You are on page 1of 52

Aspecte

EKG in afectiuni

extracardiace
• Tulburari

electrolitice
• Hipotermia
• Febra
• Medicamente
• Boli

ale sistemului

nervos

central
• Boli

tiroidiene
• Boli

digestive
Tulburari

electrolitice
• Hiperpotasemia
K>5,5 mEq/l‐unde

T inalte, subtiri, ascutite

(cortul

ionilor

de potasiu

e mare, plin)
Potasiu

pana

in 6,5 mEq/l‐

22% dintre

pacienti

nu

au semne

EKG 
Peste

6,5 mEq/l apar si modificari QRS largire

complex QRS‐

dig. diff. bloc de ramura

sau

preexcitatie
Hiperpotasemia
• Se cauta

semnele

de bloc de ramura

in alte

derivatii, undele

S si

modificarile

de ST‐T 

secundare

ce

apar

in blocurile

de ramura
• Cu cat hiperpotasemia

creste

cu atat

complexele

QRS sunt

mai

largi, bradicardice

sugerand

,,dying harts’’
Hiperpotasemia
Hiperpotasemia
• Peste

7‐8 mEp/l

unda

P se lareste

se 

aplatizeaza

sau

chiar

dispare
• Intervalul

P‐R (cand

unda

P este

vizibila) se 

prelungeste
• Peste

9‐10 mEq/l

apar

ritmuri

ventriculre

de 

scapare

care simuleaza

fibrilatia

atriala

lenta
• Peste

12‐14 mEq/l

apare

fibrilatia

ventriculara

sau

asitola
• Ekg

cu ritm

idioventricular
Hipopotasemia
• Potasiu

sub 2,7 mEq/l

apar

anomalii

ale:
‐segment ST 
‐unda

T
‐unda

U
• 3 modificari

importante: 
‐subdenivelare

segm. ST>0,5mm
‐unde

T aplatizate

(cort

gol) 
‐unda

U mai

mare decat

unda


‐aritmii

ventriculare, bradicardii
Hipercalcemia
• Cauze:
• Hiperparatiroidism

(primar

sau

tertiar)
• Mielom

multiplu
• Metastaze

osoase
• Sindroame

paraneoplazice
• Sarcoidoza
• Exces

de vitamina

D (iatrogen)
Hipercalcemia
• Cresterea

nivelului

Ca seric

induce o accentuare



contractilitatii

si

a excitabilitatii

inimii
• Scurtarea

segmentului

ST 
• supradenivelare

a segmentului

ST in V1V2
• Prelungirea

intervalului

PR, complex QRS

ingust
• Uneori



blocuri

AV gr

II, III
• Efecte

asemanatoare

cu toxicitatea

digoxinei

(dg 

dif!)
Hipercalcemia
Hipocalcemia
• Calciu

ionic normal = 2.2 – 2.6 mmol/L.
• Hipocalcemie

moderata

=  1.9 – 2.2 mmol/L.
• Hipocalcemie

severa

= < 1.9 mmol/L.
• Cauze:  hipoparatiroidism, deficit de vitamina

D, 

pancreatita

acuta, hipomagneziemie, 

hipofosfatemie, exces

de diuretice

(furosemid), 

septicemie
• Simptome:
• Excitabilitate

neuromusculara, spasm carpopedal, 

tetanie, semn

Chvostek

si

Trousseu

pozitiv, convulsii.
Hipocalcemia:
• Prelungire

a segmentului

ST si

a intervalulului

QT
• Unda

T poate

fi

normala, cu o forma ascutita

si

uneori

negativa
• Sunt

asociate

deseori

HVS si

BRS
Hipocalcemie
Hipocalcemie
Hipotermia
• Scaderea

temperaturii

corpului

34˚

22˚
• Cresterea

duratei

potentialului

de actiune

prin

cresterea

platoului, cresterea

duratei

timpului

de depolarizare

si

de repolarizare
• Hipotermia

moderata



afectarea

undelor

T
• Hipotermia

accentuata

modificari

si

QRS  
• Aparitia

undei

Osborne‐deflexiune

pozitiva

in 

prima portiune

a segmentului

ST in derivatiile

DII, DIII, aVF, V5, V6
Hipotermia
• Temp. corpului

34˚



bradicardii


largirea

complexului

QRS
32˚

25˚



fibrilatia

atriala
‐ritmuri

jonctionale
sub 25˚



tulburari

de ritm

ventriculare,

asistolie
Hipotermia
Hipotermia
Efectul

medicamentelor

asupra

aspectului

EKG
• Frecventa

cardiaca:
‐crescuta

medic. simpatic

stimulante
‐scazuta

medic. vagal

stimulante, beta blocante
• PR alungit‐beta blocante
‐blocanti

de calciu, adenozina
• Complex QRS alungit‐bloc.can.de

sodiu

(antiaritmic)
• QT interval alungit‐bloc.can.de

potasiu
‐scurtata

digitale
• Antiaritmicele: 
• Clasa

IC. Propafenona

prelungeste

QRS si

interval 

QT‐tahicardii

cu complex larg
• Clasa

II‐beta blocante: scad

frecventa

sinusala, 

cresc

intervalul

PR, pot produce bloc sinoatrial

sau

atrio

ventricular 
• Clasa

III‐sotalol,

