You are on page 1of 11

Maşini pentru tăierea grosieră a cărnii şi a subproduselor

Maşini de tocat
Tăierea grosieră a cărnii şi a
organelor în stare proaspătă,
refrigerată, blanşată precum şi a
materiilor prime grase destinate
fabricării preparatelor din carne sau
pentru topire se realizează cu
ajutorul maşinilor de tocat, numite şi
volfuri.
Există situaţii, la maşinile de tocat
de construcţie specială , când în
paralel cu tocarea cărnii are loc şi
mărunţirea oaselor destinate obţinerii
pastei de carne.
În figura .! este redată sc"ema
constructi#ă generală a unei maşini
de tocat. $ateriile prime sunt
introduse în coşul de alimentare %.
&u ajutorul melcului dozator ' dispus la baza coşului de alimentare, materia primă este transportată la
melcul de comprimare (. )cesta are rolul de a transporta şi comprima materialul la aparatul de tocare
!. Întregul ansamblu este antrenat de la motorul electric *, prin cuplajul + şi o transmisie mecanică,
montate în carcasa .
,e poate remarca faptul
că puterea se bifurcă,
pentru a putea ser#i atât
la antrenarea sistemului
de dozare cât şi a celui
de comprimare şi
tăiere.
-upă traseul urmat
de materia primă şi
după înălţime, maşinile
de tocat se pot realiza
în #ariantă înaltă sau
joasă, aşa cu reiese din
figura .* a şi b.
Transmisiile mecanice sunt di#ersificate, ele fiind corelate cu fluxul te"nologic de lucru al maşinii.
În figura .+ este prezentată sc"ema cinematică pentru maşina de tocat cu melcul dozator dispus
deasupra celui de
comprimare. $işcarea se
transmite de la motorul
electric %, prin
transmisia cu curele ' la
arborele primar al cutiei
de #iteze &#. )cesta are
montate pe arborele de
intrare, roţile dinţate (,
iar pe arborele de ieşire,
roţile baladoare !.
)cestea pot fi deplasate
pe caneluri cu ajutorul
unei manete, prin
intermediul gulerului *.
.oţile baladoare conduse
Fig. 7.4 Schema generală a unei maşini de tocat
Fig. 7.5 Modele tehnologice ale maşinilor de tocat
Fig. 7.6 Schema cinematică a maşinii de tocat cu melcul dozator
dispus deasupra melcului de comprimare
!, antrenează la rândul lor arborele melcului de comprimare + şi cuţitele aparatului de tocare . /entru
transmiterea mişcării la melcul de dozare 0, pe arborele de ieşire al cutiei de #iteze, se dispune
reductorul melcat %1. .oata melcată a acestuia, transmite mişcarea angrenajului conic 2, care, la
rândul său antrenează melcul dozator 0.
.apoartele de transmitere trebuie alese astfel încât turaţia melcului de comprimare să fie de cca.
'*13(*1 rotaţii pe minut pentru tocarea cărnii crude şi de %'13%01 rotaţii pe minut pentru carnea
fiartă. În ceea ce pri#eşte melcul de dozare, turaţia acestuia trebuie să fie de %*3'1 rotaţii pe minut.
În cazul în care melcul de dozare este coaxial cu cel de comprimare, rezultă o transmisie similară
cu cea din figura .. )rborele motorului electric % este cuplat la roata dinţată ' care antrenează roata
( aflată pe arborele intermediar !. Tot pe acest arbore se montează şi roata dinţată *, care, printr4un
raport de demultiplicare antrenează roata condusă +, solidară cu arborele melcului de comprimare .
5a capătul acestui melc se montează aparatul de tăiere 0.

