You are on page 1of 13

CAP. 2.

PREZENTAREA GENERALA A BAZINULUI
HIDROGRAFIC MURES
2.1 Delimitarea hidrografica si administrativa
Bazinul hidrografic Mures este situat in partea centrala si de vest a Romaniei si izvoraste
din
Carpatii Orientali (Depresiunea Giurgeului), Muntii Hasmasul Mare iar suprafata
azinului
hidrografic (inclusiv raul !er) este de "#$%& 'm" (%%,() din suprafata tarii)* +ana la
granita cu
,ngaria isi desfasoara alia pe o lungime de (-% 'm, fiind cel mai lung dintre raurile
interioare ale
tarii* Reteaua hidrografica codificata insumeaza (.# cursuri de apa si %&#-% 'm, adica
%$,( ) din
lungimea totala a retelei codificate a tarii si o densitate de &,$. 'm/ 'm" fata de &,$$ 'm/
'm" 0
media pe tara* 1ona cursului superior este delimitata de Depresiunea Giurgeului si
Defileul 2oplita
0 Deda, cursul mi3lociu este reprezentat de zona centrala a +odisului 2ransilvaniei, iar
zona cursului
inferior este delimitata de Muntii 4puseni, Carpatii Meridionali, Muntii Banatului si
Campia de
5est (intre 6ipova si granita cu ,ngaria)* !n 7ig* "*%* se prezinta reteaua hidrografica,
limitele de
3udet, orasele, caile ferate si drumurile din azinul hidrografic Mures, iar in taelul "*%*
caracteristicile administrative si demografice ale teritoriului azinului hidrografic Mures*
2aelul "*% Caracteristicile administrative si demografice ale teritoriului azinului
hidrografic
Mures
Nr.
crt.
Judetul Supr!t"
#$%2&
' d() *upr!t
t+tl pe ,.-.
P+pult(
#l+cu(t+r(&
' d() p+pult(
t+tl pe ,.-.
% 4la -"$$ "%,. $#"(8( %#,.
" 4rad "#98 %&,% "#$--" %8,&
$ Bihor:: %9 &,% 0 0
8 Bistrita0;asaud "9# &,. %&&$# &,9
9 Brasov %8$ &,9 "8(- &,%
- Caras0<everin %&( &,8 "#%$ &,%
( Clu3 %8-( 9," %8&-88 (,&
# Harghita $"-9 %%,9 %#%$%% .,&
. Hunedoara 9&"8 %(,( "..("& %8,#
%& Mures --.8 "$,- 9#&#9% "#,-
%% <iiu """- (,# %8"98. (,&
%" 2imis:: %%9 &,8 0 0
2O246 "#8&% %&& "&"-#%% %&&
: calculul s0a facut cu programul 4rcG!<
:: 3udetul respectiv nu are localitati in azinul hidrografic Mures
2.2 Hidrografia
4fluentii principali ai raului Mures sunt =
  Gurghiu= 6 > 9$ 'm? < > 9-$ 'm"
  4ries= 6 > %-- 'm? < > $&&9 'm"?
  ;ira3= 6 > #" 'm? < > -9% 'm"
  2arnave= 6 > "8- 'm? < > -"9$ 'm" , rezultata din unirea 2arnavei Mici (6 > %.- 'm? <
> "&(%
'm") cu 2arnava Mare (6 > ""$ 'm? < > $--- 'm")?
  4mpoi= 6 > 9( @m? < > 9(- 'm"
  <ees= 6 > .- 'm? < > %$&8 'm"
  <trei= 6 > .$ 'm? < > %.#$ 'm"*
PMBH MURES 2008 !"P. 2. PRE#E$%"RE" &E$ER"'" " B"#($U'U( H(DR)&R"*(!
MURES
(
PMBH MURES 2008 !"P. 2. PRE#E$%"RE" &E$ER"'" " B"#($U'U( H(DR)&R"*(!
