CONTABILITATE DE GESTIUNE

CURS 5
PROCEDEE SI TEHNICI DE IDENTIFICARE SI REPARTIZARE A
CHELTUIELILOR
1. Procedeele de calculatie si de deliitare a c!eltuielilor "e "urtatori si sectoare de c!eltuieli. Purtator
de cheltuiala = lps ; sector de cheltuieli = sectie , compartiment.
Sunt clasificate in ce#tre de "ro$it si ce#tre de cost ; Ce#trele de "ro$it sunt acelea care in urma activitatii
desfasurate realizeaza venitul din care isi acopera costurile si raman cu un profit ( ex sectia de productie).
Ce#trele de costuri in care avem de a face doar cu cheltuieli fara sa fie aducatoare explicit de venituri . Atat
centrele de costuri cat si cele de profit impreuna pot fi denumite ce#tre de res"o#sa%ilitate( Fiecare structura
are un responsail).
!ele mai cunoscute procedee in aceasta cate"orie sunt
A& Procedeul "o#derarii ca#titatilor cu costurile sau cu "returile .Acest procedeu este folosit pentru a
determina pe purtator sau sector in functie de posiilitatile de identificare a lor a acelor cheltuieli care au la
aza consumuri cantitative cum ar fi consumul de materii prime , comustiil , ener"ie in scopuri tehnolo"ice.
#atematic , cheltuielile se determina inmultind cantitatea cu costul de achizitie ' C!( ) * Ca+. $n stituatia in
care pentru realizarea unui produs avem mai multe m.p avem
D Ca q Ch
n
i
i
=

=1
) % (
Acelasi lucru este valail si pt determinarea consumului dedoar ca de aceasta data componenta este timpul
S
t t Ch % =
, unde t& timp , si t
S
& timp de salarizare .
B& Procedeul cotelor "roce#tuale a"licate asu"ra u#or ,alori a%solute este folosit pentru a calcula la
nivelul unui sector o serie de cheltuieli in expresie aneasca cum ar fi amortizarea , impozitul , !AS,
accesoriile salariale in "eneral. $n mod concret procedeul consta in aplicarea unui procent prestailit la o
valoare data si divizarea cu 1''.
C& Procedeul statistico-e."erie#tal & Practic se ia in considerare cu sau fara corectie suma inre"istrata drept
cheltuiala efectiva la pozitiile in cauza din anul precedent , astfel se determina cheltuielile cu intretinerea si
reparatia utila(elor(!$F)), cheltuielile privind functionarea laoratoarelor entitatii.
D& Procedeul de$alcarii de cote i# ra"ort cu #uarul "erioadelor de /estiu#e. Se determina o cheltuiala
medie
n
Ch
Ch
n
i
i
=
=
1
Alte procedee specifice
Procedee de re"arti0are a c!eltuielilor i#directe
Se refera la cheltuieli indirecte de productie.
!el mai cunoscut procedeu este "rocedeul su"lie#tarii care imraca * forme+ 1. $ora clasica si 1 $ora
ci$relor relati,e de structura&
2+ Fora clasica presupune parcur"erea urmatoarelor etapte de lucru+
& ale"erea unui criteriu de repartizare comuna ca natura tuturor P,S-urilor care constituie oiecte de
calculatie in cazul dat , dar diferite ca marime
& calculul coeficientilor de suplimentare prin raportarea cheltuielilor indirecte de repartizat la suma azelor

=
=
=
m
j
j
n
i
i
S
b
Ch
K
1
1
& calculul cotei sau cotelor de cheltuieli indirecte ce urmeaza a fi repartizate fiecarui P,S astfel+ repartizam
fiecare lucrare servici, produs
j S i
b K R % =
Forma clasica are mai multe variante(procedee)+
a+ Procedeul coe$icie#tului u#ic sau /lo%al
Presupune repartizarea unei intre"i cate"orii de cheltuieli indirecte pe purator sau sector cu a(utorul unui
sin"ur coeficient de suplimentare.
E34 Pro%lea 1 BILET 225
. societate comerciala farica / produse A , 0 ,! si efectueaza cheltuieli indirecte de productie de
*1.22' lei. Se ale"e pt repartizarea aceptor cheltuieli o aza ale carei valori sunt+ Pt A 11.''' , pt 0 1.3'' , si pt
! 12./*3. Se cere sa se determine cotele de chetuieli indirecte de productie ce revin asupra fiecarui produs.
456.,7A45+
1 , '
/*3 . 12 3'' . 1 ''' . 11
22' . *1
=
+ +
=
S
K
1'' . 1 ''' . 11 % 1 , ' = =
A
R 1'' . 2 3'' . 1 % 1 , ' = =
B
R

'2' . 1/ /*3 . 12 % 1 , ' = =
C
R
%+ Procedeul coe$icie#tilor di$ere#tiati
Presupune repartizarea cheltuielilor indirecte cu a(utorul unor coeficienti care difera de la un fel de
cheltuieli la altul. Fiecare coeficient de suplimentare se determina in raport cu un alt criteriu.
585#P,) +
,a stailirea cheltuielilor cu intretinerea si functionarea utila(elor(!$F)) pe sectii ale unei entitati se
cunosc urmatoarele date+ amortizarea cladirii monoloc in care functioneaza cele / sectii este de *3'' lei , iar
suprafetele sectiilor in cauza dupa cum urmeaza + Sectia 1 & *1'' m
/
, sectia * &133' m
/
, si a/a &9'' m
/
.
!onsumul de ener"ie electrica in scopuri motrice indicate de autorul unic al cladirii este de 3''.''' :;<h, iar
puterea instalata a utila(elor, masinilor + 1 = 1>'' ?;, * = 1/'' ?; , / = 1'' ?;. Se precizeaza ca re"imul
de lucru al masinilor este acelasi . @ariful pe ?; este de 1 leu. Se cere sa se determine totalul cheltuielilor cu
intretinerea si functionarea utila(elor pe fiecare sectie in parte.
456.,7A45 +
3 , '
9'' 3'' . 1 1'' . *
3'' . *
=
+ +
=
amortizat
S
K
/3' 9'' % 3 , '
9'' 13'' % 3 , '
1A'' *1'' % 3 , '
= =
= =
= =
III
II
I
R
R
R
& 1A''B9''B/3'=1&566
1*3
1'' 1/'' 1>''
''' . 3''
=
+ +
=
S
K
''' . 1'' 1'' % 1*3
3'' . 12> 1/'' % 1*3
3'' . */9 1>'' % 1*3
= =
= =
= =
III
II
I
R
R
R

/3' . 1'' ''' . 1'' /3'
*'' . 19' 3'' . 12> 9''
>'' . */1 3'' . */9 1A''
= + =
= + =
= + =
III
II
I
S
S
S
c+ Procedeul coe$icie#tilor selecti,i
,a seminar
1+ Fora ci$relor relati,e de structura
5@AP5+
& se determina "reutatea specifica a fiecarei ase.