/e de altă parte, melcul dozator 2, coaxial cu cel de presare este pus în mişcare prin transmisiile cu
lanţ %1 şi %%, roata de lanţ conducătoare fiind montată pe arborele melcului dozator . &apacitatea de
lucru a acestor maşini este de cca. (111 6g carne crudă sau cca. !111 6g carne fiartă pe oră.
$aşinile de tocat de capacitate mare sunt dotate cu două motoare electrice şi două dozatoare
melcate. ,c"ema cinematică a
transmisiei unei astfel de maşini este
prezentată în figura .0.
,e obser#ă că sistemul de dozare
este alcătuit din doi melci %,
antrenaţi de la reductorul melcat (
prin transmisia finală cu roţi dinţate
identice '. ,ursa energetică o
constituie motorul electric !.
)ntrenarea melcului de comprimare
* şi a sistemului de tăiere + se
realizează prin angrenajul şi
transmisia prin curele 0, de la cel
de4al doilea motor electric 2.
-in punct de #edere constructi#,
organele acti#e de bază sunt melcii
de comprimare, cei de dozare şi
aparatul de tocare.
Fig. 7.7 Schema cinematică a maşinii de tocat cu melci coaiali
Fig. 7.! Schema cinematică a maşinii de tocat cu cot
În figura .2 este prezentată construcţia ansamblului aparat de tocare 7 melc de comprimare, pentru
la o maşină de tocat de capacitate redusă. &upla tăietoare este formată din cuţitul stelat cu tăiş
unilateral ', care se aşează pe sita cu orificii ( cu rol de contracuţit. /entru ca tăierea să se poată
produce, este necesar ca sita să fie legată rigid la carcasa fixă a maşinii. 5egătura se face fie printr4un
nut % aflat la periferia discului cu orificii sau printr4o degajare amplasată pe aceeaşi poziţie. $elcul de
comprimare !, trece cu fusul său posterior prin orificiul central al discului şi antrenează cuţitul stelat '.
$aşinile de tocat de mare capacitate sunt pre#ăzute cu multiple cuple de tăiere, mărunţirea cărnii
făcându4se progresi#. 8n astfel de ansamblu este redat în figura .%1. $odelul prezentat este acela al
unei maşini a#ând melcul de dozare % coaxial cu cel de comprimare '. În prima etapă are loc o
mărunţire grosieră realizată de cuţitul cu tăiş bilateral !, care se roteşte între discurile de pretăiere (.
8rmează apoi mărunţirea finală prin intermediul cuţitului * şi al sitei +. Întregul ansamblu se montează
cu ajutorul inelului de strângere şi al piuliţei
profilate 0.. ,itele şi inelul de strângere sunt fixate
pe carcasă cu ajutorul unor degajări periferice,
care nu le permite rotirea odată cu melcul şi
cuţitele stelate.
În figura .%% sunt redate componentele
aparatului de tocare. &uţitele pot fi realizate cu
tăişul dispus pe o singură parte 9tăiş unilateral: ca
în figura .%%.a, sau cu tăiş pe ambele feţe 9tăiş
bilateral: ca în figura .%%. b. ;ndiferent de tipul
cuţitului, acesta se compune din aripile %, tăişurile
' şi butucul central cu gaură profilată (.
În ceea ce pri#eşte discurile, acestea pot a#ea
orificii profilate cu muc"ii tăietoare 9figura .%%.c: sau orificii circulare 9 figura . %%. d:. -iametrele
discurilor #ariază între 01 şi '11 mm iar a orificiilor între ' şi '1 mm. -imensiunile şi formele
componentelor aparatelor de tocare sunt standardizate.
/e parcursul exploatării se constată uzuri atât la melcul de comprimare cât şi la aparatul de tocare.
)stfel, pe măsura funcţionării, g"inturile corpului maşinii se tocesc. $elcul nu mai poate antrena
corespunzător carnea, care se roteşte odată cu el. 8zura melcului atrage după sine micşorarea
diametrului acestuia, ceea ce atrage după sine alunecarea materialului presat înapoi, în spaţiul creat
între melc şi corp.
8zura aparatului de tocare se manifestă atât la discul cu orificii cât şi la cuţit. ,ita, îşi pierde
planeitatea, suprafaţa ei de contact cu cuţitul de#enind conca#ă. .emedierea deficienţei se face numai
prin rectificare plană, operaţie ce elimină conca#itatea şi ascute muc"iile orificiilor. Tăişurile cuţitelor
se rotunjesc pe măsura uzurii. 5a ascuţirea lor se #a a#ea în #edere păstrarea planeităţii, astfel încât ele
să se aşeze perfect pe suprafaţa rectificată a discului.
8zura cuplei tăietoare se manifestă prin antrenarea cărnii în spaţiul dintre cuţit şi sită concomitent
cu rotirea ei. În acest caz, carnea nu mai este tăiată prin forfecare ci stri#ită.
.educerea procesului de deteriorare a aparatului de tăiere se face prin montarea corectă a cuţitelor
pe arborele de capăt al melcului, strângerea corespunzătoare a ansamblului şi e#itarea funcţionării în
gol a maşinii.
Calculul capacităţii de lucru a maşinilor de tocat
Fig. 7." #parat de tăiere de tip melc de
comprimare $ cu%it stelat
Fig. 7.&' #paratul de tocare al maşinilor de mare capacitate
&apacitatea de lucru a acestor maşini este influenţată de calităţile materiei prime, diametrele
orificiilor discurilor de tăiere , turaţia melcului de comprimare şi dimensiunile geometrice ale acestuia.
,e pot utiliza două metode de determinare a capacităţii de lucru şi anume< calculul capacită%ii de lucru
(n func%ie de caracteristicile mecanismului de tăiere şi calculul capacită%ii de lucru (n func%ie de
elementele caracteristice ale melcului de comprimare
Calculul capacităţii de lucru în funcţie de caracteristicile mecanismului de tăiere se face după o
relaţie de bază de forma<