MURES
#
+e langa azinul propriu0zis al Muresului, in administrarea Directiei 4pelor Mures a fost
cuprins si
azinul hidrografic !er (6 > -% 'm? < > 8"& 'm"), situat integral in zona Campiei 2isei*
Bazinul hidrografic Mures include in totalitate 3udetele Mures si 4la si partial 3udetele
Harghita,
Clu3, Bistrita0;asaud, Hunedoara, <iiu, 4rad si Brasov*
Reteaua hidrografica din cadrul azinului hidrografic Mures are densitate strins legata de
zonalitatea verticala a conditiilor fizico0geografice* Reteaua de rauri cu densitate mica,
su &,$
'm/'m", corespunde regiunilor de campie si dealuri, iar cea cu densitate mare corespunde
regiunilor
muntoase, unde creste pana la %0%,"& 'm/'m"* Repartitia densitatii retelei de rauri sufera
datorita
influentei conditiilor locale*
Muresul, al carui izvor propriu0zis se afla in sudul Depresiunii Gheorgheni, la o altitudine
de #9& m,
traverseaza forme variate de relief* Cursul sau se poate imparti in patru sectoare
caracteristice=
0Muresul superior, de la izvor pana la Deda, cu afluentii mai importanti = Belcina,
2oplita,
<alard, Rastolita
0Muresul mi3lociu, intre Deda si 4la !ulia, unde primeste afluentii mai importanti=
Gurghiu,
;ira3, 6ut, Comlod, +araul de Campie, 4rie, Geoagiu/2eiu, 2arnave si 4mpoi
0Culoarul Muresului inferior, intre 4la !ulia si 6ipova, avand afluentii cei mai
importanti=
<ees, Cugir, Geoagiu, <trei, Cerna si Bacia
0Muresul inferior, intre 6ipova si granita cu ,ngaria, unde a format un vast con de
de3ectie*
2.+ Relief,l
Datorita amplasarii sale, azinul hidrografic al raului Mures este constituit dintr0un
ansamlu
fizico0geografic variat (7ig* "*"), care determina o distriutie zonala, atat de la vest la est
cat si in
functie de treptele de relief a parametrilor meteorologici si hidrologici, eta3ati dinspre
centru spre
periferia azinului*
Relieful prezinta o mare varietate de la campie la munti (altitudinea minima este de (9 m,
la iesirea
din tara, in Campia de 5est, iar cea maAima de "9&.m, in Muntii Retezat)* 4proAimativ
"9) din
suprafata azinului revine muntilor, 99) dealurilor si podisurilor, %9) vailor si luncilor
si 9)
campiilor*
4nsamlul fizico0geografic se caracterizeaza prin eAistenta mai multor unitati de relief=
! ,nitatea Carpatica montana
!! ,nitatea +odisului 2ransilvaniei
!!! ,nitatea +iemontana
!5 ,nitatea de Campie
I U)(tte Crpt(c %+)t)
%* Carpatii Orientali
Caliman-Gurghiu-Harghita
4u altitudinea medie cuprinsa intre %"&&0%"9& m* Morfologic zona se caracterizeaza prin
prezenta
unor importante masive vulcanice, care in Caliman depasesc "&&& m*
4linierea nord0vest0sud0estica a principalelor aparate vulcanice a fost determinata de o
serie de
fracturi ma3ore, paralele cu aAa mediana a Carpatilor Orientali* !n toate masivele,
platourile de lava
sunt dominate de cupole vulcanice, prin denivelari relativ transante* Bste specifica
orientarea radiardivergenta
a retelei hidrografice la eAteriorul conurilor si radiar convergenta, in interiorul craterelor
mai largi*
PMBH MURES 2008 !"P. 2. PRE#E$%"RE" &E$ER"'" " B"#($U'U( H(DR)&R"*(!
MURES
.
PMBH MURES 2008 !"P. 2. PRE#E$%"RE" &E$ER"'" " B"#($U'U( H(DR)&R"*(!
