P. 1
Politici Sociale 2George Poede

Politici Sociale 2George Poede

|Views: 581|Likes:
Published by mirabeladauer

More info:

Published by: mirabeladauer on Nov 19, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/28/2012

pdf

text

original

Instru

ente de analiza A

oliticile sociale

V'.1. Analiza problemelor sociale

modul

dependenta aceea este

important sa stabilim parametrii problemei sociale ce se centrul politicii sociale si care deterrnina, in obiectivele politicii. 0 astfel de analiza a fost dezvoltata de M.Rosenberg prin modificarea modelului Stein-Sarnoff care Social Work and the Social Problems (editat de Nathan Cohen, New York, NASW, 1964) . Rosenberg analiza sociale

2. 3.

socia le operationale centrate pe

4.

tip uri de interventii;

63

5.

Rosenberg

analiza.

problemei

Lamurirea naturii politici Intr-un prim

sa semnificatia

spatiul public, .. si .

modalitatile de identificare a grupurilor

CIne 0 ca

sociala ~i motivatia actiuni sau cine nu 0 ia

considerare ca 0 preocupare deosebita pentru

publice. pot interveni factori. si ~~lori personale,

clemente ideologice sau credinta in inutilitatea

problemei. acest context, trebuie identifi~ate . __ .

care controleaza puterea in ·cadnll unei comu~ltatl:

societati, dar si resursele ce influenteaza evolutia t?l problernei

problemei.

In problemelor

analistul va reliefa doua tipuri de cauze: ale problernei si cauze legate de de acea problema. In prima

64

normele politici si de-a doua, psihologici,

sunt reprezentate cunostinte, deprinderi, valori

SOCIO-

asernenea, este interesant stiut, masura

fenomene tranzitorii cum ar fi internationale,

sezonieri sau alti factori, pot constitui cauze unor

probleme sociale.

Politici ~i programe sociale operation ale

In acest stadiu al problemei, analistul

politic preocupat de cunoasterea ace lor politici

programe care au avut sau vizeaza ca obiectiv, rezolvarea problemei. Stiut faptul ca definirea problemei este

deosebit de importanta in incercarea a

diverselor politici si programe , analistul va sa

reliefeze atat incercarile de definire cat si practicile de evaluare a rezultatelor programelor isi politicilor sociale precum si aspectele concrete de utilizare a rezultatelor.

c mai dificil fapj este .. acela de a apreciagradul

care p .igramele si politicile existente au .

dimensiunile generale ale problernei au

contribuit la schimbarea in

Interventii

Analistul este preocupat de scopul general al

politicii si de masura in care acesta reprezinta un . sau

65

unul ce poate fi atins prin implementare si functionare corecta a politicii sau prograrnului analizat. El va urmari acele objective ce pot fi atinse, obiective a carer determinare trebuie sa ia in considerare constrangerile rationale si non-rationale. Obiectivele pot fi formulate in raport cu globalitatea problemei , cu cateva aspecte ale acesteia, cu grupul -tinta si grupurile de rise sau in functie de un sub-grup al populatiei studiate. Intrucat cauzele ce aparitia si formele de manifestare a problemei au fost impartite in doua categorii -structurale si este important de precizat natura si tipul de irrterventii la nivel structural si individual care vor

conduce la atingerea obiectivelor formulate in etapa initiala. Analiza problernei sociale va identifica jnstituti ile, organizatiile si centrele de decizie resp0J;lsabile pentru rezolvarea problemei. Analiza va evidentia sursele majore de sprijin pentru realizarea scopurilor si obiectrvelor fixate. Ele pot fi personalitati politice influente, parlamentari, mass-media, opinia publica, persoane cu

vizibtlitate sociala.

In corelatie cu sursele de spnjin, analistul va investiga si gasi acele surse majore de rezistenta la schimbare pentru ca ratiunea interventiilor la nivel structural si individual vizeaza 0 schirnbare profunda in situatia celor afectati de natura probiernei sociale. Cuno:lf?terea elementelor ce constituie 0 rezistenta fata de schimbarea avuta in vcdere de program sau de politica publica are semnificatii profunde, conducand spre alegerea

din tipurile posibile de strategic. Strategiile privesc schimbarea prin uti lizarea inforrnarii publice, schimbarea valorilor si atitudinilor, strategiile

politice fac apel 1a negocieri si cornprornisc iar strategiile se centreaza mai ales pe confruntare si protest.

66

se concentreaza actiunilor

cu deontologia

Ghidul de analiza perrtr'u un program

de analiza a lucratorii din formularea,

componente programului elemente (national, acesta (recent

avea

I Scopul ~j

67

etc.?

5.

scurt

68

sunt volumul de cunostinte

cont

A. ce context istoric (social, cultural, legal) a evoluat

problemei pentru rnajori care au generat la agravarea ei?

aplicate, dintr-o perspectiva in centrul programului In ce masura solutiile aplicate au avut succes?

sau

III Natura programului

sunt serviciile ce urmeaza a fi incluse in

B.

private, publice, sunt responsabilitarile atunci cand sunt implicate

adrninistrarea , reglementarea si evaluarea ?

E. Care este modul de finantare? Care sunt cerintele ~l

marimea angajamentului financial' a surse

69

de rmantare?

Care este dismbutia planificaHi a resurselor financiare

rn cadrul programului (constructie, antrenarea mainii

de lucru, servicii directe, etc.)?

IV Implenlentarea programului

Care sunt cerinte1e referitoare la personal?

1. Cum va fi utilizata forta de munca existenta)

2. Ce forta de munca suplimentara va trebui sa fie

angajata?

3. Accentul programului cade pe utilizarea resurselor

traditionalc de forta de munca sau pe folosirea liderilor din alte domenii :,?1 surse non-

profesionale?

4. Avand in vedere constrfmgerile existente, care sunt

alternativele utilizarii eficiente a fortei de munca?

5. In ce zone programul poate fi slab, cu forta de munca limitata sau nepregatita si in ce zone poate

ramane relativ puternic?

. Cum este flnantat programul?

1. Care este proportia cu care fiecare grup contribuie

la bugetul total?

2. Care sunt cerinte1e acestor grupuri si in ce mod interactioneaza (antagonist sau complementar) cu desIa:,?urarea programului si atingerea obiectivului?

3. Care sunt altemative1e posibile pentru diferitele modele de finantare?

4. Este necesar suport guvemamental pentru anumite

70

sunt servicifle specifice programul? 1.

Daca pentru a

este suficient ajutorul

5. Care au schimbarile

total din momentul

in cadrul conceperii

sunt relatlile externe cu instttut"1 ..

. .'. . rrurn e, agentlile

Interes, deja existente? ' ,

sunt ?

care

depinde

externe

externe sunt dependente (altele) oferite

serviciile

,

intermediul

3.

coopteze lideri antagonism fata cooptare

care le ofera

2.

ce proportie a de program si ce

este dimensiunea oferite - In ceea ce

3.

de

care sunt

71

4.

sau

5.

Care sunt controleaza sunt eel grupuri?

Care sunt local, programului?

1.

accstor

c.

2.

interese?

72

major-e factor!

A. Care sunt principalii factori de constrangere implementarea programului si atingerea obiectivului (lipsa cunostintelor privitoare la relatiile cauza-efect, grupul-tinta, disputele politice, factorii administrativi, etc.)?

B. factorii pot avea un impact pozitiv in abordarea

planificarii initiale a programuhri?

C. Care sunt strategiile alternative pentru optimizarea serviciilor prezente, tinand cont de constrangerile existente?

Care au fost principalii factori responsabili in construirea cu succes programului sau a unor parti ale acestuia?

VII Evaluarea

A. Ce criterii au fost folosite de catre personalul programului pentru a stabili anasura in care au fost indeplinite scopurile propuse de program? Evaluarea este stabilita direct sau dedusa indirect?

B. Tehnica de evaluare este una realista, valida?

C. Ce criterii folosesc grupurile externe in evaluarea eficientei programului? Cat de realiste ~i val ide sunt aceste criterii ?

73

V.3. Cadru general de analiza a unei polltlcl sociale

Una din cele mai semnificative dimensiuni ale stiintei politice este analiza unei politici pub lice. Ea se bazeaza in parte pe stiinta management-ului si in special pe analiza sistemelor. Scopul sau este acela de a asigura 0 metoda euristica pentru identificarea unor alternative politice preferabile.rYehezkel Dror - Design for Policy Science-New York: American Elsevier, 1971.)

