You are on page 1of 22

Servicii educaţionale

Clasificarea internaţională tip a educaţiei
(ISCED 1997 )
Învăţământ preprimar
(nivel ISCED 0)
Învăţământ primar
(nivel ISCED 1)
Învăţământ secundar inferior
(nivel ISCED 2)
Învăţământ secundar superior
(nivel ISCED 2)
Învăţământ postsecundar
(nivel ISCED 4)
Învăţământ terţiar
(nivel ISCED 5)
V
â
r
s
t
a

Învăţământ preprimar
(nivel ISCED 0)
Începe în general de la vârsta de 3 ani şi durează
între 2 şi 3 ani, în funcţie de vârsta la care începe
învăţământul primar.
Distincţia între dezvoltare generală si educaţie nu
este întotdeauna clară si de aceea activităţile
destinate acestei categorii pot fi asigurate într-o
serie de instituţii aflate sub tutela ministerelor
educaţiei, sănătăţii, serviciilor sociale sau a
instituţiilor private.
Învăţământ primar
(nivel ISCED 1)
Este prima treaptă a educaţiei de bază. Începe
în general de la vârsta de 5-7 ani şi durează între
4 şi 6 ani.
Programele de la acest nivel sunt, în mod
normal, concepute la nivel de unitate sau de
proiect care îşi propun să formeze deprinderi de
bază de scris, citit și matematică, plus cunoştinţe
elementare în alte discipline, cum ar fi istoria,
geografia, ştiinţele naturii, ştiinţele sociale, desenul
şi muzica.
Învăţământ secundar inferior
(nivel ISCED 2)
Constă în general în 3 sau 4 ani de şcolarizare după
nivelul primar. Cel mai adesea, se referă la un învăţământ
general, dar sunt ţări care oferă cursuri care au un caracter
tehnic sau vocaţional. Poate pregăti elevii pentru intrarea
directă în viaţa de activă sau să continue studiile în
învăţământul secundar superior.
În ţările în care învăţământul obligatoriu este oferit într-o
structură unică, fără a exista o tranziţie între învăţământul
primar şi cel secundar inferior, apar atât numele instituţiei
cât şi cele două niveluri implicate.
De regulă, programele la acest nivel se concentrează
mai mult pe discipline. Se face apel la profesori specializați
și, adesea, mai mulți profesori predau, fiecare, în disciplina
în care sunt calificați. La acest nivel, se dobândesc
competențele de bază.
Învăţământ secundar superior
(nivel ISCED 3)
Cuprinde în general între 2 şi 5 ani de şcolarizare prin
cursuri de bază si aprofundate. Acest nivel este deseori divizat
în filiere: general, tehnic şi profesional.
Admiterea implică, în general, absolvirea învăţământului
secundar inferior. Învăţământul secundar superior poate fi
terminal (pregătind elevii pentru intrarea în viaţa activă) sau de
tranziţie (pregătind elevii pentru accesul în învăţământul
terţiar).
Programele din învățământul liceal (ISCED 3) presupun, de
regulă, absolvirea a aproximativ nouă ani de studii cu
frecvență completă începând cu nivelul 1 ISCED sau o
combinație de studii și experiență profesională sau tehnică.
Învăţământ postsecundar
(nivel ISCED 4)
Cuprinde cursuri de pregătire situate între nivelul secundar superior şi
învăţământul terţiar. În context naţional, conţinutul acestor cursuri nu este
considerat ca fiind de nivel terţiar, iar un certificat de absolvire a
învăţământului secundar superior nu este întotdeauna o condiţie de acces.
Cursurile cu o durată variabilă, de la şase luni la doi sau trei ani, în
domeniul tehnic sau profesional, sunt în general mai avansate şi mai
specializate decât cele de nivel secundar.
Învăţământul postsecundar (ISCED 4) grupează programele aflate, din
perspectivă internaţională, la graniţa dintre învăţământul liceal şi cel
postliceal, chiar dacă, la nivel naţional, respectivele programe ar putea fi
considerate ca fiind în mod evident programe de învăţământ liceal şi,
respectiv, postliceal. Din punctul de vedere al conţinutului lor, aceste
programe nu pot fi considerate programe de învăţământ universitar.