MURES
%&
+e liniile de intalnire dintre conurile vulcanice au aparut artere hidrografice, evoluand fie
ca defilee
transversale 0 cazul Muresului intre 2oplita si Deda, fie ca vai partial transversale 0
Gurghiu si cele
doua 2arnave* 2erasele respectivelor vai delimiteaza, cu destula precizie, principalele
masive intre
ele cat si pe cele secundare*
Giurgeu-Haghimas
Morfologic au aspectul unor munti mi3locii, cu inaltimi maAime de pana la %(&& m si o
altitudine
medie de aproAimativ %%&& m* !ndicii fragmentarii reliefului sunt cuprinsi intre %&&09&&
m, cu pante
medii de %9&0$&& m/'m* BAceptand masivul Ditrau, cu aspectul sau de cupola larg oltita
in 3urul
careia s0a organizat o retea hidrografica radiar divergenta tipica, restul suprafetelor de
interfluvii
sunt in general uniforme*
Depresiunea Gheorgheni
Bste o depresiune intramontana, in care Muresul si0a sculptat o vale cu o panta medie
generala de
%,9 m/'m cu numeroase sectoare de inmlastinire* 4ltitudinea variaza intre -9&0#&& m*
Relieful se
desfasoara in trepte, incluzand piemonturile laterale, terasele Muresului si lunca larga*
"* Carpatii Meridionali
Sebes-Lotru-Cibin
4cesti munti sunt amplasati in azinul hidrografic al Muresului cu mai mult de 3umatate
din
suprafata lor totala* Din punct de vedere morfologic, sunt munti inalti si mi3locii, adanc
fragmentati,
cu suprafete de eroziune ine dezvoltate si slae urme glaciare* !naltimile maAime
depasesc ""&& m
(vf* <urianu ""89 m), iar altitudinea medie are valoarea de %&9& m* 7ragmentarea
reliefului are
valori cuprinse intre $&&09&& m, iar pantele sunt de aproAimativ "9& m/'m*
Tarcu-Godeanu-Retezat
4cesti munti constitue principala zona de alimentare a <treiului* Morfologic, sunt munti
inalti,
adanc fragmentati, cu relief glaciar puternic dezvoltat si suprafete de denudatie putin
eAtinse*
4ltitudinile maAime depasesc "9&& m in masivul Retezat (+eleaga "9&. m), iar in 2arcu
si Godeanu
sunt de aproAimativ ""&& m, cele medii fiind de %$&&0%8&& m* Bnergia de relief are
valori de peste
9&& m, in zona inalta depasind %&&& m* +anta medie a suprafetei azinului are valori in
3ur de 8&&
m/'m*
Depresiunea Hateg
Depresiunea Hateg constitue zona de convergenta a raurilor ce formeaza azinul
hidrografic al
<treiului, fiind situata la o inaltime de $&& m, avand o fragmentare a reliefului intre %&& si
9&& m*
+rezenta treptelor concentrice si a celor . nivele de terasa, indica continua si intermitenta
tendinta
de inaltare lenta a regiunii, concomitent cu coorarea nivelului de aza general* 6arga
desfasurare a
acestor trepte ca si intrepatrunderea lor lasa impresia generala a unui ses eta3at*
$* Carpatii Occidentali
Poiana Rusca
4cesti munti sunt situati aproape in totalitate in azinul hidrografic al raului Mures, fiind
drenati de
raul Cerna si afluentii sai* Morfologic sunt munti putin inalti, peneplenizati, in trepte*
4ltitudinea
maAima nu depaseste %8&& m* Bnergia maAima de relief este accentuata, intre 8&&099& m,
cu panta
suprafetei azinului in 3ur de "9& m/'m*
Bihor- Muntele Mare
Morfologic se caracterizeaza prin prezenta unor importante masive muntoase cu relief in
general
peneplenizat, cu altitudini maAime ce depasesc %#&& m, cu indici ai frgmentarii reliefului
de $&&0
(&& m si cu pantele medii ale suprafetei azinului de "&&0$&& m/'m* +rin pozitia sa,
masivul Bihor,
PMBH MURES 2008 !"P. 2. PRE#E$%"RE" &E$ER"'" " B"#($U'U( H(DR)&R"*(!
MURES
%%
3oaca rolul unei adevarate ariere in fata maselor de aer umed, de unde si rolul lui de
mare nod
hidrografic*
Trascau-Metalieri
<unt amplasati aproape in totalitate in azinul hidrografic al raului Mures, avand un relief
haotic,
caile de tip vulcanic alternand cu piramidele calcaroase si vaile largi* 5arietatea
peisa3ului acestor
munti este accentuata si de prezenta unor mici depresiuni interioare* 4ltitudinile maAime
nu