Identificarea unor politici alternative preferabile implica doua elemente distincte dar, totodata, aflate in relatie: inovarea alternativelor si alegerea celor mai bune alte~ative din cele aflate la dispozitie. In conditiile unor transformari sociale rapide, inovarea alternativelor politice este, in mod semnificativ, mai importanta dedit selectia celor relativ mai bune dintr-o serie de alternative.

t 11) management, analiza politica aduce urmatoarele

componente:

1. patrunderea in universul valorilor, supozitiilor $i teoriilor tacite, fapt ce presupune explorarea valorilor ce determina politicile publice, studiul scopurilor pe termen lung;

2. luarea in considerare a variabilelor politice, incluzandu-se aici analiza fezabilitatii politice, a implicatiilor puterii sociale asupra politicilor alternative sianaliza consensului politic si a structurii coalitiilor, atunci cand acest fapt se impune;

3. tratarea unor aspecte mai largi si mai complexe (noi scale de cuantificare, necesitatea satisfacerii unor

74

diverse si multidimensionalc, schimbarea insti~ufi?nala ca mod principal de sehimbare a politicii, sensibilizarea celor ce elaboreazapoliticile, educarea

acestora, irnpactul major al politiciipublice; .

4. Incurajarea creativitatii in inovarea politicilor ;

5. implicatiils unor fenomene sociale cum ar fi

ideologiile, de masa,

Explorarea valortlor

Include aspecte importante, adesea ignorate in comporientele practice ale implementarii politicilor. Intre acestea se regasesc urmatoarela:

1. aspectele ideologice;

2. valori latente si nevoi ce servesc drept motiv fundamental pentru activitati ;;i politici, dar care pot explicate: emotii, Intarirea' solidaritatii:

':- , ,

3. semnificatii si dimensiuni ale valorilor sociale de baza cum ar fi libertatea, derriocratia, egalitatea, participarea, drepturile ornului si altele asemanatoare.

Fara tratarea acestora este abordarea problemelor pe care le publica,

imposibila orice politica

75

politica

fenomene, perspectiva fezabilitatea sa primeasca un aprobata flolitica san cu vedere 0 fezabile

unei

- American Social Welfare Policy. A structural

York, p.28-29

76

politici

a

sau se vor opune acesteia, structura si puterca fiecarui glUp. Fezabilitatea politics se afla relatie stransa cu conceptul de rationalitate politi ea ..

pare a fi un tip fundamental ratiune deoarece

problematica pastrarii si imbunatatirii

elements ce se afli lao tuturor

Lumea politicii sociale are 0 mare incareatura politics cu 0 competitie dura intre diversele si institutii sociale centrate pe diferite tinte sociale sau grupuri cu un rise social ridicat sau in situatii dificile. In anumite cazuri, institutii administrative pot implementa 0 politica in a~a fel incat sa 0 conduca spre un

aceea, analistul trebuie sa ia considerare posibilitatea ca unitatile administrative sa se opuna sau sa sprijine 0 politica sociala propusa sau aflata deja in functiune.

Pentru a evalua fezabilitatea politic a, 'analistul trebuie sa cunoasca atitudinea publica fata de politica sociala, marimea segmentului de populatie preocupat de problema social a aflata in centrul politicii sociale, modul in care se percepe influenta consecintelor implementarii politicii asupra situatiei diverselor grupuri sociale, importanta politica acordata problemei sociale respective, cornpatibilitatea dintre climatul economico-social cu politic si cu valorile sociale. Analistul va trebui sa estimeze, totodata, posibilitatile de reactie negativa de politica publica analizata din partea unor grupuri care i~i reprezinta amenintarile fata de unele avantaje detinute pana in acel moment.

77

Fezabilitatea economica

Majoritatea, daca nu chiar toate politicile sociale fac apel la surse directe si indirecte de finantare. In aprecierea fezabilitatii economice a unei politici sociale analistul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele conditii:

• care ar fi nivelul rrunim de finantare pentru implementarea cu succes a politicii publice ;

!l/I daca exista surse adecvate de finantare;

• cazul absentei acestor surse, care ar fi atitudinea

cetatenilor fata de realoearea resurselor din buget;

• nevoi viitoare de finantare a politicii sociale

Dat fiind deficitul bugetar destul de mare, este evident faptul ca initiativele de politic a sociala vor fi bazate mai ales pe realocarea resurselor existente dedit pe obtinerea altora noi. Perieolul care apare este aeela al finantarii insuficiente a tuturor politieilor si programelor sociale si, de aici un grad scazut de eficaeitate a acestora preeum si 0 probabilitate mai mare a esecului.

Fezabilitatea admtnlstrntiva

Chiar daca 0 politica publica, sociala are 0 valoare potentials deosebita, perspeetivele sale viitoare de evolutie depind, intr-o masura apreciabila, de existenta unor institutii capabile sa 0 implementeze, sa 0 dezvolte in practica. In acest sens, institutiile trebuie sa aiba personalul neeesar, resurse, deprinderi, experienta

78

de program si

trebuie sa manifeste scopurile

per:tr~ grupul tinta sau grupurile stransa cu acesta,

Cadrul general de analiza a politicilor sociale

de David Gill (David - A Systematic

Approach to Social Policy Analysis So 0 1 S 0

,.. Cia ervlce

V01:d44, Nr. 4, December. 191.0, 4.21-425) consta

dintr-un set "'"

.. e . standardiza~e eu scopul de a

sisternatica a tlltllfor aspectelor

ca relevante 10tO '1

o 1· po 1 ICI or

socia e ~I a consecintelor

si simpatie acestuia cat si intr-o relatie

acest sens, autoru] sugereaza prevederi non-existenp, unor reglenlentari

unei politici sociale sub 0 unor reglementari administrative propuneri legislative.

Cadrul analitic de

unor distincte,

interdependenta:

de a lua existenta sau In sensul

juridica a

forma unor

este destinat trebuieprivite

1.

sarcina centrul investigarea arie geografica

problemei ce se ce implica o anumita

grupuri sociale. unor modele ill vederede

unpune obiectivelor

explicative si respectiva politica

2. Totodata, este necesar sa se identifice lantul de efecte

79

3.

analitice si detipurile

biologici, educationali, dad!

de analiza elabor at de David

va cuprinde 0 cu referire

explicative la evolutia

investigatiei.

80

, Sectiunea B se focalizeaza obiectivele si valorile

politicii precum si consecintele unei politici publice

specifice. Analistul va prezenta obiectivele premisele axiologice pe care se fundamenteaza acestea , teorii si ipoteze referitoare la strategia prevederile concrete ale politicii. Tot in aceasta sectiune, se va o radiografie a segmentului sau grupului tinta, utilizanduse 0 serie de indicatori si caracteristici demografice, biologice, psihologice, \.. sociale, economice, politice, culturale precum si dinamica grupului-tinta, analizata pe 0 perioada distincta de timp. Politiea publica va sa preeizeze consecintele pe termen lung sau seurt ale politicii respective asupra grupului tinta dar :;;i asupra grupurilor care au relatii complexe euacesta, in domeniul demografic, biologic, psihologic, social, economic, politic, cultural, consecinte intentionate in raport eu obiectivele politicii, consecinte neintentionate dar si costuri si beneficii, (sociale si economice)

Sectiunea C reliefeaza implicatiile politicii socia le asupra structurii sociale si sistemului general de politics sociala 6 a cum se reflecta ele in determinarea sistemului de aloe are a resurselor, bunurilor si serviciilor, schimbarile intervenite in prioritatile fixate de objective si in distributia drepturilor si echivalentelor acestora catre grupuri si indivizi. Finalitatea acestor interventii se reflecta in calitatea vietii sau in bunastarea grupurilor-tinta interpretate printr-o serie de indicatori demografici, biologici, psihologici, econorruci, sociali, culturali, politici. Premisele axiologice care au fundamentat politica sociala se raporteaza la noile schimbari intervenite in calitatea vietii sau in bunastarea grupului-tinta, Una din