=
=
m
j
j
i
j
b
b
G
1

=
=
n
i
i j j
Ch G R
1
%
E3E7PLU 4 PROBLE7A DE LA coe$icie#tul u#ic sau /lo%al8
/'9 , '
1*3 . /3
''' . 11
= =
A
G */2 , '
1*3 . /3
3'' . 1
= =
B
G A32 , '
1*3 . /3
/*3 . 12
= =
C
G
'2' . 1/ 22' . *1 % A32 , '
1'' . 2 22' . *1 % */2 , '
1'' . 1 22' . *1 % /'9 , '
= =
= =
= =
C
B
A
R
R
R
Acesti coeficienti pot fi folositi o perioada mai indelun"ata de timp spre deoseire de coeficientii din
forma clasica.
!.C!,)6$5 +
$ndiferent de caracterul lor tehnico&economic, indiferent de continutul lor simple sau complexe, o
aza o cheie este folosit (udicios daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii+
1. intre aza de repartizare aleasa si cheltuielile de repartizat sa existe un raport de cauzalitate , un raport de
interdependenta deoarece marimea cotei de cheltuieli indirecte dintr&o cate"orie data ce revine pe purtator
sau sector depinde totdeauna de nivelul azei de repartizare care il caracterizeaza in cadrul azei totale .
*. 0aza de repartizare aleasa sa fie utilizata pt repartizarea unei sin"ure cheltuieli sau cel mult a unei "rupe de
cheltuieli indirecte.
/. Atat in antecalculul costurilor cat si in calculul costurile efective este necesar a se folosi aceleasi aze sau
criterii de repartizare pt a asi"ura comparailitatea intre costurile efective si cele antecalculate .
A. 0azele sau criteriile de repartizare sa nu se schime in costul perioadei de "estiune pt a nu afecta
posiilitatea compararii costurilor in dinamica.
PROCEDEE DE SEPARARE A CHELTUIELILOR IN 9ARIABILE SI FI3E
2 Procedeul celor ai ici "atrate sau al "atratelor i#ie
Are la aza relatia liniara dintre cheltuielile de productie dintre costuri si volumul activitatii.
5tape de lucru+
a. determinarea volumului mediu de activitate sua de produse dupa formula +
n
Q
Q
n
i
i
=
=
1
. determinarea volumului mediu al cheltuielilor+
n
Ch
Ch
n
i
i
=
=
1
c. determinarea aaterii volumului productiei din fiecare perioada de "estiune luata in calcul fata de volumul
mediu al productiei i i
Q Q X =
d. determinarea aaterii volumului cheltuielilor din fiecare perioada de "estiune luata in calcul fata de volumul
mediu al cheltuielilor +
Ch Ch I
i
=
e. determinarea cheltuielilor variaile unitare potrivit relatiei +

=
=
=
n
i
i
n
i
i
v
x
y x
Ch
1
*
1
) % (
f. determinarea cheltuielilor variaile totale aferente unei perioade de "estiune potrivit relatiei +
i v
i
v
Q Ch Ch % =
". determinarea cheltuielilor fixe totale aferente unei perioade de "estiune+ i
v i
i
f
Ch Ch Ch =
585#P,)+
$C le"atura cu volumul productiei si costurile aferente ale unei sectii se cunosc urmatoarele date+
perioada de gestiune(luna) Qi Chi
Ianuarie 2040 272400
Februarie 1960 267600
Martie 1900 264000
Aprilie 160 261600
Mai 200 27400
Iunie 2160 279600
Se cere folosind procedeul celor mai mici patrate sa se determine+
& ch variaile si ch fixe aferente lunii $anuarie
& sa se det ch variaile si fixe aferente lunii $unie
& Stiind ca volumul productiei pro"ramat pt luna $ulie este de **'' u.f. se cere sa se determine totalul costurilor
aferente pt luna respectiva.
456.,7A45
x y xy X
2
1 40 2.400 96.000 1.600
2 -40 -24.000 96.000 1.600
3 -100 -6.000 600.000 10.000
4 -140 -8.400 1.176.000 19.600
5 80 4.800 384.000 6.400
6 160 9.600 1.536.000 25.600 +
3.888.000 64.800
''' . 2'
1'' . 2A
''' . 11' . /
''' . *9'
2
2'' . *9' 1'' . *9A 2'' . *21 ''' . *2A 2'' . *29 A'' % *9*
*'''
2
*12' *'1' 112' 1>'' 1>2' *'A'
= =
=
+ + + + +
=
=
+ + + + +
=
v
Ch
Ch
Q
1.
''' . 13' A'' . 1** A'' . *9*
A'' . 1** *'A' % ''' . 2'
1
1
= =
= =
f
v
Ch
Ch
*.
''' . 13' 2'' . 1*> 2'' . *9>
2'' . 1*> 12' . * % ''' . 2'
2
2
= =
= =
f
v
Ch
Ch

*.
1 Procedeul "u#ctelor de a.i sau de i#i
Presupune determinarea ch variaile unitare potrivit relatiei
im
i
im
i
im
i
im
i
v
Q Q
Ch Ch
Ch
min max
min max

=
Aplicat pe proema + 2'
112' *1>'
2'' . *21 2'' . *9>
=

=
v
Ch
: Procedeul a#alitic
!onsta in analiza impre"na cu tehnolo"ii din entitate a fiecarui fel de cheltuiala si apon se hotaraste.
CONTABILITATE DE GESTIUNE
CURS ;
Procedee de calcul a costului u#itar &
!ele mai folosite procedee sunt +
2& Procedeul di,i0iu#ii si"le
5ste folosit pentru a determina costul unitar in cazul faricarii unei cantitati date de produse perfect
omo"ene+
Q
Ch
Cf
n
i
i
=
=
1
1& Procedeul ca#titati,
$l intalnim acolo unde treuie determinat costul unitar al produselor colaterale denumite si cuplate
simultane ,asociate in cazul in care acestea au valori de intreuintare apropriate si sunt considerate in totalitate
produse principale.
$n mod concret se foloseste acest procedeu determinandu&se un cost mediu unitar sau teoretic .

