Antropologia culturală şi relaţia ei cu alte discipline

Antropologia socială şi culturală
Definiţii ale antropologiei
 Definiţia oferită de Claude Lévi-Strauss: antropologia socială este
ştiinţa cunoaşterii globale “a omului, cuprinzând subiectul în toată
extinderea lui istorică şi geografică, aspirând la o cunoaştere aplicabilă
ansamblului dezvoltării umane de la hominizi la rasele moderne şi căutând
să aungă la concluzii pozitive sau negative, valabile însă pentru toate
societăţile umane de la marele oraş modern şi până la cel mai mic trib
melanezian!
Georgeta Marghescu:
 antropologia socială este considerată cafiind ştiinţa care se ocupă cu
studiul “originii, dezvoltării, unităţii şi diversităţii omului, considerat
deopotrivă din perspectivă biologică şi culturală!
Achim Mihu: antropologia culturală cercetează “toate domeniile care
constituie natura umană: biologicul, societatea şi cultura" #a relevă totodată
relaţiile mutuale, foarte strânse dintre aceste domenii!"
 $ntropologia culturală este şi un termen care numeşte tradiţia cercetării
antropologice din %&$, această tradiţie cuprinzând arheologia preistorică,
lingvistica antropologică şi studiul comparativ al culturilor şi societăţilor
umane"
'n acest sens, antropologia culturală
(
cercetează:
)cultura * ca fenomen autonom, diferită de social şi biologic+
)istoria şi difuziunea culturilor+
)psihologia personalităţilor culturale"
$ntropologia socială “studiază cutumele, instituţiile sociale şi valorile unui
popor şi modul în care ele interacţionează!" Disciplina a apărut în ,area
-ritanie pentru a denumi catedra şi specializarea lui sir .ames /razer"
0emarcăm aici prezenţa temeinică a tradiţiei britanice, unde accentul cade
pe social * pe grupul social, de exemplu * înţeles ca subiect al culturii"
Maria ar!ara "atson-#ran$e şi La%rence "atson& lărgesc obiectul de
studiu al antropologiei culturale la descrierea, explicarea şi interpretarea
fenomenelor culturale" 1u timpul însă, cu descrierea s2a ocupat în mod
specific etnografia, cu explicarea etnologia, iar interpretarea fenomenelor a
rămas în sarcina hermeneuticii"
'icu Gavriluţă&
) tradiţia britanică: $ntropologia socială vede în cultură o caracteristică a
grupului social, legând direct fenomenul cultural de dimensiunea socialului"
) interpretarea lui /irth, 3roeber şi 45vi2%trauss
 antropologia socială şi culturală două feţe ale aceleaşi realităţi"
 %untem însă atenţi şi la diferenţele dintre cele două ipostaze ale
antropologiei
) antropologia socială pune accentul pe o abordare sincronică 61laude
45vi2%trauss7 a realităţii,
8
) antropologia culturală pe dimensiunea diacronică 6cea referitoare la
evoluţia fenomenelor în timp7"
 Dincolo de aceste diferenţe există asemănări care converg
către existenţa aceluiaşi obiect de studiu al disciplinei
Levi Strauss: este logic deci ca structurileacademice să refuze cel mai
adesea să izoleze antropologia şi o aşează mai curînd 9în constelaţie!, ca să
spunem aşa, cu una sau cîteva dintre următoarele discipline:
 'n schema de mai os, relaţiile 9orizontale! corespund mai ales
perspectivei antropologiei culturale, cele 9verticale! aceleia a antropologiei
sociale, iar cele 9oblice! amîndurora"!