81

problernele man cu care se confrunta initiatorii programelor sociale este reprezentata de dinamica valorilor care initial au constituit 0 legitimare a programului dar care se confrunta, peste timp, cu posibile neconcordante cu noile reprezentari despre valorile sociale fundamentale, eu eonflicte ehiar generate de continutul diferit al valorile ernergente, cu tensiuni intre ideologii, sisteme de credinta, obieeiuri, traditii pe de 0 parte, si sistemul politicilor sociale. In functie de valorile dominante la un moment dat in societate, interesele unor grupuri pot fi mai usor aparate sau, dimpotriva, unele politici nu mai primesc sprijinul public necesar la nivelul la care acesta s-a remarcat la inceputul initierii politicii sau programului. Totodata, pot aparea interactiuni si consecinte contrare in raport cu scopul si obiectivele formulate In fondarea politicii sociale la inceput, in raport cu alte componente ale sistemului de politica sociala, cu sistemul legislativ, cu politicile sociale exteme sau cu reflexe in planul politicilor publice ce-si au originea in credinte, aspecte relevante ce tin de domeniul rel igios, De o deosebita importanta pare a fi relatia ~i rezultatele interactiunii dintre politica socials si gradul de dezvoltare economica, sociala, tehnologica a unei societati. Desi valorile sociale sunt favorabile interventiilor sociale in sprijinul unor grupuri si categorii multa vreme excluse de la includerea lor in cadrul unor programe si politici sociale, resursele aflate la dispozitia celor ce se ocupa de astfel de programe pot fi limitate ca rezultat al unui anumit tip de dezvoltare economica.

Sectiunea D se ocupa cu determinarea fortelor sociale implicate in implementarea si dezvoltarea politicii sociale.

82

pe doua directii:

se

aspecte legislative si administrative ale politicii sociale;

tipul, rnarimea, structura organizationala, puterea politica, interesului, si rnotivatia fortelor politice implicate in politica sod ala resp~ctiva.'

analiza se centreaza pe politicile cu obiectivul politicii sociale stl~diului. Fiecare alternativa trebuie supusa pn? ind~catori, pornind de la aceleasi axiologice. Apoi, analistul va putea compara

politica socials cu celelalte politici . terrneni

de:

1. de atingere a obiectivelor stabilite:

,

2. Implicatii pentru structura sociala si pentru sistemul politicilor sociale;

3. posibile aditicnale;

ri totale.

83

VI. Politici sociale perrtr-u per ioada de t.ra nzit.ie

VI.l Politici de protectie centrare pe copil

Experienta organizarii serviciilor sociale demonstrat necesitatea existentei unui plan strategic cornunitar care sa fie elaborat pe 0 perioada de trei-patru ani insotit de un plan anual de actiune.

ConceptuI de comunitate precum ~i identificarea §'i solutionarea problernelor comunitatii reprezinta 0 preocupare fundamentala in sociologia ultimelor decenii. Din analiza diverselor studii apar unele caracteristici ce conditioneaza existents unei comuuitati: capacitatea indivizilor de a-si extinde viata lor la evenimentele trecute si viitoare, deprinderi de comunicare sociala, persoane care sa se raporteze la un eveniment .comun tu1111"OL Schimbarea sociala orientata .de valorile comunitatii nu poate fi realizata in absenta planificarii strategice a serviciilor comunitare.Expliciind acest fapt In cartea sa

85

"How to Think about Social Problems", Hilda Blanco sus tine ca procesele de planificare of era cele mai bune solutii pentru constructia solidaritatii comunitare pe baza unor argumente referitoare ]a reinterpretarea semnificatiei continuitatii comunitatii in conditiile cornplexitatii problemelor sociale ce genereaza un consens precar, necesitatea unor solutii sistemice, participare publica, schimbarea modele lor de gandire. American Heritage Dictionary of the Engtish Language considera ca planul este "orice schema detaliata, program sau orice metoda ce stabileste dinainte un obiectiv" ; ,,0 propunere de proiect ori un scop" ori ,,0 aranjare sistematica a detaliilor",

Definitia exprima cu claritate.faptul ca planificarea este 0 activitate conceptuala, un proces rational care poate lua forma unei intentii private.sau a unei formulari publice a unui program de actiune pentru a indeplini un obiectiv sau un scop specific. In acceptiunea publica, planificarea este 0 acnvitate intentionala ... explicita, conceptuala orientata de un scop. Plarii{i()a~~a este .de asemenea asociata cu 0 stiinta aplicativa.iIn aceasta perspectiva, planificarea incorporeaza cunostinte soJi.citate de actiunea sociala din mai multe domenii, ecd~}omie"i sociologic, psihologie, geografie. Dror exprima aceasta idee astfel : "planificarea este procesul de pregatire a 'unui de decizii pentru 0 actiune viitoare orientata spre atingerea obiectivelor prin mijloace adecvate"(lIl "The Planning Process : A Facet Design in International Review of Administrative Sciences" nr.29, 1962}. Planificarea se exercita in contextul unor alternative existente in cadrul comunitatii. In timp ce scopul stiintelor ce contribuie 1a procesul de planificare este acela de a descrie situatiile existente si de a oferi predictii legate de conditiile viitoare de actiune, planificarea vizeaza schimbarea. Actiunea

86

existente

provine alternati v. e

,

comunitate. ca un mijloc

I Bennis W G B, ' ~. r r r : ., enne K. D. Chin R. ( editori ) ~Tl '

"I YV mston H.'. . ie

2 • ouse, a (rem edltle New Y .1

, Fnedmann John Note" on Societ I'A'. . 01 <,

'G d I· ~. . a ctron lAIP 19"9

o sc ialk David ( editor j PI '.' ' ,,) .

, t. . annmg 1t1 America:

ThE Amencan Institute of 1974.

Holt, Rinehart

from Turbulence,

87

evemmente valoare despre contextul

interactiune, ecologica orgamsme intregului. de situatie stadiilor

cercetarea

unei probleme; ca problema. la una

88

examinar'ea soluttei

contextul

5.testarea solutlel. SuccesuJ este marcat de transformarea unei situatii problematice intr-una clara, evidenta.

Viziunea lui Dewey asupra procesului de cercetare se afla in relatie directa cu planificarea. Intre acestea, exista 0 sene de similaritati si deosebiri. Astfel, investigarea incepe cu recunoasterea unei situatii problematice, iar procesul de planificare incepe printr-o analiza situationala. In ultimele decenii se considera ca planificarea serviciilor sociale tine cont din ce in ce rnai mult de importanta formularii problemei in conditiile complexitatii crescande a functionarii diverse lor comunitati.

Planul strategic cornurritar debuteaza cu prezentarea principrilor si obiectivelor enuntate in legislatia nationals precum si in hotararile comunitatilor locale. Toate institutiile sociale implicate in administrarea bunastarii copiilor i;;i enunta misiunea fundamentala, anume asigurarea celor mai inalte standarde de sanatate, educatie si asistenta sociala, a posibilitatilorde dezvoltare personal a printr-o abordare inter -institutionala coerenta, multi-disciplinara. Misiunea este formulata in acord cu actul legislativ fundamental ce reglementeaza activitatea de aparare a unor valori si drepturi socio-economice, educationale, culturale si de sanatate si defineste de la inceput criteriile de eligibilitate in stransa legatura cu conceptele utilizate. Spre exemplu, potrivit unei astfel de abordari, un copil aflat ill nevoie este acela care nu poate atinge, mentine san nu are posibilitatea de a atinge si

89

pastra un standard de sanatate sau de dezvoltare rara asigurarea de catre autoritatea locala a serviciilor necesare sauun copil care are un handicap. Pentru rafinarea definitiei putem considera ca dezvoltare sernnifica 0 dezvoltare fizica, intelectuala, emotionala, sociala, comportamentala. In acest context, nivelul si complexitatea necesitatii evaluarii celor mai bune cai de a veni in intftmpinarea nevoilor unor astfel de copii, vor depinde de calitatile profesionale ale specialistilor aflati in institutii, agentii, dar si in centrele de decizie.