%
,
1
,
= ⋅ α =
, >6g?"@ 9.!%:
în care< α este coeficientul de tăiere a mecanismuluiA ,
1
4 capacitatea de tăiere a mecanismului, m
'
?"
iar ,
%
4 suprafaţa obţinută la mărunţirea unui 6ilogram de produs, m
'
?6g.
5a rândul său, capacitatea de tăiere se calculează cu o expresie de forma<

( )
n n
6 ...
' '
6
% %
6
!
'
d
-
n +1
1
, ϕ ⋅ + + ϕ ⋅ + ϕ ⋅ ⋅
⋅ π
⋅ ⋅ =
, >m
'
?"@ 9.!':
în care< n reprezintă turaţia cuţitelor, rot?min.A -
d
7 diametrul discului cu orificii, mA
6
%
, 6
'
36
n
7 numărul de tăişuri ale cuţitelor iar ϕ
%
, ϕ
'
3 ϕ
n
7 coeficienţii de folosire a suprafeţei
orificiilor discului la trecerea produsului. Baloarea acestor coeficienţi se determină cu relaţia<

'
d
-
'
d
d
o
n ⋅
= ϕ
, 9.!(:
în care< n
o
reprezintă numărul orificiilor discului de tăiere iar d
d
7 diametrul orificiilor discului
respecti#, m.
,uprafaţa de tăiere obţinută la mărunţirea unui 6ilogram de produs, se determină experimental şi
este funcţie de diametrul orificiilor discului. Balorile sale sunt date în tabelul .%.
)a*elul 7.&
+alorile suprafe%ei o*%inute la mărun%irea unui ,ilogram de
Fig. 7.&& Forme de cu%ite şi discuri tăietoare ale maşinilor de tocat
produs (n func%ie de diametrul orificiului discului
d
s
>mm@ ' ( '*
,
%
>m
'
?6g@ %,%3%,' 1,+31, 1,131,%
Calculul capacităţii de lucru în funcţie de elementele caracteristice ale melcului de comprimare
are la bază relaţia<

ρ ⋅ ⋅ ⋅
− ⋅ π
⋅ α ⋅ = p n
!
:
'
d
'
- 9
+1 =
, >6g?"@ 9.!!:
în care< α este coeficientul de încărcare al melcului 9α C 1,*31,0:A - 7 diametrul exterior al
melcului, mA d 7 diametrul interior la melcului, mA n 7 turaţia melcului, rot?min.A p 7 pasul melcului de
comprimare, m iar ρ 4 masa specifică a produsului supus procesului de tocare, 6g?m
(
.
&unoscând capacitatea de lucru a maşinii de tocat 9impusă sau determinată prin oricare din cele
două metode prezentate mai sus: se poate determina timpul necesar golirii pâlniei de alimentare a
maşinii<

