You are on page 1of 142

ABSTRACT

Business travel, în all its forms, becomes în the last decades one of the most
dynamic components of tourism industry. Having a huge economic importance and a
very considerable contribution to the development of world trade and commerce,
business travel is not depending of the natural tourism resources, can contribute to
the seasonality diminution, use better all facilities and doesn’t pollute. Those are
sufficient reasons to explain his ascending trend în the international tourism market.
or !epublic of "oldova, business travel is almost incipient, but having a
good opportunity for development, under the way of #uropean integration and with
an important increase of hotel units, important brands, professional organi$ations
and number of international%national housing events.
CUPRINS:
1
ABSTRACT.........................................................................................................................................1
CAPITOLUL II. ANALIZA TURISMULUI DE FACERI ÎN REPUBLICA MODLOVA .....21
2.1. Situaţia existentă în Republica Moldova în domeniul turismului de faceri...........................21
2.2. Probleme cu care se confruntă sectorul autohton al turismului de afceri ..............................3
2.3. Poten ialul socio!economic de de"voltare a turismului de afaceri în ora ul #n$heni ț ș .............%2
CAPITOLUL III: DIRECŢII DE VALORIFICARE A TURISMULUI DE AFACERI
IN REPUBLICA MODLOVA
.............................................................................................................................................................59
3.1 &e"voltarea serviciilor de turism de afaceri în ora ul #n$heni ș ..............................................'(
3.2 Modalităţi) soluţii) pro$no"e de încura*are a turismului de afaceri.........................................+3
ANEXE...............................................................................................................................................77
INTRODUCERE
Actualitatea cercetării. ,urismul de afaceri repre"intă o călătorie asociată cu participarea la
înt-lniri la nivel de companie sau de asociaţi) conferinţe) convenţii sau expo"iţii de comerţ publice
sau private. .l s!a dovedit a fi o subramură importantă a industriei turismului în ceea ce prive/te at-t
volumul călătoriilor) c-t /i veniturile $enerate. ,ermenul 0înt-lnire de afaceri1 poate desemna at-t
înt-lnirea unui număr restr-ns de dele$aţi) c-t /i marile convenţii) de exemplu) ale asociaţiilor
profesionale care pot atra$e p-nă la 22.222 de dele$aţi. 3ocaţiile în care se desfă/oară aceste
înt-lniri sunt foarte variate. 4cestea includ5 hoteluri) universităţi) centre sportive) facilităţi construite
exclusiv pentru expo"iţii /i centre de conferinţe speciale. ,ot mai multe centre pentru înt-lniri de
afaceri dispun de facilităţi necesare pentru a $ă"dui at-t expo"iţii) c-t /i conferinţe în condiţiile în
care asocierea acestora este din ce în ce mai înt-lnită.
2
Piaţa turismului de afaceri a fost atent urmărita de un număr mare de ora/e industriale din
.uropa continentală) S#4 /i 4ustralia în cadrul strate$iilor de re$enerare urbană postindustrială.
4ceastă piaţă oferea un număr de atracţii evidente pentru aceste ora/e. ,urismul de afaceri s!a extins
/i pare destinat să continue să crească la o rată superioară celei a ma*orităţii economiilor naţionale
din .uropa. 6ifrele pentru S#4 ilustrea"ă faptul că industria turismului de afaceri aproape s!a
dublat în anii 1(72. 6re/terea este marcată) în special) de conferinţele internaţionale care aduc cele
mai mari c-/ti$uri financiare pentru ora/ele $a"dă. 8n multe ora/e europene contribuţiile economice
ale turismului de afaceri le!a depă/it pe cele provenite din turismul de odihnă de două sau trei ori
devenind astfel un sector potrivit pentru fostele ora/e industriale.
,uri/tii participanţi la înt-lnirile de afaceri cheltuie foarte mult /i astfel piaţa poate $enera
investiţii interne ridicate pentru ora/e /i re$iuni. 6hiar dacă mitul unui cont de cheltuieli fără limită
este oarecum exa$erat) turi/tii de afaceri utili"ea"ă din plin facilităţile de divertisment /i de ca"are
ale locaţiilor pe care le vi"itea"ă. &e exemplu) 8nt-lnirea 9nternaţională a funcţionarilor prestatori de
servicii or$ani"ată la 6entrul 9nternaţional de 6onvenţii din :irmin$ham ;Re$atul #nit< a atras
23.222 de dele$aţi /i a avut ca re"ultat cheltuirea a peste 22 de milioane de lire în ora/ pe parcursul
desfă/urării ei) o mare parte a acestei sume răm-n-nd pe piaţa locală. 6-/ti$urile de această mărime
nu sunt neobi/nuite pentru acest tip de întruniri. 8n mod clar) turi/tii de afaceri) participanţi la
înt-lniri obi/nuite sau la foarte mari) cheltuiesc pe "i sume mai mari dec-t turi/tii veniţi de odihnă1.
Potenţialul creării directe sau indirecte de locuri de muncă asociate turismului de afaceri a
fost recunoscut a fi destul de ridicat. #n studiu asupra efectelor potenţialului de a crea noi locuri de
muncă al unui centru de conferinţe în :irmin$ham ;Re$atul #nit< a fost crucial pentru autorităţile
care au adoptat deci"ia de a de"volta acest proiect. Studiul estima că vor fi create 12' de noi locuri
de muncă direct în centrul în sine /i aproape 2.222 de locuri de muncă indirecte o dată cu
implementarea proiectului.
Succesul pe această piaţă aduce) de asemenea) o serie de recompense non!financiare
asociate cu îmbunătăţirea ima$inii /i a profilului cartierelor aflate în declin /i a peisa*elor din
centrele ora/elor) precum /i $enerarea unei m-ndrii printre re"idenţi. =elins>? ;=elins>?) @.)1((%<
afirma că pot exista beneficii indirecte /i pe termen lun$) cum ar fi atra$erea participanţilor la
înt-lnirile de afaceri) pe viitor) în calitate de vi"itatori) an$a*aţi sau re"idenţi) în ca"ul în care răm-n
impresionaţi de condiţiile oferite. &in aceste motive) facilităţile oferite la conferinţe /i expo"iţii) care
rareori aduc profit individual) au fost de"voltate de către autorităţile locale ca un catali"ator pentru
centrul ora/ului impulsion-nd re$enerarea infrastructurii /i a economiei re$ionale. &eseori aceste
proiecte au finanţări din bu$etele de re$enerare urbană /i din împrumuturile acordate de #...
3
=elul cu care unele ora/e au de"voltat noi facilităţi pentru a atra$e turi/tii participanţi la
înt-lnirile de afaceri în anii A72 su$erea"ă faptul că acest lucru a fost privit ca un remediu pentru
problemele ce le afectau. ,otu/i) interesul pentru piaţa înt-lnirilor de afaceri implică anumite costuri
pe termen lun$ suportate de către autorităţile locale pentru a acoperi at-t costurile de construcţie) c-t
/i deficitele financiare anuale ale acestor facilităţi. ,otodată acesta pune unele probleme) cum ar fi
redistribuirea puţin probabilă a beneficiilor sociale /i economice provenite din turismul de afaceri /i
implică unele riscuri cum ar fi o vulnerabilitate în perioada de cri"ă /i faptul că la nivelurile naţional
/i re$ional competiţia dintre ora/e în domeniul înt-lnirilor de afaceri s!a dovedit a fi un *oc cu sumă
"ero. ,otu/i) aceste inconveniente nu au putut stopa de"voltarea extensivă a facilităţilor le$ate de
turismul de afaceri în ora/ele industriale în timpul perioadei de declin) facilităţi finanţate în cea mai
mare parte de către autorităţile locale. 4stfel) în anii 1(72 /i la începutul anilor 1((2 s!au înre$istrat
perioade de cre/tere a numărului facilităţilor asociate turismului de afaceri pe plan internaţional.
,urismul de afaceri repre"intă un factor important al turismului în $eneral) pentru că) spre
deosebire de turismul de recreere) turismul de afaceri asi$ură o periodicitate) un ciclu ;anual sau
trimestrial< de vi"itarea a ora/ului.
Proiectul de faţă î/i propune să anali"e"e factorii care influenţea"ă circulaţia turistică) în
ca"ul turismului de afaceri încep-nd cu factorii $eo$rafici) microclimatul) resursele naturale) p-nă la
factorii economici /i de natură mana$erială prin exemplul ora ului #n$heni) ora model de ș ș
de"voltare pentru Republica Moldova) av-nd în vedere poten ialul mic dar reali"ările măre e. ț ț
4le$erea unui ora precum este #n$heni pentru anli"a detaliată nu a fost făcută înt-mplător. ș
Pornind de la idea că un stat trebuie să! i de"volte măcar la nivel theoretic toate re$iunile sale) ș
considerăm că Republica Moldova nu este doar ora ul 6hi inău i :ăl i) iată că ora ul #n$heni este ș ș ș ț ș
cel mai bun exemplu de de"voltare a unei ramuri a turismului) i anume turismul de afaceri) datorită ș
contextului $eo$raphic i istoric în care se de"voltă. Specific pentru #n$heni este poten ialul de ș ț
business pe care!l comportă) iar atra$erea investi iilor în această re$iune presupune implicit ț
de"voltarea turismului de afaceri în concordan ă cu celelate ramuri ale turismului. ț
Problema temei investigate. 6onstituie piaţa turismului de afaceri) rolul /i importanţa
acesteia pentru economia ţărilor /i a mediului de afaceri $lobal.
Obiectul cercetării) îl constituie piaţa turismului de afaceri din Republica Moldova.
Scopul cercetării: definirea conceptelor de turism de afaceri) rolul /i importanţa acestuia în
Republica Moldova.
Obiectivele investigaţiei:
• &e a cerceta aspectele teoretice privitor la turismul de afaceriB
%
• &e a cerceta rolul /i importanţa turismului de afaceri raportat la celelalte se$mente
ale pieţii turistice.
• &e a cerceta rolul /i importanţa turismului de afaceri pentru Republica Moldova i în ș
special al ora ului #n$heni. ș
• &e eviden ia rolul politicilor statului i a administra iei publice locale în parteneriat ț ș ț
cu sectorul public i privat de a de"volta turismul de afaceri. ș
Structura lucrării. Partea introductivă presupune o apreciere $enerală a turismului de afaceri
pe plan interna ional i na ional) cu specificare importan ei te?ei de licen ă a scopurilor i ț ș ț ț ț ș
obiectivelor propuse. 6apitolul 9 face referire directă la aspectele teoretice ale turismului de afceri i ș
pro$no"ele interna ionale ale acestuia. 8n 6apitolul 99 a fost anali"at situa ia turismului de afceri în ț ț
Republica Moldova) infrastructura caracteristică acestei ramuri) i o trecere în revistă a poten ialului ș ț
de de"voltare a turismului de afaceri în ora ul #n$heni. 6apitolul 999 presupune o anali"ă în detaliu a ș
turismului de afaceri i perspectivele de de"voltare al acestuia în or. #n$heni. 6onclu"ia i ș ș
recomandările te"ei re"ultă din anali"a de con inut al capitolelor. ț
8n scopul cercetării c-t mai complete a obiectului investi$aţiei) urmărind reflectarea $raduală
a obiectivelor enunţate) în procesul elaborării pre"entei lucrări a fost consultat material doctrinar
teoretic) normativ!le$islativ) exemplul concret al unei ţări privitor la de"voltarea pieţei de turism de
afaceri.
CAPITOLUL I. ASPECTE GENERALE PRIVIND TURISMUL DE
AFACERI
,urism de afaceri C s!ar părea că sunt două noţiuni incompatibile /i cu toate acestea posibil.
,urismul de afaceri ;business travel< repre"intă o formă de turism cu scopuri comerciale)
$uvernamentale sau educaţionale) av-nd partea de a$rement ;leisure< ca motivaţie secundară.
4ceastă formă a turismului este una dintre componentele cele mai dinamice ale activităţii
turistice) iar intensificarea relaţiilor internaţionale /i a celor economice se reflectă în cre/terea
solicitărilor pentru călătoriile de afaceri.
&e/i aceste deplasări presupun desfă/urarea unei activităţi remunerate) ele corespund
turismului deoarece or$ani"area /i reali"area lor implică utili"area dotărilor turistice de ca"are)
alimentare) a$rement) c-t /i consumul unor servicii specifice C închirierea unor săli de ne$ocieri)
centre de conferinţe /i con$rese) spaţii de expo"iţie etc.
'
1.1. Evolu ia conţinutul i concepte generale re!eritor ț ș la turismul de afaceri
,urismul este cea mai mare afacere a începutului de mileniu) at-t pe plan mondial) cat i în ș
uniunea .uropeana. ,urismul de afaceri ! parte componentă a activită ii turistice C este cea mai ț
dinamică formă de turism) de in-nd circa 22D din totalul călătoriilor interna ionale i aproape 2'D ț ț ș
din totalul încasărilor turistice) fund una din cele mai 0preten ioaseE i mai 0scumpeE activită i ț ș ț
1
.
,urismul) în $eneral i turismul de afaceri în special sunt activită i apărute odată cu ș ț
omenirea) chiar dacă acest termen nu a fost definit dec-t în secolul al F9F!lea.
&in punct de vedere istoric) oamenii de afaceri au constituit elementul ma*or de mobilitate i ș
factorul de continuitate în rela iile dintre diverse popoare. ț
"storia turismului #e a!aceri se pierde în ne$ura timpului. 4pari ia a$riculturii de ț
sub"istenta în africa) 4sia i .uropa) cu mu de ani înaintea erei noastre a dus automat la de"voltarea ș
schimburilor comerciale ce se reali"au la distan e din ce în ce mai lun$i. Se poate afirma ca primele ț
călătorii de afaceri au fost intreprinse de către micii comercian i i de către arti"ani care puteau ț ș
călători i mii de >ilometri pentru a! i desface produsele. ș ș
#rmea"ă apoi perioada marilor imperii5 .$ipt) Persia) Grecia i Roma) ce au stimulat ș
cre terea comer ului i implicit a călătorilor de afaceri. 6el mai bun exemplu este cel al 9mperiului ș ț ș
Roman) care prin de"voltarea unui sistem de drumuri extins în tot imperiul a făcut posibil schimbul
de produse din 9talia în Spania) din 4sia i Hrientul Mi*lociu pană în marea :ritanie. 6ăderea ș
9mperiului Roman a adus cu sine o perioadă de instabilitate economică i politică) reducand ș
temporar i volumul călătorilor de afaceri ș
2
.
Pe toata durata evului mediu i pană în "orii erei moderne) principalele cate$orii de călători ș
au fost comercian ii i pelerinii. ț ș
8ncetarea năvălirilor ;$ermanilor) scandinavilor) noma"ii stepelor eurasiatice) sara"inilor<
este urmată de apari ia schimburilor pa nice ;chiar din timpul luptelor<) aceste lumi 0vră*maseE ț ș
dovedindu!se acum mari centre de produc ie i consum. ț ș
9ar cand itua ia s!a schimbat i a venit r-ndul cre tinătă ii să atace) marele episod al ș ț ș ș ț
6ruciadelor nu va fi dec-t o fa ada la umbra căreia se vor de"volta în continuare schimburile ț
comerciale.
1
Rodica Minciu) #conomia turismului& .diIia a 999!a revă"ută si adău$itaB .ditura #ranus) :ucuresti) 222%) p. 71.
2
J.SKarbroo>e. Susan LoKer) :usiness ,ravel and ,ourism) .ditura :utterKorth) Leinemamms) 3ondon) 2222) p.1'.
+
6ei doi poli ai comer ului interna ional erau Mediterana i Mordul) ceea ce duce la apari ia a ț ț ș ț
doua ben"i de ora e comerciale puternice5 de o parte 9talia i ;într!o măsura mai mica< Proven a i ș ș ț ș
Spania) de cealaltă parte Germania de Mord.
&e!a lun$ul istoriei au existat) alături de ne$ustori) alte trei marin cate$orii profesionale care
au practicat ;într!o formă incipientă< călătoriile de afaceri5 preo ii tuturor reli$iilor ce călătoreau fie ț
în scopul introducerii reli$iei respective în teritoriile ocupate) fie pentru înt-lniri ale conclavurilor)
fie pentru pelerina*e.
4 doua mare cate$orie o repre"entau solda ii i în particular mercenarii) ce călătoreau fie ț ș
pentru a lua parte la bătălii) fie pentru a se muta în teritoriile ocupate) sau pun i simplu pentru ca se ș
muta $arni"oana.
4 treia mare cate$orie era formata din muncitorii ce mi$rau temporar în căutarea unui loc de
muncă ;pentru c-teva luni pe an ! atunci c-nd în satele lor nu aveau de lucru<.
9nteresant) este că cele trei cate$orii profesionale) împreună cu comercian ii repre"intă încă ț
din vechime i pană în "ilele noastre păr i componente ale călătorilor de afaceri. ș ț
9n perioada 1'2!1(22 călătoriile i turismul de afaceri în .uropa s!au de"voltat din trei mari ș
motive5 revolu ia industrială ;începută în 4n$lia i extinsa apoi în ma*oritatea ărilor europene<B ț ș ț
de"voltarea imperiilor epocii moderne i imbunătă irea re elei de drumuri ; i foarte important5 ș ț ț ș
apari ia căii ferate<. ț
3a începutul secolului FF primul loc în turismul de afaceri începe să fie ocupat de Statele
#nite. 8nt-lnirile ;întrunirile< aveau loc din vremuri imemoriale) dar conceptul de conferin a sau ț
conven ie a fost de"voltat abia acum în S#4. ț
Hra ele reali"ea"ă cur-nd că prin $ă"duirea unor astfel de evenimente se aduc mari beneficii ș
comunită ii) în aceasta perioadă se deschid primele birouri pentru or$ani"area de evenimente i ț ș
pentru înscrierea ora elor respective ca destina ii pentru turismul de afaceri5 &etroit in 17(+) ș ț
6leveland in 1(2%) 4tlantic 6it? ;1(27<) &enver i St 3ouis ;1(2(< i 3ouisville i 3os 4n$eles ș ș ș
;1(12<. în *urul anului 1('2 turismul i călătoriile de afaceri se de"voltă explo"iv datorită pe de o ș
parte cresterii consumului ;boom!ului economic<) dar i de"voltării facilită ilor oferite turi tilor. ș ț ș
3a sf-rsitul secolului FF 0ti$rii economieiE din Sud!.stul 4siei i bo$atele ări petroliere ș ț
din Hrientul Mi*lociu încep să devină elemente ma*ore în de"voltarea acestei forme ale turismului.
8n trecut) foarte pu ini erau cei ce se 0plimbauE de plăcere) ma*oritatea călătorilor fiind ț
ba"ate pe activită ile comerciale) reli$ioase sau militare) activitatea ce se re$ăsesc i astă"i printre ț ș
motivele călătoriilor de afaceri) chiar dacă la o scară mult mai mare i cu mi*loace mult mai ș
evoluate.