Adeseori, nivelul lor nu este cu mult mai avansat decât programele de la
nivelul ISCED 3, dar ele oferă posibilitatea celor care au absolvit un
program de nivel 3 să-şi aprofundeze cunoştinţele. De exemplu, se
clasifică aici programele destinate pregătirii pentru nivelul ISCED 5 a
acelor elevi care, deşi au absolvit nivelul ISCED 3, nu au urmat o programă
care să le permită trecerea la nivelul ISCED 5. Poate fi vorba despre
cursuri de bază preliminare obţinerii unei diplome universitare sau
programe de formare profesională de scurtă durată
Învăţământ terţiar
(nivelurile ISCED 5 şi 6)
Cuprinde cursuri la nivel non-universitar, universitar sau postuniversitar
(specificat în nota explicativă ataşată fiecărei instituţii). Deţinerea unei diplome de
absolvire a învăţământului secundar superior sau a unei diplome echivalente
constituie o cerinţă minimală pentru a accede la acest nivel. Programele
învăţământului terţiar pot fi de tip scurt (mai puţin de 2 ani sau între 2 şi 3 ani),
mediu (între 3 şi 4 ani) sau lung (de 5 ani şi peste).
Nivelul ISCED 5 constă din programe de învăţământ superior cu un conţinut
educaţional mai aprofundat decât programele de la nivelul ISCED 3 şi ISCED 4.
Admiterea la aceste programe presupune, de regulă, ca studentul să fi absolvit cu
succes nivelul ISCED 3 sau să fi obţinut o calificare similară cu nivelul ISCED 4.
Aceste programe nu conduc la acordarea unui titlu de cercetător ştiinţific.
Programele trebuie să aibă o durată cumulată de minimum doi an.
În funcţie de conţinutul educaţional al programelor, acestea se clasifică în:
• Programe de nivel 5A (profil general). Acestea sunt, în mare măsură, teoretice
şi sunt destinate să ofere calificarea necesară admiterii în programele de cercetare
avansată sau exercitării unei ocupaţii de înaltă calificare.
• Programe de nivel 5B (profil tehnic). Comparativ cu ISCED 5A, aceste
programe au o orientare practică și specifică unei anumite ocupații și sunt, în
principal, destinate formării competențelor practice și cunoștințelor necesare
practicării unei ocupații sau a unei meserii sau a unei clase de ocupații sau de
meserii. Absolvirea acestor programe permite, de regulă, participanților să obțină
un titlu de calificare utilizabil pe piața forței de muncă
Învăţământ terţiar
(nivelurile ISCED 5 şi 6)
Nivelul ISCED 6 este a doua treaptă de
învățământ superior.
Acest nivel este rezervat programelor de
învățământ superior, care conduc la acordarea unui
titlu de cercetător științific. Programele sunt,
așadar, consacrate studiilor avansate și cercetării
originale și nu se bazează exclusiv pe cursuri.
Aceste programe impun, de obicei, susținerea unei
teze de o calitate suficientă pentru a fi publicată și
care este produsul unei cercetări originale și
reprezintă o contribuție semnificativă la progresul
cunoștințelor.
Învăţământul preşcolar
Învăţământul preşcolar (sau preprimar) face parte din învăţământul
preuniversitar neobligatoriu şi poate fi organizat în grădiniţe de stat şi
private. Conform prevederilor Legii Învăţământului (Legea 84/1995),
învăţământul preşcolar este organizat pentru copii în vârstă de 3-6 ani
în trei tipuri de programe, oferite în aceeaşi grădiniţă sau în grădiniţe
diferite: normal, prelungit şi săptămânal. Copiii sunt organizaţi în grupe
de vârstă: mică (3-4 ani), mijlocie (4-5 ani) şi mare, pregătitoare pentru
şcoală (5-6 ani). O grupă lucrează cu una sau două educatoare - în
funcţie de tipul de program - şi cuprinde în medie 15 copii, dar nu mai
puţin de 10 şi nu mai mult de 20. În condiţii excepţionale, inspectoratele
şcolare judeţene pot aproba funcţionarea unor grupe cu minimum 7
copii. Pentru grupa mare, pregătitoare pentru şcoală, Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului poate aproba funcţionarea unor
grupe sub numărul minim sau peste numărul maxim - conform
condiţiilor specifice (zone izolate, grupe cu predare în limba
minorităţilor naţionale etc.).
