You are on page 1of 1

 Stilul juridic-aministrativ

Definiţie: îndeplineşte funcţia de comunicare în domeniul legislativ (articole de lege,
metodologii, regulamente, Constituţia, Codul penal, Codul muncii etc.) şi în sfera relaţiilor
oficiale.
Scopul său este unul informativ, textul juridic-administrativ se distinge prin conţinutul normativ,
concretizat, la nivel formal, în enunţuri cu formă impersonală, clar exprimate. De asemenea,
scopul este unul practic, atunci când textul ia forma completării unor formulare tipizate.
Funcţia comunicării predominantă în acest text este cea referenţială, întrucât mesajul este
concentrat strict asupra descrierii sau prezentării unei situaţii, a unei instituţii, a unui caz etc. prin
informaţii concrete.
Emiţătorul poate fi specializat -deci creditabil- şi instituţionalizat (un organ legislativ, o
instituţie) sau nespecializat (atunci când o persoană fizică înaintează un document către o
instituţie). De asemenea, receptorul poate fi atât specializat (avocaţi, procurori, contabili,
administratori etc.), cât şi nespecializat (persoane care consultă o lege, un document juridic,
primesc o înştiinţare fiscală etc.).
Trăsături:
- Obiectivitate (comunicarea este neutră, lipsită de încărcătură afectivă);
- Sobrietate, rigoare, claritate;
- Respectarea strictă a normelor limbii literare;
- Economia de mijloace (informaţia este concis prezentată);
- Accesibilitatea;
- Proprietatea termenilor (folosirea celor mai potrivite cuvinte şi sensuri pentru exprimarea
ideilor, astfel încât să se evite ambiguităţile; astfel, termenii folosiţi sunt clar definiţi, au
sens denotativ şi sunt, în general, monosemantici);
- Există o terminologie specifică domeniului juridic sau diverselor compartimente ale
domeniului administrativ;
- La nivel morfo-sintactic, se observă utilizarea infinitivelor lungi (respectarea,
constituirea, aplicarea etc.), a infinitivului cu valoare de imperativ (a se aplica…, a se
aduce la cunoştinţă), a verbelor reflexive impersonale (se are în vedere, se consideră, s-a
hotărât etc.);
- Expresivitatea este zero, evitându-se sensurile figurate, care ar putea da naştere unor
interpretări arbitrare.
Forme pe care le ia textul juridic-administrativ: cerere, curriculum vitae (C.V.), proces-verbal,
adresă oficială, adeverinţă, declaraţie, chitanţă, formulare-tip, diverse acte oficiale ş.a.
 Temă de lucru în clasă ( în echipe / în perechi):
Gândeşte-te la 10 reguli pe care le consideri necesare în colectivul în care înveţi şi
formulează-le în enunţuri care să respecte trăsăturile stilului oficial-administrativ (poţi
contribui, astfel, la elaborarea decalogului clasei a IX-a B).