You are on page 1of 5

Tema si viziunea despre lume: Luceafarul

Poemul ,,Luceafarul”, aparut in 1883 in Almanahul Societatii Academice Social Literare
“omania !una” de la "iena este considerat o sinteza a liricii eminesciene# $ste un poem
romantic, folcloric, filozofic, ale%oric, mitic &mitolo%ic', erotic# Poemul a fost creat intre anii
188( si 188), cunoscand cinci variante# *ea definitiva numara +8 de strofe si atin%e perfectiunea
formei si a fondului de idei#
Un prim argument de încadrare a poemului în romantism este reprezentat de sursele de
inspiraţie folclorice
Punct ul de pl ecar e al poemul ui l , a cons t i t ui t -as mul r om.nes c “/at a i n
%r adi na de aur ” cul es di n 0unt eni a de c1l 1t or ul %er man i char d 2unisch in
1831 si pu-licat la 4erlin# 5ncipitul este specific acestei specii: “A fost odata ca,n povesti6 A
fost ca niciodata”, precum si structura narativa pe care se tese povestea ale%orica#
7e asemenea, radacinile folclorice ale Luceafarului se afla si in mitul 8-uratorului, considerat
de 9eor%e *alinescu mitul erotic fundamental al culturii noastre# 5n %eneza poemului se pot
identifica si surse filozofice precum conceptele lui Schopenhauer despre omul de %eniu, dar si
motive mitolo%ice preluate din %andirea %reaca, %andirea indiana si %andirea crestina dar si surse
de inspiratie -io%rafice#
Se o-serva im-inarea tuturor speciilor lirice a-ordate de catre $minescu in creatia sa, precum
ele%ia, unde fata de imparat evoca lui *atalin nostal%ia amorului ei intan%i-il, meditatia filosofica
unde 7emiur%ul defineste antiteza dintre efemeritatea conditiei umane si eternitatea conditiei
omului de %eniu, idila, pastelul terestru si pastelul cosmic#
Pe de alta parte, apar si elemente dramatice care rezulta din folosirea dialo%ului si din
constructia in patru ta-louri, in care e:ista un dialo% ce focalizeaza atentia# 5n primul ta-lou,
dialo%ul dintre fata de imparat si Luceafar, in al doilea ta-lou, dialo%ul dintre *atalin si *atalina,
in al treilea ta-lou dialo%ul dintre 7emiur% si ;<perion, iar in al patrulea tal-ou e:ista schim-ul
de replici dintre *atalin si *atalina urmat de cel dintre *atalina si ;<perion#
=n al treilea ar%ument in favoarea demonstrarii caracterului romantic al poemului este tema
conditiei omului de %eniu# 5ntr,o poveste ale%orica pe tema iu-irii imposi-ile dintre o fata de
imparat si o stea, $minescu reda conditia omului de %eniu, cum insusi afirma intr,un manuscris:”
5n descrierea unui voia> in Tarile omane, %ermanul ichard 2unisch povesteste le%enda
Luceafarului# Aceasta este povestea# 5ar intelesul ale%oric ce i,am dat este ca, daca %eniul nu
cunoaste nici moarte si numele lui scapa de noaptea uitarii, pe de alta parte, aici pe pamant nici e
capa-il a ferici pe cineva, nici capa-il a fi fericit# $l n,are moarte, dar n,are nici noroc# 0i s,a
parut ca soarta Luceafarului din poveste seamana mult cu soarta %eniului de pe pamant si i,am
dat acest inteles ale%oric#”# Pe lan%a aceasta tema, se mai distin% si alte teme romantice precum
iu-irea, cunoasterea prin eros, cosmo%onia, dar si motive romantice precum motivul visului, al
stelei, al o%linzii, al privirii#
Titlul trimite la motivul romantic al stelei, indica spatiul cosmic infinit, in poezie devenind un
sim-ol al unicitatii si superioritatii, intruchipand %eniul#
Pe de alta parte, poemul poate fi inteles ca o ampla dezvoltare a temei iu-irii care pune