'onclu$ia uimitoare a acestor succinte spicuiri din istoria activit( ii turistice este aceea c(, ț
tot )sau, pentru a nu exagera * aproape tot+ ce se afirm( c( este istorie a turismului, în general, este
* în fond * o istorie a turismului de afaceri.
Concepte i teorii privin# turismul #e a!aceri. ș ,urismul de afaceri presupune) în $eneral)
deplasarea într!o altă localitate) la o distan ă mai mare de '2 de >m de localitatea de ori$ine a ț
turistului de afaceri) deplasare determinată strict de o afacere) de un eveniment sau de un scop
educa ional. ț
.xistă mai multe feluri de turism de afaceri5 deplasări individuale) deplasări de $rup)
deplasări cu oca"ia unor evenimente ;domeniul Meetin$s) 9ncentives) 6onventions) .xhibitions
;M96.<<) team buildin$!un i deplasări de trainin$. ș
,urismul de afaceri este un 0termen!umbrelăE ce acoperă o varietate de forme.
Înt!n"#$ este un eveniment or$ani"at pentru discutarea unor probleme comune
;comerciale sau non!comerciale<) poate întruni + persoane sau sute de persoane) poate dura c-teva
ore sau o săptămană. 6eea ce face ca întrunirile să fie parte a turismului de afaceri este faptul ca ele
an$a*ea"ă c-teva servicii apar in-nd industriei turistice i pleacă de la premisele or$ani"ării. ț ș
E%&'(" "")# ț pot fi definite ;tot conform lui &avidson<) ca pre"entări de produse sau servicii
av-nd un public inta în scopul promovării v-n"ărilor sau informării vi"itatorilor. .xpo"i iile sunt ț ț
considerate ca fiind parte a turismului de afaceri deoarece stimulea"ă călătoriile ;at-t ale
expo"an ilor c-t i ale vi"itatorilor<. &e asemenea) ele creea"ă o cerere ridicată pentru diferite ț ș
servicii turistice) ca de exemplu caterin$ul i ca"area. 8n diferite păr i ale lumii le înt-lnim sub ș ț
denumirea de t-r$uri sau manifestări.
C!*!")# +# &#,-t"# .t$"n"n,/ sunt evenimente unde participan ii se înt-lnesc ;într!un ț
anumit loc) pentru o perioadă determinata de timp< pentru a primi informa ii) sau pentru a fi a*uta i ț ț
să!si de"volte anumite aptitudini. 4cestea pot fi cursuri de pre$ătire interne) unde to i participan ii ț ț
apar in unei sin$ure or$ani"a ii sau evenimente 0deschiseE unde institu ia ce coordonea"ă cursurile ț ț ț
de pre$ătire oferă pro$rame ce sunt disponibile tuturor celor ce vor să beneficie"e de ele.
L$n*-")# +# &'+!*# sunt evenimente speciali"ate pe cane multe or$ani"a ii le utili"ea"ă în ț
pre"ent ca o modalitate de promovare a produselor i serviciilor ce urmea"ă a fi introduse pe pia a. ș ț
.le au de obicei o audien ă variată inclu"-nd media) distribuitorii i consumatorii. ț ș
C-)-t'"")# *t"0!)#nt au fost definite în 1((7 de către 0Societ? of 9ncentive ,ravel
.xecutivesE ;S9,.< ca fiind un instrument de mana$ement care ! prin oferirea unor călătorii de
excep ie ! să motive"e i N sau să recunoască participan ilor nivelul înalt de performan ă atins în ț ș ț ț
7
îndeplinirea sarcinilor ce le revin în cadrul or$ani"a iei. 6ălătoriile stimulent utili"ea"ă turismul de ț
loisir pentru recunoa terea performan elor la locul de muncă. ș ț
Călătoriile incentive. 9ncentivele sunt stimulente oferite sub diferite forme an$a*a ilor de ț
către firme ;premii) cadouri< acestea fiind practicate mai ales de companiile cu cifre mari de afaceri)
care au suficientă putere economică. în ma*oritatea intreprinderilor) aceste bonusuri sunt oferite
conform unor re$uli clar stabilite) de ele beneficiind mai ales lucrătorii din departamentele de
v-n"ări i distribu ie) precum i lucrătorii comerciali. ș ț ș
6onform unor studii interna ionale) cele mai apreciate sunt călătoriile incentive) cu toate că ț
acestea implică cheltuieli mai mari) dar intrucat au ceva 0deosebitE) ele lasă o impresie mai
puternică i răman mai mult timp în memoria celor care au beneficiat de ele) de aceea) din totalul de ș
cheltuieli alocate pentru incentive) aproximativ *umătate se alocă pentru călătorii incentive. 4ceste
călătorii sunt considerate turism de afaceri deoarece implică oameni ce călătoresc impreună datorită
specificului muncii lor.
.le pot fi scurte excursii sau vacan e oferite de către o companie salaria ilor săi) ca stimulent ț ț
pentru reali"ări deosebite sau pentru re"ultate bune în muncă) dar pot fi oferite i clien ilor fideli sau ș ț
sub forma de casti$uri la anumite concursuri) prin pro$ramele de atra$ere de clien i sau cele de ț
fideli"are.
&in datele HM, se arată că circa 11 milioane de oameni călătoresc în această formă de
turism. Pro$ramele oferite sunt packages, precum i vacan ele tradi ionale) cu deosebirea că ș ț ț
pachetul de servicii cuprinde i vi"ite la locuri de interes profesional) banchete) participarea la ș
manifestări culturale etc.
Principalele pie e pentru acest tip de turism sunt S#4) apoi .uropa) principalele destina ii ț ț
fiind Paris i 3ondra. ș
Pentru turism) din aceste călătorii au de profitat hotelierii cărora le revine cam %2D din
cheltuielile alocate pentru călătorii incentive) iar pentru transport 2+D. &oar 32D dintre firme fac
re"ervări in hoteluri de ' stele) ''D in hoteluri de % stele) '(D dintre aceste călătorii au destina ii ț
străine) %1D se fac în ara respectivă. ț
T!"*0!) +# #!n"!n") privit sub toate componentele sale) repre"intă un se$ment important
al industriei ospitalită ii) $eneratoare de venituri substan iale) mai ales în perioadele de extrase"on) ț ț
dar i de ima$ine po"itivă pentru destina iile implicate i chiar pentru ima$inea turistică de ș ț ș
ansamblu a unei ări. ț
&in datele statistice reiese că acest se$ment poate fi considerat ca fiind componentă cea mai
eficientă i mai profitabilă din turism) tin"-nd să devină chiar o industrie independentă. ș
(
Prin urmare) turismul de reuniuni este componenta eficientă i dinamică din economia ș
turismului unei ări N re$iuni N localită i care în$lobea"ă nu doar activită i turistice commune ;ca"are) ț ț ț
restaura ie) transport<) ci i o serie complexă de servicii or$ani"atorice profesioniste de întruniri) ț ș
conferin e) expo"i ii) seminarii) pro$rame incentive sau de trainin$) $ă"duite de destina ia respectivă ț ț ț
;inchirierea loca iilor) dotări i servicii audio!video) traducere simultană) mi*loace promo ionale ț ș ț
pentru eveniment) hostin$) asisten ă etc.<. ț
R#!n"!n")# ',$n"($t# pot îmbrăca diferite forme5
! A+!n$# ! înt-lnire între persoane reunite pentru a delibera) divi"a sau pentru divertisment.
! C')'12"! ! înt-lniri la care c- iva speciali ti in cuvantări pe un anumit subiect sau răspund ț ș ț
la întrebări le$ate de acesta.
! C'n1)$2 ! o înt-lnire privată sau o adunare secretă ;de obicei reli$ioasă<.
! C'n3#"n $ ț ! un schimb de opinii formal sau o întrunire a mai multor oameni pentru a
discuta probleme de interes comun) în care o persoană face o expunere) auditoriul participand activ.
! C'n,#* ! înt-lnire formală a unor dele$a ii pentru discu ii) în special personae apar in-nd ț ț ț
unui anumit or$anism sau unei speciali"ări profesionale.
! M$n"3#*t-" 1! 1$$1t# "n3'0$t"2) con$resele reunesc intre 122 i 1.222 de personae cu ș
scopul de a schimba idei i de a! i comunica re"ultatele studiilor lor) pe durata a 2!3 "ile. ș ș
! C'n2#n "# ț ! adunare de oameni care se înt-lnesc într!un scop comun) în special) o înt-lnire
a dele$a iilor unui partid în scopul formulării politicii sau selectării candida ilor pentru func ii. ț ț ț
! M##t"n, ! o întrunire a mai multor oameni cu un scop comun.
! R#1#& "# ț ! manifestare cu caracter festiv) de un standard înalt.
! R#!n"!n# ! manifestare cu caracter comercial) promo ional sau informativ) re$rupand 32! ț
1'2 persoane) iar durata nu depă e te de re$ulă 3 "ile. ș ș
! S#0"n$ ! reuniune de lucru sau de formare) pentru 12 !32 de persoane cu o durata de 3 !'
"ile.
! Si0&'("'n ! petrecere cu mu"ică i conversa ie sau o înt-lnire formală la care ca iva ș ț ț
specialisti in scurte cuv-ntări pe un anumit subiect sau subiecte asemănătoare) la care auditoriul nu ț
participa activ.
! S!00"t ! o conferin a oficiala la cel mai înalt nivel ;de exemplu5 la nivelul efilor de stat i ț ș ș
de $uvern<.
! 4'5*6'& ! reuniune de 32!3' de persoane în cursul căreia se discuta în $rupuri mici)
reali"-ndu!se un schimb de experien ă. ,ermenul este utili"at în S#4) iar france"ii il numesc salon ț
12
sau t-r$ în cadrul căruia un număr variabil de expo"an i î i pre"intă produsele unui public de ț ș
profesioni ti. ș
T!"*0!) +# #!n"!n") privit sub toate componentele sale) repre"intă un se$ment important
al industriei ospitalită ii) $eneratoare de venituri substan iale) mai ales în perioadele de extrase"on) ț ț
dar i de ima$ine po"itivă pentru destina iile implicate i chiar pentru ima$inea turistică de ș ț ș
ansamblu a unei ări. ț
&in datele statistice reiese că acest se$ment poate fi considerat ca fiind componentă cea mai
eficientă i mai profitabilă din turism) tin"-nd să devină chiar o industrie independentă. ș
Prin urmare) turismul de reuniuni este componenta eficientă i dinamică din economia ș
turismului unei ări N re$iuni N localită i care în$lobea"ă nu doar activită i turistice commune ;ca"are) ț ț ț
restaura ie) transport<) ci i o serie complexă de servicii or$ani"atorice profesioniste de întruniri) ț ș
conferin e) expo"i ii) seminarii) pro$rame incentive sau de trainin$) $ă"duite de destina ia respectivă ț ț ț
;inchirierea loca iilor) dotări i servicii audio!video) traducere simultană) mi*loace promo ionale ț ș ț
pentru eveniment) hostin$) asisten ă etc.<. ț
Călătoriile incentive. 9ncentivele sunt stimulente oferite sub diferite forme an$a*a ilor de ț
către firme ;premii) cadouri< acestea fiind practicate mai ales de companiile cu cifre mari de afaceri)
care au suficientă putere economică. în ma*oritatea intreprinderilor) aceste bonusuri sunt oferite
conform unor re$uli clar stabilite) de ele beneficiind mai ales lucrătorii din departamentele de
v-n"ări i distribu ie) precum i lucrătorii comerciali. ș ț ș
6onform unor studii interna ionale) cele mai apreciate sunt călătoriile incentive) cu toate că ț
acestea implică cheltuieli mai mari) dar intrucat au ceva 0deosebitE) ele lasă o impresie mai
puternică i răman mai mult timp în memoria celor care au beneficiat de ele) de aceea) din totalul de ș
cheltuieli alocate pentru incentive) aproximativ *umătate se alocă pentru călătorii incentive. 4ceste
călătorii sunt considerate turism de afaceri deoarece implică oameni ce călătoresc impreună datorită
specificului muncii lor.
.le pot fi scurte excursii sau vacan e oferite de către o companie salaria ilor săi) ca stimulent ț ț
pentru reali"ări deosebite sau pentru re"ultate bune în muncă) dar pot fi oferite i clien ilor fideli sau ș ț
sub forma de casti$uri la anumite concursuri) prin pro$ramele de atra$ere de clien i sau cele de ț
fideli"are.
&in datele HM, se arată că circa 11 milioane de oameni călătoresc în această formă de
turism. Pro$ramele oferite sunt packages, precum i vacan ele tradi ionale) cu deosebirea că ș ț ț
pachetul de servicii cuprinde i vi"ite la locuri de interes profesional) banchete) participarea la ș
manifestări culturale etc.
11
Principalele pie e pentru acest tip de turism sunt S#4) apoi .uropa) principalele destina ii ț ț
fiind Paris i 3ondra. ș
Pentru turism) din aceste călătorii au de profitat hotelierii cărora le revine cam %2D din
cheltuielile alocate pentru călătorii incentive) iar pentru transport 2+D. &oar 32D dintre firme fac
re"ervări in hoteluri de ' stele) ''D in hoteluri de % stele) '(D dintre aceste călătorii au destina ii ț
străine) %1D se fac în ara respectivă. ț
1.$. Particularităţile i !actorii #eterminan i ai turismului #e a!aceri ș ț
8n condiţiile în care industria ospitalităţii este sever afectată de se"onalitate prin însă/i
definiţia sa) o componentă importantă în menţinerea unei activită i constante o repre"intă turismul ț
corporate sau de afaceri. Mult mai puţin influenţat de condiţiile atmosferice) mai puţin pretentios la
perioada de Kee>!end) turismul de business are o sin$ură cerinţă obli$atorie5 calitatea.
,urismul de afaceri corespunde unor domenii deosebit de diverse) în sfera sa înscriindu!se
deopotrivă5 reuniunile diplomatice la nivel mondial /i întrunirile între repre"entanţii diferitelor state)
reuniunile economice /i ne$ocierile comerciale) înt-lniri pentru schimbul de informaţii /tiinţifice /i
tehnice) pentru comunicarea re"ultatelor unor proiecte de cercetare!de"voltare) înt-lniri culturale /i
educative) precum /i manifestări specifice diferitelor forme de manifestare culturală) competiţii
sportive /.a.
,urismul de afaceri include) în sens lar$) cOlOtoriile oamenilor pentru scopuri le$ate de
munca lor) mai exact) deplasOrile în interes oficial) commercial sau de altO naturO) participOrile la
diverse manifestOri or$ani"ate de întreprinderi economice sau or$anisme administrative pentru
repre"entanţii lor. &e/i aceste cOlOtorii presupun desfO/urarea unor activitOţi remunerate) ele sunt
assimilate turismului deoarece implicO utili"area dotOrilor turistice /i consumul unor servicii
specifice.
"mportanţa lui economic% este subliniatO de douO aspecte5 în primul r-nd) puterea de
cumpOrare a unui turist de afaceri este considerabil mai mare dec-t a unui turist de loisir) raportul
dintre cele douO fiind estimat la 351B în al doilea r-nd) la nivel internaţional) turismul de afaceri a
atins cote impresionante) Hr$ani"aţia MondialO a ,urismului estim-ndu!l la 1+D din circulaţia
turisticO în 2212 /i la aproape 22D din totalul încasOrilor turistice
3
.
4v-nd conexiuni str-nse cu domenii at-t de variate) turismul de afaceri s!a remarcat în
ultima perioadă printr!o tendinţă de cre/tere în str-nsă le$ătură cu de"voltarea economică $enerală
3
KKK.uia.or$ C ,he #nion of 9nternational 4ssociation
12
manifestată la nivel mondial) cu deschiderea de noi pieţe) cu intensificarea relaţiilor /i contactelor
internaţionale de toate tipurile.
8n acest sens) pentru ultimii '% de ani) #niunea 4sociaţiilor 9nternaţionale a reali"at pentru
beneficiul membrilor săi studii statistice cu trăsăturile înt-lnirilor de afaceri ce au avut loc în toată
lumea) în perioada menţionatO. Statisticile sunt ba"ate pe informaţii sistematice colectate de #94 /i
selectate conform unor criterii foarte stricte de!a lun$ul anilor) oferind explicaţia evoluţiilor
înre$istarte comparativ cu anii din urmă /i schiţ-nd o serie de tendinţe prevă"ute pentru perioada
următoare.
Turismul #e a!aceri i evenimentele speci!ice acestuia. ș ,urismul de afaceri cuprinde mai
multe tipuri evenimente care au în comun faptul că se călătoreste în scopuri le$ate de afaceri5
• ,nt-lniri % reuniuni de afaceri )&eetings+
• .rograme i c(l(torii incentive ) ș "ncentives+
• 'ongrese, conferin e, conven ii ) ț ț Congresses+
• #xpo$i ii * targuri de comer ) ț ț Expositions+
4cestea sunt pre"entate în lucrările de specialitate ;brosuri) ite!uri etc.< sub si$la ș &"CE)
inclu"-nd toate formele de reuniuni de la cele de $rupuri mici ! seminarii) simpo"ioane) activită i de ț
trainin$ sub formă de cursuri tradi ionale sau în aer liber) teambuildin$ în variate forme etc.) pană la ț
conferin e i con$rese sau tar$uri de anver$ură) numit alteori turism de reuniuni i con$rese sau) pe ț ș ș
scurt) turism de con$rese.
,rebuie remarcat că adesea călătoriile incentive sunt eviden iate separat) fiind o formă de ț
călătorii or$ani"ate de către firme) adesea nedeosebindu!se de alte excursii i călătorii i nu necesită ș ș
aceea i lo$istică ca reuniunile i con$resele. &in acest motiv le vom pre"enta) pe scurt) chiar de la ș ș
început.
Asemănări i #eosebiri 'ntre turismul #e a!aceri i turismul #e loisir. ș ș Serviciile turistice de
ba"ă i multe din cele suplimentare sau complementare servesc at-t turismului de afaceri c-t i celui ș ș
de vacan ă. ,ransportul) ca"area) alimenta ia) serviciile de informare i de promovare) sau activitatea ț ț ș
a$en iilor de turism i chiar atrac iile turistice sunt pre"ente pe ambele pie e) chiar daca serviciile ț ș ț ț
oferite fiecăruia pot fi diferite.
6u toate acestea există i deosebiri importante între cele două mari tipuri de turism. ,urismul ș
de afaceri con ine un element important din turismul de plăcere. 9n ca"ul călătorilor stimulent putem ț
spune că aproape toate elementele sunt similare turismului de odihnă) excep ie făc-nd modalitatea ț
de plată a serviciilor) dar chiar i pentru dele$a ii la o conferin a) vi"itatorii unor t-r$uri comerciale ș ț ț
13
i turi tii de afaceri individuali) vi"itarea locurilor atractive poate repre"enta un mod de relaxare la ș ș
sf-r itul unei "ile de lucru. Spre deosebire de turistul obi nuit ;clasic<) cel ce călătore te în interes de ș ș ș
afaceri cheltuie te de obicei mai mult at-t pentru ca"are cat i pentru transport) deoarece acesta din ș ș
urmă are nevoie de servicii turistice de calitate superioară i de servicii speciali"ate ;săli de ș
conferin e) translatori s.a.<. ț
.xistă patru mari asemănări între cererea pentru turismul de loisir i cea de afaceri5 ș
a< turi tii de afaceri devin turi ti de loisir odată cu terminarea "ilei de lucruB ș ș
b< pro$ramul unei conferin e include i activitatea de loisir pentru dele$a iB ț ș ț
c< călătoriile stimulent înseamnă oferirea unei vacan e ca recompensă pentru munca depusăB ț
d< mul i oameni de afaceri sunt acompania i de partenerii lor sau N i de copii) care fac ț ț ș
călătoria de plăcere i nu pentru afaceri. ș
Avanta(ele turismului #e a!aceri pentru #estina ii. ț 3a fel ca i turismul de loisir) turismul de ș
afaceri aduce multe avanta*e at-t comunită ilor locale) c-t i ărilor ce sunt preferate pentru ț ș ț
or$ani"area unor evenimente de amploare.
9n plus) turismul de afaceri aduce at-t încasări mai mani) c-t i reducere a se"onalită ii. ș ț
Se"onalitatea este una din problemele ma*ore cu care se confruntă activitatea turistică) turismul de
afaceri *uc-nd un important rol în ameliorarea inciden ei acestui fenomen. 9mportan a acestei pie e ț ț ț
constă ;pe l-n$ă incasările mari< în cre terea ratei de ocupare în extrase"on) fapt necunoscut de ș
foarte multe ări i ora e or$ani"atoare de evenimente. 3unile cu cele mai multe reuniuni ț ș ș
interna ionale sunt) în ordine octombrie i septembrie. ț ș
#n alt avanta* ma*or adus de turismul de afaceri este profitabilitatea ridicată. 4ceasta forma
modernă de turism presupune costuri relativ mari) dar datorită profilului socio!economic al celor ce
călătoresc pentru afaceri ;din clasa medie i superioară de mana$ement< tinde să aducă beneficii ș
furni"orilor de servicii de calitate superioară5 hoteluri de peste trei stele) facilita i de transport la ț
clasa superioară etc.
,urismul de afaceri are) de asemenea) un impact po"itiv i asupra mediului. 6u toate că ș
dele$a ii pentru o conferin ă sosesc într!o localitate în număr mane) ei petrec ma*oritatea timpului în ț ț
sălile de conferin ă) iar ie irile în ora seara nu repre"intă o sursa de stres pentru popula ia re"identă. ț ș ș ț
&e asemenea) ei utili"ea"ă pentru transport avionul sau trenul) nepun-nd mari probleme cu
poluarea sau cu a$lomerarea parcărilor.
#n alt avanta* se referă la posibilită ile de promovare. 4stfel) un vi"itator cand pleacă de la o ț
conferin ă av-nd o bună impresie devine un ambasador neplătit ce face reclama acelei destina ii. ț ț
1%
4cesta este motivul pentru care autorită ile locale fac un efort deosebit în a!9 impresiona pe ț
turi tii de afaceri. &e multe ori acesti turi ti sunt persoane influente) ale căror opinii pot fi ș ș
determinante în ale$erea unei destina ii pentru o ac iune ulterioară. .forturile locale de impresionare ț ț
a vi"itatorilor iau forme diverse5 un discurs al primarului la deschiderea unei conferin e) un film ț
despre atrac iile locale) un tur cu autocarul al ora ului i împre*urimilor) o cina tradi ională. Hricare ț ș ș ț
an fi tehnica aleasă) scopul este acela de a crea o ima$ine bună ce poate fi transmisă cole$ilor sau
prietenilor) dar i pentru revenirea ca repre"entan i ai turismului de loisir în localitate i in "onă. ș ț ș
1.). E*perienţa internaţională a turismului #e a!aceri
,urismul de afaceri s!a remarcat ca unul din cele mai dinamice sectoare ale economiei)
tendin a fund de de"voltare sus inută ca urmare a extinderii rela iilor interna ionale în toate ț ț ț ț
domeniile i mai ales ca urmare a $lobali"ării vie ii economice. ș ț
Pia a turismului #e a!aceri. ț Pia a turismului de afaceri este locul de înt-lnire al furni"orilor ț
acestor servicii speciali"ate cu beneficiarii lor.
Principalii furni$ori ai industriei reuniunilor i conferin elor sunt aceia care asi$ură facilită i ș ț ț
specifice acestei pie e. Marile centre de conferin e repre"intă cei mai buni sus inători ai înt-lnirilor ț ț ț
de afaceri) dar mu"eele) teatrele) castelele) vapoarele i chiar parcurile tematice au doar de c- ti$at) ș ș
i sunt capabile de a fi locuri de înt-lnire pentru evenimente ce au nevoie de o loca ie specială pentru ș ț
a fi memorabile i hotelurile au locul lor important pe pia a înt-lnirilor de afaceri) datorita ș ț
posibilită ii $ă"duirii unui număr mare de evenimente de talie mica i medie. ț ș
&omina ia hotelurilor pe aceasta pia a este concurată de alte tipuri de loca ii. .xemplul cel ț ț ț
mai bun îl repre"intă marile universită i ce au investit în unită i pentru ca"are i înt-lniri) în scopul ț ț ș
cre terii veniturilor proprii. ș
&e cealaltă parte a pie ei turismului de afaceri se află ț beneficiarii. 4cestia pot fi clasifica i în ț
trei mari cate$orii5 sectorul corporate) asocia iile i sectorul public. ț ș
/ectorul corporate este repre"entat de companiile al căror interes principal de reali"are a
înt-lnirilor este unul strict comercial5 conferin e pentru discutarea strate$iilor) lansări de noi produse ț
i reali"area de sesiuni de pre$ătire pentru an$a*a i. ș ț
4ctivită ile de relaxare ce inso esc de obicei conferin ele permit participan ilor să cree"e un ț ț ț ț
mai bun spirit de echipă.
0socia iile ț ;a doua mare cate$orie de beneficiari< sunt de doua tipuri5 profesionale) c-nd
motivul înt-lnirilor este le$at de munca i de voluntar?. 4socia iile pot fi locale) re$ionale) na ionale ș ț ț
1'
sau interna ionale. 6u toate că membrii lor sunt foarte dispersa i) ace tia trebuie să se reunească ț ț ș
re$ulat pentru a se pune la curent cu ultimele tendin e sau descoperiri în domeniul lor de activitate. ț
6ompeti ia cea mai mare între destina ii se dă pentru or$ani"area conferin elor asocia iilor ț ț ț ț
interna ionale care implică un număr mare de dele$a i) durea"ă mai mult i) ca o re$ulă $enerală) ț ț ș
sunt mai pu in frecvente. &in fericire pentru a$en iile de turism implicate în astfel de manifestări) ț ț
numărul asocia iilor interna ionale cre te ca urmare a speciali"ării profesionale tot mai mari. ț ț ș
/ectorul public ! autorită ile locale i centrale ! 0cumpăraE serviciile oferite de or$ani"atori ț ș
ai turismului de afaceri) at-t pentru dele$a ii) cat mai ales pentru or$ani"area unor evenimente la ț
nivel local) na ional sau interna ional. Sectorul educa ional i cel al sănătă ii sunt cei mai mari ț ț ț ș ț
consumatori) dar i or$ani"atori ai unor astfel de activită i. ș ț
Organisme i organi+a ii interna ionale 'n turismul #e a!aceri. ș ț ț Hr$ani"a iile interna ionale ț ț
profesionale ce au preocupări în domeniul turismului de afaceri în $eneral sunt5
! 4socia ia 9nterna ională a Palatelor de 6on$rese ;49P6<B ț ț
! Pedera ia .uropeana a Hraselor de 6onferin a ;.P6,<B ț ț
! 4socia ia 9nterna ională a 6onvention Qisitor :uneau!urilor ;946Q:<B ț ț
! 4socia ia 9nterna ională a 6on$reselor i Reuniunilor ;9664<B ț ț ș
! Hr$ani"a ia 9nterna ională a Profesionistilor de Reuniuni ;MP9<B ț ț
! 4socia ia de Mana$ement Profesionist de Reuniuni ;P6M4<B ț
! Societatea .xecutivilor din ,urismul de 4faceri i Motiva ional ;S9,.<B ș ț
! #niunea ,ar$urilor 9nterna ionale ;#P9<B ț
! #niunea 4socia iilor 9nterna ionale ;#94<. ț ț
Hr$ani"aţiile internaţionale au adoptat criterii diferenţiate de selecţie pentru estimarea
dimensiunilor se$mentului de piaţă a reuniunilor ;tabelul nr. 1.1.<.
T$7#)!) n. 1.1
CRITERII DE ESTIMARE A DIMENSIUNILOR PIEŢEI INTERNAŢIONALE A
REUNIUNILOR
A*'1"$8"$ Int#n$8"'n$)- $ C'n,#*#)' 9" C'n2#n8"")'
.INTERNATIONAL CON:RESS AND
CONVENTION ASSOCIATION ; ICCA/
Un"!n#$ A*'1"$8"")' Int#n$8"'n$)#
.UNION OF INTERNATIONAL
ASSOCIATIONS ; UIA/
1+
 să fie or$ani"ată în mod sistematic ;respectiv să nu
aibe caracterul unei sin$ure reuniuni i"olate) fară
posibilitatea continuităţii în viitor<
 să reunească cel puţin '2 participanţă la
evenimentul special respectiv
 ! să se desfă/oare între participanţii proveniţi din cel
puţin patru ţări ;respectiv între ţara C $a"dă /i alte
trei ţări de ori$ine a participanţilor străini<
 să participe minimum 322
dele$aţi
 din care %2 la sută să fie
participanţi din alte ţări
 minimum de durată a reuniunii
să fie de trei "ile.
&eoarece cele două seturi de criterii diferă substanţial) statistica turismului înt-mpină
dificultăţi în determinarea dimensiunilor reale a se$mentului de piaţă a reuniunilor internaţionale.
.valuarea dimensiunilor reale ale se$mentului de piaţă a reuniunilor mai înt-mpină /i alte
dificultăţi de evaluare5
 reuniunile) ! de orice natură ar fi ele) ! sunt evenimente speciale ce poartă amprenta
produselor 0!)t"$t"7!t) cu un pronunţat caracter de unicitateB
 se diferenţia"ă după importanţa atribuită obiectivelor urmăriteB
 se divid în evenimente cu o continuitate &#"'+"1- ;repetabile anual sau la intervale de 2!'
ani< /i în evenimente '1$("'n$)#< ! dacă problematica abordată se epui"ea"ă într!o sin$ură
sesiuneB
 ciclurile de viabilitate a produselor evoluea"ă cu o alură substanţial diferită de cea a
produselor turistice ;fi$ura nr. 1.1<
F",!$ n. 1.1
FAZELE CICLULUI DE VIAŢ= A REUNIUNILOR
1
Pe piaţa turismului de reuniuni /i conferinţe produsele sunt consumate în limite stricte de
timp) exprimate prin indicatorul (")#>#!n"!n#< care încep odată cu lucrările evenimentului special /i
se termină odată cu încheierea lor. 8n schimb) celelalte fa"e ale ciclului de viaţă se prelun$esc pe
perioade mult mai lun$i) măsurabile ca durată de la evenimentul precedent p-nă la evenimentul
viitor.
Pe plan modial) tRri recunoscute pentru or$ani"area reuniunilor interna ionale repre"intR în ț
primul r-nd S#4) Pranta) Japonia) Germania) 9talia) etc) ări cu o tradi ie veche în industria ț ț
turismului de afecri) care dispun de infrastructură specificR or$ani"Rrilor de evenimente.
&easemenea) în plan interna ional) ora e recunoscute ca or$ani"atoare pentru astfel de ț ș
manifestRri sunt5 3ondra) Madrid) Paris) Qiena) :ruxelles) Sin$apore) @ashin$ton) Strasbur$) Roma
s.a. &urata acestor manifestRri) de re$ulR este de 3! "ile. Pentru anul 2212) Sin$apore) Paris)
:ruxelles) Qiena) :arcelona repre"intă top ora e ale or$ani"ărilor de reuniuni interna ionale. ș ț
#nul din evenimentele care a marcat anul 2212 a fost atin$erea cifrei record de un miliard de
turi ti interna ionali) conform HM, ș ț
%
. în acela i timp) HM, a lansat campania Sun miliard de turi ti) ș ș
un miliard de oportunită iE. ț
%
S#RS45 &ate colectate de H.M.,. în noiembrie 2211) 9nclusiv estimările H.M.,. pentru ţările care nu au furni"at
date complete.
22
%2
+2
72
122
122
FAZA II
lansarea
FAZA III
creşterea
FAZA IV
maturizarea
FAZA V
declinul
FAZA VI
epuizarea
Numărul
participanţilor
FAZA I
conceperea
timpul
STADIUL
DE CONSUM
STADIUL
DE OFERTĂ
17
9nsisten ele făcute de HM, i @,,6 $uvernelor de a simplifica procedurile de eliberare a ț ș
vi"elor la începutul anului 2212 au început sa dea roade. Mai multe ări le!au eliminat sau ț
simplificat) chiar 6omisia .uropeană a început să facă eforturi în acest sens. &e asemenea) au
crescut semnificativ c- ti$urile din turismul de afceri în r-ndul ărilor din top 12) c- ti$urile ob inute ș ț ș ț
de Lon$ Ton$ s!au ma*orat cu 1 procente) ale Statelor #nite cu 7D) iar ale Germaniei cu D. 6ea
mai importantă cre tere a veniturilor din turism s!a inre$istrat în Japonia) cu %7D în perioada ș
ianuarie ! au$ust 2212) fa ă de acela i interval din 2211) urmat-tă de Suedia ;U2+D<) 4frica de Sud ț ș
;U23D< sau ,hailanda ;U1D<.
4 a cum am men ionat de*a în acest capitol) t ș ț urismul de afaceri repre"intă una din cele mai
vechi forme de turism /i conform statisticilor publicate de H.M.,. în anii 222'!2211 a deţinut o cotă
medie de piaţă de 1+ la sută în totalul turismului mondial.
T$7#)!) n. 1.2.
SOSIRILE ÎN TURISMUL MONDIAL< DUP= SCOPUL VIZITELOR
F'0# +# t!"*0
S'*"" ?n t!"*0!) "nt#n$8"'n$) .0")"'$n#/
222' 222+ 222 2227 222( 2212 2211 2212
TOTAL @@1<A 5BC<1 DCA<D DAC<@ 7AA<@ DC9<7 7DB<2
4$rement) recreere /i
vacanţe
2%%)3 27() 3'+) 3'2)+ 3+2)% 3'7)2 3(')2
4faceri /i profesionale +2)% 71)+ 111)( 12()2 113)% 112)+ 11()(
Sosiri la frontieră inclusiv
vi"itatorii de o "i) sănătate)
reli$ie /i altele
7+)( 11')3 1'2)+ 1'()2 1+3)' 1+%)2 17')2
Mespecificate %()' '1)' '()% '()3 +1)2 '+)( +3)2
Ponderea turismului de
afaceri în turismul mondial
;D<
13)+( 1')2' 1+)%% 2+)13 1+)1( 1+)23 1')1
9n practica mondială volumul turismului de afaceri se constituie din călătorii individuale de
afaceri) ba"ate pe industria de înt-lniri care formea"ă 2D din totatul călătoriilor de afaceri) celalalte
trei sectoare ;conferin ele) expo"i iile i deplasările de binefacere< constituie circa 12D. ț ț ș
Pentru a explica faptul de ce turismul de afaceri este în continuă evaluare i de ce i se acordă ș
o tot mai mare aten ie trebuie de anali"at urmatoarele caracteristici5 ț
1< este mai pu in afectat de schimbarile ambian ei politice din lumeB ț ț
2< caracteristicile distinctive a pro$ramelor de afaceri este independentă de anotimpuriB
3< de obicei călătoriile de afaceri sunt plănuite din timp!cel pu in cu + luni mai înainte) ț
aceasta influn ea"ă asupra dinamicii lor previ"ibile i stabile. ț ș
1(
%< profitul! călătoriile de afaceri sunt orientate spre consumatorul cu venit mediu i înalt) ș
pachetul principal este plătit de către or$ani"a ia!corporant care este partea care comandă un ț
oarecare eveniment.
Principalele tendin e a de"voltării mondiale al turismului de afaceri sunt5 cresterea ț
componentului intelectual) o cerin a maximă de expo"i ii de ramură) reducerea procenta*ului duratei ț ț
unei nt-lniri. H tendin ă importantă în de"voltarea industriei M96. este cre terea interesului i al ț ș ș
volumului deplasărilor!incentive! deplasari bonus i de încura*are or$ani"ate de companii pentru ș
an$a*a i i achitate din contul companiei. 4nual in lume sunt investi i circa 322 mln. pentru astfel de ț ș ț
călătorii. 4sta"i este admis faptul că călătorii de tip ))incentive sunt un instrument important de a
conduce personalul i un factor ma*or de a motiva an$a*a ii să lucre"e mai efectiv .2D din ș ț
călătoriile!incentives sunt petrecute în .uropa) iar cel mai mare furni"or de client este pia a ț
4mericană.

22
CAPITOLUL II. ANALIZA TURISMULUI DE FACERI ÎN REPUBLICA MODLOVA
4/a cum arată experienţa naţională /i internaţională) una dintre direcţiile principale de
moderni"are /i de ridicare a competivităţii ofertei turistice a oricărei ţări este diversificarea
serviciilor suplimentare) prin încura*area turismului de afaceri.
,urismul de afaceri /i motive profesionale ocupă un se$ment de piaţă cu evoluţie sustenabilă
ce reune/te persoanle re"idente în Republica Moldova i vi"itatorii străini sosiţi în ţara noastră care ș
în calitatea lor de profesioni/ti călătoresc pentru a participa la iniţierea) derularea /i finali"area
tran"acţiilor pe varii profile economice /iNsau sociale5 ne$ocieri /i trat-tive între partenerii firmelor
comercialeB partcipări la misiunile de interes oficial5 diplomatice) economice) /tiinţifice) culturale
etcB consultanţă /i asistenţă tehnică de specialitate cu oca"ia proiectării unor obiective industriale)
încep-nd cu acţiunile de prospetare /i termin-nd cu supervi"area exploatării în perioada de $aranţie
a echipamentelor tehnolo$ice instalateB participări la t-r$urile) expo"iţiile) saloanele internaţionale /i
interne
$.1. Situaţia e*istentă 'n Republica &ol#ova 'n #omeniul turismului #e !aceri
#rmarind tendin ele mondiale de evaluare a sferei turismului de afaceri) fiind cel mai nou ;a ț
început sa se de"volte din anul 1(2< i cel mai dinamic sector al turismului) observam o de"voltare ș
activă nu doar pe plan mondial dar i în Republica Moldova. ș
4cesta explica faptul că în Republica Moldova apar tot mai multe hoteluri cu capital mic i ș
fiindcă Moldova nu dispune de fluxuri mari de turi ti aceste hoteluri sunt orientate spre turismul de ș
afaceri. #n hotel mic poate oferi servicii de nivel mai înalt dec-t un complex hotelier mare. Piecărui
client i se oferă o aten ie i o $ri*ă specială. ț ș
,-r$urile /i expo"iţiile constituie manifestări periodice) limitate ca durată de desfă/urare) la
care participă a$enţii economici care expun produsele oferite spre comerciali"area /i firmele
potenţial interesate în achi"iţionarea lor ;bunuri de consum) utila*e etc.<. &e re$ulă) aici se
desfă/oară /i ne$ocierile în vederea încheierii afacerilor comerciale.
Hamenii de afaceri) în călătoriile lor din motive profesionale recur$ la acelea/i servicii
turistice pentru acomodarea la destinaţiile de se*ur ca /i călătorii cu scopuri de vacanţă. &iferen/ele
între nevoile de consum ale celor două cate$orii de clientelă ;profesioni/tii /i vacanţierii< apar atunci
c-nd se încearcă evaluarea avanta*elor de care beneficia"ă prestatorii de servicii la destinaţiile $a"dă
ale turismului de afaceri) printre care se remarcă5
21
 atenuarea curbelor de se"onalitateB călătoriile de afaceri nu sunt dependente de capriciile
unui anumit anotimp /i se desfă/oară) cu intensitate variabilă) în toate lunile anului.
 cre/terea încasărilor pentru fiecare "i de se*ur obţinute de la profesioni/tii participanţi la
călătoriile de afaceri5 profesioni/tii acceptă tarife mai ridicate petnru serviciile de ca"are. Practica
atestă că din raţiuni de presti$iu firmele care delea$ă repre"entanţii lor la tratative) le recomandă
;dacă nu chiar le /i impun< acomodarea în unităţile hoteliere de confort superiorB profesioni/tii
necesită de re$ulă mai multe servicii complementare /i adiacente pentru acţiunile protocolare) pentru
închirieri de birouri) de spaţii la t-r$urile de profil) de autoturisme) de varii echipamente.
 cre/terea $radului de ocupare a capacităţilor de primire turistică cu funcţiunile de ca"are.
8n continuare) vom efectua o scurtă anali"ă a sectorului de afceri al Republicii Moldova
pentru a vedea contextul evolu iei turismului de afaceri) pro$no"a i evolu ia acestuia. ț ș ț
Caracteristici generale ale economiei. .conomia Republicii Moldova se distin$e printr!un
nivel mediu de de"voltare) fiind marcată de perioada de tran"iţie de la sistemul centrali"at!planificat
de tip sovietic la sistemul economiei de piaţă.
8n mod tradiţional) economia acestui teritoriu a avut o speciali"are în$ustă) preponderent în
domeniul a$riculturii /i al industriei alimentare) cărora le revin %2!'2D din populaţia ocupată /i
producţia totală) precum /i circa 2N3 din volumul exportului. Sectorul a$roindustrial este speciali"at
îndeosebi în următoarele ramuri5 viticultura /i industria vinicolă) pomicultura) le$umicultura /i
industria conservelor) cultura cerealelor) a florii!soarelui) a sfeclei de "ahăr) a tutunului /i industriile
de prelucrare a acestora /.a. H activitate tradiţională este cre/terea animalelor) îndeosebi a bovinelor)
ovinelor) porcinelor /i păsărilor. ,radiţii milenare au viticultura /i vinificaţia) de parcă acest spaţiu
este special conceput pentru viţa!de!vie. Plantaţiile viticole sunt o emblemă a peisa*elor autohtone)
av-nd în prea*mă fabrici vinicole /i crame.
Principalii parteneri comerciali ai Republicii &ol#ova sunt ţările #niunii .uropene
;Rom-nia) 9talia) Germania) Polonia /.a.<) precum /i Rusia) #craina) :elarus) ,urcia) S#4. 8n aceste
ţări se exportă produse a$roalimentare) ţesături) confecţii) covoare /i altele /i se importă ma/ini /i
utila*e) combustibili) ener$ie electrică) produse chimice /.a.
Evoluţia ca#rului instituţional pentru #omeniul turistic. Sectorul de turism este $estionat
de o autoritate naţională distinctă subordonată direct Guvernului. 4, are propriul 6ole$iu /i este
asistată de 6onsiliul consultativ de turism. Gestionea"ă bu$etul public pentru necesităţile de
de"voltare a turismului. Politicile publice promovate în turism sunt focusate pe de"voltarea
turismului intern /i receptor) sporirea ima$inii turistice a ţării) susţinerea 9MM pentru diversificarea
22
economică locală.
,egislaţia Republicii &ol#ova 'n #omeniul turismului. 6adrul $eneral de re$lementare
favori"ea"ă de"voltarea antreprenoriatului) inclusiv în turism. Republica Moldova are una dintre
cele mai avansate le$islaţii de turism din ţările 6S9) iar criteriile de clasificare a unităţilor de primire
a turi/tilor este euroconformă. 3a fel se încura*ea"ă investiţiile în "onele turistice naţionale.
Elaborare -i implementare #ocumente #e politici pentru turism. ,urismul moldovenesc are
o acoperire bună cu instrumente normative. 4cestea au devenit mai clare odată cu actuali"area
actelor normative.
Promovarea investiţiilor. ,urismul moldovenesc devine un sector interesant pentru investiţii
datorită simplificării cadrului re$ulator în Republica Moldova) politicilor publice de favori"are a
industriilor exportatoare de servicii) focusării pe sporirea avanta*elor competitive a ţării) susţinerea
proiectelor de vi"ibilitate po"itivă a ţării pe pieţele ţintă. &onatorii importanţi pentru Moldova susţin
proiecte de amploare pentru reabilitarea infrastructurii $enerale rutiere /i de acces la servicii
calitative.
Ci!ra #e a!aceri 'n sectorul turistic este în cre/tere /i a depă/it 23+)+ mln lei în 2212.
9nvestiţiile sunt în cre/tere /i au constituit în 2212 în hotelărie +D) iar la intermediari C 2)2D din
cifra de afaceri) sau peste *umîtate din valoarea profiturilor. 4stfel în ciuda cri"ei economice /i
sta$nării în sector) antreprenorii investesc susţinut în de"voltarea afacerilor.
'olaborarea interna1ional(. 8n ultimii 7 ani Moldova a depus eforturi susţinute pentru
participarea în cadrul unor parteneriate repre"entative pentru turism. 4M, repre"intă ţara în 3
4corduri multilaterale de turism precum /i $estionea"ă 22 acorduri bilaterale în domeniul turismului
semnate cu ţări $eneratoare de vi"itatori. 8n ultimii 7 ani au fost încheiate 1% acorduri bilaterale) cu
alte %+ ţări se poartă ne$ocieri pentru acorduri de turism. 4M, au promovat cca. %2 propuneri de
proiecte în domeniul turismului) în pre"ent participă la implementarea a % proiecte. 4M,
promovea"ă o participare permanentă la tîr$urile de turism din Romania) Rusia) Marea :ritanie /i
Germania.
"n!rastructura turismului #e reuniuni i a!aceri ș . &e"voltarea turismului de reuniuni /i
afaceri în Republica Moldova nu ar fi devenit posibilă fără amena*ările de infrastructură care
constituie suportul tehnico C material pentru or$ani"area /i derularea întrunirilor.
.xperienţa internaţională consemnea"ă două trenduri de de"voltare a ba"ei materiale
necesare turismului de reuniuni5
 crearea centrelor /i palatelor de con$rese
23
 amena*area spaţiilor destinate reuniunilor în incinta întreprinderilor hoteliere
internaţionale /i naţionale.
Palatele de con$rese sunt infrastructuri multifuncţionale) ! deseori de dimensiuni
impresionante) care) alături de spaţiile destinate reuniunilor) dispun de spaţii expo"iţionale) de
saloane de fitness /i relaxare) de centre comerciale) de restaurante /i alte structuri de caterin$ c-t /i
de alte numeroase spaţii aferente manifestărilor cultural!artistice din domeniul shoK C businessului
;săli de teatru) concerte) operă /i balet etc.<.
T$7#)!) n.2.1.
S=LI DE CONFERIN E DIN ORA UL CEI IN=U Ț Ș Ș
Mume 4dresa
Sala de conferin e Mr.1 a hotelului 13eo$rand ț
Lotel V 6onvention 6enter1
RM) mun. 6hisinau) str. Mitr. Qarlaam
Sala de 6onferite 1H&9S.#1 RM) mun. 6hisinau) str. :o$dan Qoievod) 2N11%
Sala de conferinte 1S#MM9, .vents1 ! Sala
4lbastra
RM) mun. 6hisinau) str. ,i$hina %(N3
Sala de conferinte 1S#MM9, .vents1 ! Sala
Rome
RM) mun. 6hisinau) str. ,i$hina %(N3
Sala de conferinte W2 a hotelului 1&acia1 str. 31 4u$ust 1(7() 13'
Sala de conferinte 1Manhattan Lotel V
Restaurant1
M&!2221) RM) mun. 6hisinau) str. 6iuflea) 1
Sala de conferinte 1S#MM9, .vents1 ! Sala
Rosie
RM) mun. 6hisinau) str. ,i$hina %(N3
6entru de conferinte 1S#MM9,1 RM) mun. 6hisinau) str. ,i$hina %(N3
1Sala de conferinte W2 a hotelului 1Ja""1 RM) mun. 6hisinau) str. Qlaicu Pircalab) 2
Sala de conferinte W% a hotelului 1Qila Qerde1 RM) mun. 6hisinau) str. Grenoble 112
Sala de conferinte W' a hotelului 1Qila Qerde1 RM) mun. 6hisinau) str. Grenoble 112
Sala de conferinte W2 a hotelului 1Qila Qerde1 RM) mun. 6hisinau) str. Grenoble 112
1Sala de conferinte W1 si W2 a hotelului
1PloKers1
RM) mun. 6hisinau) str. 4nestiade)
Sala de conferinte 1S#MM9, .vents1 ! Sala
3ondon
RM) mun. 6hisinau) str. ,i$hina %(N3
1Sala de conferinte W1 a hotelului 1Ja""1 RM) mun. 6hisinau) str. Qlaicu Pircalab) 2
Sala de conferinte W1 a hotelului 1Qila Qerde1 RM) mun. 6hisinau) str. Grenoble) 112
Sala de conferinta W3 a hotelului 1&acia1
str. 31 4u$ust 1(7() Mr.13') 6hisinau)
Republica Moldova) M&!2212
1Sala de conferinte W1 a hotelului 1Joll? 4lon1 RM) mun. 6hisinau) str. Maria 6ibotari) 3
Sala de conferinte W3 a hotelului 1Qila Qerde1 RM) mun. 6hisinau) str. Grenoble 112
Sala de conferinte W1 a hotelului 1&acia1 str. 31 4u$ust 1(7() 13'