'icolae (anea&
)amuri ale antropologiei culturale
:
 Antroplogia lingvistică sau etnosemantica2 se ocupă cu studiul naturii
limbaului, a dimensiunii sale culturale+
 antropologia psihologică * analizează resorturile psihice ale
comportamentului social, defineşte noţiunile de personalitate, de grup,
dimensiunea psihică a aracterului naţional+
 antropologia economică * identifică modurile radiţionale de a munci,
controlul asupra pămîntului, tehnologiile tradiţionale, tipurile de distribuţie,
de schimb şi de subzistenţă+
antropologia parentală * studiază sistemul de relaţii familiale, tipuri de
familii, regalitatea şi descendenţa+
 antropologia politică * se ocupă cu studiul organizaţiilor politice,
formelor de organizare de grup şi de contract social+
 antropologia schim!urilor culturale * studiază probleme legate de
inovaţie, aculturaţie, difuziune, modernizare, genocid cultural, dinamica
culturală globală"
antropologia religioasă * se ocupă cu studiul tipurilor de religie,
fenomenele religioase, raporturile dintre ritual, ceremonie, mit, formele
diverse de magie şi raporturile acestora cu sfera clasică a religiosului
A. Mihu:Viziunea holistă în antropologia
culturală
 #a nu se ocupă doar de o parte a lumii, să spunem de #uropa" 'n
obiectivele de studiu ale antropologiei intră toate societăţile şi culturile
lumii"
 ;erspectiva în care ea priveşte timpul nu se reduce doar la prezent, cum
fac de cele mai multe ori sociologii" $ntropologia culturală studiază viaţa
<
culturală şi socială în trecutul omenirii, în prezent şi încearcă să îşi
imagineze cum va arăta viitorul"
 $ntropologia culturală studiază toate domeniile ce constituie natura
umană: biologicul, societatea şi cultura" #a relevă totodată relaţiile mutuale,
foarte strînse dintre aceste domenii"
 caracterul holistic al antropologiei culturale rezultă din ansamblul de
ramuri şi subramuri din care este constituită" De aici decurge caracterul
multidisciplinar care este organic antropologiei"
antropologia culturală se bazează pe o paradigmă 6o teorie generală7, un
orizont deosebit de larg ce favorizează holismul"
 $ceastă paradigmă este constituită din cîteva elemente importante:
) viziunea integralistă * toate aspectele culturii sunt privite în
interdependenţa lor reciprocă+
) viziunea adaptativă * cultura este privită ca fiind constituită din strategii
de adaptare la mediu+
) viziunea contextuală * are în vedere legăturile dintre societate şi cultură,
dintre societăţi, dintre culturi, tendinţele accentuate de integrare a lumii+
) viziunea dinamică * ceva ce există este permanent supus schimbării, se
schimbă condiţiile scopurile, strategiile, cunoaşterea şi, astfel, procesele ce
constituie cultura omului" &manitatea evoluează permanent"!
*e+t de comentat:
=
 1laude 4evi2%trauss: 9cea mai importantă contribuţie adusă de
antropologie ştiinţelor sociale constă în a fi introdus 6de altfel în mod
inconştient7 această distincţie capitală între două modalităţi de existenţă
socială: un gen de viaţă nînţeles la origine ca tradiţional şi arhaic, care este
înainte de toate, cel al societăţilor autentice, şi forme de apariţie mai recentă,
din care primul tip nu este, desigur, absent, însă în care grupurile imperfect
şi incomplet autentice sînt organizate în cadrul unui sistem vast, el însuşi
marcat de inautenticitate"
1&0% 8
Antropologia religiilor şi alte discipline ce abordează
fenomenul religios
1laude 0iviere 2 Divizarea ştiinţei religiilor
Antropologia religioasă
nu se mărgineşte la a descrie, a inventaria, a clasifica faptele religioase+
ea priveşte religia ca pe o parte a culturii şi încearcă să explice asemănările
sau deosebirile dintre fenomenele religioase din diverse societăţi, fără a
privilegia instituţia monoteistă care ne2a modelat conştiinţele nouă,
occidentalilor" $ntropologia religioasă nu se închide nici în $ntichitate, nici
în 4umea a >reia, ci se ocupă deopotrivă de riturile nepaleze, de miturile
papuaşe, de şamanii din %iberia şi de exorciştii din -retania" ,ultă vreme,
?