alaturi fiinte incompati-ile: %eniul si omul de rand # Poemul poate fi a-ordat, astfel, dintr,o du-la
perspectiva: din punctul de vedere al fetei de imparat este un poem despre o iu-ire visata, un vis
de iu-ire ce e:prima o aspiratie a unei su-lime fiinte pamantene la o dra%oste a-soluta, iar din
punctul de vedere al Luceafarului este un poem despre conditia %eniului caruia i se refuza accesul
la un sentiment uman si anume iu-irea#
/iecare doreste sa,si depaseasca ori sa isi schim-e conditia, atras de contrariul sau# /iecare are
un anumit lim-a>, un cod al %andirii, fiecare savarseste %esturi semnificative pentru cate%oria
umana pe care o ilustreaza#
=n al patrulea ar%ument in favoarea incadrarii te:tului in romantism, este prezenta
antitezei ca mi>loc compozitional# Poemul este alcatuit pe doua planuri, universal,cosmic si uman
terestru, care sunt paralele si antitetice su%erand opozitia dintre transcedent si contin%ent, dintre
eternitatea %eniului si efemeritatea conditiei umane &omului de rand'#
5n opinia mea, tema poemului reprezentata de dra%ostea imposi-ila dintre doua entitati
care apartin unor lumi diferite, este prezentata in maniera specific eminesciana prin intermediul
pe de o parte a omului superior, Luceafarul respectiv ;<perion, pe de alta parte a omului comun,
fata de imparat respectiv *atalina, dar si cu a>utorul o-sesiilor stilistice eminesciene care confera
un profund su-strat filozofic poemului#
Asa cum spunea si Tudor Ar%hezi:” 7ezama%irea a dat lim-ii romanesti o capodopera de
amaraciune %laciala care se cheama ?@Luceafarul” “#
Luceafărul
Introducere:
omantismul este o miAcare literar1 ap1rut1 Bn An%lia la Bnceputul secolului al C5C,lea, de unde
se r1sp.ndeAte mai Bnt.i Bn /ranDa Ai Bn 9ermania, apoi Bn toat1 $uropa# Aceast1 miAcare apare ca
o reacDie la stricteDea re%ulilor clasice, ffind prima foem1 de modernism Bn cultura universal1#
*urentul are urm1toarele trăsături principale: e:pansiunea eului, cultul individualismului,
redescoperirea folclorului Ai a istoriei naDionale, cultivarea st1rilor onirice, interesul pentru mituri
Ai sim-oluri, crearea de lumi fantastice, contemplarea trecutului Ai a fi%urilor istorice, triumful
sentimentalismului asupra raDiunii, al ima%inaDiei asupra lo%icii Ai >udec1Dii, spirit dinamic,
tensiune, deschidere &versus echili-rul Ai cultul formelor Bnchise din clasicism', viziunea %lo-al1
asupra universului &totalitatea, nu detaliul, sinteza, nu analiza', interesul pentru particular,
individual, ori%inal &nu tipicul6caracterul', cultivarea melancoliei, a unei st1ri o:imoronice Bn
care durerea se asociaz1 cu pl1cerea, pesimismul cu speranDa#
En literatura rom.n1 putem vor-i despre romantism odat1 cu apariDia paAoptiAtilor, manifestul lor
fiind de fapt 5ntroducDia la 7acia literar1 semnat de 0ihail 2o%1lniceanu, ulterior prin opera
liric1 a lui 0ihai $minescu, ce intelectualizeaz1 Ai rafineaz1 tematica Ai viziunea paAoptiAtilor,
realiz.nd totodat1 Ai prima revoluDionare a lim-a>ului poetic din literatura rom.n1#
Evidenţierea elementelor romantice în textul ales:
Luceafărul este un poem epic ce prezint1 alegoria condiDiei omului de geniu, v1zut ca o fiinD1
sf.Aiat1 de contradicDii ad.nci Ai Bn antitez1 cu omul mediocru, f1r1 aspiraDii spirituale#
Teme secundare Bntre%esc comple:ul de semnificaDii al poemului: natura terestr1 Ai cosmic1,