Pentru a exemplifica vom da pre"enta sălile de reniuni i conferin e a hotelului ș ț
3.HGR4M&. Lotelul 3eo$rand Lotel V 6onvention 6enter este locul cel mai potrivit pentru o
2%
conferinta sau un banXuet. 9n incinta hotelului este o sala de conferinte) 3 sali pentru intilniri de
afaceri) cu o capacitate de (22 de persoane.
Salile sunt echipate cu proiectoare si utila* audio si video necesar. Sala cea mai mare) este
preva"uta pentru 122!1'2 de persoane si este echipata respectiv pentru petrecerea pre"antarilor) for!
urilor de nivel international) seminarelor si trainin$!urilor.
&e asemenea) sălile cu capacitate medie i mică pote $ă"dui conferin e de presă) cursuri i ș ț ș
seminare) teambuildin$!uri sau trainin$!uri pentru un număr de p-na la '2 persoane.
Sala Jasmine Room) este o sală practică i extrem de comodă) conferind participan ilor ș ț
sen"a ia de confort. .ste amena*ată în a a fel înc-t să permită participan ilor un contact direct cu ț ș ț
moderatorul evenimentului i creea"ă impresia de armonie prin detaliile fine si rafinate ale ș
interiorului. .a se poate transforma rapid dintr!o sală clasică de conven ii într!o sală ultra!modernă ț
prin plasarea unui echipament performant pentru conferin e. Jasmine Room este esen a flexibilitătii ț ț
i simbolul aplicabilită ii tehnolo$iilor contemporane) put-nd fi amena*ată în stil teatru) amfiteatru) ș ț
clasa) in forma de 1H1 sau 1#1.
2'
.chipamente i posibilitati tehnice ale sălilor de conferin e ale hotelului 3eo$rand sunt5 ș ț
9nternet @i!PiB 36& ProiectorB 3aptopB 6alculatorB 9mprimantăB PaxB FeroxB .cranB Plip!chart.
&imensiunile /i caracterul polivalent al sălilor exemplificate permite amena*area lor în
diverse stiluri cerute de or$ani"atorii reuniunilor5
 stil sală de teatru ;auditoriu< destinat pre"entării referatelor /i schimbului de opinii pe
mar$inea lor
 stil sală de clasă ;classroom< destinat conferinţelor
 stil banchet destinat recepţiilor or$ani"ate în timpul întrunirilor
stil birou ;boardroom< destinat comitetelor de pre$ătire /iNsau secretariatului reuniunilor.
T$7#)!) n. 2.2.
LISTA ORIENTATIV= A ECEIPAMENTELOR NECESARE DERUL=RII FIABILE A
REUNIUNILOR
E16"&$0#nt &#nt! t$+!1## *"0!)t$n- E16"&$0#nt &#nt! 2"+#'1'n3#"n8#
Sistem de sonori"are Qideo ;QLS) P43!S.64M) M#3,9S9S,.M<
Microfoane ;fixe) fără fir) lavalieră) tip con$res< 9nternet demare vite"ă
Qideo proiector Plip ! chart
Retroproiector 3aser painter
&iaproiector 6alculatoare &es>top) 3aptop
.cran 4parate foto di$ital /i clasic
.chipament voice!mail Pupitru pentru vorbitori
.chipament de multiplcare ;alb!ne$ru /i color<
"ntegrarea agenţiilor #e tursim 'n piaţa turismului #e reuniuni. Prin definiţie) produsul
turistic este un pachet de servicii) alcătuit din ansamblul bunurilor tan$ibile /i a facilităţilor
intan$ibile oferite de o a$enţie de turism pentru a fi consumate în ambianţa specifică a factorilor
naturali /i a amena*ărilor de ba"ă materială.
&acă se are în vedere funcţia de ba"ă a produsului turistic de a satisface cererea de consum
pentru o combinaţie de bunuri /i servicii) o reuniune sau o altă formă de întrunire are acelea/i
caracteristici esenţiale5 vi"ea"ă satisfacţia materială /i spirituală $enerată de succesiunea
microevenimente încorporate în ansamblul evenimentului special.
&e/i ma*oritatea evenimentelor speciale s!au născut /i s!au de"voltat din raţiuni ne!turistice)
datorită proliferării lorB evenimentele speciale au devenit componente ale activităţilor turistice) !
fiecare eveniment din cate$oria înt-lnirilor constituind un produs turistic unic în felul său.
2+
&in punctul de vedere al instituţiilor iniţiatoare a reuniunilor este important ca evenimentele
pro$ramate să obţină aderenţa unui număr sporit de participanţi /i pentru reali"area acestui obiectiv)
instituţiile respective preferă colaborarea cu a$enţiile de turism.
Pentru a$enţiile de turism din Republica Moldova în profilul lor de activitate /i!au creat
propriile compartimente de or$ani"are a turismului de afaceri) sau dispun de abilitatea să contribuie
la derularea secvenţelor esenţiale ale evenimentelor speciale) reuniunile sunt macro!produse turistice
cu $rad ridicat de complexitate. 8n aceste situaţii a$enţiile de turism preiau responsabilitatea pentru
livrarea serviciilor de calitate în limitele competenţelor asupra cărora au că"ut de acord în ba"a
înţele$erilor perfectate cu or$ani"atorii reuniunilor.
:iroul Maţional de Statistică informea"ă) că în anul 2212 a$enţiile de turism /i turoperatorii
au acordat servicii turistice la 1(%)2 mii de turi/ti /i excursioni/ti) cu ')2D mai mult decît în anul
2211.
8n anul 2212) comparativ cu anul precedent s!a ma*orat numărul de turi/ti /i excursioni/ti
participanţi la turismul receptor /i emiţător) respectiv cu 17)+D /i )(D) pe cînd la turismul intern
numărul acestora s!a diminuat cu ()2D.
Mumărul de turi/ti /i excursioni/ti) participanţi la turismul or$ani"at de a$enţiile de turism /i
turoperatori) după scopul vi"itelor arată astfel5 din cei 12)7 mii de turi/ti /i excursioni/ti străini) care
au vi"itat Republica Moldova în anul 2212 /i au beneficiat de serviciile a$enţiilor de turism /i
turoperatorilor '%)(D au sosit în scopuri de odihnă) recreere /i a$rement) ./01 2 #e a!aceri -i
pro!esionale) %)'D ! de tratament. Ponderi mai însemnate în numărul total de turi/ti /i excursioni/ti
străini sosiţi în Republica Moldova le!au revenit cetăţenilor din Pederaţia Rusă ;1)2D<) Rom-nia
;13)(D<) Germania ;12)2D<) #craina ;)D<) ,urcia ;+)%D<) Re$atul #nit al Marii :ritanii /i
9rlandei de Mord ;')2D<) 9talia ;%)(D<) Statele #nite ale 4mericii ;%)2D<) Polonia ;3)(D<) :ul$aria
;3)1D<) Hlanda ;2)3D<) 4ustria ;2)1D<) Suedia ;1)+D<) Japonia ;1)'D<) 9srael ;1)3D<) Pranţa
;1)2D<) Slovacia ;1)2D< /i :el$ia ;1)2D<.
Prin intermediul a$enţiilor de turism /i turoperatorilor în anul 2212 au plecat în străinătate
1%+)7 mii de turi/ti /i excursioni/ti) cu )(D mai mult comparativ cu anul 2211. Ma*oritatea
cetăţenilor moldoveni au plecat în străinătate în scopuri de odihnă) recreere /i a$rement ;()%D<.
6etăţenii Republicii Moldova au preferat să călătorească) în principal) în :ul$aria ;3')2D din total
plecaţi în străinătate<),urcia ;3')2D<) Rom-nia ;7)7D<) #craina ;+)+D<) Grecia ;3)(D<) .$ipt ;2)3D<
/i Republica 6ehă ;1)1D<.
4ceste cifre în mare parte nu corespund întru totul realită ii) deoarece posibilitatea ț
cetă enilor Republicii Moldova de a! i redob-ndi cetă enia Rom-nă) oferă posibilitate acestora de a ț ș ț
2
se deplsa nestin$herit în scop de afaceri în ările #niunii .uropene i nu numai. Paptul că :MS oferă ț ș
statistica conform căreia circa (D din cetă enii no tri călătoresc în exterior cu scopul de a$reement ț ș
ne trimite cu $-ndul la o realitate de noi to i cunoscută) că turi tii moldoveni preferă să! i procure ț ș ș
un pachet turistic de a$rement prin intermediul a$en iilor de turism. ț
Mumărul de turi/ti /i excursioni/ti participanţi la turismul intern în anul 2212 a totali"at 3%)%
mii de turi/ti) în scădere cu ()2D comparativ cu anul 2211. &eplasarea re"idenţilor moldoveni în
interiorul ţării) în scop turistic) a fost or$ani"ată în special de a$enţiile de turism /i turoperatorii din
municipiul 6hi/inău ;3()2D< /i re$iunile de de"voltare5 6entru ;2()(D< /i Sud ;23)+D<.
T$7#)!) n. 2.B.
Pentru diver/ii intermediari) ale căror servicii devin componete de ba"ă ale evenimentelor
speciale ;de exemplu) serviciile de ca"are) alimentaţie!caterin$) a$rement!divertisment etc.<)
TURISMUL OR:ANIZAT DE A:ENŢIILE DE TURISM FI TUROPERATORI

2AA@ 2AA5 2AAD 2AA7 2AAC 2AA9 2A1A 2A11
3umărul #e sosiri
ale vi+itatorilor
străini 'n ţară 4
total
2+2%' 2'23 1%23( 1%22 712 (17( 7('+ 1277
#in care #upă
scopul vi+itei:

vacanţe recreere
-i o#i5nă
11+ 7%2 +12 '72% '+72 +%'( '%37 '7(2
a!aceri -i motive
pro!esionale
13212 1+32 %%% 7'2 2'%1 2327 2(1 %332
alte scopuri 6
789:;< =<>; 6
ot5er purposes
12++ 7+1 +2' 3%+ %7 %22 '% '++
3umărul #e
plecări ale
vi+itatorilor
mol#oveni 'n
străinătate 4 total +7%+ '231 +72+ 71(2
7'27
' (32(% 1122% 13+2('
#in care #upă
scopul vi+itei:

vacanţe recreere
-i o#i5nă
+127 '22% '77%' 337 727'
2
(172+ 11%71' 132++7
a!aceri -i motive
pro!esionale
1('3 1(+1 %(2( 37+' 7%2 %32 '7% 7(7
alte scopuri 6
789:;< =<>; 6
ot5er purposes
%72+ '223 %2'2 %'37 13(3 123+ 172' 2'2(
27
prestaţiile an$a*ate sunt micro!produse inte$rabile. 4ce/ti furni"ori de servicii î/i asumă
responsabilitatea faţă de a$enţiile de turism) ceea ce nu diminuea"ă însă răspunderea a$enţiilor faţă
de or$ani"atorii reuniunilor.
Pentru iniţiatorii colaborarea cu a$enţiile de turism u/urea"ă sarcina desfă/urării
evenimentului) dar nu!i scute/te de răspundere în ca"ul acţiunilor nereu/ite) /tiut fiind că eventualele
disfuncţionalităţi în siner$ia derulării serviciilor promise participanţilor /i calitatea nesatisfăcătoare
a serviciilor efectiv receptate de ace/tia sunt atribuite inte$ral iniţiatorilor reuniunii.
9ntermediarii de turism din Moldova sunt cei mai mari consolidatori or$ani"aţi ai fluxurilor
de turi/ti /i excursioni/ti pe traseele naţionale /i re$ionale. 4ctivitatea lor este vi"ibilă prin sporirea
continuă a mobilităţii moldovenilor prin re$iune. Mumărul companiilor de turism este în cre/tere)
care asi$ură incasări dinamice po"itive din turismul or$ani"at de ie/ire.
9ncasările din deservirea turi/tilor cu motivaţie afaceri au o dinamică $enerală po"itivă) însă
sunt expuse mai puternic factorilor externi. ,urismul de a$reement pentru străini în Moldova a avut
la fel o dinamică po"itivă încre"ută cu o cre/tere u/oară de cca. 7)+D anual.
Structuri #e primire turistică cu !uncţii #e ca+are -i servire a mesei. 8n Republica Moldova
sunt active 2'2 de unităţi de ca"are cu un fond de ca"are de 2732 locuri. 3N' sunt structuri de
odihnă cu un fond de ca"are de ')'D din total) 11+ structuri de ca"are activea"ă permanent.
Sectorul hotelier a restabilit numărul de ca"ări la nivelul anului 1((7 după un declin ma*or) a an$a*at
mai mult personal) a introdus pe piaţă un nou fond de ca"are) inclusiv în afara municipiului
6hi/inău. 8n 6hi/inău s!a mărit numărul de unităţi de ca"are cu +) D) inclusiv s!a mărit de 3)( ori
num. de hoteluri. ( săli de conferinţe sunt în structuri de ca"are în RM) inclusiv '3 în structuri cu
confort de 3!' stele.
Sistemul naţional de clasificare instituit în 2223 permite activitatea de ca"are în 12 cate$orii
de unităţi.
8n 12 ani s!a dublat numărul de unităţi de ca"are) inclusiv s!a mărit de % ori num. de hoteluri)
iar structurile de odihnă au crescut cu 3+)2D. S!a investit în ultimii 12 ani de 3 ori mai mult în
construcţia de structuri de ca"are cu re$im permanent. 9nvestiţiile sunt în special promovate de
companii private.
:iroul Maţional de Statistică informea"ă) că în anul 2212 structurile de ca"are turistică
colective au fost frecventate de 2+7)2 mii de turi/ti) din care 1()2 mii de turi/ti moldoveni ;++)7D
din total< /i 7()2 mii de turi/ti străini ;33)2D<. 6omparativ cu anul 2211) s!a ma*orat numărul de
turi/ti ca"aţi la structurile de primire turistică colective ;U7)2D<) pe seama cre/terii acestuia la vile
2(
turistice) sate de vacanţă /i alte structuri de odihnă ;U'3)2D<) hoteluri /i moteluri ;U1')2D<) structuri
de întremare ;U)%D<.
8n anul 2212 la structurile de primire turistică colective) clasificate pe stele s!au înre$istrat
133)2 mii de turi/ti) sau %()D din numărul total de turi/ti ca"aţi ;în anul 2211 C %')+D<.
Ponderi mai însemnate în numărul total de turi/ti străini ca"aţi la structurile de primire
turistică colective le!au revenit turi/tilor din Rom-nia ;1()D<) Pederaţia Rusă ;12)%D<) #craina
;()2D<) Statele #nite ale 4mericii ;)1D<) ,urcia ;+)'D<) Germania ;+)2D<) 9talia ;')+D<) Re$atul
#nit al Marii :ritanii /i 9rlandei de Mord ;3)D<) Polonia ;2)+D<) Pranţa ;2)%D<) 9srael ;1)(D<)
:ul$aria ;1)'D<) Suedia ;1)3D<) :elarus ;1)3D<) 4ustria ;1)3D<) Hlanda ;1)1D< /i Spania ;1)2D<.
3a structurile de primire turistică colective cu funcţiuni de ca"are în anul 2212 au fost
înre$istrate 1%+2)% mii înnoptări ale turi/tilor) cu 2)D mai mult decît în anul 2211. 8n numărul total
de înnoptări înre$istrate la structurile de primire turistică colective) ponderea cea mai mare o deţin
înnoptările cetăţenilor moldoveni ;7)2D<.
Mumărul de turi/ti ca"aţi la structurile de primire turistică colective se pre"intă astfel5
32
T$7#)!) n. 2.@.
T$7#)!) n. 2.5.
NUM=RUL ÎNNOPT=RILOR TURIFTILOR ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTIC= COLECTIVE CU FUNCŢIUNE DE CAZARE

TOTAL
Loteluri
/i
moteluri
Pensiuni
turistice /i
a$roturistice
6ămine
pentru
vi"itatori
Structuri
de
întremare
Sate de
vacanţă
/i alte
structuri
de
odihnă
,abere
de
vacanţă
pentru
copii
TOTAL
Loteluri
/i
moteluri
Pensiuni
turistice /i
a$roturistice
6ămine
pentru
vi"itatori
Structuri
de
întremare
Sate de
vacanţă
/i alte
structuri
de
odihnă
,abere
de
vacanţă
pentru
copii
T O T A L +"n 1$# t!"9t" *t-"n"
NUM=RUL TURIFTILOR CAZAŢI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE TURISTIC= COLECTIVE CU FUNCŢIUNE DE CAZARE

TOTAL
Loteluri
/i
moteluri
Pensiuni
turistice /i
a$roturistice
6ămine
pentru
vi"itatori
Structuri
de
întremare
Sate de
vacanţă
/i alte
structuri
de
odihnă
,abere
de
vacanţă
pentru
copii
TOTAL
Loteluri
/i
moteluri
Pensiuni
turistice /i
a$roturistice
6ămine
pentru
vi"itatori
Structuri
de
întremare
Sate de
vacanţă
/i alte
structuri
de
odihnă
,abere
de
vacanţă
pentru
copii
T O T A L +"n 1$# t!"9t" *t-"n"
222
%
2CD7B1 11712
7
32 %7%%3 2722 %717 %2(7
DCC29
++12 22( 1312 232 +7' 2%7
222
' BA1D5D
11'%1