: em 9 mt
=
p
m
g
t =
, >"@ 9.!*:
Calculul puterii de antrenare a maşinii de tocat se face pe baza bilanţului de putere consumată în
procesul de mărunţire<

η
+ + +
=
!
/
(
/
'
/
%
/
/
, >6D@ 9.!+:
în care<
*
%1 (+
=
%
, l
%
/

⋅ ⋅
=
, >6D@ 9.!:
reprezintă puterea consumată în procesul mărunţirii propriu4zise, l 4 consumul specific de energie la
mărunţirea cărnii, E?m
'
9l
mediu
C %.%1
(
E?m
'
: iar = capacitatea de lucru, 6g?".
/
'
este puterea necesară în#ingerii frecărilor din mecanismul de tăiere şi are expresia<

:
'
c
d
'
c
- 9
(
%1
z 6 b p
'
/ − ⋅
ω ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ ⋅ µ
=
, >6D@ 9.!0:
în care< µ este coeficientul de frecare dintre cuţit şi discA p 7 presiunea exercitată de cuţit pe discul cu
orificii, F?m
'
A b 7 lungimea de contact a părţii tăietoare a cuţitului cu discul, mA 6 7 numărul de tăişuri
pe cuţitA z 7 numărul de ansambluri tăietoare ale mecanismului de tăiereA
ω 4 #iteza ung"iulară a cuţitului, rad?sA -
c
7 diametrul exterior al cuţitului, mA d
c
7 diametrul butucului
cuţitului 9până la începerea tăişului:, m.
/uterea consumată pentru antrenarea melcului de comprimare, /
(
se calculează cu relaţia<

ρ


ξ + ⋅ ⋅
=
ξ + ⋅

⋅ π
⋅ =
%
*
%1 (+
: % 9 =
1
p
(
%1
: % 9 #
!
'
d
-
1
p
(
/ , >6D@ 9.!2:
în care< p
1
reprezintă presiunea de împingere a cărnii de către melcul de comprimare prin discurile
mecanismului de tăiere, F?m
'
A -
d
7 diametrul discului de tăiere, mA # 7 #iteza de deplasare a
încărcăturii în cilindrul de lucru, m?sA ξ 4 coeficientul al pierderilor de energie prin frecare în cilindrul
de lucru 9ξ C 1,%31,(:A ρ 4 masa specifică a materialului supus tocării, 6g?m
(
.
-eterminarea #itezei de deplasare a încărcăturii în cilindrul de lucru depinde de capacitatea de
lucru a maşinii<

:
'
d
'
- 9
= !
#
− ⋅ π ⋅ ρ

=
, >m?s@ 9.*1:
în care - este diametrul exterior al melcului, m iar d 7 diametrul său interior, m.
G ultimă putere se consumă pentru antrenarea melcului de dozare şi are expresia<

*
%1 (+
g 5 =
1
6
!
/

⋅ ⋅ ⋅
=
, >6D@ 9.*%:
în care< 6
1
C !30 reprezintă coeficientul de rezistenţă la transportul încărcăturii de către melcul de
dozareA 5 7 lungimea melcului de dozare, m iar g acceleraţia gra#itaţională, m?s
'
.
.andamentul transmisiei se determină funcţie de elementele sale mecanice şi are expresia<