iu-irea Bn du-l1 ipostaz1, p1m.ntean1 Ai Bmplinit1 Ai cea Bntre dou1 entit1Di ce aparDin unor lumi
incompati-ile, fra%ilitatea Ai efemeritatea condiDiei umane, devenirea universal1, c1l1toria la
ori%inile universului, Bn timp Ai spaDiu cosmic# /1r1 a avea pretenDia de a le enumera Bn totalitate,
motivele specifice imaginarului eminescian Din, Bn cea mai mare parte, de estetica
romantismului: aspiraDia spre o stea sau luceaf1rul pun Bn lumin1 condiDia omului de %eniu care
doreAte s1 cuprind1 spiritual universul, visul favorizeaz1 accesul la un alt tip de realitate, Bn%erul
Ai demonul se re%1sesc Bn metamorfoz1rile luceaf1rului Bn sacrificiul lui suprem de renunDare la
condiDia divin1, fortuna la-ilis Ai vanitas vanitatum et omnia vanitas sunt repere ale e:istenDei
terestre, iar teiul, codrul protector, luna ca astru tutelar, izvorul compun natura s1l-atic1 pe
fundalul c1reia se reface cuplul adamic Bn final#
Surse de inspiraţie sunt de natur1 folcloric1 sau filozofic1, ceea ce reprezint1 un element al
esteticiii romantice# *ele romantice sunt reprezentate pe de o parte de -asmele rom.neAti culese
de c1l1torul %erman ichard 2unisch – Frumoasa fără corp &tema iu-irii incompati-ile' Ai Fata-
n grădina de aur &cu deose-irea c1 ;<perion nu ale%e calea r1z-un1rii, c1ci contravine esenDei
superioar a %eniului', pe de alt1 parte de mitul 8-ur1torului, considerat de *1linescu unul dintre
cele patru mituri fundamentale ale culturii rom.ne, se re%1seAte Bn prima parte a apoemului:
Luceaf1rul i se arat1 fetei de Bmp1rat Bn vis, are o Bnf1DiAare luminoas1, Bi provoac1 o stare de
melancolie diurn1, se metamorfozeaz1 Bn tineri cu Bnf1DiAare frumoas1# 5nfluenDele filozofiei lui
Arthur Schopenhauer le%ate de concepDia despre %eniu se re%psesc Bntr,o notaDie a poetului pe
mar%inea manuscrisului, din care se deduce c1 %eniul este, Bn ciuda privile%iului nemuririi,
condamnat la nefericire Ai sin%ur1tate, idee preluat1 de la filozoful %erman#
5lustrativ pentru lirica m1Atior, Luceafărul are un fir epic Bn care sunt inte%rate mai multe
persona>e &Lucef1rul6;<perion, /ata de Bmp1rat6*1t1lina, *1t1lin, 7emiur%ul'# PrezenDa unui
narator, %radaDia firului epic, preponderenDa naraDiunii Ai a dialo%ului, preferinDa pentru ver-e sunt
elemente ce Din de prezenDa epicului#
Poemul aparDine Bns1 unei lirici mascate, evidente cel puDin Bn pasa>ele ce descriu Bnt.lnirea la
nivel oniric dintre fata de Bmp1rat Ai Luceaf1r, ipostazierea astrului Bn Bn%er Ai demon, chem1rile
fetei sau scenariul erotic din partea final1# Fu Bn ultimul r.nd, secvenDe dramatice precum
dialo%ul 7emiur%,;<perion sau replicile finale ale celui din urm1 corespund filozofiei %rave a
poemului#
Analiza secvenDial1 a te:tului permite identificarea unor elemente ce scot Bn evidenD1 prezenDa
mai multor specii: pastelul cosmic se re%1seAte Bn z-orul uranic al lui ;<perion, pastelul terestru
Bn ta-loul erotic din final, meditaDia cu caracter filozofic Bn replica 7emiur%ului, e%lo%a Bn prima
parte a poemului, prin dialo%urile dintre fata de Bmp1rat Ai Luceaf1r sau Bn ta-lou al 55,lea, Bn
scenariul ai c1rui prota%oiAti sunt *1t1lin Ai *1t1lina#
Preferinţa poetului pentru antiteze se reflect1 Bn or%anizarea poemului, prin opoziDiile sta-ilite
Bntre cele patru ta-louri: strofele 1,G3: interferenDa planurilor uman,terestru Ai cosmic, prin
aspiraDia fetei de Bmp1rat spre Luceaf1r, posi-il1 numai Bn plan oniric# Strofele GG,3G: planul
