'rietatea şi
dînd fiecăruia 'artea asu'ra căreia că"usem de acord. +u'ă ce am orînduit totul şi i-am ru%at sa nu
'ărăsească insula, am 'lecat.
+e acolo m-am dus în ra"ilia, de unde le-am trimis o corabie 'e care am cum'ărat-o şi 'e care
am îmbarcat mai mul&i oameni care să locuiască în insulă. 5n afară de 'rovi"ii le-am trimis şi şa'te
femei, 'e care le-am %ăsit 'otrivite fie 'entru a-i slu$i, fie 'entru a deveni so&iile acelora care ar dori
să le ia în căsătorie. .ît des're en%le"i, le-am fă%ăduit să le trimit femei din -n%lia, 'recum şi
mărfuri, dacă se vor îndeletnici ei înşişi cu 'lanta&iile, fă%ăduin&ă 'e care am 'utut-o &ine ceva mai
11C
tîr"iu. 3i s-au dovedit /arnici şi cinsti&i, du'ă ce au fost disci'lina&i şi şi-au avut 'ro'rietă&ile lor
'ro'rii se'arate de ale celorlal&i. +in ra"ilia le-am mai trimis celor din insulă cinci vaci, dintre
care trei cu vi&ei, 'recum şi nişte oi şi 'orci, care se înmul&iseră berec/et cînd am mai fost eu 'e-
acolo.
+ar toate acestea, îm'reună cu darea de seamă a c/i'ului în care trei sute de caribei au venit şi i-
au atacat 'e cei din insulă, 'ustiindu-le 'lanta&iile, şi cum ei s-au lu'tat cu to&i aceşti vră$maşi în
două rînduri, şi cum la înce'ut cei din insulă au fost învinşi şi unul din ei omorît, şi cum, în cele din
urmă, o furtună distru%înd 'iro%ile inamicilor, cei de 'e insulă au înfometat sau au nimicit restul
vră$maşilor şi au fost în stare a-şi redobîndi şi reînnoi 'osesiunea 'lanta&iilor, refăcîndu-şi via&a şi
rămînînd mai de'arte 'e insulă toate acestea, îm'reună cu o seamă de întîm'lări uimitoare din noile
mele aventuri, 'etrecute vreme de "ece ani, le voi 'ovesti altă dată.
11>
2-9T3*3- 9? 45*9?- M3-. 0- 24BW:(*3L3.3 -2? -M )BE?T +3 -.-:W
5M(*3B2- .B B2 .403E. (03.-*3- (3 M-*3 9? 2-B)*-E?B0. :-0@-*3- 3.#?-
(-TB0B? 9? +3-*.-*3- 052EW Y-*-M4BT#..................................................................1
.a'itolul ??..........................................................................................................................................6
(0W.BTW .W0WT4*?3 52 EB?233-. 52 *4?3 0- (?*-K?? +?2 :-03. )BE- 5M(*3-
B2W .B B2 W?-T M-B*.........................................................................................................6
.a'itolul ???.......................................................................................................................................11
.W0WT4*?- :(*3 :B+. LW*?M 2?9T3 :W0-T?.?. 5M(B9.-*3- B2B? 034(-*+.
:4:?*3- 52 *-L?0?-, B2+3 -M +3@32?T (0-2T-T4*. .W0WT4*?- :(*3
EB?233-. .4*-?- 2-B)*-E?-LW 52 +*3(TB0 B23? ?2:B03 (B:T??. T4T
3.#?(-TB0 (?3*3. :52T :?2EB*B0 :B(*-@?3KB?T4*...................................................11
.a'itolul ?@......................................................................................................................................1J
524TB0 (52W 0- .4*-?- 2-B)*-E?-TW (32T*B --? 0B- (*4@?L??03. E52+B*?
-:B(*- :?TB-K3? M303. .4*-?- :3 :.B)B2+W.........................................................1J
.a'itolul @........................................................................................................................................26
52.3( :W-M? :.*?B 52:3M2W*?03 L?02?.3 :-B <TB*2-0B0=. +?)3*?T3 (0-2B*?
(32T*B --M? )WB*? B230T3. 52.3( .42:T*B?*3- B23? .-:3. +3:.4(W*
E*523. .BT*3MB* 9? )B*TB2W...........................................................................................26
.a'itolul @?......................................................................................................................................32
3(-@- .4*W?3? -+B:- M-? -(*4-(3 +3 .4-:TW. 24? .-2T?TWK? +3
(*4@?L??. 4 *4-:.- K3:T4-:W. 402-@ +3 )*?-EB*?. @?:B0 .30
52)*?.49WT4* 9? :3*?4-:--M? .#?LB?2KW. :)52T- :.*?(-TB*W EW:?TW 52
0-+- B2B? M-*?2-*..............................................................................................................32
.a'itolul @??.....................................................................................................................................36
.3*.3T-*3- ?2:B03?. TBTB2, :T*BEB*?, 0WM5? 9? T*3:T?3 +3 L-#W*, T4-T3
:W0-T?.3, +-* 2?.? 4 B*MW +3 4M. (?:?.- :3 52T4-*.3 .B (B?. MW 52.#?+
52 .-:W (32T*B -24T?M(B0 (04?4:................................................................................36
.a'itolul @???....................................................................................................................................CF
.3- +3 - +4B- .3*.3T-*3 - ?2:B03?. (-(-E-0B0 (3 .-*3 0--M 52@WK-T :W
@4*3-:.W. +3:.4(3*?*3- B23? (W*K? 24? - ?2:B03?. *4-9T3 K3:T4-:3 9?