' %
η ⋅ η = η , 9.*':
în care< η
%
este randamentul transmisiei de la motorul electric la arborele melcului de comprimare iar
η
'
7 cel de la motorul electric la arborele melcului de dozare.
Construcţia maşinilor de tocat
)şa cum s4a prezentat în paragraful anterior, maşinile de tocat diferă funcţie de fluxul te"nologic
de realizare a mărunţirii şi de numărul motoarelor electrice folosite.
În figura .%' este prezentată #arianta constructi#ă a unei maşini de tocat cu melc de dozare dispus
deasupra celui de comprimare. ,e compune din postamentul % realizat din fontă turnată. )cesta se
rigidizează cu ajutorul a patru şuruburi de fundaţie trecute prin cele patru găuri ', practicate în
colţurile sale inferioare. /ostamentul se continuă cu carcasa (, în interiorul căreia se află motorul
electric ! fixat pe un suport culisant capabil să realizeze întinderea curelelor * ale transmisiei. ,c"ema
cinematică a unei astfel de maşini a fost prezentată în figura .+. )ccesul la transmisie se face prin
ferestre de #izitare laterale acoperite de capacele +, înc"ise cu ză#oare acţionate prin rozetele .
,istemul de alimentare se compune din pâlnia 0 şi melcul 9melcii: de dozare 2.
Fig. 7.&- Maşină de tocat cu melcul de dozare dispus
deasupra celui de comprimare
Fi
g. 7.&. Maşină de tocat cu melci coaiali
,ub melcul de dozare se află melcul şi camera de comprimare.
)cţionarea mecanismului de modificare a turaţiilor se face prin maneta %1 iar a cuplajului melcului
de comprimare prin maneta %%. /artea anterioară a cilindrului de comprimare conţine mecanismul de
tăiere asamblat cu ajutorul piuliţei profilate %'.
G altă #ariantă constructi#ă este cea a maşinii de tocat a#ând melcul de dozare coaxial cu cel de
comprimare 9figura .%(:. ,c"ema
ei cinematică a fost prezentată în
figura .. $aşina este alcătuită din
batiul şi carcasa % în care se
montează motorul electric ',
reductorul de turaţie ( , mecanismul
de alimentare 7 presare şi tăiere !.
)limentarea se face prin pâlnia *
dispusă deasupra camerei de
presare. Toate elementele care #in
în contact cu materia primă supusă
mărunţirii 9cu excepţia
mecanismului de tăiere: se
realizează din oţeluri aliate,
inoxidabile. Hatiul poate fi turnat
sau se poate executa în construcţie
sudată din oţeluri laminate.
În figura .%! este redată
construcţia unei maşini de tocat cu
cot. ,e obser#ă că melcul de dozare
' se montează pe fundul pâlniei de
alimentare %. )cest melc transportă materia primă la melcul de comprimare ( şi care, la rândul său
alimentează prin presiune aparatul de tăiere !. Transmisia sistemului de antrenare este descrisă în
figura .0.
7.3.2 Separatoare şi zdrobitoare de oase
/relucrarea cărnii după tranşare, presupune o serie de operaţii destinate separării oaselor sau c"iar
zdrobiri acestora în #ederea recuperării cărnii, mădu#ei etc.
Gasele pot fi separate prin extragerea acestora folosind di#erse principii mecanice sau prin presare
"idraulică, respecti# mecanică.
-in prima categorie fac parte maşinile de etras prin trac%iune sau prin centrifugare