depasesc %9&& m, relieful avand o fragmentare cuprinsa intre 9&&0(&& m, cu panta
suprafetei
azinului de "9& m/'m*
!arand
Cuprinsi intre valea Muresului in sud si Depresiunea 1arand in nord, au aspect de horst,
fiind
alcatuiti dintr0o singura culme principala, orientata C0B* 4ltitudinea lor este redusa
(maAimum #$9
m) si variaza de la un loc la altul* 7ragmentarea reliefului este cuprinsa intre $&&0(&& m,
iar panta
suprafetei azinului este in general intre "&&0"$& m/'m*
(( Podis,l %ransilvaniei
,nitatea +odisului 2ransilvaniei se caracterizeaza printr0un relief deluros cu altitudini
pana la #&&0
.&& m, in est, ce cooara in vest pana la 9&& m*
<tructural si morfologic, unitatea se imparte in urmatoarele suunitati=
%* Dealurile inalte piemontane din estul 2ransilvaniei
Corespund regiunii de su poala muntilor vulcanici, formata din depresiuni de contact,
piemonturi
de acumulare, fragmente de eroziune si culmi deluroase* Bste zona cu structura si relieful
cel mai
compleA, cu inaltimi asolute maAime de la -&&0(&& m pana la .&& m, cu o energie de
relief
cuprinsa intre $&&08&& m si o fragmentare destul de avansata de $&&0(&& m*
"* +odisul inalt al 2arnavelor
Bste o zona de campie piemontana, caracterizata prin vai adanci cu terase si lunci
dezvoltate, de la
est la vest, care despart regiunea in mai multe culmi largi cu aspect de podis* 4ltitudinea
dealurilor
este cuprinsa pe cumpenele principale intre -&&0(&& m* Bnergia maAima de relief nu
depaseste
decat rar $&& m, fragmentarea este cuprinsa intre 9&&0(&& m, iar panta medie a suprafetei
azinului
are valori de %$&0%-& m/'m* Caracteristicile reliefului decurg si din prezenta domurilor si
frecventa
reliefului structural, asimetria vailor, cu terase dezvoltate mai ales pe versantul sudic,
intensitatea
alunecarilor de teren*
$* Campia 2ransilvaniei
Bste alcatuita dintr0o succesiune de culmi domoale, despartite prin vai largi cu lunci
3oase, fiind
unitatea cea mai coorata a +odisului 2ransilvaniei, cu altitudini de 8&&0-&& m, cu cea
mai scazuta
energie de relief (%9&0"&& m) si fragmentare redusa* !nterfluviile au aspectul unor spinari
domoale,
orientate in toate directiile si par a se incadra intr0un nivel de eroziune modelat in argile si
nisipuri*
Relieful de cueste creeaza aproape singura perturare mai importanta in monotonia
generala a
regiunii*
III U)(tte P(e%+)t)
4ceasta unitate constituie o treapta de relief intermediara intre Carpatii Occidentali si
Campia 2isei*
Muresul traverseaza +iemonturile anatene la periferia lor nordica* 1ona fiind constituita
partial din
alia ma3ora a Muresului si versantul nordic al Dealurilor 6ipovei* Din punct de vedere
morfologic,
Dealurile 6ipovei sunt unitati piemontane fragmentate de vai mici cu caracter torential*
4ltitudinea
maAima nu depaseste 9&& m, cea medie are valori cuprinse intre "&&0"9& m*
7ragmentarea reliefului
PMBH MURES 2008 !"P. 2. PRE#E$%"RE" &E$ER"'" " B"#($U'U( H(DR)&R"*(!
MURES
%"
are valori de $&&0(&& m, energia de relief este de %9&0"&& m, iar pantele suprafetei
azinului
variaza intre .&0%8& m/'m*
I. U)(tte de C%p(e
!n cadrul azinului hidrografic Mures, se incadreaza o mica parte din sectorul estic al
Campiei
2isei*
2inutul de padure si de silvostepa cuprinde partea de su poalele dealurilor, iar cel de
stepa
corespunde partii vestice celei mai 3oase (#&0%&& m altitudine asoluta) intinsa de o parte
si de alta a
Muresului* Morfologic, zona se caracterizeaza prin inaltimi care scad de la %9& m in est,
pana la mai
putin de %&& m in vest, energia de relief atingand numai local valori mai mari de "9 m*
7ragmentarea reliefului are valori de .&&0%#&& m, iar pantele suprafetei azinului au
valori reduse*
Muresul straate aceasta zona, avand o alie ma3ora larg dezvoltata, iar cea minora
puternic
meandrata, cu numeroase rate secundare active sau parasite*
2.- Utili.area teren,l,i