172 '22 2(+ %77( '%2%2 D72B5
+3+1 1223 1'17 237 % +%1
222
+ B119DD
112+
2 +3 %727' 32(32 %(7'% +2%+2
D2771
'7%% 3122 %1 '21 2%2 3%1
222
B1@D19
1172%
' 7(32 31(1( 33'+( '2'2% +(%'2
7ABA2
+%17( 3%77 131 277 32 23%
222
7 2CA55A
11+(2
2 113(2 1+77% 3+2'3 2'7 112
7B2CC
+'('2 2(71 2++ 3+( 1272 23(
222
( 227CCC 777(+ 123%+ 1171 2(12 2%27 +27(
595DB
'32 2'22 1(2 3++ 1%72 3'2
221
2 229C9B (3(11 132(2 1%17 2++( 1737+ +33'2
DB59B
'+7 2373 1+2% %33 211 1('
221
1 2@CBA9
1232
+ 1121 1'12' 2(22+ 2'72+ +2(%' 75AAA +1% 2%1 1+%' '2' 3231 3'
221
2 2DC1C9
11('3
2 11'2 133+ 311'+ 3('22 '32%% CC95D 77(3 3771 1(1 '+ 37( 3'
31
222% 1@C75C5 2%%3 17'% 1'%7( %'%( 1+77%' %'1+3 17@@B9 1%733' 1'1 323( 3(+( 1372' 3'22
222' 1D1C55C 2+3(2% 3(( 1+272 %(%33+ 1%31+3 '%+2+ 1CD59A 1+'271 2%(2 2+' 3+(% '17 122%2
222+ 17529DB 27'7+ '22% 1%72 '3317( 1%'73 '77%'2 21B9C2 1+1% 2%27 11(7 77+1 (17 2132
222 17@517C 2''23 '+7 113+'7 '1%7+1 1+++2( +3'2( 2A1AAD 1'7%( 2(( +1+3 %377 711 13+7
2227 172DCC5 23''2( '(%2( 121(%' ''%72 327% +717(1 2A1D2@ 1'77+3 232%2 (332 '+1' 2' 1((
222( 1@AAADB 1+7%72 %(%7+ 1122% %%1+7( 717(1 '%+2%1 1@77D2 11+27( 12(1 '(2 '222 '12 2'(2
2212 1@121DD 1(37'+ %3'73 13%27% 3(132' %'%33 +232' 1D2755 13722( 21( %'' '327 '3'% 1(12
2211 1@2@@@1 222223 331 1277(% %2'3+ '%12( '%3+2 17BC9B 1%%+%' 7%72 %7%2 +2'7 (317 3'2
2212 1@D2@2B 221712 3+7(' 122(+3 %'(2+7 11(( '21+(2 19A7DD 1'%323 1'2%2 '2 +'73 (213 3'2
32
Mumărul de înnoptări ale turi/tilor la structurile de primire turistică colective cu funcţiuni de
ca"are se pre"intă astfel5
8n anul 2212 indicele de utili"are netă al capacităţii de ca"are turistică în funcţiune pe total
structuri de primire turistică colective a constituit 32)D) inclusiv la structuri de întremare C ++)7D)
la cămine pentru vi"itatori C '3)'D) la tabere de vacanţă pentru elevi C 3')D) la pensiuni turistice /i
a$roturistice C 1+)+D) la hoteluri /i moteluri C 1')7D) la vile turistice) sate de vacanţă /i alte
structuri de odihnă C 1%)D.
T$7#)!) n. 2.D.
NUM=RUL STRUCTURILOR DE PRIMIRE TURISTIC= COLECTIVE CU FUNCŢIUNI
DE CAZARE
2AA@ 2AA5 2AAD 2AA7 2AAC 2AA9 2A1A 2A11
,otal 17% 1(1 211 222 22( 2%( 2'2 2%
Loteluri /i
moteluri
'3 '% '' '7 +2 2 ' 7'
Pensiuni turistice
/i a$roturistice
' 12 13 11 1' 13 1'
6ămine pentru
vi"itatori
11 12 ( + + +
Structuri de
întremare
+ + + +
Sate de vacanţă /i
alte structuri de
odihnă
'' ' +2 +2 +2 1 2 +3
,abere de vacanţă
pentru copii
'3 '+ +( 72 ( 1
T$7#)!) n. 2.7.
EOTELURI FI STRUCTURI SIMILARE
2AA@ 2AA5 2AAD 2AA7 2AAC 2AA9 2A1A 2A11
E't#)!" 9"
*t!1t!"
*"0")$#
D9 71 7D 7C 79 9B 95 1AD
din acestea) pe
cate$orii5
%!' stele + + 12 11 12 13 1% 21
3 stele % ' 11 11 12 22 22 21
2 stele + + 7 ( ( (
,otal camere 2'+ 2%' 2%' 22( 23'2 2'1 2+(' 27+%
6apacitatea de
ca"are
%7'2 %'71 %'1( %21 %%1' %2 '112 '%'%
Mumărul de
înnoptări în
decursul anului)
%2%)
1
%3%)7 %73) %27)2 %1+)( 332)2 31) 3+7)%
33
mii
9ndicii de
utili"are a
capacităţii de
ca"are) D
2')2 2+)+ 32)( 27)3 27)+ 22)7 22)1 22)2
Mumărul de
salariaţi) mii
1)7 1)7 1)( 1)+ 1) 1)+ 1)+ 1)+
T$7#)!) n. 2.C.
NUM=RUL TURIFTILOR STR=INI CAZAŢI ÎN STRUCTURILE DE PRIMIRE
TURISTIC= COLECTIVE CU FUNCŢIUNI DE CAZARE< PE Ţ=RI DE ORI:INE
2AA@ 2AA5 2AAD 2AA7 2AAC 2AA9 2A1A 2A11
,otal +772( +23' +21 2322 3277 '('+3 +3'(3 '222
din care5
4rmenia 277 177 1%7 22( 321 2'2 1+ 32%
4ustria '32 12 712 (' 12'( (2 722 1223
4"erbaid*an %12 +22 3(' %% 3( %'1 332 %1
:elarus 12+ 2122 1%3 132% 1%'' 13( (32 (23
:el$ia %22 %'1 %(2 '11 '2' 377 %2' '
:ul$aria 127% 11'7 732 127' 1%31 1%'7 137% 11+3
6anada 322 321 2%3 2'( 3(3 2% 377 %('
6hina 2++ 212 3+7 211 1%3 1%% 177 '17
6roaţia 71 1%1 21 1(' 1'7 233 221 2%
&anemarca 22+ 2%2 37' 331 2%' 3+ 322 311
.lveţia N %12 %1+ %11 3(2 3(2 12'' %7( 31
.stonia 111 221 2(+ 2(1 333 2%1 '2% %'+
Pederaţia
Rusă
73% 713% '(2% +(7 7%27 31% +%7% 7%2
Pinlanda 1(+ 217 222 32+ 3'% 3+2 +% '12
Pranţa 122 1%1' 1%2% 17+2 177 172' 1%( 2132
Geor$ia 2(' 3'( 31 32+ %3' 2'( %33 +1+
Germania N 2+(2 2'71 272 3%1 %217 2('( 3%+7 37+3
Grecia +72 %3 12+% 1272 7+% (23 '(7 +%7
9rlanda 22 232 2'1 332 3+ 37' 12 %++
9srael 111' 713 1112 1121 121 77 12(( 1321
9talia %212 377% 377 %' %++ 3 3(%2 %%%
Japonia 32' 2+ 33 3+' 332 32( 33 %+
Ta"ahstan 32+ 323 32' %2+ %(+ 3+2 2% 2%
Tîr$î"stan 22( 11( 132 12( 12% '12 112
3etonia 132 1 2(3 2'2 %22 17 23 332
3ituania 2(3 %+1 '1+ '2 12 %%2 %22 '2+
Morve$ia 332 '73 177 %' 2(+ 3 3%2 '(7
Hlanda 77% ( (2 121+ (3 (( 1273 123+
Polonia 7%% 1'22 1222 137( 21%' 1+3( 13(2 172
Re$atul #nit
al Marii
:ritanii /i
3+7+ 1(33 12% 22' 17'1 17%2 1'(3 17(7
3%
9rlandei de
Mord
Republica
6ehă
%( %3 '2( +1% (23 +7% %37 11%'
Rom-nia 72( 11'%( 1317 1%7'' 1'7'7 7(+ 1'%23 1+2(
S.#.4. 2+3 +22+ %'3% 3%2 32%2 3327 3132 %%1(
Slovacia 127 177 222 332 322 2%2 1(7 2(2
Slovenia 2 %12 223 23' 27 273 3%' 377
Spania +7 ++( %3 +27 '3' '3 %1 +(
Suedia 2 ++3 '2+ 2 722 71 77( 1%32
,urcia 7%'7 '213 '27+ ''12 %237 32(1 2'37 271
#craina 71'2 7121 2++ 7'' (%% 11' +273 1(%
#n$aria %%( %31 %72 21 1' %'2 %72 ''
#"be>istan 7' 11 12( 127 12' 131 3%+ 177
4lte ţări 27( 1(73 1712 17(+ 2212 1712 212% 37+2
Organi+area activităţii #e e*cursii. Activitatea g5i+ilor. Republica Moldova este o ţară mică
cu o diversitate mare de obiecte de interes turistic amplasat la distanţe mici de la principalele ora/e C
centre hoteliere. .xcursiile permit vi"itatorilor să cunoască direct atracţiile turistice ale diverselor
destinaţii din Moldova. #n număr important din vi"itatorii ţării din reţeaua or$ani"ată de turism
procură excursii de la a$enţiile de turism naţionale) iar excursionistul naţional formea"ă cel mai
mare contin$ent. .xcursiile în Republica Moldova răm-n produse turistice ieftine /i accesibile unui
număr mare de clienţi. 6ostul acestora varia"ă de la +! euroNpers în $rup pentru o excursie de pînă
la 122 >m tur!retur pînă la '2!+2 euroNpers în $rup la o de$ustaţie de vinuri. .xcursiile cele mai
solicitate răm-n5 vinării) 6hi/inău) mănăstiri) care formea"ă oferta $enerală pentru turismul intern /i
internaţional de intrare.
Transport auto. Republica Moldova este străbătută de importante artere rutiere) care lea$ă
ţara de pieţele din re$iune. Puncte de acces în ţară sunt reparti"ate relativ uniform pe perimetrul
frontierei de stat) fapt care avanta*ea"ă traficul internaţional de pasa$eri. 8n anul 2212 au intrat în
ţară cca. ' mln moldoveni /i cca. 1)77 mln cetăţeni străini ;2)%3D<.
Reţeaua internă de drumuri auto este relativ diversificată. 8n pro$ramul de reconstrucţi a
drumurilor) reparaţia acestor artere repre"intă o prioritate) /i drept consecinţă pînă în 221% vor fi
reparate un număr importante de trasee turistice naţionale.
,ransportul auto este cel mai des utili"at mi*loc de deplasare spre Moldova /i pe teritoriul
ţării.
6ompaniile de turism) dar /i alţi or$ani"atori de călătorii) preferă în 2N3 transportul auto pe
rute internaţionale /i 122D pe rute interne.
3'
4$enţiile de turism au elaborat un sistem de trasee turistice naţionale) dintre care sunt parte
a unui pro$ram naţional S&rumul vinuluiE) alte ' au fost detali"ate de către $hi"ii naţionali.
Ma*oritatea traseelor funcţionale au un $rad mare de utili"are a drumurilor naţionale) la care sunt
conectate pînă la 12D din drumuri locale ;cu se$mente de proastă calitate de maxim 2!3 >m<.
Transport !eroviar. Republica Moldova este conectată cu principalele ora/e din re$iune.
6ursele interne circulă "ilnic /i asi$ură conectivitatea cu localităţile pe se$mente importante.
Strate$ia infrastructurii transportului terestru pe anii 2227!221 prevede acţiuni de reformare a
6PM.
Transport aerian. ,ransportul avia înre$istrea"ă în Republica Moldova în ultimul timp o
dinamică susţinută cu o rată anuală de cre/tere de cca. 32D. 4eroportul 9nternational 6hisinau
renovat corespunde standardelor internationale i deserveste o retea semnificativa de linii aeriene. 1' ș
companii aeriene ale Republicii Moldova /i straine prestea"a servicii de transport pasa$eri prin curse
re$ulate i charter) asi$urind le$aturi directe cu 2+ de destinatii ;cre/tere cu 23D<) iar cu transbordari ș
! cu ma*oritatea tarilor lumii. 6ele mai populare destinaţii sunt Moscova ;2+)'D<) 9stanbul
;11)(2D<) 4ntal?a ;')(3D<) Qiena ;')+'D<) Munchen ;')''D< /i Qerona ;')2D<. 8n ultimii 7 ani
parcul de aeronave din ţară a sporit cu cca. 1+D numărul navelor pentru pasa$eri. 4eroportul
9nternaţional 6hi/inău /i!a elaborat un Master Plan pentru perioada 2212!2232) care include
valorificarea mai eficientă a po"iţiei sale) atra$erea de noi curse /i companii) utili"area activelor)
îmbunătăţirea infrastructurii la sol) moderni"area parcului de aeronave.
Transport !luvial. &ouă căi navi$abile interne de importanţă internaţională de cate$oria .
sunt în Republica Moldova pe Mistru /i Prut) la fel ţara dispune de un sector ;%32 m< al malului pe
fluviul &unărea.
Rîurile care oferă trasee navi$abile de cca. ''7 >m ;%1)2D< pe Mistru pe se$mentul Palanca!
&ubăsari!Soroca) iar pe Prut C traseul Giur$iule/ti C #n$heni. 4ici sunt situate porturile5 Portul
Pluvial RîbniţaB Portul Pluvial :enderB raionul de mărfuri QarniţaB Portul Pluvial #n$heni) Portul de
pasa$eri Giur$iule/ti /i alte cheiuri. 6omplexul portuar Giur$iule/ti se incadrea"ă în coridorul Q99
pan!european) coridorul ,R46.64 /i poate fi utili"at nu numai pentru importul /i exportul
mărfurilor înNdin Republica Moldova dar /i pentru tran"itul pasa$erilor înNdin #. /i alte state a
ba"inului &unărean.
Atracţii turistice antropice -i naturale. 4tracţiile naţionale sunt principalii motivatori pentru
călătorii pe teritoriul Moldovei. 8n Moldova sunt peste 1' mii atracţi turistice antropice /i peste 322
arii naturale importante. &e"voltarea obiectelor patrimoniului turistic se asi$ură prin amena*area
3+
turistică teritorială în conformitate cu documentaţia de urbanism /i amena*are a teritoriului ;P4,M)
2227<.
Suprafeţele împădurite repre"intă pentru Moldova un potenţial important de atracţie a
turi/tilor ;cca.11)+D din teritoriul ţării<. 6ca.%'D din total sunt pădurile de recreare /i cele destinate
conservării naturii /i trebuie să servească pentru activităţi excursioniste) a$rement or$ani"at /i
tratament balnear ca alternative diverselor tipuri de turism neor$ani"at. 4mena*ările turistice pentru
"onele naţionale de a$rement aferente ba"inelor acvatice ;Qadul lui Qodă) Soroca) Qatra) etc.< sunt
re$lementate clar în Moldova. 8n ţară există un sistem complex de arii naturale sub protecţie de stat5
12 cate$orii de "one naturale prote*ate ;peste ++)' mii ha<) din care fac parte 17 de diverse tipuri de
re"ervaţii) 132 monumente ale naturii /i %33 arbori seculari.
8n Moldova au fost atestate c-teva mii de staţiuni preistorice) circa %22 seli/ti tripoliene ;Y '!
+ mii de ani în urmă<) circa '2 $rădi/ti fortificate antice) circa '22 seli/ti medievale timpurii)
numeroase cetăţi medievale din păm-nt) + cetăţi medievale din piatră ;în diferite stadii de
conservare<) peste 1222 monumente de arhitectură prote*ate) circa '2 mănăstiri ortodoxe.
4tracţiile turistice amplasate în localităţi ;mănăstiri) biserici) complexe mu"eale) parcuri<
beneficia"ă de drumuri locale de acces relativ întreţinute pe parcursul între$ului an.
8n Moldova sunt activi cca. 22 $hi"i profesioni/ti de turism) care cunosc traseele spre
atracţiile naţionale) /i sunt an$a*aţi de cca. 7' a$enţii de turism din 6hi/inău /i instituţiile de
învăţămînt. Sunt cca. 3%2 $hi"i locali care de re$ulă sunt an$a*aţi ai mu"eelor locale /i practică la
solicitare excursii extramu"eale spre unele atracţii specifice locului. 8n ra"a de 32 >m de la oricare
obiect turistic din Moldova poate fi an$a*at un $hid local.
8n turismul receptor străinii cheltuie prin a$enţii de cca. 2 ori mai mult în 2212 decît în 2223)
iar după cri"a din 222( consumul s!a restabilit relativ repede. Motivaţia călătoriilor străinilor s!a
modificat calitativ prin cre/terea ponderii călătoriilor de afaceri) a$rement) tratament /i vi"itare a
vinăriilor în Moldova.
Provenienţa turi/tilor străini este la 1N3 din 6S9) iar 2N3 din ţările #. /i S#4. Romania)
Rusia) #craina) ,urcia /i S#4 furni"ea"ă stabil o *umătate din clienţi pentru oferta turistică
naţională.
$.$. Probleme cu care se con!runtă sectorul auto5ton al turismului #e a!ceri
3
,urismul este un sector complex care asi$ură ospitalitate comercială vi"itatorilor ţării)
valorifică economic non!de$radant patrimoniul atractiv important) diversifică economia locală)
asi$ură servicii de recreaţie populaţiei /i vi"itatorilor. ,uri/tii moldoveni asi$ură într!o măsură tot
mai mare de"voltarea sectorului) iar necesităţile acestora sunt tot mai solicitante din punct de vedere
calitativ. Moldovenii repre"intă se$mente importante pe piaţa turistică a unor ţări din re$iune.
6onform unui top reali"at de Porumpul .conomic Mondial) în 2211 Republica Moldova a
cobor-t /ase po"iţii) pe locul (() într!un top privind competitivitatea în turism) care include 13( de
ţări) fiind pe ultimul loc în .uropa. &upă părerea experţilor) care consideră că multe elemente nu au
fost luate în calcul) studiul dat nu face bine ima$inii Moldovei.
&a) într!adevăr) probleme turismul moldovenesc are multe) încep-nd de la prioritatea
turismului în pro$ramele naţionale) continu-nd cu infrastructura necalitativă a transportului /i
termin-nd cu nevalorificarea raţională a resurselor culturale /i naturale. 3a fel) un punct slab sunt
traseele de turism naţionale) care nu au o le$ătură directă cu traseele asemănătoare din statele
vecine.
#n motiv al cobor-rii po"iţiei în topul menţionat este faptul că nu s!a utili"at o statistică
relevantă privind industria dată C Moldova încă nu utili"ea"ă metodele de calcul recomandate de
Hr$ani"aţia Mondială a ,urismului.
4utorii studiului E6ompetitivitatea în turism 2211E
'
) estimea"ă cifra anuală de afaceri a
industriei de turism din Moldova la 72 milioane de dolari. Potrivit aceleia/i surse) ponderea
industriei în Produsul 9ntern :rut va cre/te de la 1.'D) la c-t este evaluată în pre"ent) pînă la %.1D în
2222.
Republica Moldova ocupă locul 122 din 1%2 de ări în clasamentul interna ional al ț ț
competitivităţii în turism reali"at de Porul .conomic 9nterna ional. ț
6u 3)+2 de puncte acumulate a cobor-t cu trei po"i ii fa ă de anul 2211. Potrivit ț ț
clasamentului) Republica Moldova s!a plasat între TuKait ;locul 121< i Gu?ana ;locul 123<) iar ș
printre ările europene ocupă ultimul loc ;al %2!lea<. 08mpreună cu Serbia i :osnia i Ler e$ovina) ț ș ș ț
Republica Moldova este o ară subde"voltată din punct de vedere turistic. ara necesită investi ii ț Ț ț
semnificative în moderni"area infrastructurii i să! i de"volte sectorul turisticE) consideră exper ii. ș ș ț
Republica Moldova stă prost la capitolele5 0resurse naturaleE ;locul 13'<) 0resurse culturaleE
;locul 12'<) 0infrastructura de transport aerianE ;locul 12'< i 0infrastructura transportului terestruE ș
;locul 13'<. 06alitatea drumurilorE ;locul 1%2 din 1%2 de ări<) 0eficien a mar>etin$ului în atra$erea ț ț
turi tilorE ;locul 13<) 0de"voltarea durabilă a industriei turisticeE ;locul 13%< i 0lipsa t-r$urilor i ș ș ș
'
KKK.unimedia.md
37
expo"i iilor cu impact interna ionalE ;locul 13%<) sunt alte puncte nevral$ice din turismul ț ț
moldovenesc.
H bună parte din acţiunile de vi"ibilitate externă sunt promovate de Hr$ani"aţia de atra$ere a
investiţiilor /i de promovare a exportului) în parteneriat cu instituţiile de ramură pentru expo"iţii /i
alte evenimente tematice ;turismul este în tematica unor evenimente<. ,otodată) nu au loc ac iuni de ț
PR pentru turismul modovenesc /i destinaţiile de valoare din ţară ;cu excep ia unor vinării din ț
centrul ării unde sunt invitaţi ma*oritatea oaspeţilor străini<. ț
Se simte lipsa unei direcţii în acţiunile internaţionale /i a unui concept de promovare a
turismului. Mu dispunem de un stand unic al industriei turismului moldovenesc. 3a ma*oritatea
evenimentelor acesta este constituit dintr!un ansamblu de elemente a diferitor participanţi la
industrie. Participările la expo"iţiile speciali"ate externe) acoperă doar parţial arealul de unde provin
excursioni/tii străini ;,,R Rom-nia) 9ntourmar>et Rusia) .M9,, ,urcia<. 6u toate că ar fi bine să
ne orientăm i spre unele pieţe din 6S9) Zările Scandinave) Hlanda. ș
Paptul că a$enţiile turistice duc lupte individuale cu concurenţii) /i fiecare promovea"ă ce
consideră mai profitabil) duce la crearea unei ima$ini dispersate a ţării ca destinaţie naţională
turistică pe plan mondial.
Practic) se or$ani"ea"ă foarte puţine tururi informaţionale prin Republica Moldova) cu
excepţia unor participări oca"ionale tematice sau în urma implementării proiectelor de asistenţă
internaţională. Pormatorii de opinie practic nu au călătorit pe traseele ţării) cu excepţia proiectului
Redescoperă Moldova pomenit mai sus. Rareori repre"entanţii turoperatorilor străini /i unii experţi
călătoresc spre un număr limitat de destinaţii naţionale cu partenerii din Moldova. Mu există un
pro$ram de susţinere a manifestărilor de promovare a destinaţiilor din ţară. [i acestea) a/a cum sunt
astă"i) nu sunt at-t de profitabile precum ar fi o călătorie în :ali.
3a nivel de ţară) la moment se implementea"ă Strate$ia de de"voltare a turismului C ,urism
2222. #rmea"ă să vedem dacă re"ultatele vor fi cele a/teptate5 cre/terea anuală a numărului turi/tilor
cu +!7DB cu 3D anual a numărului turi/tilor în cadrul turismului receptorB cu %D anual a numărului
turi/tilor în cadrul turismului intern /i cu 'D anual a încasărilor din activitatea turistică. ,rebuie să
a/teptăm /i să ne promovăm sin$uri ca destinaţie turistică ce merită a fi vi"itată atunci c-nd se ivesc
oca"iile.
6onform unui clasament al celor mai frecventate destinaţii din Republica Moldova elaborat
de 4sociaţia de &e"voltare a ,urismului în Moldova) pe primul loc este mun. 6hi/inău. #rmea"ă
traseele viti!vinicole) sunt populare /i mănăstirile. Mai puţin cunoscute ca /i destinaţii turistice sunt
pensiunile a$roturistice ;un număr de peste '2 de pensiuni a$roturistice a/teaptă vi"itatori pe
3(
perioada între$ului an<. Peste '22 de destinaţii turistice necesită investiţii pentru a fi puse în valoare.
4cest lucru este posibil fie prin achi"iţionarea acestora de către persoane care vor să investească în
servicii de turism) fie prin alocarea de resurse din cadrul administraţiilor publice locale sau printr!un
parteneriat public!privat.
Paradoxal este că marea ma*oritate a lucrărilor cercetate pentru reali"area acestei te"e de
licen ă sus in că formele prioritare ale turismului practicate în ultimul deceniu în Republica Moldova ț ț
sunt turismul rural) vitivinicol) cultural) de sănătate /i frumuseţe) de i statistica ne arată că prioritar ș
este turismul de afaceri) banii care vin în ara noastră sunt anume din sectorul de afaceri. Mimeni nu ț
nea$ă frumuse ea pitorească a Republicii Moldova) dar la nivel de infrastructură de stat5 drumuri) ț
transport) suporturi informative) administra ie coruptă i birocratică etc. face din ara noastră un loc ț ș ț
unde a*un$i numai dacă e ti nevoit să vii. &in păcate tim a scrie Strate$ii dar implementarea se face ș ș
la înt-mplare sau pe seama entu"ia tilor. ș
6onferinţele /i întrunirile sunt unele dintre cele mai profitabile elemente ale turismului. 8n
medie) participanţii la conferinţe cheltuiesc de 2)' ori mai mult pe "i decît un turist obi/nuit.
8ncăperile pentru conferinţe sînt folosite de or$ani"aţiile din sectorul public /i de cele din
sectorul privat.
4ctualmente) în Republica Moldova se or$ani"ea"ă diferite conferinţe atît la nivel naţional)
cît /i la nivel internaţional. Mumărul de participanţi la aceste conferinţe este relativ limitat. .le se
desfă/oară) de obicei) în hoteluri) în Palatul Republicii /i în alte localuri.
Republica Moldova se poate speciali"a în or$ani"area unor conferinţe) mici ;pînă la %22 de
participanţi<. Hr$ani"area unor conferinţe mari nu este posibilă din cau"a insuficienţei capacităţilor
de primire a participanţilor. 8n acest sens) acţiunile vor fi orientate spre renovarea /i dotarea tehnică
respectivă a clădirilor existente) spre de"voltarea localurilor pentru conferinţe din hoteluri. 4ceste
acţiuni trebuie să fie suplimentate de un pro$ram de mar>etin$.
Pe l-n$ă localurile pentru conferinţe) Republica Moldova oferă posibilităţi de or$ani"are a
expo"iţiilor. 6entrul 9nternaţional de .xpo"iţii 1Moldexpo1 repre"intă unul dintre cele mai
importante centre de or$ani"are a tîr$urilor /i expo"iţiilor din Republica Moldova. .l ocupă o
suprafaţă de 222 m
2
dintre care %222 m
2
! spaţiu închis /i 3222 m
2
! spaţiu deschis.
6alendarul expo"iţional anual al 6entrului include peste 22 de expo"iţii /i tîr$uri speciali"ate
naţionale /i internaţionale.
Ma*oritatea localurilor pentru conferinţe din sectorul public /i cel privat) precum /i sălile de
conferinţe din hoteluri) nu corespund cerinţelor actuale /i nu dispun de posibilităţi tehnice /i
mobilier modern necesare pentru desfă/urarea unor asemenea acţiuni.
%2
8n multe dintre aceste localuri nu sînt create condiţii de servire a mesei sau a băuturilor
răcoritoare pentru participanţii la întruniri.
Mu există materiale publicitare privind localurile destinate or$ani"ării conferinţelor.
Mu există o coordonare a ofertelor pentru or$ani"area conferinţelor re$ionale /i
internaţionale.
3ipsesc or$ani"atori profesioni/ti pentru desfă/urarea conferinţelor în Republica Moldova.
Mu este elaborată o concepţie de de"voltare a activităţii expo"iţionale în Republica Moldova.
Promovarea insuficientă a potenţialului de expo"iţii al Republicii Moldova.
9nsuficienţa resurselor financiare destinate promovării produselor autohtone în străinătate.
3ipsa unui parteneriat eficient în promovarea expo"iţională a ofertei turistice naţionale peste
hotarele ţării.
&otarea tehnică neadecvată a sălilor expo"iţionale.
,urismul în Moldova se confruntă cu mai multe probleme) iar una din cele mai $rave ar fi
lipsa $rupurilor sanitare la popasurile turistice. Problema este că la noi nu este infrastructura turistică
/i cea $enerală într!adevăr lipse/te în R. Moldova. 8nsă dacă lipse/te /i dacă spunem că nu avem
drumuri) nu trebuie să dăm vina doar /i să acu"ăm doar drumurile că nu putem de"volta turismul.
8nsă dacă lipse/te un $rup sanitar care pe traseul) spre exemplu) 6hi/inău!Soroca nu $ăse/ti
un $rup sanitar cel puţin la o staţie P.6H acceptabil) atunci este o problemă $ravă. [i din acest
considerent de multe ori am venit cu iniţiativă) fiindcă există o structură de stat care licenţia"ă aceste
staţii P.6H) aici vorbim de 4MR.) care să ceară la acele acte) să ceară /i foarte bine să anchete"e
cel puţin sau să investi$he"e c-nd se deschide această staţie P.6H) dispune de un $rup sanitar
interior ori nu dispune /i care este situaţia lui. &a) poate că este amu"ant) dar este foarte si$ur că
putem face un pas puţin înainte în de"voltarea acestei ramuri.
,urismul receptor este $rav din punct de vedere statistic) ceea ce am vorbit mai sus) turi/ti în
Republica Moldova în $eneral intră destul de mulţi) dincolo de inconvenietele de infrastructură)
aceasta se explică totu/i că ne aflăm într!o "onă unde se intersectea"ă mai multe drumuri din punct
de vedere politic /i $eopolitic i odată cu evenimentele din 222( la multe persoane le este totu/i ș
interesant ce se înt-mplă în această ţară. [i este o "onă destul de importantă) o destinaţie destul de
atră$ătoare) poate putem spune /i destul de exotică pentru unii turi/ti. #nul din interesele turi tilor ș
străini este "ona obscură i de neîn eles5 ,ransnistria. Hperatorii de turism din ară deseori constată ș ț ț
că pe l-n$ă faptul că dispunem în ora/ul Soroca de 6etatea Sorocii /i de 3um-narea Recuno/tinţei)
două obiective foarte importante pentru cultura noastră) cel mai important obiectiv pentru turi/ti este
%1
0&ealul Zi$anilorE. &ealul Romilor este un obiectiv foarte important pentru turi/tii fiindcă nu
înţele$ ce se înt-mplă acolo /i din ce cau"ă există mania aceasta a caselor pompoase.
Serviciile turistice în Republica Moldova răm-n în continuare cele mai costisitoare sau)
foarte scumpe) necompetitive din punctul de vedre al multora. 6um se explică acest fenomen\
Problema este că totu/i amplasarea noastră pe de o parte este un avanta*) pe de altă parte este o
problemă. &in ce cau"ă este o problemă\ 8n primul r-nd toate serviciile care creea"ă pachetul
turistic puţin ne compromit. &in punctul de vedere al transportului) de exemplu. &acă vorbim de
transport) /tim cu toţii că biletele avia ce ţine de destinaţia Republica Moldova sunt mult mai
scumpe dar aceasta este o problemă ce ine de autorităţile publice centrale. ț
&acă vorbim de unităţile de ca"are. 8ntr!adevăr sunt servicii destul de scumpe) însă nu este o
problemă doar a unităţilor de ca"are. #nităţile de ca"are crea"ă acest preţ din toate acele servicii
mici care crea"ă acest preţ de ca"are /i sine!costul unui pat într!o unitate de ca"are este destul de
înalt. [i din toate aceste puncte de vedere este creat pachetul turistic) care este mult mai scump dec-t
în alte state din re$iune cu oferte turistice mai atractive.
$.). Poten ialul socio2economic #e #e+voltare a turismului #e a!aceri 'n ora ul ?ng5eni ț ș
Qom începe acest subcapitol printr!o afirma ie mai pu in modestă i anume5 ț ț ș este ridicol s(
cre$i c( "oldova va r(m-ne la doar dou( ora e 'hi in(u i B(l i ș ș ș ț ) iată că ultmile statistici ne arată
cre terea economico!socială a ora ului #n$heni. ș ș Pără îndoială că #n$heni este un ora/ dinamic) în
continuă extindere /i schimbare. #na din caracteristicile comunităţii este aceea că este deschisă către
schimbare /i pre"intă abilitatea de a urma noi iniţiative.
Situaţia $eo$rafică specială) la răscruce de drumuri) a constituit cheia pentru ascensiunea
#n$heniului la statutul de urbe.
.xistă pe piaţa internaţională a turismului o cre/tere a interesului pentru produsele turistice
culturale /i eco!turism /i servicii ba"ate pe unicitate /i calitate) iar #n$heniul are acest poten ial. ț
&atorită condiţiilor favorabile ! a/e"area $eo$rafică reu/ită a ora/ului #n$heni ! turismul de
afaceri este ales ca o ţintă prin de"voltarea căruia se va a*un$e la de"voltare economică. 9mportanţa
turismului de afaceri în economia locală cre/te considerabil datorită =onei .conomice 3ibere ;=.3<
#n$heni :usiness. 8mbunătăţirea serviciilor în turismul de afaceri va conduce la competitivitatea
acestui sector. Resursele turistice trebuie utili"ate raţional) respectîndu!se principiile de"voltării
durabile.
%2
Potenţialul turistic divers /i încă foarte puţin exploatat poate fi valorificat printr!o dotare
corespun"ătoare) prin amena*area de staţiuni turistice) care an de an se conturea"ă din ce în ce mai
mult5 lacul din cetrul ora ului) pla*a de pe malul r-ului Prut) care are o istorie îndelun$ată) fiind "ona ș
de a$rement balnear încă din perioada interbelică pentru o bună parte a popula iei ora ului 9a i. ț ș ș
Hra/ul #n$heni dispune de obiective de patrimoniu) unele dintre ele5 monumente istorice)
monumente de arhitectură ! au fost înscrise în patrimoniul naţional ;Podul de peste Prut proiectat de
G. .ifel<. H parte din acestea se află într!o stare de de$radare /i necesită restaurare.
4cest indicator arată pe de o parte lipsa unor oferte turistice complexe adaptate stilului de
petrecere în mod activ a timpului liber) mar>etin$ turistic slab) iar pe de altă parte lipsa unei ba"e
turistice. 6ea mai înaltă cre/tere în turismul re$ional ar putea fi în domeniul de afaceri /i a$ro!
turismului) care ar atra$e turi/tii străini prin arii nevalorificate de investiţii) accesibilitatea preţurilor)
posibilitatea de a cunoa/te tradiţiile /i un anumit stil de viaţă specific re$iunii) ospitalitatea.
Scurt istoric. Prima atestare documentară a #n$heniului există într!un hrisov de la [tefan cel
Mare datat cu 22 au$ust 1%+2. Mumele iniţial al localităţii a fost #n$hiul. 4stfel s!a numit între anii
1%+2!1'7
+
. ,oponimicul respectiv /i are ori$inea în aspectul $eo$rafic al teritoriului pe care s!a
constituit iniţial a/e"area) r-ul Prut form-nd aici) prin o cotire bruscă) un un$hi perfect

