You are on page 1of 161

1

N. M. BIBIC
EU ÎN LUME
Manual de clasa a 3-a
pentru şcolile cu predarea în limba română
Recomandat de Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei,
Tineretului şi Sportului al Ucrainei
Львів
Видавництво «Світ»
2013
2
Semne convenţionale:
УДК 316(075)=135.1
ББК 60.0я71=81.665.2
Б 59
Рекомендовано Міністерством освіти і науки, молоді та спорту України
(наказ Міністерства освіти і науки, молоді та спорту України від 07.02.2012 р. № 118)
Видано за рахунок державних коштів. Продаж заборонено
Експертизу здійснював Інститут педагогіки Національної академії педагогічних наук України
Н а в ч а л ь н е в и д а н н я
БІБІК Надія Михайлівна
Я у світі. 3 клас
Підручник для загальноосвітніх навчальних закладів
з навчанням румунською мовою
Рекомендовано Міністерством освіти і науки, молоді та спорту України
Видано за рахунок державних коштів. Продаж заборонено
Переклад з української мови
Перекладач Дмитро Васильович Вербицький
Румунською мовою
Зав. редакцією К. В. Даскалюк
Редактор І. М. Грінчешин
Коректор О. Ю. Борка
Формат 70×90/
16
. Ум. друк. арк. 11,66. Обл.-вид. арк. 13,1. Тираж 2024 пр. Зам. № 260-13
Державне підприємство «Всеукраїнське спеціалізоване видавництво «Світ»
79008 м. Львів, вул. Галицька, 21
Свідоцтво суб’єкта видавничої справи серія ДК № 2980 від 19.09.2007.
www.svit.gov.ua
Друк на ПРАТ «Львівська книжкова фабрика «Атлас»
79008, м. Львів, вул. Зелена, 20
Свідоцтво cуб’єкта видавничої справи ДК № 1110 від 08.11.2002 р.
© Бібік Н. М., 2013
© Ширяєв Д. В., Алимова Н. В., ілюстрації, 2013
© ТОВ «Видавнича група "Основа" », 2013
© Вербицький Д.В., переклад румунською
мовою, 2013
Б 59
Бібік Н. М.
Я у світі. 3 клас : підруч. для 3 кл. загальноосвіт. навч. закл. з навчанням румун-
ською мовою / Н. М. Бібік ; перекл. Д.В. Вербицький. — Львів : Світ, 2013. — 160 с. : іл.
ISBN 978-966-603-854-1
УДК 316(075)=135.1
ББК 60.0я71=81.665.2
ISBN 978-966-603-854-1 (рум.)
ISBN 978-617-00-1889-2 (укр.)
Перекладено за виданням:
Бібік Н. М. Я у світі. 3 клас : підруч. для загальноосвіт. навч. закл. / Н. М. Бібік. — Х. : Вид. група
«Основа», 2013. 
?
?
?
?
?
?
întrebări şi însărcinări îndeplineşte
împreună cu părinţii
lucrăm împreună însărcinare
practică
3
DRAGĂ PRIETENE!
Ţii acum în mână manualul, care îţi va ajuta să găseşti
răspunsuri la numeroase întrebări. Cine sunt eu în aceas-
tă lume? Ce fel de ţară este Ucraina? Cum să devin un
elev bun, stăruitor şi ascultător, cu o cultură înaltă în fa-
milie, stimat de către prieteni, un cetăţean care respectă
legile statului său?
Nu în zadar, acest manual aşa şi se numeşte: „Eu în
lume”! Doar lumea este totul ce te înconjoară: cei apropi-
aţi, prietenii, şcoala, ţara! Aceasta este societatea cu re-
gulile şi legile ei, pe care trebuie să le respecţi pentru a
nu-şi aduce prejudicii sie şi altora. Acesta este nu numai
prezentul, ci şi trecutul familiei tale şi ţării noastre. Aceas-
ta este istoria realizărilor şi descoperirilor omenirii, istoria
vieţii oamenilor de vază.
Haideţi dar să cercetăm această lume necunoscută şi
enigmatică!
Autorul
4
* * *
Doar omul înţelepciune are,
prin dragoste lumea cucerind,
înţelegere şi pasiune,
prin voinţă şi cuvânt.
Să fm dar puternici în lume,
Ai Ucrainei înţelepţi copii,
să păstrăm a noastră lume,
al nostru cântec şi cuvânt.
Şi pământul drept răsplată
Ne v-aduce mulţumire!
Maria Ciumarna
5
OMUL
OMUL – PARTE A NATURII.
OMUL – PARTE A SOCIETĂŢII
Cunoşti, probabil, istoria scrisă de cunoscutul scriitor
englez, Rediard Chipling, despre aventurile bravului băieţel
indian, Maugli. Din fragedă copilărie, Maugli a fost educat
de către lupi în haita lor. Este o poveste deosebit de in-
teresantă. La baza ei au fost luate evenimente din viaţa
reală.
Din vechime sunt cunoscute întâmplările când copiii,
nimerind în pădure, erau educaţi de către animalele sălba-
tice. Câte odată, peste mulţi ani, aceşti copii erau găsiţi.
6
Şi ce a ieşit la iveală? Din păcate, copiii care trăiau
printre animalele sălbatice, deveneau şi ei la fel. În ei nu
mai rămânea aproape nimic omenesc: ei nu ştiau să vor-
bească, să gândească, să lucreze. De ce?
De aceea pentru că omul nu poate deveni om în adevăratul
sens al cuvântului dacă nu trăieşte într-un mediu asemănător
lui.
Pentru ca cel ce se naşte om să devină om, el are nevoie de
societate.
Fără comunicarea cu oamenii (mai întâi cu cei apropiaţi:
mama, tatăl, bunica, bunelul, frăţiorii şi surioarele; mai apoi cu
prietenii şi oamenii maturi), fără de o educaţie şi studii cores-
punzătoare puiul de om creşte aidoma unui mic animal.
Pe globul pământesc sunt cunoscute două fundamente vita-
le – natura şi societatea.
Plantele, animalele, munţii, aerul, apa constituie natura.
Omul este o parte a naturii.
Toţi oamenii luaţi la un loc constituie societatea. Cu ajuto-
rul societăţii, prin muncă, omul şi-a dezvoltat creierul, limbajul
său. El a învăţat să compătimească, să plângă, să se bucure
şi să viseze, a învăţat unele deprinderi pentru a crea.
În acelaşi timp, omului i-au rămas multe deprinderi naturale:
necesitatea în alimentare, aer, căldură, continuarea neamu-
lui...
Societatea îşi atinge punctul culminant în dezvoltarea sa
atunci când este compusă din personalităţi dezvoltate. Pentru
ca să devii o astfel de personalitate, dragă prietene, trebuie să
înveţi mult.
După Anatoli Nichitin
7
Ţine minte! Omul aparţine naturii. Omul aparţine societăţii.

Mic dicţionar explicativ
Societatea este o comunitate de oameni, care interacţio-
nează şi depind unii de alţii.
1. Povesteşte ce are omul în el de la natură? 2. Care
deprinderi îl deosebesc pe om de ceilalţi locuitori ai Pă-
mântului? 3. Găseşte în text răspunsuri la următoarele
întrebări: care trăsături îl caracterizează pe om? Care este
deosebirea dintre om şi animal?
?
?
?
8
Imaginaţi-vă următoarele situaţii. Cum se vor
comporta omul şi animalul?
1. Maimuţa şi copilul au primit câte un constructor
2. Căţeluşul şi copilul s-au rătăcit în parc
3. Motănaşul şi copilul au dat de o colivie căzută jos
Acolo pot să fe
păsărele. Sărăcu-
ţele!
Gustoase trebuie
să mai fe!!!
?
A-u-u-u-u!
9
ŞCOALA TE ÎNVAŢĂ CUM SĂ TRĂIEŞTI PE LUME
... Iată că a venit timpul să mergi la şcoală. Ea a devenit pen-
tru tine tot atât de dragă precum casa părintească. Aici înveţi
nu numai să scrii, să citeşti şi să rezolvi probleme, ci şi să f
cultural şi stăruitor.
Tot aici înveţi să prieteneşti, să înfrunţi greutăţile şi indiferen-
ţa...
1. Continuă povestirea despre folosul învăţământului.
2. Numeşte profesiile oamenilor, care se ocupă de
instruirea ta. 3. Numeşte profesiile oamenilor, care te
învaţă, dar nu lucrează în şcoală.
ISTORIA ŞCOLII
Primele şcoli au fost înfiinţate în Grecia antică. Ele
puteau fi frecventate numai de băieţei.
Mai întâi băieţeii frecventau şcoala, unde învăţau să citeas-
că, să scrie şi să socotească. Din această şcoală ei treceau în
alta, unde învăţau a cânta şi a recita poezii.
?
?
?
10
Procesul de învăţământ se încheia într-o şcoală specială,
unde erau pregătiţi viitorii ostaşi. Aici băieţii învăţau să trăiască
în colectiv şi să mânuiască toate felurile de arme de pe acele
timpuri.
Pe pământurile slave, şcolile au apărut cu o mie de ani în
urmă. În ele erau instruiţi copiii boierilor, negustorilor, meşte-
şugarilor înstăriţi. În calitate de învăţători, în ele lucrau slujitorii
altarului.
Şcolile bisericeşti le ofereau copiilor studii primare şi o edu-
caţie religioasă cuvenită. Conţinutul învăţământului consta în
a-i învăţa pe copii să citească, să scrie, să interpreteze cânte-
ce bisericeşti şi să deprindă morala creştină.
În mănăstirea Kyiv-Pecersk, de asemenea, a fost deschisă
o şcoală. De pe băncile ei au ieşit renumiţi activişti ai culturii
ruse vechi. Până în zilele noastre a ajuns gloria bibliotecii, care
a fost înfinţată pe timpurile acelea de către cneazul Iaroslav
cel Înţelept.
11
Mănăstirea Kyiv-Pecersk a devenit un centru de scriere a le-
topiseţelor şi un furnizor de producţie de carte pentru întreaga
Rusie Kieveană.
Mic dicţionar explicativ
Boier – mare proprietar de pământ, care aparţinea de cur-
tea cneazului.
Negustor – proprietarul unei întreprinderi comerciale pri-
vate.
1. Cine învăţa în şcolile din Grecia antică? 2. Cum crezi,
de ce în şcolile din Vechea Rusie învăţau numai copiii
oamenilor înstăriţi? 3. Fă o comparaţie între obiectele din
orarul tău şi cele, pe care le studiau copiii în şcolile din
Grecia antică şi în şcolile bisericeşti.

Ştiai oare că ?
Prima, în Europa, şcoală pentru fete a fost înfinţată la Kyiv.
Una dintre primele absolvente a acestei şcoli, fica cneazu-
lui Iaroslav cel Înţelept – Ana, viitoarea regină a Franţei, a
avut o instruire foarte înaltă. Dar iată logodnicul ei, regele
Franţei, Henric I, nu ştia să scrie. În loc de semnătură, el
punea o cruciuliţă.
Alege cu ajutorul părinţilor unele momente interesante
despre şcolile vechi din Ucraina.
?
?
?
12
CEA MAI PUTERNICĂ ARMĂ
... După cum povestesc legendele, de mică copilă Ana
Iaroslavna era foarte curajoasă şi se evidenţia prin dorinţa
de a cunoaşte multe lucruri. În acelaşi timp, era foarte
mândră. S-a debarasat de această calitate după o întâm-
plare despre care vreau să vă povestesc în continuare.
Ana fusese nu o singură dată la vânătoare. Aşadar, ştia foar-
te bine cum trebuie să te comporţi în pădure. În acea zi, în
pofda avertizărilor slugilor şi profesorului-călugăr, fata a decis
să plece la vânătoare de una singură.
Văzându-se ajunsă într-o pădure deasă, Ana nu s-a speriat
defel. Văzând înaintea sa un izvor, fata a legat calul de un co-
pac şi s-a dus să bea puţină apă. Ridicând capul, văzu un urs
mare, care venea asupra ei.
Ana şi-a scos repede arcul şi săgeata şi-l aştepta. Ştia foarte
bine că, apropiindu-se de om, ursul se ridică pe labele dinapoi
pentru a se arunca asupra prăzii şi a o rupe în bucăţi. În acel
moment trebuie să ocheşti animalul drept în inimă.
„Dar dacă ursul nu se va ridica în două labe” – o fulgeră un
gând. – Nu sunt o piedică chiar atât de mare pentru el. Ursul
se ridică în două labe numai atunci când vede un obstacol mai
înalt decât el. Da, sunt mai mare decât oamenii simpli, de-
oarece sunt fică de cneaz. Dar ştie, oare, ursul despre toate
acestea?”
În acele clipe pe Ana o cuprinse o frică de nedescris.
Şi iată ursul s-a ridicat în două labe. Fata a închis ochii şi a
dat drumul la săgeată.
13
Cu urlete îngrozitoare, ursul căzu la pământ. Inima
animalului fu străpunsă de două săgeţi. Ana a întors
capul. La spatele ei stătea răzând fratele Vsevolod.
– Ana, părintele nostru uneşte pământurile ruseşti pentru
ca statul nostru să fe mai puternic. Dacă vom f împreună,
nu ne va f straşnic nici ursul, nici oarecare duşman.
Ana se întorcea tăcută şi îngândurată de la vânătoare.
Ajunsă la porţile oraşului, se adresă către frate:
– Bine mi-a spus profesorul meu – cunoştinţele şi mintea îl
fac pe om mai mare decât alţii, decât orice animal. Acestea
două sunt cea mai puternică armă. Omul fără carte, ca şi
orice animal, încearcă să treacă peste obstacole cu forţa.
Iar omul cu carte le va trece totdeauna cu înţelepciunea.
Acel caz de la vânătoare din pădurea de lângă Kyiv
şi cuvintele spuse fratelui – „omul înfruntă orice obstacol
nu prin forţă, ci prin minte şi cunoştinţe”, i s-au întipărit
în memorie pentru toată viaţa. Ana a fost o conducătoare
Ana Iaroslavna – regina Franţei
14
înţeleaptă şi foarte respectată. În momentele grele, când
patima dorului de casă îi măcina sufletul şi Ana vroia să
se întoarcă în Kyivul ei natal, ea strângea la piept Evan-
ghelia, pe care tatăl său, cneazul Iaroslav cel Înţelept, i-a
dat-o drept călăuză atunci când a plecat în lumea largă...
După Stepan Gavriş
Mic dicţionar explicativ
Evanghelia – parte componentă a Bibliei, Noul Testament.
1. Ce i-a spus Anei profesorul său? Găseşte în
text cuvintele lui. 2. La ce concluzii a ajuns fica de
cneaz după vânătoare? Demonstrează justeţea lor.
?
?
?
Ştiai oare că ?
Prima traducere în limba ucraineană a Noului Testament
poartă denumirea de Evanghelia de Peresopnyţea. Cu
mâna pe ea depune jurământul Preşedintele Ucrainei.
15
STATUL OAMENILOR CU CARTE
Cneazul Iaroslav cel Înţelept a făcut foarte mult pentru
ridicarea nivelului de studii al poporului său. Acest lucru
era necesar pentru afirmarea statului. În Rusia Kieveană
erau înfiinţate biblioteci, centre de traduceri şi transcriere
a cărţilor.
În gloriosul nostru letopiseţ „Povestea vremurilor de demult”
citim: „Mare este folosul de pe urma studiilor. Cărţile sunt ca
nişte râuri, care adapă o lume întreagă; acestea sunt izvoare
ale înţelepciunii; în cărţi găsim o gândire profundă... Dacă e să
căutăm cu mai multă stăruinţă în cărţile înţelepciunii, vom găsi
folosul şi liniştea, de care are nevoie sufetul nostru”.
Mai târziu, în amintirile multor călători străini, care s-au afat
în Ucraina în diferite perioade de timp, se spune că pe ei i-a
impresionat foarte mult nivelul de studii al oamenilor din partea
locului. Călătorii scriu despre şcolile şi mănăstirile, unde învaţă
copiii, despre femeile şi fetele, care ştiu să citească şi să scrie.
16
Cunoscutul călător arab, Pavlo Alepski, s-a afat de două ori
în Ucraina. În cartea sa el îşi aminteşte: „În toate pământurile
ruseşti am observat o trăsătură frumoasă, care ne trezea mi-
rarea şi admiraţia: toţi oamenii, cu excepţia unora, chiar majo-
ritatea femeilor şi fetelor ştiu să citească, cunosc ordinea ser-
viciilor divine şi cântecele bisericeşti”. În continuare, în acelaşi
text, se menţionează: „Pe pământurile cazacilor toţi copiii ştiu
să citească, chiar şi cei orfani”:
Aceasta a fost în secolul al XVII-lea. Dar cum se prezintă
lucrurile acum?
În fecare dimineaţă tu te grăbeşti la şcoală. Şi nu numai tu.
În prezent, în şcoli, licee, gimnazii, în instituţiile de învăţământ
medii speciale (şcoli tehnico-profesionale, colegii), de învăţă-
mânt superior (institute, universităţi, academii) studiază feca-
re al zecelea locuitor al ţării noastre.
Pentru ce are nevoie de aceasta statul contemporan?
În prezent, viaţa este strâns legată de calculatoare, de mun-
ci industriale, televiziune prin satelit, aparate şi nave cosmice
etc.
Pentru a lucra cu tehnica este nevoie de oameni cu studii
17
speciale. De aceea, statul, care tinde să se dezvolte, are grijă
de nivelul de studii al cetăţenilor săi. Şi oamenii sunt interesaţi
să obţină cunoştinţe şi deprinderi pentru a avea un loc de mun-
că mai bun.
Ucraina trebuie să devină un stat al oamenilor califcaţi. În
aceasta constă viitorul ei.
Mic dicţionar explicativ
Letopiseţ – descrierea celor mai importante evenimente
în ordine istorică cronologică.
1. Găseşte în text răspuns la întrebarea: pentru ce
omul trebuie să înveţe? 2. Demonstrează că Ucraina
a fost din vechime un stat al oamenilor califcaţi.
Interesează-te ce nivel de studii au cei apropiaţi. În-
treabă-i unde şi cum au învăţat.
Din înţelepciunea populară:

Calul este potcovit pentru ca să nu se împiedice.

Dacă omul ar ştie ceea ce nu cunoaşte, ar avea
ceea ce nu are.