Extractoarele care lucrează prin tracţiune 9figura .%* : se folosesc pentru extragerea oaselor de
dimensiuni mari, cu forme relati# regulate şi care sunt îmbrăcate cu o masă musculară apreciabilă. Ele
sunt dispoziti#e acţionate "idraulic sau pneumatic. /artea mecanică se compune dintr4o placă rigidă %
pre#ăzută cu o fereastră bordată în partea inferioară de către tampoanele '. &arnea ( se cuplează prin
capătul superior al osului ! la dispoziti#ul de prindere şi tracţiune *. )cesta se compune dintr4un
mecanism cu pârg"ii articulate, formând un
IcleşteJ, care pe măsura creşterii forţei de tracţiune îşi măreşte forţa de strângere pe capătul de os.
-upă extragerea osului, carnea cade într4un #as de recepţie. .ezultatele cele mai bune se obţin dacă în
prealabil carnea a fost fiartă, deoarece în acest caz recuperarea cărnii este aproape totală.
/entru oasele neregulate, articulate şi în număr mare, se poate aplica separarea centrifugală aşa cum
rezultă din figura .%+ a şi b.
&arnea, în prealabil fiartă este introdusă în toba ' montată în camera de separare %. 5a baza tobei
perforate ' se află discul orizontal ( pe suprafaţa căruia sunt montate paletele !. /rin rotirea discului (,
forţa centrifugă, împreună cu şocurile suferite de impactul dintre paletele aflate pe disc şi materialul
supus prelucrării produce desprinderea cărnii de pe oase şi trecerea ei prin orificiile tobei '.
.ecuperarea cărnii se face prin jg"eabul de colectare *. /rocesul de separare poate fi acti#at prin
introducerea pe parcursul lucrului a unor mici cantităţi de apă .
-upă terminarea operaţiei de separare, toba perforată se ridică, după care se porneşte din nou
maşina. Korţa centrifugă ce acţionează asupra oaselor #a permite eliminarea acestora prin desc"iderea
oblonului + a ferestrei de e#acuare.
Fig. 7.&4 Maşină de tocat cu cot
$odul de dispunere al paletelor şi sensul de rotaţie a discului sunt redate în figura .%+ b.
G altă categorie de maşini care separă carnea de oase o reprezintă presele. Ele se mai numesc şi
separatoare de oase iar carnea rezultată ce conţine mădu#ă şi calciu, carne de separator. )#antajul
acestor maşini nu constă numai în realizarea separării propriu4zise ci şi în aceea că, în urma
comprimării, oasele mărunţite #or fi bric"etate, fa#orizând un #olum redus la transport şi depozitare.
Gperaţia de presare trebuie realizată în aşa fel încât pasta rezultată să nu conţină aşc"ii de os
perceptibile. -e aceea, funcţie de materia primă, sunt necesare modificări ale presiunii, duratei şi
dozajului. .andamentul operaţiei de presare creşte dacă, în prealabil oasele au fost zdrobite şi apoi
dozate. În figura .% se prezintă fluxul te"nologic necesar obţinerii cărnii de separator.
Gasele aşezate în prealabil în containerul % sunt ridicate cu ele#atorul ' şi introduse în zdrobitorul
(. -upă zdrobire, materialul este transportat de banda ! la presa * care produce separarea cărnii şi a
mădu#ei de oase, cele două produse fiind dirijate separat.

