You are on page 1of 6

Droguri 20.04.

2013
C8

Analiza toxicologica
Izolarea
Izolarea derivatilor barbiturici din produsele biologice (sânge, urină, organe) se poate
realiza prin metode standard STAS-OTTO-OGIER. Reziduurile obtinute dupa evaporarea
solventilor oraganici pot fi albe, cristaline sau colorate datorita unor impuritati.
Identificare
• Reactii de precipitare
• Reactia Deniges- cu acidul sulfuric concentrat cu obtinerea unui precipitat amorf care in
timp cristalizeaza in forme caracteristice fiecărui derivate barbituric.
• Reactii de culoare, se bazeaza pe prezența gruparii amidice, care complexeaza metale ca
mercur, cobalt, cupru, rezultndt precipitate sau solutii colorate.
• Cromatografia pe strat subtire
• Cromatografia pe hartie: molecula de derivat barbituric formeaza cu cationul de argint in
mediul alcalin un complex argint-barbituric care fixeaza foarte energic rodamina B in solutie
apoasa si se obtin spoturi purpurii
Dozare
• Metoda spectrofotometrica. Derivatii barbiturici formeaza in mediu anhidru cu azotatul
de cobalt un complex colorat in violet.
• Met spectrofotometrică în UV – derivati barbiturici la un pH =10 au o absorbție minimă
la 255 nm.
Metaquaulona si mecloqualona sunt somnifere netoxicogene, nebarbiturice.





I I I .7. Droguri asemanatoare aflate sub control (designer drug)

Prin termenul de designer drug (droguri asemanatoare) se inteleg acele substante
semisintetice sau sintetice, asemanatoare celor supuse controlului international fabricate in
laboratoare clandestine si transformate usor fata de substantele aflate deja sub control. Este cazul
meperidinei, fentanynului si amfetaminelor. Aceste droguri sunt mai puternice/mai active decat
substantele de origine, puternic toxicomangine si deseori contaminate.
Aceste tipuri de droguri produc patru tipuri de efecte:
• In prima categorie intra drogurile ce distrug celulele creierului
• Categoria 2 –induc simptomele bolii Parkinson
• Categoria 3 ,4 -conduc la paralizie si respectiv la moarte (sunt droguri care au activitate
de 6000 de ori mai mare decat heroina si moartea se produce instantaneu).
Dintre produsele incluse in clasa drogurilor asemanatoare amintim:
• Produse inrudite cu fentanylul, care este un opiaceu de sinteza cu actiune rapida si efecte
intense care se utilizeaza in scopuri terapeutice ca anestezic si analgezic.
• Heroina sintetica, care are o provenienta ilicita.
• Produse analoage cu amfetamina.

I I I .8. Solventii organici si inhalantii

Care se gasesc in stare gazoasa la temperatura mediului ambiant, sunt compusi chimici
puternic volatili care actioneaza ca depresive a sistemului nervos central.
Cei mai des intalniti solventi organici sunt diluantii pentru vopsele, decapantii pentruu
coloranti, adezivii, benzina, kerosenul si alti produsi petrolieri inclusiv acetona, cloroformul.
Aceste substante sunt comercializate fara nici un fel de restrictie.
Substantele pot avea dupa caz efecte stimulente, inhibante, pierderea cunostintei sau
deces prin stop cardiac. Solventii sunt utilizati frecvent, concomitent cu ingerarea de
tranchilizante, somnifere ducând la multiple riscuri.

I I I .9. Tranchilizante minore

Constituie un grup de substante depresive si au aparut in practica medicala din anul 1950,
sunt utilizate pt efectul lor calmant si actiune anxiolitica. Ex: diazepanul, clorhidratul de
hidroxin, clordiazepoxid.
Sunt utilizate in terapeutica in tratarea persoanelor care sufera de anxietate, tensiune,
insomnie, convulsii dar si pt combaterea sevrajului. Intre tranchilizantele minore si celelalte
subst depresive ale SNC exista o toleranta si o dependenta incrucisata.