. ,rebuie de
remarcat că localitatea de peste Prut se nume te la fel C#n$heni ;ca dealtfel alte multe localită i ș ț
a e"ate de!a lun$ul r-ului Prut5 ex. 6ostuleni) Măcăre ti) Gro"e ti etc.<) i care constituie în fapt ș ș ș ș
aceea i localitate istorică scindată în urma ocupa iei Sovietice. ș ț
6ele mai de seamă familii boiere/ti care au vieţuit) temporar) la #n$heni) a fost cea a lui
Paul Gore /i Petre 6a"acu. Primul a lăsat pentru colectivitatea locală drept mo/tenire un frumos parc
din specii deosebite de arbori) dar care a fost distrus mai apoi. .ste cu neputinţă să nu menţionăm
aici pe prinţul 6onstantin Moru"i) vărul domnitorului moldovean 4lexandru Moru". 6onstantin a
ctitorit aici frumoasa biserică SSf-ntul MicolaeE. ,ot el este tatăl romancierului &umitru Moru"i.
Qom men iona că în perioada sovietică s!a avut Smare $ri*ăE ca dove"ile istorice să fie ț
delăsate sau distruse în totalitate ;conacele boiere ti) beciurile tătără ti etc.<) însă memoria colectivă ș ș
a localnicilor este vie.
#n$heniul s!a aflat dintotdeauna a/e"at în vecinătatea imediată a unor importante căi
comerciale din trecut) cum au fost 1Marele &rum 6omercial Moldovenesc1 /i 1&rumul Pescarilor1)
pe aici venea de la 6hilia drumul Pescarilor care urca in nordul Moldovei. Se făcea comerţ cu miere)
+
v. 1&ocumenta Romaniae Listorica1) 4. Moldova) vol.99) p.1%(!1'1) &.9.R.) veacul FQ9) 4) Moldova. Qol.999 ;1'1!
1'(2<) p.3%3!3%%