Cheia Planului strategic se afla in intelegerea faptului ca interesele copiilor in nevoie pot fi satisfacute printr-o strategie integrata ce impune cooperarea interinstitutionala si conlucrarea pe baza urmatoarelor principii: apararea sanatatii, identificare timpurie ;;1 interventie, evaluare coerenta, servicu de preventie focalizate, protectie eficienta, calitatea serviciilor, monitorizarea rezultatelor si dezvoltare continua, asigurarea unei tranzitii eficiente de la servicii centrate pe copii la servicii centrate pe adolescent si adulti,

In furnizarea serviciilor catre copii si familii, 0 astfel de strategie trebuie sa ia in considerare diferentele culturale, religioase sau de alta natura si sa recunoasca importanta fundamentala a accesului la facilitati adecvate, servicii si informatii in interiorul comunitatii care sunt necesare unei dezvoltari personale .. Strategia trebuie, de asemenea, monitorizata in relatie cu rezultatele do rite ale politicilor referitoare la grupul tinta identificat. Sprijinul parental sau educatia parentala reprezinta un obiectiv si 0 activitate centrala in functionarea institutiilor ce contribuie

" .,

la Planul strategic. Educatia parentala este adesea definita

ca un' set de masuri educationale si de sprijin ce ajuta

90

si sa-si inteleaga propriile nevoi

sociale, emotionale, psihologice §i pre cum §l pe

ale copiilor lor, contribuind aceasta Ia intarirea

relatiilor dintre ei, cuprinde maimulte faze cum ar fi educatia pentru viata de familie si pentru viitoarea cali tate de parinte, pregatirea pentru viata adulta si pentru viitoarele roluri de parinte, precum ~i sprijin pentru parinti

in munca lor cu copiii. '

Scopul Planului strategic al serviciilor pentru copii

lL~;i:tL,i:t viitorul, directia dezvoltarii serviciilor si utilizarea

optima a resurselor pentru copii. a traduce in

aceste clemente este de identificarea in

local a acelor factori ce predispun familiile la criza iar la confruntarea cu situatii dificile, hotararea de a si prornova deprinderile de, parinte, identificarea sistematica si cuantificahila a nevoilor, asigurarea unei evaluari adecvate a tuturor copiilor considerati a fi

defavorizati, un echiIibru intre serviqiile protective si cele de preventie ce recunoaste ca prirnii' ani sunt critici si ca potentialul de preventie este maximizat prin interventia timpurie. De asemenea, imbunatatirea scolaritatii ~i' a accesul:li la informatie are 0 valoare semnificativ~ pentru

§1 pentru care se ocupa qe serviciile destinate

copiilor, dezvoltarea practicii profesionale, preocuparea

constanta pentru asigurarea unor servicii inalta cali tate.

Dezvoltarea a serviciilor copii depinde

de conlu~rare~ di~'ltre serviciile de! sanatate, educatie si ~1 de implicarea partenerilof lor din serviciile de si politie. Forta mobilizatoare a dezvoltarii serviciilor pentru copii este reprez~l1tata de procesul de planificare comuns dintre sectoruljprotectiei copilului, educatiei, politiei si eel al serviciilor sociale.

91

suferinte

calitatii vietii cop iilor cu

, ,

la 0 larga de

care au din cauza izolarii a

92

are

• identificarea si interventia timpurie;

• evaluarea coordonata intre diversele

sociale;

• servicii centrate pe preventie;

• protectie eficace;

• asigurarea caHtatii serviciilor complementare;

preocuparea pentru respectarea fundamentului cultural, etnic, religios in activitatea tuturor institutiilor antrenate in furnizarea serviciilor sociale;

asigurarea cd institutiile care coopereazd intre ele oferta de servtcu lucreazd cu criterii si nivele asemdndtoare de supervizare a personalului ;

Sitnatla cur'errta permite identificarea unor indicatori demografici, sociali, educationali, psihologici, culturali, politici care au posibilitatea de a descrie intr-un mod cat mai adecvat contextul grupului-tinta. 0 ilustrare a preocuparilor sociale capabile de a ne asigura cunoasterea comunitatii 0 gasim in urmatorul tabel:

Preocupartle socia Ie Subdivlzluniler
fundamentale:
Sanaratea
Ai-I Probabilitatea de a duce 0 viata
in buna stare de sanatate pe tot
parcursul ciclului vietii 93

~"Efectele atingerilor la adresa A-2a Ameliorarea calitatii
sanatatii asupra lndivizilor serviciilor de sanatate in scopul
reducerii suferintei si restabilirii
posibilitatilor de activitate sociala.
A-2b Egalitatea accesului la
ingrijirea medicala
A-2c Posibilitatea oferita celor care
prezinta deficiente cronice si sufera
de 0 invaliditate permanent a de a
participa mai mult ;;i mai bine la
viata sociala.
Dezvoltarea personalitiitii prin dobandirea de noi cunostlrae
B-1 Dobandirea de catre copil a Bv l a Rezultatele ~colare ale copiilor
cUllo:;;tintelor, metodelor si valorilor ce provin din mediile defavorizate
necesare dezvoltl'irii propriei Bvlb Eforturile de educare, de
personalitati si viitoarei exercitarii a formare si de reinsertie sociala in
drepturilor sale de ceHitean favoarea persoaneior cu handicap
fizic si mental.
B-1 c proportia copiilor ce ating
nivelul minim de cunostinte
necesare dezvoltarii propriei lor
personalitati
,--
B-2 Mijloacele disponibile pentru
asigurarea dezvolHirii personalitatii
prin erluca.tie si utilizarea efectiva a
acestora
B-3 [ntretinerea si dezvoltarea in .
fiecare fiinta umana a ctlno;;tintelor,
metodelor si a disponibilitatilor
proprii pentru a permite participarea
in celc mai bune conditii laviata
economic a
BA Satisfactia obtinuta de individ
in cursul procesului de educatie
B-5 Pastrarea si tmbogatirea
111o:;;tenirii culturale ca element al
calitatii vietii membrilor diverse lor I
grupuri sociale
'--'='-" 94

-.
Locul de munca si calitatea vietli mundi
c.r Posibi litatea pcntru cei ce 0
doresc de a avea acces la un lac de
munca
C 2 Calitatea vietii rnuncii C-2aConditiile de lucru
C-2b Rernunerarea si avantajele
anexe
C-2c Timpul consacrat lucrului,
obligatiilor functiei, concediile
platite
C-2d Securitatea locului de munca
C-2e Perspectiva unei cariere

C- 2f Conflictele sociale
C-3 Satisfactia II-tlt!.\ C-3a Conditiile de lucru
individului de munca

C-3b si avantajele
aneXe ..
C-3c Tirnpul consacrat lucrului
obligatiilor functiei, concediile'
platite
C~3d Securitatea locului de rnunca
C 3e Perspectiva unei cariere
C-3fRaporturile de lucru:
participarea salariatilor '
C-3g Ierarhizarea, autonomia si
interesul pentru lucru
Tlrnpul sl petrecerea tlmputui Iiber !
D-l Posibrlitatea de alege D-la formelor de
efectiv utilizarea tirnpului personal amenajare a timpului de Iucru
D-I b Posjbil petrecerii
timpului si calitatea utilizarii
lui
Ds l c Timpul disponibil pentru
cultura P9l"sonala, relatiile familiale
si actiyitiitile de participare sociala 95

Bunurtle si servicfile

E-l Posibilitatea de a personal de bunuri si

E-2 Numarul de indivizi

defavorizari m. __ a_te_r_i_a_l ~ __ +--~-.----------

E-3 Egalitatea accesului la bunuri si E-3a Gradul de saracic relativa servicii

E-4 Calitatea, varietatea la bun uri si servicii

veniturilor si a

E-5 Protectia individului si a familiilor contra riscurilor economice

E-3b bogatiei

E-4a Informarea consumatorului

E-4b obtinuta din

bunurile si serviciile consumate in

privinta varietatii si

accesibilitatii lor

E-5a Modurile de protectie contra

pierder ii vcnituri lor, sau

neprevizibile

E-5b Marimea ajutorului oferit indivizilor si familiilor fn cazu l in care anurnite cheltuieli cresc in mod substantial

E-5c Sentimentul de securitate de riscurile economice

F-2 Expunerea

L.:S:..:1,::lb.:.:s.:.:-t::;:a:.::..n:..::t;:e:..:lo.:.:. 1.:.:- =.':':::'::::':~':'::_==':':::':':':.:.::::::':::"_--L~_ .. ._. _