Vei obţine studii, vei vedea mai multă lume.
Adu la şcoală, cu permisiunea părinţilor, cartea ta prefe-
rată. Organizaţi în clasă o expoziţie de cărţi. Povestiţi pe
scurt unul altuia conţinutul propriei cărţi.
?
?
?
?
?
18
PROFESORUL
Ţine minte că în lume nu există pentru inimă muncă mai grea
şi mai obositoare decât munca de pedagog. Profesorul este şi
el om viu precum mama şi tatăl tău. Mergând în clasă, profe-
sorul tău îşi impune foarte des – ţine minte acest lucru! – să
uite despre propriile griji, să-şi orienteze eforturile în direcţia
necesară pentru ca în clasă să domnească profunzimea minţii
şi simplitatea gândirii, pentru ca tu să poţi gândi uşor şi liber.
După Vasyl Suhomlinski
1. Ce ai găsit nou pentru sine în acest text? 2. Ce tre-
buie să facă, după părerea ta, elevii pentru ca şi ei, şi
profesorul, să poată gândi „uşor şi liber”? Argumentează-ţi
răspunsul. 3. Priveşte desenul. Închipuie-ţi că eşti în locul
profesorului. Cum te vei comporta?
Întreabă-i pe părinţi şi pe cei apropiaţi despre profesorii
lor. Scrie, împreună cu părinţii, mesaje de felicitare către
Ziua profesorului.
?
?
?
Nu spune – „nu pot,
ci spune „voi învăţa”!
19
ELEVUL BUN
Regulile de comportare a elevului
(după abecedarul de la 1851)
Îmi iubesc, îmi respect şi ascult de părinţii mei pentru că ei
mă hrănesc, îmi poartă de grijă, mă trimit la şcoală şi se stră-
duiesc pentru binele meu.
Îmi iubesc, îmi respect şi ascult de profesorul meu pentru
că el îmi luminează mintea, mă perfecţionează şi mă învaţă
lucruri bune şi folositoare.
Dimineaţa când mă scol, mă spăl, mă pieptăn şi mă rog Bu-
nului Dumnezeu. După rugăciune, fac o plecăciune în faţa pă-
rinţilor, iau micul dejun şi plec la şcoală cu mult curaj.
La şcoală nu fac lucruri nedemne şi nu strig... ascult cu aten-
ţie ceea ce spune învăţătorul, fac ceea ce mi se spune.
Din şcoală nu ies fără necesitate, în nici un caz nu iau şi nu
mă ating de ceea ce nu este al meu, nimănui nu-i fac nici un
rău...
Nu batjocoresc pe nimeni, nu mă cert cu nimeni, iubesc orice
om cum mă iubesc pe mine...
Mă împotrivesc răului... mă feresc să spun neadevărul, find-
că pe cel ce a minţit măcar o singură dată, rar cine-l va crede.
1. Folosind textul, enumără regulile, de care se foloseau
elevii cu 150 de ani în urmă. 2. Care dintre aceste re-
guli sunt importante şi până acum? Care dintre ele s-au
învechit? 3. Care dintre regulile pentru elevii şcolii con-
temporane îţi vine mai greu să le îndeplineşti? De ce?
Întocmiţi regulile, pe care aţi dori să le adresaţi elevilor
dintr-un viitor îndepărtat.
?
?
?
?
20
RODUL CEL MAI DE PREŢ
Era odată pe lume un om, care avea trei feciori. Într-una
din zile, i-a chemat la sine şi le-a zis:
– Vă dau la fecare câte un portmoneu plin cu aur. Mer-
geţi prin lume şi căutaţi rodul cel mai de preţ. Acel, care
mi-l va aduce, va primi în dar jumătate din averea mea.
Feciorii au luat banii şi au plecat în trei părţi diferite să
caute rodul cel mai de preţ.
După trei ani de călătorii tustrei s-au întors la casa părin-
tească.
– Ei, îl întreabă tatăl pe feciorul mai mare. – Mi-ai adus
cel mai de preţ rod.
Feciorul îi răspunde:
–Tată, eu consider că cel mai de preţ rod este cel mai
dulce. Iată, ţi-am cumpărat poamă. Dintre toate roadele
pământului poama este cea mai dulce.
– Bine fecioraşule, zise tatăl, mi-ai adus un rod frumos.
Dar ce-mi spui tu? – îl întreabă pe cel mijlociu.
– Eu consider, tată, că cel mai de preţ rod este acela, pe
care este cel mai greu să-l găseşti. De aceea, m-am dus
în ţările calde şi am cumpărat fructe exotice, care nu cresc
prin părţile noastre. Iată-le. Alege-o pe cea mai dulce.
– Şi roadele tale sunt frumoase, fule, spune bătrânul.
În cele din urmă îi vine rândul şi mezinului.
– Dar tu ce mi-ai adus. De ce ai venit cu mâinile goale?
21
– Într-adevăr, tată, m-am întors acasă cu mâinile goale. Însă,
banii ce mi i-ai dat când am plecat, nu i-am cheltuit înzadar.
Eu, tată, am plecat să învăţ. Trei ani la rând, profesorii şi cărţile
mi-au dat cunoştinţe. Roadele, ce le-am cules, nu se văd, de-
oarece ele sunt în inima şi în mintea mea. Eu cred, dragă tată,
că şi aceste roade sunt de un mare preţ.
S-a bucurat mult bătrânul la auzul acestor cuvinte.
– Tu mi-ai adus cele mai preţioase roade, fecioraşule! Tu
meriţi cel mai minunat cadou. Fiindcă pe pământ nu există mai
de preţ rod decât acel care-i dă omului cunoştinţe.
Citiţi această povestire împărţindu-vă în personaje. Încercaţi
să intraţi în dialog cu fecare dintre cei trei fraţi.
Demonstraţi că anume cunoştinţele sunt cea mai de preţ co-
moară. Pregătiţi un mic cadou pentru elevul (sau eleva), argu-
mentele căruia (căreea) se vor dovedi a f mai convingătoare.
?
?
?
22
SĂ ÎNVĂŢĂM A ÎNVĂŢA
Ţine minte: atunci când pregăteşti lecţiile din dorinţă, versuri-
le se memorizează mai repede, mai uşor se rezolvă probleme-
le matematice. Iar atunci când pregăteşti lecţiile forţat fără să
te concentrezi la ceea ce faci – totul este dat peste cap.
Nu admite ca lenea să pună stăpânire pe tine. Fii cât se poa-
te de perseverent!
Pentru a răspunde bine şi corect la lecţie, antrenează-te mai
mult acasă la expunerea unei povestiri, folosind în acest scop
întrebările la text.
MEMORIA ŞI ATENŢIA
... Andrei îşi dorea foarte mult să primească o notă bună. A
ctit acasă textul de la primul până la ultimul cuvânt. L-a citit a
doua, a treia oară.
A doua zi la lecţie, însă, totul i s-a amestecat prin cap, băia-
tul a uitat cu ce trebuia să înceapă răspunsul şi s-a pierdut cu
frea...
Aşadar, urmează să cunoaştem bine regulile memorizării.
Spre exemplu, numai atunci poţi obţine cele mai bune re-
zultate când, după ce ai citit textul, vei încerca să-l povesteşti.
Mai apoi să-l citeşti încă o dată şi, fără să te uiţi în manual, vei
încerca să-l mai povesteşti o dată. Posibil, va f nevoie să faci
pentru a treia oară acelaşi lucru.
Dacă îţi vei antrena în mod regulat memoria, atunci nu va
trebui să citeşti acelaşi text de atâtea ori.
Memoria poate f antrenată cu ajutorul însuşirii versurilor,
unei limbi străine, jocului în şah, rezolvării unor probleme inte-
resante şi a integramelor.
23
Aşadar, pentru a dezvolta memoria trebuie s-o impunem
să lucreze mai des.
Dar ce trebuie să facem pentru a f atenţi? Just, trebuie să
antrenăm atenţia. Încearcă să te concentrezi la lecţie, să te
gândeşti la ceea ce citeşti.
Faceţi o competiţie cine dintre voi memorizează mai
rapid această frază:
În tâmplăria unui tâmplar
s-a întâmplat o întâmplare.
Ştiai oare că ?
În majoritatea ţărilor se scrie de la stânga la dreapta. De
la dreapta la stânga scriu elevii din ţările arabe şi din Izrael.
În Grecia antică primul rând se scria de la dreapta la stânga,
iar celelalte – invers.
Afă de la cei maturi cum se scrie în Japonia şi în China.
Povesteşte despre acest lucru în clasă.
?
?
24
CE ÎNSEAMNĂ „EU-L” OMULUI
... Iată în faţa ta stă un om. El este mic de statură sau,
dimpotrivă, înalt. Albineţ sau smolit, cu ochii de culoare albas-
tră sau brună, îndrăzneţ sau ruşinos. Este îmbrăcat în haine
curate sau murdare. Toate aceste lucruri le observi imediat.
Acesta este, însă, exteriorul omului. Primul său „Eu”.
Dar ce fel este sufetul acestui om – bun, care poate
compătimi. Acesta este cel de-al doilea „Eu” al lui.
Care „Eu” îl consideri mai principal. Argumentează-ţi părerea.
BAZA CARACTERULUI
... Merg doi băieţei pe stradă. Dintr-odată observă că un bă-
iat obraznic îşi bate joc de o fetiţă: o insultă şi-i spune lucruri
urâte. Unul dintre cei doi prieteni s-a lipit speriat de gard, iar
celălalt s-a aruncat s-o apere pe fată...
?
?
?
25
După comportarea copiilor în această situaţie putem
face concluzia că cel de-al doilea băiat este mai curajos
şi mai ferm. El nu poate privi indiferent cum este obijduit
un alt om.
Probabil, el îi va apăra şi în viitor pe cei mai slabi şi obijduiţi.
Dar ce putem spune despre primul băiat? El este sau un
fricos, sau foarte atent. Acesta nu va apăra pe nimeni într-un
moment decisiv.
Aşadar, „Eu-l” omului este ceea ce determină comporta-
rea lui şi ce-l deosebeşte prin ceva de ceilalţi.
Este greu de a afa, la prima vedere, ce fel de caracter are
cutare sau cutare om. Pentru aceasta trebuie să ai o anumită
experienţă de viaţă. Nu înzadar se spune: pentru a-l cunoaş-
te bine pe un om trebuie să mănânci cu el nu un singur
bulgăre de sare, adică să te afi cu el în diferite situaţii.
După Anatoli Nichitin
1. Fiecare dintre noi are în viaţa aceasta mai multe roluri.
Alege rolul, care-ţi convine mai mult, şi pe cel, care ţi se
dă mai uşor. Explică de ce.
1. Eu sunt elev; 5. Eu sunt cetăţean;
2. Eu sunt fecior (fică); 6. Eu sunt locuitor al oraşului (satului);
3. Eu sunt vecin; 7. Eu sunt pieton;
4. Eu sunt tovarăş; 8. Eu sunt pasager.
2. Alegeţi pentru cuvintele de mai jos altele, care sunt
contrare după conţinut.
Bun, cu dreptate, curajos, ferm.
3. Despre cine se spune că „sufetul lui este ca o coajă de pâine
uscată”.
Uniţi-vă în perechi şi povestiţi unul altuia despre faptele
bune, martori ale cărora aţi fost.
?
?
?
?
26
Din înţelepciunea populară:

Nu hainele îl înfrumuseţează pe om, ci faptele bune.

Pe cel împodobit îl salută, iar pe cel deştept îl con-
duc.

Acel ce nu face nici un rău, nu are frică de nimic.

Comportarea este oglinda în care fecare se arată
pe sine.

Cine doreşte oamenilor binele îl are şi singur.
CUM TREBUIE SĂ FIM?
Fiecare dintre noi va spune: trebuie să fm buni. Dar ce în-
seamnă acest lucru? Omul nu se naşte pe acest pământ pen-
tru ca, trăindu-şi viaţa, să plece din ea nevăzut şi necunoscut.
Omul se naşte pentru a lăsa după sine urme în amintirea şi în
inimile altor oameni.
Cugetă cum vor aprecia oamenii faptele tale. Nu totul, ce-ţi
este plăcut şi dorit este tot atât de plăcut şi dorit pentru alţii.
Încearcă să-i susţii, să-i ajuţi şi să-i încurajezi pe alţi oameni,
care s-au pomenit într-o situaţie neplăcută.
Dacă la om lipseşte sentimentul mulţumirii, atunci el este un
om cu inimă rece, un egoist fără sufet.
Nu face oamenilor nici un rău, nu-i jigni, nu le cauza griji şi
nelinişte. Fii modest şi bun la sufet.
Învaţă să trăieşti pentru oameni. Acest lucru nu-l vei învăţa
din manuale. Câte odată, pentru a-l deprinde, omul are nevoie
de o viaţă întreagă.
27
Mic dicţionar explicativ
Egoist – omul care pune propriile interese mai presus de
toate.
1. Ce înseamnă, după părerea ta, îmbinarea „a trăi pentru
oameni”? 2. Cum poate f numit într-un cuvânt un astfel
de om: „Se apucă de o sută de lucruri şi nici unul nu-i
iese la socoteală”; „Când îi spui „ia” – aude, când îi spui
„dă-mi” – este surd”.
Uniţi-vă în perechi. Povestiţi unul altuia despre sine.
Folosiţi în discuţie începuturile de propoziţii date mai
jos, pe care va trebui să le completaţi:
* Pe mine mă interesează...
* Eu prefer să citesc...
* Mie îmi iese mai bine...
* Aş dori să seamăn cu...
* Vreau să învăţ...
* Încerc să nu...
?
?
?
?
28
Ţine minte: Viaţa este o continuă schimbare. În această
lume totul se schimbă.
Omul nu-şi trăieşte pur şi simplu viaţa, el şi-o edifcă şi o face
cum şi-o doreşte.
1. Povesteşte ce schimbări s-au petrecut în viaţa nou-născutului.
2. Care descoperiri ale oamenilor le-au schimbat viaţa în-
spre mai bine?
3. Completează propoziţiile:
* Am crescut, mi-am schimbat exteriorul, am devenit...
* Am învăţat să...
* Pot să citesc... cuvinte într-un minut.
* Am învăţat să ajut...
* Pot să fu respectuos atunci când...
?
?
?
29
CUM POŢI SĂ OBŢII SUCCES?
Cum consideri, care calităţi ale caracterului le-au aju-
tat adevăraţilor creatori de tehnică şi ştiinţă modernă să
obţină succese?
Dar ce cred despre aceasta ei înşişi?
Renumitul inventator american, fzicianul Thomas Edison, a
apreciat componentele succesului său în felul următor:
– În descoperirile mele, 90 la sută din muncă a fost făcută
în sudoarea frunţii. Restul ţine de talent, străduinţă, intuiţie,
succese şi alte coincidenţe.
Edison a fost cu adevărat un om deosebit de muncitor. El
dormea doar patru ore pe noapte. Restul timpului şi-l petrecea
în laboratoarele sale.
Aşadar, totul poate f obţinut prin muncă...
Un alt savant renumit, Charles Steinmetz, le-a ajutat odată
lucrătorilor de la o mare centrală electrică să pună în funcţiu-
ne un agregat cu toate că aceştia se străduiau foarte mult s-o
facă.
30
Mult i-a mirat pe toţi felul în care Steinmetz a făcut acest lu-
cru: trei zile savantul, stând culcat în mijlocul unei săli mari a
centralei electrice, a răsfoit reviste şi numai, din când în când,
se ridica, punea scara, urca pe acoperişul edifciului şi desena
cu cretă mici cruciuliţe. Mai apoi a dat comandă ca maşina să
fe oprită şi a dat dispoziţie ce trebuie de făcut pentru a o re-
para.
Decizia lui s-a dovedit a f justă – după reparaţie maşina lu-
cra ca nouţă. Când Şteinmeţ a fost întrebat cum a reuşit să
facă acest lucru, savantul a răspuns: „Pur şi simplu, am ştiut
unde să desenez cruciuliţe”.
Aşadar, el a fost ajutat de cunoştinţe, talent şi intuiţie, care
le lipseau lucrătorilor centralei. Dar, cugetă şi tu: ar f fost el,
oare, capabil de aşa ceva fără experienţa bogată, pe care o
avea, şi capacitatea de a munci mult.
Mic dicţionar explicativ
Intuiţie – presimţire, previzibilitate, închipuire.
1. Folosind textul, povesteşte de ce aveau nevoie marii
savanţi pentru a obţine succese? 2. Care calităţi ale ca-
racterului, după părerea ta, îi pot asigura omului succesul?
3. Alege dintre aceste calităţi pe acelea, pe care ai dori
să le dezvolţi pentru sine: capacitatea de a munci, dorinţa
de a obţine cunoştinţe, perseverenţa, responsabilitatea.
Alcătuiţi în clasă o mică bibliotecă de cărţi, care povestesc
despre viaţa oamenilor renumiţi. Faceţi schimb de cărţi.
Citind cărţile, atrageţi atenţia la legătura dintre capacitatea
acestor oameni de a munci şi realizările lor.
?
?
?
?
?
31
NEHAILO
Poveste populară ucraineană
Trăia odată un om, care era cunoscut în satul său sub nume-
le Nehailo.
Cineva dintre rude i-a lăsat drept moştenire o grădină frumoa-
să, unde creşteau diferiţi copaci şi viţă-de-vie. Într-o primăvară
se duce omul nostru să vadă ce mai trebuie să facă pe acolo.
S-a uitat în jur şi a zis:
– Mâine voi lua o sapă şi voi tăia toată iarba, este cam mare.
Şi a plecat acasă.
În acea grădină îşi găsise loc o vulpe, care avea şi câţiva puişori
mici. Vulpişoarele, auzind despre intenţiile lui Nehailo, s-au speri-
at mult. Când veni vulpea bătrână, acestea au început să plângă:
– Mămică, a fost aici un om şi a spus că mâine vine cu o sapă
şi taie toată iarba. Hai sa fugim de aici!
32
Vulpea-mamă le linişti:
– Calmaţi-vă. Acela e proprietarul grădinii. Îl cunosc bine. Nu
va veni degrabă.
A trecut mult timp. Într-una din zile, vine Nehailo cu o sapă.
Priveşte în jur – buruienele crescură până la brâu. S-a scărpi-
nat el la ceafă:
– Eh, aici nu voi face nimic cu sapa. Mă duc acasă să iau
coasa.
Auzind una ca asta, puii de vulpe scânciră din nou către ma-
mă-sa:
– Mămică! Hai să fugim de-aici. Azi a fost iar acel om. S-a
dus acasă să ia coasa, ne va tăia pe toţi.
– Jucaţi-vă şi nu vă temeţi de nimic, le spuse vulpea bătrână.
Au trecut încă trei luni. Vine omul nostru deja cu coasa. A
încercat să cosească, dar... înzadar. Se gândi Nehailo un pic
şi zise:
– Voi da foc acestor buruiene. Mă duc acasă să iau chibrituri.
– Acum trebuie să fugim, spuse vulpea bătrână. Aceasta o
va face precis.
1. Povesteşte despre caracterul lui Nehailo. Cum crezi, de
ce oamenii l-au poreclit astfel? 2. Ce putem spune des-
pre Nehailo? Cum era el: muncitor sau leneş, gospodar
sau nu avea grijă de nimic, responsabil sau indiferent?
3. Povesteşte despre comportarea vulpii-mamă. De ce în
fnalul poveştii vulpea bătrână a decis să fugă împreună
cu puişorii?
Din înţelepciunea populară:

Vorbeşte mai puţin şi fă mai mult.

Lucrul va vorbi singur despre sine.
?
?
?
33
VREI SĂ FII FERICIT,
NU FI LENEŞ
Ai înţeles deja că, pentru a obţine ce-
va în viaţă, trebuie să fii muncitor şi perseverent.
Se întâmplă câte odată că nu ai poftă să faci lecţiile. Şi atunci
apar treptat probleme la şcoală şi îţi vine greu să recuperezi
ceea ce ai pierdut.
De aceea, trebuie să lucrezi în fecare zi, nu lăsa pentru mâi-
ne ceea ce poţi să faci astăzi.
„POVEŢELE” CNEAZULUI MONOMAH
În timpuri mai vechi pământurile ucrainene erau conduse de
cneazul de Kyiv, Volodymyr Monomah.
Cneazul le-a lăsat copiilor săi cunoscutele „Poveţe”. Acestea
conţin sfaturi utile cum trebuie să trăieşti, să munceşti, să te
comporţi printre oameni. „Poveţele” lui Monomah nu şi-au pier-
dut însemnătatea nici în zilele noastre.
34 34
„Poveţele” au fost traduse în multe limbi ale lumii. În ele sunt
astfel de rânduri:
„Ce ştiţi, nu trebuie să uitaţi, iar ceea ce nu ştiţi – trebuie să
învăţaţi precum tatăl meu, stând acasă, cunoştea cinci limbi.
De aceea, se bucura de respect în alte ţări. Lenea este mama
tuturor relelor: ceea ce ai ştiut, ai să uiţi, iar ceea ce nu ai ştiut,
n-ai să mai înveţi”.
Mic dicţionar explicativ
Poveţe – sfaturi, învăţăminte.
Gândeşte-te cum poate f caracterizat posesorul zilnicului tău:
• lucrează insistent;
• nu face nimic nici la lecţii, nici acasă;
• speră că astăzi nu va f chemat la tablă.
1. Cugetaţi ce s-ar întâmpla dacă:
• toţi ar f leneşi;
• toţi ar f nerespectuoşi;
• nimeni nu ar dori să înveţe.
2. Discutaţi, mai întâi cu vecinul de bancă, iar apoi
şi cu întreaga clasă, cum te poţi debarasa de lene.
Alegeţi câteva îmbinări de cuvinte pentru tema lecţiei. Îm-
părţiţi o foaie mare de hârtie în două părţi. Pe una scrieţi
îmbinările despre avantajele omului muncitor (spre exem-
plu: O muncă mică este mai bună decât o lene mare),
pe cealaltă (La omul leneş e sărbătoare în fecare zi).
Întocmeşte, cu ajutorul părinţilor, regulile tale pentru obţi-
nerea succesului în viaţă.
?
?
?
?
?
?
35
OMUL PRINTRE OAMENI
FAMILIA TA. ARBORELE GENEALOGIC
Examinează arborele genealogic din acest desen. În el sunt
arătate familia şi neamul.
36
Fiecare dintre noi are multe rude, care au trăit cândva şi care
trăiesc în prezent.
Rudele, care trăiesc în prezent sunt oamenii apropiaţi ţie –
buneii şi bunicile, fraţii şi surorile, unchii şi mătuşile. Iar rudele
mai îndepărtate – sunt părinţii bunicii şi bunelului, adică stră-
bunicele şi străbunicii tăi.
Roagă-i pe părinţi să-ţi povestească despre strămoşii tăi,
despre rudele mai apropiate şi mai îndepărtate.
Familia este un grup de rude apropiate. Ea se compune din
soţ, soţie, copii şi alte rude, care locuiesc împreună.
Dar din cine este compusă familia ta? Povesteşte despre ea.
Desenează arborele tău genealogic.
Mic dicţionar explicativ
Genealogie – succesiunea generaţiilor dintr-un neam.
Neam – generaţii care provin de la un strămoş.
1. Ce fel de lucruri vechi se păstrează în familia ta? 2.
Examinează cu atenţie fotografile vechi din familie. Prin ce
îţi sunt interesante? Cunoşti toţi oamenii, care sunt redaţi în
aceste fotografi? 3. Cine este pentru tine: tatăl tatălui tău,
tatăl bunelului tău, mama mamei tale, mama bunicii tale?
Afă de la părinţi de ce te-au numit astfel. Cine din rude-
le tale poartă un prenume asemănător? Amintirea despre
care dintre rudele îndepărtate se păstrează în familia ta?
Adu la şcoală albumele familiei tale. Alcătuieşte, împreună
cu colegii de clasă, o expoziţie. Faceţi schimb de impresii.
?
?
?
?
?
37
NEAMUL, FAMILIA, RUDELE
Un băieţel a fost întrebat cum se numeşte bunică-sa. Însă,
el nu ştia.
– Dar cum îl chemi tu pe bunicul tău?
– Bunele, dă-mi puţină miere.
Este de râs şi nu chiar. La drept vorbind, e regretabil că exis-
tă asemenea băieţi. Poate că ei au uitat cum îi cheamă pe
mama şi pe tata.
Copiii ascultători îşi cunosc neamul: părinţii, buneii, străbuni-
cii, stră-străbunicii. Ei au albume de familie, în care sunt inclu-
se fotografi ale tuturor rudelor şi un cuvânt bun despre feca-
re. Aceştia şi constituie arborele genealogic. Acest arbore are
rădăcini adânci şi multe ramuri, fecare ramură reprezentând
câte un membru al neamului. Cu cât sunt mai adânci rădăci-
nile acestui arbore, cu atât mai puternic este neamul acela pe
pământ.
Dar ce fel de rădăcini are arborele genealogic al familiei tale?
După Dmytro Cerednycenko
38
Cugetă de ce se spune astfel: „Neamul trebuie să-şi cu-
noască rădăcinile”.
Realizaţi un colaj de desene al arborelui genealogic al
neamului, realizate de către colegii de clasă. Alegeţi de-
senul, pe care este redat arborele genealogic cu cele mai
multe ramuri. Autorul acestui desen cunoaşte mai mult
despre sine şi despre rădăcinile sale.
Dacă arborele genealogic de pe desenul tău nu este chiar atât
de rămuros, ia-l acasă şi defnitivează-l împreună cu părinţii.
BĂTRÂNUL
Acesta este un cuvânt foarte vechi. Bătrân înseamnă sigur,
care stă bine pe picioare.
Haideţi dar să-i respectăm pe oamenii în vârstă – ei sunt
înţelepţi şi de nădejde. Să nu uităm că şi noi vom f cândva bă-
trâni şi ar f bine să fm la fel ca ei – care stau sigur pe picioare.
Bunicii şi bunicile trebuie să aibă cel mai de cinste loc în ori-
ce familie.
Uitaţi-vă ce atitudine au oamenii în vârstă faţă de lumea în-
conjurătoare, ce aprobă şi ce condamnă ei. Mintea lor este
înţelepciunea şi experienţa poporului.
Povesteşte despre bunicul sau despre bunica ta. Ce preferi
să faci împreună cu ei? Ce fel de talent sau măiestrie
ţi-au transmis?
Faceţi schimb de istorioare despre cazurile când şi în
ce mod oamenii în vârstă v-au ajutat să evitaţi nişte
evenimente neplăcute.
?
?
?
?
?
?
?
?
?
39
CÂND ÎN CASĂ E ORDINE...
La un gospodar bun în casă e ordine. Ordine înseamnă când
în familie e linişte, ea are de toate, toţi ştiu ce şi când au de
făcut, cine şi cui trebuie să dea ascultare, pentru ce poartă
răspundere în faţa familiei. Toate se fac la timpul potrivit şi cum
se cuvine. Dacă se întâmplă ceva ieşit din comun, cei mai mari
din familie sau toţi membrii ei încearcă să clarifce situaţia: cum
şi ce trebuie de făcut.
Când în casă e ordine, familia trăieşte în prietenie, fericire şi
bucurie. Casa aceasta este respectată de toţi. Dacă în casă nu
este ordine, toţi se simt rău.
1. Pentru ce răspunzi tu în faţa familiei? 2. Cum
crezi, când familia trăieşte fericit?
?
?
?
Din înţelepciunea populară:

Cine nu şi-a cunoscut de mic buneii, acela n-a ştiut
de bine-n lume.

Ce vei semăna în tinereţe, aceea vei culege la bătrâneţe.

Respectă-i pe oamenii bătrâni ca pe proprii părinţi.
40
OBLIGAŢIILE ÎN FAMILIE
* * *
Lesia, Tolia şi Volodea
Se plângeau pe soarta lor:
Lesia zice: „Vai, ce viaţă!
Cât de greu e să trăieşti,
Să asculţi de mamă, tată,
Pe toate să le prieşti.
Tolia bietul tot se plânge,
Vărsându-şi al său amar:
„Iar sora micuţă plânge
Cu ce pot s-o liniştesc
Nu mai am nici un habar”.
Şi Volodia cu-a lui jale:
„Trebuie forile să le ud
Tustrei cât e ziua de mare
Tot au treabă, tot se plâng.
Vasyl Symonenko
41
1. Au, oare, dreptate băieţii? 2. Spuneţi şi tu părerea
despre plângerile lor. 3. Care sunt angajamentele tale
în familie? 4. Citeşte rândurile de mai jos şi continuă
lista lucrurilor pe care le poţi face
A servi la masă; a spăla vesela; a lustrui încălţămintea; a învârti nişte
şuruburi; a curăţa pridvorul de zăpadă; a hrăni găinile şi iepurii; a îngriji
câinele; a spăla ciorapii.
1. Scrieţi pe tablă acele angajamente, pe care le îndepli-
neşte majoritatea dintre voi, şi cele, pe care le-au numit
doar unii elevi. 2. Determinaţi ce fel de angajamente va
trebuie să îndeplinească începând cu ziua de astăzi fe-
care dintre voi.
Din înţelepciunea populară:

Pentru omul leneş fecare zi e sărbătoare.