=
=
=
n
i
j
n
i
i
Q
Ch
Cf
1
1
, unde ( = produse cuplate simultane asociate
$ntrucat in timpul depozitarii pot intervenii anumite pierderi de sustante care difera de la un produs la altul
sau in anumite situatii nu&si "aseste utilizarea intrea"a cantitate de produse este necesar sa se ma(oreze costul
unitar cu pierderile respective de sustanta sau cantitatile neutilizate.
E34 "ro%lea 1 %ilet <<
$ntr&un cominat chimic , cheltuielile ocazionate de faricarea clorurii de sodiu sunt de *'*3 lei.
Productia otinuta este formata din 1''' t lesie soda caustica , *'' t clor , 13' t apa . Determinam
lei 3 , 1
13' *'' 1'''
*'*3
=
+ +
. Stiind ca din cele *'' t clor isi "asesc utilizarea doar 11' t , iar in cazul apei
cantitatea efectiv utilizata este de 1'' t
Se cere sa se determine costul unitar al acestor produse
t lei Ct
clor
< 29 , 1
11'
*'' % *3 , 1
= =

t lei Ct
apa
< *3 , *
1''
13' % 3 , 1
= =
:& Procedeul i#dicilor de ec!i,ale#ta
Acest procedeu este folosit pentru a determina costul unitar in cazul in care aceeasi materie prima
se prelucreaza in diverse produse cu consumuri diferite . . conditie de aza a acestui procedeu este aceea ca
toate produsele otinute sau cel putin * parti dintre acestea sa fie considerate principale.
Aplicarea acestui procedeu presupune parcur"erea urmatoarelor etape de lucru+
a. @ransformarea productiei din unitati fizice in unitati conventionale cu a(utorul indicilor sau cifrelor de
echivalenta .
=
=
n
i
i
q
1
c
) % ( E
, unde : = Fndice de echivalenta
. !alculul costului pe unitatea conventionala de produs potrivit relatiei +
c
n
i
i
!c
Q
Ch
Ct

=
=
1
<
c. !alculul costului efectiv unitar potrivit relatiei +
j !c j
Ct Ct %
<
=
Prolema esentiala a acestui procedeu o constituie stailirea indicelor de echivalenta. Acesti indici
folositi pentru omo"enizarea calculatorie a productiei . Dupa adoptarea lor indicii de echivalenta devin
criteriul care hotaraste cate cheltuieli treuie trecute in costul fiecarui produs sau lucrare, serviciu.
5ste necesar deci ca prin indicii de echivalenta sa se exprime cat mai exact "radul de participare al
fiecarui produs la formarea costurilor. 4olul determinant il au * factori si anume+
& Cumarul parametrilor sau a caracteristicilor care stau la aza indicilor de echivalenta;
& #odul de calcul al indicilor .
$n privinta parametrilor , acestia pot avea fie un caracter tehnic fie unul economic. Din cate"orFa
celor tehnici fac parte consumul de m.p incorporate in produs, "reutate , lun"ime , volumul , timpul de
prelucrare etc. Din cate"oria parametrilor economici fac parte valoarea m.p. in"loate in produs, salariile
directe aferente muncitorilor directi, costul de productie etc.
D.p.d.v. al modului de calcul intalnim i#dici de ec!i,ale#ta calculati i# ra"ort direct , si i#dici de
ec!i,ale#ta calculat i# ra"ort i#,ers. !ei calculati ca raport direct au numitorul fix si numaratorul
variail. !ei calculati in raport inversa u numitorul variail si numaratorul fix.
Dupa numarul parametrilor care stau la aza indicilor intalnim+ indici de ec!i,ale#ta si"li = i#dici
de ec!i,ale#ta co"le.i si i#dici de ec!i,ale#ta a/re/ati.
2& I#dicii de ec!i,ale#ta si"lii au la aza un sin"ur parametru . Se procedeaza astfel+
1. )nul dintre produse se ia drept aza de comparatie
*. Se raporteaza succesiv marimea parametrului corespunzator fiecarui produs la marimea parametrului
produsului ales drept aza
b
j
"
#
#
K =
Pro%lea 1 de la /a#dul 5 4 E3E7PLU
. societate comerciala cheltuieste intr&o luna /2.'1' lei pt a farica urmatoarele produse +
A= *''.''' uc, 0 = 12'.''' uc , != A'.''' uc. Parametrul sau caracteristica pt calculul indicilor de
echivalenta este consumul specific de materii prime astfel + in cazul A = ',A'' :"<uc, 0 = ',*A' :"<uc ,
!& ',/*' :"<uc .
Produsul A este luat drept aza de comparatie (etalon).
Se cere + Folosind procedeul indicilor de echiv sa se determine costul unitar efectiv al fiecarui produs.
1) $ndicii de echivalenta simplii +
1
A'' , '
A'' , '
= =
A
K 2 , '
A'' , '
*A' , '
= =
B
K 1 , '
A'' , '
/*' , '
= =
C
K
*) @ransformarea productiei din unitati fizice in unitati conventionale+
A= *''.''' % 1=*''.''' 0= 12'.''' % ',2 = >2.''' !=A'.''' % ',1 =/*.'''
AB0B! = /*1.'''
/) !alculul costului pe unitatea conventionala+ 11 , '
''' . /*1
'1' . /2
<
= =
!c
Ct
A) Determinarea costului unitar efectiv pentru fiecare produs +
!t
A
= ',11 % 1 = ',11 !t
0
=',11 % ',2 =','22!t
!
= ',11 % ',1 = ','11
1& I#dicii de ec!i,ale#ta co"le.i au la aza doi sau mai multi parametrii. $n acest caz ca etape la
fel ca si in cazul indicilor de echiv simpli se calculeaza indicii de echivalenta complexi. Daca avem
"reutatea si consumul coeficientul se calculeaza
G G G
G G G
% %
% %
b b b
j j j
j
# # #
# # #
K =
@ehnica folosirii indicilor de echivalenta in marimi asolute . . Se procedeaza astfel+ se transforma
productiia din unitati fizice in unitati conventionale ponderand cu parametrul fiecarui produs.
ex + A = *''.'''8 ',A'' = 1'.'''
0& 12'''' 8 ',1& /1A''
! A''''8',/*' =1*1'' . AB0B!=1/1 *'' *93 , '
*'' . 1/1
'1' . /2
<
= =
!c
Ct
!alculele pt costul unitar efectiv .
Ch
/ut
= Ct
/uc
* Q
c
Cf
i
= Ch
/ut
/Q
Co#clu0ie+ oservam ca desi calculele intermediare sunt diferite costul efectiv unitar este identic si
la indicii de echiv simpli si la cei cu marime asoluta. Daca parametrii care stau la aza calcularii indicilor
de echivalenta au in caracter relativ stail se foloseste procedeul indicilor de echivalenta propriu&zisi
deoarece se evita calculele cu cifre mari.
:& I#dicii de ec!i,ale#ta a/re/ati au la aza serii multiple de indici de echivalenta simplii care se
a"re"a prin calcul cu "reutatea specifica a cheltuielilor pe articole de calculatie in totalul cheltuielilor
58emplu+
. societate comerciala farica / produse la fel ca mai sus,A , 0 , ! . Se cunosc + indici de echivalenta
simpli , consum specific de materii prime, timpul de munca pe unitatea de produs(t), ore de functionare a
utila(elor . Se cunoaste structura cheltuielilor pe articole de calculatie astfel .
Produs Cs t(min) Ore functionare utilaj
A 0,400 15 14
Produs Q
c
Ct
/uc
Ch
/ut
Q Cf
i
A 80.000 0,275 22.000 200.000 0,11
B 38.400 0,275 10.560 160.000 0,066
C 12.800 0,275 3.520 40.000 0,088
B 0,240 13 10
C 0,320 14 7
.#aterii prime = 13.193 , salarii directe B accesoriile salariale = A**2,*3 , cheltuieli cu intretinerea si
functionarea utila(elor (!$F)) = 21/3 cheltuieli "enerale ale sectiei(!HS) A//', cheltuieli "enerale de
administratie (!HA) 331/,93. Produsul A este considerat aza de comparatie pt + stailirea coeficientilor de
echivalenta se au in vedere urmatoarele criterio+ Pt materia prime criteriul este consumul , pt salarii B
accesorii criteriul este timpul de munca pe unitatea de productie, pt cheltuielile cu intretinerea si
functionarea utila(elor criteriul este ora de functionare a util. pentru ch "enerale ale sectiei criteriul este
totalul ch directe, pentru ch "enerale de administratie = !$F)B total cheltuieli directe
456.,7A45+
1 se determina indicii de echivalenta simplii astfel +
Nr. Articol calculatie Ks
A B C
1 !t"#ii $#i%" &%.'.( 1 0,6 0,8
2 )!*!#ii+ !cc"+,#ii +!*#.
1
13
13
= 129 , '
13
1/
= >// , '
13
1A
=
3 C-./
1
1A
1A
= 91A , '
1A
1'
= 3 , '
1A
9
=
4 C0)
1
*
1 1
=
+
9/A , '
*
129 , ' 2 , ' +
0,867
5 C0A
1
/
1 1 1
=
+ +
9*9 , '
/
91A , ' 129 , ' 2 , '
=
+ +
0,744
* Determinarea coeficientilor de echivalenta complexi prin inmultirea coeficientilor de echivalenta simpli
cu "reutatea specifica a fiecarui articol de calculatie in totalul cheltuielilor, apoi prin insumare otinem
indicii de echivalenta a"re"ati astfel+
Nr Articol calculatie Ch I
S
I
C
S A B C A B C
1 %!t"#ii '#i%" 15.875 0,44 1 0,6 0,8 0,44 0,264 0,352
2 +!*!#ii+ !cc"+,#ii 4426,25 0,12 1 0,867 0,933 0,12 0,104 0,112
3 C-./ 6135 0,17 1 0,714 0,5 0,17 0,121 0,085
4 C0) 4330 0,12 1 0,734 0,867 0,12 0,088 0,104
5 C0A 5513,75 0,15 1 0,727 0,744 0,15 0,109 0,112
6 121A3 36.080 1 - - - - - -
7 c,"fici"4tii !5#"5!ti&A00( 1 0,866 0,765
8 6!55
S& suma
H& "reutate &I
'1' . /2
193 . 13
= G
$
!
=$
S
% H
AHH = @oate adJnate pe coloana in (os .
I#dicii de ec!i,ale#ta i#,ersati
j
b
#
#
K =
5+ Procedeul ec!i,alarii "rodusului secu#dar cu o ca#titate data de "rodus "ri#ci"al
;+ Procedeul deducerii ,alorii "roduselor secu#dare
CONTABILITATE DE GESTIUNE
CURS >
Procedeul ec!i,alarii "rodusului secu#dar cu o ca#titate data de "rodus "ri#ci"al
Acest procedeu se aplica in acele unitati sau instalatii industriale care otin din procesul de productie un
produs principal si un produs care se considera secundar .
585#P,) +
!onsideram o sonda petroliera care produce 1A.''' t titei , considerat produs principal si 1''.''' m
/