96

. dezagreabile
F-2b Zgomotul
....
F-2c Difuziunea si dispersia
rnatcrii lor poluante "
F-2d Apa
F-2e Solu!
F-3 Avantajele obtinute de _._,
F-3a Gestiunea solului
populatie din utilizarea mcdiului
fizic si din punerea sa in valoare
-----------
F-3b Gesti,onea apei -.~
F-3c Amenejarealocalitatilor
urbane :;;i rurale
F-3d Conditiile de locuire
F-3e Lupta contra poluarii --
F-3fDiminuarea piedicilor
F-3g Accesibilitatea in raport cu
serviciile colective
---
F-3h Contributia mediului la
destindere si la agrement
F-3i Celelalte aspecte ale vierii
urbane si rurale
Securttatea pcrsoanclnr si administrarea .Il1st~iel

f--"
G-l Formele de violenta deschisa G-l a Fata de persoane
sau incipie 3i suferite de individ
- ---~
G-l b Fata de bunuri
Gvl c Perceptia primejdiilor pentru
siguranta si increderea publica
G-2 Caracterul echitabil si uman al G-2a In aplicarea dreptului penal
aplicarii legilor
------
G-2b In aplicarea dreptului civil
G-2c In practicileadministra!~_
G-3 Increderea in maniera in care se
face justitia
Partictparea Ia viata colectiva
1-------.-- _. I
H-l Gradul inegalitatilor sociale H-I a Gradul de inegalitate intre
" -------- 97

-~- ---~ .. --
straturile sociale
H-1 b Amploarea rnobilitatii sociale
H-lc Situatia grupurilor
defavorizate
H-2 Participarea la viata colectiv a si
la procesul de decizie Serviciile culturale, educationale, de sanatate, existente in comunitate vor fi dimensionate functiona din perspectiva aspectelor reliefate de situatiei.

sociale ;n vor analiza

Evolutia viitoare a serviciilor

Diversele strategii comunitare tin cont permanent de evolutia serviciilor sociale in raport cu diversi factori. se bazeaza pe urmatoarele puncte de actiune:

I/ilO cerinta dezvoltarii unui sistem de masurare a nevoilor

,

si de identificare a nevoilor neacoperite;

I/ilO cerinta stabilirii unui echilibru intre preventie :;;1 protectie si reflectarea acestuia in protocoale :;;1 proceduri.

I/ilO identificarea factorilor ce predispun familiile riscului destramarii, esecului parental, tar pe COpUl discriminarilor;

I/ilO dezvoltarea strategica a serviciilor pentru a asigura nevoile identificate la nivel local astfel incat ele sa conduca la oferirea unei game de servicii de preventie si de interventii eficiente.

I/ilO elaborarea unui model inter-institutional de evaluare a grupurilor de rise.

98

din grupurile - strategie un plan de

mal de timp, Intre

sa cuprinda de

dezvoltarii, indicatorii sociali problemelor sociale din comunitatea criterii de profesionale,

responsabilitatile ale

poate construi 0 anual de actiune si

a serviciilor pe ani. Planul obiectivele

, forme de si eficienta, temporala ~1

Strateglt de sprtjin familial ~i copllulul

protectle a

dintre c:

a politicilor pe familie

in coerent in ce veniturile,

pentru parinti, ingrlJ irea medicala si

, cu multi copii Protectia

situatiile de '

preocuparilor

"are Desi se acest domeniu inca un

destinate in familie

servicii, nu s-a planificarea U.LLULv In nevoie. posib'ilitatea . bunastarea

99

c

'"

r

c (

c

rise. are posibilitati de

sprijinului poate fi cu r iscul fata de rtscurt par-enrale ~i boli

sau

Model coptilor

integrare a servieiilor

evolua

100

anr:

u beneficii materna de

sanatate, servicu de planificare familial a, servicu ingrijire zilriica in centre comunitare.

Servicll orientate pc nevoi speciale ale copfilor' familtltor-: asistenta medicala activa $1 monitorizare, beneficii banesti si de alta natura, servicii de asisterita sociala: centre pentru familii, consiliere parentala sprijin, ajutor pentru familii, asigurarea ajutorului+si a adaptarilor pentru copii cu handicap.

Servlcii pentru nevoi acute ale copttlor ~i famlllilor pe termen scurf sau pentru perfoade de crlza: beneficii banesti si de alta natura in situatii de urgenta, locuinta ingrijire de tip foster pe termen scurt $1 mediu, centre de sprijin pe termen scurt si mediu, ingrijire rezidentiala de urgenta.

Servlcil substitutive de ingriJire: adoptie, foster pe termen lung, locuinte cu un numar redus de rezidenti pentru copii Cll handicap ce nu potfi ingrijiti in familie, reunificare familiala.

Grupurt de rise pentru categorta rcuprfnsa intre 3- 10114 ani: copii in familii sarace, copii maltratati sau neglijati, copii cn handicap, copii Iipsiti de supraveghere

Servicii universale: alocatii universale familiale, servicri universale pentru copii bolnavi, servicii de ingrij in gradinite, servicii de hrana In scoli, servicii preventive de

101

sanatate in scoli, educatie sanitara.

Servlcii orientate pe nevoile speciale ale copiilor si familiilor lor: beneficii speciale pentru categoriile de rise (orfani,) copii cu un singur parinte, copii cu handicap, activitati de monitorizare de catre asistentii sociali, servicii de asistenta sociala: consiliere familiala, consilierea victimelor abuzurilor, centre de sprijin si consitiere pentru familii aflate in situatii dificile asigurarea nevoilor si a unor adaptari pentru copii cu handicap;

Servicii pentru nevoi acute ale copinor ~i familitlor pe terrnen scurt sau penrru per'ioadele de cr'iza : locuinte temporare, consiliere familiala, organizatii de auto-suport,

asistenta publica pentru copii bolnavi si cu handicap fizic sau mental,.asigurarea unor perioade de vacanta pentru copiii cu, handicap, consiliere pentru victimele diferitelor traumatisme.

Servicii substitutive de ingrijire: reunificare familiala, familii foster, adoptii, ingrijire in rezidente mici.

Grupuri de rise pentru eategoria cuprfnsa intre 10/14- 18 ani: copii neglijati sau care au suferit un abuz, vagabonzi, copii si adolescenti cu cornportamente deviante (prostitutie; abuz de substanta), adolescenti eliminati din ingrijirea institutional a, copii intrati pe piata muncii, tineri somers

Servicii

structuri

adecvate

sociale

unlversale:

educationale in invatamantul secundar, ameliorarea accesului la educatie, consiliere pentru orientarea in

102

servicii imbolnavirii

,

pe prevenirea delincventei, mas uri stilul de viata.

ale copiHor ~i pentru copiii socials pentru victime1e unor

. tineri, servicii

. :;;1 sprijin prin programe destinate

sau de tip

pentru nevol acute ale scurf sau pentru publica de

~i famiUilor pe crlza: asistenta de alta naturi

,

ce ies din

Controlul

copll

103

protectie a claritate concluziile

intelege managementul Ministerul

104

telor.

Printre metodele si instrumentele utilizate colectarea date lor se regasesc chestionareIe, listele de observare, etc.

Dupa obtinerea ~1 asamblarea informatiilor obtinute, precum ~] organizarea acestora, urmeaza analizarea lor. Datele cantitative pot fi analizate prin utilizarea tehnicilor statistice (ex. distributiile pe frecventa,

tabele incrucisate, corel area) ,

Datele calitative trebuie operationalizate de asemenea intr-un mod sisternatic pentru a identifica temele si modelele consistente clare, ca parte a procesului de i11te1egere a datelor.

Procesul de reexaminare a datelor obtinute dintr-o varietate de surse conduce la un raport final prezentat sub forma unor indicatori de performanta pozitivi sau negativi care permite ulterior formularea aprecierilor. Judecatile ce se fac privitor la calitatea serviciilor de protectie a copilului pornesc de 1a raportul de constatari ale inspectiei Procesul de apreciere implica potrivirea, "matching" -ul dintre probele obtinute si standarde si criterii si trebirie sa conduca 1a recomandari de actiune, Aceste recornandari trebuie sa cuprinda schimbarile considerate necesare in managementul ~i oferta de servicii inspectate.

.105

rn

.

-

.

rr~;;2····

ci I-

-

106

VI.l. 0 perspectiva britanica asupra standardelor §i criterHlor in Inanageulentul serviciilor sociale penrru copii (regielnentari guvernamentale)l

STANDARD

a copih.dui, tot personalul bunastarea copilului este elemerltul

caz

cu nevoile ingrijitori, copilul

1 se asigura protectie probabil itatea

§1

dorintelo- §l

depusa

de

107

1a persoane

Cand asistentul lucreaza parintii sau subiectul

CRITERJI

a altor mernbri este activ facilitata

stadi ilc procesului

ingrijitori, onestitate copilului.