Fig. 7.&5 /tractor de oase 7.&6 Separator centrifugal de carne
Ldrobitoarele de oase sunt maşini ale căror construcţie este asemănătoare cu ale celor de tocat, cu
deosebirea că organele lor acti#e sunt mult mai robuste. Gasele se introduc în coşul de alimentare a
maşinii de unde ajung la melcul de comprimare % 9figura .%0:. )cesta le presează în camera ',
pre#ăzută cu canale longitudinale care să nu permită rotirea materiei prime. $elcul se cuplează cu
cuţitul ( prin intermediul piesei profilate !. /resiunea creată de melc asupra oaselor, împreună cu
cuţitul ( şi discul * cu orificii, realizează mărunţirea lor. Gasele mărunţite sunt apoi e#acuate prin
orificiile piuliţei de asamblare +. M"idarea piesei de legătură ! se face prin intermediul bucşelor şi 0,
iar presiunea cuţitului pe disc este rezultatul forţei elastice a arcului elicoidal de compresiune %1.
În funcţie de organul de lucru şi modul de
funcţionare aceste prese pot fi<
a. cu cilindru şi piston, cu funcţionare
intermitentăA
b. melcate, cu funcţionare continuă.
a. Separatorul cu cilindru şi piston se
realizează în două #ariante constructi#e şi
anume< cu piston şi sită plană, respecti# cu
două pistoane şi to*ă perforată.
a1. Separatorul cu piston şi sită plată
9figura .%2 a, b: se compune din camera de
presare cilindrică ' alimentată prin coşul %. în
interiorul camerei se deplasează pistonul
perforat (, care cu ajutorul plăcii perforate !
realizează procesul de presare al oaselor. /e
parcursul presării, pasta recuperată se
colectează prin conductele de e#acuare *.
-upă terminarea operaţiei, placa ! se ridică iar pistonul împinge oasele presate prin gura de e#acuare
+. În figura .%2 b este prezentată sc"ema "idraulică de acţionare a unei astfel de prese. 8leiul din
rezer#orul . este absorbit prin sorbul cu supapă unisens ,
s
de pompa /N acţionată cu motorul electric
$. În funcţie de poziţia sertarului distribuitorului -N, uleiul poate fi dirijat în cilindrul "idraulic &N
care acţionează la rândul său pistonul camerei de presare a separatorului. )stfel, dacă sertarul
distribuitorului se află pe poziţia 1, uleiul se întoarce în rezer#or prin supapa de descărcare ,
-
, supapă
care intră în acţiune şi la depăşirea presiunii admisibile. ,e obser#ă că procesul de presare propriu4zisă
are loc dacă sertarul ocupă poziţia ', caz în care uleiul este dirijat în spatele pistonului deplasându4l în
sensul presării. -eplasare este posibilă datorită faptului că uleiul aflat în faţa pistonului poate re#eni
prin conducta de retur şi filtrul K , înapoi în rezer#orul ..
Fig. 7.&7 Schema fluului tehnologic pentru o*%inerea pastei de separator
Fig. 7.&! 0dro*itorul melcat de oase
a2. Separatorul cu două pistoane şi tobă perforată 9figura .'1 a, b: are o construcţie
asemănătoare cu cea de dinainte, dar placa perforată este înlocuită cu un pistonul '. )limentarea cu
oase se face după extragerea completă a pistonului de presare ! 9şi bascularea ansamblului:. /asta
rezultată se colectează prin orificiile cilindrului perforat (. &amera de presare % are suprafaţa
interioară pre#ăzută cu canalele inelare * pentru a fa#oriza procesul de mărunţire şi de drenare a pastei
rezultate. ,istemul de acţionare "idrostatică are principiul de funcţionare asemănător, cu diferenţa că,
existând două pistoane în camera de presare, sunt necesari doi cilindri de acţionare &N
%
şi &N
'
.
)cţionarea lor se face de la cele două distribuitoare "idrostatice -N
%
şi -N
'
. 5ogica mecanismului de
acţionare este aceeaşi ca şi în cazul anterior, simbolizarea componentelor rămânând nesc"imbată.
b. Separatorul melcat 9figura .'%: realizează procesul de lucru pe cale mecanică. Gasele sunt
introduse prin coşul de alimentare % ajungând între #alţurile profilate ' şi ( cu rotaţii în sensuri opuse,
obligând astfel materialul să pătrundă între ele. Gasele mărunţite, împreună cu carnea şi ligamentele
pătrund în transportorul melcat dublu ! care are unul din melci mai lung şi ser#eşte drept presă cu
melc. )ici are loc o primă separare prin orificiile sitei cilindrice *. Gasele mărunţite şi presate sunt
e#acuate prin jg"eabul +.
/asta rezultată, împreună cu aşc"iile de os rămase este dirijată prin perec"ea de melci . 8nul din
aceştia are partea terminală tronconică pentru accentuarea presiunii de separare prin mantaua perforată
0. În mod similar treptei anterioare, aşc"iile osoase foarte fine sunt e#acuate prin jg"eabul 2. /asta
rezultată se colectează prin jg"eabul de recepţie %1.
/resiune de lucru necesară este de '*3!* $/a iar procentul de recuperare al cărnii de 2132* O.
Turaţia melcilor #ariază între + şi %( rot ?min., la capacităţi de lucru de 0113%'11 6g?" şi o putere
instalată de '13'( 6D.
Există #ariante constructi#e, care, în treapta a doua de presare sunt dotate cu un sistem "idraulic
de e#acuare cu piston.
Fig. 7.&" Schema principiului de lucru a separatorului cu piston şi sită plană






F
i
g
.

7
.
-
'

S
c
h
e
m
a

s
e
p
a
r
a
t
o
r
u
l
u
i

c
u

d
o
u
ă

p
i
s
t
o
a
n
e




























































F
i
g
.

7
.
-
&

S
e
p
a
r
a
t
o
r
u
l

m
e
l
c
a
t






































ş
i

t
o
*
ă

p
e
r
f
o
r
a
t
ă