"az de sonda considerat produs secundar. !heltuielile totale "enerate de otinerea acestei productii sunt de 11.1''
lei . 4elatia de echivalare a produsului principal cu produsul secundar este o tona titei = 1.''' m
/
"az de sonda. Se
cere sa se determine costul unitar al produsului principal si ai celui secundar.
456.,7A45 +
2 Tra#s$orarea ca#titatii de "rodus secu#dar i# "rodus "ri#ci"al "e %a0a relatiei de ec!i,alare
$
q
q
"
"p
=
)nde + & K
sp
= cantitatea de produs principal stailita theoretic prin transformarea produsului secundar
in aza relatiei de echivalare
& K
s
= cantitatea de produs secundar
& 5 = relatia de echivalare
1''
''' . 1
''' . 1'
= =
"p
q t titei .
1 Deteri#area ca#titatii teoretice de "rodus "ri#ci"al
p "p tp
q q Q + =
)nde E
tp
= cantitatea teoretica de produs principal ; K
p
= cantitatea de produs principal
E
tp
= 1'' B 1A.''' =1A.1'' t titei
: Deteri#area c!eltuielilor a$ere#te "rodusului secu#dar
"p
tp
n
i
i
"
q
Q
Ch
Ch %
1

=
=
)nde !h
s
= cheltuielile aferente produsului secundar;
!h
i
= cheltuielile totale de productie
!h
s
=(11.1''<1A.1'' ) % 1'' = A.1'' lei
5 Deteri#area c!eltuielilor a$ere#te "rodusului "ri#ci"al

=
=
n
i
" i p
Ch Ch Ch
1
)nde !h
p
= cheltuieli aferente produsului principal; L !h
i
= cheltuieli totale de productie
!h
p
= 11.1'' = A.1'' = 1A.'''
5 Deteri#area costului u#itar al "rodusului "ri#ci"al
p
p
tp
q
Ch
C =
)nde !
tp
= cost unitarM al produsului principal ; K
p
= cantitatea de produs principal
!
tp
=1A.'''<1A.''' = 2 lei<t titei.
; Deteri#area costului u#itar al "rodusului secu#dar
"
"
t"
q
Ch
C =
)nde !
ts
= costul unitar al produsului secundar; !h
s
= cheltuieli aferente produsului secundar;
K
s
= cantitatea de produs secundar;
!
ts
=A1''<1''.''' = ','2 lei<m
/
"az de sonda
Procedeul deducerii ,alorii "roduselor secu#dare
Acesta se aplica in cazul in care dintr&un process de productie rezulta un produs principal si unul sau
mai multe produse secundare si nu exista alta posiilitate de separare a cheltuielilor pe fiecare produs in parte.
585#P,) +
!onsideram o unitate care inre"istreaza in cursul unei perioade de "estiune cheltuieli totale de A/A.''' lei. ,a
sfarsitul perioadei de "estiune se otin doua produse P1 si P*. Din produsul P1 considerat produs principal se otin
*.1'' :" , iar din produsul P* ,considerat produs secundar, se otin 9'' :". Din cele 9'' :" de produs P* ,*'' :"
se consuma in cadrul unitatii , iar restul se livreaza tertilor la un prNt de vanzare de *'' lei<:". Pentru produsul P*
s&au efectuat cheltuieli suplimentare de desfacere in valoare de /.''' lei , iar pretul de vanzare al produsului
principal este de /'' lei<:". Se cere sa se determine costul unitar al produsului principal.
456.,7A45 +
2& deteri#area c!eltuielilor a$ere#te "rodusului secu#dar
) % % ( ) % (
1
%A Ch p c q p c q p q Ch
" " a " " i " "
m
j
" "
+ = =

