You are on page 1of 8

ŢESUTUL MUSCULAR

— este format din fibre musculare;
— celulele musculare contin organite numite miofibrile.
Clasificare:
ţesut muscular striat
ţesut muscular neted
ţesut muscular striat cardiac
Ţesutul muscular striat
- formeaza muschii scheletici si organele de la capetele tubului digestiv (ex: limba, faringe).
Ţesutul muscular neted
— formeaza peretii organelor interne (mai putin inima).
Ţesutul muscular striat cardiac
— formeaza miocardul.
1

SISTEMUL MUSCULAR
PRINCIPALELE GRUPE DE MUŞCHI SOMATICI
MU Ş CHII CAPULUI
Mu ş chii mimicii (cutana ţ i) –
!u"aţi #n $u!u% &!i'ici%&!( )uca%*
na+a%* &!)ita%* au,iti- – !&% ,.
,i%atat&!i /au c&n/t!ict&!i0
Muşchii ma/ticat&!i – !i,ic1
man,i)u%a2 actu% ma/ticaţi.i (.3(
muşchii ma/.t.!i)0
Muşchii %im)ii şi muşchii .3t!in/.ci
ai %&)u%ui &cu%a!0
PRINCIPALELE GRUPE DE MUŞCI S!MATICI
MU Ş CHII G Â TULUI
M. sternocleidomastoidian
M. pielosul gâtului
M. hioidieni
MU Ş CHII TRUNCHIULUI
a) Muşchii /"at.%ui şi c.'.i
"%an /u".!'icia%(
- m. trapez
- m. mare dorsal
"%an "!&'un,(
- m. anturilor vertebrale
)) Mu/chii t&!ac.%ui
- m. pectorali
- m. dinţaţi
- m. intercostali (externi, interni)
!
c) Mu ş chii a),&m.nu%ui – /unt %aţi –
'&!m.a+1 ".!.ţii ant.!&4%at.!a%i
şi "&/t.!i&!i ai a),&m.nu%ui
- m. drept abdominal
- m. oblic extern
- m. oblic intern
MU Ş CHII MEMBRELOR SUPERIOARE
Muşchii um1!u%ui( m0 ,.%t&i,
Mu ş chii )!a ţ u%ui(
4 ant.!i&! 5 m0 )ic."/ )!ahia%
4 "&/t.!i&! 5 m0 t!ic."/ )!ahia%
Muşchii ant.)!aţu%ui(
4 m0 '%.3&!i şi m0 .3t.n/&!i ai ,..t.%&!
4 m0 "!&nat&!i şi m0 /u"inat&!i ai ant.)!aţu%ui
Muşchii m6inii
MU Ş CHII MEMBRELOR INFERIOARE
7n $u!u% a!ticu%aţi.i ş&%,u%ui (c&3&4'.mu!a%a) 5 m0 './i.!i
C&a"/a ( – ant.!i&! 5 m0 c!&it&!
m0 c-a,!ic."/ '.mu!a%
m0 a,,uct&!i
4 "&/t.!i&!( m0 )ic."/ '.m&!a%
Mu ş chii am).i(
• "&/t.!i&! 5 m0 t!ic."/ /u!a%
(m0 a/t!&cn.mian 8 m0 /&%.a!
• t.n,&nu% %ui Ahi%.
4 m0 .3t.n/&!i ,..t. 8 m0 "!&nat&!i "ici&!
4 m0 .3t.n/&!i "ici&!
4 m0 '%.3&!i ,..t. 8 m0 /u"inat&!i "ici&!
P%anta ("ici&!)( m0 '%.3&!i 8 m0 .3t.n/&!i ai ,..t.%&!
"
MUŞCHII # $n funcţie de structura i propriet%ţile functionale:
&uchii - aproximativ '( ) din greutatea corpului .
- m0 /t!iaţi
- m0 n.t.+i
- m0 /t!iat ,. ti" ca!,iac
MUŞCHII STRIA9I (musculatura somatic%, musculatura scheletic%)
4 ca".t.%. muşchiu%ui 5 t.n,&an. /au a"&n.-!&+. *
- muşchiu% ./t. #n-.%it ,. ."imi/ium (t.ac1 c&n$uncti-1)*
- ."imi/ium t!imit. #n int.!i&! /."tu!i c. /."a!1 'a/cicu%.%. mu/cu%a!. (".!imi/ium)*
- fiecare fibr% muscular% este $ncon*urata de endomisium .
:i.ca!. 'i)!1 mu/cu%a!1 /t!iat1 5 c.%u%1 '&a!t. a%unit1*
,iam.t!u%( ;< – ;<< mic!&ni*
%unim.( ; mm – ;<4;= cm0
M.m)!ana 5 /a!c&%.ma
Cit&"%a/ma 5 /a!c&"%a/ma2 nuc%.i num.!&/i ,i/"u/i ".!i'.!ic 8 mi&'i)!i%.
'
+%zut% la microscopul optic 'i)!1 mu/cu%a!1 /t!iat1 - aspect eterogen, o alternanţ% de discuri
(benzi) clare i $ntunecate situate la acelai nivel $n toate miofibrilele, d,nd aspectul dungat (striat)
specific fibrei musculare striate.
:I>R ? MUSCULAR ? STRIAT ?
-
MIO:I>RILELE . .%.m.ntu% c&nt!acti% a% 'i)!.i mu/cu%a!.
Actina . subţire (disc, banda clar%) ./ la mi*locul ei . membrana 0 $ntunecat%
Mi&+ina . groas% (disc, banda $ntunecat%) ./ la mi*locul ei . banda 1 luminoas%
7nt!. ,&ua m.m)!an. @ /ucc./i-. 5 SARCOMERUL 5 unitat.a m&!'&'uncţi&na%1 a mi&'i)!i%.i
2ctina i &iozina . 3roteine contractile
SARCOMERE
Fiziologia muşchilor -
1. 3ropiet%ţiile muchilor
3ropiet%ţiile fundamentale ale muchilor sunt: elasticitatea, extensibilitatea, excitabilitatea, contractilitatea.
a) Elasticitatea # 4eprezinta proprietatea muschiului striat scheletic de a reveni la forma initiala, dupa incetarea