Lenea este mai rea decât boala.

Fără treabă şi puterea scade.
IVASYK
Într-o casă sub soare, între teii rămuroşi, trăia, împreună cu
mama şi tata, un băieţel pe nume Ivasyk. Era un băiat cumin-
te şi ascultător. Cum se trezea dimineaţa, imediat dădea de
mâncare pisicii şi hrănea peştişorii. Se uita dacă toate lucrurile
sale sunt la locul lor, deoarece prefera să le ia pe toate de la
început şi nu de la capăt. Citea câte o carte, învăţa pe de rost
o poezie, le ajuta părinţilor la treburi prin gospodărie. Atunci
când ieşea la plimbare, îşi pieptăna cu grijă părul blond. Părin-
ţii nu încetau să-l admire: „Ce copil ascultător avem!”.
Într-o zi, însă, cu Ivasyk s-a întâmplat ceva neobişnuit. Dimi-
neaţa părinţii îl ştiau de obicei că se trezeşte singur.
?
?
?
?
42
– Ivasyk, mergi de o ajută pe mama, îi zise tata.
Soarele era deja spre amiază, dar peştişorii lui dragi încă
n-au mâncat şi nici pisica n-a fost la plimbare.
Nu mai vroia Ivasyk să se îmbrace rapid, să se spele cu pof-
tă până la brâu, ba le-a mai spus părinţilor: „Mai mult nu vreau
să mă frezez!”.
– Ivasyk, e timpul să mergi la culcare, îi zise mama.
– Nu vreau să dorm, mormăi băiatul, legându-i ochii pisicii cu
o năframă.
De unde i-a mai venit în cap dorinţa că ar vrea ca vara să
ningă. Şi aşa la toate rugăminţile părinţilor răspundea cu un
singur cuvânt: „Nu!”.
Părinţii umblau îngrijoraţi auzind de fecare dată acel „Nu!”
apăsat. Unde-o f copilul nostru de altă dată, se întrebau ne-
dumeriţi.
Într-una din zile tatăl zise către mama:
– Pe semne cineva ni l-a schimbat pe Ivasyk al nostru cu
acest băiat leneş. Hai să-l căutăm pe băiatul nostru cuminte şi
ascultător. Hai şi tu cu noi, copil străin, zise către Ivasyk. O să-i
căutăm pe părinţii tăi şi casa unde ai trăit până acum.
– Sunt copilul vostru, exclamă Ivasyk.
– Nu se poate, răspunse mama. Copilul nostru e cuminte şi
ascultător. Cineva ni l-a schimbat pe tine.
Auzind Ivasyk acestea l-au podidit lacrimile.
– Nu vreau să trăiesc în altă casă. Îmi iubesc mult mama şi
tata. De aceea, vă rog să aşteptaţi măcar două zile. Dacă nu
puteţi două, măcar una. O să vă demonstrez că sunt copilul
vostru.
Svitlana Kuzmenko
43
1. Cum crezi, de ce s-au supărat părinţii lui Ivasyk? 2.
Scrie-i lui Ivasyk o scrisoare cu dorinţele tale. 3. Poves-
teşte în ce cazuri se supără părinţii tăi. Când le place
lor purtarea ta?
A TRĂI DUPĂ CUM ÎŢI DICTEAZĂ CONŞTIINŢA
Fiecare familie îşi are propriile reguli. Doar şi familiile sunt
diferite. Unele sunt mari, altele – mici, în unele familii tata este
sănătos şi puternic, în altele el este invalid (din păcate sunt
şi astfel de cazuri). Există, însă, familii fără un părinte. Cineva
ştie să facă de minune unele lucruri, altcineva – cu totul altele.
Toate acestea se iau în considerare atunci când
se stabilesc regulile. Ele, aceste reguli, nu sunt scri-
se nicăieri, dar toţi membrii familiei le cunosc.
?
?
?
44
Cineva găteşte de mâncare, cineva are grijă de copii, al-
ţii câştigă bani şi merg la magazin. Toţi vin după sfat la
părinte, al cărui cuvânt este decisiv.
Important este nu numai să se stabilească reguli, mai important
este ca ele să fe îndeplinite. Dar cum putem face acest lucru?
Foarte simplu. Trebuie să trăim după cum ne dictează conştiinţa
şi să nu fm indiferenţi faţă de ceea ce se întâmplă în jurul nostru.
Mic dicţionar explicativ
Indiferenţă – neinteres, nerespect faţă de viaţa altui om.
1. Alcătuieşte un lănţişor al dependenţei unui membru al
familiei de ceilalţi. 2. Cum înţelegi îmbinarea „A trăi după
cum îţi dictează conştiinţa”? 3. Găseşte în text cuvintele,
care conţin răspunsul la întrebarea: „Ce înseamnă a trăi
după cum îţi dictează conştiinţa?”
Din înţelepciunea populară:

Cine nu are conştiinţă, nu are nici ruşine.

Cine are conştiinţa curată, acela doarme liniştit.
?
?
?
45
AŞA VA FI CU DREPTATE
Mama plecă la magazin. Cum numai s-a închis uşa în urma
ei, fraţii au început să facă obrăznicii. Ba se băteau unul cu al-
tul, ba alergau în jurul mesei, aruncau cu mingea şi cu pernele.
Pe neprins de veste s-a întors mama de la magazin. Auzind
cum se deschide uşa, fratele mai mare s-a aşezat imediat pe
divan. Dar iată cel mai mic n-a observat cum a venit mama şi
continua să se joace cu perna. Aruncând-o a nimerit în lustră
şi a făcut-o ţăndări.
Mama s-a enervat şi l-a pus pe băiat în colţ. Fratele mai mare
se ridică de pe divan şi se puse alături de cel mic.
– De ce te-ai pus şi tu în colţ? – a întrebat mama.
– Aşa va f cu dreptate, a răspuns feciorul mai mare. Asta eu
am propus să aruncăm cu pernele.
Mama zâmbi şi-i strânse la piept cu căldură pe ambii feciori.
1. Cum crezi, de ce povestirea se intitulează anume ast-
fel? 2. Cum este, după părerea ta, fratele mai mare: res-
ponsabil, hâtru, binevoitor?
Povestiţi ce faceţi voi din cele expuse mai jos:
• Nu le cer părinţilor ceea ce ei nu-mi pot cumpăra.
• Fac cu stăruinţă temele pentru acasă.
• După ce vin de la magazin le întorc părinţilor restul banilor.
• De fecare dată vin, la chemarea părinţilor, să-i ajut prin gos-
podărie.
• Îi citesc câte o carte frăţiorului sau surioarei mai mici.
?
?
?
?
46
CALENDARUL DE FAMILIE
Pentru ca orice sărbătoare din familie să nu te găsească ne-
pregătit, întocmeşte-ţi un calendar. Notează-ţi în ele zilele de
naştere ale mamei, tatălui, bunicuţelor, buneilor, frăţiorului şi
surioarei.
E primit ca în aceste zile solemne cei sărbătoriţi să primeas-
că cadouri. Tu poţi să le pregăteşti de unul singur.
Un frumos cadou poate f o tablă de bucătărie, pe care să
poţi tăia pâine, caşcaval, peşte sau legume.
Din mai multe bucăţele de material pot f confecţionate mă-
nuşi de diferite culori. Ele vor f totdeauna de folos la bucătărie.
Este plăcut atunci când primeşti în dar un şerveţel cusut
sub formă de măr, foare, un arătător pentru o carte, o păpuşă
confecţionată din material de diferite culori etc.
Lecţiile de muncă şi de artă decorativă îţi vor ajuta neapărat
la confecţionarea unor astfel de cadouri.
47
Dar ce faci în ziua, în care la tine trebuie să vină cineva în
ospeţie? Îţi aştepţi oaspeţii în sală? Te îngrijorezi?
Ar f bine ca în această zi să-i ajuţi pe părinţi să facă ordine
prin locuinţă sau să pregătească masa de sărbătoare.
Poţi să te convingi! Torta sau mălaiul din magazin nu sunt
atât de gustoase precum acele, pe care le pregăteşti singur
sau împreună cu părinţii.
Găseşte răspunsul corect:
1. Pentru a face ordine în cameră mă folosesc de:
a) haine de lucru; b) haine de sărbătoare.
2. Mătur în cameră:
a) cu mătura uscată; b) cu mătura udă.
3. Aerisesc camera:
a) până a face curăţenie; b) în timp ce fac curăţenie.
Cu ajutorul părinţilor, alcătuiţi în clasă o carte cu reţe-
te de mâncăruri vechi, în care să descrieţi cum poate
fi pregătită coliva, caşa de grâu, plăcintele.
?
?
?
48
ŞCOALA
Şcoala este un lucru sfânt şi o speranţă pentru fecare popor.
La şcoală copilul învaţă nu numai să scrie, să citească, să so-
cotească, să gândească, să cunoască lumea înconjurătoare,
bogăţiile ştiinţei şi artei. La şcoală el învaţă cum să trăiască.
La şcoală tu studiezi cultura poporului tău. Cultura şi ţinuta
omului poate f caracterizată prin atitudinea lui faţă de şcoală.
După Vasyl Suhomlinski
CE ÎNVĂŢ EU LA ŞCOALĂ?
Ce învăţ eu la şcoală?
Ştiinţă, carte este multă:
Citim, scriem, desenăm,
Prin poveşti călătorim,
Lumea toată studiem.
Învăţăm a sădi plante,
copăcei, arbuşti, puieţi.
Dar mai mult în lumea asta
Vreau pe mine să mă-nţeleg.
De ce de gâşte mai am frică,
Pe prieteni sunt supărat,
De ce noaptea zbor prin vise,
De ce ziua mă vreau în înalt?
Maria Ciumarna
1. Completaţi lista ştiinţelor, care se studiază în
şcoală. Care din ele îţi place mai mult? 2. Dis-
cutaţi împreună cu colegii de clasă ce vrea să
înţeleagă fecare despre sine.
?
49
1. Studiază desenele. Cine este redat în ele? 2. Cine
doreşti să devii. Cugetă ce trebuie să faci şi să cunoşti
pentru aceasta?

Din înţelepciunea populară:

Celui cu carte îi aparţine lumina, iar celui fără de
carte – întunericul.

Ce nu va învăţa un copil, nu va ştie nici un om matur.

Dacă înt-o zi n-ai învăţat nimic, ziua întreagă e pier-
dută.
?
?
?
50
REGULILE DE BAZĂ ALE ELEVULUI
1. Ţine minte: exteriorul tău este cartea ta de vizi-
tă. De aceea, este important ca la şcoală să fii îmbrăcat
într-un stil adecvat. Şi coafura trebuie să fie într-un stil
adecvat (închipuie-ţi cum vor reacţiona colegii dacă vei
veni vopsit în albastru sau verde).
2. Atitudinea plină de respect este şi ea o carte de vizită a ta.
Trebuie să fm respectuoşi unul faţă de altul şi să ne salu-
tăm când ne întâlnim.
Trebuie să ne salutăm cu toţi oamenii maturi indiferent de
faptul dacă ne învaţă sau nu.
Trebuie să zâmbim şi să nu umblăm cu supărare pe faţă.
3. Comportarea şi disciplina.
Şcoala este cea de-a doua casă a noastră. De aceea nu
trebuie să facem murdărie, să aruncăm orice lucru pe podea.
În acest scop trebuie să ne folosim de coşurile pentru gunoi ca
oamenii civilizaţi.
Păstrează ceea ce a fost cumpărat cu ajutorul părinţilor.
Nu desena pe pereţi, pe standuri, pe tăbliţe etc.
Nu folosi în timpul lecţiei telefonul pentru a te distra.
La bucătărie strânge vesela după tine. Acolo trebuie să fe
comod pentru toţi.
 În timpul desfăşurării diferitelor acţiuni intră în sala de fes-
tivităţi fără palton sau giacă, ghiozdan sau mâncare. Nu râde
în voce.
Seara nu uita să verifci dacă toate cele necesare pentru
studii au fost puse în ghiozdan.
51

4. Limbajul, în care vorbim.
Nu ridica vocea şi nu striga.
Discută fără strigăte cu semenii şi cu cei maturi.
Respectă aceste reguli simple şi vei vedea, cu timpul, ce ati-
tudine plină de respect vor avea faţă de tine prietenii şi profe-
sorii. Ţine minte că viaţa ta şcolară este un mic pas spre lumea
celor maturi, în care ar trebui să ajungi bine instruit şi educat.
Încercaţi să desenaţi aceste reguli pe un placat. Comple-
taţi-le treptat cu reguli, care vi se par deosebit de impor-
tante pentru ca viaţa voastră şcolară să nu fe umbrită de
unele probleme neplăcute.
?
?
52
LINIŞTE, VĂ ROG PE TOŢI!
Mulţi elevi în clasa noastră
Sunt la număr patruzeci,
Linişte vor toţi să fe,
Dar şi joacă, veselie.
Profesorul nostru strigă:
Linişte! Vă rog pe toţi!
Dar, al lui apel ajunge
Pentru-o clipă şi din nou
Strigăte şi veselie
Între fetiţe şi băieţi.
Iar se-aude până-n stradă:
Linişte! Vă rog pe toţi!
Evghen Bandurenko
1. Cum crezi, vor copiii să fe linişte? Argumentează-ţi pă-
rerea. 2. Povesteşte când şi în ce mod cereţi să fe linişte
în clasă? 3. Ce reguli de comportare trebuie respectate în
şcoală în timpul recreaţiei?
?
?
?
53
Discutaţi ce trebuie să faceţi atunci când: a sunat la lecţie;
aţi întârziat la lecţie; aţi uitat să luaţi cu sine creioanele
la lecţia de desen; doreşti să-l ajuţi pe colegul, care a
ieşit la tablă.
AI GRIJĂ CUM STAI ÎN BANCĂ
Andrii şi Saşko merg împreună la şcoală. Ambii stau
într-o bancă. Foarte des cei doi colegi privesc împreună
emisiuni la televizor.
Andrii stă drept în bancă, iar Saşko preferă să se încline într-o parte.
Poate, oare, masa ori banca să fe un duşman pentru
elev? Evident că poate dacă nu vei sta corect în bancă. Cu
timpul se dereglează oasele. Atrage atenţia prietenilor sau
colegilor de clasă atunci când ei nu stau corect în bancă.
1. Priveşte desenele. Ce reguli nu a respectat Saşko? Ce
sfat ai putea să-i dai? 2. Cu cine te asemeni – cu Andrii
sau cu Saşko? De ce crezi astfel?
?
?
?
?
54
* * *
Stă băiatul ziua-ntreagă
Fără treabă şi gândeşte:
De ce n-am plecat la şcoală?
Iar prin pat se tăvăleşte.
Lecţiile nepregătite,
Chetele nelustruite,
Câinele e însetat
şi pisica-nfometată
iată-aşa - cu-aceste gânduri
îi trecură ziua toată.
N-a cinat măcar căci patul
l-aştepta. Dar... se trezi
avu un vis ciudat că cică
toată ziua el munci.
După Ivan Svitlycinyi
1. Povesteşte despre visul pe care l-a avut băiatul. 2.
Cum ar suna aceste versuri dacă ar f despre un băiat
muncitor? Fă unele schimbări în poezie.
?
?
?
55
Citiţi şi completaţi regulile de lucru în comun.
• Să-ţi expui părerea pe rând şi să nu-l întrerupi pe cel ce vor-
beşte.
• Să te abţii de la aprecieri şi insinuări.
• Să încerci să ajungi la un numitor comun.
• Dacă rolurile au fost împărţite, să-l îndeplineşti doar pe al tău.
• Să conveniţi cine va vorbi primul.
Îndepliniţi pe grupe proiectul „Istoria şcolii mele”.
PROIECTUL „ISTORIA ŞCOLII MELE”
Scopul: colectarea materialelor despre istoria şcolii pe
care să le aduceţi la cunoştinţa elevilor.
Planul realizării proiectului
1. Discutaţi cu colegii de clasă despre scopul proiectului şi
creaţi grupele de participanţi la el.
2. Trasaţi sarcinile, pe care urmează să le îndepliniţi (aduna-
rea informaţiilor despre înfinţarea şcolii, despre primii profesori
şi elevi, care au devenit mândria acestei şcoli, realizarea unor
interviuri cu profesorii şcolii, cu elevii şi părinţii lor, realizarea
unor albume şi expoziţii de fotografi).
3. Conveniţi unde veţi căuta materialele necesare.
4. Întocmiţi planul de lucru.
5. Distribuiţi atribuţiile între participanţii la proiect.
6. Adunaţi materialele necesare şi selectaţi-le pe cele mai
interesante.
7. Întocmiţi proiectul.
?
?
?
56
8. Pregătiţi-vă de prezentarea propriei lucrări (invitaţi oas-
peţi, gândiţi-vă la planul discursului, elaboraţi mici programe).
9. Prezentaţi proiectul vostru în faţa oaspeţilor.
10. Daţi o apreciere activităţii desfăşurate de către partici-
panţii la proiect.
REGULILE DE CONDUITĂ
Oamenii se deosebesc între ei nu numai la exterior, ci şi prin
atitudinea lor faţă de cei cunoscuţi şi apropiaţi, dar şi faţă de
oamenii necunoscuţi. Conduita este capacitatea de a ne com-
porta în conformitate cu regulile unanim recunoscute.
Priveşte desenele. Spune-ţi părerea despre fecare
dintre copii.
?
?
?
57
Discutaţi răspunsurile la următoarele întrebări:
• Ce trebuie să facem înainte de a intra într-o casă sau într-un
apartament străin?
• În ce ordine pasagerii trebuie să intre în autobuz?
• Trebuie, oare, să ne scoatem căciula atunci când intrăm în biserică,
bibliotecă, teatru, în ospeţie la prieteni sau atunci când ne aşezăm la
masă?
• Ce trebuie să facem cu hârtia de la bomboane sau cu resturile de la
un măr?
• Se poate, oare, să-i arăţi unei fetiţe limba sau s-o tragi de cosiţe?
ORAŞ ANAPODA
... Era odată pe lume un oraş. Toţi locuitorii lui erau
afectaţi de o boală straşnică – toţi erau nepoliticoşi.
Atunci când se întâlneau, nu se salutau unii cu alţii.
Luându-şi rămas bun, nu spuneau nicicând „La Revedere”
sau „Numai bine”.
La masă vorbeau cu gura plină, îşi întindeau picioarele.
În acel oraş, cei mai puternici îi ofensau pe cei mai slabi. În
transport copiii nu cedau locul oamenilor în vârstă.
Băieţii le împingeau pe fete fără să-şi ceară scuze, intrau
primii pe uşă.
Era un oraş foarte rău, un oraş anapoda!
1. Încearcă să descrii un oraş al oamenilor politicoşi şi un
oraş al celor nepoliticoşi. În care dintre cele două oraşe
ai dori să locuieşti? 2. Citeşte sfaturile, pe care le dau
copiilor, locuitorii celor două oraşe. Alege sfaturile, pe care
le consideri bune. Argumentează-ţi părerea.
?
?
?
?
58
SFATURILE LOCUITORILOR
ORAŞULUI POLITICOS
 Încearcă să-i asculţi cu atenţie pe alţii.
 Fiecare om merită tot respectul.
 Nu sta indiferent, ci ajută-i pe cei din jur, nu te lăuda, ci
dovedeşte prin fapte concrete, nu te certa, ci încearcă să-l
convingi pe interlocutor.
 Ajută-i pe alţii dacă vrei să fi ajutat.
 Nu te intimida dacă cineva este mai bun decât tine. În-
cearcă să obţii singur succese.
SFATURILE LOCUITORILOR
ORAŞULUI NEPOLITICOS
 Drege-ţi vocea: strigă la cei apropiaţi şi la cei care nu pot
să strige la tine.
 Pune-te mai presus de toate chiar şi mai presus de gâşte.
 Votează în favoarea ta cu ambele mâini.
 Ceartă-te liber cu cei mai slabi decât tine.
 Fii exemplu pentru alţii: pentru aceasta laudă-te prin toate
metodele posibile.
Cum credeţi, de ce omul politicos nu-i va obijdui şi nu-i
va minţi nicicând pe alţii, nu se va lăuda pe sine?
Din înţelepciunea populară:

Ia de la alţii totul ce este bun, iar răul evită-l.

Rana se vindecă, iar vorba rea – niciodată.