ea şi2a concentart atenţia asupra societăţilor mici, cu un grad de cultură
redus, uneori arhaice, în care, adeseori, fenomenul tribal şi cel religios se
confundă" $ntropologia religioasă se angaează, evident, în schimburi de
informaţii, de puncte de vedere şi de metode cu o serie de discipline
învecinate care îşi propun, toate, să deschidă calea spre înţelegerea
religiosului"
Michel Meslin
Despre antropologia religioasă
*e+t de interpretat
 Michel Meslin: „De fiecare dată cînd o fiinţă umană îşi dă seama
că ea constituie o întrebare pusă ei înseşi ca şi celorlalte, că nu este
imanentă sieşi şi că nu deţine întregul răspuns pentru fiinţa sa
proprie, ea întîlneşte atunci, într-un anumit fel, sacrul... Pentru că
dincolo de aceste forme ale unui sacru trăit pe care ne străduim să-l
înţelegem, este esenţa însăşi a fiinţei umane pe care o întrevedem în
relaţiile sale cu această realitate misterioasă pe care o acceptă sau o
o refuză, ca gid şi referinţă a propriei vieţi. După aceea, totul este
tăcere şi treaba fiecăruia. !ăci nimeni nu ne poate revela nimic care
să nu se afle de"a, pe "umatăte adormit, în zorii cunoaşterii noastre.
#i a"ungem, în sfîrşit, în pragul propriei noastre conştiinţe.$
Teologia religiilor monoteiste
 se prezintă ca o ştiinţă normativă condiţionată de credinţa în propriu2i
adevăr revelat de Dumnezeu" %e vrea exclusivă şi răspunde la întrebarea:
91e trebuie să credem@!" Anterpretările teologiei prevalează la un moment
B
dat într2o religie care, drept urmare, rosteşte anateme şi combate erezia aşa
cum o înţelege ea"!
Sociologia religioasă
 aşa cum a inaugurat2o ,ax Ceber, se ocupă cu precădere de religiile
1ărţii din sînul marilor civilizaţii, cu o cercetare uneori cuantificată a
credinţelor, practicilor şi formelor de organizare religioasă din
societăţicomplexe şi urbanizate"
sihologia religiei
 curpinde interpretări psihanalitice, abordează faptele religioase în forma
lor existenţială: modalităţi de exprimare a sacrului în om, în funcţie de
vîrstă, de sex sau de personalitatea de bază+ variaţia adeziunilor, trăirea
efectivă a ritului"""
!storia religiilor
 apărută o dată cu evoluţionimul, în secolul DAD2lea, studiază şi compară
instituţii, credinţe şi culte de2a lungul timpului şi în diverse spaţii" #a
urmăreşte dezvoltarea istorică a ideilor şi structurilor religioase, constituind
un rezervor de experienţe trecute şi prezente de care antropologul nu se
poate dispensa"
"enomenologia religiilor
 porneşte de la principiul că sacrul este resimţit de om ca o sursă de
transformare interioară, nu numai ca obiectivare a unui sacru exterior
E
omului, ci ca mărturie a unei relaţii cu o forţă superioară care năpădeşte
conştiinţa şi căreia omului îi poartă dragoste, teamă, respect"
"ilosofia religiei
 cercetează coerenţa logică a diverselor sistemereligioase şi reflectează
asupra teoriilor lor explicative: semnificaţia termenilor cheie, recurenţe
tematice, tipuri de raţionament, influenţe ale unui anume mod de gîndire
asupra credinciosului şi asupra grupului din care face el parte"
1&0% :
(rincipalele curente ale antropologiei culturale
,'icu Gavriluţă-
.voluţionismul
 mutaţionismul
 difu/ionismul
 funcţionalismul
 structuralismul
Aspecte generale
'n secolul al DAD2lea, antropologia s2a situat pe o poziţie evoluţionistă
datorită mai multor factori:
 a7 Fccidentul tehnologic era considerat a fi “superior!+ rezultă de aici
progres ştiinţific şi tehnic infinit şi ideea de superioritate a civilizaţiei
occidentale+
G
 b7 bogatele date etnografice * nu se mai putea crede, începând cu secolele
DHA2DHAA, în figura “bunului sălbatic! trăitor într2o stare naturală+ sau
impus ideile privind unicitatea “genului uman! şi a istoriei umane+
c7 antropologia gandita ca fenomen al expansiunii coloniale a Fccidenului+
evoluţionismul “a apărut ca o ideologie ustificatoare a colonizării! în sensul
că popoarele coloniale nu mai erau în afara istoriei, ci în interiorul ei.