actiunii fortei care a determinat extensia sa
b) Extensibilitatea – propietatea muchiului de a se alungi pasiv, de a se întinde, sub acţiunea unei forţe
exterioare.
5
c) Excitabilitatea # propietatea muchiului de a răspunde la un excitant extern (mecanic, fizic, chimic) sau
intern (impuls nervos).
d)6ontractilitatea 4eprezinta proprietatea muschiului de a raspunde prin contractie la actiunea unui stimul.
6ontractia se desfasoara in mai multe faze:
- .%i).!a!.a Ca
=8
din reticul sarcoplasmic datorita depolarizarii membranei acestuia si cresterii
permeabilitati ei. 2ceasta faza reprezinta cuplarea excitatiei cu contractia;
- cu"%a!.a actin.i cu miozina si formarea actomiozinei, proces de activare favorizat de 6a
!7
;
- 'a+a ,. c&nt!acţi. const% $n scurtarea formaţiunilor contractile ale sarcomerelor, prin alunecarea
filamentelor de actin%, printre cele de miozin%, mecanism glisant de apropiere a discurilor $ntunecate, cu
consum enegetic,
- 'a+a ,. !.%a3a!. consta $n repolarizarea membranelor i reintroducerea cu consum energetic a 6a
!7
$n
reticulul sarcoplasmic, deci reinstalare st%rii de repaus.
Compoziţia biochimică a muşchiului
MUŞCHIUL A< B a"1*
=< B /u)/tanţ. &!anic. şi /u)/tanţ. an&!anic.0
- Substanţe organice: "!&t.in.* /u)/tanţ. .n.!.tic. (%uci,.* %i"i,.* /u)/tanţ. mac!&.!ic. 4 ATP)0
- Substanţe anorganice ( /1!u!i min.!a%. (c%&!u!i* )ica!)&naţi* /u%'aţi* '&/'aţi ,. Na* C* Ca* M)0
S ubstan ţe organice : P!&t.in. 5 c&n/titu.nti 'un,am.nta%i ai 'i)!.i mu/cu%a!.
c&nt!acti%. 5 actina si miozina (in miofibrile, sarcoplasma)
n.c&nt!acti%. 5 mioglobina (in sarcoplasma)
Im"u%/ n.!-&/ R. 5 !.ticu% .n,&"%a/mic
Ca Su) actiun.a im"u%/u%ui n.!-&/
(c. t!.)ui. /a ai)a -a%&a!.a "!a)
R. R. 4 elibereaza calciul
momentul fundamental al cuplarii ecita ţiei cu contrac ţia
C ontrac ţie ! membranele " se apropie# sarcomerul se scurteaza .
Ca%ciu% 5 n.c./a! at6t %a c&nt!ac ţ i. c6t şi %a !.%a3a!.0
Contracţiile fibrei musculare
C&nt!acţii i+&t&nic. . muchii realizeaz% lucru mecanic (lungimea muchiului variaz%, iar starea de tensiune
r%m,ne constant%). &a*oritatea muchilor scheletici.
C&nt!acţii i+&m.t!ic. . muchii nu realizeaz% lucru mecanic (lungimea muchiului r%m,ne neschimbat%,
muchiul $i modific% doar starea de tensiune, care crete foarte mult. 8x. susţinerea posturii corpului).
C&nt!acţii au3&t&nic1 . variaz% i lungimea i tensiunea muchiului.
9
$. Manifestările eterne ale contracţiilor musculare
&anifest%rile mecanice ale contracţiilor musculare
Contracţie musculară simplă = secusă.
Fază de contracţie - %#%& s
'erioadă de latenţă - %#%( s Fază de relaare - %#%) s
Frisonul ! succesiune de secuse.
Contracţie musculară normală ! contracţie tetanică.
*etanosul ! tipul de contracţie musculo - +oluntara ,n organism.
Manifestările termice ale contracţiilor musculare
Mani'./t1!i%. t.!mic. a!. c&nt!acţi.i. 8nergia chimic% eliberat% $n timpul contracţiei este convertit%
cca "() $n lucru mecanic i cca 9( ) $n energie caloric%. &uchii sunt principali generatori de caldur%, at,t prin
tonusul muscular c,t si prin contracţii mici i frecvente numite frisoane, declanate $n mod reflex la expunerea
la frig.
T&nu/u% mu/cu%a! starea de contracţie permanent% dar parţial%, a musculaturii.:n fiecare moment un
numar mic de fibre musculare din totalul fibrelor unui muchi se afla $n contracţie i determin% o stare de
uoar% tensiune a musculaturii, caracteruistic% pentru stare de veghe.
3rin contracţia succesiv% a unror grupe de fibre se asigur% permanenţa tonusului muscular, cu rol
esenţial, $n menţinerea posturii normale, $n mimic%, $n termoreglare, etc.
;