Laudă-te nu prin rudele tale, ci prin faptele săvâr-
şite.
?
59
MOTANUL EDUCAT
Prin oraş el se plimba
Şi cu toţi se saluta.
Şi pe cine întâlnea
Câte-un „Miau!” îi dăruia.
Auzea el drept răspuns
Un frumos cuvânt: „Salut!”.
Iată elefantul vine
Se-nchină cu „Ziua bună!”.
Zebra se opri în loc
Şi se salută „Noroc!”.
Iar cocoşul pintenat –
„Cu-cu-ri-gu! Ce mai faci?”.
Vaca cu al ei viţel
„Cum te simţi?” – îl întrebă.
60
Rândunele-n stol trecură
„Totu-i bine?” – murmurară.
Leul drumul când trecea
Tot cu el se saluta.
Măgăruşul drept bineţe
Puse cuşma pe-o ureche.
Ce motan politicos!
Face să înveţi şi tu
Maniere, comportare
Cum motanul o făcu.
Volodymyr Verhoveni
Mic dicţionar explicativ
Manierat – respectuos, politicos, educat (în conduită).
Faceţi un concurs cine cunoaşte mai multe cuvinte de
politeţe. Pe cel învingător decoraţi-l cu menţiunea „Copil
de aur” şi înmânaţi-i o ilustraţie cu dorinţele voastre.
CĂTRE CINE „TU”, IAR CĂTRE CINE „DUMNEAVOASTRĂ”
Ţine minte: către oamenii mai în vârstă decât tine, către persoane-
le necunoscute, trebuie neapărat să te adresezi „Dumneavoastră”.
Dacă acasă e primit să te adresezi „Tu” către părinţi, bunel şi
bunică, atunci respectă această manieră. Însă, din timpuri stră-
vechi copiii se adresau părinţilor cu cuvântul „Dumneata”. În fa-
miliile moderne, de asemenea, e prezentă o astfel de adresare.
1. Cum te adresezi părinţilor? Dar prietenii tăi? 2. Cum se
adresează părinţii tăi către părinţii lor? Cum te adresezi
tu către bunici?
?
?
?
?
61
CUM TREBUIE SĂ NE SALUTĂM?
Unde nu ar veni un om politicos – la şcoală, acasă,
în ospeţie, se va saluta. Şi ce e principalul – el va face
întotdeauna acest lucru primul.
Cunoaştem mai multe forme de bineţe frumoase începând
cu „Bună dimineaţa” şi terminând cu „Noapte bună”. Acestea
se pot schimba pe parcursul zilei şi, ce este interesant – ni-
ciodată nu ne vom sătura de ele. Prietenilor sau colegilor le
putem spune simplu: „Salut!” sau „Cu bine!”. Cu cei în vârstă
nu ne putem saluta astfel şi nici nu ne putem lua rămas bun
de la ei.
Omul politicos se salută cu toţi cunoscuţii. În oraş, desigur,
nu-l vom saluta pe orice trecător. Dar în sat, unde toţi se cu-
nosc, trebuie să dăm bineţe la fecare om.
Dacă ai observat de departe un cunoscut, nu trebuie
să strigi din geam sau aşa ca să audă toată strada. Poţi
să-i faci din mână ori să-ţi scoţi căciula, să te închini în
dependenţă de persoana, pe care doreşti s-o saluţi.
62
A nu te saluta cu cineva este un gest nepoliticos, iar
a nu răspunde la bineţe este un semn de proastă educaţie.
Nu uita că nu te poţi saluta stând, trebuie neapărat să te ri-
dici.
Atunci când profesorul intră în clasă, ridică-te fără să faci
zgomot.
Dacă în odaie sunt mulţi oameni, închină-te fără să spui ni-
mic. Astfel le vei da bineţe tuturor dintr-odată. Tot în aşa fel poţi
să te saluţi când, dând bineţe în glas, poţi să-l abaţi pe cineva,
să zicem în sala de lectură.
Foloseşte cuvinte politicoase: „Bună dimineaţa”, „Bună ziua”,
„Bună seara”, „Numai bine”, „Sănătate”, „La revedere”, „Noap-
te bună”, „Să vă dea Domnul sănătate”, „Rămâneţi sănătoşi”.
Nu se admite să doreşti cuiva sănătate, o zi bună cu o faţă
acră sau indiferentă. Cuvintele de bineţe trebuie rostite cu o
expresie frumoasă pe faţă.
Te-ai gândit vreodată ce cred oamenii despre tine: eşti
blând sau dur, atent sau indiferent, politicos sau nepoli-
ticos?
Uniţi-vă în perechi. Discutaţi despre regulile de folosire
a telefonului.
• La începutul convorbirii urmează să vă prezentaţi.
• Nu se poate să întrebi imediat, cu cine stai de vorbă.
• Trebuie să vorbeşti simplu şi clar.
• Nu este de dorit să dai telefon până la ora 9 dimineaţa şi după ora 22
seara.
Cu ajutorul celor maturi elaboraţi regulile de folosire a
telefonului mobil în locurile publice. Desenaţi un placat
corespunzător, care-l puteţi atârna în holul şcolii.
?
?
?
?
63
CUM TREBUIE SĂ NE COMPORTĂM ÎN LOCURILE PUBLICE?
Pe uşa Catedralei Arhanghelului Mihail cu Cupole de
Aur din Kyiv stă o tăbliţă cu următoarea inscripţie: „Vă
rugăm să vă comportaţi în interiorul bisericii conform sfn-
ţeniei locului, îndeosebi în timpul serviciului divin”.
Cum credeţi, de ce vizitatorii bisericii au fost rugaţi să se
comporte astfel? Ce reguli trebuie respectate în moschee,
sinagogă, muzeu, în sălile de lectură şi de expoziţii?
Ştiai, oare, că?
Potrivit tradiţiei creştine, femeile intră în biserică cu capul
acoperit, iar bărbaţii – cu capul descoperit. În biserică nu se
admite să intri cu îngheţată sau cu baloane de aer.
1. Care din locurile enumerate mai jos pot fi con-
siderate publice şi care – nu? Explicaţi de ce?
Bibliotecă, biserică, cinematograf, dormitor, tramvai,
metrou, bucătărie.
2. Priveşte desenul. Ce reguli au încălcat copiii în bibliotecă?
?
?
?
?
PĂSTRAŢI LINIŞTEA!
64
ÎMPĂRĂŢIA CIUDATĂ
O poveste-ţi spun eu ţie
De-o ciudată-mpărăţie
Vecinii regi s-au supărat
Şi cu război asupra-i au plecat.
Pe străzi năvalnic înaintau
cavaleri călări pe cai.
La o prăvălie că se opriră
Şi complet o jefuiră.
Vânzătorul cum văzu
La pământ bolnav căzu.
În tramvai ei au intrat
Pe bătrâni i-au ridicat.
I-au bătut, i-au insultat
În cafenele cu scandal intrau
În stânga şi-n dreapta totul furau.
Stăpânii de frică-o luară la fugă
Şi veniră-abia peste-o săptămână.
Mai apoi, după cum e primit în poveste,
Scuzele-ncepură să curgă şuvoi,
Străinii se dumeriră că faptele-s rele
Fiind pedepsiţi după-al lor obicei.
Nu prin bătaie, nu prin silă,
ci-nvăţaţi o săptămână, o lună
să spună cvintele magice:
„Iertaţi-mă”, „Mulţumesc”,
„Vă rog frumos”.
65
Poate că povestea ar fi avut un sfârşit
Dacă ieri nu aş f întâlnit,
Un om ciudat, din cea împărăţie,
Ce fără sfală, fără ruşine
Cuvinte urâte, de-ocară
Spunea la o lume întreagă.
Mai sunt şi acum pe la noi indivizi
Ce fără ruşine-şi trăiesc viaţa toată.
Dar cum ar putea f altfel, dacă ei
Nu au „cei şapte ani de acasă”.
Galyna Malyk
1. Încercaţi să citiţi această poveste după personaje.
2. Cugetaţi cum ar trebui să sune cuvintele eroilor
acestei poveşti. Scrieţi aceste cuvinte pe tablă.
?
„Iertaţi-mă”
„Mulţumesc”
„Vă rog frumos”
66
CE ESTE MAI DULCE ŞI CE ESTE MAI AMAR
– Ce este mai dulce în lume? –
am întrebat într-o zi.
– Să dormi cât îţi vine, pe săturate,
mi-au răspuns în glas nişte copii.
Alţii îmi strigă:
– Nu, nu!
Mai dulci sunt bomboanele!
Iar eu, dragii mei, vă spun chiar acum
Mai dulci în lumea aceasta
Cuvintele bune şi sincere sunt.
– Ce este mai amar pe lume? -
am reuşit doar atât să întreb.
– Pelinul, poamele acre! -
a zis cineva.
Iar eu vă spun acum
ca să ştiţi:
Nimic, nicăieri mai amar
în lumea aceasta
decât cuvintele dure nu e.
Rauf Galipov
Propune propria variantă – ce este mai dulce şi ce
ste mai amar.
?
?
?
67
PRIETENII
Oleg şi Saşko sunt prieteni. Toate cele le fac îm-
preună. Odată când Oleg s-a îmbolnăvit, Saşko a vrut şi
el să se îmbolnăvească pentru a demonstra că este un
prieten adevărat.
Când Saşko în loc să meargă la şcoală a plecat la cinema,
Oleg a fost alături de el.
Într-o zi, cei doi prieteni au adus în clasă o pisică. Când învă-
ţătoarea i-a întrebat cui i-a venit prin minte această idee, Oleg
a zis:
– A adus-o Saşko.
Saşko, la rândul său, a dat vina pe Oleg.
Cum crezi, au fost, oare, cei doi băieţi prieteni adevăraţi?
Argumentează-ţi răspunsul.
Uniţi-vă în perechi şi continuaţi pe rând propoziţiile de mai jos.
• Îmi place atunci când tu...
• Îţi doresc...
• Vreau, împreună cu tine, să ...
?
?
?
?
68
Organizaţi în clasă o „Сăsuţă a împăcării”.
E clar că ar f mai bine să-ţi ceri scuze în faţa unui coleg pri -
vindu-l drept în ochi. Dar poţi să arunci o mică scrisorică în
„Сăsuţa împăcării”.
ÎN GLUMĂ ŞI ÎN SERIOS
Există câteva modalităţi de a-ţi pierde prietenul.
1. Să-l grăbeşti atunci când singur este grăbit.
2. Să-l întrerupi atunci când el vorbeşte.
3. Să râzi tare atunci când el îşi spune părerea despre o
emisiune vizionată ieri la televizor. Poţi să-i faci o aluzie că nu
aştepţi de la el ceva interesant şi că ceea ce spune este ştiut
de fecare.
4. Să-l întrerupi atunci când povesteşte pasionat despre vi-
sele şi dorinţele sale.
5 Să faci glume pe seama lui atunci când sunt prezenţi mai
mulţi.
6. Să-l contrazici la orice pas şi cu orice ocazie.
7. Să-l înveţi şi să-l critici de faţă cu cineva ...
Iată că ai rămas de unul singur. Ai înţeles, probabil, cât de
rău e să nu ai prieten.
Hai să vorbim serios. Mai întâi de toate, ar f bine să te
gândeşti cum poţi să-ţi găseşti un prieten. Trebuie să iei în
?
?
Din înţelepciunea populară:

Prietenia, frăţia sunt mai de preţ decât bogăţia.

Poţi să nu ai o sută de bani, mai bine e să ai o
sută de prieteni.

Prietenul bun la nevoie se cunoaşte.
69
calcul un moment: pe cât de repede îţi vei găsi noi prieteni,
pe atât de repede ei vor deveni prieteni vechi şi devotaţi.
Nu aştepta când cineva se va interesa de tine, ci singur atra-
ge atenţia cuiva. Doar unica modalitate de a-ţi găsi un prieten
este ca singur să fi un prieten devotat şi să ai grijă de prietenii
tăi.
După Ian Kamycek
1. Ce reguli sub formă de glume ar putea f adăugate
la această listă? 2. Povesteşte ceva despre prietenul tău
(prietena ta). 3. Îţi poţi aminti acum un caz când prietenia
voastră ţi-a fost de mare folos?
În ce fel de jocuri nu te poţi descurca fără prieteni?
Care sunt jocurile preferate ale majorităţii colegilor tăi
de clasă? Treci lista lor pe tablă sau pe un placat.
Organizaţi un joc cu genericul „Ochelarii fermecaţi”. De sub lenti-
lele lor poţi vedea numai ceea ce este bun. Transmiţându-i dintr-o
mână în alta, spuneţi ce vedeţi bun la elevul sau la eleva de alături.
?
?
?
?
70
VIRTUŢIILE OMENEŞTI
OMUL POLITICOS
Pentru ca în familie să domnească buna înţelegere,
pentru ca să fe mai uşor să lucreze în grup, oamenii
trebuie să fe politicoşi şi atenţi unul cu altul. Nu uitaţi să
folosiţi cât mai des următoarele cuvinte şi îmbinări: „Îmi cer
scuze că te-am deranjat”, „Mulţumesc”, „Te rog frumos”,
„Dacă se poate”, „Permiteţi-mi să vă ajut” şi vei vedea că
atmosfera şi dispoziţia oamenilor din jur se va schimba în
sens pozitiv.
Probabil că ai observat că răul şi indiferenţa nu i-au ajutat ni-
ciodată nimănui să obţină cele dorite. Drept răspuns la cuvin-
tele dure, auzi, de asemenea, cuvinte dure, atunci când strigi,
ţi se răspunde cu strigăt.
Atunci când te aprinzi, îi faci şi pe ceilalţi să-şi verse
emoţiile. Atunci când strângi pumnii, ei se strâng şi la cel
cu care te cerţi.
71
Crezi că aceasta se întâmplă fără nici un motiv? Nu. Cuvin-
tele tale dure sunt un temei dintre cele mai serioase.
Să zicem că tu nu ai vrut să dai frâu emoţiilor şi furiei, ai vrut
să fe politicos şi cât se poate de atent. Perfect! Dar ce trebu-
ie să facem pentru a potoli furia cuiva? Cum ne putem apăra
singuri în asemenea situaţii? Mai întâi de toate, trebuie să ne
învăţăm să potolim cearta, să nu dăm frâu emoţiilor. Să ţinem
minte că reţinerea este cel mai bun stil de comportare.
Mic dicţionar explicativ
Curtoazie – semn de bună educaţie a unui om, capacita-
tea de a se comporta frumos cu alţi oameni.
Uniţi-vă în grupe. Discutaţi textul şi examinaţi desenele. În
baza textului şi a desenelor, alcătuiţi regulile de comportare
a unui om politicos.
?
72
SAŞKO
Într-un tramvai aglomerat
Şaşko cu mingea-n mâini şedea.
În picioare, amărât
Un bătrân cam gârbovit.
Auzi, băiete dragă,
Îi strigă cineva.
Să dai locul altuia
La şcoală nu te-au învăţat?
- Ba da, zice băiatul,
Ne-nvaţă, e aşa.
Dar... a-nceput vacanţa
Şi şcoala... nu-mi pasă de ea.
Gryţko Boiko
1. Discutaţi despre comportarea lui Şaşko. 2. Alcătuiţi unele sfaturi
pentru acest băiat nepoliticos. Treceţi-le pe tablă sau pe un placat.
GENEROZITATEA ŞI ZGÂRCENIA
Generozitatea, capacitatea de a împărţi cu alţii ceea ce ai,
este o trăsătură foarte bună a caracterului. Copilul, căruia îi
este caracteristică o asemenea trăsătură, niciodată nu va ră-
mânea fără prieteni.
Dar iată copiii zgârciţi, din contra, se pot convinge foarte re-
pede că nimeni nu doreşte să se joace cu ei sau să împartă
ceea ce are.
Nu este chiar uşor să-i dai cuiva ceea ce ţi-ar f de folos, mai
ales când faci acest lucru pentru prima dată.
Dar, este bine numai să încerci cum într-o bună zi îţi
va plăcea să fii generos. Vei vedea că-l poţi face fericit
?
73
pe alt om, iar acest sentiment minunat nu se compară
cu nimic.
Astfel se simt părinţii tăi atunci când îţi dăruiesc ceea la ce
visai de mai mult timp.
Dacă vrei să te bucuri în acest sens, ia o jucărie sau o carte
şi dăruieşte-o unui prieten. Numai nu uita să alegi un lucru,
care să-i placă neapărat prietenului tău. Când îl vei vedea feri-
cit, vei simţi cum bucuria lui se transmite către tine şi în sufet
vei simţi ceea ce nu ai simţit vreodată.
Mai ţine minte: a primi şi a face cadouri este plăcut nu numai
în ziua de naştere sau în zi de sărbătoare, ci în zile obişnuite,
atunci când nimeni nu aşteaptă aceste cadouri. Asemenea ca-
douri îl fac pe om foarte fericit.
După Robert Rotenberg
74
Organizaţi la şcoală un „Colţişor al colegilor de clasă”.
Confecţionaţi din hârtie nişte „buzunărele” cu prenumele
elevilor. Lipiţi-le pe o coală mare de hârtie. În aceste „bu-
zunărele” puteţi pune scrisori de mulţumire pentru ceva,
mesaje de felicitare cu ziua de naştere sau cu alt prilej,
ori, pur şi simplu, scrisorele cu cuvântul „bravo” pentru un
răspuns corect la lecţie.
A FI ECONOMICOS – E BINE,
A FI ZGÂRCIT – E RĂU
Nu face să cheltuim banii pe tot ce dorim pentru că mai apoi
ei pot să ne trebuiască pentru ceva foarte necesar. Cei maturi
nu câştigă banii chiar atât de uşor. Pentru a câştiga bani, ei
lucrează foarte mult. De aceea, copiii trebuie să ştie cum să
economisească.
A f economicos înseamnă a avea o atitudine de respect
faţă de acei, care câştigă banii şi a nu-i cheltui pe mărunţişuri.
Dar cum l-aţi caracteriza pe băiatul, căruia părinţii îi dau bani
de buzunar, iar el nu-i cheltuieşte, ci îi adună într-o cutioară în
dulap? Tot aşa el îşi ascunde jucăriile, care sunt multe la nu-
măr. El nu-i permite nimănui nici măcar să se apropie de acel
dulap.
Oare poate f considerat acest băiat economicos? Probabil,
el nu este economicos, ci zgârcit. Iar aceasta nu-i una şi ace-
eaşi.
Să fi economicos nu înseamnă să nu-i dai nimănui
nici un bat, să ascunzi de toţi aceşti bani. Dimpotrivă,
oamenii economicoşi împart totdeauna cu bucurie din ceea
ce au cu alţii, îşi propun ajutorul. Ei pot face acest lucru
anume de aceea că economisesc şi nu cheltuiesc banii.
?
?
75
1. Ce înseamnă, după părerea ta, să fi economicos? 2.
Cum crezi, băiatul, despre care este vorba în text, are
mulţi prieteni? De ce?
Din înţelepciunea populară:

Cel economicos este mai bun decât cel bogat.

Economisirea este mai bună decât proftul.
BINELE CU BINE SE RĂSPLĂTEŞTE
Poveste populară ucraineană
Odată leul a ieşit la vânătoare şi a întâlnit un şoricel.
A vrut să-l mănânce, chiar a pus o labă pe el să-l înă-
duşească. Şoricelul atunci îi zice: „O, leule, rege puternic!
Nu mă mânca, fe-ţi milă de mine, mititelul. Cândva pot
să-ţi fu de folos pentru bunătatea ta”. Leul a început să
râdă: „Tu poţi să-mi fi de folos? Un şoricel, care abia
?
?
?
76
se vede, tu să-mi fi folos mie, regele tuturor animalelor”.
– Cine poate să ştie, zise şoricelul. Numai te rog, ai milă
de mine”.
Şi-a făcut milă leul de şoricel şi i-a dat drumul. Acela a şi
ţâşnit-o în bortă.
Peste ceva timp după acea întâmplare nimereşte leul într-o
capcană. Se zbate, el se zbate, dar... fără nici un rezultat, de-
oarece se încâlci şi mai tare în aţe. Nu ştiu de unde apare în
acel moment şoricelul. Roade el o aţă, roade două... Nu du-
rează mult şi se eliberează leul din capcană. Atunci şoricelul îi
spune: „Ei vezi, cât sunt de mic dat ţi-am fost şi eu de folos”.
„Văd, răspunse leul. Mi-ai mulţumit pentru mila mea şi m-ai
învăţat cum să trăiesc”.
1. Citiţi această poveste împărţind-o pe roluri. 2. Cum
credeţi, de ce ea se numeşte anume astfel? 3. Ce lecţie
i-a dat şoricelul leului?
?
77
OMUL TREBUIE SĂ FACĂ NUMAI LUCRURI BUNE
În această lume, alături de iubire, bunătate şi caritate,
păşeşte, din păcate, şi mult rău. Conştient sau nu, însă
mulţi oameni, în special, copii, fac rău altora fără să se
gândească la consecinţele faptelor sale. Contrar cuvântului
„binefăcător” (adică inimă bună) este îmbinarea „fără ini-
mă”. Astfel se spune despre omul, inima căruia este oarbă
şi surdă la durerea altora.
Nu este bine să treci indiferent pe lângă durerea altuia fără
să-i dai o mână de ajutor celui afat la nevoie de parcă aceasta
nu te-ar privi deloc.
Ţine minte! Caritatea omului nu constă numai în aceea că
el nu face nici un rău. Omul trebuie să facă fapte bune. Într-o
lume bună va f bine şi comod pentru noi toţi.
După Natalia Gavriş
Mic dicţionar explicativ
Binele – faptă bună şi folositoare. Se opune răului şi lu-
crurilor ruinătoare.
Bunătate – manifestarea unor sentimente sincere, care
sunt folositoare altora şi nu necesită recompensă.
Caritate – compătimire, atitudine sentimentală manifesta-
tă faţă de cineva.
1. Cum se manifestă, după părerea ta, sentimentul
de caritate al omului? 2. Explică ce înseamnă cuvin-
tele „bine” şi „bunătate”.
?
?
?
78
Organizaţi în clasă colţişorul faptelor bune. Pe o coală
mare de hârtie pot f încleiate doleanţele pentru prieteni,
descrise faptele bune pentru care sunteţi recunoscători
cuiva.
LUPUL ŞI MOTANUL
Poveste populară ucraineană
Un lup fugea dinspre pădure prin sat cât îl ţineau picioare-
le. Dintr-odată văzu pe marginea drumului un motan tolănit la
soare. Lupul se opri şi grăi către el:
– Motănele, frate, spune-mi care din oamenii satului este mai
bun la sufet ca să mă ascundă? De câteva ore mă gonesc
vânătorii şi, de mă prind, atât a fost să fe al meu.
Motanul îi zice:
– Du-te la Petre, este om bun.
– Ştiu că este om bun. Numai că acum un an am furat de la
el o oaie, răspunse lupul.
– Ei, atunci du-te la Dumitru. Este un om al lui Dumnezeu, nu
te va lăsa la nevoie.
?
?
79
– Da, bine zici. Numai că şi el are pică pe mine pentru gâşte-
le, pe care i le-am rupt în bucăţi, se căina lupul.
– Rău de tot, spuse motanul. Poate te duci la Simion.
– Da, nu pot, sări ca ars lupul. Acum câţiva ani i-am păpat un viţel.
– Dacă-i aşa, nu am ce-ţi face. La toţi le-ai făcut numai rele.
Cine o să te mai ascundă?
1. Discutaţi despre comportarea lupului. Transformaţi această
poveste în aşa fel, încât faptele lupului să-i ajute să evite
necazul. 2. Alegeţi câteva îmbinări la textul acestei poveşti.
BINELE ŞI RĂUL
Odată Binele a venit în ospeţie la Rău. Răul îl servi cu un
ceai, dar în loc de zahăr i-a pus sare.
Binele bău în silă ceaiul „îndulcit” cu sare dar nu i-a spus ni-
mic Răului, mulţumindu-i pentru ospitalitate.
Ieşind pe uşă Binele îi zise Răului:
– Ceva zahărul tău nu e prea dulce, ia câţiva bănuţi şi cum-
pără nişte bomboane la ceai.
L-au scos din sărite aceste cuvinte pe rău. Dar n-a avut ce
face – a luat banii.
Astfel Binele i-a mulţumit Răului cu bine pentru răul, pe care
i l-a făcut.
... Din cauza răului încep războaie, foamete, oamenii îşi bat
joc şi se mint unul pe altul.
Prin cuvintele şi faptele sale, omul rău poate cauza mari pre-
judicii altora.
Însă, Binele este întotdeauna mai puternic decât Răul. Oa-
menii preţuiesc şi ţin minte mult timp faptele bune, ajutându-i
pe cei ce le-au făcut în momentele complicate, iar de oamenii
răi se ţin la distanţă.
?
80
1. Completează rândurile de mai jos:
Nimeni nu are dreptul: să insulte, să pedepsească, să înjosească,
Fiecare are dreptul: să apere, să ajute, să se împartă, ...
2. Alege şi argumentează cugetările, care, după părerea ta, sunt juste:
• Oamenii răi sunt întotdeauna singuri;
• Ai făcut un bine – laudă-ţi fapta;
• La rău răspunde cu bine.
DELICATEŢEA
A f om delicat înseamnă a respecta viaţa altora şi a nu se
amesteca în treburile lor. Prima regulă pentru un om educat
este să nu deschidă şi să nu citească scrisori străine... Dacă
asişti întâmplător la o convorbire telefonică, care nu te priveş-
te, nu face observaţii şi nu pune întrebări. Comportă-te astfel
de parcă nu ai auzit nimic din acea discuţie...
Sunt foarte multe întrebări, pe care nu este delicat să le pui.
„Ce ţi-a spus în taină Vlad?”, „Unde a fost mama ta ieri?” La
oricare din aceste întrebări poţi auzi un răspuns adecvat: „Să
am iertare, dar aceasta nu te priveşte”.
Când te afi într-o casă străină, nu este delicat să deschizi
uşile şi sertarele la mese, dulapuri, să umbli fără voie prin odăi
sau la bucătărie. Nu se admite să deschizi, fără voie, şi să ve-
rifci ce este în geantă chiar dacă aceasta aparţine oamenilor
apropiaţi. Face, oare, să-ţi mai spun despre buzunarele străi-
ne?...
După Ian Camicec
?
?
?
81
Uniţi-vă în perechi. Studiaţi textul şi alcătuiţi, în baza lui,
regulile de comportare delicată a omului. Spre exemplu:
nu este frumos, când te afi într-o casă străină, să cauţi
în masă, în dulap, la bucătărie.
Dă exemple de comportare delicată a cunoscuţilor tăi.
ŢINE-TE DE CUVÂNT
Odată am venit acasă mai devreme ca de obicei. Văzân-
du-mă, mama a spus mai mult ca pentru sine:
– Cred că vreo planetă s-a întors cu partea cealaltă spre
Pământ.
– De ce? – m-am mirat eu.
– Deoarece imediat după lecţii ai venit acasă.
– A-a-a! – am înţeles într-un sfârşit. Şi m-am gândit: de ce
n-aş putea să devin un copil exemplar? Iată, îmi dau cuvântul:
să fac lecţiile pentru acasă. Imediat. Şi abia după aceasta plec
să mă plimb...”
?
?
?
?
82
– Dar ce, iar te pregăteşti să mergi la şcoală că îţi aşezi ma-
nualele în geantă? – m-a întrebat mama.
– Nu! – m-am gândit. Mamei n-o să-i spun nimic. Pur şi sim-
plu îmi pun cărţile în ghiozdan.
Mama a strâns mirată din umeri şi mi-a pus mâncare în far-
furie.
Mâncând, privii prin geam. Afară era un soare frumos, iar pă-
sărelele ciripeau aidoma unei orchestre bine dirijate. În stradă
i-am observat pe prietenii mei, Petru şi Vadim. Dar poate să nu
fac lecţiile? Doar încă nu mi-am dat cuvântul, ci numai mă pre-
găteam s-o fac. Şi nimeni nu ştie nimic despre intenţiile mele.
Mai am timp să-mi revăd planurile. Pot să încep nu cu lecţiile,
ci mai întâi să fac curăţenie în locuinţă. Mama ia masa şi va
pleca la serviciu, iar eu voi face ordine. Voi face curat peste tot.
Şi în odaie, şi în coridor, şi la bucătărie, la veceu. Deocamdată
voi zbughi-o în pridvor...
Am răsufat uşurat de parcă am dat un munte jos din spate...
Am început să alergăm după minge. Veni rândul lui Vadim să
bată. Când bătu, mingea se agăţă într-un copac.
Petru se căţără în copac să dea mingea jos, se agăţă de o
creangă uscată şi-şi despică pantalonii în două.
Nu ştiu de unde, ca din pământ, răsări mama lui Petru. Înce-
pu să-i tragă palme şi să-l certe:
– Asta-i pentru pantaloni! Neruşinatule!
Un bărbat, care stătea de o parte şi citea ceva într-un ziar,
interveni:
– De ce nu spuneţi „pentru copac”. Mâine îi puteţi cumpăra alţi
pantaloni, iar copacul are nevoie de vreo 20 de ani pentru a creşte.
Mama lui Petru începu să se contrazică cu bărbatul,
ce-i făcu observaţie.
83
Am plecat împreună cu Vadim. El o zbughi acasă. Eu m-am
aşezat pe o bancă şi mi-am amintit că mi-am dat cuvântul să
fac ordine în apartament.
Dar cum să plec acasă când afară este atât de frumos? Flori-
le înforesc, albinele umblă încolo-încoace. Păsărelele ciripesc
de parcă s-ar pune la întrecere. Nu am nici o poftă să intru în
casă.
Dar poate nu ar f cazul să încep cu educaţia proprie de azi?
Poate să-mi revăd acel cuvânt? Doar nimeni nu ştie că l-am
dat. Mi l-am dat numai mie, n-am spus-o la radio sau în ziar.
Just. Voi începe de mâine... Cu gimnastica de dimineaţă...
Din nou parcă am dat ceva greu de pe umeri.
Interesant – un singur cuvânt, dar cât este de greu?
După Evghen Dudar
Ce înseamnă după părerea ta, îmbinarea „a da cuvântul”.
?
?
?
84
1. Citiţi textul pe roluri. Discutaţi comportarea băiatului.
Ce atitudine avea mama faţă de el? Sunteţi de acord cu
cugetările băiatului? Ce i-a venit greu băiatului să facă?
2. Discutaţi situaţiile după desenele de mai jos. Ce sfaturi
puteţi să le daţi copiilor?
Alcătuieşte, cu ajutorul părinţilor, un plan al îndeplinirii în-
sărcinărilor. Uită-te de fecare dată în el şi verifcă dacă
ţi-ai respectat cuvântul pe care l-ai dat.
?
Astăzi mă mai tolănesc în pat,
iar de mâine fac gimnastică.
Începând cu trimestrul următor
voi face ordine pe masa de scris.
De luni îi ajut mamei.
Rabdă, bunicuţo! Doar şapte
serii au mai rămas.
85
Din înţelepciunea populară:

Mai bine să nu promiţi decât să nu te ţii de cuvânt.

Acela care nu se ţine de cuvânt, nu se respectă
pe sine.
ÎNCEARCĂ SĂ NU MINŢI
Mulţi dintre băieţei şi fetiţe preferă să spună neadevărul. Le
place undeva să spună un pic minciuni. De la aceasta şi în-
cep toate!... După o minciună mică vine şi una mai mare... Şi
atunci copilului îi vine greu deja să se oprească, deoarece o
mică minciună naşte altele mai mari.
Oamenii nu-i iubesc şi nu-i stimează pe cei ce spun neade-
vărul. Lor nu le mai crede nimeni niciodată, deşi uneori ei spun
purul adevăr.
Aşadar, promite-ţi să nu cazi pradă ispitei pentru a nu-ţi pier-
de propria demnitate. Păstrează-ţi onoarea din tinereţe!
CELE DOUĂ CUVINTE ADEVĂRATE
– Ludmila Arcadievna, se poate să intru?
– Intră, intră, Sergiu!
– Ludmila Arcadievna, eu am întârziat!
– Mi-am dat seama deja. Mai întâi, bună dimineaţa!
– Bună dimineaţa.
– În al doilea rând, explică-ne ce ţi s-a întâmplat de această
dată?
– Of! Astăzi e o zi deocheată de tot! Numai peste neplăceri
dau! Mai întâi mi s-a defectat deşteptătorul.
86
– Vreai să spui că s-a oprit.
– Nu. Pur şi simplu un ac a început să învârte împotriva al-
tuia. De aceea, nu puteam să ştiu cât e ora. Mai apoi am afat
pentru că vroiam cu orice preţ să ajung la şcoală.
– Şi cum ai afat?
– Foarte simplu. La telefon. Am format numărul respectiv, iar
de acolo mi-au răspuns: „Suntem deja la opt şi jumătate”. Eu
întreb: „Precis?”. Iar doamna de acolo: „Desigur!” Am înţeles
că întârzii, m-am îmbrăcat repede şi am ţâşnit-o prin uşă afară.
Când acolo, văd că treptele sunt toate vopsite în culoare ver-
de. Sus stătea atârnată o tăbliţă cu inscripţia: „Trecerea este
temporar interzisă”. Am înţeles că nu pot trece până când nu
se va usca vopseaua. Ce să fac? – m-am gândit. Toţi locatarii
au fost nevoiţi să coboare de la etaj pe ţeava de la apă.
– Şi tu tot?
– Şi eu, de asemenea. Am coborât repede pe ţeavă de la
etajul cinci, am alergat în stradă şi, ce să văd?
– Carosabilul era vopsit în verde...
– Nu, nu! Exact atunci pe strada noastră era dusă o girafă,
de aceea toată circulaţia a fost suspendată.
– Şi unde o duceau pe acea girafă?
– Nu pot să ştiu – în parcul zoologic sau la circ.
– Dar poate o duceau la nişte flmări?
– Nu ştiu, dar am fost nevoit să aştept foarte mult. În schimb,
după aceea am venit liniştit la şcoală findcă mai mult nimic nu
mi s-a întâmplat.
87
– E tot?
– Da.
– Da, este într-adevăr o istorie interesantă. Iar acum te rog să
recunoşti, Sergiu, dacă sunt, în povestea pe care ne-ai spus-o
numai ce, măcar două cuvinte adevărate?
– Două cuvinte sunt.
– Care sunt acelea?
– „Am întârziat”.
Vladislav Kuzneţov
Citiţi textul după personaje. Găsiţi în el cuvintele neade-
vărate ale lui Sergiu.
Cugetă ce trebuia să zică Sergiu ca despre el să se
spună: „Băiatul spune adevărul”.
?
?
?
?
88
MINCIUNOSUL
Odată Stepan a plecat cu oile pe imaş. Într-o zi s-a gândit
să-i ducă de nas pe săteni şi a început să strige:
– Ajutor!!! Săriţi, oameni buni, că mă mănâncă lupul!
Oamenii au sărit imediat de prin toate părţile. Şi ce să vadă.
Stepan râde în hohote, căci lupul nu se vedea prin apropiere.
Într-o zi, însă, văzu Stepan că lupul vine asupra turmei şi
începu iar să strige cât îl ţinea gura:
– Lupul! Lupul! Săriţi, oameni buni, că mă mănâncă cu tot cu
oi!
Auzindu-l strigând, oamenii râdeau cu poftă, spunând: „Min-
te”.
Lupul înşfăcă cea mai frumoasă mioriţă şi o trase în pădure
Iată aşa se întâmplă pe lume: celui ce a minţit măcar o sin-
gură dată nimeni nu-i mai dă crezare niciodată.
După Lev Tolstoi
89
Ce se va întâmpla dacă toţi vor spune neadevărul? În-
cearcă dă-ţi închipui o astfel de dezordine.
Uniţi-vă în grupe. Realizaţi, după această poveste, un
flm cu desene animate, care să fe alcătuit din sec-
venţe-desene separate. Aşterneţi secvenţele pe tablă.
Scrieţi sub desene ideea principală a creaţiei voastre.
COŢOFANA
Şmechera de coţofană
Minte unde se aşează:
Ba că zahăru-i sărat,
Ba că laptele-i roşcat,
Musca-i mai mare ca cioara
Şi viscolul sufă vara,
Coarne mari cocoşul are,
Noaptea vine în amiaza mare,
Cămilele sunt pitici,
Iar lupii sunt fără dinţi,
?
?
? ?
90
Peştii în câmpie pasc,
Iar broaştele cu copita se bat.
Mai nalt decât toţi zboară vitele,
Mai frumos cântă cucuvelele.
Ariciul pe cap se bărbiereşte,
Rechinul pe uscat se tăvăleşte.
Dar nimeni nu-i mai dă ascultare
E clar şi acum ca-nainte:
Şmechera de coţofană minte!
Ivan Svitlicinyi
Citiţi textul după personaje: cineva să vorbească din nu-
mele Coţofenei, iar ceilalţi să-i contrazică afrmaţiile.
Din înţelepciunea populară:

Adevărul şi de la fund de mare străbate, iar nea-
devărul se îneacă imediat.

Adevărul este mai clar ca soarele.
NU ESTE BINE SĂ IEI LUCRUL ALTUIA
Rău de tot se vorbea în sat despre Fedika: nu putea
să treacă indiferent pe lângă lucruri străine.
Odată trecea el pe lângă covălie. Fierarul tocmai scoase din
foc o potcoavă şi o lăsă să se mai răcească puţin ca apoi s-o
îndrepte cum îi trebuie.
În acel moment apare pe acolo Fedika. Se uită şi vede pot-
coava. O înşfacă imediat şi dă s-o rupă de fugă. Dar... când
răcni odată! Oamenii săriră din toate părţile să vadă ce i s-a
întâmplat. A ieşit la iveală că şi-a fript mâna. Cum credeţi, de
ce? Pentru că luă potcoava, care nu era a lui.
?
91
Fierarul îi spuse râzând: „De acum înainte ai să ştii, băiete,
că lucrul străin îţi frige mâinile atunci când îl furi”.
Din cartea de citire pentru copii „Cununiţa”
1. Povesteşte ce s-a întâmplat cu Fedika? 2. Încearcă să
explici cuvintele ferarului: „Bunul altuia îţi frige mâinile”. 3.
Alege dintre cuvintele de mai jos pe acele care-l caracterizea-
ză pe Fedika: hoţ, obraznic, atent. Argumentează-ţi alegerea.
Vi s-a întâmplat vreodată să fţi jertfă a unui hoţ? Dacă
da, spuneţi ce aţi simţit atunci? Discutaţi despre aseme-
nea situaţii.
Pregătiţi o gazetă de perete cu denumirea „Clasa noastră”
pentru a-i felicita pe colegii de clasă cu diferite prilejuri
(victorii în competiţii, succese la învăţătură etc).
?
?
?
?
?
?
92
OMUL ÎN SOCIETATE
SOCIETATEA
Societatea este un grup de oameni, pe care-i unesc
istoria, cultura, legile şi legăturile de producţie comune.
Familia, colectivul şcolar, prietenii sunt o parte componentă
a societăţii.
Cum crezi, cine dintre cei redaţi în ele aparţine de societate?
Ţine minte! Pe om îl creează ţara, în care s-a născut.
La fel şi ţara este făurită de oamenii, care trăiesc în ea.
?
?
?
93
UCRAINA – STAT INDEPENDENT
Ucraina este un mare stat independent în Europa. Du-
pă mărimea teritoriului, ea este mai mare decât asemenea
state ca Marea Britanie, Austria, Belgia, Olanda, Danemar-
ca, Portugalia şi Elveţia luate la un loc.
În Ucraina sunt peste o mie de oraşe. Oraşele mari sunt:
Kyiv, Harkiv, Dnipropetrovsk, Doneţk, Odesa, Zaporijjea, Lviv,
Lugansk, Mykolaiv, Herson.
Ucraina se mândreşte cu munţii săi – munţii Carpaţi şi munţii
Crimeii, dar şi cu mările – Neagră şi Azov. Râuleţe în Ucraina
se numără vreo 73 de mii. O cifră impunătoare, nu-i aşa?
Oraşul Kyiv este capitala Ucrainei. El este situat pe
malurile celui mai mare râu din Ucraina – Nipru.
Ucraina este ţinutul nostru natal, pământul nostru natal,
pe care ne-am născut şi unde trăim.
Uniţi-vă în perechi şi discutaţi următoarele întrebări:
Cine dintre voi a călătorit prin Ucraina? Unde s-a afat?
Ce lucruri interesante a afat despre Ucraina?
?
94
Realizaţi în grup proiectul „Să călătorim prin Ucraina”.
Alcătuiţi-l sub formă de album. În el puteţi include nu
numai notiţe şi fotografii cu peisaje din diferite oraşe
ale ţării, ci şi timbre poştale şi desene.
Clarifcaţi:
• Cu ce se ocupă oamenii într-o localitate sau alta;
• Ce tradiţii sunt respectate prin partea locului (cum marchează sărbă-
torile, cu ce-şi împodobesc casele, cum se îmbracă).
Modelul îndeplinirii acestui proiect îl puteţi găsi în paginile 55-56.
CINE EŞTI TU? DE UNDE VII ŞI DIN CE NEAM?
Cum putem să răspundem la aceste întrebări ca răspunsuri-
le noastre să fe corecte şi pe înţelesul tuturor?
Iată cum:
– Eu trăiesc în Ucraina. Neamul nostru este renumit, munci-
tor.
Tindem să trăim cu toţi în pace şi bună înţelegere.
?
?
95
Suntem mulţi. Cu toţii suntem diferiţi şi prin aceasta suntem
interesanţi unul altuia. Noi suntem ucraineni!
Cu toţii suntem cetăţeni ai Ucrainei!
Mic dicţionar explicativ
Cetăţeanul – omul care trăieşte permanent într-un stat,
se foloseşte de drepturile şi îndeplineşte obligaţiile, stabilite
prin legile lui.
Sunt grec Sunt belarus Sunt bulgar Sunt evreu
Sunt tătar Sunt polonez Sunt român Sunt rus
96
Ţine minte! A creşti adevărat cetăţean al statului său în-
seamnă:
• a tinde spre cunoştinţe, spre înţelepciune, spre o activitate,
care să aducă folos oamenilor;
• a afa despre istoria poporului său, a păstra tot ceea ce este
bun, care ne-a rămas drept moştenire din moşi-strămoşi;
• a respecta tradiţiile poporului ucrainean.
Cine trăieşte în Ucraina? Cum pot f numiţi într-un cuvânt
toţi locuitorii Ucrainei?
UNDE TRĂIEŞTI?
Fiecare om îşi are colţişorul său natal pe acest Pă-
mânt. Acesta este ţinutul unde s-a născut. A creşte pe
pământul natal este o mare fericire!
Priveşte desenele. Care dintre ele îţi aminteşte de ţinutul
tău natal?
Afă cu ajutorul părinţilor de ce oraşul (satul) tău natal are
o astfel de denumire.
?
?
?
?
?
?
97
CÂTE NUME INTERESANTE
Şedeam odată pe o bancă în parc. Alături de mine
stătea un bătrânel într-o pălărie de paie şi o cămaşă bro-
dată. Nu departe, un băieţel se juca cu mingea. Bătând-o,
mingea se lovi de un copac şi se rostogoli la picioarele
bătrânului. Acesta s-a aplecat, a ridicat mingea şi aştepta
să vadă ce va fi mai departe.
Băiatul s-a apropiat de banca noastră, s-a oprit la doi paşi şi
aştepta să i se dea mingea înapoi.
– Cine eşti? – l-a întrebat bătrânul.
98
– Sunt Petric, răspunse băiatul cam fâstâcit.
– Dar numele ţi-l cunoşti?
– Desigur, Kozacenko.
– Dar cine mai eşti tu?
Băiatul tăcea.
– În care oraş locuieşti?
– În Kyiv.
– Înseamnă că tu eşti nu numai Petric Kozacenko, eşti şi
kievean, zâmbi bătrânul. În afară de aceasta, eşti ucrainean,
deoarece te-ai născut în Ucraina, deci eşti din neamul ucrai-
nenilor. Mai eşti şi european, deoarece statul nostru este situat
nu în Africa, nu în Australia, ci în Europa. În fne, eşti pămân-
tean findcă trăieşti pe planeta Pământ. Iată cine eşti tu, Petric
Kozacenko!
Bătrânul îi întinse băiatului mingea. Acela a prins-o cu ambe-
le mâini şi a alergat repede la mamă-sa, care şedea pe banca
vecină, să-i spună câte nume frumoase şi, pur şi simplu, inte-
resante are.
Anatoli Grygoruk
Mic dicţionar explicativ
Pălărie din paie – obiect folosit pentru acoperirea capului,
făcut din paie şi care are marginile late.
Săltând – sărind când pe un picior, când pe altul.
1. Povesteşte despre sine precum i-a povestit Petric mamei
sale. 2. De ce fecare dintre noi poate f numit european?
?
?
?
99
ŢARA TA – UCRAINA
E unică în lume ţara mea –
Slăvita Ucraină:
Stepe-ntinse, mândre glii,
Cu fete mândre, cu frumoase melodii.
Cu-ai săi falnici munţi Carpaţi
Şi lacuri cristaline,
Slavuticiul azuriu
Şi case podolene.
Taurida cea bogată,
Al Sloboziilor faimos ţinut,
Zaporijjea legendară,
Munţi înalţi şi dulci izvoare –
Toate-acestea într-un cuvânt
Sunt mândra noastră ţară.
Tatiana Boicenko
1. Este amintit, oare, în acest vers ţinutul tău? Care mo-
ment anume? 2. Cu ce se mândreşte ţinutul tău natal? ?
?
?
100
* * *
Atât de singur curge acest râu
Un râuleţ mic, îngust precum o palmă,
Al Niprului măreţ copil el e –
Micuţă fică şi încă fără nume.
El curge-ncet scăldând a mea grădină
Sub teiu-nalt îşi face drum mereu
De-asupra-i cerul cu albastrul său,
Cu ceţe şi cu ploi de ani îngână.
El curge pentru tei şi pentru mine,
În fecare noapte îl visez
Nu ştiu de ce îl port mereu în sufet
Precum părinţii mei eu îl iubesc.
Mykola Vyngranovski
1. Numeşte râul, pe care poetul l-a descris atât de emoţi-
onant. 2. Cum se numeşte râuleţul, care curge prin apro-
piere de locul unde trăieşti? Acel râu este mic sau mare?
3. Pentru ce iubeşti tu acest râu?
Afă, cu ajutorul celor maturi, de ce râul, care curge prin apro-
piere, poartă o atare denumire? Povesteşte despre aceasta în
clasă. Poţi să începi povestirea, de pildă, cu cuvintele: „Râul
poartă o astfel de denumire, deoarece prin locurile noastre...”
Din înţelepciunea populară:

La mine acasă şi buruienele au un miros frumos.

Toate amintirile mă fac să revin acasă.

Nu există în lume ţară mai frumoasă ca ţara mea.