amiodarona,

dofetilide‐

prelungesc

interv. QT fara

prelungirea

QRS‐cresc

interv. JT 
• Clasa

VI‐blocanti

de calciu‐scad

frecventa

sinusala
(verapamil

si

diltiazem)
si

cresc

conducerea

atrioventriculara
• De pus ekg

cu torsada, cu bloace
Intoxicatia

digitalica
• Prelungesc

intervalul

PR 
• Determina

o inclinare

in jos

a segmentului

ST 

care ii da

aspectul

mustatii

lui

Salvador Dali
• Scad

amplitudinea

undei


• Scurteaza

intervalul

QT 
• Apar

aritmii

specifice:


bigeminism

ventricular


tahicardi

ventriculare


tahicardi

atriale

cu bloc


bloc atrioventricular

gradul

I, II si

III
• Ritm

idioventricular

accelerat
Intoxicatia

digitalica
amiloidoza
• Unde


• Aspecte

de hipertrofie

ventriculara
• Aspect de hipertrofie

atriala, biatriala
Caz

clinic
• 35 F, sincopa

adusa

la departamentul

de 

urgenta
• Febra, palida, frisoane

in ultimele

48 de ore, 

TA 110/70 mmHg, av

36/min 
EKG: 
Caz

clinic 
• 40 F, departament

urgenta

dispnee

acuta
• TAS 100 mmHg , av

100/min
• Anamneza: vacanta

exotica, avion
Hipertiroidism
• Tahicardie

sinusala
• Incidenta

crescuta

de tahiaritmii

atriale, in primul

rand FIA (20‐25%)
• 50% dintre

pacientii

cu tireotoxicoza

au AV>100/min
• Tireotoxicoza

severa

poate

evolua

cu tahicardii

atriale

la o rata > 

200/min
• Modificarile

EKG in tireotoxicoza

sunt

in principal legate de 

cresterea

activitatii

sistemului

nervos

simpatic

si

de efectele

stimulante

ale hormonilor

tiroidieni

asupra

miocardului
• Tesutul

atrial

este

foarte

sensibil

la efetele

hormonilor

tiroidieni, de 

unde

si

preponderenta

tahiaritmiilor

atriale

in aceasta

patologie
• !! La pacientii

cu tahicardii

sau

FIA inexplicabile

trebuie

determinate 

TSH si

fT4, pentru

a cauta

o posibila

tireotoxicoza
• Tahiaritmiile

aparute

pe

fondul

tireotoxicozei

trebuie

tratate

cu 

betablocante
Hipertiroidism
Hipotiroidism
• Bradicardie

sinusala
• Voltaj

redus

al tuturor

undelor

P, QRS, T, unde

T negative, intervale

PR si

QT prelungite
• Tratamentul

eficient

duce la reducerea

sau

disparitia

modificarilor

EGK, odata

cu 

ameliorarea

clinica
Hipotiroidism
Hipotiroidism



dupa

initierea

tratamentului
Bolile

sistemului

nervos
• Afectiunile

SNC modifica

in general repolarizarea

atriala

si

ventriculara, prin

afectarea

influentei

vegetative asupra

inimii
• Afectiunile

care modifica

frecvent

EKG sunt: 

hemoragia

subarahnoidiana, AVC ischemic, 

interventiile

chirurgicale, traumatismele

cerebrale, electrosocul
• Modificari

de segment ST (supra/subdenivelare), 

unde

T negative, prelungirea

intervalului

QT, 

artimii

(bradicaride

sinusala, tahicardii

sinusale, 

extrasistole, tahicardii

ventriculare)
Bolile

digestive
• EKG‐ul

contribuie

in mica masura

la dg clinic al 

bolilor

digestive, dar

permite

diagnosticul

diferential

dintre

unele

boli

digestive si

bolile

cardiovasculare

(ex. Ne

permite

un dg diferential

rapid intre

pancreatita

acuta/ulcerul

perforat

si

IMA)
• ! Oricare

dintre

bolile

digestive care evolueaza

cu 

stare de soc, varsaturi, diaree

poate

produce 

modificari

EKG nespecifice

sau

poate

releva

semnele

electrice

ale unei

cardiopatii

latente
Pancreatita

acuta
• Denivelari

ale segmentului

ST, unde

T bifazice

sau

negative – simuland o ischemie

miocardica

acuta, 

infact

miocardic

subendocardic
• Este

posibila

implicarea

inflamatiei

pericardice

si

chiar

subepicardice

prin

atac

enzimatic

sau/si

necroza

grasa

de vecinatate; alte

explicatii: reactia

circulatiei

coronariene

la starea

de soc, tulburari

electrolitice

secundarea

varsaturilor, deshidratarii
• Revenirea

modificarilor

EKG odata

cu normalizarea

valorilor

amilazei

si

lipazei

serice
Va

multumesc

pentru

atentie!