v.16u$etul1) revista de istorie /i /tiinţe umaniste) 1((%) nr.1) p.17
%3
cu pe/te) $rane) nemaivorbind de numeroase drumuri ră"boinice) astfel înc-t nu vom $re/i dacă vom
spune că a/e"area $eo$rafică a urbei de astă"i a fost condiţia esentială pentru apariţia /i evoluţia ei.
9niţial) #n$heniul a fost sat. 4cest statut localitatea l!a avut p-nă în anul 1(%2) c-nd în luna
au$ust sovieticii i!au conferit statutul de ora/ /i centru raional. 4nterior acestui fapt) însă) la mi*locul
secolului al F9F!lea) stăp-nul a/e"ării) Mihai :u"nea) înfiinţa aici) pe locul #n$heniului 6entru de
astă"i) un t-r$ de produse a$ricole. 8n *urul acestuia) treptat s!a a/e"at cu traiul populaţie alo$enă)
mai cu seamă după construirea căii ferate în 171!17') partea respectivă a satului urm-nd să se
numească) p-nă prin anii A2 ai veacului FF) #n$heni ,-r$.
#n$heni s!a de"voltat mai ales în perioada postbelică) în special in anii 2 c-nd a primit
statut de ora/ de cate$orie republicană. Sub aspect urbanistic) respectă o planimetrie simetrică destul
de reu/ită pentru că are o structură stradală liniară) are stră"i drepte ca să$eata) strada Maţională)
Romană) &ecebal) [tefan cel Mare) prospecte lar$i drepte.
Peste Prut avem) astă"i) doar pod feroviar. &in podul rutier) pietonal) construit pe timpul lui
6arol al &oilea s!au păstrat doar doi piloni din trei) el a fost distrus in 1(%% în urma acelora/i
bombardamente care au distrus /i podul de cale fartă /i nu s!a mai restabilit. 4stă"i) ca de aer)
#n$heniul are nevoie de pod pietonal. &orinţa la nivel local de a face comerţ cu romanii din dreapta
Prutului a fost /i a rămas foarte mare. &espre un pod pietonal peste raul Prut vorbe/te de cand mă ţin
minte aici.
Po#ul #e cale !erată peste Prut a fost proiectat de un oarecare Melnic) un constructor rus.
Probabil că s!a comis o eroare in proiectare sau construcţie) pentru că apele ce se revărsau primăvara
l!au mi/cat de pe piloni. 4tunci) autorităţile au apelat la a*utorul lui Gustave .ifell) autorul
renumitului turn din Paris) specialist remarcabil in construcţii metalice. 9n 17 Gustave .ifell
sose/te la #n$heni /i reali"ea"ă un studiu de fe"abilitate) a cercetat problema) de ce nu ţine podul de
cale ferată peste Prut. 6onform recomandărilor sale) podul s!a reconstruit /i a funcţionat perfect
pană in 1(%%) cand a fost distrus de bombardamente. #lterior) podul fusese restabilit.
Planul ?rbanistic @eneral al ora ului ?ng5eni ș . #n$heni este primul ora/ in Moldova care
a beneficiat de un nou Plan #rbanistic General ;P#G<. #nul elaborat ca urmare a acordului dintre
$uvernele Moldovei /i Rom-niei) adoptat în septembrie 1((+. 4 fost un proiect pilot) în ba"a
metodolo$iei noi) pentru că /i Romania era la începuturile implementării strate$iilor urbanistice noi)
europene) /i acolo era o noutate. 9neditul constă în faptul că) spre deosebire de planurile sovietice)
care presupuneau o planificare concretă) de exemplu unde /i cum să fie amplasate /coala) $rădiniţa)
sau o eventuală intreprindere) planul nou pune accent pe "onare) adică pe crearea unor "one locative)
%%
"one industriale) "one de a$rement) parcuri) etc. 9n plus) se cere obli$atoriu respectarea prinicpiului
"onării.
8n ba"a Planului ?rbanistic @eneral s!au lansat numeroase proiecte. 9n primul r-nd avem
posibilitatea de a emite certificate de urbanism. 6onform le$ii) nu se emite certificate de urbanism
dacă localitatea nu dispune de un plan $eneral. P#G presupune ni/te acţiuni eminamente strate$ice.
&e exemplu) ca traficul ce ţine de transportul feroviar $reu să fie transferat la :ire/ti ori în #nţe/ti.
=ona centru a ora ului #n$heni e divi"ată în două de calea ferată) /i lacul &elia) fiind o "onă ș
aferentă trebuie de"voltată. 9n re$ulament se prevede ca "ona de centru să fie una de turism /i
financiar bancară. Se mai propune in planul $eneral de a proiecta o centură ocolitoare de transport)
ceea ce necesită foarte mult un ora/ cu o confi$uraţie preponderent liniară) ie/irea la alte localităţi
cum ar fi spre Misporeni ori spre :ălţi direct) ca să nu treacă prin centrul ora/ului.
Aemogra!ia. Mumărul populaţiei stabile a re$iunii #n$heni) înre$istrat la recensam-ntul din
'C12 octombrie 222%) a fost de 112.'%' locuitori) inclusiv 3'.311 persoane din mediul urban /i
'.23% locuitori din mediul rural. Populaţia aptă de muncă a ora/ului #n$heni este de +7)3
mii.locuitori ;+1)7D<. 8n #n$heni) plecările populaţiei la muncă sau la studii au luat amploare în
perioada de tran"itie la economia de piaţă. 4stfel) la data recensam-ntului C ' octombrie 222%) un
număr de 11.3'% persoane cu domiciliul în #n$heni erau absente) fiind declarate de alţi membri ai
$ospodăriei casnice plecate în străinătate pentru diferite perioade. &in numărul celor plecaţi peste
hotare) % 1% sau %2)(D lipseau mai mult de un an.
Activitatea culturală a ora/ului #n$heni se desfăsoară într!un 6entru de cultura care
reune/te un Palat de cultură ;aici vom remarca că Palatul de cultură din #n$heni a fost renovat anul
acesta în totalitate i a fost adus la standarde de calitate. Palatul a fost construit la indica ia lui ș ț
3eonid :re*nev în 1(1) care s!a arătat deran*at de priveli tea cimitirului cu cruci imediat la intrarea ș
din Rom-nia în RSSM) i a umblat a/a o vorbă care ar fi spus!o :re*nev5 mî vie*aem cuda\ <) o ș
/coală de mu"ică) una de arte plastice) un mu"eu de istorie /i etno$rafie) ' biblioteci) 2 case de
cultură /i un cinemato$raf cu 2 săli de cinema de 12 locuri.
#venimente culturale importante2 Pestivalul Maţional al Hbiceiurilor de 9arnă) desfă/urat
anual la sf-rsitul lunii decembrie) la care participă colective din toată ţaraB ,abăra de Sculptură
#n$heni) desfă/urat bienal în lunile au$ust!septembrie) la care participă cei mai valorosi sculptori
din ţară /i de peste hotareB ,-r$ul Mational de 6eramică) desfă/urat anual la 22 au$ust /i av-nd la
ba"a tradiţia olăritului din re$iune la care participă cerami/ti din toată ţara.
3rupurile artistice care activea$( în $on( sunt5 4nsamblul de 6-ntece /i &ansuri Populare
0Strun$a/E) activ din 1(%+B 4nsamblul de &ans Popular 0Mu$ura/E.
%'
#n$heni este un ora/ care timp de un deceniu /i!a schimbat faţa in aspect cultural) dat fiind
faptul că aici pentru prima dată in Moldova sau desfă/urat trei tabere de sculptură) sub e$ida #niunii
4rti/tilor Plastici. 3a ele au participat sculptori importanţi. Printre ace/tea &umitru Qerdianu) care
astă"i locuie/te /i activea"ă la Qiena) ,udor 6atara$a) 9on =derciuc) toţi un$heneni) de altfel.
3ucrările create in cadrul taberelor) circa 32 la număr) au rămas la #n$heni /i împodobesc astă"i
ora/ul conferindu!i un plus de ele$anţă /i individualitate. &acă să vorbim de sculptori la metru patrat
in Moldova) #n$heniul s!ar afla pe primul loc. H motivaţie să sunt atat de mulţi ar fi /coala bună de
arte plastice care activea"ă la #n$heni) cu profesori calificaţi. ,udor :ra$a explică acest fapt prin
apropierea 9a/ului) care intotdeauna) chiar /i in anii sovietici a avut o influenţă benefică /i o
influenţă mare asupra acestui spaţiu de hotar. 4vanta*ul de a vi"iona ,Q Romană a creat spiritul
acesta) mai aproape de cultura adevărată) mai aproape de neam. &e aici au ie/it mari poeţi) mari
scriitori) Qasile Qasilache) .fim ,arlapan) /i iară/i) numai arti/ti plastici sunt la vreo %2 de
personalităţi.
Obiceiurile. 8n scrierile străinilor despre moldoveni) precum /i în descrierile lor despre ei
;atunci c-nd vor fi avut "abavă de a se întreba cine /i cum sunt /i plăcerea de a $enerali"a
raspunsul<) s!a spus ca moldovenii sunt oameni veseli) primitori) pa/nici) iubitori de petrecere) cu un
accentuat ata/ament faţă de familie) tradiţie) credinţă /i binenţeles) faţă de ţară. #na din calităţile
moldovenilor care nu a scăpat din vederea nimănui /i despre care a pomenit chiar /i &imitrie
6antemir în 0&escrierea MoldoveiE este ospitalitatea. Moldoveanul este nespus de ospitalier faţă de
rude /i de prieteni) dar mai ales faţă de străini. Se "ice că ma*oritatea străinilor care vi"itea"ă
localităţile de moldoveni răm-n uluiţi de deschiderea /i dărnicia necondiţionat oferită de către $a"de)
trăsătura care poate fi aplicată aproape universal locuitorilor acestei ţări.
Sărbători. 8n Republica Modova sunt patru cate$orii de sărbători5
• 6ate$oria 9 este formată dintr!o sin$ură sărbătoare 5 4nul Mou ! 1 ianuarie) o sărbătoare
ateistă) seculară.
• 6ate$oria 99 cuprinde sărbatorile cu caracter reli$ios5 Ma/terea lui 9isus Lristos ;6răciunul<
stil nou ;2%!2' decembrie< i stil vechi ; /i 7 ianuarie<B Prima /i a doua "i de Pa/te conform ș
calendarului bisericescB =iua de luni la o săptăm-nă după Pa/te ;Pa/tele :la*inilor<B =iua
Lramului bisericii din localitatea respectivă) declarată în modul stabilit de consiliul local al
municipiului) ora/ului) comunei) satului.
%+
• 6ate$oria 999 este formată din sărbători cu caracter internaţional5 7 martie ! =iua
internaţională a femeiiB 1 mai ! =iua internaţională a solidarităţii oamenilor munciiB ( mai !
=iua Qictoriei 4rmatei Sovietice i =iua .uropeiB ș
• 6ate$oria 9Q cuprinde sărbători laice) cu semnificaţie identitară absolută) locuitorilor acestei
ţări5 2 au$ust ! =iua RepubliciiB 31 au$ust ! sărbătoarea S3imba noastrăEB sărbătoarea
naţională a vinului) care are loc în fiecare a doua duminică a lunii octombrie.
Sistemul #e e#uca ie. ț #n$heniul este un ora/ cu o perspectivă bună nu doar sub aspect
$eo$rafic) economic) dar /i al potenţialului educaţional foarte puternic.
8n ora/ul #n$heni activea"ă5 ' licee) o /coală medie) 2 /coli primare) un $imna"iu ! internat)
' $rădiniţe de copii) o /coală polivalentă) un cole$iu de medicină) un cole$iu a$ro!industrial) /coli
sportive) o /coală de mu"ică /i o /coală de arte plastice. 8n total în instituţiile de învăţăm-nt din ora/
sunt antrenaţi circa '.(%3 copii.
Sănătate. 8n ora/ funcţionea"ă Spitalul Raional cu o capacitate de %'2 paturi) un 6entru de
sănatate /i un centru al medicilor de familie.
Ora-e apropiate. 6ele mai vechi relaţii de bună vecinătate ora/ul #n$heni le are cu
municipiul 9a/i) Rom-nia. 4mbele părţi au con/tienti"at existenţa în re$iunea transfrontalieră
#n$heni) Republica Moldova C9a/i) Rom-nia a unui amplu potenţial de cooperare reciproc avanta*os
în domenile social) economic) cultural /i ecolo$ic
4istan1e rutiere2 #n$heni ! 6hi/inău ! 12 >m) #n$heni ! :ălţi ! 7' >m) #n$heni ! 9asi ! 1
>m pe calea ferată i %' >m) automa$istrala prin vama de ș frontieră Sculeni) #n$heni C Misporeni
112.%7 >m) #n$heni C,elene/ti ! 11%.2% >m) #n$heni C ,iraspol ! 17.2% >m) #n$heni CHrhei !
13+.%7 >m) #n$heni C 6ahul ! 221.%% >m) #n$heni C Stră/eni ! 7.'+ >m) #n$heni C Gă$ău"ia !
222.(+ >m) #n$heni C Qaslui ! 1(.+ >m) #n$heni C Lu/i ! 1'2.2% >m) #n$heni C :-rlad ! 21+.(+
>m) #n$heni! Suceava ! 327.+% >m) #n$heni C &orohoi ! 3++.2 >m) #n$heni C :oto/ani ! 3++.2
>m ) #n$heni C Pa/cani ! 32%.(+ >m.
Economia raionului ?ng5eni este repre"entată preponderant de industria prelucrătoare a
producţiei a$ricole) cea u/oară) sectorul de servicii /i sectorul a$ricol. Producţia industrialăNlocuitor
C 1)71 mii lei ;33D< faţă de media naţională<B Producţia a$ricolăNlocuitor C 3)%2 mii lei ;1%7D faţă
de media naţională<B Servicii prestate populaţieiN locuitor C 2 lei ;%2D faţă deB media naţională<B
9nvestiţii în capital fixN locuitor C 727 lei ;2D faţă de media naţională<.
#niunea .uropeană a finanţat) timp de 12 ani) peste 32 de proiecte în ora/ul #n$heni) în
diferite domenii. Sumele alocate au depă/it %2 mln de euro.
%
[eful &ele$aţiei #. la 6hi/inău) &ir> Schuebel) care a efectuat o vi"ită la #n$heni recent) a
rămas impresionat de numărul proiectelor implementate cu spri*inul #.. 4mbasadorul spune că
ora/ul #n$heni este vă"ut ca o punte a moldovenilor spre .uropa. 8n special s!a referit la conducta
de $a"e 9a/i!#n$heni) a cărei construcţie începe în luna au$ust anul acesta. &ir> Schuebel a
menţionat că acum practic fiecare oficial european cunoa/te despre ora/ul #n$heni datorită faptului
că se vorbe/te at-t de mult despre această conductă de $a"e) care va permite diversificarea
serviciului de aprovi"ionare cu $a"e naturale a moldovenilor /i ca urmare este posibilă o mic/orare a
preţului acestora.
Con#ucta #e interconectare a Sistemului 3aţional #e Transport @a+e #in RomBnia cu
Sistemului 3aţional #e Transport @a+e #in Republica &ol#ova pe #irecţia "a-i 4 ?ng5eni) firul
liniar de pe teritoriul Rom-niei) are un diametru de '22 x '' bar /i o lun$ime de 32)2 >m) de la
cuplarea în SM,) inclusiv Modul ,ehnolo$ic 3eţcani) p-nă la traversarea r-ului Prut. 8n contract sunt
incluse $rupul de robinete amonteNaval de la subtraversarea r-ului Prut) protecţia catodică a
conductei) alimentarea cu ener$ie electrică a staţiilor de protecţie catodică /i a Modului ,ehnolo$ic
3eţcani) respectiv reţeaua de fibră optică de pe teritoriul Rom-niei pentru asi$urarea transmisiilor de
date.
@a+o#uctul magistral "a i 4 ?ng5eni ș este unul din cele mai mari proiecte ener$etice în
Moldova i un element cheie în strate$ia autorită ilor moldovene ti de a reduce dependen a de 122D ș ț ș ț
de importul de $a"e naturale din Rusia.
6onstruc ia $a"oductului este sus inută de 6omisia .uropeană i finan ată par ial de #. în ț ț ș ț ț
cadrul Pro$ramului Hpera ional 6omun 0Rom-nia!#craina!Republica MoldovaE. 3un$imea totală a ț
conductei de $a" #n$heni!9a i va constitui %3)2 >m) dintre care 12)% >m vor fi pe teritoriul ș
Republicii Moldova.
#n$heniul oferă) la ora actuală) c-teva ar$umente indubitabile în favoarea economiei de
piaţă. &esi$ur că în fruntea topului de intreprinderi prospere se află Pabrica de 6ovoare din
#n$heni. Pabrica de covoare este una emblematică nu doar pentru #n$heni) ci pentru intrea$a
industrie a republicii. .a demonstrea"ă cum un mena$ement /i un mar>etin$ modern condiţionea"ă
evoluţia unei intreprinderi. 6ombinatul de 6ovoare /i!a dublat practice capacitatea. 3a momentul
privati"ării în 1((7 fabrica a cobor-t la 32 mii m.p. sau 3D din capacitatea de proiect. 4stă"i) în loc
de 2 milioane '22 mii de metri pătraţi se produc circa ' milioane de metri pătraţi de covoare. 6u
dublarea capacităţii s!a mic/orat numărul de an$a*aţi deoarece s!au introdus tehnolo$ii noi) s!au
făcut investiţii de milioane de euro în ace/ti ultimi ani.
%7
Primăria or. ?ng5eni poate fi model de func ionare pentru toată republica) în sensul în care ț
conlucrea"ă cu a$en-ii economici nu i!a stran$ulate prin impo"ite i taxe exa$erate pentru că ș
bu$etul ora/ului are nevoie de bani. #n exemplu de m-ndrie în acest sens este că fiecare a$ent
economic) i!a adus contribu ia în plan social i publicitar într!un fel inedit la pavarea trotuarelor de ș ț ș
pe str. Ma ională) pun-nd în pava* căte o placă care conferă participarea intreprinderii. Primăria a ț
mers calculat) în lini/te) calm /i de fiecare dată a fost partener corect cu a$enţii economici mari /i
mici din teritoriu. Poate de aceea astă"i mer$ afacerile at-t de bine) fapt confirmat de pre"enţa) la
#n$heni) a practic tuturor filialelor de bănci existente în ţară) 1' la număr. ,oate au de lucru) toate
au clienţii săi) ceea ce vorbe/te despre un mediu al antreprenoriatului pre"ent aici /i numeric) /i
calitativ care solicită serviciile acestor bănci.
Parteneri &omeniul
,ipul
parteneriatului
Primăria
6amera de 6omerţ /i 9ndustrie Piliala
#n$heni
&e"voltarea sectorului
8MM
Public!privat
Primăria
6entrul de Suport al :usinessului #n$heni
&e"voltarea sectorului
8MM
Public!privat
Primăria
=ona .conomică 3iberă #n$heni!:usiness
&e"voltarea sectorului
8MM
Public!privat
Primăria
6entrul Re$ional de &e"voltare &urabilă
&e"voltarea durabilă socio!
economică locală /i
re$ională
Public!privat
Public!public
Primăria
#ncalnis) 6entrul de 9niţiativă Privată
&e"voltarea sectorului
8MM
Public!privat
Primăria
4sociaţiile Poprietarilor de 3ocuinţe
4dministrarea "onelor
adiacente
blocurilor de locuinţe
Public!privat
Primăria
Rincor ! Prim SR3
,ransport urban /i călători Public!privat
Primăria
6om$a" C Plus SR3
Reabilitarea /i
moderni"area
reţelelor termice
Public!privat
Primăria
Re$ia 4mena*are /i 6reare Spaţii Qer"i
8ntreţinerea curăţeniei
stradale
Public!privat
Primăria
&rumuri ! #n$heni S.4.
Reparaţii drumuri) stră"i Public!privat
Primăria
Grupul 9nte$rat de 4cţiune pentru
&e"voltarea .conomică 3ocală
&e"voltarea economică
locală /i re$ională
Public!public
Primăria
4lianţa HMG!urilor 4ctive pentru
&e"voltarea &urabilă 3ocală Pro 4$enda
3ocală 21 #n$heni
&e"voltarea sectorului
ne$uvernamental
Public!public
%(
Primăria
4sociaţii ale părinţilor /i cadrelor didactice
Servicii reparaţii /coli /i
$rădiniţe
Public!public
Primăria
6entrul de Qoluntariat Pro 4$enda 3ocală 21
#n$heni
Servicii sociale alternative Public!public
Primăria
6entrul comunitar pentru copii aflaţi în
situaţii de risc 6asa pentru ,oţi
Servicii sociale alternative Public!public
Primăria
6entrul de Reabilitare /i 9nte$rare Socială a
Persoanelor de Qîrsta a ,reia
Servicii sociale alternative Public!public
Primăria
6entrul Re$ional de Resurse pentru ,ineri
Servicii sociale alternative Public!public
Primăria
6entrul de Reinte$rare Socială a ,inerilor
6R.&H
Servicii sociale alternative Public!public
Agricultura este cea mai importantă ramură a economiei re$iunii. 6ondiţiile climaterice /i
fertilitatea solului sunt favorabile pentru cultivarea culturilor cerealiere /i le$umicole) cultivarea
tutunului /i cartofilor) precum /i a fructelor /i vitei de vie. Recolta la hectar obţinută pentru
cerealiere /i culturile le$umicole) floareasoarelui /i sfeclă de "ahăr tradiţional este mai mare dec-t
media pe ţară. Producătorii a$ricoli din #n$heni sunt speciali"aţi în cre/terea viţei de vie) fructelor)
le$umelor) tutunului) cerealelor /i culturilor tehnice sfecla de "ahăr) floarea!soarelui<. #n$heni are
toată infrastructura de prelucrare a materiei prime a$ricole pentru că este un raion a$rar) ca /i
intrea$a ţară. Mă refer la fabricile de conserve) de lapte) de vin) care activea"ă pe teritoriul ora/ulu)
la combinatul de carne din cadrul =.3) care /i!a inceput o activitate bună /i promiţătoare.
"n#ustria. 8n industria alimentar( principalele întreprinderi care funcţionea"ă în raionul
#n$heni sunt5 S4 0#n$heni QinE ;colectarea) prelucrarea stru$urilor) fabricarea vinului<)B S4
0Matur :ravoE ;producător de conserve /i sucuriB fabrica de conserve<B S4 SPabrica de p-ine!
#n$heniE) S4 06ereale PrutE ;colectarea) prelucrarea cerealelor) seminţelor de floarea soarelui<B
SR3 04$rosfera :ME ;colectarea) prelucrarea cerealelor) seminţelor de floarea soarelui<B SR3
0Plumb 6omE ;colectarea) prelucrarea fructelor) le$umelor) producerea sucului concentrat<B SR3
04ndra 3LE.
8n industria u5oar( /i de confecţii activea"ă5 S4 S6ovoare #n$heniE) întreprindere
producătoare de covoareB SR3 SPro St?leE care se ocupă cu confecţionarea îmbrăcămintei) av-nd
222 de an$a*aţi) iar cifra de afaceri o constituie % 222 222 lei.
'2
8n domeniul construc1iilor activea"ă două întreprinderi ce confecţionea"ă materiale de
construcţie5 SR3 SJavelinE /i SR3 E:MQE.
8n domeniul ceramicii C S4 S6eramica!#n$heniE.
"n!rastructura sistemului #e transport ocupă un loc important de"voltării economice a ţării.
8n pre"ent) transporturile repre"intă în *ur de (D din P9: /i cota lor este în continuă cre/tere ;în
special transportul rutier /i aerian<. 4/e"area economico!$eo$rafică oferă re$iunii #n$heni un /ir de
avanta*e competitive pentru de"voltarea de perspectivă a sistemului de transport local /i celui
national. Polosirea eficientă a acestora poate repre"inta un factor în plus pentru relansarea economiei
locale) dar /i celei naţionale în ansamblu.
#n$heniul are o reţea de drumuri de importanţă naţională /i locală bine de"voltată.
3un$imea totală a reţelei de drumuri publice din #n$heni constituie 33)3 >m) inclusiv 12%)( >m de
drumuri naţional cu îmbrăcăminte rutieră ri$idă /i 2+7) >m de drumuri locale) dintre care 2%1)7 >m
sunt cu îmbrăcăminte ri$idă.
'(ile ferate sunt de o importanţă deosebită pentru economia re$iunii. 6ăile ferate ale
Republicii Moldova dispun de 2.21% >m de reţele de cale ferată) dintre care în exploatare se află
1.1+3 >m) inclusiv 13)( >m de reţele cu lăţimea de 1.%3' mm ;ecartament european<. 4si$urarea
Republicii Moldova cu reţeaua de căi ferate de folosinţă $enerală alcătuie/te 2) >m la 12 mii
locuitori) densitatea medie fiind de circa 33 >m la 1222 >m2.
Hra/ul #n$heni este un important nod feroviar între nordul) părţile centrale /i sudul
Moldovei. Prin promovarea de către Moldova a relaţiilor economice cu #niunea .uropeană)
#n$heni este o potenţială 0poartăE spre .uropa de Qest) în vederea cre/terii traficului de mărfuri /i
pasa$eri. Prin importanţa sa strate$ică pentru Moldova) punctul de frontieră #n$heni ;calea ferată<
este unica le$ătură directă cu vestul continentului.
Staţia de cale ferată #n$heni este inclusă în proiectul 09mplementarea tehnolo$iei SuK 2222
de trecere automată de pe ecartamentul de 1.'22 mm pe cel european de 1.%3' mm la frontieră
moldo!rom-nă ;staţia #n$heni<E. 8n perspective promovării relaţiilor cu 6.P,4 /i dorinţa inte$rării
Moldovei în #.) rolul acestui punt de frontieră va cre/te considerabil în următorii ani.
.ortul fluvial 6ngheni este unul din cele patru porturi fluviale existente în pre"ent în
Republica Moldova. 8n ultimii ani a continuat amena*area r-ului Mistru /i Prut pentru navi$aţie în
ba"a 4cordului .uropean privind principalele căi navale interne de importanţă internaţională.
Recent) în acest sens pentru întreţinerea sectorului tehnic #n$heni) au fost efectuate lucrări de
ad-ncime /i îndreptare a albiei r-ului Prut pe un sector cu lun$imea de 37'!%2' >m.
'1
Hra/ul #n$heni are un $rad înalt de $a"ificare ;$a"oductul 6ălăra/i!#n$heni< /i de
aprovi"ionare a populaţiei cu apă potabilă. Reţeaua de apă) canali"are /i electricitate acoperă în
între$ime teritoriul ora/ului.
Comunicaţii. Reţelele de telefonie C telefonia fixă este asi$urată de 0MoldtelecomE !
Hperatorul Maţional de telecomunicaţii) iar cea mobilă este asi$urată de operatori Qoxtel) Moldcel)
#nite /i parţial de Qodafone) 6osmote) Hran$e. &ensitatea telefonică ;nr. de telefoaneN 122
locuitori< este de 1)' inclusiv în localităţile rurale C 7)+. ,elevi"iunea C Purni"orul de cablu ,Q cel
mai important din Republica Moldova este Sun ,Q. Sistemul include canale precum 6MM)
&iscover?) .urosport) 6arton MetKor>) L:H) precum /i altele) disponibile în limba rom-nă sau
rusă.
Radio ! .xistă posturi de radio at-t autohtone) c-t /i rom-ne ti la nivel naţional care oferă ș
/tiri sau mu"ică. &e asemenea exsită reţele PM private precum /i reţele de radio 4M naţionale.
9nternet C toate sistemele de telefonie permit accesul la 9nternet S4. 6ei mai importanţi
furni"ori de servicii internet sunt Sun 6ommunication) ,ranscor 4$enc") 4rax!9mpex) 6artel!
S?stem) GlobalMet) 9nter&nestr6om) M4Fdsl) Me$anet) MM6 Mold&ata) Mold9nfoMet) Moldplac)
MeoMet Group) Riscom) StarMet) ,elcom ,echnolo$ies.
Turism. 4tractivitatea raionului #n$heni din punct de vedere turistic este dată at-t de
obiective naturale) c-t /i obiective turistice culturale /i monumentale.
4stfel) Re"ervaţia naturală Plaiul Pa$ului) din satul Rădeni) repre"intă cea mai mare
suprafaţă din .uropa acoperită cu specie de fa$. Spaţiul constituie de asemenea un loc de recreere /i
odihnă.
6a obiectiv cultural) Mu"eul de 9storie /i .tno$rafie concentrea"ă istoria re$iunii /i a
localităţii. Patrimoniul mu"eal însumea"ă aproximativ %.222 de exponate) din epoci diferite de
istorie.
Podul feroviar peste Prut) contrucţie a
binecunoscutului arhitect 4.G..iffel din 17
lea$ă cele două maluri ale r-ului) le$-nd
Rom-nia de Republica Moldova.
Patrimoniul reli$ios include :iserica
04lexandru Mevs>iiE monument ridicat în
cinstea Ră"boiului :alcanic 17 ! 177 /i a
lui 4lexandru 999 care a făcut o recen"ie aici a
'2
trupelor care urmau să participe la ră"boi) /i :iserica 0Sf.9erarh MicolaeE) ridicată în 1772) ctitorie a
prinţului 6onstantin Moru"i.
.vocatorul 9a/ilor de altădată) Rudolf Suţu) scria prin 1(325 0&istracţiile ie/enilor în timpul
verii erau multe. 6ea mai de seamă era trenul de plăcere la #n$heni] 3a cobor-rea din tren în $ara
#n$heni) îi primeau pe vi"itatori vestitul lăutar 4r$hir /i fili$ornistul 6urechi) care cîntau în $rădina
lui Sinică. 4lt taraf c-nta pe malul Prutului) celor ce se plimbau cu barca pe apă. Mesele în $rădinile
lui Sinică /i =amfir erau neîntrecuteE.
#n$heniul de pe malul drept al Prutului era vestit) pînă la 1(%2) pentru în"estrările sale
balneare cu mare atracţie în lumea vechiului 9a/i. 4vea restaurante cu $rădini umbroase ce ofereau
meniuri clasice /i specifice.
Qacanţele la #n$heni prile*uiau /i incursiuni la o stînă cu ca/ dulce sau la vestite $rădinării
/i harbu"ării. Pline de ro/ii) vinete) ardei dulci /i faimoasele ţeline cît sfecla de mari) umpleau
panerele vi"itatorilor.
Prutul) fiind odinioară navi$abil) se făceau plimbări pitore/ti cu barca de!a lun$ul luncii. Se
putea admira podul .iffel sau se vi"ita #n$heniul de pe celălalt mal.
0=iua harbu*ilorE de la Proba*e ;1( au$ust< prile*uia o întrecere între $rădinari) cel mai mare
pepene fiind premiat) după care se tăia /i se împărţea privitorilor. Pescarii aveau /i ei o "i în care î/i
arătau talentele la prins pe/te /i apoi la pre$ătirea celei mai $ustoase mîncări.
7
.
#n$heniul era pitoresc cu căsuţe curate /i $rădiniţe de flori. Hamenii $ăseau aici camere
ieftine) bucate ţărăne/ti $ustoase. Seara se or$ani"au baluri) unde turi/tii dansau 0cotilion) valsuri /i
cadriluriE) după cum nota) încîntat) un $a"etar de la 03iberalulE din 22 iulie 1(22.
Pentru scăldat se amena*ase o porţiune de mal cu pla*ă. 0ScăldătoareaE Prutului) la care
boierii a*un$eau cu trăsurile) iar EprostimeaE cu harabalele evreie/ti) a luat mare amploare după
deschiderea drumului de fier 9a/i!#n$heni ;au$ust 17%<. 4 fost spri*inită de primarul de 9a/i)
Micolae Gane ;172C17+<) care) apreciind norocul 9a/ilor de a avea doar la vreo 22 >m un rîu cu
ape bo$ate) într!o "i a luat cu el cîţiva locantieri ;speciali/ti din domeniul hotelier) am spune acum<
/i s!a întîlnit cu $ospodarii #n$henilor) îndemnîndu!i să transforme localitatea într!o mică staţiune
balneară. Primăria ie/eană acorda) pentru început) asistenţa tehnică /i medicală) iar 6alea ferată
introducea 0trenurile de plăcereE 9a/i!#n$heni.
Printre musafirii #n$henilor din acea vreme s!a aflat /i profesorul [tefan Micle cu copiii /i
Qeronica) nelipsind nici 9on 6rean$ă. Pre$ătind o carte /colară cu cole$ii săi) se întruneau toţi 0într!
7
=iarul 06urierulE 7N22 iulie 1773
'3
o o casă din sat a/e"ată pe malul Prutului) a/a că pe fereastră se vedea frumoasa pîn"ă de ar$int a
apeiE) după cum poveste/te un contemporan.
&esfiinţată din cau"a ultimului ră"boi mondial /i a restricţiilor impuse de puterea sovietică)
pitoreasca staţiune #n$heni a fost părăsită.
Pla*a aflată în dreapta podului feroviar astă"i este acoperită cu iarbă /i umbrită de plopi
monumentali) la poalele cărora apa cur$e lin /i răcoroasă ca /i odinioară. 3ipsesc doar amena*ările
care) fără prea multe eforturi) pot transforma "ona într!un un loc de plăcută petrecere /i sursă de
mari venituri pentru localitate
(
.
3ocuitorii #n$henilor din st-n$a i cei din dreapta Prutului ;localitatea fiind p-nă la inva"ia ș
ru ilor întrea$ă< au /i reluat tradiţia îmbăierii în r-u. &oar atît) de/i s!ar putea face mult mai multe. ș
Mai ales că se vorbe/te atît de mult despre proiecte comune) transfrontaliere) inclusive privind
de"voltarea turismului. &eocamdată) doar se vorbe/te.
Ci+a. 8n Republica Moldova cetăţenii tuturor tipurilor de pa/apoarte europene nu au nevoie
de vi"e pentru intrare pe teritoriul Republicii pentru o perioadă de /edere p-nă la (2 de "ile) pe
parcursul a + luni de la momentul primei intrări5
1. Statele Membre ale #niunii .uropene ! 4ustria) :el$ia) :ul$aria) 6ehia) 6ipru)
&anemarca) .stonia) Pinlanda) Pranţa) Germania) Grecia) 9rlanda) 9talia) 3etonia) 3ituania)
3uxembur$) Malta) Marea :ritanie) Hlanda) Portu$alia) Polonia) Rom-nia) Slovenia) Slovacia)
Spania) Suedia) #n$ariaB
2. 6anada) Japonia) 6onfederaţia .lveţiană) 9slanda) Morve$ia) S#4B
3. Statele Membre ale 6S9 ! 4rmenia) 4"erbaid*an) :elarus) Geor$ia) Ta"ahstan) Tr$"stan)
Rusia) ,ad*i>istan) #craina) #"be>istan.
%. ,itularii pa/apoartelor diplomatice) cetăţeni ai următoarelor state nu au nevoie de vi"e
pentru intrare pe teritoriul Republicii pentru o perioadă de /edere p-nă la (2 de "ile) timp de + luni5
'. 4lbania) 6hina) 6roaţia) 9ran) Muntene$ru) Serbia) Statul ,itularii pa/apoartelor HM#
3aisse"!Passer eliberate de către HM# /i a$enţiile sale speciali"ate) precum /i titularii pa/apoartelor
#. 3aisse"!Passer) eliberate de către 9nstituţiile speciali"ate ale #. nu au nevoie de vi"e pentru a
intra în /i ie/i din ţara. Personalul misiunilor diplomatice /i consulare acreditate în Republica
Molodova /i membrii familiilor acestora) personalul misiunilor permanente /i repre"entanţelor
or$anismelor internaţionale cu sediul în RM /i membrii familiilor acestora) repre"entanţii mass!
media străini acreditaţi în RM) care deţin le$itimaţii de acreditare eliberate de M4.9.) au dreptul de
a intra /i de a ie/i fără vi"a pe întrea$a perioada de valabilitate a cartelei de acreditare. Qi"ele sunt
(
Sursa5 9on Mitican) 6urierul de 9a/i
'%
eliberate în exclusivitate de către Misiunile diplomatice /i consulare ale Republicii Moldova în
străinătate.
Biroul Consular #e la ?ng5eni este a cincea repre"entanţă a Rom-niei) inau$urată pe
teritoriul Republicii Moldova după deschiderea consulatelor $enerale de la 6ahul /i :ălţi.
Pentru început) acesta emite numai permise de mic trafic la frontieră. 4ctele pot fi depuse de
luni pînă vineri) între orele 7.22 /i 1%.22. Pentru alte servicii consulare) doritorii se vor putea adresa
la 6onsulatul General al Rom-niei din :ălţi.
&oritorii de a obţine permisul de mic trafic la frontieră trebuie să pre"inte următoarele
documente5 pa/aportul) buletinul de identitate) o foto$rafie color de tip pa/aport) formular de cerere!
permis completat /i semnat) declaraţia privind motivul solicitării /i declaraţia din partea părinţilor
;pentru minori< C toate în ori$inal) plus copiile acestora.
"n!rastructura #e a!aceri. Principalele or$anisme implicate în susţinerea mediului de afaceri
la nivelulul raionului #n$heni sunt5
1. 6amera de 6omerţ /i 9ndustrie5 3e$ea 16u privire la 6amera de 6omerţ /i 9ndustrie1
nr.3(3!F9Q din 13.2'.1((( confirmă statutul 6amerei ca 1o or$ani"aţie non$uvernamentală)
autonomă /i independentă) 1care repre"intă interesele în ansamblu ale întreprin"ătorilor din
Republica Moldova. 6amera este persoana *uridică de drept public /i în aceasta calitate beneficia"ă
de susţinerea statului1.
2. 6entrul de suport al :usinessului ;6S:#<5 este o or$ani"aţie non!$uvernamentală cu o
echipă dinamică destinată celor care î/i încep o afacere) sustin-nd cre/terea sectorului
întreprinderilor private) stimul-nd reforma economică) /i prest-nd servicii profesionale at-t
businessului începator c-t /i celui în de"voltare.
3. =ona economică liberă #n$heni C :usiness5 a fost creată la iniţiativa 4utorităţilor Publice
3ocale /i a a$enţilor economici pe ba"a cărora s!a creat "ona) fundamentată în 4$enda 3ocală 21
prin le$ea R. Moldova Mr.12('!FQ din 2'.2.2222 în "ona industrială a ora/ului #n$heni cu durata
de funcţionare de 2' ani /i suprafaţa de %1.'' ha. Prin activitatea sa) =.3 1#n$heni!:usiness1
urmea"ă să stimule"e de"voltarea economică a "onei) precum /i a republicii în ansamblu.
''
Dona Economică ,iberă ?ng5eni ! :usiness /i 6asa 4ntreprenoriatului #n$heni cu
9ncubatorul de 4faceri repre"intă un fenomen nou pentru ora/ul #n$heni /i întrea$a re$iune)
constituie o investiţie pe termen
lun$ pentru de"voltarea afacerilor.
=.3 este un teritoriu separat)
in$rădit) cu o suprafaţă de circa %2
hectare) care funcţionea"ă după o
le$e specială adoptată de
parlamentul Republicii Moldova la
2.Q99.2222. Sunt c-teva ora/e
care dispun de asemenea "one) cea
din #n$heni) este a doua după
6hi/inău după ritmul de
de"voltare.
"n!rastructura Donei ?ng5eni Business
9.,eritoriul de ba"a ! 2')2% ha
99. ,eritoriul sub"onei 1Scopos!,rimexpo1 ! %)+% ha
999. ,eritoriul sub"onei 1Simex!#n$heni1 ! 2)3 ha
9Q. ,eritoriul sub"onei 16ovoare!#n$heni1 ! 11)3 ha
TOTAL .t#"t'"! 1! #,"0 2$0$)/ > @2<B@ 6$
=.3 1#n$heni!:usiness1 este creată pe ba"a a unor mari întreprinderi industriale) de"voltarea
activităţii cărora se datorea"ă infrastructurii5 4cces la calea ferată de tip european /i rusescB 4cces la
drumuri auto locale /i internationaleB 4peductB 6anali"areB Sisteme de telecomunicaţii /i
termoficareB Ga"e naturaleB .ner$ie electricăB 9ncăperi de producere) oficii) utila*e) depo"ite.
Avanta(e Economice. Re"idenţii =.3 1#n$heni!:usiness1 au următoarele priorităţi faţă de
alţi a$enţi economici din Republica Moldova5 facilităţi la plata impo"itului pe venit ! .' DB ,Q4 la
cota 1"ero1B posibilitatea de a închiria încăperi pe o perioada de p-nă la 2' aniB posibilitatea de a
arenda terenuri libereB posibilitatea asamblării de produse finite) prin aducerea subansamblelor
necesare din diferite părţi ale $lobuluiB posibilitatea an$a*ării de forţă de muncă calificatăB
posibilitatea de a transfera capitalurile /i profiturile în străinatateB acces la calea ferată de tip
european /i rusescB $aranţii ;4rt. 13 punct 2<.
,ansarea unei a!aceri in DE, E?ng5eni2BusinessE necesită cheltuieli minimale) deoarece
poate pune în valoare potenţialul unui /ir de întreprinderi din diverse ramuri) care de*a dispun de
'+
capacităţile necesare de producţie /i spaţii asi$urate cu ener$ie electrică) le$atură telefonică) apă)
$a") ener$ie termică) depo"ite) fri$idere) căi ferate de acces. 4ceste subdivi"iuni au relaţii
economice str-nse cu ma*oritatea tărilor din 6S9) /i în primul rand cu #craina) Rusia) :elarus)
precum /i cu Rom-nia) 9talia) :ul$aria) #n$aria) 4lbania) :osnia /i Lerte$ovina) 6roaţia)
Macedonia) Serbia /i Muntene$ru etc. Hra/ul #n$heni dispune de multiple cadre de înaltă calificare.
3a etapa actuală sunt înre$istraţi +1 de re"idenţi în =.3) cu diverse $enuri de activitate5
Producerea producţiei industriale pentru export ! +2 DB Sortare) ambalare) marcare /i alte operaţiuni
cu mărfuri tran"itate prin teritotiul R. Moldova ! 1'DB 4lte $enuri auxiliare5 servicii comunale)
depo"itare) construcţii) alimentaţie publică) servicii de arendă) etc. ! 2'DB
7riginea re$iden1ilor5 Republica Moldova C 23B :el$ia!1B Rusia!1B Rom-nia!B 9talia!'B
4ustria!1B :elorus!1B 9srael!2B Germania!12B #craina!3B ,urcia!2.
Re"idenţi ai =.3 1#n$heni!:usiness1 pot deveni orice persoană fi"ică sau *uridică
înre$istrată în calitate de subiect al activităţii de întreprin"ător în Republica Moldova. Selectarea
re"idenţilor se efectuea"ă pe ba"a de concurs) tin-ndu!se cont de volumul /i caracterul investiţiilor
preconi"ate) participarea la de"voltarea infrastructurii) volumul producerii) crearea locurilor noi de
muncă) alte criterii.
V')!0!) t't$) $) "n2#*t"8"")' în "onele libere) pe parcursul între$ii activităţi) la 1 ianuarie
2213 a constituit 1+()% mil. dolari S#4) dintre care în 2212 au fost investite 2%)( mil. dolari S#4
sau de 1)+ ori mai mult decît în anul 2211. &in volumul total al investiţiilor pentru anul 2213) '1)(
mil. dolari S#4 revin =43 1.xpo!:usiness!6hi/inău1) %()% mil. dolari S#4 ! =.3 1#n$heni!
:usiness1
Cooperarea trans!rontalieră. Cooperarea în cadrul .urore$iunii SPrut!Siret!MistruE din care
fac parte *udeţele 9a/i) Qaslui) Meamţ din Rom-nia /i 17 raioane care au aparţinut fostelor *udeţe
#n$heni) 3apusna) Hrhei) Soroca) 6hi/inău din Republica Moldova.
Puncte #e trecere a !rontierei. Pe teritoriul re$iunii #n$heni există două puncte de trecere a
frontierei5 punctul de trecere a frontierei auto ! Sculeni /i feroviar ! #n$heni. Qama de la Sculeni
este atestată pentru prima oară documentar la 2% iulie 171%) "iua oficiali"ării acestei instituţii.
:iroul vamal #n$heni este creat în anul 17') după darea în exploatare în 1((1 a vărsat în
bu$etul statului peste 2'2 milioane lei. 4nul trecut) a transferat peste *umătate de miliard de lei. 4u
fost perfectate 3 %% de declaraţii vamale pentru import /i '7 de declaraţii vamale pentru export. Pe
parcursul anilor 222'!2212) prin :iroul Qamal #n$heni au trecut 1 %32 2(2 călători) 122 %2
va$oane marfă /i '% 132 va$oane călători. 4nual) prin intermediul :iroului Qamal #n$heni) circa
2%2 de a$enţi economici din re$iune efectuea"ă operaţiuni comerciale externe.
'
Anga(aţi străini. 6etăţenii străini /i apatri"ii domiciliaţi în Republica Moldova au dreptul la
muncă /i la protectia ei) în conformitate cu le$islaţia în vi$oare. 6etăţenii străini /i apatri"ii nu pot fi
desemnaţi în funcţii sau antrenaţi în activităţi pentru care) în conformitate cu le$islaţia în vi$oare) se
cere cetăţenia Republicii Moldova.
"n!rastructura #e ca+are. 8n luna iunie 2211) în ora/ul #n$heni /i!a început activitatea) după
o reconstrucţie capitală) hotelul 0Qila QerdeE) cunoscut în trecut ca Lotelul 0&aciaE. 4cesta face
parte din reţeaua hotelier!turistică naţională cu denumirea comercială 0Qila QerdeE.
Lotelul 0Qila Qerde!#ME oferă următoarele
servicii5 6a"are în 32 de camere hoteliere5 1%
,@9MB 1+ SG3B 2 &:3 cu capacitatea de %7 locuriB
3 Săli de conferinţăB RestaurantB :arB ,erasă de
varăB Recepţia 2%N2%B Room!serviceB Galerie de
tablouriB 6urăţătorieB Sisteme de securitate /i
antiincendiuB Parcare pa"ită $ratuităB Spaţiu
păstrare ba$a*eB 9nternet Kireless) $ratuit?B 6arduri bancare5 Q9S4
6amerele hoteliere sunt dotate cu mobilier nou) încăl"ire autonomă) aparate cu are
condiţionat) ,Q color) telefoane) internet @i Pi) camere de baie cu cabine de du/ etc.
4mplasat în centrul orasului) 1Qila Qerde!#n$heni1 este sin$urul hotel de trei stele din
#n$heni) fiind un etalon al rafinamentului) al bunului!$ust i al profesionalismului. ș
Lotelul 1Qila Qerde!#n1 ;cunoscut în trecut ca 0Lotelul &acia!#n$heniE< face parte din
reţeaua hotelier!turistică naţională cu denumirea comercială 0Qila QerdeE. Lotelul a fost inau$urat
in 1(+) iar in 2211 si!a inceput activitatea dupa reconstructia capitala.
4limentarea turi/tilor /i oaspeţilor în restaurantul complexului cu capacitatea de (2 locuri /i
barB Restaurantul hotelului propune oaspeţilor cele mai bune recete din bucătăria naţională i ș
europeană) o $amă variată de băuturi ce pot satisface cele mai rafinate $usturi. 4rta bucătărilor)
mu"ica clasică i cele mai renumite vinuri i divinuri de colecţie moldovene/ti de la vinăriile locale ! ș ș
asta ^ tradiţia i farmecul fiecărei seri. Restaurantul face fa ș ă ț exi$enţelor oricăror evenimente) at-t
oficiale c-t i de divertisment. Servicii incluse ș în pre ul camerei5 recep ie 2% ore) apel de dimineată) ț ț
transportul ba$a*elor) transmitere mesa*e) "iare)
informa ii culturale i turistice) internet) re"ervare de ț ș
bilete) apelare taxi) parcare.
Sala #e Con!erinte a Fotelului CilaCer#e
'7
Pentru or$ani"area conferinţelor) seminariilor /i altor întruniri) spre ale$erea &vs. sunt oferite 3 săli
de conferinţă utilate cu flip!chart) ecran si proiector5
Hr$ani"area /i deservirea conferinţelor) con$reselor) simpo"ioanelor) întrunirilor în cele 3 săli de
conferinţe5 sala S4E C +% m2 C +7 locuriB sala S:E C (2 m2 C 122 locuriB sala S6E C 37 m2 C 3'
locuri. Lotelul are în dotare 2 săli de protocol) prestea"ă servicii turistice /i or$ani"ea"ă excursii la
cele mai valoroase /i unicale destinaţii turistice.
CAPITOLUL III: DIRECŢII DE VALORIFICARE A TURISMULUI DE AFACERI
IN REPUBLICA MODLOVA
3.1 Dezvoltarea serviciilor de turism de afaceri în ora ul Ungheni ș
Hra/ul #n$heni) prin factorii de relief /i de mediu) prin diversitatea /i frumuseţea peisa*ului)
prin etero$enitatea etnică /i implicit cea culturală a re$iunii din care face parte) pre"intă multe oferte
amatorilor de turism cultural) ecolo$ic) rural /i de afaceri.
&e"voltarea turismului este importantă pentru de"voltarea economiei locale /i re$ionale pe
ba"a potenţialului ei intern. H condiţie de ba"ă pentru de"voltarea turismului o constituie
promovarea atracţiilor turistice /i cre/terea serviciilor turistice care au un rol important în reali"area
cî/ti$urilor din activităţi turistice.
&e"voltarea turismului are un mare rol în cre/terea an$a*ării forţei de muncă /i constituie un
suport pentru de"voltarea mediului de afaceri) in special pentru 8MM!uri. ,rebuie sa ţinem seama
însă că această de"voltare necesită într!o măsură susţinută conservarea patrimoniului natural /i
cultural.
.xistă pe piaţa internaţională a turismului o cre/tere a interesului pentru produsele turistice
culturale /i turism de afaceri /i servicii ba"ate pe unicitate /i calitate.
&atorită condiţiilor favorabile ! a/e"area $eo$rafică reu/ită a ora/ului #n$heni ! turismul în
$eneral i în mod special cel de afceri este ales ca o ţintă prin de"voltarea căruia se va a*un$e la ș
de"voltare economică) la crearea de noi locuri de muncă) în special pentru femei) /i prote*area celor
existente. &e asemenea de"voltarea turismului este un domeniu prin care se poate contribui la
crearea unei identităţi vi"ibile care să consolide"e coe"iunea dintre cetăţenii celorlalte unităţi
teritorial!administrative ale re$iunii.
Pentru o mai bună exploatare a oportunităţilor este esenţial să se de"volte produsele turistice
prin de"voltarea instrumentelor de piaţă necesare pentru promovare /i să se îmbunătăţească
accesibilitatea spre punctele de atracţie.
'(
3a momentul actual se înre$istrea"ă o insuficienţă a spaţiilor de ca"are la nivelul ora/ului /i
re$iunii) un element foarte important din potenţialul turistic. 4ceastă situaţie poate fi redresată prin
încura*area de"voltării unei infrastructuri moderne) care să valorifice atu!urile "onei turistice. &e
aceea) este necesară urmărirea punerii în valoare a resurselor turistice prin crearea unui pachet
turistic adecvat /i diminuarea unor de"echilibre între ariile turistice de pe teritoriul re$iunii) prin
încura*area de"voltării armonioase a infrastructurii de turism. 8n special trebuie reabilitate /i utilate
în scop turistic clădirile de patrimoniu la standarde competitive) trebuie extinsă construcţia unităţilor
de ca"are turistică. 4tractivitatea /i diversitatea resurselor turistice trebuie dublată de o
infrastructură modernă care să răspundă exi$enţelor în continuă cre/tere a turi/tilor moldoveni aflati
la munci peste hotare) care repre"intă în continuare ponderea cea mai mare în numărul vi"itatorilor
orasului.
Potenţialul turistic divers /i încă foarte puţin exploatat poate fi valorificat printr!o dotare
corespun"ătoare) prin amena*area de staţiuni turistice) specifice "onelor delimitate) care să ofere o
infrastructură turistică modernă.
Hra/ul #n$heni dispune de obiective de patrimoniu) unele dintre ele5 monumente istorice)
monumente de arhitectură ! au fost înscrise în patrimoniul naţional. H parte din acestea se află într!o
stare de de$radare /i necesită restaurare.
Măsurile specifice se referă la acţiuni de conservare) restaurare) valorificare turistică)
informare) de cre/tere a con/tienti"ării importanţei pre"ervării patrimoniului natural /i cultural.
3ipsa promovării sau promovarea de slabă calitate sunt cau"e pentru care cererea turistică
este redusă. 4ici ne referim în special la turismul de a$rement) deoarece turismul de afaceri în
#n$heni va fi unul constant. 4cest indicator arată pe de o parte lipsa unor oferte turistice complexe
adaptate stilului de petrecere în mod activ a timpului liber) mar>etin$ turistic slab) iar pe de altă
parte lipsa unei ba"e turistice.
6ea mai înaltă cre/tere în turismul re$ional ar putea fi în domeniul de afaceri /i a$ro!
turismului) care ar atra$e turi/tii străini prin arii nevalorificate de investiţii) accesibilitatea preţurilor)
posibilitatea de a cunoa/te tradiţiile /i un anumit stil de viaţă specific re$iunii) ospitalitatea.
Reţelele turistice tematice la nivel re$ional sunt slab de"voltate sau chiar inexistente)
promovarea turistică este insuficientă) utilităţile turistice nemoderni"ate sau cu dotare tehnică /i
mar>etin$ turistic necorespun"ător.
&e"voltarea turismului prin diversificarea ofertei) prin stimularea unor activităţi conexe
turismului de afceri pot mări atractivitatea re$iunii) iar valorificarea factorilor de atracţie turistică ar
conduce la crearea de locuri suplimentare de muncă /i la reducerea caracterului se"onier al acestora.
+2
.ste necesară con/tienti"area valorii turistice a resurselor existente /i în primul r-nd
cunoa/terea acestora de către a$enţii de turism /i pre"entarea tuturor factorilor de atracţie.
6onsumatorul de produs turistic este din ce în ce mai bine instruit) este /i un mare consumator de
informaţie) dornic de a cunoa/te /i de a!/i petrece timpul liber în mod activ. Mar>etin$ul produsului
turistic este vital pentru a exista pe piaţa turistică.
Pentru punerea în valoare a obiectivelor turistice la nivel re$ional /i pentru îmbunătăţirea
serviciilor turismului de afceri se impune crearea unor capacităţi unitare /i coordonate pentru
informare) or$ani"are /i promovare în ceea ce prive/te capacităţile turistice din mediul urban /i
rural.
9ndustria turistică moldovenească care trebuie de"voltată /i moderni"ată) deocamdată
dispune de o ba"ă materială modestă /i de o calitate necorespun"ătoare a serviciilor. Serviciile de
informare turistică sunt foarte importante pentru activitatea turistică. &e calitatea) actualitatea /i
inte$ralitatea acestora depinde în mod direct călătoria turistului.
4ceste acţiuni vor contribui la formarea unei pieţe a serviciilor turistice unitare la nivelul
re$iunii) cu servicii comparabile din punct de vedere a calităţii /i cu preţuri competitive. 9nformaţiile
despre oportunităţile de a$rement /i pre"entarea ofertelor vor conduce în timp la de"voltarea unei
pieţe re$ionale de servicii turistice.
&e aceea) se va urmări promovarea unor proiecte care vor avea ca scop de"voltarea
infrastructurii pentru turism) proiecte care să ducă la cre/terea eficienţei activităţii economice din
"onă) la o mai bună ocupare a forţei de muncă /i în final la îmbunătăţirea nivelului de trai.
?ng5eniul 2 li#er la capitolul atragerea !on#urilor europene 'n turism. Proiectul
14bordarea 9nte$rată a durabilităţii producţiei de turism1 care a vi"at provincia Qeneţia din 9talia )
or.Tutaisi din Geor$ia /i or.#n$heni din Moldova a a*uns la etapa finală. &upă 2 ani ) timp cît a
durat proiectul) ora/ul #n$heni s!a ales cu un Plan de 4cţiuni referitor la Strate$ia de &e"voltare a
,urismului în localitate.
Mai în $lumă) mai în serios ora ul #n$heni a devenit cea mai mu"icală urbă din Republica ș
Moldova. .ste vorba despre un proiect în premieră pe ară EParcul mu"icalE care a fost inau$urat ț
recent în scuarul EGri$ore QieruE din centrul ora ului. 9ni iativa de a crea un parc mu"ical în ora ul ș ș ș
#n$heni îi revine unei companii prestatoare de servicii internet) care cu oca"ia a 3 ani de activitate
în re$iune a dăruit acest proiect.
#niunea .uropeană a acordat spri*in financiar Primăriei ora/ului #n$heni ca aceasta să
demare"e un proiect de atra$ere a turi/tilor în localitate. Peste ()' milioane de lei au fost cheltuiţi
pentru proiectul 04bordarea inte$rată a durabilităţii producţiei de turismE.
+1
8n cadrul acestui proiect a fost editat albumul 0Hra/ul #n$heni în ima$iniE. 4utorul) 3ucia
:acalu a selectat peste 72 de ima$ini care pre"intă localitatea. 4lbumul a fost editat în limba rom-nă
/i en$le"ă) iar exemplare din acesta au fost distribuite în toate cafenele /i restaurante.
#n alt element al proiectului a fost filmul 0#n$heni C un ora/ mic cu inimă mareE. &e
asemenea a fost editată o hartă a localităţii) în două limbi. Pe l-n$ă informaţiile $enerale despre ora/)
sunt pre"entate locurile /i lucrurile cu care se m-ndresc cei din #n$heni. Podul .iffel este unul
dintre aceste locuri. .l a fost proiectat de către renumitul in$iner france") care a construit /i turnul
din Paris) Gustave .iffel.
8n continuare vom enumera Proiecte implementate i în curs de implementare în or. #n$heni ș
cu repercursiuni directe în de"voltarea turismului de afecri.
 Proiect 4$enda 3ocală 21 Strate$ia de &e"voltare &urabilă 4$enda 3ocală 21 #n$heni)
PM#& ;2222<
 Proiect Strate$ia educaţională a municipiului #n$hen) SHRHS ;2222<
 Proiect &e"voltarea Relaţiilor de 6ooperare ,ransfrontalieră ) ,469S 6:6 ;2222! 222%<
 Proiect Să de"voltăm cetăţenia activă în #n$heni) 4$roinform ;222+<
 Proiect Moi &imensiuni ale 43 21 #n$heni) PM#& ;222+<
 Proiect Parteneriat pentru &e"voltarea &urabilă a 6ooperării 4ntreprenoriale ,ransfrontaliere
#n$heni Republica MoldovaC9a/i Rom-nia) G,= ;222+<
 Proiect Promovarea cooperării transfrontaliere între *udeţul 9a/i Rom-nia /i raionul #n$heni
 Proiect Hportunităţi de investiţii în #n$heni) PM#& ; 222+<
 Proiect Ghid 9nvestitorului în "ona transfrontalieră) G,= ; 222+<
 Proiect Produse ,radiţionale în "ona transfrontalieră) G,= ;222<
 Proiect Reţeaua de servicii sociale transfrontaliere PL4R. 6:6 ;2227<
 Proiect 3G# C Reţeaua economică transfrontalieră susţinută de administraţia publică locală
PL4R. 6:6 ;2227<
 Proiect Produsele 4limentare ,radiţionale C Hportunitate de &e"voltare a Re$iunii
,ransfrontaliere PL4R. 6:6 ;2227<
 Proiect 6entrul ,ransfrontalier de &e"voltare &urabilă ) PL4R. 6:6 ;2227<
 Proiecte Pundaţia 6omunitară #n$heni ) PM#&)PG)P.. ;2227 !2212<
 Proiect Hficiul de Resurse pentru &e"voltarea .conomică ,ransfrontalieră C Hportunitate de
&e"voltare a Re$iunii ,ransfrontaliere) PL4R. 6:6 ;222(<
+2
 Proiect 6etăţeni activi pentru comunităţi prospere la frontieră cu #niunea .uropeană)
#S49&N4.& ;2212<
 Proiect Pondul pentru tineri din #n$heni) P6#N P.. ;2212!2211<
 Proiect 4bordarea inte$rată a durabilităţii producţiei de turism) 69#&4&N 6. ;2212 C 2212<
3.2 Modalităţi, soluţii, prognoze de încuraare a turismului de afaceri
6ifrele de ba"ă privind numărul sosirilor de turi/ti în Republica Moldova /i cheltuielile
acestora în interiorul ţării C cifre utili"ate pentru pro$no"ele ce urmea"ă C sunt destul de
conservatoare /i pot fi subestimate considerabil. .ste important deci să fie anali"ate în particular
ratele a/teptate de cre/tere) care repre"intă cel mai important indicator. Hdată cu apariţia datelor
statistice mai relevante) pro$no"ările pot fi reva"ute.
.rogno$a vi$itelor turi5tilor. &atele statistice disponibile privind numarul de sosiri în cadrul
turismului internaţional receptor /i turismului intern al Republicii Moldova nu sunt exhaustive.
4nali"a diferitelor date referitoare la sosirile vi"itatorilor străini) făcută de expertul H.M.,. în
Republica Moldova ;numărul vi"elor eliberate) pachetele turistice vîndute de turoperatori) numărul
de pasa$eri transportaţi prin 4eroportul 9nternaţional 6hi/inău etc.<) demonstrea"ă că în anul 2222
Republica Moldova a fost vi"itată de 12' mii C 11' mii de vi"itatori străini. Pentru pro$no"area ratei
de cre/tere a fost utili"ată ca ba"ă cifra de 112 222 de sosiri de vi"itatori străini în Republica
Moldova. 4u fost pro$no"ate trei tipuri #i!erite #e cre-tere:
1. Cre-tere (oasă C ca re"ultat al investiţiilor /i al promovării limitate) cre/terea anuală
a/teptată a numărului de vi"ite din străinătate va fi de 2)'D pîna în anul 2212 /i de 3D anual pentru
perioadele ulterioare.
$. Cre-tere me#ie C corespunde asteptărilor pentru destinaţiile centralCeuropene ca re"ultat al
cre/terii moderate a volumului investiţiilor /i al promovării C o cre/tere medie anuală de 3)(D pîna
în anul 2212 /i de %D anual pentru perioadele ulterioare.
). Cre-tere optimă C o cre/tere anuală a/teptată a numărului vi"itelor din străinatate de D
pîna în anul 221' /i de 7D anual pentru perioadele ulterioare.
,rebuie luate în considerare următoarele aspecte referitoare la sus!numitele pro$no"ări5
,urismul nu evoluea"ă de la sine) concurenta fiind puternică. Mu are temei supo"iţia ca Republica
Moldova va atin$e automat nivelul de cre/tere a/teptat pentru .uropa 6entralăB S!a pro$no"at ca în
perioada anali"ată nu va avea loc nici un de"astru natural sau provocat de om) care ar putea afecta
+3
de"voltarea turismuluiB S!a considerat ca durata medie de /edere a vi"itatorilor va ramîne la nivelul
de %)' "ile) cu toate că există tendinţe $enerale de reducere a acesteia.
S!a pro$no"at fără a se ţine cont de cre/terea anticipată a ponderii traficului pe pieţele cu un
venit mai ridicat.Ratele de cre/tere optima sunt cu mult mai înalte decît media a/teptarilor.
4ctualmente turismul din Republica Moldova se afla la un nivel foarte *os. 8n anii apropiaţi
pot fi a/teptate niveluri mai înalte de cre/tere) cu condiţia că vor fi iniţiate activităţi de îmbunataţire
a infrastructurii.
T$7#)!) B.1.
V"("t# ?n R#&!7)"1$ M')+'2$ ; P',n'($ &?n$ ?n $n!) 2A15
4nul 2222 4nul 2212 4nul 221'
D de crestere
2222 ! 2212 2222 ! 221'
6re/tere *oasă 112222 1%2722 1+32%2 27)2 %7)%
6re/tere medie 112222 1+122 1(+212 %+)+ 7)%
6re/tere optimă 112222 21+3(2 31(%2 (+) 17()2
/ursa2 #stim(rile 44T conform progno$elor 7"T.'hi5in(u 899:
'heltuielile a5teptate ale turi5tilor &atele statistice privind cheltuielile vi"itatorilor străini
sunt sumare. Principalul indicator ţine de cheltuielile medii pe pachete turistice) care în anul 2222 a
constituit +7 dolari S#4 ;exclu"înd cheltuielile personale ale vi"itatorilor) cumpărăturile etc<.
6heltuielile medii ale unui vi"itator în .uropa au fost de cca +'2 dolari S#4) în pofida faptului ca
această medie descre/te de la o destinaţie la alta) ca în ca"ul Republicii Moldova) unde ma*oritatea
sosirilor sunt din ţările învecinate) care au frontiere comune.
6a ba"a pentru pro$no"area cheltuielilor a fost luata cifra de 222 dolari S#4. &rept
re"ultate) cheltuielile vi"itatorilor se estimea"a la 22 milioane dolari S#4 în anul 2222. Pentru
calcularea cheltuielilor a/teptate a fost utili"ata rata medie de cre/tere anuală preva"ută de @,,6.
T$7#)!) B.2.
C6#)t!"#)")# 2"("t$t'")' *t-"n";P',n'($ &?n$ ?n$n!)2A15.0"" +')$" SUA/
4nul 2222 4nul 2212 4nul 221'
D de crestere
2222 ! 2212 2222 ! 221'
6re/tere *oasă 22222 32+(% 3+(72 3()' +7)1
6re/tere medie 22222 3'1'( %%%% '()7 122)2
6re/tere optimă 22222 %1+ 222% 11%)% 22)%
/ursa2 #stimarile 44T conform progno$elor 'onsiliului "ondial de '(l(torii si Turism.
+%
6-t prive/te randamentul investiţiilor) este oportun de a anali"a venitul cumulativ pentru
această perioadă.
T$7#)!) 2.1@.B
P',n'($ 16#)t!"#)")' 1!0!)$t"2# $)# 2"("t$t'")' .0")"'$n# +')$" SUA/
4nii 2223 ! 2212 4nii 2211 ! 221' 4nii 2223 ! 221'
6re/tere *oasă 21( 12 3(1
6re/tere medie 2%2 223 %%3
6re/tere optimă 2(3 32+ +22
/ursa2 #stim(rile 44T conform progno$elor 'onsiliului "ondial de '(l(torii 5i Turism.
3a aceste cifre se mai adau$ă cheltuielile cetăţenilor Republicii Moldova care practică
turismul intern.4/adar) conform estimărilor de mai sus veniturile din activitatea turistucă se vor
ma*ora cu cca 222 mln dol S#4 în perioada anilor 2223!221'
Airecţii strategice. ,urismul ar putea să se de"volte destul de bine pe seama a$enţilor
economici în cadrul unei strate$ii comune de parteneriat public!privat în localităţile unde acest lucru
este posibil. &ar este i situaţia în care o parte mare din ba"a materială de turism din ţară este încă în ș
proprietate publică /i este prost $estionată) de ex. taberele de odihnă pentru copii. Partenerii privaţi
ar avea nevoie de o vi"iune clară) de susţinere a acestui domeniu /i de cofinanţare. #n investitor
vine acolo unde măcar condiţii elementare de infrastructură /i conectare la principalele elemente de
edilitate sunt asi$urate) sau aceasta poate fi făcută doar în parteneriate public!private.
Renovarea Palatului Republicii pentru a utili"a mai flexibil sălile de conferinţe) a procura /i
dota cu echipament modern sălile de conferinţe /i bucătăria.
.laborarea unui $hid întitulat 16onferinţe în Republica Moldova1) în care vor fi incluse toate
localurile pentru conferinţe din mun.6hi/inău /i din alte părţi ale republicii) menţionînd capacitatea
acestora /i amena*area lor tehnică.
Pormarea unui club 1Republica Moldova ! destinaţie pentru conferinţe1) care va întruni
repre"entanţi ai tuturor localurilor mari pentru desfă/urarea conferinţelor /i ai altor ofertanţi de
conferinţe) pentru implementarea unui plan comun de acţiuni) cu scopul or$ani"ării conferinţelor
re$ionale /i internaţionale în Republica Moldova.
9nstruirea operatorilor din domeniul turismului în calitate de or$ani"atori profesioni/ti de
conferinţe) precum /i participarea acestora la cursurile anuale de instruire ale 4sociaţiei
9nternaţionale a Hr$ani"atorilor Profesioni/ti de 6onferinţe ;49HP6<.
+'
.laborarea /i adoptarea concepţiei de de"voltare a activităţii expo"iţionale în Republica
Moldova.
&ifu"area materialelor promoţionale privind potenţialul expo"iţional al Republicii Moldova.
6rearea unui fond de susţinere a a$enţilor economici) în scopul promovării produselor
autohtone pe piaţa internaţională) inclusiv a serviciilor turistice.
Moderni"area localurilor expo"iţionale /i dotarea lor cu tehnica necesară.
An$)"($ S4OT &#nt! +#(2')t$#$ t!"*0!)!" +# $31#" ?n '. Un,6#n" :
P!n1t# T$"
_Qecinătatea cu Romania ;aderata la #.<B
_#n important nod feroviar i punct de frontiera vamal ce conectea"ă re eaua internă cu ș ț
exteriorulB
_Situarea în partea central!vestică a republicii) la intersecţia multor căi de comunicatie de
importanta nationala si internationala
_=ona .conomică 3iberă S#n$heniC:usinessE B
_Grad înalt de $a"ificareB
_.conomie diversificata ;sectorul industrial de"voltat<B
_Pond acvatic impunător ceea ce asi$ura aprovi"ionarea cu apa a populatiei ;Prut) &elia)
:ailesti<B
_&iversitatea centrelor culturale ;Palat de 6ultura) Scoala de Mu"ica) Scoala de 4rte Plastice)
Mu"eul de 9storie si .tno$rafie) ' biblioteci) 2 case de cultura) 2 sali de cinema<B
_&iversitatea evenimentelor culturale ;Pestivalul Ma ional al Hbiceiurilor de 9arnă) ,abăra de ț
Sculptură #n$heni) ,-r$ul Ma ional de 6eramică<B #n$heni! capitala ,ineretului 2211) dar si ț
capitala de vest a MoldoveiB
P!n1t# S)$7#
_4mplificarea mi$raţiei care cuprinde) în special) populaţia t-năraB
_Reţea stradală de slabă calitateB
_&ificultăţi de inte$rare /i reinte$rare socio!profesională a cate$oriilor de"avanta*ate5
persoane cu di"abilităţi) /omeri de lun$ă durata.
_.xistenţa unor echipamente tehnice /i tehnolo$ii învechiteB
_.xistenţa unor întreprinderi puternic poluante /i ener$ointensiveB
_Promovare turistică insuficienta
_Mivel scă"ut al salariilor în domeniul hotelier i ș de a$rementB
++
_3ipsa fondurilor necesare pentru dotarea unităţilor de ca"areB
_Spri*inirea insuficientă a artei /i culturiiB
_9nvestiţii reduse în tehnolo$ii de protecţie a mediuluiB
_9nfrastructura turistică slab de"voltată) cu puţine spaţii de ca"areB
_&otări tehnico!sanitare precareB
_ .xistenţa unor unităţi sanitare vechi sau moderni"ate doar parţialB
O&'t!n"t$t"
_6re/terea continuă a populaţiei ora/uluiB
_6rearea de noi oportunităţi pentru investiţiiB
_Pro$rame pentru încadrarea /omerilor în industria turismuluiB
_6rearea de noi oportunităţi pentru investiţiiB
_&ispune de multiple cadre de înaltă calificare) dar i disponibileB &ispune de condiţii de ș
de"voltare a turismului industrial prin existenţa în teritoriu a întreprinderilor industriale unice in ţară
/i ba"ate pe tradiţii populare in domeniul ţesutului covoarelor) producerea articolelor de ceramică /i
producerea vinurilor ;Pabrica de covoare #n$heni) Pabrica de ceramică ! unica de acest fel in ţară /i
a Pabricii de vinuri<
A0#n"n - ț "
_&e$radarea mediului pe axele de transport
_3ibera circulaţie a forţei de muncă va afecta calitatea /i cantitatea resurselor de muncăB
_Mi$rarea accentuată a speciali/tilorB
_Scăderea interesului populaţiei pentru implicarea în afceri de turismB
_Slaba implicare a 4utorităţilor Publice 3ocale în exploatarea corespun"ătoare a teritoriului
în scopul de"voltării turismuluiB
_3ipsa fondurilor la bu$etul local pentru de"voltarea turismuluiB
_9nsuficienţa investiţiilor pentru menţinerea /i de"voltarea afacerilor în turismB
_3ipsa mar>etin$ului turistic re$ionalB
_Mi$rarea speciali/tilor din domeniul medical spre ţări mai de"voltate) unde sunt plătiţi mai
bineB
_Qenituri insuficiente la bu$etul local.
+
O BIECTIVE SPECIFICE< PROIECTE FI PRO:RAME IDENTIFICATE PENTRU DEZVOLTAREA
TURISMULUI .2AA7>2A17/
+7
U7$n"*0< "n3$*t!1t!$ +# 7$(- 9" &'t#18"$ 0#+"!)!" &#nt! +#(2')t$#$ t!"*0!)!" +#
$31#" ?n '. Un,6#n"
Hptimi"area
fluxului de
transport
internaţional
.ficienti"area
cheltuielilor de
tansport în
relaţiile cu
Rom-nia /i alte
state
6onstrucţia Podului
rutier #n$heni)
Moldova ! Prut)
Rom-nia
12
222
9ntern
ă
.xter