#ondatori ai evoluţionismului antropologic:
#e$is %enr& Morgan '()()*())(+
 este considerat întemeietor al antropologiei şi precursor al etnografiei
moderne
 a pus accentul pe studiul terminologic, înţelegând că limba funcţionează
ca un sistem"
 a dezvoltat ideea evoluţionistă potrivit căreia semnificaţia datelor
observate într2o societate actuală se întrevede doar într2o perspectivă globală
a lumii.
'n $ncient %ocietI 6(EBB7, ,organ afirmă că societatea umană cunoaşte trei
stadii:
a7 sălbăticia+
b7 barbaria+
c7 civilizaţia"
,urnett -d$ard Ta&lor
(J
 a fost primul profesor care a predat antropologia culturală la
&niversitatea Fxford"
 a folosit pentru prima dată termenul de anthropologI pentru a desemna
disciplina franceză numită etnologie"
 a propus formula evoluţionistă “animismpoliteism2 monoteism!, însă a
creditat şi ideea difuzionistă a “împrumuturilor culturale!"
a susţinut ideea evoluţiei vechilor culturi spre progres şi civilizaţie
în ;rimitive culture 6(EB(7 consideră că animismul este forma elementară a
religiei, el existând “oriunde există o credinţă în suflet, stafii, demoni, draci,
zei sau categorii similare de fenomene!
printre temele predilecte de cercetare ale lui >aIlor menţionăm: ocurile
în vechile culturi, legăturile dintre reşedinţa postmaritală, descendenţă şi
obiceiuri.
../. "razer
plecând de la tezele lui >aIlor, /razer a devenit un evoluţionist convins,
propunând ecuaţia culturală: magiereligie2 ştiinţă"
una dintre consecinţele acestei ecuaţii: faptul că civilizaţia modernă este
net superioară faţă de toate celelalte tipuri istorice de civilizaţie.
'eoevoluţionismul
 0n S1A 2ulien Ste%ard şi Leslie "hite
2ulien Ste%ard
((
a fondat ecologia culturală, fiind interesat în mod special de influenţa
condiţiilor materiale asupra culturii
consideră că un sistem cultural este format din:
2 nucleu cultural 6cunoştinţe tehnice, diviziunea muncii, dispozitive
socio2culturale7
 2trăsături secundare 6inovaţii locale, elemente de împrumut, determinări
ale mediului specific7
 afirmă că evoluţia se bazează pe creşterea gradului de complexitate a
modurilor de adaptare ecologică,
 distinge trei tipuri ecologice şi tot atâtea linii de evoluţie: în centru se află
miezul cultural 6cultural core7, care cuprinde “modelele sociale, politice şi
religioase ce pot fi determinate empiric şi care nu constituie culturile în
totalitatea lor!