=
!h
s
& cheltuielile aferente produsului secundar
K
s
& cantitatea de produs secundar
p
s
& pretul produsului secundar
K
s
c
i
& cantitatea de produs secundar consumata in cadrul intreprinderii
K
s
c
a
& cantitatea de produs secundar livrata in afara (livrata tertilor)
!h
s
,A& cheltuielile de desfacere aferente produsului secundar.
!h
s
= (*''%*''B3''%*''&/.''') =1/9.''' lei
1& deteri#area costului u#itar al "rodusului "ri#ci"al
p
n
i
" i
tp
q
Ch Ch
C

=

=
1
!
tp
= costul unitarM al produsului principal
L !h
i
& cheltuieli totale de productie
!h
s
& cheltuieli aferente produsului secundar
K
p
& cantitatea de produs principal
!
tp
=(A/A.''' = 1/9.''') < *.1'' = 1'2,'9 lei<:"
CONTABILITATE DE GESTIUNE
CURS <
CAP 9 & Or/a#i0area co#ta%ilitatii de /estiu#e
2& Pri#ci"iile de or/a#i0are a Co#ta%ilitatii de Gestiu#e
,a or"anizarea !H treuie avute in vedere urmatoarele principii+
A. Principiul separarii cheltuielilor care privesc activ, productie de cheltuieli ce nu sunt le"ate
de acestea.
0. Principiul delimitarii cheltuielilor in timp
!. Principiul delimitarii cheltuielilor in spatiu
D. Principiul delimitarii cheltuielilor.ce privesc productia finita de cheltuieli aferente productiei in curs de
executie.
1& Factorii de or/a#i0are a CG
a) Profilul si marimea entitatii;
) Structura or"anizatorica a entitatii;
c) Specificul procesului tehnolo"ic;
d) .r"anizarea activelor< procesului de productie in "eneral
(!iteste din ilio"rafie)
Co#turile de /estiu#e ? co#ti#ut eco#oic si $u#ctia co#ta%ila a acestora
Prin separarea contailitatii in contailitate financiara si contailitate de "estiune nu are loc practic o
sectionare a contailitatii.
5xista o le"atura intima intre cele * contailitati prin faptul ca toate cheltuielile pe elemente primare
inre"istrate in deitul contului din clasa 2 ( conturi de cheltuieli) se re"asesc pe articole de calculatie in deitul
conturilor din clasa > , conturi de "estiune.
.rice operatie inre"istrata in 4e"istrul Ournal al contailitatii financiare se re"aseste cu aceeasi valoare
in contailitatea de "estiune in conturi sintetice si analitice .
Sistemul de conturi din clasa > permite contailizarea urmatoarelor operatii +
1. Preluarea din !F(contailitate financiara) a cheltuielilor ce urmeaza a fi incorporate in costuri;
*. $nre"istrarea, urmarirea si controlul cheltuielilor u"etare in structurile de cheltuieli directe pe produse ,
lucrari , servicii( P,S ) si cheltuieli indirecte pe sectii, ateliere ;
/. $nre"istrarea , urmarirea si controlul P,S-urilor executate in decursul unei perioade de "estiune la un cost
antecalculat (prestailit);
A. Determinarea, inre"istrarea, urmarirea si controlul productiei in curs de executie existente la finele
perioadei de "estiune;
3. Stailirea , inre"istrarea, urmarirea si controlul diferentelor dintre costurile antecalculate si cele efective
calculate la finele perioadei de "estiune.
!aracteristica "enerala a conturilor de "estiune este ca la finele exercitiului nu apar in ilantul contail
deoarece datele pe care le reflecta au fost de(a inre"istrate in !F.
Aceste conturi au o functie contaila mai elastica in ceea ce priveste deitarea si creditarea lor deoarece
modul de or"anizare a contailitatii de "estiune este adoptat la specificul de activitati.
!lasa > de conturi este structurata in / "rupe +
& "rupa @6 = decontari interne;
& "rupa @1 = conturi de calculatie;
& "rupa @: = costul productiei.
$n fiecare din aceste "rupe exista urmatoarele conturi +
P Gru"a @6 +
& >'1 = decontari interne privind cheltuielile;
& >'* & decontari interne privind productia otinuta;
& >'/ & decontari interne privind diferentele de cost<pret.
P Gru"a @1 +
& >*1 = cheltuielile activitatii de aza ;
& >** = cheltuielile activitatilor auxiliare;
& >*/ = cheltuieli indirecte de productie ;
& >*A = cheltuieli "enerale de administratie;
& >*3 = cheltuieli de desfacere.
P Gru"a @: +
& >/1 = costul productiei finite otinute;
& >// = costul productiei in curs de executie.
!ontul @62 este folosit pentru decontarea cheltuielilor pe activitati de aza , auxiliare, directe, desfacere
pe care le preia din contailitatea financiara pt a le transmite in contailitatea de "estiune.
5ste folosit pentru refelctarea costului productiei otinute . 5l face interfata intre cele *
contailitati.
Dupa functia lui este un cont de PAS$7 , se crediteaza pe parcursul lunii cu ocazia decontarii
cheltuielilor de exploatare pe destinatii in functie de posiilitatile de identificare a acestora ( este ifunctional).
Se deiteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv al productiei finite otinute, precum si cu cel al
productiei in curs de executie , apoi se soldeaza.
Aceste conturi se inchid la sfarsitul perioadei de "estiune.
!ontul @61 este folosit pentru decontarea productiei otinute pe parcursul lunii la pretul prestailit si
pentru decontarea la sfarsitul lunii a costului efectiv aceleasi productii.
4eprezinta diferentele de cost dintre cel efectiv si cel prestailit. Soldul deitor = diferente
nefavoraile , iesiri , aateri ne"ative, costul efectiv I costul prestailit.
Soldul creditor reprezinta diferente favoraile = cost efectiv Q cost prestailit.
5ste un cont ifunctional( P ) , se crediteaza cu costul prestailit al productiei otinute pe parcursul
lunii si se deiteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv.
$ndiferent de sold , contul >'* se inchide prin contul >'/.
!ontul @6: + & folosit pentru inre"istrarea diferentelor dintre cost efectiv si cele prestailite;
& cont de activ ;
& se deiteaza la sfarsitul lunii cu ocazia calculatiei diferentelor dintre costul efectiv si cel
prestailit.
& se crediteaza la sfarsitul lunii cu ocazia inchiderii in momentul decontarii diferentelor dintre
costurile productiei finite oinute;
Cu prezinta sold la sfarsitul lunii.
!ontul >'* si >'/ se pot dezvolta din conturile sintetice si analitice&