222!
2212
6onsiliul local
Primăria
4$enţi
economici
6rearea /i
de"voltarea
unor pro$rame
de reabilitare a
reţelei de
drumuri ale
ora/ului
Pro$ram multianual
de reabilitare
stră"i) trotuare /i
parcări
2'22 9ntern
ă
.xter

222!
221
6onsiliul local
Primăria
4rumuri*6ngheni
/.0.
4$enţi
economici
HMG!urile
în
domeniul
de"voltare
comunitară
&e"voltarea /i
moderni"area
infrastructurii
de trafic
Moderni"area
stră"ilor principale
cu staţii acoperite
/i panouri
publicitare
iluminate
1+22 9ntern
ă
.xter

222!
2213
6onsiliul local
Primăria
4rumuri*6ngheni
/.0.
4$enţi
economici
HMG!urile
în
domeniul
de"voltare
comunitară
.liminarea
parcărilor
improvi"ate
prin
amena*area de
spaţii pentru
parcare
Studiu de
fe"abilitate privind
construirea N
amplasarea de noi
parcări
122 9ntern
ă
.xter

222!
2227
6onsiliul local
Primăria
4rumuri*6ngheni
/.0.
4$enţi
economici
HMG!urile
în
domeniul
de"voltare
comunitară
8mbunătăţirea
iluminatului
public al
ora/ului
Reabilitarea /i
extinderea
iluminatului public
1222 9ntern
ă
.xter

222!
2212
6onsiliul local
Primăria
!ed*;ord /.0
4$enţi
economici
8mbunătăţirea
condiţiilor de
funcţionare a
instituţiilor de
cultură /i
diversificarea
actului cultural
Renovarea /i
moderni"area
Palatului 6ulturii
2 122 9ntern
ă
.xter

222!
222(
6onsiliul local
Primăria
&irecţia Palatului
6ulturii
4$enţi
economici
Renovarea
imobilelor
domeniului
public5
$rădiniţe) /coli)
biblioteci
Reparaţia capitală
ferestre) u/i) clădiri
$rădiniţe)/coli)
biblioteci
1 '22 9ntern
ă
.xter

222!
2212
6onsiliul local
Primăria
&G8,S
4$enţi
economici
8mbunătăţirea
spaţiilor ver"i
urbane
existente /i
amena*area de
noi spaţii ver"i
4mena*area
scuarelor în
cartierele ora/ului
'22 9ntern
ă
.xter

222!
221'
6onsiliul local
Primăria
Re$ia amena*are
creare spaţii ver"i
4$enţi
economici
+(
CONCLUZII I RECOMAND=RI Ș
6irca '2D din turi tii străini vin în Republica Moldova în scop de afaceri. 8n ianuarie!iunie ș
2212 a$enţiile de turism din Republica Moldova au acordat servicii turistice la ()+ mii de persoane)
ceea ce este cu 11)(D mai mult) decît în perioada similară a anului trecut) anun ă :iroului Maţional ț
de Statistică.
Potrivit :MS) din cei '22 de turi/ti /i excursioni/ti străini) care au vi"itat Republica
Moldova în primul semestru al acestui an /i au beneficiat de serviciile a$enţiilor de turism) %()1D au
sosit în scopuri de afaceri /i profesionale) %+)7D ! de odihnă) recreere /i a$rement) iar %)1D ! de
tratament.
Ponderi mai însemnate în numărul total de turi/ti în ţara noastră le!au revenit cetăţenilor din
Pederaţia Rusă) Rom-nia) Germania) ,urcia) 9talia) S#4) :ul$aria) #craina /.a.
'u toate acestea turismul de afaceri în !epublica "oldova este în descre5tere2
;i< multe săli pentru conferinţe nu corespund a/teptărilor) dispun de posibilităţi
tehnice /i lo$istice limitate)
;ii< număr insuficient de spaţii pentru turismul de afaceri în provincie)
;iii< insuficienţă de materiale publicitare privind localurile destinate or$ani"ării
conferinţelor)
;iv< insuficienţă de or$ani"atori profesioni/ti pentru desfă/urarea conferinţelor în
Moldova)
;v< lipsa unei 6oncepţie de de"voltare a activităţii expo"iţionale)
;vi< dotarea tehnică neadecvată a sălilor expo"iţionale)
;vii< parteneriate public!private puţine pentru promovarea expo"iţională a ofertei
turistice naţionale peste hotarele ţării.
Principalele caracteristici ale turismului de afaceri sunt urmRtoarele5
` repre"intR un domeniu al turismului de cea mai mare calitate
` completea"R sectorul turismului liber
` investitiile în turismul de afaceri conduce la re$enerarea urbanR
` turismul de afaceri are propriile facilitRti unice) precum centrele de conferinte si expo"itii
` multe din investitiile destinate infrastructurii turistice sunt concepute în special pentru
turismul de afaceri ;hoteluri) restaurante) telecomunicatii) transport< si furni"ea"R astfel beneficii
care pot fi utili"ate de cRtre turistii clasici si de cRtre populatia indi$enR
2
` calitatea superioarR a personalului de servire cerutR de turistii de afaceri se re$Rseste în
serviciile prestate de acestia
` turismul de afaceri afectea"R mai putin mediul în raport cu turismul clasic
` cercetRrile în domeniu su$erea"R faptul cR aproximativ %2D dintre turistii de afaceri care
se reîntorc în aceleasi destinatii au drept scop motivatii personale de cRlRtorie
8n urma studiului complex al potenţialului turistic naţional) a principiilor de mana$ement al
acestora în Republica Moldova) elementelor de infrastructură turistică) practicilor de valorificare a
resurselor disponibile unităţilor de deservire a turi/tilor) precum /i nivelurile de $estionare a
activităţilor turistice în teritoriu pot fi formulate următoarele 1'n1)!(""5
1. Republica Moldova are un variat potenţial natural /i cultural concentrat cu precădere în
mediul rural) dar care se $ăse/te într!o stare avansată de i"olare de circuitul economic) iar turismul
rural este capabil să le facă funcţionale pe piaţăB
2. Ma*oritatea resurselor cu funcţionalitate turistică) de/i formal au unul sau mai mulţi
$estionari) nu sunt valorificate pentru scopuri turistice) balneare sau recreare or$ani"ată) de/i
le$islaţia încura*ea"ă acest lucruB
3. Patrimoniul natural) valoros în plan european) se $ăse/te în fa"a de conservare /i în mare
parte nu este implicat în traseele turistice) care să poată suplimenta eficient resursele financiare
insuficiente de la bu$et necesare procesului de protecţie /i cercetare a naturiiB
%. 9ndustria turistică din Republica Moldova se $ăse/te în fa"a sa de relansare după o
profundă cri"ă /i nu este pre$ătită pentru valorificarea tehnolo$i"ată nonpoluantă resurselor
turistice) iar antreprenorii nu au capacitate profesională să atra$ă prin valorile turistice fluxuri
importante de turi/tiB
'. 6rearea /i de"voltarea pe teritoriul ţării a unui număr de 22 de "one turistice în *urul
principalelor atracţii pentru vi"itatori este necesară pentru instituirea unui sistem na ional turistic ț
echilibratB
. Piecare "onă de interes turistic) indiferent de speciali"area acesteea) necesită elaborarea
unui plan de mana$ement strate$ic /i utili"area în cadrul ne$ocierilor de atra$ere /i valorificare a
investiţiilor locale /i străineB
7. 6aracterul participativ pentru elaborarea planului strate$ic de de"voltare a turismului de
afecri poate asi$ura buna funcţionare a administraţiei $estionare) precum /i implicarea nemi*locită a
antreprenorilor /i populaţiei în de"voltarea prioritară pentru turism a teritoriilor cu resurse
recreativeB
1
Gn urma investigaţiei practice au !ost #epistate următoarele probleme:
a< mediul încon*urător de$radatB
b< lipsa unei ima$ini a "onei naturale ca destinaţie pentru o vacanţă ecoturisticăB
c< infrastructura $enerală /i turistică slab de"voltată /i diversificatăB
d< nivelul scă"ut de de"voltare economică /i socialăB
e< lipsa informării privind turismul de afaceri.
f< 6omplexul hotelier i de ca"are slab de"voltat) i mai cu seamă dispropor ionat) marea ș ș ț
ma*oritate a hotelelor sunt amplasate în 6hi inău. ș
.ste important să se stabilească unele principii /i obiective privind de"voltarea turismului de
afaceri în crearea ofertei de turism receptor /i intern) stimularea intereselor antreprenoriale /i
investiţionale în domeniu fiind un obiectiv cate$oric /i necondiţionat pentru de"voltarea
infrastructurii turistice conexe. 8ndeplinirea standardelor de calitate a serviciilor turismului de afceri
/i implementarea sistemelor de certificare repre"intă modalităţi si$ure în $arantarea competitivităţii
ofertelor de afaceri) reuniuni i conferin e. ș ț
6on/tienti"area comunităţilor locale din cadrul destinaţiilor turismului de afceri privind
beneficiile 0de efect1 trebuie să favori"e"e dialo$ul social eficient între actorii interesaţi în
desfă/urarea activităţilor economice în domeniu.
,urismul de afaceri este o formă de turism de dimensiuni modeste în Republica Moldova)
care impune implementarea mar>etin$ului pentru promovarea eficace /i direcţionarea de"voltării
afacerilor în concordanţă cu motivaţiile /i doleanţele de consum ale turi/tilor.
8n urma anali"ei /i interpretării datelor ce au stat la ba"a acestei lucrări) /i care au apărut pe
parcursul acestuia atunci c-nd a fost necesar) putem extra$e următoarele conclu"ii5
Hra ul #n$heni pre"intă o serie de avanta*e în direcţia de"voltării afacerilor. .ste cel mai ș
vestic ora al ţării) situat la $rani a cu Rom-nia. ș ț
&atorită potenţialelor turistice variate /i atractive ale Hra ului #n$heni) de"voltarea ș
turismului poate constitui o alternativă de de"voltare $enerală economică a multor localităţi /i "one)
inte$rate de"voltării turistice.
,urismul din Hra ul #n$heni nu funcţionea"ă la nivelul potenţialului său) de"voltarea sa în ș
plan economic /i turistic fiind influenţată de o serie de factori de diverse naturi5 economică) dar /i
evoluţia $lobală a economiei moldovene ti. ș
Hra ul #n$heni are o viaţă intelectuală) cultural spirituală efervescentă) fapt ce se re$ăse/te ș
în multitudinea /i frecvenţa mare a acţiunilor de tipul5 conferinţe) simpo"ioane) înt-lniri de
cooperare) con$rese) înt-lniri politice) manifestări economice ;t-r$uri /i expo"iţii internaţionale<.
2
,urismul de afaceri /i con$rese a crescut în importanţă în ultimii cinci ani) a crescut /i
numărul de turi/ti participanţi la con$rese /i conferinţe ale HMG!rilor) /tiinţifice /i numărul
partenerilor de afaceri străini.
Primăria din Hra ul #n$heni i =.3 #n$heni :usiness are un rol activ în de"voltarea ș ș
turismului în $eneral) /i în de"voltarea turismului de afaceri în special) datorită pro$ramelor de
parteneriat /i de"voltare.
8nfiinţarea :iroului de ,urism la 9a i i #n$heni este un pas înainte pentru turismul de afceri. ș ș
Principalele obiective ale activităţii :iroului de ,urism vi"ea"ă centrali"area ofertei turistice /i
pre"entarea ei într!un cadru instituţionali"at. 4stfel) prin activitatea acestui birou se facilitea"ă
contactul persoanelor /i instituţiilor interesate de or$ani"area unor evenimente ;con$rese)
simpo"ioane) conferinţe< în Hra ul #n$heni cu autorităţile /i firmele care dispun de resurse în ș
domeniu.
3ucrarea de faţă nu /i!a propus o abordare economică a subiectului tratat. 8n centru ei s!au
aflat serviciile turistice ;ca"are) masă) a$rement) tratament< oferite pentru turismul de afaceri în
Hra ul #n$heni. 4cest subiect comportă mai multe faţete) asupra activităţii societăţii pun-ndu!/i ș
amprenta o serie de factori de natură neomo$enă5 $eo$rafici) micro! /i macroeconomici) sociali) etc.
3
BIBLIO:RAFIE
1. 6oncepţia de"voltării turismului în Republica MoldovaNLotărarea de Guvern Mr. (12 din 7!
12!1((NNMonitorul Hficial al Republicii Moldova. 1((. ! Mr. %!'. ! ;13 noiemb.<
2. 3e$ea turismului a Republicii Moldova N Mr. (7!F9Q din 11!22! 2222N N Monitorul Hficial
al Republicii Moldova. ! 2222 ! Mr. '%!'+. ! ;12 mai<
3. 3e$ea privind ocrotirea monumentelor N Mr. 1'32!F99 din 22! 2+!(3NN Monitorul Hficial al
Republicii Moldova. ! 1((%. ! Mr. 1N3. ! ;32 ianuarie<
%. 3e$ea privind protecţia mediului încon*urător N Mr. 1'1'!F99 din 1+!12!(3
'. 3e$ea cu privire la resursele naturale N Mr. 1122! F999 din 2+!22!(
+. 3e$ea privind fondul ariilor naturale prote*ate de stat NMr. 1'3(!F999 din 2'!22!(7
<. 4eci$ia 'onsiliului 7r(5enesc 6ngheni nr. =%>8 din 89.9<.89>8, Planul strategic #e
#e+voltare #urabilă a turismului 'n ora-ul ?ng5eni
7. :ran) Plorina. .conomia turismului /i mediul încon*urători NPlorina :ran) &umitru Marin)
,amara Simon. ! :ucure/ti5 .ditura .conomică) 1((7. ! 2%p.
(. :ran) Plorina. ,urismul rural. Modelul .uropeanN Plorina :ran) &umitru Marin) ,amara
Simon. ! :ucure/ti5 .ditura .conomică) 1((. ! 1+p. Glăvan) Qasile. ,urismul în Rom-nia.
:ucure/ti5 .ditura .conomica) 2222. ! 1+2 p. .
12. :arbu Gh) Turismul 5i calitatea vie1ii) .dit. Politică) :ucure/ti) 1(72
11. :arbu Gh.) Turismul interna1ional, parte integrant( a rela1iilor economice externe, Turismul
în economia na1ional() .dit. Sport!,urism) :ucure/ti) 1(71
12. :ăltăreţu 4.) #volu1ii 5i tendin1e în turismul interna1ional. 0specte teoretice 5i practice)
.ditura PRH #niversitaria) :ucure/ti) 222+
13. 6ocean P.) Qlăsceanu Gh.) Me$oescu :.) 3eografia general( a turismului) .dit. Meteor
Press) :ucure/ti) 2222
1%. 6osmescu 9.<) Turismul) .dit. .conomică) :ucure/ti) 1((7
1'. 6ristureanu 6.) /trategii 5i tran$ac1ii în turismul interna1ional) .ditura 6.L. :ec>) :ucure/ti)
222+
1+. 6ristureanu 6.) #conomia 5i politica turismului interna1ional) .dit. 4beona) :ucure/ti) 1((+
1. 6ristureanu 6.) Meac/u M.) :ăltăreţu 4.) Turism interna1ional, studii de ca$, legisla1ie) .dit.
Hscar Print) :ucure/ti) 1(((
17. &inu M.) ?mpactul turismului asupra mediului @ indicatori 5i m(sur(tori, .dit.#niversitară)
:ucure/ti) #niversitatea Rom-no!4mericană) 222'
%
1(. &inu M.)3eografia turismului,.ditura &idactică /i Peda$o$ică)R.4.):ucure/ti) 2222
22. &raica 6.) 3hid practic de turism intern 5i interna1ional) .dit. 4ll :ec>) :ucure/ti) 1(((
21. Piroiu &. #conomia turismului 5i amenaAare turistc( a teritorilului . .dit. S?lvi ) :ucure/ti)
2222
22. Gă/tescu P.)>B<>+, Cacurile din !om-nia,.ditura 4cademiei R.S.Rom-nia):ucure/ti.
23. Gheor$hila/ 4.) 3eografia turismului. "etode de anali$( în turism, .dit. #niversitară)
:ucure/ti) 2227
2%. Gheor$hila/ 4.) 3eografia turismului interna1ional,.dit.#niversitară):ucure/ti.) 222'
2'. 9onescu 9.) Turismul*fenomen economic,social 5i cultural. .ditura Hscar Print) :ucure/ti)
1(((
2+. Minciu R.) #conomia turismului) .ditura #ranus) :ucure/ti) 2222
2. Meac/u M.) Turismul 5i de$voltarea durabil() .dit. .xpert) :ucure/ti) 2222
27. Postelnicu Gh., ?ntroducere în teoria 5i practica turismului. .dit.&acia)6lu* Mapoca) 1((7
2(. Micu Qladimir. 3ocalităţile Moldovei în documente /i cărţi vechi. Q. 2. !!6hi/inău5
#niversitas) 1((1. ! 2(7p.
32. Mistoreanu) Puiu. Mana$ement în turism. :ucure/ti5 .ditura 4S.) 2222. ! 27%p.
31. Stăncioiu) 4urelia!Pelicia. &icţionar de terminolo$ie turistică. :ucure/ti5 .d..conomica)
1(((. ! 2%'p.
32. Stănculescu) Gabrie1a. &icţionar poli$lot explicativ de termeni utili"aţi în turism.
:ucure/ti5.d. 49 .ducational) 1((7. ! 32p.
33. ,urcov) .lena. 6oordonarea turismului.6hi/inău5 .ditura 4S.M) 222+. ! 227 p.
3%. http5NNKKK.turism.un$heni.mdN
3'. http5NNun$heni.infoN
3+. http5NNmoldova.ccNun$henibcit?N
3. http5NNun$heni.tvN
37. http5NNKKK.infoprut.ro
3(. http5NNun$heni.olx.md
%2. http5NNun$heni.mdN
%1. http5NNKKK.fundatiacomunitaraun$heni.mdN
%2. http5NNKKK.crun$heni.mdN
%3. http5NNKKK.crdd.mdN
%%. http5NNun$heni.chamber.mdNroN
%'. http5NNKKK.free"one!un$heni.mdN
'
%+. http5NNtrainin$!center.mdNroN
%. http5NNepiscopia!un$heni.mdN
%7. http5NNKKK.expresul.comN
%(. http5NNcanalre$ional.md
'2. http5NNaicitv.mdNroNun$heni
'1. http5NNun$hiul.infoN
'2. http5NNKKK.stirilocale.mdNlocalNun$heni.html
'3. http5NNKKK.statistica.md
'%. http5NNKKK.eurore$iune.or$N
+
ANEXE
Ane*a 1. Plan strategic. Organi+area unei reuniuni interna ionale Hcongres ț
conven ie con!erin ăI ț ț