*emele principale a!ordate 3n cele!ra sa lucrare Creanga de aur ,4565-
46789 47 volume-&
 >otemism
 #xogamie
 ,agie
 regele divin
 tabu
Leslie "hite
 a fost un susţinător fidel al evoluţionismului secolului al DAD2lea
6,organ, >aIlor, dar şi ,arx şi #ngels7, respingând relativismul cultural
promovat de -oas, precum şi reducţionismul biologic al lui Kerbert %pencer
4egea lui Chite
(8
 'n replică, propune o lege a evoluţiei: 4egea lui Chite * gradul de
evoluţie culturală a unei societăţi depinde de cantitatea de energie
disponibilă pentru fiecare individ în parte"
 ;rin această teză, precum şi prin faptul că susţine ideea potrivit căreia
simbolul este cheia descifrării comportamentelor umane şi a culturii
în genere, Chite se situează în rândul materialiştilor culturali
.voluţionismul Dar%inist
;otrivit lui 1h" DarLin, ideea selecţiei naturale a fost afirmată pentru prima
dată în filosofia greacă"
 $stfel, #mpedocle susţinea ideea conform căreia natura ar produce la
întâmplare “organe! care încearcă să trăiască în separaţie: ochi, inimi,
picioare, mâini etc" $ceste organe rezistă condiţiilor de mediu doar
combinându2se sub forma organismelor complexe" Matura şi2ar selecta, cu
alte cuvinte, propriile sale produse, eliminând pe cele inapte de a supravieţui
 $ceastă idee va fi argumentată ştiinţific şi metodologic de DarLin în
Friginea speciilor prin selecţia naturală"
!ritici
 %na dintre critici are în vedere faptul că DarLin ar transpune în
domeniul naturii un procedeu specific “selecţiei artificiale!" 'nsuşi DarLin
recunoaşte că a folosit unele expresii metaforice care, susţine el, nu trebuie
înţelese ad literam 6de exemplu, expresia afinitate electivă a elementelor7"
&n alt contraargument: acela prin care se neagă faptul că selecţia naturală ar
produce însăşi variabilitatea vieţii, a speciilor şi raselor" >otuşi, DarLin arată
că nu putem înţelege cauzele profunde ale variabilităţii, cauze pe care nu le
putem pune în seama selecţiei naturale, care este mai curând un fenomen de
suprafaţă"
(:
F a treia critică adresată evoluţismului darLinist este legată de ateismul
acestei teorii" 'nsă, această acuză este desfiinţată chiar de DarLin, atunci
cînd scrie despre existenţa unui 1reator care ar fi însufleţit anumite forme
biologice" Ni, continuă DarLin, 1reatorul a imprimat legile naturii, acestea
făcând cu putinţă, ulterior, selecţia naturală"
'n epoca actuală, antropologii şi etnologii creditează ideea eşecului teoriei
evoluţinismului darLinist, căruia i s2a făcut o exhaustivă radiografie critică
 s2a constatat că în celebra lucrare a lui DarLin există EJJ de fraze care
încep cu cuvintele “să asumăm!, “să presupunem!" Deci, teoria evoluţionistă
se pare că a fost gândită de DarLin mai mult ca o schiţă filosofică şi nu ca o
certitudine ştiinţifică"
'ntr2o scrisoare adresată lui >"K" KuxleI, DarLin însuşi şi2a numit teoria sa
drept “#vanghelia Dracului!
 1a un fapt oarecum ciudat, trebuie amintit că celebrul evoluţionist a
suferit în ultimii 8J de ani ai vieţii sale de o boală misterioasă" $vea în
permanenţă insomnii, o oboseală excesivă, dureri de cap şi o anume stare de
depresie, medicii nereuşind să pună un diagnostic clar  1hiar înainte de
sfârşitul vieţii, DarLin s2a reîntors la -iblie şi la credinţă.
Dove/ile evoluţioniste şi replicile
creaţioniste
 1a replică la multele critici aduse evoluţionismului, au fost totuşi
invocate şi o serie de dovezi care să argumenteze demersul acestei teorii"
&na dintre aceste teze are în atenţie dovada anatomomorfologică9 care
pune accentul pe asemănările dintre corpul uman şi mamifere,
(<
concluzionând că primul s2ar trage din ultimele" 'ntr2adevăr, există
homologie 6asemănare de structură7 între aripile liliacului, membrele
anterioare de focă şi mâinile omului, însă funcţiile lor sunt cu totul diferite"
0mărturia embriologică1
 asemănarea embrionilor în primele faze de dezvoltare stă la baza tezei
potrivit căreia omul, mamiferele şi peştii ar avea o origine comună"
 se poate uşor demonstra falsitatea acestei “mărturii!:
 orice embrion îşi are originea în unirea a două celule reproductive care,
fiecare în parte, are umătate din numărul cromozomilor
 forma embrionului este, într2adevăr, similară în primele faze ale
dezvoltării, însă nu şi celulele embrionului
 niciodată dintr2un embrion de raţă nu se va dezvolta un leu sau un porc"
Deci, embrionii * departe de a fi un argument al evoluţiei * sunt mai curând
dovada unui plan divin"
Dovada organelor rudimentare şi a fenomenelor de atavism
 /aptul că omul are înveliş păros, vertebre codale, apendice vernicular,
măsele ale minţii, pavilion al urechii, a fost considerat de către evoluţionişti
ca o dovadă în favoarea originii animalice a omului"
 %2a afirmat chiar că organismul uman este un “muzeu ambulant al
antichităţii!" DarLin, de exemplu, susţinea că apendicele uman este un
organ rudimentar “fără folos, dar care OcâteodatăP cauzează moartea!"