,tilizarea terenului este variata in azinul hidrografic Mures (7ig* "*$)* Din totalul
suprafetei
azinului $%) reprezinta paduri si "#) reprezinta teren arail* +asunile reprezinta %-)
iar zonele
urane si cele industriale ocupa "9) din azinul hidrografic Mures*
2./ &eologia
Bvolutia geologica, litologia, clima si apa au determinat aparitia treptelor sau unitatilor
mari de
relief, dar si a unor forme de relief caracteristice (7ig* "*8)*
1ona lantului eruptiv neogen este dispusa pe latura interna a Carpatilor Orientali, alcatuiti
predominant din andezite, piroclastite andezitice si aglomerate vulcanice*
+artea din Carpatii Meridionali care apartine azinului hidrografic Mures este alcatuita
din roci
cristaline, straatute uneori de roci eruptive vechi si noi, in timp ce rocile sedimentare
acopera
areale mult mai reduse* Carpatii Occidentali sunt caracterizati prin prezenta unui mozaic
petrografic
(roci cristaline, eruptive si sedimentare)* 4cesti munti sunt constituiti din sisturi
cristaline, granite,
calcare, conglomerate si gresii*
,nitatea +odisului 2ransilvaniei este formata litologic din marne nisipoase, nisipuri,
argile si
prundisuri* ,nitatea piemontana este alcatuita din aluviuni, marne si argile*
Campia 2isei care cuprinde tinutul de padure si de silvostepa este formata din pietrisuri,
nisipuri,
argile acoperite de depozite loessoide, iar cel de stepa din depozitele aluvionare ale vaii
Muresului*
Cele mai reprezentative forme de relief caracteristice sunt=
Deileul Deda-Toplita
Defileu ce desparte M0tii Caliman de M0tii Gurghiului* !n defileul ingust al Muresului,
holocenul
ocupa suprafete restranse si sutiri fiind reprezentat de pietrisuri si nisipuri* !n rest zona
este
acoperita de formatiuni vulcanogen0sedimentare pannoniene* CompleA de piroclastite si
depozite
epiclastice* +iroclastitele sunt reprezentate prin recii si microrecii, aglomerate si
microaglomerate, cinerite, tufuri* Depozitele epiclastice sunt alcatuite din conglomerate,
gresii si
nisipuri andezitice* 6a ; si < de valea Muresului apar petice sedimentare sarmatiene*
Culoarul Sebes-Lipo"a
4cest sector reprezinta un culoar larg intre Carpatii Meridionali (<urianu, +oiana Ruscai)
la sud si
intre Muntii 4puseni (2rascau, Metaliferi, 1arand) la nord* 6itologic, la suprafata
predomina
sisturile cristaline de epizona si granite* !n partea nordica (M0tii +oiana Ruscai) in
litologia lor de
suprafata predomina sisturile cristaline de epizona cat si calcarele* 7ormatiunile
sedimentare care
PMBH MURES 2008 !"P. 2. PRE#E$%"RE" &E$ER"'" " B"#($U'U( H(DR)&R"*(!
MURES
%$
PMBH MURES 2008 !"P. 2. PRE#E$%"RE" &E$ER"'" " B"#($U'U( H(DR)&R"*(!
MURES
%8
PMBH MURES 2008 !"P. 2. PRE#E$%"RE" &E$ER"'" " B"#($U'U( H(DR)&R"*(!
MURES
%9
ocupa suprafete intinse sunt alcatuite din conglomerate, gresii, marne si radiolarite de
varsta
cretacic mediu si superioara pana in neogen*
Cheile Rametilor# Galdei# $ntregalde
<ituate intr0o zona ogata in fenomene geologice, avand calcarul ca roca de aza* 2erenul
este
accidentat si cuprinde o parte a raului de calcare ce incon3oara muntii 2rascaului* <ituate
in zona
dealurilor inalte -&&0%"&& m*
Cheile Turzii
<ituate pe valea Ha3datelor, intre +odul +etrestilor si Casa de 4dapost, avand o lungime
de $ 'm,
sunt in zona dealurilor 2urzii, suzona +odisului 2ransilvaniei* Relieful este alcatuit
dintr0o
succesiune de culmi si vai, situate la altitudini cuprinse intre 8%&0($9 m* !n zona apar
fenomene
carstice, relief accidentat, pereti stancosi, arupti si prapastii*
%alea &riesului Mare-Garda
+e valea Garda <eaca, afluent al 4riesului Mare, intalnim Ghetarul <carisoara, pestera
Casa de
+iara si Cheile 4riesului Mare* Regiune de munti mi3locii, dezvoltata pe roci cristaline si
pe
cuvertura sedimentara, cu o ogatie de carsturi de inaltimi*
Retezat
Din punct de vedere geologic Retezatul Mare are o structura cristalina, cu puternice