terestru, ce cuprinde lecDia de iu-ire dionisiac1 a lui *1t1lin c1tre un corespondent din ordinea
uman1, *1t1lina# Strofele 3H,8H: planul cosmic este prezentat prin dou1 secvenDe, z-orul lui
;<perion c1tre haosul iniDial de dinaintea 9enezei pentru a cere dezle%area de nemurire, metafor1
a sacrificiului suprem Bn dra%oste, respectiv replica 7emiur%ului, ce accentueaz1 antiteza dintre
efemeritatea ordinii fenomenale Ai eterna devenire a lumii# Strofele 83,+8: planul uman,terestru
se re%1seAte Bn idila celor Idoi tineri sin%uri”, proiectat1 Bntr,un cadru natural feeric Ai protector,
iar interferenDa cu cel cosmic este posi-il1 prin invocaDia fetei, ce cheam1 Luceaf1rul ca pe o stea
norocoas1, care s1,i ve%heze destinul# Antiteze precum terestru,cosmic, efemer,etern,
perisa-ilitate,veAnicie, %eniu,mediocritate, masculin,feminin ilustreaz1 %ustul eminescian pentru
aceast1 fi%ur1 de %.ndire romantic1 prin e:celenD1#
Analiza ta-lourilor evidenDiaz1 noi elemente romantice# 7e e:emplu, primul ta-lou prezint1
ale%oric tema condiDiei omului de %eniu pornind de la iu-irea incompati-il1 dintre o muritoare Ai
un astru, am-ele portrete fiind ale unor entităţi excepţionale în situaţii excepţionale# /ata de
Bmp1rat este o ipostaz1 superioar1 a destinului uman prin unicitate, sacralitate &comparaDia I*um
e fecioara Bntre sfinDi”', aspiraDia spre cunoaAterea univrsal1 &prin echivalenDa cu luna, sim-ol al
cunoaAterii', fiind perdestinat1 unei e:perienDe de cunoaAtere &ILuceaf1rul aAteapt1”, I$a tre-ui
de el Bn somn 6Aminte s1,Ai aduc1”'# Spirit pro-lematizant Ai contemplativ, ea este predispus1 la
visare, elemente ce o Bncadreaz1 Bntr,o tipolo%ie romantic1# *ele dou1 invocaDii ale fetei, prin care
Luceaf1rul este chemat ca un du-lu Bn vederea constituirii cuplului &I"iaDa,mi lumineaz1J”', sunt
urmate de dou1 metamorfoz1ri succesive ale Luceaf1rului, Bn Bn%er Ai Bn demon, antiteză
e:plica-il1 prin raportare la tratatele de an%elolo%ie: Bntre spaDiul terestru6profan Ai cel
celest6sacru, e:ist1 Bn imediata apropiere a cerului Bn%erii, entit1Di cu aur1 divin1 pe cale a deveni
sfinDi, iar mai >os demonii, Bn%eri c1zuDi pentru p1catul de a fi rivalizat divinitatea# Astfel,
Luceaf1rul va tre-ui s1 treac1 mai Bnt.i prin aceste dou1 stadii Bn Bncercarea lui de a renunDa la
nemurire#
*ele dou1 metamorfoz1ri se pot analiza paralel: Luceaf1rul ale%e Bn am-ele cazuri ipostaze
terestre sociale superioare &IP1rea un t.n1r voievod”', are Bnsemne ale puterii Itoia%6Bncununat cu
trestii”, I*oroana,i arde pare”', Bnf1DiAarea frumoas1 &Im.ndru t.n1r”6”m.ndru chip”', se naAte
din principii primordiale &cer Ai mare, respectiv aer Ai ap1' sau contrare &soare Ai noapte, respectiv
Bntuneric Ai lumin1', dar nu are atri-utele umanit1Dii &Ium-ra feDei str1vezii 6 $ al-1 ca de cear1”,
Imarmoreele -raD1”, Ipalid e la faD1”', ci aparDine mai de%ra-1 altei lumi &Iv.n1t %iul%i”, Ine%ru
%iul%i”, Ium mort frumos cu ochii vii”'#
efuzul feDei reprezint1 o form1 de superioritate, c1ci ea conAtientizeaz1 limitele destinului uman
Ai BAi asum1 statutul de muritoare# Pe de alt1 parte, hot1r.rea Luceaf1rului de a cere dezle%area de
nemurire Bn numele iu-irii reprezint1 forma suprem1 a sacrificiului#
En antiteză cu re%istrul %rav al iu-irii din primul ta-lou, Bn strofele GG,3G are loc apropierea Bntre