$stăzi se consideră uneori că apendicele nu este un accident al naturii, el
având rolul de a protea anumite organe de atacul cancerului" Prin
(=
;rin urmare, se poate afirma pe baze ştiinţifice că trupul omenesc nu este
construit la întâmplare, ci fiecare parte constituie un element al unui sistem
funcţional foarte bine pus la punct" 'ntreaga regie a acestei creaţii aparţine,
susţin creaţioniştii, lui Dumnezeu"
argumentul genetic
 prin încrucişări s2au obţinut noi variaţii ale speciilor, iar cercetările de
genetică modernă au dezvoltat această idee"
 $stfel, s2a constatat că, de fapt, membrana celulelor reproductive ale
speciei are o anumită structură prin care se asigură protecţia faţă de
spermatozoizii altor specii"
 Dacă teoria evoluţiei ar fi adevărată, şi vieţuitoarele ar proveni unele din
altele, atunci nu ar mai trebui să existe această barieră genetică.
De/avuarea falsurilor evoluţioniste
 &nul dintre acestea este cel al falsicării clişeelor cu embrioni" $utorul lui
a fost celebrul #rnst KaecQel 6(E:<2(G(G7"
 'n Astoria creaţiunii naturale 6(E?E7, autorul german a încercat să
dovedească faptul că embrionii omului sunt identici cu cei ai mamiferelor"
$stfel, pe o pagină de hârtie a prezentat embrionii de om, câine şi maimuţă,
iar pe o alta embrionii de câine, găină şi broască ţestoasă" 'n fond, KaecQel a
tipărit cele trei figuri cu acelaşi clişeu"
 >rucul l2a mărturisit unor colegi de breaslă abia in preama morţii.
&n alt fals din istoria evoluţionismului îl aduce în atenţie pe celebrul
(?
0amapithecus" Adeea existenţei acestuia a fost susţinută tocmai pentru a se
argumenta veriga lipsă a trecerii de la maimuţă la om" #l a fost reconstituit
pornindu2se doar de la câţiva dinţi şi câteva frânturi de falcă"
După un timp s2a descoperit că, de fapt, falca şi dinţii aparţineau unor
cimpanzei din $frica"
Fmul din ;iltdoLn sau #oanthropus 6eos R zori de zi+ anthropos R om7 a fost
botezat de 1harles DaLson drept omul începutului"
'n (G(8, savantul olandez descoperă într2o carieră de pietriş o mandibulă
cu două măsele şi o parte din craniu" /alca părea a fi de maimuţă, iar
măselele şi craniul de om" Amediat au fost declarate drept argumente
veritabile ale existenţei omului2maimuţă"
 Descoperirea falsului a avut loc abia în (G=:" %2a încercat atunci o nouă
metodă de testare a fosilelor după cantitatea de flor absorbită de oase din
pământ" %cheletul omului din ;iltdoLn nu avea pic de flor în el" Dinţii au
fost umpluţi în partea de os spre a se deghiza forma lor originară" 1uloarea
închisă a oaselor s2a datorat nu vechimii lor, ci tratării cu bicromat de
potasiu" /alca era a unei maimuţe, moarte de =J de ani, iar craniul al unui
simplu om.