Învăţământul primar
Învăţământul primar face parte din învăţământul
obligatoriu şi poate fi organizat în şcoli de stat şi private.
Conform Legii Învăţământului (Legea 84/1995),
învăţământul primar este organizat pentru elevi cu vârsta
cuprinsă între 6 ani şi 10 ani şi include clasele I-IV. O clasă
din învăţământul primar lucrează cu un singur cadru
didactic şi cuprinde în medie 20 de elevi, dar nu mai puţin
de 10 şi nu mai mult de 25.
Manualele şcolare pentru învăţământul primar de stat
sunt asigurate gratuit.
Învăţământul secundar
Începând cu anul şcolar 2003/2004, învăţământul secundar
are următoarea structură:
Învăţământul secundar inferior - organizat în două cicluri
succesive (ambele obligatorii):
•Gimnaziu - clasele V-VIII pentru elevi în vârstă de 10-14
•Liceu - Ciclul inferior sau, alternativ, Şcoala de Arte şi
Meserii (formare profesională iniţială) - clasele IX-X pentru
elevi în vârstă de 14-16;·
Învăţământul secundar superior constând din:
•Liceu - ciclul superior - clasele XI-XII/XIII pentru absolvenţii
de liceu-ciclul inferior (elevi în vârstă de 16-18(19));
•Anul de completare pentru absolvenţii de Şcoli de Arte şi
Meserii.
Învăţământul postsecundar
Învăţământul postsecundar non-terţiar cuprinde
1-3 ani de studii şi este organizat la iniţiativa
Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului sau
ca urmare a unor solicitări specifice venite din
partea agenţilor economici sau alte instituţii
interesate. Învăţământul postsecundar non-terţiar
este organizat prin şcolile postliceale şi şcolile de
maiştri şi poate fi urmat numai de absolvenţii de
liceu - cu sau fără diplomă de bacalaureat.
Forme de organizare
Învăţământul secundar şi postsecundar non-terţiar poate fi
organizat în următoarele forme: învăţământ de zi, seral, cu
frecvenţă redusă, comasat, la distanţă şi, pentru copiii cu
cerinţe educaţionale speciale nedeplasabili, cu şcolarizare
la domiciliu.
Ca regulă generală, învăţământul obligatoriu este organizat
ca învăţământ de zi. Pentru persoanele depăşind cu mai
mult de 2 ani vârsta clasei, învăţământul obligatoriu poate fi
organizat şi în alte forme, conform regulilor stabilite de
Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului. În funcţie de
condiţiile existente, unităţile de învăţământ pot fi organizate
cu mai multe niveluri educaţionale.
Tipuri de instituţii
Învăţământul secundar şi postsecundar non-terţiar în România este
organizat şi funcţionează în câteva tipuri de unităţi de învăţământ:

Şcoala generală cu clasele I-VIII (învăţământ primar şi gimnaziu) sau
cu clasele V-VIII – (gimnaziu);
Liceu organizat pe filierele: teoretic, tehnologic şi vocaţional. Parte
dintre liceele teoretice şi majoritatea liceelor de sport, arte şi
pedagogice sunt organizate împreună cu ciclul gimnazial şi primar;
Grupuri şcolare concentrând licee tehnologice, şcoli de arte şi meserii
şi, în unele cazuri, şcoli postliceale - funcţionând cu acelaşi profil sau
profiluri similare. Grupurile şcolare sunt organizate şi funcţionează ca o
singură unitate de învăţământ (cu o singură conducere şi un singur
buget etc.);
Şcoli postliceale şi şcoli de maiştri - ca unităţi de învăţământ
postsecundar non-terţiar.