Casa părintească este bogată în toate.
?
?
?
101
COMORILE ISTORICE ALE UCRAINEI
Pentru Ucraina, pentru poporul ucrainean, au o însem-
nătate deosebită următoarele cuvinte: cazac, plugar, cobzar.
În ele sunt reflectate cele mai remarcabile evenimente din
viaţa poporului ucrainean – popor-ostaş, popor-muncitor,
popor-cântăreţ. Este îndeajuns să rosteşti cuvintele cobzar
sau cazac, cum fiecare îşi va da seama că este vorba
despre ucraineni.
Ucraina se poate mândri cu mai multe monumente de arhi-
tectură cu renume mondial. Se au în vedere, mai întâi de toate,
catedrala Sfânta Sofa, şi Porţile de Aur, şi Lavra Pecerska din
Kyiv, îşi păstreze cu sfnţenie tainele seculare Cetatea Olesi şi
ruinele Cetăţii Înalte din Lviv.
Stau tăcute la straja veşnicie Catedrala cu hramul Înălţarea
Domnului, biserica cu hramul Sfântul Ilie şi biserica Piatniţka
în Cernighiv. Şi la Ternopil avem martori ai evenimentelor din
veacurile trecute – Cetatea Veche, biserica Zdvijenska şi bise-
rica cu hramul Naşterea Domnului.
Catedrala Sfntei Sofa din Kyiv Sediul primăriei din Lviv
102
Cetatea Veche din Ternopil Palatul Hanilor din Bahcisarai
Războaiele straşnice şi vremurile de restrişte au dis-
trus multe edifcii de artă de mare preţ. De aceea, tre-
buie nu numai să păstrăm cu sfnţenie obiectivele, ca-
re au ajuns până la noi, ci să încercăm să le refacem
pe cele distruse sau ruinate – fe că este vorba des-
pre o catedrală mai mare sau de o mică bisericuţă.
Mic dicţionar explicativ
Ciumac – ţăran ucrainean, care transporta cu căruţa grâ-
ne, sare, peşte şi alte mărfuri pentru a f vândute.
Cobzar – lăutar ucrainean, care-şi acompaniază la cobză
cântecul său.
Cuvântul „Ucraina” este amintit pentru prima oară la 1187 într-un
letopiseţ de la Kyiv. În acest letopiseţ este scris că, în anul
acela, în lupta împotriva cumanilor, care năvăliră asupra Ucrainei
dinspre stepă, a căzut un cneaz neînfricat. Mult timp l-a plâns
Ucraina pe acel cneaz. Calculează câţi ani au trecut de atunci.
?
?
?
103
MUZEELE
A merge la muzeu este ceva foarte interesant. Aici sunt
colectate, studiate şi păstrate diferite monumente de cultură
şi artă, colecţii şi lucruri vechi.
În muzeul obiectelor naturale vechi, spre exemplu, se păs-
trează schelete ale mamuţilor.
În farmacia-muzeu din oraşul Lviv pot f văzute sau chiar cum-
părate mixturi, care se păstrează în butelii foarte vechi.
În fecare muzeu de studiere a istoriei ţinutului se păstrează
colecţii de haine şi arme, care au ajuns până la noi din vechime.
În muzeul renumitului savant, Serghii Koroliov, din
oraşul Jitomir vizitatorii rămân încântaţi de machetele de
sateliţi şi rachete.
104
Vizitele la muzeu sunt foarte interesante. Dar ce să
facem dacă prin apropiere nu există nici un muzeu? Să-l
creăm singuri. Acesta poate f un muzeu de lucruri vechi,
muzeul pâinii sau al scrisorilor vechi, chiar o reproducere
a tablourilor realizate de pictori renumiţi.
Organizaţi o competiţie cine va numi mai multe muzee
din ţinutul natal, iar cine – din Ucraina.
Cu ajutorul părinţilor adună informaţii despre un muzeu din
Ucraina: muzeul cărţii, muzeul pădurii sau muzeul apei.
Adu această informaţie la cunoştinţa colegilor de clasă.
SIMBOLURILE STATULUI
Simbolul este un semn sau o menţionare convenţiona-
lă. Atunci când este vorba despre simbolurile statului, se
au în vedere stema, drapelul, imnul.
Stema este semnul principal al statului. Ea este redată pe
drapel, monede, ştampile, documente.
Pe certifcatul tău de naştere, de asemenea, poate f văzută
stema Ucrainei.
?
105
Stema de stat a Ucrainei – tridentul de aur pe un
fondal de culoare albastră. Care este originea acestui sim-
bol? Ce semnifică el?
Atrageţi atenţia că cuvântul trident conţine cifra trei. Acest
număr întotdeauna a fost considerat magic. În poveştile popu-
lare se povesteşte despre cei trei voinici, despre trei dorinţe,
despre trei sarcini, pe care trebuie să le îndeplinească eroul.
Tridentul se numără printre cele mai vechi şi mai sfnte sem-
ne, care vin din adâncul secolelor. Acest semn a fost desco-
perit pe ştampila marelui cneaz, Sveatoslav, pe monedele de
argint ale cneazului Volodymyr.
Ştiai, oare, că?
Până la noi a ajuns încă unul dintre cele mai cunoscute
simboluri naţionale ucrainene de stat – leul de aur. Atunci
când cneazul Danylo Galyţki a înfinţat un nou oraş, numin-
du-l în cinstea fului său, Lev – Lviv, el i-a dăruit şi o stemă
sub forma unui leu de aur pe fondal de culoare albastră. Iată
deja şapte veacuri şi jumătate oraşul Lviv este cunoscut ca
oraş al leilor.
Cercetează, împreună cu părinţii, pe care documente ale
membrilor familiei tale poate f întâlnită stema de stat a
Ucrainei, unde mai poate f ea întâlnită.
Dacă ar trebui să alcătuieşti stema neamului tău, stema
oraşului, ce ai desena pe ea? Interesează-te, poate oraşul
(satul) tău natal are deja propria stemă. Cum arată ea?
?
?
?
106
DRAPELUL
Drapelul e simbol de stat
Fiecare stat îl are
El este semnul puterii,
El este semnul slavei.
Pe drapel albastru-galben
Două culori divine-avem
Azurul cerului şi galbenul pâini
Ca pe-un lucru sfânt îl păstrăm.
Ridic mândru-al meu drapel
Ca pe-o relicvă – lucru sfânt
Suntem, tari şi suntem mândri
Noi în veci pe-acest pământ.
Natalka Poklad
Azurul cerului de asupra holdelor în pârg – aceasta
este semnifcaţia Drapelului de stat al Ucrainei. Aşadar,
drapelul de stat al Ucrainei este de culoare albastru-galben.
Putem să spunem, oare, că el este galben-albastru? Nu,
nu putem. Conform regulilor recunoscute, culorile drapelului
se citesc de sus în jos.
107
Imnul este un cântec patriotic solemn, prin care este
glorificată Ucraina. El răsună zilnic pe frecvenţele radioului
ucrainean la ora 6 şi, respectiv, ora 24.
Ţine minte! Atunci când în timpul ceremoniilor solemne, ră-
sună Imnul de stat al Ucrainei, trebuie să ne ridicăm în picioare.
Închipuie-ţi că elevii din clasa ta au decis să sădească,
către Ziua Independenţei, un strat de fori sub forma dra-
pelului de stat al Ucrainei. Discută, împreună cu colegii,
ce fel de fori pot f sădite?
?
Brebenoc Gălbenele
Cocoşei Narcise
108
SĂ CĂLĂTORIM PE HARTA UCRAINEI
CERNIGHIV
Bogat mai este pământul ucrainean în povestiri poeti-
ce. Aproape fiecare legendă, creată de poporul ucrainean,
este legată de vreun oarecare eveniment sau localitate
concretă.
Vom încerca să clarifcăm originea denumirii oraşului Cer-
nighiv, situat pe malul drept al râului Desna. Data înfinţării
oraşului Cernighiv s-a rătăcit undeva în adâncul secolelor. De
această denumire sunt legate mai multe legende. Denumirea
este legată, de pildă, de numele viteazului cneaz, Ciornyi, care
s-a proslăvit prin lupta de neînfrânt împotriva duşmanilor.
Există, de asemenea, o legendă despre cneaghina Ciorna,
care n-a vrut să se supună duşmanului. Siverenii au numit ora-
şul în cinstea acestei brave femei.

Catedrala Schimbarea Căprioară
la faţă din Cernighiv
O altă legendă ne spune că de mult Cernighivul se
numea, chipurile, Sernighiv – de la cuvântul Sarna, care
109
este un fel de căprioară. Este un animal blând, cu picioa-
rele foarte subţiri. În timpurile mai vechi, aceste animale
îşi găseau adăpost în pădurile din partea locului. Ele erau
atât de multe la număr, încât şi oraşul a fost numit în
cinstea lor.
Cărei legende i-am putea da crezare? Cel mai probabil, de-
numirea oraşului vine de la numele unei persoane, adică de la
cuvântul ciornyi (în traducere – negru).
În oraş s-au păstrat minunatele monumente de arhitectură
din timpurile vechi, ce-i redau o frumuseţe irepetabilă.
Mic dicţionar explicativ
Legendă – povestire populară despre un anumit eveni-
ment sau despre viaţa oamenilor.
Hozari – triburi seminomade vechi.
Sivereni – trib vechi al slavilor de est.
Ce fel de monumente istorice există în oraşul (satul) tău
natal? De care evenimente istorice ele sunt legate? Ce
ştii despre ele?
ROGATYN
În partea de nord a regiunii Ivano-Frankivsk, la poale de
munte, unde îşi duce apele râul Gnyla Lypa, este situat ve-
chiul oraş Rogatyn. El este cunoscut din secolul al XII-lea. De
această veche urbe este legată următoarea legendă...
Într-una din zile, fica cneazului Danylo Galyţki ieşi la plimba-
re prin pădurea din apropiere, care apăra cetatea aidoma unui
perete puternic.
Razele arzătoare ale soarelui de vară de abia străbăteau
?
?
?
110
prin împletitura deasă a crengilor. Se auzea un tril frumos de
păsări, ceva mai departe se auzea cum lucra de zor o ciocăni-
toare...
Fiica de cneaz păşea încântată pe o potecă fără să observe
cum, la un moment dat, cărăruia s-a întrerupt şi a luat-o prin-
tre copaci. Dintr-odată pădurea deveni parcă mai sumbră, mai
întunecată.
Fata se întoarse înapoi, dar nu mai găsi cărăruia bine cunos-
cută. Făcând câţiva paşi, auzi un muget puternic. Întorcând
capul, văzu un „cornut mândru” – astfel erau numiţi pe atunci
elanii. Animalul o privea de parcă fu fermecat de frumuseţea
fetei. Mai apoi o luă într-o parte şi, chemând-o parcă, păşi îna-
inte. Fata a mers după el.
Peste câţiva paşi fata ieşi din pădure, iar în faţa ei
apăru casa de vară a cneazului. Întorcând capul pentru
a-i mulţumi salvatorului său, nu mai văzu nimic.
111
Tatăl îşi întâlni bucuros fiica, iar ea îi povesti cum a
salvat-o elanul şi a adus-o acasă. Mult s-a bucurat cnea-
zul atunci şi a dat ordin ca pe acel loc, unde fiică-sa s-a
întâlnit cu elanul, să fie construit un oraş. El a fost numit
Rogatyn în cinstea blândului animal cornut, care n-a lăsat-o
pe fiica de cneaz să se rătăcească.
Aşa spune legenda. Dar cum o f fost într-adevăr?
Uniţi-vă în grupe. Efectuaţi unele cercetări, Încercaţi să
afaţi care legende sunt legate de oraşul sau satul vostru.
Includeţi rezultatele activităţii desfăşurate într-un album.
SVITEAZI
Sviteazi. Acest minunat lac din regiunea Volyn atrage numeroşi
turişti şi odihnişti. Mai mulţi oameni de ştiinţă leagă denumirea lui
de cuvintele alb, luminos.
Nu departe de Sviteazi se întind la soare lacuri mai mici cum sunt
lacul Tursk – un renumit loc de scriere a letopiseţelor, dar şi altele.
?
?
112
Mic dicţionar explicativ
Plescăit – murmurul tare al apei.
Tur – parte circulantă a unui segment.
***
Mă văd pe malurile lacului Sviteazi
În ceaţa tainicelor păduri,
De unde, oare, el apărut-a
Cu sutele-i de glasuri fermecate.
Mă cheamă mereu parcă-ar vrea să mă vadă
E unic în lume mister
Sunt Sviteazi! Sunt Sviteazi! Sunt Sviteazi!
De ce nu m-auzi când te chem?
Lina Kostenko
Împreună cu cei maturi încearcă să explici denumirea la-
cului Synevir din Transcarpatia. El este nu mai puţin cu-
noscut decât lacul Sviteazi. Oamenii din partea locului îl
mai numesc Ochiul Mării.
CE ESTE ÎN UCRAINA CEL MAI CEL MAI....
Cel mai înalt pisc din Ucraina este Goverla din Carpaţii
ucraineni. Înălţimea lui este de 2061 de metri de asupra
nivelului mării.
Cea mai de proporţii mare, care spală ţărmurile Ucrainei,
este Marea Neagră. În Marea Neagră se revarsă râurile: Du-
nărea, Nipru, Nistru, Bugul de sud.
Cel mai mare râu din Ucraina este Niprul. Din lungi-
mea lui totală de 2201 kilometri, pe teritoriul Ucrainei trec
981 kilometri.
113
Cel mai mare lac din Ucraina este lacul Ialpug din
regiunea Odesa, cel mai adânc – Sviteazi din regiunea
Volyn.
Cel mai bătrân copac din Ucraina creşte în regiunea Rivne.
Acesta este un stejar de 1300 de ani.
Cel mai înalt copac – de 54 metri creşte în oraşul Rahiv din
Transcarpatia.
Cel mai mare animal este zimbrul, turme numeroase ale că-
ruia pot f întâlnite în Carpaţi şi în regiunea Volyn.
Cea mai înaltă pasăre este cocorul sur, care are o înălţime
de 120 de centimetri.
Cel mai înalt edifciu arhitectural din Ucraina este turnul de
televiziune din Kyiv. Înălţimea lui este de 385 de metri. Ceva
mai joase sunt turnurile din Vinnyţa – de 353 de metri şi din
Harkiv – de 240,7 metri.
Cel mai mare avion este avionul de tipul „MRIA” (AN-255)
Cele mai mari oraşe din Ucraina sunt: Kyiv, Harkiv,
Dnipropetrovsk, Odesa.
Voi puteţi liber continua această listă. Colecţionarea recordu-
rilor este o ocupaţie destul de interesantă.
114
Afaţi, cu ajutorul părinţilor, cine este cel mai puternic hal-
terist din Ucraina, cine este campion la gimnastică ş.a.?
COMORILE NATURALE ALE UCRAINEI
Astfel s-a creat din punct de vedere istoric şi geografic
că Ucraina este bogată în pământuri de cernoziom, la noi
este dezvoltată lumea plantelor. Toate acestea contribuie
la dezvoltarea diferitelor ramuri ale economiei.
Condiţii extrem de favorabile în ţara noastră sunt pentru dez-
voltarea agriculturii, pentru astfel de componente ale ei ca hor-
ticultura şi sectorul animalier.
În Ucraina sunt crescute cereale, cartof, sfeclă de zahăr,
foarea-soarelui, culturi pentru culturi furajere. La sud, în Cri-
meea, este mult dezvoltată creşterea viţei de vie.
În diferite regiuni ale ţării sunt crescute vite cornute
mari, porci şi oi. Cea mai de preţ bogăţie a pământului
ucrainean sunt minele. Cele mai mari rezerve de cărbune
de pământ se găsesc în Donbas, precum şi în bazinul
Lviv-Volyn. Minereul de fer este extras la Krivyi Rig.
115
În afară de piatra de cărbune, pe teritoriul statului
nostru, în special, în regiunile Kirovograd, Cerkasî, Jitomir,
Ivano-Frankivsk şi Transcarpatică este extras cărbunele lig-
nit.
Din timpuri străvechi Ucraina se mândreşte cu impor-
tante zăcăminte de sare. Cele mai mari dintre ele se află
în Donbas, în apropierea oraşului Artemivsk, precum şi în
Crimeea, în apropierea lacurilor sărate ale Sivaşului. Sarea
este extrasă şi în zăcămintele de la Slatina, în Transcar-
patia.
Ucraina dispune de importante rezerve de piatră de con-
strucţie şi decorativă: granit, marmură, Cantităţi însemnate de
aceste feluri de piatră sunt extrase în regiunile Kyiv, Jitormir,
dar şi în zonele din vestul ţării.
Este bogată Ucraina şi în turbă, mari rezerve ale căreia se
afă în Polesia.
Ce extrag, pregătesc sau cresc oamenii din ţinutul în care
trăieşti tu?
?
?
?
116
ACTIVITATEA ECONOMICĂ ÎN UCRAINA
În Ucraina sunt dezvoltate industriile: de extracţie,
grea, uşoară şi alimentară.
La uzinele din Harkiv sunt produse tractoare şi locomotive,
tractoare grele, echipament minier şi utilaj electric, cunoscute
în întreaga lume. Tot în acest oraş sunt fabricate postavuri, în-
călţăminte, îmbrăcăminte şi diferite produse alimentare.
De pe conveierul uzinei de autobuze din Lviv coboară
autobuze minunate, care pot f văzute pe toate magistralele
rutiere ale ţării noastre.
În oraş funcţionează renumita fabrică de cofetărie „Svi-
toci”. Veţi întreba: de ce renumită? Încă de la începutul
secolului al XX-lea, oraşul elveţian Berna şi cel galiţian,
Lviv, se mândreau, pe bună dreptate, cu titlul de „capitale
ale ciocolatei” din Europa. Şi astăzi cofetarii lvoveni păs-
trează şi înmulţesc cu sfnţenie tradiţiile seculare.
117
La întreprinderile din oraşul Luţk sunt produse lenjerie,
postavuri din lână, carton, piele şi utilaj electric.
Ştiai, oare, că?
În oraşul Rojyşci din regiunea Volyn funcţionează o fabri-
că, la care este produsă brânză şi caşcaval. Circa zece feluri
de brânzeturi, produse la această fabrică, au obţinut medalii
de aur şi argint la diverse expoziţii internaţionale. Unul dintre
acestea a fost recunoscut ca find cel mai bun în Europa.
Faceţi schimb de păreri cu colegii de clasă de pe
urma celor citite. Ce aţi afat nou?
Uniţi-vă în grupuri. Fiecare grup trebuie să facă unele
investigaţii: să afe despre istoria, tradiţiile şi realizările
unei gospodării de succes din localitatea, în care tră-
iţi. Adunaţi materialele, desenele şi placatele obţinute
într-o mică expoziţie. Ar f bine să-l invitaţi la şcoală
pe un reprezentant al acestei unităţi, care să aducă
cu sine câteva feluri de producţie, ce sunt fabricate
la acea unitate.
UCRAINENII GLORIOŞI
Istoria ucraineană se mândreşte cu mulţi oameni re-
numiţi şi evenimente de seamă. Simbolurile naţionale ale
ucrainenilor sunt cnejii kieveni din vechime şi urmaşii lor:
Askold şi Dir, cneaghina Olga, cnejii Sviatoslav, Volo-
dymyr cel Mare, Iaroslav cel Înţelept. În lumea întreagă
?
?
?
?
?
118
sunt cinstiţi şi acum renumiţii artişti din vechime – lăutarul
Boian şi cronicarul Nistor.
În istoria poporului ucrainean a rămas pentru totdeauna
vie gloria slăviţilor hatmani şi comandanţi de oşti, Dmytro
Vyşneveţki, Samiilo Kişka, Petro Sagaidacinyi, Bogdan
Hmelniţki.
Monumentul
lui Iaroslav cel Înţelept
Monumentul
lui Bogdan Hmelniţki
Mic dicţionar explicativ
Hatman – cel mai înalt grad militar, comandant al trupelor
militare.
Ataman – hatman al cazacilor la Secea Zaporojeană.
Comandant de oşti – conducător militar, care conduce
mari regimente şi subdiviziuni.
* * *
Savanţii ucraineni sunt cunoscuţi în prezent în întreaga lume.
O mândrie adevărată a Ucrainei sunt avioanele de
tipul „Antei”, „Ruslan” şi „Mria”. Aceste modele de avioane
119
au fost elaborate la biroul de construcţii „Oleg Antonov”.
Anume de aceea, aparatele de zbor ucrainene poartă nu-
mele de „AN” – cele de dimensiuni mici – „AN-2”, cât şi
gigantul „AN-22 – Antei”, dar şi altele.
În Ucraina este cinstită cu sfnţenie memoria lui Evghen Pa-
ton – renumit savant în domeniul metalurgiei. Numele lui îl
poartă podul peste râul Nipru în Kyiv. Pentru prima dată în
lume un asemenea pod a fost construit prin metoda sudurii
electrice, ceea ce a devenit posibil datorită elaborărilor şi des-
coperirilor ştiinţifce ale lui Evghen Paton.
Fiul lui Evghen Paton – Boris Paton, de asemenea şi-a pro-
slăvit numele în domeniul metalurgiei. Cercetările lui ştiinţifce
au pus bazele pentru sudura cosmică. Iată ce academicieni
renumiţi – tatăl şi ful.
Savanţii ucraineni cuceresc înaltul cerului, valorifcă cosmo-
sul. Însă ei nu uită nici de sensibila inimă omenească – atât de
neapărată de boli şi necazuri. Viaţa multor oameni a fost sal-
vată la institutul, care a fost înfinţat la Kyiv de către academici-
anul Mykola Amosov. Anume aici se fac cele mai complicate
intervenţii chirurgicale la inimă.
120
Ucraina se mândreşte, pe bună dreptate, cu activiştii
săi în domeniul culturii.
Activitatea întemeietorului muzicii clasice ucrainene, Mykola
Lysenko, a jucat un rol ponderabil în dezvoltarea folclorului
muzical ucrainean.
Compozitorul aduna şi prelucra cântece populare, organiza
coruri cu care evolua prin oraşele şi satele Ucrainei. Una din
perlele sale în domeniul muzicii de operă este renumita dramă
muzicală „Taras Bulba”.
Mykola Lysenko a scris şi opere muzicale pentru copii dintre
care menţionăm „Căprioara”, „Domnul Koţki”, „Iarna şi primă-
vara”.
În cinstea compozitorului, la Kyiv a fost înălţat un monument
şi funcţionează un muzeu memorial.
121
Un loc aparte în arta plastică a Ucrainei îl ocu-
pă creaţia Teteanei Iablonska. De o largă popularitate
din partea admiratorilor de frumos se bucură tablouri-
le, în care pictoriţa descrie frumuseţea mamei şi a co-
pilului – „În parc”, „Primăvara”, „Dimineaţa” şi altele.
Teteana Iablonska este unica între pictorii din Ucraina, căre-
ia i-a fost conferit onorifcul titlu de Erou al Ucrainei.
Mic dicţionar explicativ
Întemeietor – creator al unei oarecare şcoli, teorii în învă-
ţământ etc.
1. Cine dintre oamenii renumiţi s-a născut în oraşul (sa-
tul) tău natal? 2. Cine dintre oamenii renumiţi sau foarte
cunoscuţi a învăţat în şcoala ta?
ÎNVINGĂTOR ÎNTRE GENII
Hrystyna Hanziuk, elevă la liceul tehnologic din oraşul
Hmelniţki, a obţinut medalia de bronz la Olimpiada geniilor,
care a avut loc la unul dintre centrele ştiinţifice ale statului
New-York din SUA.
Hrystyna a fost unicul reprezentant al Ucrainei între cei 700
de participanţi la Olimpiadă. Lucrarea ei a fost o cercetare pe
tema: „Rolul sorbentelor minerale naturale în procesul curăţirii
apei şi în viaţa de toate zilele”.
Visul Hrystynei este să devină om de ştiinţă.
Mic dicţionar explicativ
Sorbent – substanţă solidă sau lichidă, care este folosită
la curăţirea apei.
?
?
?
122
UN UCRAINEAN – CAMPION MONDIAL
Pe micuţul Denis l-au adus la bazinul de înot la vâr-
sta de şase anişori. Pe atunci încă nu ştia să înoate şi
avea o frică grozavă de apă. Şi orarul antrenamentelor era
foarte obositor. Câte cinci ore zilnic, în afară de duminică,
băiatul le petrecea în bazin.
În decursul celor 25 de ani de activitate sportivă, Denis Si-
lantiev a înregistrat 37 de recorduri ale Ucrainei, de patru ori a
luat Cupa mondială.
În prezent, acest renumit sportiv transmite experienţa acu-
mulată elevilor.
MARII INVENTATORI
De multe ori în viaţa noastră cotidiană ne întâlnim cu
descoperirile marelui inventator ucrainean, Mykola Mykola-
iovyci Benardos. Anume acestui savant lumea îi datorează
apariţia aparatelor de aer condiţionat, aragazului pan-presi-
une, frietuzei şi chiar a maşinilor de spălat. Însă, cea mai
principală invenţie a lui, care a schimbat lumea din jurul
nostru, este metoda sudurii electrice.
123
S-a născut Mykola Benardos în ţinutul Herson. De mic
copil era pasionat de tehnică. Îl atrăgeau mult desenul şi
obiectele din metal.
La vârsta de 20 de ani pleacă la Kyiv şi susţine cu succes
probele la Institutul de medicină. Talentul lui Mykola în ceea ce
priveşte invenţiile a fost dezvăluit şi în medicină. Acest om a
dăruit lumii prima plombă stomatologică.
***
În îndepărtatul an 1900, micuţului kievean cu prenume-
le Igor i s-a arătat un vis neobişnuit. Se făcea de parcă
se află la bordul unui avion-gigant. Mult timp după ce s-a
trezit i se părea că zboară.
Câţi băieţi nu au avut asemenea vis... Însă Igor Sikorski în
vârstă de 11 ani ştia că odată visul său va deveni realitate.
Peste opt ani a intrat la Institutul politehnic din Kyiv, unde a
studiat încercându-şi puterile ca inventator al elicopterelor.
124
Elicopterele inventate de Igor Sikorski sunt folosite şi
în prezent. Ele s-au dovedit a fi deosebit de utile atât
pentru militari, cât şi pentru serviciile de salvare.
Prioritatea acestor aparate de zbor constă în aceea că ele
pot să „atârne” în aer, să-şi ia zborul în poziţie verticală şi să
aterizeze pe un teritoriu mic.
Cum crezi, de ce povestirile despre aceşti inventatori, artişti,
campioni au fost incluse în capitolul „Glorioşii ucraineni”?
Alcătuiţi un album cu genericul „Glorioşii ucraineni”, în care
să includeţi fotografi ale ucrainenilor renumiţi. Alcătuiţi şi
plasaţi în album mici povestioare despre aceşti oameni, pe
care le veţi discuta împreună cu colegii de clasă.
REGULILE DE CONDUITĂ ÎN SOCIETATE
CASA CEA MARE – STATUL,
PRINCIPALUL ÎN EL ESTE LEGEA
Închipuiţi-vă că trăim într-o casă mare-mare, care cu-
prinde întreaga ţară. Şi familia în ea este, de asemenea,
mare-mare: întregul popor. Şi dacă o mică familie nu poate
trăi fără ordine, atunci poporul – cu atât mai mult.
Pentru a face ordine într-o casă, trebuie, mai întâi de
toate, s-o ai. Poporul nu este stăpân pe pământul său da-
că nu are statul propriu. Anume statul şi este casă pentru
întregul popor. Poporul-stăpân face ordine în statul său.
În primul rând, el ea în calcul cele mai bune tradiţii şi
învăţături ale strămoşilor, încercate pe parcursul secolelor,
urmăreşte cu multă atenţie experienţa altor popoare – ce
au ele mai bun pentru a-şi face o viaţă bună şi a-şi fău-
?
?
?
?
?
125
ri o casă frumoasă. Însă, pentru a trăi mai bine, poporul
trebuie să aplice ceva nou ce mai înainte nu a avut.
1. Cum înţelegi îmbinarea: „Statul este casă pentru poporul
său”? 2. Continuă propoziţia „Nu am ştiut că Ucraina este
mai mare, ca mărime, decât asemenea state ca...”
Din înţelepciunea populară:

Orice ţară este o familie. Fiecare ţinut cu obiceiurile sale.