!ontul @162 = cont de activ si se deiteaza pe parcursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor directe
aferente activitatilor de aza, cheltuieli preluate din contailitatea financiara. Se deiteaza la sfarsitul lunii cu
cotele de cheltuieli indirecte de productie, !HA, cotele de cheltuieli de desfacere, toate repartizate rational in
costul P,S-urilor.
Se crediteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv al P,S-urilor , cu costul productiei in curs de
executie rezultate din activitatile de aza , dupa care se soldeaza.
Se dezvolta analitic pe sectii, oiecte de calculatie.
!ontul @11 este un cont de activ si se deiteaza pe parcursul lunii cu ocazia cheltuielilor directe aferente
activitatilor auxiliare preluate din contailitatea financiara. Se deiteaza la sfarsitul lunii cu cotele de !HA,
cheltuieli de desfacere in cazul in care productia acestor activitati auxiliare este in afara contailitatii.
Se crediteaza la sfarsitul lunii cu contravaloarea P,S-urilor de sectiile auxiliare pentru activitati de
aza , pentru sectorul administrativ, sectorul de desfacere, precum si cu costul efectiv productiei finite destinata
vanzarii in afara entitatii.
Se dezvolta in analitic pe sectiile auxiliare.
!ontul @1: este un cont de activ si se deiteaza pe parcursul lunii cu ocazia colectarii cheltuielilor de
productie privind activitatea de aza preluata din contailitatea financiara.
Se deiteaza cu contravaloarea P,S-urilor primite de la sectiile auxiliare pentru nevoile activitatii de
aza.
Se crediteaza la sfarsitul lunii cu ocazia repartizarii rationale a cheltuielilor indirecte de productie in
costul productiei otinute, apoi se soldeaza.
Se dezvolta pe sectii si pe articole de calculatie specifice cheltuielilor indirecte de productie.
!ontul @15 este un cont de activ si se deiteaza pe parcursul lunii cu toate cheltuielile ocazionate de
!HA preluate din contailitatea financiara. ,a sfarsitul lunii se deiteaza cu cotele de cheltuieli aferente P,S-urilor
primite de la sectiile auxiliare.
Se crediteaza la sfarsitul lunii cu ocazia repartizarii rationale a !HA in costul productiei otinute in
activitatea de aza precum si in costul productiei otinute in activitatile sectiilor auxiliare ce au caracter de marfa
apoi se soldeaza.
Cu se dezvolta in analitic decat pe articole de calculatie.
!ontul @15 este un cont de activ care se deiteaza in cursul lunii cu ocazia creditarii cheltuielilor
aferente sectorului de desfacere. ,a sfarsitul lunii se mai deiteaza cu contravaloarea P,S-urilor furnizate de
sectiile auxiliare pentru nevoile sectiilor de desfacere. Se crediteaza la sfarsitul lunii cu ocazia repartizarii acestor
cheltuielo in costul productiei otinute in activitatile de aza sau costul P,S-urilor din sectiile auxiliare ce au
caracter de marfa, apoi se soldeaza.
H4)PA @: 4
!ontul @:2 este un cnt ifunctional si se deiteaza pe parcursul lunii cu pretul prestailit al productiei
finite otinute si se crediteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv al productiei finite oinute. $ndiferent de sold , se
incheie prin corespondenta cu contul >'/.
!ontul @:: este folosit pentru evidentierea productiei otinute. Se deiteaza la sfarsitul lunii cu costul
efectiv , care la sfarsitul lunii intr&o numita stare al productiei in curs de executie rezultata du activitatile de aza.
Se crediteaza la sfarsitul lunii cu costul efectiv al productiei in curs de executie , cost rezultat din cheltuielile
efective.
Eta"ele etodolo/ice "ri,i#d or/a#i0area co#ta%ilitatii si a calculatiei costurilor
5xista * mari etape, si anume +
2& Deteri#area= deliitarea si i#re/istrarea c!eltuielilor i#cor"ora%ile i# costuri
Prima etapa are mai multe faze+
I
& inre"istrarea cheltuielilor directe ;
& "ruparea cheltuielilor pe articole de calculatie;
& materiile prime si materialele directe = ce se re"asesc in sustanta produselor faricate;
& salariile directe = cele rute oferite muncitorilor directi;
& accesoriile = soma(, sanatate , $@# /' R ;
& alte cheltuieli directe = toate cheltuielile ce se identifica pe oiecte de calculatie (P,S)
Formula + @12 ( @62
$n situatia in care avem cheltuieli directe si in sectiile auxiliare + @11(@62
$n situatia in care din productia de produse rezulta materiale recuperaile , formula este + @12 ( @62 i# rosu.
II
!$F) = cheltuieli cu intretinerea , revizia , amortizarea utila(elor , comustiil, ener"ia in scopuri tehnolo"ice.
!HS = cheltuieli de interes "eneral& salariile persoanelor de conducere, accesoriile , amortizarea cladirilor,
cheltuielile cu protetia muncii in sectii , cheltuieli cu protectia mediului incon(urator.
& cheltuieli administrativ "ospodaresti + irou, cheltuieli cu telefoanele, internet, materiale pentru intretinerea
sectiei, cheltuieli cu apa, saluritate.
& cheltuieli neproductive = pierderi din intreruperi din cauze interne
@oate aceste cheltuieli sunt inre"istrate dupa formula + @1: ( @62.
III Determinarea !HA+
!heltuieli de interes "eneral+ salarii personal tehnic;
Accesoriile aferente salariilor;
Amortizarea cladirilor de interes "eneral , doanzi ancare;
!heltuieli cu deplasari in tari
!heltuieli cu incalzire , iluminat , pentru nevoi administrative etc.
!heltuieli neproductive = pierderi din intreruperi externe.
Formula este urmatoarea + @15 ( @62
I9 Delimitarea cheltuielilor de desfacere
Salarii rute platite personalului din sectorul de desfacere ;
Accesoriile salarialel
!heltuieli cu reclama, cu amala(e, cu depozitarea.
Formula contaila este + @15 ( @62
$n situatia in care avem productie pe parcursul lunii la costuri antecalculate , prestailite + @:2 ( @61
1& Calculatia "ro"riu-0isa 4 - Cost de "roductie
- Cost co"let coercial
a+ deco#tarea li,rarilor reci"roce di#tre sectiile au.iliare
& Se folosesc doar analiticele contul @11
Formula + @11ASB ( @11ASF unde S0 = sectie eneficiar, SF = sectie furnizor
%+ deco#tarea PLS di# sectiile au.iliare celorlalte sectoare de acti,itatea di# e#titate
B ( @11ASF
@1:
@15
@15