Gimnaziul
Învăţământul gimnazial poate fi organizat în diverse tipuri de
unităţi de învăţământ, dar cel mai frecvent este organizat
împreună cu învăţământul primar în şcoli generale cu clasele
I-VIII. În special în mediul urban se pot de asemenea întâlni
şcoli care oferă atât învăţământ primar, cât şi învăţământ
secundar (clasele I-XII/XIII) sau numai învăţământ secundar
(clasele V-XII/XIII).
În fiecare judeţ sunt de asemenea organizate un număr de
unităţi de învăţământ cu program complementar sau integrat
sportiv sau de artă. Aceste unităţi de învăţământ funcţionează
pe baza unui curriculum specific care să asigure atât realizarea
finalităţilor şi obiectivelor educaţionale specifice nivelului
educaţional, cât şi programul de pregătire intensivă sportiv sau
de artă. Numărul de ore pe săptămână pentru acest tip de
şcolarizare este mai mare decât în cazul programului normal.
Liceul
Liceul este unitatea de învăţământ care oferă
absolvenţilor de gimnaziu cu certificat de absolvire a
testelor naţionale posibilitatea de a se specializa în diverse
domenii teoretice şi de a se pregăti pentru piaţa muncii
şi/sau pentru continuarea studiilor în nivelurile educaţionale
subsecvente - învăţământul postsecundar non-terţiar.
Învăţământul liceal este organizat în trei filiere de studiu:
• Filiera teoretică oferind două profiluri: uman şi real;
• Filiera tehnologică oferind trei profiluri educaţionale:
tehnic, servicii şi exploatarea resurselor naturale şi
protecţia mediului;
• Filiera vocaţională, organizată pe cinci profiluri/
specializări: militar, teologic, sportiv, de artă şi pedagogic.
Şcoala de Arte şi Meserii
Această instituţie oferă 2 ani de formare profesională
iniţială (cursuri de zi, cu frecvenţă redusă sau seral) pentru
elevii cu vârsta cuprinsă între 14 şi 16. Şcoala de Arte şi
Meserii a fost introdusă în anul şcolar 2003/2004, înlocuind
alte două instituţii, Şcoala profesională şi Şcoala de
ucenici. Înmatricularea elevilor pentru aceste tipuri de
unităţi de învăţământ a încetat începând cu anul şcolar
2003/2004.
Unităţile de învăţământ cel mai frecvent întâlnite care
furnizează formare profesională sunt grupurile şcolare –
incluzând licee tehnologice, şcoli de arte şi meserii şi, în
unele cazuri, şcoli postliceale şi şcoli de maiştri.
Şcoala post-liceală
Învăţământul postsecundar non-terţiar
este în mod obişnuit organizat împreună cu
liceele tehnologice sau vocaţionale – în
acelaşi sau în profiluri şi specializări
similare, pentru a asigura atât o utilizare mai
eficientă a bazei materiale existente
(echipamente, ateliere şcolare, alte resurse)
şi a resurselor umane, precum şi o
îmbunătăţire a eficienţei financiare.
Învăţământul terţiar
Învăţământul terţiar se realizează prin instituţii de
învăţământ: universităţi, institute, academii de studii şi şcoli
de studii postuniversitare. Misiunea instituţiilor de
învăţământ superior este de învăţământ şi de cercetare sau
numai de învăţământ. Nomenclatorul specializărilor şi al
grupelor de specializări se stabileşte de Ministerul
Educaţiei, Cercetării şi Tineretului împreună cu Ministerul
Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, a instituţiilor de
învăţământ superior şi a altor factori interesaţi. Instituţiile de
învăţământ superior includ în mod obişnuit mai multe
facultăţi, colegii universitare, departamente, catedre şi
unităţi de cercetare ştiinţifică, de proiectare şi de
microproducţie.