(W:W*? M-*?23. (*?2+3*3- 9? +4M3:-T?.?*3- B2B? ?3+.........................................CF
.a'itolul ?G......................................................................................................................................CC
*3B9?T- 52 40W*?T. M?T04.B0 +3 - -*+3 @-:303 +3 0BT. .42:T*B?*3- B23?
W*.?, (3 .-*3 2B -M (BTBT-4 5M(?2E3 0- -(W. .3*23-0- 9? (3:M3K?? :3
T3*M?2W. 5M*W.WM?2T3- :3 BL3--LW. -0T3 @39M?2T3 +?2 (?3? +3 -2?M-03.
........................................................................................................................................................CC
.a'itolul G........................................................................................................................................>F
5M(?2E -*.- (3 -(W 9? :52T (B*T-T .WT*3 0-*E. MW 52T4*. .B E*3B 0-
KW*M. :4M2B0 +?2 .-*3 :52T T*3L?T +3 4 @4.3 T-?2?.W.....................................>F
.a'itolul G?......................................................................................................................................>>
+3:.*?3*3- 04.B?2K3? M303 9? - 5M(*3TB*?M?04*. 4 -0-*MW 52E*4L?-
T4-*3. B*M3 +3 (-9? (3 KW*M. T4T )30B0 +3 (*3:B(B23*?.................................>>
.a'itolul G??.....................................................................................................................................6F
116
4 -*.W (3 M-*3. *3:TB*?03 B2B? 4:(WK +3 .-2?-0?. :(-?M-. .B(*?2: +3
:.5*W, MW 52-*M3L M-? T-*3. (39T3*- B2W (32T*B B2 24B +3(4L?T.......6F
.a'itolul G???....................................................................................................................................6>
.30 +3 -0 +4BWL3.? 9? T*3?03- -2 -0 93+3*?? M303 52 ?2:B0W. 52T502?*3-
.B .-2?-0??, :T*529? 52 TB*B0 B2B? )4. 0- B2 (*-L2?.. :52T #4TW*5T :W-?
2?M?.3:. (3 .3? .-*3 @4* M-? @32?. 4 .4*-?3 39B-TW 052EW ?2:B0W.
3G(3+?K?- (52W 0- 3(-@W. 24? (*4@?L??........................................................................6>
.a'itolul G?@....................................................................................................................................I1
B2 @?: 234?92B?T. .?2.? W*.? .B :W0-T?.? 0- KW*M. -0K? +4? :W0-T?.?
-+B9? :(*3 - )? +3@4*-K?. :-0@3L (3 B2B0. 50 2BM3:. @?23*? 9? 50 )-. :3*-
@?T4*B0 M3B............................................................................................................................I1
.a'itolul G@.....................................................................................................................................II
3+B.-*3- 0B? @?23*?. (B9.- M3-, )??2KW @?3 9? ?+40 (32T*B @?23*?. 52.3(3
:- @4*3-:.W 32E03L39T3. B2 +?-04E .B 30. +3:.*?3*3- .5T4*@- 4-M32?
-0? .-*3 T*W?3:. 52 K-*- 0B?........................................................................................II
.a'itolul G@?....................................................................................................................................J2
#4TW*5*3- +3 - M3*E3 (3 .42T?232T. @?23*? 9? .B M?23 .42:T*B?M 4
-*.W. :W0-T?.?? :4:3:. (3 M-0. :-0@WM @?-K- B2B? :(-2?40.
+3:.4(3*?M B2 :W0-T?. 03E-T 52 .-243 9? .-*3 :3 +4@3+39T3 - )? T-TW0
0B? @?23*?..................................................................................................................................J2
.a'itolul G@??..................................................................................................................................JM
9T?*? +3:(*3 :(-2?40?? .-*3 T*W?3:. (*?2T*3 :W0-T?.?. :(-2?40B0 9?
T-TW0 0B? @?23*? (03-.W :(*3 .42T?232T. 4 .4*-?3 32E03L3-:.W 52
-(*4(?3*3- ?2:B03?. 4 -*.W -+B.3 T*3? (*?L4-2?3*?. MW -*WT
(*?L42?3*?04*. (*?2-+3*3- *WL@*WT?K?04*...............................................................JM
.a'itolul G@???.................................................................................................................................M6
.4*-?- :3M2-0?L3-LW (32T*B .3? (03.-K? .B -*.-. 2?.? B2 *W:(B2:.
M-*?2-*?? @?2 52 -TBT4*B0 .304* (03.-K?. (*?2+3*3- 24B0B? 3.#?(-T 9?
.-(TB*-*3- .4*W?3?.........................................................................................................M6
.a'itolul G?G..................................................................................................................................1F3
(W*W:?*3- ?2:B03? 9? :4:?*3- 52 -2E0?-. 52 Y4*,:#?*3 -M -)0-T .W M?--B
MB*?T MB0K? +?2 )-M?0?3. +*BMB0 0- 0?:-42- (32T*B (*4(*?3TWK?03 +?2
*-L?0?-. 52T502?*3- .B B2 @3.#? (*?3T32. 23 52-(4?3M 52 -2E0?- (3
B:.-T. 0B(?? 23 ?3: 52 .-03..............................................................................................1F3
.a'itolul GG...................................................................................................................................11F
0B(T- +?2T*3 @?23*? 9? B2 B*:. 23 *WL4?M .B 0B(??. :4:?*3- .B ?23 52
-2E0?-, B2+3 MW :T-T4*2?.3:. 9? MW 52:4*..........................................................11F

11I