• Parintii sunt consultati in protectie a copilului, dosarul

toate stadiile procesului de lor sunt explicit

108

a

a

• Parintii, alti membri rnembri ai

ingrijitori, sunt invitati sa participe la conferintely de protectia copilului, exceptand situati ile 6and motive intemeiate pentru excluderea lor.

• Parintii, alti membri ai membri farniliei

ingrijitori, sunt irnplicati in discutii privitoare la construirea unui plan de protectie a copilului ei trebuie sa inteleaga exigentele ageritiei si desfasurarea in timp a activitatilor.

• Copiilor sau parintilor Ie sunt date informatii clare legatura cu scopul si natura tuturor interventiilor,

STANDARD

In munca de protcctie a copilului, irnpreuna cu copii ~1 familiile lor, tot personalul trebuie sa tina eont aspectele legate de sex, rasa, cultura, religie, limbaj, un eventual handicap si sa se asigure ca tori cei implicati acest proces tin cont de aspectele mentionate mai sus.

CRJTERJI

• In toate etapele procesului de protectie a copilului, aspectele legate de sex, rasa, cultura, religie, limbaj, "dizablitati, sunt luate in considerare

.. Interventia asistentei sociale este sensibila 1a nevoile specifice ale copiilor ~i familiilor acestora, abordand ingrijirea intr-o maniera non-discriminatorie.

.. Se acorda asistenta specializata de-a Iungul interviurilor, intalnirilor si sedintelor cu parintii, membri ai familiei si ingrijitori aflati in situatia de a avea nevoi specifice de comunicare pentru a se putea exprima pe deplin.

109

STANDARD

Departamentul Serviciilor Sociale publica sfaturi pentru publicul larg, profesioni~~i sa~ .ori~eA alta p~rsoana implicata in ingrijirea unui copi], m~lCan? p.e. cine pot contacta in cazul unui abuz sau unui preJudlcIU asupra

copilului.

CRITERIl

• Serviciile sociale specializate publica sfahlri in legatura cu cei care pot fi contactati, atunci cand se. cr~d~, sau chiar exista riscul ca un copil sa sufere un preJudlclU

senmificativ.

• Aceste sfaturi trebuie redactate intr-un stil si un limbaj dar care sa asigure accesul la informatie a copiilor si al oricarei persoane implicate in ingrijirea unui copil.

STANDARD

Toti profesioni~tii din departamentele soci~le, persor:.alu~ adlninistrativ ~i ingrijitorii care lucreaza cu copn ~l famili ile lor, trebuie sa fie in alerta pennanenHi, astfel incat la cel mai mic semn de abuz asupra copilului sa stie cum sa raspunda si sa asigure protectia copilului

CRITERIU

• Tot personalul si ingrijitorii sunta:~trenati in .a recunoaste abuzul si cum sa evalueze nevora de protectre

a coprilor

STANDARD

Persoanele care au facut referiri asupra unui incident

110

suspect de a. fi considerat ca abuz asupr:r- unui copil, sunt c.on.tactate ~l in mai scurf timp posibil, in limitele confidentialitatii, asupra masurilor ce urmeaza a fi luate.

Procedurile nevoia de a

confidentialitatii, in legatura ~'_H_U.LA' a fi derulate privitoare la

o amenii , cu actiunile ce

care au

evaluare a situatiei copilului si familiei

se initiaza atunci cand copilul este inregistrat de protectiei copilului. Aceasta evaluare continua de-a lungul intregului proces de protectie:a copilului.

• ]~eglementarile pentru 0 evaluare comprehensiva sunt realizate ca parte a planului de protectie a copilului. Acest: .. reglel~~ntari cuprind clarificarea scopului evaluarii, decizia asupra personalului care va fi responsabil de fiecare aspect al precum ~l planifiearea temporals a ingrijirii,

• Copilul este ca entitate

interactiunea lui eu parintii, alti ingrijitori.

dar si in familiei sau

• Evaluarea include contributiile altor u.;"",,",ULl circumstantelor sociale, d~ de ambient, ale copilului.

111

un a

a parintilor sau ingrijitorilor initial se va

~ Scopul

. .

:;;1 apOl

emotionale

a

trebuie sa aduca familial.

@l Planul este bazat pe copilului si a

stabilesc

necesare cand este posibil, planul va pentru schimbare care

ale unei practici

~ Planul tine eont de locale :;;i disponibil itatea

facilitatilor specializate, inclusiv pe acelea care nu se afla teritoriul comunitatii.

iii> Copilul,

cu

112

o

a

13

@j; Se urmareste daca au fost respectate reperele si daca au fost atinse obiectivelc

@ Se si se justifica motivele pentru care

obiective nu au fost sau au fost atinse

o planului stabilit.

este

urma numai

J 14

< cand

117

volumul de munca este mai mare decat eel anticipat si, in aeela:;;i tirnp, un sistem pentru luarea deciz iilor privitoare la redirectionarea bugetelor alocate.

STANDARD

Agentia are structuri clare de management si contabilitate pentru tot personalul implicat in munca de protectie a copilului, fie pe teren fie in servici i de sau rezidentiale

CRiTERII

til Exista sisteme pentru deterrninarea si monitorizarea sarcini lor de lucru, a prioritatilor si alocarii muncii tot personalul, evitandu-se suprasolicitarile individuale si

de echipa. "

" Exists claritate in legatura cu nivelul luarii decizi ilor, in particular nivelul delegarii responsabilitatii pentru fiecare etaj a1 managementului in parte.

@ un sistem care sa perrnita luarea deciziilor la un

nivel mai inalt a1 managementului, cand circumstantele justifica acest lucru. • Exists 0 procedura pentru asistentii lucreaza direct cu copilul, astfel incat ei sa

sfaturi specializate in cu activitatea profesionala.

STANDARD

a

11

sociale pentru

Departamentul are 0 politics clar declarata, care detaliaza continutul si calitatea asteptata a supervizarii ~l de asemenea specifica implicatiile in ceca ce necesare supervizarii.

de

a

in asistenta

• Sesiunile de sunt organizate 1a un nivel de

frecventa care sa reflecte nivelul experienta f?l de

a lucratorilor sociali; aceste eel putin lunar.

• Continutul sesiunilor de supervizare

procedurile agentier, si asemenea practica,

cunostintele si abilitatile necesare

se

121

STANDARD

Departamentul are proceduri care sa mgaduie copiilor sau altor persoane semnificati ve observatii, chiar plangeri, in legatura cu orice serviciului de protectie a eopilului di cadrul

parintilor, sa faca aspect

• Autoritatea locala are proeeduri si indrumari care sa ajute personalul in a se descurca in problema observatiilor si reclamatiilor in legatura cu toate aspectele servieiilor de protectie a copi lului.

* Grupurile eomunitare si benefieiarii sunt inclusi in proeesul intocmirii acestor proeedurL

e Procedurile si indrumarile sunt Intclese ~l corect respectate de intreg personalul.

~ Copilul, parintii si alte persoane semnificative implicate, sunt imputen1iciti sa-si faca cunoscute punctele de vedere si sa influenteze decizi ile,

!ill Persoana care a facut observatia sau reclamatia este informata in legatura cu progresele inregistrate sau eventual cu rezultatul obtinut.

122

combaterea coordonate de

a saraciei desfasurate sub de Cercetari anti -saracie

cii Elernente vizibile

si inceputul si Henri de o Karl Mane

1 Kamenka E. si Tav A 0" Beyond B .,', I Ji .

i I d I " 0.' "A ourgeors nc ividualism; The Contemporary Crisis

m .aw anA:gaI [d~,ol?gy 111 Kamenka E. si Neale ~,s, editori " Feudalism,

and Beyond ,l::dward Arnold London, 1975, p. 126. .

123

2000, p.I

1 Anthony 18. Cartes a

124

ca

studiului introdusa

sau subculturii profite din plin de conditiile oportunitatile crescute care se pot Aceasta idee are importante dintre saracii numiti astfel pe fie numiti capabili de

1 Lewis O. - "The Culture of Poverty" in Daniel P. Moynihan (editor)- On

Understanding Poverty: Perspectives from the Social Sciences, York, Basic

Books,

p. 188.