doi e:ponenDi ai aceleiaAi lumi: *1t1lin are o ori%ine social1 inferioar1 &IBmple cupele cu
vin60esenilor la mas1”, Iun pa> ce poart1 pas cu pas 6 A,mp1r1tesei rochii”' Ai o paternitate
incert1 &I-1iat din flor Ai de pripas”', este chipeA &Icu o-r1>ori ca doi -u>ori”', dar percepe
dra%ostea la nivel instinctual &Ip.nditor”, IBndr1zneD cu ochii”'# $l o iniDiaz1 pe *1t1lina Bnr,un
ritual erotic de tip carpe diem, care Bns1 u are nicio not1de vul%aritate# *1t1lina tre-uie pus1 Bn
relaDie cu fata de Bmp1rat din ta-loul Bnt.i: ea a-andoneaz1 re%istrul liric, literar din prima parte Bn
favoarea unuia popular, re%ional &Iia du,t@ de,Di vezi de trea-1”, Ice vrei, m1ri *1t1lin”', iar idila
cu un pa> pune su- semnul Bntre-1rii statutul de fat1 de Bmp1rat din prima parte a poemului# Prin
urmare, *1t1lina reprezint1 ipostaza diurn1 a fetei de Bmp1rat, care este de fapt ipostaza nocturn1
ce implic1 aspiraDia de a dep1Ai limitele condiDiei umane#
*ele mai profunde semnificaDii le%ate de condiţia omului de geniu se re%1sesc Bn ta-loul al 555,
lea, care are dou1 secvenDe poetice: pe de o parte z-orul lui ;<perion c1tre 7emiur%, c1ruia Bi
cere dezle%area de nemurire, fra%ment ce confirm1 statutul lui $minescu de creator al pastelului
cosmic Bn literatura rom.n1, iar pe de alt1 parte dailo%ul acestor dou1 persona>e ce aprDin ordinii
celeste#
Fumele prin care este desemnat Luceaf1rul este ;<perion, etimolo%ic e:plica-il prin Icel de
deasupra6din afara timpului”# 0editaDia 7emiur%ului accentueaz1 antiteza dintre dimensiunile
e:istenDei terestre Ai cele cosmice, dar Ai relaDia dintre devenirea etern1 a cosmosului Bn ciuda
efemerit1Dii lumii fenomenale# $lementele ce compun limitele destinului uman sunt enumerate cu
o not1 dispreDuitoare: muritorii sunt determinaDi Bn timp Ai spaDiu, supuAi hazardului &Iei doar au
stele cu noroc”' Ai deAert1ciunii &IAi pri%oniri deAarte”, Iei nu mai doar dureaz1,n v.nt 6 7eAarte
idealuri”', spre deose-ire de elementele spaDiului cosmic, care susDin echili-rul universal#
*adrul cu o uAoar1 tent1 de vul%aritate al Bnt.lnirii dintre *1t1lin Ai *1t1lina din ta-loul al 55,lea
este Bnlocuit de unul natural, s1l-atic, feeric, ima%inarul romantic reunind motive specific
eminesciene: seara, luna, codrul, teiul, laculK cuplul este o idee mito,poetic1 ce reface puritatea
adamic1 a perechii primordiale Bntr,o natur1 protectoare# *ea de,a treia invocaDie a fetei adresat1
Luceaf1rului nu mai vizez1 Bns1 iu-irea dintre dou1 entit1Di incompati-ile, c1ci de data caesta ea
se adreseaz1 astrului ca unei stele aduc1toare de noroc &IP1trunde,viaD1 Ai Bn %.nd 6 Forocu,mi
lumineaz1”'# =ltimele Aase versuri reprezint1 replica final1 a lui ;<perion, ce sintetizeaz1 drama
sa: el nu se poate Bmplini afectiv, deci nu poate accede la cunoaAterea total1# En antitez1 cu
destinul omului mediocru, supus hazardului &ITr1ind Bn cercul vostru str.mt6 norocul v1
petrece”', omul de %eniu se sustra%e devenirii, r1m.n.nd lipsit de afect, apolinic, resemnat &*i eu
Bn lumea mea m1 simt6 nemuritor Ai rece”'#
Concluzie:
Astfel, poemul se Bncadreaz1 Bn curentul romantic prin tematic1, prin motive, prsona>ele
e:cepDionale Bn situaDii e:cepDionale, antitezele real,ireal, terestru,cosmic, masculin,feminin, prin
simultaneitatea Bn planul e:presiei a elementelor populare cu cele savante, prin amestecul de
%enuri Ai specii# Luceafărul reprezint1, astfel, un punct ma:im al creaDiei eminesciene#