Cap V. Consecinte ale traficului si consumului de droguri

V.1. Cauzele consumului de droguri

Cateva dintre cele mai des intalnite motive pt care un om ajunge sa consume droguri sunt:
• Consumul de droguri poate fi vazut ca un lucru excitat si pt care ai nevoie de curaj
(nevoia adolescentului de a brava)
• Consumul pt a scapa de problemele zilnice (divortul parintilor, neglijenza din partea
parintilor sau probleme la scoala)
• Se iveste posibilitatea si tinerii incearca
• Consumul de droguri poate fi provocat de singuratete, de sentimente de inutilutate, de
lipsa respectului de sine sau a increderii de sine
Cauze externe:
• Anturajul sau grupul de prieteni dubiosi
• Nivelul educational si cultural redus
• Lipsa informatiilor sau informatii false despre droguri
• Disponibilitatea drogului


Principalele riscuri ale consumului de droguri sunt:
• Producerea unui accident sub influenta drogurilor
• Pot ingreuna sau bloca respiratia
• Supradoza accidentala poate duce la inconstienta sau chiar moarte
• Dependenta dupa o utilizare regulata
Drogurile pot provoca stari emotive necontrolate sau alte dereglari mentale. Ex. Cei care
iau heroina pt prima data au stari violente de rau.
Un utilizator de droguri ce incepe sa-si injecteze drogul poate dobandi infectii sau chiar
infectia cu HIV SIDA.
Simptome legate de consumul de droguri: ploape cazute, ochii rosii, pupile dilatate sau
contractate, modificari ale ritmului de somn, guturai, tuse slaba, dureri la nivelul toracelui,
depresie, retragerea din viata de familie, pierderea intersului fata de unele activitati pe care le
intragea inainte, lipsa de motivatie, plictiseala, letargie, lipsa de vlaga, pierderea memoriei
immediate, furt de bani, purtarea ochelarilor de soare in momente nepotrivite.

V.2. Riscuri pt sanatate
Variaza in functie de tipul de drog, modul de administrare, de statusul afectiv, fizic si
nutritional al consumatorului.
- Riscul cel mai mare a fost propagarea infectiei HIV, pt cei care administreaza droguri
prin injectare si impart cu alte persoane din grup acele si seringile contaminate.
- Consumul cronic de opiacee poate produce afectare hepatica, infectii si afectiuni
neurologice. Dependenta de opiacee, in special de heroina, se asociaza cu mortalitate, retard de
crestere fetala si pierderi de sarcina.
- Supradoza este principala cauza de deces prematur. Exista si alte cauze ale decesului:
soc anafilactic, endocardita, hepatita si o crestere la nivelul sinuciderilor.
- Benzodiazepinele sunt tranchilizantele cele mai des folosite chiar la doze terapeutice,
unele dintre ele pot induce obisnuinta si fenomene de sevraj.
- Decesul in cazul drogurilor deprimmante ale SNC poate sa apara in urma administrarii
accidentale sau voluntare a unei supradoze. In cazul crizelor de sevraj cu gravitate mare pot
aparea convulsii si o stare de rau epileptic. Consumul prelungit de sedative poate antrena
schimbări de personalitate si s-a demonstrat ca benzodiazepinele altereaza memoria si vigilenta.
- Fenomenele obisnuite produse de stimulente sunt insomnia, scaderea in greutate,
halucinatiile, psihoza si crizele cardiace. In cazul administratii intravenoase a amfetaminelor
poate sa apara deces prin stop cardiac, accidente cerebro-vasculare si septicemie. Psihoza
amfetaminica este principala maladie psihiatrica legata de folosirea acestor droguri. Aceasta
psihoza nu apare sistematic si e reversibila in perioada de abstinenta.
- Morbiditatea si mortalitatea asociata cocainei snt mai crescute in cazul produsului
injectabil fata de prizare. In cazul unei supradoze poate aparea deces prin stop cardiac sau
hemoragie cerebrala.
- Halucinogenele (LSD-ul) inuc in special psihoza acuta, stari depresive, precum si
simptome neurologice (convulsii sau tulburari de perceptii). Anumiti consumatori raman intr-o
stare psihotica si comportamentul lor nu se distinge de cel al unui schizofrenic cronic. Moartea
poate surveni accidental sau prin suicid atunci cand consumatorul se gaseste sub influenta
halucinogenului.
- Morbiditatea legata de consumul cronic de cannabis apare ca rezultat al obiceiului de a-l
fuma. Efectele sunt similare cu cele ale tutunului. Psihoza consecutiva prizarii canabisului este
reversibila si apare la mai putin de 1% din consumatori.
- Substantele utilizate prin inhalare pot produce moarte subita prin fibrilatie, asfixiere. In
caz de inhalare prelungita apar leziuni hepatice si renale si afectiuni ale maduvei osoase.
- Abuzul de droguri cauzeaza atat probleme comportamentale cat si sociale precum
suicid, accidente, abseintism, delicventa. Toxicomanii cronici au tendinta de a-si abandona
familia, scoala si au un cerc de prieteni in care se consuma droguri. De cele mai multe ori si
parintii respectivilor copii sunt ei insusi comsumatori de alcool si tranchilizante.