&n alt fals îl reprezintă celebrul Kespero ;ithecus sau Fmul de MebrasQa"
$ceastă creatură a fost reconstituită de către geologul Karold 1ooQ, în
(G88, în urma descoperirii unui banal dinte în statul MebrasQa"
 $ntropologii evoluţionişti au văzut în Kespero ;ithecus mărturia
existenţei veritabilului ommaimuţă având o vechime de peste un milion de
ani"
(B
 'n (G8B, o altă expediţie a mers la faţa locului pentru a găsi şi alte fosile
ale acestei rase de oameni2maimuţă" 1ercetătorii au dezgropat scheletul
căruia îi aparţinea dintele: era al unui porc sălbătic"
&n alt mutant considerat a fi dovada evoluţiei de la maimuţă la om a fost
mult timp Fmul de Keidelberg" #l a fost descoperit din imaginaţia
unor antropologi evoluţionişti după o simplă falcă găsită în (GJB în albia
râului ,auer din Sermania" 1oncluzia a fost formulată imediat: avem de2a
face cu o mărturie a trecerii de la animal la om"
 $bia, târziu, antropologul KadlicQa a dezvăluit adevărul: falca avea pur şi
simplu dantură umana"
&n alt fals, nu mai puţin celebru, a fost Fmul de Meanderthal" Dezgropată în
(E=? pe valea Meanderthal a râului Dussel din Sermania, într2o scobitură a
stâncii de calcar, această creatură a fost supranumită argumentul ultim al
evoluţionismului" 1onformaţia sa fizică s2ar fi pretat desăvârşit la ceea ce
savanţii evoluţionişti aşteptau de la omul2maimuţă"
 “$stăzi evoluţioniştii sunt întru totul de acord cu creaţioniştii:
neanderthalienii erau doar nişte oameni ai câmpiei, care nu difereau mai
mult de tipurile actuale decât diferă
.voluţionismul social şi cultural:
 Din spaţiul exclusiv al biologicului, evoluţionismul a fost cu timpul
transferat în lumea socială şi culturală"
 Aniţial s2a discutat despre existenţa unui darLinism social ce şi2ar avea
originea în Descendenţa omului şi selecţia naturală"
 'n această carte, 1harles DarLin anunţă dea primele idei ale
eugenismului de mai târziu" 1onform părintelui fondator al
(E
evoluţionismului, cei ce nu pot evita sărăcia ar trebui să renunţe la căsătorie"
De ce@ ;entru că sărăcia lor antrenează un rău şi mai mare: nepăsarea în
familie" 4a limită, ar trebui să creăm toate condiţiile ca indivizii inferiori să
nu aibă nici o şansă în a2i înlocui pe cei superiori" 6$ici termenii de
“inferior! şi “superior! au inţelesuri pur sociale"7
 Ale+is Carrel: nu trebuie să lăsăm oamenii mediocri să se înmulţească
nepermis deoarece faptul acesta ar duce la o degenerare ireversibilă
a speciei umane"
 $r trebui să căutăm copiii cu potenţialităţile cele mai ridicate şi să le
asigurăm o dezvoltare completă, desăvârşită" $r rezulta de aici o veritabilă
aristocraţie nonereditară" Din punct de vedere social, ea s2ar întâlni totuşi
mult mai frecvent în familiile bune decât în cele sărace,obisnuite"
 >ot de la textele lui 1harles DarLin se revendică şi discipline precum
sociobiologia şi etologia evolutivă"
 ;rima a fost întemeiată de profesorul #dLard Cilson de la &niversitatea
Karvard" #a reprezintă studiul sistematic al bazei biologice proprii
comportamentului social"
 $ceastă ştiinţă de graniţă invocă motive precum cel al genelor
homosexualităţii care sar transmite de la o generaţie la alta"
 #tologia evolutivă ar putea fi definită, pe scurt, drept ştiinţa
comportamentului uman şi animal" ;rintre reprezentanţii cei mai cunoscuţi
ai ei se numără 3onrad 4orenz, 3arl von /risch şi MiQolas >inbergen" >oţi
trei susţin existenţa unui caracter înnăscut propriu comportamentului" $r
exista, dincolo de acesta, şi anumite ritualuri prezente în lumea animală şi