Unde domneşte înţelegerea, acolo şi scârba dansează.

Dacă în casă este ordine, cu toţii sunt bucuroşi
LEGEA ESTE PRINCIPALUL
Eşti bogat ori sărac, simplu muncitor sau guvernant,
campion, general sau bucătar – eşti obligat să respecţi
legea. Despre aceasta se menţionează în documentul prin-
cipal al statului nostru – Constituţia Ucrainei.
Constituţia Ucrainei Sfânta Scriptură
?
?
?
126
Statul cere de la cetăţenii săi numai ceea ce este mai prin-
cipal. Şi o cere nu pentru sine ca atare, ci pentru a asigura
drepturile, libertăţile şi o viaţă demnă pentru toţi cetăţenii săi şi
pentru a le apăra interesele.
Nu întâmplător, drepturile şi libertăţile cetăţeanului sunt scri-
se alături în Legea Fundamentală a statului. Acestea două sunt
legate indisolubil între ele. Dreptul generează şi unele obligaţii,
iar îndeplinirea cuvenită a obligaţiilor îi oferă posibilitate cetă-
ţeanului să-şi apere şi să-şi afrme drepturile.
Dar poate, oare, un om fără studii speciale, care este îm-
povărat de grijile sale, să cunoască toate legile? Vom spune
sincer. Desigur că nu. Ce poate să facă el în această situaţie?
Este o întrebare complicată şi, în acelaşi timp, foarte simplă.
Am vorbit deja despre valorile umane unanim recunoscute,
despre bine şi rău.
Nu este greu să memorizezi cele zece porunci ale Domnului,
între care sunt următoarele: porunca a patra – „Cinsteşte-l pe
tatăl tău şi pe mama ta”, porunca a cincia – „Nu ucide”, po-
runca a şaptea – „Nu fura”, porunca a opta „Nu mărturisi prin
minciună”.
Este sufcient să îndeplineşti aceste porunci pentru a nu păşi
pe cărarea răului.
În viaţă se întâmplă uneori asemenea situaţii când omul tre-
buie să cunoască o anumită lege pentru a nu cădea pradă
elementelor criminale şi a nu face rău altor oameni. În aseme-
nea cazuri, el trebuie să ceară neapărat sfatul cunoscătorilor
legii – avocaţilor şi juriştilor. Şi numai după ce va clarifca toate
amănuntele, omul va putea să ia o decizie cumpătată, să-şi
apere interesele şi drepturile.
După Mykola Illiaş
127
Mic dicţionar explicativ
Lege – reguli obligatorii pentru toţi cetăţenii ţării.
Guvernant – membru al Guvernului.
Se spune că dreptul unui om se termină acolo unde în-
cepe dreptul altuia. Cum înţelegi tu această afrmaţie?
Împărţiţi noţiunile de mai jos în două categorii. Argu-
mentaţi-vă alegerea.
A învăţa; a se odihni; a se distra; a le ajuta părinţilor; a se îngriji de
sănătate; a se alimenta sufcient; a-i respecta pe părinţi; a-şi expune pro-
pria părere; a-şi iubi patria.
?
?
?
?
LEGEA ESTE PRINCIPALUL
128
* * *
Copiii se întorceau acasă după lecţii şi râdeau în hohote.
Dmytryk le arăta tuturor cât este de puternic şi curajos: sărea
peste gard, răsturna coşul cu gunoi.
Lângă magazin stătea bicicleta cuiva. Dmytryk urcă pe ea
şi, cu strigăte neînţelese, începu să facă cercuri în jurul maga-
zinului. Ba nu se ţinea de coarne, ba ridica picioarele în sus.
Toţi îi urmăreau cu atenţie aventura. Dintr-odată roata se izbi
de trotuar şi se îndoi în formă de cifra opt. Dmytryk căzu la pă-
mânt împreună cu bicicleta...
Discutaţi despre această situaţie. Alcătuiţi sfârşitul povestirii
şi daţi-i un titlu.
Mic dicţionar explicativ
Delict – încălcarea drepturilor altor oameni, comportare,
consecinţele căreia aduc prejudicii altora.
?
129
* * *
Doi băieţi au intrat într-un supermarket. Bomboanele, amba-
late cu gust, stăteau pur şi simplu pe poliţe. Vânzătorul nu se
vedea prin apropiere. Băieţii au luat câte un pachet cu bom-
boane şi au zbughit-o afară...
* * *
Fetele au decis să fugă de acasă din cauză că părinţii le
ceartă pentru note rele, primite la şcoală şi nu le cumpără
haine la modă...
Discutaţi aceste situaţii. Daţi răspuns la întrebarea: cui îi
vor aduce prejudicii consecinţele unei astfel de comportări
din partea copiilor?
Ţineţi minte! Nimeni nu are dreptul să aducă prejudicii altui om.
Nimeni nu are dreptul să ia lucruri străine, să le strice, să-şi bată
joc de alţi oameni.
Dacă omul încalcă legea, el va răspunde neapărat pentru aceasta.
TREBUIE SĂ ŞTII SĂ REFUZI
Se întâmplă asemenea situaţii când oamenii străini te în-
deamnă la ceva: spre exemplu să fumezi o ţigară sau să iei
lucrul cuiva... În asemenea situaţie tu trebuie să faci o alegere:
să spui „da” findcă acest lucru te ademeneşte sau să spui
„nu”, deoarece eşti convins că această faptă va aduce daună
ţie şi celor apropiaţi.
De cele mai multe ori cazi de acord, deoarece nu vreai să-ţi
pierzi autoritatea şi nici prietenii.
Ce trebuie să facem pentru a învăţa să spunem „nu” şi, totoda-
tă, să nu ne pierdem prietenii, cunoscuţii şi propria demnitate?
?
130
În primul rând, trebuie să ştii că poţi să spui „nu” fără să ex-
plici cuiva cauzele refuzului tău.
În al doilea rând, dacă ai înţeles că asemenea acţiuni îţi pot
aduce prejudicii, spune-ţi în gând: „Nu, n-o să fac aşa ceva”. Ia
o hotărâre şi fi gata să refuzi.
În al treilea rând, când vei lua decizia, spune în glas: „Nu,
mulţumesc, dar aşa ceva n-o să fac”.
Apoi poţi să te duci sau schimbi tema discuţiei. Aceasta nu
este complicat. Încearcă şi vei simţi că ai caracter!
Alege, din exemplele de mai jos, ce trebuie să
refuzi. Argumentează-ţi alegerea.
Să aprinzi o ţigară; să furi un lucru de la cineva; să te joci;
să vii la ziua de naştere; să stai la pândă până când cineva va
intra în grădină străină; să strigi sub fereastra cuiva; să citeşti
scrisori sau comunicări străine; să întorci un lucru pierdut.
DE CE NU E FRUMOS SĂ TE UIŢI
ÎN LUCRURILE CUIVA?
Fiecărui cetăţean îi este garantată taina corespondenţei,
convorbirilor telefonice, corespondenţei prin telegraf şi de alt
gen (din Constituţia Ucrainei).
Când cineva ia bani de la altcineva, îşi atribuie lucruri stră-
ine, se aşează la volanul unui automobil străin pentru „a se
plimba”, pentru toţi este clar – acesta e furt, o crimă. În acest
caz, infractorul îşi atribuie proprietate străină.
?
131
Dar şi părerile şi sentimentele, micile evenimente mai mari
şi mai mici din viaţa noastră, de asemenea, sunt proprietatea
noastră. Propriu şi proprietate sunt cuvinte, care au rădăcină
comună.
Cel care ascultă convorbirea cuiva, destăinuieşte secretul,
încalcă unul din drepturile fundamentale ale omului – dreptul la
alegere. Fiecare om îşi alege de sine-stătător prietenii, singur
decide cine merită încredere şi cui poate să împărtăşească
părerile şi sentimentele sale.
Mic dicţionar explicativ
Drepturile omului – o posibilitate de a face ceva, care
este garantată şi apărată de legile statului.
Cum crezi de ce nu e frumos să citeşti scrisorile cuiva
ori să asculţi convorbiri telefonice străine?
?
?
?
132
NIMENI NU ARE DREPTUL
SĂ-L OFENSEZE PE OM
Într-o seară un Mic Om se plimba împreună cu câinele său
prin parc. Câinele ba apărea, ba dispărea din nou în tufari,
iar Micul Om se bucura de acea seară frumoasă. Dintr-odată
observă cum de-a lungul aleii fuge din răsputeri un băieţel, iar
după el aleargă un bărbat cu un băţ în mână.
– Opriţi-vă! – a strigat Micul Om la bărbatul înalt. Acela, însă,
nici nu s-a uitat în partea lui. Atunci Omul Mic, fără să se gân-
dească mult, i s-a aruncat sub picioare şi acela, împiedicân-
du-se, s-a prăbuşit la pământ cât era de mare...
– Cine mai este şi acesta! – strigă el cu o voce tare şi straş-
nică. Dar îţi închipui tu ce-o să fac eu cu tine?!
Micul Om, însă, nu s-a pierdut cu frea.
– Dar ştii tu, oare, ce e scris în declaraţia drepturilor omului?
Nimeni nu are dreptul să-l ofenseze pe alt om, să-l înjo-
sească şi să se comporte brutal cu el.
– În ce fel de DECORAŢIE? – se enervă de a binelea băr-
batul. – Acest tip mi-a spart geamul cu mingea şi eu am tot
dreptul să mă răzbun!
– Puteţi să-i impuneţi prin judecată pe părinţii băiatului să vă
repare geamul. Dar nu aveţi dreptul să-l loviţi, nu se lăsa Micul
Om.
– O să vedem acum – am dreptul sau nu!
133
Bărbatul răsuci băţul să-l lovească pe băiat. Dar, în acel mo-
ment, din tufari a ieşit câinele şi lătrat atât de tare încât acesta
a aruncat băţul într-o parte.
– De unde eram să ştiu, mormăi el cu răutate. – poate că eu
nici n-am văzut în ochi acea DECORAŢIE sau cum o mai nu-
miţi! Poate că în genere sunt analfabet.
– Căţeluşul meu, îi spuse calm Micul Om, de asemenea n-a
citit acea Declaraţie. Cu toate acestea a sărit să mă apere,
deoarece ştie că nimeni nu are dreptul să lovească un om...
După Andrii Usaciov
Mic dicţionar explicativ
Declaraţie – document în care sunt expuse reguli impor-
tante şi obligaţii pentru toţi oamenii.
1. Alcătuieşte sfârşitul povestirii. 2. Realizează câteva de-
sene la această povestire.
?
?
?
134
DESPRE DREPTURILE COPILULUI
Cu aproape 50 de ani în urmă Organizaţia Naţiuni-
lor Unite a adoptat Declaraţia despre drepturile copilului.
În ea sunt enumerate condiţiile în care toţi copiii de pe Pă-
mânt vor f fericiţi.
Toţi copiii au dreptul
la alimentare sufcientă
Toţi copiii au dreptul
la studii
Toţi copiii au dreptul
la odihnă şi distracţie
Toţi copiii au dreptul
la dragoste şi îngrijire
O grijă deosebită pentru
copiii-invalizi
Toţi copiii au dreptul
la asistenţă medicală
135
Nici un copil nu trebuie
să fe torturat
Nici un copil nu trebuie să fe
jertfă a războiului sau violenţei
***
Eleva clasei a treia, Hanna C, din regiunea Jitomir a scris
astfel:
„Eu vreau să trăiesc, eu am dreptul. Eu am dreptul la drep-
turi. Eu am dreptul la ziare, reviste, cărţi. Eu am dreptul să
trăiesc în bunăstare. Vreau să merg în tabără de odihnă. Eu
am dreptul. Eu sunt copil. Mai doresc să fu sănătoasă. Eu am
dreptul la locuinţă, părinţi, studii şi prieteni”.
Coincid, oare, drepturile descrise de această elevă cu cele
consfnţite în declaraţia drepturilor copilului?
ORICE FAPTĂ ARE URMĂRI
Uneori confundăm fapta adevărată cu nişte lucruri mărunte.
De dragul distracţiei stricăm un geam, rupem o ştachetă din
gardul vecinului sau aruncăm cu o piatră în poartă... Făcând
acestea, îţi închipui că eşti un erou. În realitate, însă, eşti un
infractor, care încalcă legile şi normele de conduită.
?
?
?
136
În povestea „Cheiţa de aur”, huliganul Duremar a stricat gea-
mul în atelierul lui Carlo. Această faptă nedemnă poate f ca-
lifcată nu altfel decât huliganism. Carlo a fost nevoit să chel-
tuiască propriii bani, pe care şi aşa nu-i avea, pentru a pune
geamul la loc. iată consecinţele unei fapte nedemne.
Motanul Bazilio şi vulpea Alisa l-au minţit pe Buratino sfătuin-
du-l să îngroape monedele de aur undeva în câmpul minunilor.
I-au mai spus că dacă va îngropa acolo monedele şi va spune
unele cuvinte fermecate, a doua zi pe locul acela va creşte un
copac cu bani. Însă n-a mai crescut nimic. Astfel, infractorii
i-au furat banii bietului Buratino, şi-au atribuit ceea ce nu le
aparţine. Deci, au furat, iar aceasta este o crimă.
Furtul, falsifcarea documentelor, comportarea neadecvată
cu animalele, folosirea viruşilor computerizaţi, deteriorarea lu-
crurilor străine (bicicleta, automobilul), a patrimoniului ce apar-
ţine comunităţii (ascensorului sau a unui perete într-o casă de
locuit), difuzarea unui comunicat fals despre minarea şcolii,
deteriorarea comunicaţiilor de transport – toate acestea con-
stituie o crimă.
După Galyna Poliiciuk
BAH!!!
137
Ţine minte! Pentru toate faptele criminale omul trebuie să
răspundă. Pedeapsa este plata pentru ele.
Mic dicţionar explicativ
Pedeapsă – modalitate de infuenţă prevăzută de lege
asupra omului, care a comis infracţiuni.
Uniţi-vă în perechi. Încercaţi să aflaţi ce se va în-
tâmpla dacă:
• veţi sparge un automobil străin;
• veţi arunca cu o piatră în geamul unui tramvai sau tren;
• veţi apăsa butonul de urgenţă în ascensor;
• veţi lipi gumă de mestecat pe un scaun;
• veţi sta la pândă până când alţii fură nişte CD-uri dintr-un chioşc;
• veţi arunca o hârtie arzând la picioarele unui trecător.
Din înţelepciunea populară:

Vei semăna o faptă – vei culege o deprindere, vei
semăna deprinderea – vei culege caracterul, vei se-
măna caracterul – vei culege destinul.
?
138
MUZEUL DAUNELOR
În fecare ţară există muzee ale istoriei, realizărilor tehnice,
modei.
Într-o zi am nimerit într-un muzeu neobişnuit pentru mine şi
cred că pentru voi toţi – muzeul daunelor, care este vizitat, mai
ales, de copiii cei obraznici.
Să vedeţi ce expoziţii – care din care mai diverse şi mai mi-
nunate: iată o praştie – lucru preferat de toţi băieţii. Mai încolo
un geam stricat de cineva, care a aruncat în el cu o piatră.
Alături poate f văzută coperta unei cărţi, iar lângă ea un pisoi
gras şi un şoricel plăpând, care se roagă aidoma Peştişorului
de aur din poveste. Motanul, însă rămâne neclintit – îl înfulecă
dintr-o înghiţitură.
Dar iată şi ochelarii bunicii, ce-i drept fără o lentilă, care a
fost scoasă de nepoţelul ei.
Mai încolo vedem o lustră şi pe Vasylko cel obraznic, care
s-a agăţat de ea şi s-a plimbat din toată plăcerea ca pe o frân-
ghie până când aceasta i-a „sărutat” vârful capului.
În altă odaie putem vedea galerii întregi de portrete netermi-
nate
Aşadar, pe toţi vă îndemnăm, în pofda timpului poate urât
de afară, să vizitaţi muzeul daunelor. Nu este neapărat să fţi
copii obraznici.
Va f foarte interesant!
Saşko Dermanski
139
Cum credeţi, ce lucruri de-ale voastre puteţi să propuneţi
pentru exponatele unui asemenea muzeu?
GLUMĂ SAU DELICT?
Ieri seara am hotărât să merg la circ. Mi-am pus
pălăria, am luat umbrela şi am pornit în căutarea unui
buchet de flori. Ajuns, însă, în faţa casei de bilete de
la circ, citii pe o tăbliţa: „Spectacolul nu va avea loc”.
– Îmi cer scuze, l-am întrebat pe casierul mustăcios. – Spu-
neţi-mi, vă rog, de ce nu va avea loc astăzi spectacolul?
– Eh! – oftă gânditor casierul. – Dacă insistaţi, o să vă spun
ce s-a întâmplat.
– Azi dimineaţă, a început casierul, prin apropierea circului
trecea un băiat. A mâncat un măr, iar resturile le-a aruncat pe
jos.
?
140
– Dar ce legătură are mărul băiatului cu circul? – am întrebat
mirat.
– Cea mai directă. Pe acele resturi a alunecat o bătrânică,
care a vărsat pe jos smântâna pe care o cumpărase.
– Da, cred că era bunica unuia dintre artişti, acesta s-a supă-
rat rău de tot şi spectacolul a fost anulat.
– Nu, mi-a contestat casierul. Era bunica medicului veterinar.
Pe smântâna, pe care a vărsat-o pe jos, a alunecat un munci-
tor, care a vărsat vopseaua.
– Încep să pricep, am dat eu afrmativ din cap. Cu acea vop-
sea urmau să fe vopsite rechizitele de la circ. De aceea spec-
tacolul a fost anulat.
– Nu, nu era menită pentru ele, a continuat convingător ca-
sierul mustăcios. Pe acea vopsea, dacă putem spune astfel,
a alunecat un camion. Camionul s-a izbit de un stâlp, l-a rupt
şi din acest motiv în oraş a fost deconectată lumina pentru o
jumătate de oră.
– Acum am înţeles. Din cauză că în oraş nu a fost lumină o
jumătate de oră, directorul circului n-a reuşit să-şi calce costu-
mul, s-a înciudat şi a anulat spectacolul.
– Iar spuneţi nu ceea ce trebuie, a râs casierul cu poftă. –
Spectacolul a fost anulat din cauză că, folosindu-se de întune-
ric, din circ au fugit leii africani.
– Glumiţi, i-am spus emoţionat casierului. Oare toate
acestea să se f întâmplat din cauza unor resturi de mere.
Dumneavoastră glumiţi, am repetat eu, şi ... dintr-odată am
văzut cum de noi se apropia un leu african de doi metri
141
de culoare galbenă. Am făcut nişte ochi cât cepele. Mi-am
şters ochii ca să mă conving că acela într-adevăr e leu,
am zbughit-o afară şi am luat-o la fugă.
Iar când am ajuns acasă, am luat un caiet curat şi am notat
în el următoarele reguli:
Cea mai frumoasă stradă este strada curată. Frumuseţea
oraşului sau satului vostru depinde numai de voi. Nu uitaţi că
locul resturilor de la mere, hârtiilor de la bomboane, cojilor de
nuci este nu pe trotuar, ci în lada cu gunoi.
Din revista „Barvinok”
Împărţiţi faptele de mai jos în două grupe: glume şi
delicte. Argumentaţi-vă alegerea. Încercaţi să clarificaţi
care pot fi consecinţele unor asemenea fapte.
A desena pe pereţii din bloc; a face la telefon un comunicat fals despre
instalarea, chipurile, a unei bombe; a fura un CD; a deteriorara butoane-
lor de la uşa apartamentelor.
?
142
OMUL ŞI LUMEA
UCRAINA PE HARTA LUMII
Ucraina este un stat situat în sud-estul Europei. După terito-
riul ei – 603,7mii kilometri pătraţi, Ucraina poate f comparată
cu Franţa.
De la vest spre est Ucraina se întinde pe o lungime de 1316
kilometri, iar de la nord spre sud – pe o lungime de 839 kilome-
tri. În partea de vest ea se învecinează cu România, Ungaria,
Republica Moldova, Slovacia şi Polonia, în partea de nord – cu
Republica Belarus, iar în cea de est – cu Federaţia Rusă.
Între ţările Europei (dacă e să nu luăm în calcul partea euro-
peană a Federaţiei Ruse) ţara noastră are cel mai mare terito-
riu. După numărul populaţiei, Ucraina deţine locul al cincilea în
Europa după Germania, Italia, Marea Britanie, Franţa, rămâ-
nând în urma lor nu cu mult.
Ştiai, oare că?
Ucraina este cea mai mare ţară din Europa, teritoriul căre-
ia este situat în întregime în limitele unei părţi a lumii. Locul
al doilea, după mărime, îl ocupă Franţa, iar locul al treilea
– Spania.
143
1. Încearcă să clarifci care sunt oraşele-capitale ale sta-
telor, care se învecinează cu Ucraina? 2. Întocmeşte un
itinerar al viitoarelor tale călătorii.
Moscova Cracovia
LEGENDA DESPRE ORAŞUL KYIV
Trăiau odată trei fraţi – Kyi, Şcek şi Horyv. Aveau cei trei fraţi
şi o frumuseţe de surioară, pe care o chema Lybidi.
Şi-au ales drept loc pentru aşezare munţi, apăraţi de pădure
deasă pe malul unui râu. Pe un munte mare au construit un
oraş, pe care l-au numit Kyiv în cinstea fratelui mai mare. Cei-
lalţi doi munţi, pe care s-au aşezat cu traiul fraţii mai mici, i-au
numit Horevyţea şi Şcekavyţea, iar unuia dintre râuri i-au dat
denumirea de Lybidi.
Amar de vreme s-a scurs de atunci...
În prezent Kyivul îi încântă pe oaspeţi cu frumuseţea
catedralelor cu cupole de aur, cu arhitectura caselor şi a
podurilor. Din păcate, multe dintre monumentele din vechi-
me nu s-au păstrat până în zilele noastre.
?
?
?
144
Astfel de râuri frumoase cândva ca Lybidi, Pociaina,
Darnyţea demult nu-i mai bucură pe oameni cu frumuseţea
lor sau în genere au dispărut...
Cea mai frumoasă stradă a oraşului Kyiv este Hreşciatyk –
largă, frumoasă, pe marginile căreia se întind alei de castani.
Aceasta este artera principală a capitalei Ucrainei.
Ştiai, oare, că?
Pe locul unde se întinde strada Hreşciatyk, în vechime era
o prăpastie adâncă, la mijlocul căreia curgea un izvor, iar în
juru-i foşnea o pădure deasă. Această prăpastie se numea
Hreşciatyi. De aici şi denumirea străzii centrale a Kyivului.
1. Cum se numeşte strada centrală a oraşului (satului) tău?
Povesteşte ce ştii despre istoria denumirii acestei străzi. 2.
Ce denumire poartă strada sau aleea unde locuieşti tu?
* * *
S-au întâlnit odată doi băieţi şi s-au luat de vorbă.
– Tu de unde eşti? – a întrebat unul dintre ei.
– Eu sunt din ţara unde îşi poartă liniştit apele bătrânul Nipru
şi unde în păduri trăiesc zimbri.
– Iar eu locuiesc în ţara unde se înalţă falnic munţii Carpaţi,
unde te încântă lacul Sviteazi, iar Niprul îşi varsă apele în Ma-
rea Neagră.
1. Încearcă să afi de unde sunt de origine cei doi
băieţi? 2. Ce poţi să povesteşti despre Patria ta?
?
?
?
?
?
?
145
* * *
La bunica Zina
Familia s-a adunat:
Sora-i venită din Ostra,
Iar fratele din Carpaţi.
Fiica din Crimeea,
Nepoţica de la Luţk,
Iar nepotul din Priluki.
Toţi cu drag ne-am adunat –
E ziua-n care s-a născut.
După Igor Siciovyk
1. Povesteşte cine şi de unde poate sosi în ospeţie la
familia ta? Unde poţi să pleci în ospeţie tu? 2. Ce ca-
dou le vei face rudelor din cele ce pot f găsite doar în
ţinutul tău natal?
?
?
?
146
CU TOŢII SUNTEM DIFERIŢI
Toţi vieţuitorii Pământului au multe trăsături comune.
În acelaşi timp, multe lucruri ne deosebesc unul de altul:
limba, statura, culoarea pielii, forma capului şi a feţei, con-
strucţia corpului, hainele, obiceiurile, convingerile...
Cu toţii suntem oameni, toţi semănăm unul cu altul. Şi aceas-
ta este foarte bine, deoarece ne putem înţelege între noi.
Cu toţii suntem diferiţi şi prin aceasta suntem interesaţi unul
altuia.
Ce cuvânt putem alege pentru a putea descrie cu el lumea
întreagă? Acesta este cuvântul diversitate. În profunzimile
cosmosului strălucesc stelele minunate – atât de diverse, mai
mari şi mai mici, unele asemănătoare cu Soarele sau Luna,
altele mici de tot.
Din familia păsărilor fac parte atât găinile şi gâştele domesti-
ce, cât şi ciorile, ciocârliile, vulturii şi câte şi mai câte!
Iar animalele? Câte nu mai sunt la număr! Începem de la
cele de casă – pisicile, câinii, vacile, şi terminăm cu cele săl-
batice – lupul, vulpea, ursul şi altele.
Dar lumea plantelor? Iarna pădurea va duce dorul de verdea-
ţa abundentă a copacilor, primăvara – de aroma îmbătătoare
a cetinii de brad, toamna – de frunza roşie a mestecenilor şi
teilor.
Ştiţi deja, copii, de la lecţiile de ştiinţe ale naturii că în natu-
ra vie toate sunt legate indisolubil între ele şi atunci când din
acest lănţişor se rupe o verigă, suferă cu toţii. Tot aşa e şi în
lumea oamenilor. Fiecare popor este ca un copac în pădurea
omenirii.
147
Cu toţii suntem legaţi unul de altul. Cu toţii ne dorim să trăim
în pace, bine şi prietenie.
Încercaţi să clarifcaţi ce au comun oamenii de pe Pământ
şi prin ce se deosebesc unii de alţii?
Pregătiţi un placat, pe care să scrieţi apelurile tuturor po-
poarelor unul către altul.
FIECARE ŢINUT CU OBICEIURILE SALE
Fiecare popor îşi are tradiţiile sale. Acestea trebuie cunoscu-
te şi respectate chiar dacă uneori ni se par ciudate şi neimpor-
tante. De exemplu, la un popor este primit să-ţi scoţi căciula
când intri în încăpere, la altul – dimpotrivă, fără căciulă pe cap
omul nu poate intra. Se părea că nu se va întâmpla nimic dacă
omul nu va proceda după cum spun tradiţiile. Dar se poate
întâmpla ceva neobişnuit. Oamenii, la care vine un oaspete
ce nu le respectă tradiţiile, se vor supăra pe el. doar se ştie că
acel ce nu respectă tradiţiile, nu-l stimează nici pe gospodar.
Şi atunci ne întrebăm: la ce ne trebuie asemenea oaspeţi?
?
?
?
148
În Ucraina există multe tradiţii legate de sărbători.
De Crăciun, cete de colindători vin să vestească, din
casă-n casă, venirea pe lume a Mântuitorului, de Sânzi-
ene fetele împletesc cunună, de Duminica Mare gospo-
darii îşi împodobesc casa şi pridvorul cu crenguţe verzi.
Încercaţi să colecţionaţi obiceiuri şi tradiţii ale diferitor popoa-
re. Iată, spre exemplu, de acestea:
Sărbătoarea preferată a indienilor este Anul Nou – Holi. Ea
este sărbătorită la fnele lunii februarie sau la începutul lui mar-
tie. De aceea ea are şi alte denumiri – sărbătoarea primăverii,
festivalul culorilor etc.
În această zi ochiul omului este parcă îmbătat de atâtea culori:
automobilele, casele, oamenii şi chiar animalele îşi au fecare cu-
loarea sa. Cei mici şi cei maturi se împroaşcă cu pudră colorată,
iar apoi şi cu apă amestecată cu puţină vopsea. Râsul zgomotos,
muzica şi dansurile umple străzile satelor şi oraşelor.
Dar iată semenele voastre din Japonia îşi au propria sărbă-
toare – sărbătoarea fetelor. Ea este marcată la trei martie.
Cu această ocazie fecare fetiţă primeşte în dar păpuşi. Fata
se joacă cu ele trei zile, iar apoi le pune într-un loc tăinuit pentru
a-şi aduce aminte de ele peste un an.
149
Asemenea colecţii de păpuşi sunt, de cele mai multe ori,
transmise drept moştenire nepoatelor de către bunicuţe.
Băieţii din Japonia, de asemenea, primesc în dar pă-
puşi la sărbătoarea lor, care se marchează la cinci
mai. Acestea, însă, sunt mici fguri de ostaşi înarmaţi.
Mic dicţionar explicativ
Obicei – ordine unanim recunoscută reguli unice în viaţa
unui popor.
Tradiţie – norme de conduită, obiceiuri, viziuni, care sunt
transmise din generaţie în generaţie.
Ştiai, oare, că?
Dansul indian este o ştiinţă întreagă. Orice mişcare a ca-
pului, gâtului, mâinilor sau corpului îşi are însemnătatea sa.
Un astfel de abecedar al dansului numără circa 600 de sem-
ne. Indienii sunt nevoiţi să înveţe 26 de mişcări ale ochilor!
150
Aduceţi în clasă lucruri, care, în familia voastră, se trans-
mit din generaţie în generaţie. Povestiţi ce tradiţii se păs-
trează cu sfnţenie în familia voastră.
MEŞTEŞUGURILE POPULARE ÎN UCRAINA
Talentul de a picta, a broda, a lucra cu lemnul, a confec-
ţiona jucării pentru copii şi alte obiecte interesante, a încondeia
ouăle şi a-şi decora casa – toate acestea ţin de experienţa,
care a fost transmisă în Ucraina din moşi-strămoşi.
Studiază desenele. Ce vezi în aceste desene?
Cu ajutorul părinţilor, încearcă să afi cu ce se ocupau meş-
terii populari în vechime şi cu ce se ocupă ei în prezent?
Multe nume la ucraineni au fost formate de la denumirea
profesiei. De exemplu Gonciarenko (de la gonciar - olar),
Kovalenko (de la kovali – ferar). În clasa voastră se în-
tâlnesc nume, care au fost formate de la denumirea pro-
fesiilor? Cercetaţi aceste nume
?
?
?
?
?
?
?
151
SĂRBĂTORILE POPULARE
Orice sărbătoare – fe populară sau de stat, este consacrată
unui anumit eveniment. De aceea trebuie să ştim ce semnif-
că ea, de care eveniment sau de numele cărui om remarcabil
este legată, ce tradiţii trebuie respectate în ziua respectivă.
Numai astfel o să vă fe interesant să marcaţi această sărbă-
toare împreună cu colegii de clasă.
Alegeţi cea mai apropiată sărbătoare populară şi adunaţi
informaţii despre ea. Alcătuiţi un album în care să includeţi
toate informaţiile adunate.
Hainele, pe care le vedeţi în desenul de mai jos, erau
purtate de strămoşii noştri. Ei îmbrăcau aceste haine în zile
de sărbători sau atunci când mergeau la o nuntă. Acum, aces-
te costume pot f văzute doar în muzeu, în timpul serbărilor
populare ori atunci când evoluează ansamblurile populare de
cântece şi dansuri.
?
?
152
Examinaţi particularităţile costumelor din ţinutul natal.
CUM SE SĂRBĂTOREŞTE
AJUNUL CRĂCIUNULUI ÎN UCRAINA?
Gospodina casei îşi pune pe cap o basma, îşi sufecă mâ-
nicile şi se apucă să pregătească 12 feluri de mâncare: ferbe
compotul, mazărea, fasolele, prăjeşte varză, peşte, lipeşte col-
ţunaşi, ferbe cartof, ciuperci, hrişcă cu lapte, prepară prăjituri
cu mac şi colivă din grâu. În toate acestea o ajută copiii, iar cel
mai mult – fica mai mare.
Pregătind această cină bogată, dar care este de post, gos-
podina prezintă cele mai cunoscute roade ale câmpului, livezii
şi grădinii de parcă ar face o dare de seamă în faţa Anului Nou
despre bunăstarea din vechiul an.
În timp ce gospodina pregătea cele 12 feluri de mâncare,
gospodarul casei adăpa animalele, le punea aşternut curat şi
le dădea fân proaspăt şi mirositor. Apoi arunca omătul de lân-
gă casă, curăţea cărările şi-şi examina cu atenţie gospodăria.
Toate lucrurile de lângă casă trebuie să întâmpine clipa solem-
nă a Ajunului Crăciunului la locul lor.
Nimic nu poate f în această seară în afara casei, în mâini
străine – împrumutat sau uitat undeva.
Toţi membrii familiei, de asemenea, trebuie să fe acasă.
„Ferească Dumnezeu, spun oamenii, să înnoptezi pe la casă
străină în această noapte! Anul întreg vei rătăci prin lume”. În
această zi nu se permite să te cerţi! Din contra, cei sfădiţi tre-
buie să se împace pentru ca în Noul An înţelegerea să dom-
nească atât în casă, cât şi în afara ei.
... Iată aşa trece în griji această zi. În ziua respectivă oamenii
nu iau micul dejun şi nici prânzul.
?
153
Când soarele înclină deja spre asfnţit, întreaga familie se
adună în casă. Trecând pragul, gospodarul se salută cu gos-
podina de parcă ar intra pentru prima dată în casă:
– „Dă Doamne sănătate!”
Mic dicţionar explicativ
Compot – fertură dulce din fructe uscate.
Colivă – caşă din boabe de orz sau grâu cu miere ori alte
ingrediente.
Compotul şi coliva se pregătesc înainte de sărbătorile bi-
sericeşti – Crăciunul şi Boboteaza.
Povesteşte cum este sărbătorit Crăciunul în familia ta.
?
?
?
154
DATE MEMORABILE
În afară de sărbătorile populare, în Ucraina sunt marcate şi săr-
bătorile de stat. Cele mai importante dintre acestea sunt: Ziua
Independenţei Ucrainei, Ziua Victoriei, Ziua Mamei.
Despre fecare dintre aceste sărbători puteţi afa mai multe din
cărţi, povestirile diferitor oameni sau din reţeaua Internet. Puteţi
să alcătuiţi un album comun al clasei, în care să includeţi compu-
nerile şi desenele voastre.
Drept exemplu, puteţi să citiţi compunerea scrisă de elevul De-
nis Gh., din regiunea Ternopil, care este consacrată Zilei Victoriei.
Dorim să trăim în pace
Aceasta a avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mon-
dial. Maturii, ostaşii luptau pentru familiile lor. Au fost timpuri
groaznice. Oamenii abia supravieţuiau. Eu luptau pentru fecare
oră, pentru fecare minut de viaţă. Copiii nu ştiau de bomboane
dulci sau de jucării scumpe. Ei, bieţii, nu aveau timp să viseze la
aşa ceva – se gândeau doar la viaţa lor! Ne-am dori foarte mult
ca acele timpuri groaznice să nu se repete niciodată.
155
NU MURDĂRI PĂMÂNTUL
La 22 aprilie este sărbătorită Ziua Pământului.
Deja acum deşeurile acoperă trei la sută din suprafaţa terito-
riului Ucrainei. În decurs de un an, omul aruncă, în medie, 350
de kilograme de deşeuri solide.
Dacă tot gunoiul, care este aruncat de locuitorii unui oraş
mare, ar f întins proporţional pe teritoriul lui, în decurs de câţi-
va ani acest oraş ar dispărea sub un strat gros de deşeuri.
Totul ce ne oferă Măria Sa – Natura sau este făcut din ma-
teriale naturale, nu aduce daune Pământului. Dar iată lucrurile
artifciale, sticlele şi ambalajele din plastic, bateriile, lămpile,
nu se dizolvă şi emană substanţe otrăvitoare.
Din înţelepciunea populară:

Pământul este mama noastră.

Cine îi dă pământului, el îl răsplăteşte din plin.
1. Povesteşte cum protejezi natura. 2. Ce proverbe sau
zicători ştii despre pământul care ne hrăneşte?
?
?
?
156
ZIUA INTERNAŢIONALĂ A PROTECŢIEI COPIILOR
Ziua de 1 iunie a fost instituită ca Zi Internaţională a protecţi-
ei copiilor în noiembrie anul 1949 printr-o hotărâre a Consiliului
Federaţiei democratice internaţionale a femeilor.
În această zi au loc diverse acţiuni, care atrag atenţia la
drepturile copiilor, precum şi măsuri de caritate, menite să-i
sprijine şi să-i ajute pe copiii-orfani, invalizi şi pe cei lipsiţi de
tutela părintească.
Copiii din întreaga lume trebuie să ştie că soarta şi viitorul
lor îi îngrijorează pe oamenii maturi, între care se numără nu
numai părinţii, ci şi preşedinţii statelor.
Povesteşte cum este sărbătorită Ziua internaţională a pro-
tecţiei copiilor în localitatea unde trăieşti tu.
?
?
?
157
VERIFICĂ-ŢI CUNOŞTINŢELE
I. Alege răspunsul corect.
1. Pentru viaţă omul are nevoie de:
a) apă, aer, mâncare, căldură;
b) bomboane, limonadă, îngheţată;
c) jucării, calculator, televizor.
2. În familie copiii dispun de:
a) numai drepturi;
b) numai obligaţii;
c) drepturi şi obligaţii.
3. De patrimoniul cultural al ucrainenilor aparţin:
a) râurile, mările, lacurile;
b) operele de artă, cărţile;
c) tradiţiile populare.
4. Trebuie să învăţăm bine pentru ca:
a) să ne laude părinţii;
b) să avem succese în viaţă;
c) să ne deosebim de alţii.
5. Cel mai important pentru om este:
a) hainele frumoase;
b) culoarea ochilor;
c) conduita.
6. Drepturile şi obligaţiile cetăţenilor sunt scrise:
a) în caiet;
b) în Constituţie;
c) în manual.
II. Dă un răspuns deplin.
1. Care sunt cele mai mari oraşe din Ucraina?
2. Care sunt locurile memorabile ale oraşului Kyiv?
3. Care sunt cei mai glorioşi ucraineni?
4. Cu care ţări se învecinează Ucraina?
5. Ce sărbători populare ucrainene cunoşti?
158
CUPRINS
Dragă prietene! . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
OMUL
Omul – parte a naturii. Omul – parte a societăţii.. . . . . . . . . . . . 5
Şcoala te învaţă cum să trăieşti pe lume . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Istoria şcolii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
Cea mai puternică armă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 12
Statul oamenilor cu carte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 15
Profesorul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 18
Elevul bun . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
Rodul cel mai de preţ . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
Să învăţăm a învăţa. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 22
Ce înseamnă „Eu-l” omului?.. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Baza caracterului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 24
Cum trebuie să fm . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
Cum să obţinem succes? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 29
Hehailo . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 31
Vrei să fi fericit, nu f leneş . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
„Poveţele” cneazului Monomah. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 33
OMUL PRINTRE OAMENI
Familia ta. Arborele genealogic . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 35
Neamul, familia, rudele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 37
Bătrânul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 38
Când în casă e ordine . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 39
Obligaţiile în familie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 40
Ivasyk . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 41
A trăi cum îţi dictează conştiinţa . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 43
Aşa va f cu dreptate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 45
Calendarul de familie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 46
Şcoala. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 48
Regulile de bază ale elevului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 50
Linişte, vă rog pe toţi!. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 52
Ai grijă cum stai în bancă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 53
Proiectul „Istoria şcolii mele” . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 55
159
Regulile de conduită . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 56
Oraşul anapoda . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 57
Motanul educat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 59
Cui trebuie să-i spui „tu” şi cui – „dumneavoastră”? . . . . . . . 60
Cum trebuie să ne salutăm?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 61
Cum trebuie să ne comportăm în locurile publice?. . . . . . . . . 63
Împărăţia ciudată. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 64
Ce este mai dulce şi ce este mai amar? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 66
Prietenii. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 67
În glumă şi în serios . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 68
Virtuţile omeneşti . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Omul politicos . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 70
Generozitatea şi zgârcenia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 72
A f economicos – e bine, a f zgârcit – e rău. . . . . . . . . . . . . 74
Binele cu bine se răsplăteşte. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 75
Omul trebuie să facă numai fapte bune . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 77
Lupul şi motanul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 78
Binele şi răul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 79
Delicateţea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 80
Ţine-te de cuvânt . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 81
Încearcă să nu minţi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Cele două cuvinte adevărate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 85
Mincinosul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 88
Coţofana . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 89
Nu este bine să iei lucrul altuia. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 90
OMUL ŞI SOCIETATEA
Societatea . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 92
Ucraina – stat independent. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 93
Cine eşti tu? De unde vii şi din ce neam?. . . . . . . . . . . . . . . . . 94
Unde trăieşti?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
Câte nume interesante. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 97
Ţara ta - Ucraina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 99
Comorile istorice ale Ucrainei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 101
160
Muzeele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 103
Simbolurile statului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 104
Să călătorim pe harta Ucrainei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
Cernighiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 108
Rogatyn . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 109
Sviteazi. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 111
Ce este în Ucraina cel mai cel mai?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 112
Comorile naturale ale Ucrainei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 114
Activitatea economică în Ucraina . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 116
Ucrainenii glorioşi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 117
Învingător între genii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 121
Un ucrainean – campion mondial . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
Marii inventatori. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 122
Regulile de conduită în societate. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 124
Casa cea mare – statul, principalul în el este legea. . . . . . 124
Legea este principalul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 125
Trebuie să ştii să refuzi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 129
De ce nu e frumos să te uiţi în lucrurile cuiva? . . . . . . . . . . 130
Nimeni nu are dreptul să-l ofenseze pe om . . . . . . . . . . . . . . . 132
Despre drepturile copilului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 134
Orice faptă are urmări . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 135
Muzeul daunelor. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 138
Glumă sau delict?. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 139
OMUL ŞI LUMEA
Ucraina pe harta lumii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 142
Legenda despre oraşul Kyiv . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 143
Cu toţii suntem diferiţi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 146
Fiecare ţinut cu obiceiurile sale. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 147
Meşteşugurile populare în Ucraina. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 150
Cum se sărbătoreşte Ajunul Crăciunului în Ucraina? . . . . . . 152
Date memorabile . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 154
Nu murdări pământul . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 155
Ziua internaţională a protecţiei copiilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 156
Verifcă-ţi cunoştinţele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 157
Semne convenţionale:
УДК 316(075)=135.1
ББК 60.0я71=81.665.2
Б 59
Рекомендовано Міністерством освіти і науки, молоді та спорту України
(наказ Міністерства освіти і науки, молоді та спорту України від 07.02.2012 р. № 118)
Експертизу здійснював Інститут педагогіки Національної академії педагогічних наук України
Н а в ч а л ь н е в и д а н н я
БІБІК Надія Михайлівна
Я у світі. 3 клас
Підручник для загальноосвітніх навчальних закладів
з навчанням румунською мовою
Рекомендовано Міністерством освіти і науки, молоді та спорту України
Переклад з української мови
Перекладач Дмитро Васильович Вербицький
Румунською мовою
Зав. редакцією К. В. Даскалюк
Редактор І. М. Грінчешин
Коректор О. Ю. Борка
Формат 70×90/
16
. Ум. друк. арк. 11,66. Обл.-вид. арк. 13,1. Додатковий тираж 22 пр. Зам. № 260-13/2
Державне підприємство «Всеукраїнське спеціалізоване видавництво «Світ»
79008 м. Львів, вул. Галицька, 21
Свідоцтво суб’єкта видавничої справи серія ДК № 2980 від 19.09.2007.
www.svit.gov.ua
Друк на ПРАТ «Львівська книжкова фабрика «Атлас»
79008, м. Львів, вул. Зелена, 20
Свідоцтво cуб’єкта видавничої справи ДК № 1110 від 08.11.2002 р.
© Бібік Н. М., 2013
© Ширяєв Д. В., Алимова Н. В., ілюстрації, 2013
© ТОВ «Видавнича група "Основа" », 2013
© Вербицький Д.В., переклад румунською
мовою, 2013
Б 59
Бібік Н. М.
Я у світі. 3 клас : підруч. для 3 кл. загальноосвіт. навч. закл. з навчанням румун-
ською мовою / Н. М. Бібік ; перекл. Д.В. Вербицький. — Львів : Світ, 2013. — 160 с. : іл.
ISBN 978-966-603-854-1
УДК 316(075)=135.1
ББК 60.0я71=81.665.2
ISBN 978-966-603-854-1 (рум.)
ISBN 978-617-00-1889-2 (укр.)
Перекладено за виданням:
Бібік Н. М. Я у світі. 3 клас : підруч. для загальноосвіт. навч. закл. / Н. М. Бібік. — Х. : Вид. група
«Основа», 2013. 
?
?
?
?
?
?
întrebări şi însărcinări îndeplineşte
împreună cu părinţii
lucrăm împreună însărcinare
practică