$n urma acesteia contul >** se inchide.
& repartizarea cheltuielilor indirecte de productie
@ot ce este in deitul contului >*/ (=>'1) treuie repartizat.
& productie omo"ena
>*1 = >*/ , apoi contul >*/ se inchide.
PROCEDEUL SUPLI7ENTARII
Se ale"e o aza de repartizare pentru cheltuielile indirecte ;
& salariile muncitorilor direct productivi B accesorii;
& cheltuielile cu materiile prime;
& cheltuieli directe (total)
Stailind aza , calculam coeficientul de suplimentare+
SSS = SSSS < Suma azelor
!alculam cotele cheltuielilor indirecte de produs, inmultind coeficientul de suplimentare cu aza de
repartizare.
$n urma acestuia , contul >*/ se inchide.
Suetape (daca este cazul) in determinarea valorii productiei in curs de executie.
5x+ la sfarsitul lunii , nu este finalizata productia ce se "aseste in alte stari, treuie "asita si analizata; se
foloseste+
& metoda directa;
& metoda indirecta ;
>// = >*1
Soldul contului >*1 reprezinta costul de productie efectiv al productiei finite otinute
4epartizarea !HA + >*1 = >*A , apoi se inchide >*A
0aza de repartizare pentru !HA o constituie costul de productie + CGA A Ba0a&
Apoi determinam cotele inmultind coeficientul cu aza.
4epartizarea cheltuielilor de desfacere
& tot ce e in deitul contului >*3 pe aza procedeului suplimentarii, repartizam la >*1 si luam aza +
total c!eltuieli de des$acere A Ba0a&
& se calculeaza apoi cotele;
& formula >*1 = >*3;
& >*3 se inchide.
Practic in deitul contului >*1 avem costul complet comercial efectiv al productiei finale otinute.
Adica + Cost de "roductie e$ecti, C CGA C CGdes$acere ( COST CO7PLET CO7ERCIAL
Determinam costul unitar +
Deitul >*1 = se reporteaza la unitatile otinute.
!t = !h < E lei<uc . @otal D >*1 < cantitatea de produs otinut.
Se adau"a mar(a de profit si otinem pretul de vanzare .
7etodele de calculatie a costurilor
Pot fi clasificati astfel +
1) #etode de tip asorant< total.
*) #etode limitative< partiale.
Prima "rupa &I sunt acele metode care iau in consideratie la calculul costurilor totale cheltuieli ocazionate de
activitatea desfasurata.
A doua "rupa &I metodele iau in calcul doar o parte din costuri.
Din cate"oria metodelor de tip asorant<total avem +
& metoda "loala
& metoda pe faze
& metoda pe comenzi
& metoda standard&cost
Din cate"oria metodelor partiale avem +
&metoda direct&costin"
&metoda costurilor directe
%Factori si principii = luate din manual de $D
%#etodele = #anual $D
CONTABILITATE DE GESTIUNE
CURS 26
7etoda "e coe#0i
5ste specifica acelor entitati care de re"ula au un ciclu lun" de faricatie si care la sfarsitul perioadei de
"estiune au productie in curs de executie in diferite stadii de faricatie . Poate fi aplicata cu succes in
intreprinderile constructoare de masini , industria confectiilor , moilei etc.
5854!$@$) +
. societate comerciala dispune de * sectii de aza S1 si S* , * sectii auxiliare centrala electrica si centrala de apa ,
si un sector administrativ si de conducere . $n cadrul sectiilor de aza se executa * comenzi = A si 0 . $n cursul unei
perioade de "estiune au loc umratoarele operatii +
& consum de m.p . si materiale consumaile in suma de /''.''' lei astfel + la S1 = *''.''' din care pt comanda A
1*3.''' , iar pt comanda 0 93.''' , la S* 1''.''' , din care A 93.''' , iar 0 *3.''' . #aterialele consumaile
dupa cum urmeaza+ la sectiile de aza 1''.''' din care in S1 2'.''' lei , iar la S* de A'.''' lei , $n sectiile
auxiliare 1'.''' lei , din care la centrala electrica 3'.''' , iar centrala de apa /'.''' .Sectorul administrativ si de
conducere 9'.''' lei
& salariile dupa cum urmeaza+ salarii muncitori de aza *''.''' lei din care pentru cei din S1 1*'.''' , din care cei
care lucreaza la A = >'.''' , iar la 0 = /'.''' . Salariile celor din S* + 1'.''' lei din care cei pt A = /'.''' , 0
&3'.''' lei. Salariile personalului din sectiile axuiliare 1''.''' lei din care cei de la centrala electrica 2'.''' , iar
centrala apa A'.''' lei . Salariile muncitorilor auxiliari si ale personalului tehnic administrativ de deservire din
sectiile de aza 13'.''' lei , din care pt cei din S1 = 1'.''' , iar in S*& 9'.''' . Salariile din sectorul administrativ
= 3'.''' lei .
& accesoriile salariale pe care le plateste an"a(atorul reprezinta /' R din salarii.
& amortizarea mi(loacelor fixe + in sectiile aux 3'.''' lei din care + la centrala el /'.''' , iar la centrala apa *'.''' .
Amortizarea din sectiile de aza 1'.''' din care la S1 = 3'.''' , iar S* &/'.''' . Amortizarea din sectorul
administrativ *'.''' lei .
& se inre"istreaza productia finita otinuta pe parcursul lunii stiind ca + din comanda A s&au otinut 1' ucati la un
cost antecalculat de 2'.''' lei<uc , iar din comanda 0 s&au oinut > ucati la un cost antecalculat de A3.'''
lei<uc
& se mai cunoaste ca sectiile auxiliare au furnizat productia lor dupa cum urmeaza + centrala electrica a furnizat pt
centrala de apa in val de 1.''' lei , centrala electrica a furnizat en el pt celealte sectoare+ pt sectiile principale de
11'.''' din care pt S1 2'.''' iar pt S* 3'.''' . Sectorului administrativ i&a furnizat in suma de A*.''' lei .
!entrala de apa a furnizat apa+ pt nevoiile centralei electrice = *''' lei , pentru sectiile principale 9'.''' lei din
care S1 = A'.''' , iar S* = /'.''' . Apa pt sectorul administrativ /1.''' lei.
& ,a finele lunii , in urma inventarierii si evaluarii a rezultat productie in curs de executie dupa cum urmeaza+ din
comanda A = total 1*A.>/1 din care in S1 99.23> , iar in S* A9.*9>. Din comanda 0 total = 93.'2* din care S1
//.'A1 lei , iar la S* A*.'*1 lei .
Se cere +
Sa se inre"istreze in oridne cronolo"ica si sitsematica in !H toate operatiunile , sa se determine costul complet
comercial efectiv al fiecarei comenzi , sa se compare cu costurile antecalculate eventualele ddiferente sa se
inre"istreze in contailitate .
C.@A+ pentru repartizarea cheltuielilor indirecte de productie se ia drept aza de repartizare salariile directe B