incluziuni
granitice, iar Retezatul Mic este format din gresii, recii si calcare*
2.0 Parametri climatici
Prec(p(tt((le sunt fenomene ce se produc in cantitati diferite si in mod discontinuu in
timp si
spatiu* +ozitia lantului Carpatic fata de circulatia vestica determina deoseiri apreciaile
intre
cantitatile masurate in diferite puncte din azinul hidrografic al Muresului*
Cantitatea de precipitatii medie multianuala este cuprinsa intre 8#& mm si .#& mm, cu o
medie de
-%& mm pe azin* !n perioada analizata cantitatea de precipitatii maAima in "8 de ore a
fost de 8&,$
mm in data de %*&.*%.(( la Deva si %&-,$ mm in data de "(*%"*%..9 la Bucin*
Te%pertur erulu( este un parametru meteorologic deoseit de important cu o mare
variailitate* 6a cele "% de statii meteorologice din azinul hidrografic Mures
temperatura medie
multianuala a avut valori cuprinse intre $,- &C si %&,8 &C, avand (,. &C media pe azin*
5alorile temperaturii maAime asolute au fost cuprinse intre "#,( &C in %.*&(*%.#( la
Rosia
Montana si $.,( &C in %%*&#*%..8 la <ees* 2emperaturile minime asolute au fost de
0"",% &C in
data de 8*&"*%.#( la Baisoara si 0$8,# &C in data de %8*&%*%.#9 la Doseni*
2.1 Res,rsele de a2a
!n azinul hidrografic Mures, En anul "&&(, resursele totale de apa de suprafata sunt de
9#(-,$ mil*
m$/an, din care utilizaile sunt %&98,&( mil* m$/an* 4ceasta reprezinta ##,.) din totalul
resurselor
(inclusiv resurse suterane)*
Resursele suterane sunt estimate la (".,9 mil* m$ ("$,% m$/s) din care 88(,% mil* m$
(%8," m$/s)
provin din surse freatice si "#",8 mil* m$ (#,. m$/s) din surse de adancime* Resursa
utilizaila este
de aproA* -(",$ mil* m$ ("%,$ m$/s) din care aportul surselor freatice este de $#.,. mil* m$
(%",$
m$/s) iar al surselor de medie si mare adancime de "#",8 mil* m$ (.,& m$/s)*
PMBH MURES 2008 !"P. 2. PRE#E$%"RE" &E$ER"'" " B"#($U'U( H(DR)&R"*(!
MURES+entru a asigura sursa de apa diverselor folosinte de apa au fost realizate %"( de
acumulari, din care
%( sunt mai importante avand un volum total de 9(8," mil* m$ cu un volum util de "8#,(
mil* m$*
Deitul mediu multianual al raului Mures creste de la %,&9 m$/s ($$,% mil* m$/an) in
sectiunea
<useni, la %&9 m$/s ($$%%," mil* m$/an) in sectiunea 4la !ulia, a3ungand la %#- m$/s
(9#-9,- mil*
m$/an) in sectiunea ;adlac, la iesirea din tara*
4portul celor mai importanti afluenti ai Muresului in sectiunea lor de confluenta,
reprezentat de
deitul mediu multianual, este urmatorul=
0 pentru raul 4ries deitul este de "9,- m$/s (#&(,$ mil* m$/an), reprezentand %$) din
valoarea deitului Muresului in sectiunea ;adlac
0 pentru raul 2arnave deitul este de "-,# m$/s (#89,% mil* m$/an) , reprezentand
%8,8) din valoarea deitului Muresului in sectiunea ;adlac
0 pentru raul <trei deitul este de "(,# m$/s (#(-,( mil* m$/an) , reprezentand %8,.)
din valoarea deitului Muresului in sectiunea ;adlac
Ca aspect general treuie relevat faptul ca cea mai mare parte a scurgerii medii lunare din
timpul
unui an se produce primavara, in lunile !!! 0 5, ($( 0 8())* 5ara (5! 0 5!!!) se produce
"% 0 $%)
din scurgerea anuala, toamna (!F 0 F!) %% 0 %#), iar iarna (F!! 0 !!!) intre %& 0"$) din
scurgerea
anuala*
!n azinul hidrografic al raului Mures variatiile teritoriale ale scurgerii sezoniere nu sunt
prea mari*
4naliza repartitiei scurgerii medii in timpul anului pune in evidenta faptul ca in cadrul
azinului
hidrografic Mures repartitia sezoniera este in general aceeasi datorita amplasarii in calea
maselor de
aer de tip oceanic* 4aterile se datoresc influentei pe altitudine a formelor de relief inalte
sau a
climatului mediteranean (in sectorul inferior al azinului hidrografic, aval de 6ipova)*
4ceasta
variailitate se manifesta prin cresteri si descresteri succesive ale deitului mediu
specific, pe
masura apropierii de varsare*