]25

publica. Daca (dupa cum pretinde Lewis) cultura saraciei se autoreproduce in indivizi pana la varsta de sase sau

ani este injust sa-i consideram ca Hind responsabih

de conditia care se afla.

IvIichael Harrigton cu "CealaWi America" (1962), no}iunea de cultura a saraciei indivizilor care sunt afectati de aceasta problema. El isi propune sa trezeasca atentia opiniei publice semenilor care sunt abandonati unei in conditi i de frustrari prirnare datorita unor circumstante care nu se afla sub controlul lor. Paradigma sistemului bunastarii din Statele Unite fost influentata, altele si de raportul confidential al guvernului de Daniel Patrick Moynihan (1967) sub titlul "The -Negro Family: The Case for National Action". Raportul a pre;;edintelui Lindon B. Johnson in martie .. El sustinea ca cercul saraciei negrilor nu va fi rupt atata timp cat modelele patologice ale riasteri lor ilegitime,

divortului si ale abandonului familial vor ramane inca

stabile. Acest raport a avut un impact major asupra publice, iar pre;;edintele a tinut cont de el in

discursul inceput tinut la Universitatea din Harvard

saraciei negrilor in 1965.1

Toate aceste idei au produs 0 schimbare majora abordarea saraciei ajungandu-se la un consens intelectual asupra caracterului demodat si reactionar al expl icatiei individualiste a saraciei. Saracia nu mai era privita ca un

al indolentei si a unei functionari incorecte a sistemului social? Cauza saraciei este identificata structura institutional a care neaga oportunitatile

------.------------------

I Katz M.B. _ "The Underserving Poor: from the War on Poverty to the 'War on Welfare", New York, Pantheon, 1989, p. 24,

z Charles Murray _ "Losing Ground: American Social Policy \950-1980", New York,

Basic Books, 1984, p.29.

126

nu mal

----~ ~"~ ._~_o __ ~._~~,~.~.~ _

I Marvin

- "The Tragedy of the American p.174.

, Washington, Regnery

127

128 .

in

si cele

unei gospodarii raman variatii determinate cu

mentalitatile unei zone geografice, existenta unor bunuri servicii precum si de accesihilitatea preturilor acestora. Conceptul de necesitati nutritionale nu trebuie ca unul ce poate trasa cu 0 claritate deosebita aceea, trebuie Sa avem in vedere temeinicia afirmatiei lui Martin Rhein potrivit ciireia aproape orice procedura definire a saraciei prin nivelul de subzistenta poate fi usor sub semnul intrebarii.l

Dintr-o perspectiva metodologica ne

utilitatea procedurilor definire a saraciei prin

biologics chiar daca exista un grad de ambiguitate

conceptul de saracie cat ;;1 in de

ca

Jl1egaUt~Je a capatat 0 anumit caracter De altfel, transferurile de la cei bogati spre

dus aproape intotdeauna 1a 0 scadere .a praguI saraciei folosit pentru a identifica trebuiestahilit in acord cu standardele . comunitarilor respective, astfel Incat privita c inegalitate intre grupul eel .rnai sarac

comunit Miller si Roby2" au folosit

sernnificative in prezentarea saraciei spun ca tratarea problemelor

stratificare conduce la examinarea ca 0

inegalitatii. In aceasta abordare ne indepartam

masurare a cautam mai mult

sunt diferentele cei 20(% sau 10% cei

, Martin Rhein - "Problems in the Definition and Measurement of Poverty" in "The Concept of Poverty" Peter Townsend (editor), London, Heinemann, 1971, 61.

2 Mille,: S.M, Roby P. ,Changing Social Stratification, in "The Concept ofPoverty", Peter Townsend ( ediror ) Heinemann, London, 1971

129

restul societatii. Preoeuparea autorilor cit~ti e.ste ~ceea. a reducerii diferentelor dintre cei de sus ~l eel mal putm favorizati din fi~eare dimensionare a stratificarii soeiale. Pot exista insa si opinii potrivit carora inega~it~t~a. este 0 problema fundamental diferita de aceea a. S~raelel. Ce1e doua eoneepte sunt In legatura dar m~l . un~l nu-~ subsumeaza pe celalalt. Un transfer ~e l~ eel ~.111 var~ (ee: 10% sau 20%) spre un grup eu vemtun medn trebuie sa reduca inegalitatea dar lasa neschimbata p:·obl~l~a saraciei. De asemenea, 0 scadere general a a vel1ltulu~ ce pastreaza neschirnbate diferentele de inegalitate poate In fapt sa conduca la 0 scadere generala a resurselor grupurilor din chintilele inferioare aducandu-Ie intr-o stare zrava de infometare sau malnutritie.

Niei inegalitatea si nici saracia nu pot fi :-e.duse u?a

la alta. Reeunoa:)terea naturii distincte a sarael~l P~~lt~ tratarea acesteia ea 0 problema de interes In sme 111sa;;L Inegalitatea poate fi prezenta In analiza saraciei ~ dar aeeasta nu inseamna ca cele doua concepte pot fi puse 111trun raport de echivalenta. Este 0 cu totul alta pr?ble:rr:a ~a se afinne ca inegalitatea ~i saracia sunt asociate :)1, 111 consecinta, sa se retina faptul ca 0 schimbare In sistemul

distributie poate trata saracia,

Ccneeprul "depriyarii relative" a fost fructificat eu succes in analiza saraciei din perspectiva sociologica. A fi sarac are 0 lezatura puternica cu "a fi lipsit de 0 serie de nevoi". In ead~ul termenului de "deprivare relativa" exista cateva aspeete distinete. Una din ele prive:).te contr~~~ul dintre sentimentul de a fi deprivat" ~l "condltllle depriva;ii". Peter Townsend consid~ra ca. u~til1lul aspeet.ar putea fi utilizat intr-o maniera semnificativa pentru studiul

130

relatie cu "deprivarea termenul de relativa" poate sens obiectiv pentru a descrie situatii poseda putin dedit altii dintr-un

acesta un venit, un loc sau

Pe de alta parte, accentul pus conditiile

nu poate fi independent de sentirnentele de Obiectele rnateriale nu pot fi aeest

context referinta fata de modul ill

de oameni. Chiar sentimentele nu

intr-o explicita in acest cadru

selectia "atributelor".

" dorintei a defini stiluI de care este in

irnpartasit san aprobat in fiecare societate si de a

pe scala de distributie a sub care

considera ca este dificil sa in

apreciaza'

fi folosit intr-un

in care oamenii dorit, fie

legate de conditii si ~i de aceea 0 diagnoza o intelegere obiectiva a

studiul

I Wedderburn ( editor ) -"Poverty, Inequality and University Press, 1974, p. 4. 2 Peter Townsend-- Poverty as Relative Deprivation:

Wedderburn-1974

Structure, Cambridge

and Styles of Living in

131

132

asemenea fortele asemenea 0 . publice,

dificultati. intai,

politici depinde un numar

care trebui c guvernului, alte organizatii), Se au de factori ce pot influenta

factori slabiciuni

procesele

care

nedreptati, procesul

lor In configurarea politicilor,

trei factori care influenteaza modul politici

ca

I In raportul Poverty amid Plen ty. (1969) Presedlnre!e Mennnere a Venltului din Senatul Statelor Unite afirma ca. i se a unei nutritii minime si a acoperisului, necesare pentru a supravietui. Daca societatea simte 0 a nurn ita respons abilitate pentru

a t uturor pcrsoanelor u n nivel stabilit de bun.istare dincolo

de exemplu, 0 buna sdruitatefizicd , atune! va adauga fa lista sa de necesitiui resursele

ccrute 4.:;;' prevcnirea sau tratarea unci orice JJI0171ent, 0 buna definuie a unci

politic! echilihrul dintre .

venituri scarutc comunitatea se a/Iii 711 siniatia de a nil se preocupa prea mult de

deeth Alt« socieuui, mai a-si sprijini

sat dcp endenti. incep so. fa in considerare efectele pe care paup erismul le asupra celui sdrac si non-sarac. H US President's Commission 011 Income Maintenance, ] 969, p. 8

de

133

problema trebuie sa fie definita, structurata si localizata. Modul ill care are loc acest proces va determina formularea viitoarei politici publice. Ruth Lister in "Concepts of Poverty" (publicat in 1991 in Social Studies Review nr. 6) subliniaza aspectul dinamic al conceptiilor asupra saraciei :;;i faptul ca felul in care noi definim saracia are un impact crucial asupra raspunsurilor date de actiunea politica. In definirea problemei s-au conturat mai multe abordari.