accesoriile salariale , iar pentru repartizarea cheltuielilor "enerale de administratie , aza de repartizare o constituie
costul de productie .
Pentru fiecare cont sintetic si analitic se va deschide o fisa de cont.
456.,7A45 +
)ltima dupa ce s&au "atat pa"inile + ( inre"istrarea diferentelor )
>'/ = >'* 1A3.'''
>'/<a >'* <a 1''.'''
>'/< >'*< A3.'''
Se inchide apoi >'* .
Decontarea costului complet comercial efectiv al prod otinute
>'1 = >/1 1.13'.'''
>/1<a 9''.'''
>/1< A3'.'''
$nchiderea contulMui de diferente
>/1 = >'/ 1A3.'''
>/1<a >'/<a 1''.'''
>/1< >'/< A3.'''
4aman cu sold conturile >// si >'1 . Astfel la inceputul lunii urmatoare vom proceda astfel + deitam contuil >*1
si creditam contul >// cu *''.''' , iar >*1 <a >//<a 1*A.>/1 , >*1< >//< 93.'2*
ALTE TIPURI DE COSTURI
,iteratura de specialitate
1
mai defineTte urmUtoarele tipuri de costuri+
& costuri reversiile Ti costuri ireversiile;
& costuri controlaile Ti costuri administrate;
& costuri determinate Ti costuri discreVionare;
& costuri viziile Ti costuri ascunse;
& costuri interne Ti costuri externe.
Co"t!rile rever"ibile 'i co"t!rile irever"ibile. )n cost este considerat rever"ibil atunci cWnd este posiilU
revenirea asupra deciziei de an"a(are a lui (costul orelor suplimentare plUtite personalului pentru asi"urarea unui
spor de producVie). )n cost este considerat irever"ibil atunci cWnd este imposiil sau foarte dificil de a reveni
asupra deciziei care&l an"a(eazU. !osturile ireversiile mai pot fi definite ca fiind costuri investite Ti sunt moTtenite
din perioadele anterioare Ti nu pot fi modificate cWnd Xntreprinderea XTi schimU planul sUu iniVial de acViune. De
pildU, Xn realizarea unui proiect cuprinzWnd mai multe etape, la finele primei etape nu se pune Xntrearea de Tti dacU
se conservU planul iniVial sau treuie modificat. !osturile primei etape sunt costuri de(a YinvestiteY, an"a(ate
indiferent, deoarece ele s&au produs Xn trecut, iar ale"erea Xntre planurile de acViune viitoare nu le poate modifica.
Acest concept este important Xn deciziile pentru investiVii. Deseori se aud "estionarii spunWnd+ YCu pot
aandona aceastU cale Xn care de(a am investit foarte mult, treuie rentailizatU investiVia Xn continuareY. De fapt,
nu mai intereseazU cu adevUrat sumele de(a an"a(ate, sin"urele care sunt importante sunt costurile pentru etapele
viitoare. DacU s&ar continua planul iniVial, pierderile vor continua sU se acumuleze, Xn timp ce aandonul lui,
oricare ar fi totalul investiViei an"a(ate pWnU Xn acel moment, va determina Xncetarea pierderilor. )n astfel de
raVionament a determinat #area 0ritanie Ti FranVa sU renunVe la proiectul !oncorde dupU faricarea celui de&al 1A&
lea produs Ti aceasta Xn ciuda unei enorme investiVii acumulate asupra proiectului+ costurile de cercetare Ti
1
@h. !uMauere, O. #uller, !ontrole de "estion, @ome 1& ,a comptailite analitiKue, 5d. 7illeKuerin, 1>>', p".3/
dezvoltare an"a(ate au fost indiferente Xn ale"erea fUcutU; doar costurile pentru etapele viitoare au fost luate Xn
considerare Ti ele au arUtat cU proiectul nu va fi niciodatU rentail.
DacU proporVia costurilor ireversiile are tendinVa de creTtere Xn marile or"anizaVii, aceasta va reduce Xn
aceeaTi mUsurU cWmpul de acViune al "estionarului decident.
Co"t!rile controlabile 'i co"t!rile a(mini"trate) )n cost este controlabil cWnd or"anul de decizie are o putere
totalU asupra apariViei lui (exemplu+ costul cu salariul unui nou an"a(at); un cost este considerat a(mini"trat cWnd
"estionarului decident Xi este imp!" din exteriorul Xntreprinderii de cUtre administraVia localU sau or"anismele
pulice (costurile cuprinzWnd cheltuieli sociale, fiscale, cheltuielile cu redevenVe, chirii etc.).
ProporVia costurilor administrate se mUreTte, Xn principal, pe seama cheltuielilor salariale, iar frWnele pentru
concedieri vizWnd deci latura socialU au de altfel tendinVa de a face din acestea costuri ireversiile.
Co"t!rile (eterminate 'i co"t!rile (i"cre*ionare) )n cost este (eterminat cWnd el are o relaVie clarU cu efectul
oVinut (exemplu+ costul materiei prime care este dependent de producVia realizatU). )n cost este (i"cre*ionar
atunci cWnd relaVia este mai difuzU (discretU) cu rezultatul oVinut (este dificil de a "Usi o corelaVie certU Xntre costul
Ti rezultatele unei cercetUri, Xntre sarcinile administrative Ti consumul de furnituri de irou).
Co"t!rile vizibile 'i co"t!rile a"c!n"e) )n cost a"c!n" este provocat de un element cunoscut (exemplu+
termenul de aTteptare Xntre loturile de faricaVie) ale cUrui cheltuieli care&l "enereazU nu sunt determinate prin
calcule, dar re"Usite printr&un alt cost al Xntreprinderii (costul produselor faricate). !ontrolul costurilor, Xn calitate
de sistem de informare, nu este Xn mUsurU sU calculeze costurile ascunse. Concalitatea, termenele de aTteptare ale
clienVilor sau deteriorarea ima"inii de marcU "enereazU costuri Xn mare parte inviziile. 5ste posiil de a evalua o
parte din costurile ascunse prin studii specifice (exemplu+ creTterea pieselor reutate poate exprima o scUdere a
calitUVii produselor faricate). De altfel, cercetarea YcalitUVii totaleY Xn Xntreprindere va tinde sU punU Xn evidenVU
toate costurile ascunse ale noncalitUVii.
Co"t!rile interne 'i co"t!rile externe) Co"t!rile externe sunt costurile transferate cUtre terVi Xn exteriorul
Xntreprinderii . Astfel, Xntreprinderea care transferU oli"aVia de stoca( la furnizorul sUu sau care face sU fie
suportate de colectivitate cheltuielile de depoluare pe care activitatea sa le "enereazU reporteazU asupra altor
cheltuieli pe care ar treui sU la suporte; ele reprezintU costurile externe. Autoritatea or"anului de decizie este
limitatU la ansamlul co"t!rilor interne, controlabile, fiind XnsU puternicU asupra costurilor viziile, reversiile Ti
nondiscreVionare (determinate). 4esponsailul nu va avea decWt puVinU influenVU asupra costurilor administrate
externe.