7

(
72
Ane*a $. C5ecJlist 4 organi+are eveniment
71

72
73
7%
Ane*a ). &o#el 4 cerere #e o!ertă HRPK 4 ReLuest !or ProposalI
7'
7+
Ane*a .. Buget eveniment
I. C'*t!"
7
77
7(
(2
(1
(2
(3
Ane*a M. Spa ii i servicii pentru organi+are evenimente Htip con!erin ă seminar ț ș ț
treningI
.ste recomandabil ca prestatorii să fie speciali"a i pe 1!2 tipuri de spa ii) dotate ț ț
adecvat) i în plus să ofere o ambian a cat mai atractivă pentru manifestările ș ț
or$ani"ate) putand astfel casti$a o clientelă constantă i satisfăcută. ș
C'n3#"n - G P#)#,## ț
(%
6on$res
('
8nt-lniri de afaceri N Seminar N ,rainin$
(+
Hutdoor trenin$ N ,eambuildin$
(
4mena*area spa iilor de lucru ț
(7
Ane*a 0. C5ecJlist pentru vi+itarea loca iei Hsite inspectionI ț
P"n1"&""
• Qerifica i datele din ofertă ;prospecte) brosuri<. ț
• Sunt indeplinite toate condi iile indicate din cererea de ofertă\ ț
• Stabili i cine este partenerul dv. de ne$ociere ;partener principal) competen e ț ț
deci"ionale) persoana de contact) alte persoane<
• 6e servicii sunt prestate de subcontractori\
• Personal implicat ! pre$ătire profesională) experien ă) amabilitate) eficien ă. ț ț
• Standardul serviciilor
• 4corda i suficient timp pentru vi"ită) innopta i în loca ie) ve i verifica astfel ț ț ț ț
calitatea
• serviciului în mod direct.
SOSIRE " TRANSFER ș
In3$*t!1t!$ +# t$n*&'t. C# )#,-t!" #%"*t-H
&istan a de la hotel ;>m) timp< pană la ț
1. aeroport
2. $ară
3. loca ia conferin ei ț ț
T$n*3#
1. microbu"!navetă a hotelului N a aeroportului
2. alte posibilită i ț
P$1$#
1. 3ocuri de parcare N $ara*e la hotel
2. 9n apropiere de hotel sau de loca ia conferin ei ț ț
3. ,axe de parcare N plată forfetară\
EOTEL I CAMERE
6apacitate) dotare) costuri) servicii
C$t#,'"" +# 1'n3't $)# 1$0##)':
1. Standard) 6onfort superior.
2. #p$rade pentru Q9P!uri\
3. 6amere pentru nefumători i pentru persoane cu di"abilită i ș ț
%. 4mbientul camerelor
'. .xistă conexiuni 9S&M) respectiv modem) robot telefonic) birou cu lampă de
masă i ș
+. consumabile în cameră\
C6#15>"n " C6#15>'!t ș
1. 6are sunt orele de 6hec>!in i 6hec>!out\ ș
2. .xistă .xpress ! 6hec>!out\
((
S#2"1""
6are sunt condi iile pentru prestarea următoarelor servicii ;orar) costuri) volum< ț
1. Room!Service
2. 6oncier$e!Service
3. 6ură ătorie i spălătorie ț ș
%. Q9P!,reatments
'. Lostess!Service
+. Securit?!Service
. ,ranslatori
7. Schimb valutar
R#*t$!$nt# G B$!"
1. 6e fel i cate sunt\ ș
2. &otare) ambient) ofertă) orar
3. orar pentru mic de*un
C'n+" "" +# 0!n1- ț
1. .xistă incăperi pentru or$ani"ator\
2. .xistă :usiness 6entre sau servicii de secretariat in hotel\
3. 6e servicii oferă5 fax) fotocopiator.
%. 6e costuri implică\
P'*"7")"t- " +# $,#0#nt ț ;sport) Kellness< oferă hotelul\
Hrar) taxe
C'n+" "" +# *#1!"t$t# ț
Măsuri de PS95 semnali"atoare de fum) instala ie automată de stin$ere cu apă) iesiri de ț
ur$en ă etc. ț
SPAJII PENTRU CONFERINJ= " ECEIPAMENTE ș
C# 3#) +# *&$ "" *!nt n#1#*$# " )$ 1# '#H ț ș
6at timp este necesar pentru aran*area spa iilor) precum i pentru de"afectare) pentru a ț ș
nu se suprapune cu alte activită i. ț
Qede i dacă anumite spa ii sunt utili"abile pentru activită i multiple ;de "i) de seară<. ț ț ț
1. săli de conferin ă ț
2. săli N spa ii de expo"i ie ț ț
3. birouri
%. spa ii pentru pau"e i pre$ătire ț ș
'. spa ii de depo"itare materiale pentru conferin ă ț ț
+. 9oc pentru des> de inre$istrare
. posibilită i de afisa*. ț
A0&)$*$#
1. 6are este distan a dintre spa iile pentru conferin ă) respectiv a acestora pană 9a5 ț ț ț
2. intrarea principală
3. locul de inre$istrare
%. restaurante
'. toalete etc.
122
+. Sunt la eta*e diferite\
. #nde sunt usile\
7. 6ate lifturi există) ce capacitate au\
(. .xistă interfon in hotel sau în sălile de conferin ă\ ț
:$+#'7# I t'$)#t#
1. #nde sunt $arderobele) ce capacitate au\
2. .xistă suficiente toalete\
În *-)" 2#"3"1$ ": ț
1. acustica i tehnica de sonori"are ș
2. i"olarea fonică) "$omote interne ;bucătărie) altele< i ;stradă) masini< ș
3. climati"are) ventila ie ! verifica i i dacă produc "$omot. ț ț ș
%. lumina naturală) iluminare) tehnică de intunecare
'. acces la tabloul electric
+. spa iile sunt modulabile\ ț
. există obstacole în spa iu ;coloane) nise etc.< ț
7. amplasarea scaunelor în spa iu ! vi"ibilitate spre scenă) ecran etc. ț
(. inăl imea spa iului ;la proiec ii< ț ț ț
E16"&$0#nt# t#6n"1# I +'t$#
1. &otarea standard a spa iilor ț
2. 4cces telefon) fax) 9S&M ! #nde se află\
3. Retroproiector ;HLP<) ecran
%. Plipchart
'. Mobilier ;mese) scaune<
+. Pri"e de mare putere ;pentru proiec ii cu beamer i shoK de lumini< ț ș
. 4ltele
7. 6e aparatură tehnică mai trebuie instalată\
(. 6osturi ;cere i listă de pre uri< ț ț
12.,rebuie făcută comandă\ .xistă tehnicieni interni pentru asisten ă\ 6u cine ț
trebuie
11.ne$ociat\
12.Mese de recep ie ț
13.,ribună pentru conferen iari ț
1%.Scenă) recu"ită
1'.Podium
S&$ "" +# #%&'(" "# ț ț
1. Pri"e de curent i telefon ș
2. 9luminare
3. 6limati"are
%. Si$uran a podelelor pentru exponate $rele ț
'. 4cces facil pentru aprovi"ionare i incărcare la de"afectare ș
+. 3ifturi de marfă
S#1!"t$t#
121
1. Qerifica i ce măsuri de securitate există în loca ie. ț ț
2. Post de prim!a*utor
B"'!) +# ',$n"($# $) #2#n"0#nt!)!"
1. 6opiator
2. ,elefon) Pax) Modem
3. P6) imprimantă etc.
C$t#"n,
1. 6apacită i suficiente ț
2. Spa ii pentru pau"e ț
3. 6e aran*amente sunt posibile i adecvate5 bufet) banchet etc. ș
%. 6ine asi$ură caterin$ul5 hotelul) alt furni"or\
'. 6ere i liste de preparate i băuturi) meniuri) liste de vin) cu indicarea pre urilor. ț ș ț
+. 6are este raportul personal N număr participan i\ ț
. .xistă serviciu de decora iuni\ ț
PRO:RAM SOCIAL
1. 6e posibilită i există\ ț
2. 6ine sunt partenerii posibili pentru informa ii) or$ani"are ! hotelul) a$en ii) ț ț
municipalitate etc.
CONDIJII CONTRACTUALE
6ere i un contract!cadru ț
Modalită i de plată ț
! Se oferă pachete de servicii 9a pre uri forfetare pentru conferin a\ ț ț
! 6are sunt condi iile ;volum de servicii) costuri etc.<\ ț
! Sunt cerute aconturi\
! 6are sunt serviciile incluse în pre ul forfetar\ ț
! 6um se decontea"ă serviciile suplimentare ;extras< oferite anumitor
participan i\ ț
! 6e căr i de credit sunt acceptate\ ț
,ermene de re"ervare
,ermene de contractare
,ermene de anulare N decomandare) penali"ări
4si$urări. Pentru ce pa$ube răspunde hotelul\
4ltele
122
123
,
#
R
9
S
M
#
3

9
M
6
.
M
,
9
Q
;
9
n
c
e
n
t
i
v
e

,
r
a
v
e
l
<
4
$
e
n
ţ
i
i
l
e

d
e

t
u
r
i
s
m

c
o
l
a
b
o
r
a
t
o
a
r
e

l
a

d
e
r
u
l
a
r
e
a

t
u
r
i
s
m
u
l
u
i

d
e

r
e
u
n
i
u
n
i

/
i
N
s
a
u

d
e

a
f
a
c
e
r
i
.
H
r
i
c
e

p
e
r
s
o
a
n
a
ă

c
u

s
u
f
i
c
i
e
n
t
e

v
e
n
i
t
u
r
i

d
i
s
c
r
e
ţ
i
o
n
a
l
e

/
i

t
i
m
p

l
i
b
e
r

d
i
s
c
r
e
ţ
i
o
n
a
l

a
l
o
c
a
b
i
l

c
o
n
s
u
m
u
l
u
i

t
u
r
i
s
t
i
c

î
n

p
e
r
i
o
a
d
a

p
r
e

!

/
i

p
o
s
t

C

e
v
e
n
i
m
e
n
t

s
p
e
c
i
a
l
.
&
e
l
a
$
a
ţ
i
i

p
a
r
t
i
c
i
p
a
n
ţ
i

l
a

v
i
"
i
t
e
l
e

d
o
c
u
m
e
n
t
a
r
e

i
n
c
l
u
s
e

î
n

p
r
o
$
r
a
m
u
l

r
e
u
n
i
u
n
i
l
o
r
.

P
a
r
t
i
c
i
p
a
n
t
u
l

l
a

r
e
u
n
i
u
n
e

i
n
t
e
r
e
s
a
t

d
e

o
f
e
r
t
e
l
e

t
u
r
i
s
t
i
c
e

i
n
c
e
n
t
i
v
e
.
&
e

r
e
$
u
l
ă
)

î
n

K
e
e
>
e
n
d
)

d
u
p
ă

t
e
r
m
i
n
a
r
e
a

r
e
u
n
i
u
n
i
i
.
S
e
"
o
n
a
l
i
t
a
t
e

i
n
t
e
n
s
ă
)

d
e
p
e
n
d
e
n
t
ă

d
e

c
o
n
d
i
ţ
i
i
l
e

m
e
t
e
o

a
c
c
e
p
t
a
b
i
l
e

l
a

d
e
s
t
i
n
a
ţ
i
i
l
e

t
u
r
i
s
t
i
s
c
e
.
12%
,
a
b
e
l
u
l

n
r
.

1
.
1
P
H
R
M
.

&
.

,
#
R
9
S
M

9
M
,
.
G
R
4
,
.

8
M

S
.
G
M
.
M
,
#
3

M
9
6
.

;
S
9
M
,
.
=
c
<
12'
&
e

r
e
$
u
l
ă
)

c
o
s
t
u
l

a
c
ţ
i
u
n
i
l
o
r

t
u
r
i
s
t
i
c
e

i
n
c
e
n
t
i
v
e
)

p
r
o
$
r
a
m
a
t
e

î
n

p
e
r
i
o
a
d
a

p
r
e
!

s
a
u

p
o
s
t
!

e
v
e
n
i
m
e
n
t

e
s
t
e

s
u
p
o
r
t
a
t

p
e

c
o
n
t

p
r
o
p
r
i
u

d
e

d
e
l
e
$
a
t
u
l

p
a
r
t
i
c
i
p
a
n
t

l
a

r
e
u
n
i
u
n
e

/
i

d
e

p
e
r
s
o
a
n
e
l
e

c
a
r
e

î
l

î
n
s
o
ţ
e
s
c
.
12+
M#McR#3 &. SHS9R9 43. Q9=9,4,HR93HR S,Rc9M9 8M R.P#:3964
MH3&HQ4) P. ZcR9 &. HR9G9M.
12

222% 222' 222+ 222 2227 222( 2212 2211
,otal N de^fg N ,otal 2+2%' 2'23 1%23( 1%22 712 (17( 7('+ 1277
din care) din5 N a hgi jkel^ km5 N of
Khich) from5

4rmenia N npi^okk N 4rmenia (% 23 7 2 23 %( 23 3(
4ustria N naehpkk N 4ustria 1'3 22' 1% 22+ 11' 1% 123 ('
4"erbaid*an N nm^pqrsturor N
4"erbai*an
12 7 3 '+ 3 + 2( 13
:elarus N v^lrpwek N :elarus 122 11+1 '72 2(2 1%' 1+ 12' %%
:el$ia N v^lxfkk N :el$ium +% 2 71 +3 1+ 1 123 %+
:ul$aria N vglfrpkk N :ul$aria %1 %%7 2(' 3'( %+ 372 32% 27(
6anada N yrortz N 6anada 31 '2 3+ 32 33 33 37 '3
6hina N ykhr{ N 6hina '7 7 2( 22 1( 7 2 1++
6ipru N yk|pr N 6?prus +2 ' %( % 13 2+ 12 %2
&anemarca N }rokk N &enmar> 2' '2 233 2++ 22 122 1' '%
.lveţia N ~a^s•rpkk N SKit"erland 72 111 13' (( 22 2(1 127 7
.stonia N €ehgokk N .stonia 2 1 1' 7' %2 %2 2 +
Pederaţia Rusă N •geekse‚gs
ƒ^t^pr•kk N Russian Pederation
3('2 32(% 13'3 1+ 1(3 113 132 1%2%
Pranţa N ƒpro•kk N Prance 31( %+% 2++ %3+ 1% 1(+ 273 2%7
Geor$ia N „pwmkk N Geor$ia 12 %+ ++ + 21 '3 7'
Germania N „^pirokk N German? +32 23 +3 7(2 '22 %+2 %72 1221
Grecia N „p^•kk N Greece 77 1 21' 73 7+ 117 (1 7+
9rlanda N …plrotkk N 9reland 2( ' 2 3( 3' 12 12
9srael N …mprkl{ N 9srael %2% 2(+ 1%( 1% 1%' 1'+ 22' 137
9talia N …hrlkk N 9tal? 121( 11%1 ++3 '' %%2 2'7 %% %%'
Japonia N †|goku N Japan 7( 72 13( 1+7 11( + (3 2'7
Ta"ahstan N yrmr‡ehror N Ta"a>hstan 7 77 2+ %7 23 '+ 23 1+
Tîr$î"stan N yzpfzmehror N T?r$?"stan 13 22 1( ' ( 1' ' 11
3etonia N ˆrhakk N 3atvia '% 72 +( 32 (' 1% 72 %2
3iban N ˆkaroa N 3ebanon 2+3 13 2 ( C 1 1 C
3ituania N ˆkhaz N 3ithuania 127 12' 112 ( ' 3% 12 +(
Hlanda N ‰kt^plrotga N Metherlands 223 2+7 1(( 2+2 12' 1'% 311 21(
Polonia N Šglx‹k N Poland %27 %%3 2+2 177 1%2 2(1 22% 31
Re$atul #nit al Marii :ritanii /i 9rlandei 32'% 3+' 2(1 +%1 %32 %% %2' 3'2
127
de Mord
Œg^tko^oogfg ygpgl^aehar
d^lk‚gqpkhrokk k Œ^a^pogs
…plrotkk

#nited Tin$dom of Great :ritain and
Morthern 9reland

Republica 6ehă N •^‹e‚gs •^e|wqlk‚k
N 6"ech Republic
217 123 12+ 1' 1%2 %2 2% '
Rom-nia N •wizokk N Romania 23'2 3%(+ 27 323% 122 +' 1+(7 1+22
S.#.4. N Œ~n N #S4 2'2% 3277 12++ '1' 23( 1(% %'1 ''7
Slovenia N Œlga^okk N Slovenia % 2' 3' '7 22 7 '3 31
Spania N …e|rokk N Spain +' (7 +% (2 %' +2 ( +(
Suedia N ~a^•kk N SKeden 11+ 13+ '2 1%2 +' '( (( 33%
,urcia N Žwp•kk N ,ur>e? 3'21 3237 1+7 1%22 %+1 1222 '2+ %
#craina N •‚prkoz N #>raine 313 3%2+ 1%2 133' 1'%2 (( 32 117(
#n$aria N d^ofpkk N Lun$ar? 1%+ 13 13' 1%+ 3+ 31 17 7%
4lte ţări N }pwfk‡ ehpro N Hther
countries
'2 (7' '3 +2 3+( 3' 2(1 +%1
M#McR#3 &. P3.6cR9 43. Q9=9,4,HR93HR MH3&HQ.M9 8M
S,Rc9Mc,4,.) P. ZcR9 &. &.S,9M4Z9.

222% 222' 222+ 222 2227 222( 2212 2211
,otal N de^fg N ,otal +7%+ '231 +72+ 71(2 7'27' (32(% 1122% 13+2('
din care) în5 N a hgi jkel^ a5 N of Khich)
to5

4ustria N naehpk• N 4ustria 131' 2 +2 12' '%2 +%1 (31 (2(
:elarus N v^lrpwex N :elarus 1 1% 7 2 3 3 3 17
:el$ia N v^lxfk• N :el$ium +3 17 ' 23 ' 22 31 '
:ul$aria N vglfrpk• N :ul$aria %(1 122( 17+3( 1312+ 1+227 2+1+ 31323 %33%
6ipru N yk|p N 6?prus 12 1%+ 1% 31' 1%3 (7 (+ 2+1
6roaţia N ‘gparhk• N 6roatia +2 22 12' (2 111 12 132 (2
&anemarca N }rok• N &enmar> (3 ( 1 ! 7 11 12 32
.$ipt N ’fk|^h N .$ipt 222 2' (11 172 221+ 2' +%+7 %+%
.lveţia N ~a^s•rpk• N SKit"erland '+ 22 2 2' %2 '2 7' '
.miratele 4rabe #nite 17% 33 '23 312 372 33% '3' 7'
“q”^tko^ooz^ nprqe‚k^ €ikprhz
#nited 4rab .mirates
12(
Pederaţia Rusă N •geekse‚w•
ƒ^t^pr•k• N Russian Pederation
12'' 2(2 %'32 31% '2 1(+ 12(% 3%1
Pranţa N ƒpro•k• N Prance 12 %(+ 32 31 1 '%7 +2+ +7+
Germania N „^pirok• N German? 177 %+( 1'3 11% (1 1(3 221 2+%
Grecia N „p^•k• N Greece 2+ %1% +1 '(2 (1+ 711 2223 %2++
9srael N …mprklx N 9srael %% 7+ 73 132 122 2+1 222
9talia N …hrlk• N 9tal? 3(2 2%( 123 7' 1+( 32% %(% '72
Hlanda N ‰kt^plrotz N Metherlands ++ '+ ++ 121 132 122 3 32
Polonia N Šglx‹w N Poland 2+7 3%+' 1'+2 (2' 1+ 12 322 3%3
Re$atul #nit al Marii :ritanii /i 9rlandei
de Mord
1+ 127 2+ %% %2 +2 % (2
Œg^tko^oog^ ygpgl^aehag
d^lk‚gqpkhrokk k Œ^a^pogs
…plrotkk

#nited Tin$dom of Great :ritain and
Morthern 9reland

Republica 6ehă N •^‹e‚w•
•^e|wqlk‚w N 6"ech Republic
13+ (2 (+ '2+ 7+7 1171 +( 1272
Rom-nia N •wizok• N Romania 121% 7%13 (17+ 1'2'3 (7+% (321 (37 12732
S.#.4. N Œ~n N #S4 %2 '( 22 1( 12+ %( '3 +2
Slovacia N Œlgar‚k• N Slova>ia +27 (2 2%+ 2 %1 1 11 1'
Spania N …e|rok• N Spain +7 '3 71 '( 1++ 132 (3 %+7
Suedia N ~a^•k• N SKeden 3 22 + 11 2 12 12
,unisia N Žwoke N ,unisia %2+ 13( 27 1+3 %' (2 123 (%
,urcia N Žwp•k• N ,ur>e? 1232( 12'2+ 13722 2'+3+ 33'+2 3+2+2 '232' '271%
#craina N •‚prkow N #>raine 232'% 1%72 13%7 13( 1'(11 121(2 11221 11+7
#n$aria N d^ofpk• N Lun$ar? 1223' 1722 21+3 3 323 2(2 +22 21
4lte ţări N }pwfk^ ehproz N Hther
countries
%(' '1% '13 '2 73( 122' 11(1 1%3'
112
9M&9699 &. #,939=4R. M.,c 4 64P469,cZ99 &. 64=4R. ,#R9S,96c 8M P#M6Z9#M.
procente N |pg•^ohz N percenta$e
222% 222' 222+ 222 2227 222( 2212 2211
,otal N de^fg N ,otal 3)( %3)2 %%)' %%)3 %+) 3+)7 32) 32)2
Loteluri /i moteluri 17) 22)' 23)' 21)+ 22)' 1')2 1+)% 1%)(
Pensiuni turistice /i a$roturistice 21)( 12)3 %2)( %7)2 2()' 1()2 17)( 1')
6ămine pentru vi"itatori ')3 '1)+ ++)2 ')2 '7)( '%)+ '2)' '3)(
Structuri de întremare 2)7 )' )2 2)' 72)3 +')7 +2)7 +%)+
Sate de vacanţă /i alte structuri de
odihnă
22)1 22)' 21)+ 23)2 12) 1') +)2 7)3
,abere de vacanţă pentru copii '1)% +%)3 '7)7 +3)( 2)3 '3)' %)' %')%
111
99. 3ista proiectelor reali"ate /i în derulare 2221!222+ cu finanţare internă /i externă
3r
#6r Titlul proiectului Kinanţator Aurata Aplicant
1.
2.
3.
%.
'.
+.
.
6ooperarea ,ransfrontalieră
#n$heni) Republica Moldova
6onferinţa Prutului ! Reţea de
cooperare transfrontalieră a HMG!
urilor de spri*inire a afacerilor
6rearea cadrului instituţional
descentrali"at corespun"ător pentru
întărirea capacităţii firmelor din
Republica Moldova de a opera la
nivel transfrontalier /i internaţional
6rearea 4sociaţiei Re$iunilor de
Prontieră din Moldova /i stabilirea
unei reţele a actorilor din sectorul
public /i privat implicaţi în
,469S 6:6 SPP
PL4R. 2223 ?ni1iativa 3rani1e
#xterne
,469S 9:PP!M4P 2223
,469S 9:PP 2223
PL4R. 2223 ?ni1iativa 3rani1e
#xterne
,469S 6:6 SPP 2223
2222 !
222%
222'!222+
222'!222+
222'
222'
222+ !
222
07 'entrul de /uport al
Business*ului 6ngheni
112
iniţiativele socio C economice
transfrontaliere /i re$ionale
6entrul de promovare a turismului de
afaceri transfrontalier Rom-nia !
Moldova
8mbunătăţirea reţelei antreprenoriale
feminine
6icluri de instruire /i asistenţă a
antreprenorilor
:iroul de 6ooperare ,ehnică al
Germaniei ;G,=<
222+ !
222
7.
(.
12.
11.
&e"voltarea a$robusinessului rural C
proiect pilot
&e"voltarea a$robusinessului rural C
pro$ram de asistenţă a fermierilor
privaţi
3inia fierbinte pentru 9MM!uri
6onsolidarea parteneriatelor la nivel
re$ional
#S49&
#S49&) SHRHS
:9=PRH Moldova
PM#&
2222
2221!222'
222%!222+
222+
07 6;'0C;?/
12.
13.
1%.
[colari"area în a$ricultură
6onsolidarea 6entrelor Re$ionale
9nte$rarea eforturilor pentru
de"voltarea capacităţilor rurale
#S49&
966H Hlanda) Pederaţia Maţională
;PM< 4GRHinform
MHQ9: Hlanda) PM 4GRHinform)
64M9:) 6ontact) 664 C 6redit /i
2222!2223
2223!222%
2222!222+
07 'entrul de ?ni1iativ(
.rivat(
113
1'.
1+.
1.
4SP4 9 ! 99 4lianţa pentru Susţinerea
Pieţei 4$ricole
&e"voltarea comunităţilor rurale prin
transferul de cuno/tinţe
Să de"voltăm cetăţenia activă la
#n$heni
6onsultanţă în 4$ricultură) Pro$ramul
de 4sistenţă pentru Permieri Privaţi
966H Hlanda) PM 4GRHinform)
&6R Suedia
PM 4GRHinform
PM 4GRHinform
2223!222'
222+!2227
222+
17.
1(.
22.
21.
Ghidul investitorului în "ona
transfrontalieră 9a/i Rom-nia C
#n$heni Republica Moldova
Moi ascensiuni ale 4$endei 3ocale
21 #n$heni
9nstrumentul Qocea 6etăţenilor
6onsolidarea societăţii civile

G,=
PM#&
PM#&
,469S) ,R4MS,.6
222+
222+
222+
222+!222
07 'entrul !egional de
4e$voltare 4urabil(
22.
23.
2%.
2'.
2+.
2.
27.
4mena*area Scuarului Prefecturii
9niţiativa de Portificare a Po"iţiei
Pemeii
Pemeile Pot Reu/i 9)99
Moi Perspective
6ampania 9nformaţională 4ntitrafic
Pemeile Pot Reu/i C 4cţiuni 3ocale
PM#&
R.9@) &epartamentul de Stat al
Muncii S#4) 69PP&P 03a StradaE)
6MS9PP
4$enţia 6anadiană &e"voltare
9nternaţională) HS6.) Morve$ia
:anca Mondială
&epartamentul de Stat al Muncii S#4)
69PP&P 03a Strada) H9M
2222
2222!2223
2222!2223
222%
222%
222+
07 #uropa @ Disage
11%
2(. &e"voltarea de strate$ii pentru
înfrăţirile de localităţi5 Moldova /i
Rom-nia
Parteneriat pentru &e"voltarea
&urabilă a 6ooperării
4ntreprenoriale ,ransfrontaliere
#n$heni Republica Moldova C9a/i
Rom-nia
MorKe$ian People s 4id
,469S 6:6 SM4R,
G,=
222'!222+
222+
32.
31.
32.
H /ansă si$ură pentru femei
&e"voltarea pro$ramelor /i
proiectelor de cooperare
transfrontalieră
Mana$ementul proiectelor
transfrontaliere
:anca Mondială
G,=
G,=
222'
222+
222+
07 0gen1ia de
4e$voltare !egional( 5i
?ntegrare #uropean(
6ngheni
33.
3%.
3'.
3+.
3.
4mena*are str. Maţională
6entru de Servicii 6omunitare în
Situaţii de Risc 'asa pentru to1i
6entru de reabilitare /i inte$rare
socială a persoanelor de vîrsta a treia
6ampania de încura*are a participării
tinerilor în procesul de votare
6entrul de Reinte$rare Socială a
,inerilor
PM#&
P9SM
P9SM
4mbasada S#4
PM#&
2222
2222
222%!222'
222'
222'!222
07 Diitorul începe a$i
11'
37. Promovarea ima$inii femeii de
succes
G,= 222+ 07 .ro femeia
3(.
%2.
4cordarea asistenţei *uridice
fermierilor
Publicaţia :umeran$
SHRHS) 4mbasada S#4
G,=
2221!2223
222+
07 !ef*Cex*Dit
%1.
%2.
%3.
%%.
%'.
Profilaxia cancerului mamar la femei
6urs de instruire la distanţă &3
&repturile medicului /i ale
pacientului în practica medicinii de
familie C oportunităţi de informare /i
colaborare transfrontalieră #n$heni C
9a/i
&repturile pacientului în practica
medicinii de familie
Pundaţia 6omunitară #n$heni
&irecţia elveţiană
4mbasada S#4
G,=
G,=
PM#&
2223!222%
222%!222'
222+
222+
222+!222
07 /pero*Bene
%+. Profilaxia infecţiei L9Q S9&4 printre
utili"atorii de dro$uri intravenos din
ora/ul #n$heni ba"ată pe strate$ia de
reducere a noxelor
SHRHS 2223 07 Dis *Ditalis
%. Revista ;oua 3enera1ie SHRHS 2222!2221 4H Dasile 0lecsandri
%7. Schimb /colar cu Pranţa 4lianţa Prance"ă Moldova 2223 4H 0ntena 0lian1ei
11+
%(.
'2.
Schimb tineri în cadrul consiliilor
municipale #n$heni C Pranţa
Schimburi /colare /i de tineri cu
Pranţa
4lianţa Prance"ă Moldova
4lianţa Prance"ă Moldova
2223
222%!222'
rance$e 6ngheni
'1.
'2.
.ducaţie pentru sănătate
6opilul împreună cu familia ;cantina
socială<
6orpul Păcii
,469S) .ver?6hild
2222!2223
222+ !
222
4H /uflet de lumin(
'3.
'%.
''.
'+.
'.
'7.
6entrul de resurse pentru tineri
.xtinderea serviciilor sociale de
alternativă oferite tinerilor
Revitali"area me/te/u$urilor
tradiţionale comune în "ona
transfrontalieră 9a/i ! #n$heni
Pormarea deprinderilor de viaţă
6antina de a*utor social
Participare /i cetăţenie activă
#M96.P
#M96.P
PL4R.) Grup [colar. 0Spiru LaretE)
9a/i
#M96.P
#M96.P
#M96.P
222%!222'
222'
222'!222+
222+
222+
222+
4H (clia
'(. Promovarea tinerilor talente 4P3) 9MM) 9P 222%!222+ 4H !omani1a*Talent
+2.
+1.
+2.
[coala tinerilor voluntari FF9
Strate$? &evelopment for
Moldavian and Romanian ,Kinnin$s
[coala de Jurnalism
6orpul Păcii
,469S 6:6 SM4R,
PM#&
222%
222'!222+
222+
4H 'asiopeea
11
+3. Să spunem lucrurilor pe nume SHRHS 222%!222' 4H "?40/
+%.
+'.
++.
[coala tutorilor /i copiilor din
plasament
&e"instituţionali"area copiilor prin
metoda plasării lor în familie
Hferă!i copilului adăpost /i alinare
părintească
4mbasada S#4
:anca Mondială
PM#&
2223
222'!222+
222+
4H 0d(post 5i 0linare
+.
+7.
+(.
2.
.ducaţie pentru toţi
4ctivităţi pentru toţi /i pentru fiecare
Pro$rame socio!educaţionale pentru
copii
6opilul împreună cu familia

SHRHS
4P3) voluntari) 4lianţa HMG!urilor
4ctive) 9MM) 9P
J4M9QH
,469S) .vr?child
2222!2223
222%
222'!222+
222+!222
4H /priAin 5i /peran1(
1.
2.
1. [coala inte$rării sociale
6entrul transfrontalier pentru
instruirea părinţilor /i speciali/tilor în
asistarea copiilor cu disabilităţi
#M96.P
2. PL4R.) 6entrul 0PenillaE 9a/i)
4sociaţia 0MaranathaE Suedia
2223
222'!222+
HH .oarta 4eschis(
3.
%.
6entrul de 4cces la 9nformare
4merican 6orner
94,P N 9R.F
4mbasada S#4
2221!222'
222%!222'
:iblioteca 4imitrie
'antemir
'. 3upta 8mpotriva ,raficului de 6opii Pundaţia 0,erre des LommesE) HMG
0Salvaţi 6opiiiE Moldova
222'!222 HMG Terre des Hommes
117
+.
.
4mena*area "onei de centru a mun.
#n$heni
Suport tehnic pentru formarea
6entrului de Resurse în domeniul
protecţiei mediului
PM#&
Hran$e!Met
2222
2223!222%
4H !ena5terea*6ngheni
7.
(.
72.
Sursele necentrali"ate de
aprovi"ionare cu apă a mun. #n$heni
&e"voltarea instituţională a 6entrelor
de 9nformare /i 6oordonare #n$heni
,abăra ecolo$ică de vară 'odrule,
codru1ule
4mbasada S#4
R.6 Moldova) 4mbasada S#4
R.6 Moldova
2221!2222
2221
2223
Mi/carea .colo$istă
#n$heni a M. din
Moldova
71.
72.
73.
7%.
7'.
7+.
8mbunătăţirea procesului de
producţie în a$ricultură printr!o
abordare orientate pe protecţia
mediului
4nali"a potenţialului de utili"are a
resurselor de ener$ie renovabilă în
municipiul #n$heni
6olaborare transfrontalieră pentru
protecţia calităţii apelor de suprafaţă
din ba"inul hidro$rafic al rîului Prut
6entrul transfrontalier pentru
parteneriat
Mana$ementul proiectelor
transfrontaliere
,abăra de sculptură) .diţiile 9)99)99
,469S 6:6 SPP 2221
,469S 6:6 MPP
PL4R. 2223 ?ni1iativa 3rani1e
#xterne
P6PM Rom-nia C Republica Moldova
PL4R. 2223 ?ni1iativa 3rani1e
#xterne
G,=
SHRHS
222'
222'
222'
222'!222+
222+
2222
222%!222+
.rim(ria ora5ului
6ngheni
11(
122
121
122
123
12%
12'
12+
12
127
12(
132
131
132
133
13%
13'
13+
13
137
13(
1%2
1%1