Abordarea pozitivista exprirna preocuparea pentru problemele sociale, cunoasterea acestora reprezentand posibilitatea rezolvarii lor si imbunatatirii sortii umanitatii. Activitatea reformatorilor sociali din secolul al XIX-lea si dezvoltarea u 1 analize ernpirice a problemelor sociale cum ar saracia, folosirea copiilor in activitatile economice, sanatatea si delincventa formeaza miezul pozitivist al cercetarilor de politica sociala. Cercetatori ca Henry Mayhew, Edwin Chadwick. Florence Nightingale, Octavia Hill, Beatrice si Sidney Webb, Charles Booth credeau cu fervoare ca problemele pot fi rezolvate, in ultima instanta, prin cunoasterea empirica a datelor sociale. De aici avea sa se dezvolte 0 traditie a cercetarii sociale centrata pe "probleme" si pe ameliorarea si solutionarea acestora.

Abordarea sociologica porneste de la recunoasterea disfunctiilor sociale si de la posibilitatea identificarii conditiilor care le-au dat nastere pentru a le rezolva astfel incat societatea sa revina la echilibrul initial. Sursele acestei abordari pot fi gasite la Emile Durkheim si Talcott Parsons. Din perspectiva lui Durkheim problemele sociale sunt inevitabile si necesare; cele care se departeaza de asteptarile comune asupra cornportamentului "normal" contribuie la definirea a ceea ce este "acceptabil" sau

134

Recunoa~terea acestot

" . . ~o~t~ conduce promovarea

prccum ja la mtanrea no!iunilor domi t

C()I'np . t 1 . .' ,. nan e

, or amentu til acce.ptabil P bl c.

. ro ema lormulat2i

~ra _ de pastrarea gradului de devianta

care sa nu puna in pericol' IV'.

socierarn socia a ~l

, .

Influenta lui sociale ca fon~1a de

135

L

136

3. initierea unor actiuni;

, ,

4. unui planoficial;

5. implernentarea planului oficial,

1977 §i Kitsuse1 contribuit

constructivista prin reformularea modelului natural propus Fuller §i Myers §1 de . Ei S-HU concentrat pe constructia problemei ca activitate de exprimare a unor cerin]e. Contributia lor se remarca prin Iuarea In considerare a ceea ce se intampla dupa ce politicienii au recunoscut 0 problema socials si au inteles si impactul implernentarii politicii asupra problemelor curente. Stadiul al do ilea din abordarea lui Spector si Kitsuse reprezinta exact stadiul 1a care raman Fuller si Myers. Stadiul al treilea §i al patrulea implica 0 a doua existenta a problemei odata ce ea a fost :;;i implernentata ca 'politica:

1. Grupurile incearca sa formuleze unei

anumite conditii, pe care sa 0 defineasca ca

nedezirabila, fie ca generatoare de efecte negative pentru cornunitate sau societate, sa 0 faca publica, sa stimuleze dezbaterea de idei asupra acesteia, sa creeze 0 problema. publica sau politica;

2. Recunoasterea legitimitatii acestor grupuri de catre o organizatie oficiala, agentie sau institutie. Aceasta poate conduce la declansarea unei investigatii oficiale, Ia propuneri reforma si la infiintarea unei agentii sau institutii care sa raspunda exigentelor formulate;

1 Spector M., Kitsuse J.I. - Constructing Social Problems, Cummings, Menlo Park, California, 1977.

137

3. Reaparitia cerintelor formulate de grupurile initiale sau de altele noi, fata de modul de rezolvare a conditiilor considerate ca. nedorite in primul stadiu', fata de esecul inregistrat in producerea increderii in procedurile stabilite pentru rezolvarea problemei sau a conditiei sociale ce a generat preocuparea publica sau politica;

4. Respingerea de catre grupurile nemulturnite a raspunsului agentiei sau institutiei sau a lipsei de raspuns fata de cerinte si dezvoltarea unor activitati pentru a crea alternative, institutii paralele sau contra-institutii ca reactie la procedurile stabilite.

Definirea problemelor sociale, a saraciei in primul rand, reprezinta un element important dar nu este dedit un pas in formularea politicilor publice. Capacitatea sistemului de a combate eficient saracia, efectele sale asupra grupului tinta, a beneficiarilor, trebuie sa depaseasca greutati numeroase si complexe. Adoptarea politicilor capata forta prin implementare. Adoptarea unei lezi a unor reguli administrative insearnna, printre altele, st~bilirea scopurilor politicii, specificarea mijloacelor necesare pentru atingerea lor. Implementarea descrie eforturile intreprinse pentru realizarea obiectivelor, eforturi care nu conduc mtotdeauna la atingerea scopurilor propuse. Eugene Bardach expritna rnetaforic rolul irnplementarii ca proces de asamblare si pastrare a tuturor elernentelor necesare unei maf;,>inarii.l Esenta problemei implementarii consta in distributia elementelor politicii

I Eugene Bardach _ The Implementation Game: What Happens after a Bill Becomes Law, Cambridge, MlT Press, 1977.

138

s •.

astfel aceasta sa produca efectele intentionate

autoritate publica ineficienta si externalitati fisc~le int;-un rnediu marc at de distributia inegala a bunurilor publice reprezinta amenintari majore pentru functionarea unei politici publici de combatere a saraciei.Yn ' doilea rand chi~~ ~ p~litica inseamna doar recornandari pentru .~ politica p~u~h.c~, apar totusi probleme intelegerea ~i tratarea ~a~aclel p~ntru ca recomandarile politicii depind de evaluanle politice, economice si administrative. Exista

o clara intre ceea ce se intelege prin notiunea

. ~ ceea ce se poate eliminaprin acea politica

publica cum este formulata si irnplementata. Daca

abordare este acceptata, atunci masurarea saraciei trebuie vazuta ca un exercitiu de descriere a evaluarii oamenilor termeni de standarde de necesitati, In mod preponderent, procesul reprezinta mal mult un exercitiu

factual degraba unul etic. '

Contrtbutll Ia definirea saracle!

Cercetarea asupra saraciei se 0 serie de

presupozitii si definitii asupra unor aspecte sau probleme ce par a traduce conceptul in practica si a-I face operational.

Cercetatorii au produs 0 mare cantitate de materi~le . ?e~ ?rdin primar despre saracie in scopul operationalizarii conceptului de saracie, 'dar adesea acest

lucru s-a realizat si cu intentia de a uh rezultat politic.

Prm descrfer'ile sale calitative ~supra saraciei, Charles BO(.~th ~ .exercita.t 0 influenta considerabila asupra Scolii de Sociologic de la Chicago si a inspirat

139

"prag ceilalti.

acest

140

a

Pe linia lui Booth se remarca studiul lui

si Holmes care merita atentie nu pentru ar fi

mai ales combinatiei de tipuri ale

calitative, Bradshaw §i Holmes iau experienta farnilitlor atinse de somaj prin

modelelor de cheltuieli, a bugetelor, :;;1

circumstantelor financiare. Acest lucru ne iritoarce la de munca initiat de catre Booth prin studiul Accentul cade pe evaluarea calitativa a saraciei. Autorii combina studii gospodarie ~i cheltuieli cu interviuri, observatie si Rezultatul intentioneaza sa reflecte 0 In profunzime $i mai putin evidentierea oricarei persoane sarace. In descrierea " circumstantelor si

conditiilor vietii" somerilor, Bradshaw :;;1 Holmes 0

serie de itemi ce includ un regim alimentar un stoc

neadecvat de haine, un stoc Iimitat de bunuri durabile sau intr-o stare degradata, acces transport, 0 mare parte a timpului petrecuta televizorului. Iternii nu includ, In mod conditii proaste de locuit ceea ce poate sa semnifice

ca familiile sornerilor nu sunt atat de ca

sau ca standardele de locuit din Marea Britanie sunt inalte.

Ideea unui prag al saraciei a incercarile lui Rowntree de a identifica nivelele venit. Incercarea de a descoperi saracia, descrierea conditiilor acesteia decat prin revenit in actualitate,

141

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->