umană în virtutea cărora speciile se proteează reciproc"
(G
C);*.);1L
în virtutea căruia putem să acceptăm în societate şi cultură existenţa unei
evoluţii@
 /rancis Salton 6(E882(G((7 a fost unul dintre apropiaţii lui DarLin"
'mpreună cu fiul cel mai mare al acestuia, 4eonard DarLin, Salton
înfiinţează %ocietatea de educaţie eugenică" 1onvingerile sale eugeniste au
fost publicate pentru prima dată în revista “-iometrica: 6(GJ(7, iar apoi în
“0evista #ugenica! 6(GJG7"
 Salton a avut preocupări de matematică şi statistică, a inventat metoda
identificării indivizilor cu autorul amprentelor digitale şi a iniţiat folosirea
pe scară socială a hărţilor meteorologice" 1u toate acestea, numele său a
rămas în istoria evoluţionismului ca fiind legat de instituţionalizarea
practicilor eugenice"
Ce este 3nsă eugenia<
 ;e scurt, aceasta reprezintă ştiinţa îmbunătăţirii raselor şi populaţiilor
umane prin controlul reproducerii"
 'n înţelegerea vieţii sociale, /rancis Salton pleacă de la existenţa unei
constante numită valoare civică" #a are măreţia şi importanţa unor variabile
somatometrice: înălţimea şi greutatea corporală" $ceastă valoare civică se
regăseşte în cuprinsul oricărei societăţi" 'n funcţie de ea se delimitează
absolut toate categoriile sociale"
 Dacă ne2am imagina societatea sub forma unei piramide, scrie Salton,
atunci ar trebui să recunoaştem existenţa la baza acesteia a săracilor şi a
celor prost plătiţi, a criminalilor şi a marginalilor" ,ilocul piramidei sociale
ar fi format din muncitori calificaţi şi din micii comercianţi" 'n sfârşit, în
vârful piramidei s2ar situa funcţionarii superiori şi specialiştii"
8J
 această valoare socială întemeiată pe venit se preia şi se transmite
genetic" Drept urmare, copiii născuţi în familii paupere nu ar avea absolut
nici o şansă de reuşită în viaţă"
 %oluţia logică ar fi, după Salton, împiedicarea reproducerii celor săraci,
dar şi a nebunilor, debililor mintali, a criminalilor şi a celor stigmatizaţi"
 'nvătământul de stat, instituţii precum cantinele săracilor şi pensiile
plătite bătrânilor nu ar face, în ultimă instanţă, decât să încuraeze
reproducerea indivizilor cu valoare genetica inferioara"
 /rancis Salton pune la baza evoluţiei sociale şi culturale existenţa
geniului" 'n lucrarea sa Seniul ereditar, acesta propune un model de analiză
comparativă a raselor umane după scorul oamenilor de geniu existent la un
milion de locuitori"
 &n alt criteriu în raport cu care antropologii ar putea cuantifica existenţa
ideii de evoluţie în societate şi cultură are în atenţie sistemul tehnologic"
 ;romotorul lui a fost 4eslie Chite" #l a mers până acolo încât a definit
istoria tuturor civilizaţiilor în raport cu dezvoltarea tehnologică şi cu energia
socială pe care aceasta o poate mobiliza"
 4" Chite propune chiar şi o ecuaţie evoluţionistă a culturii: # x > R 1, în
care 1 reprezintă gradul dezvoltării culturale a unui sistem social, # ar fi
energia mobilizată pe parcursul unui an, iar > ar numi eficienţa miloacelor
folosite pentru tilizarea energiei respective"
 'n concluzie, întreaga umanitate ar fi evoluat de a primul tip de energie
6cea umană7, până la formele cele mai rafinate ale energiilor contemporane
smulse naturii
 &n al treilea criteriu de analiză a evoluţiei sociale şi culturale ar fi, după
Sordon 1hilde, surplusul economic"
8(
 Sordon 1hilde analizează societatea prin simpla succesiune a trei mai
revoluţii: cea neolitică, cea urbană şi, în sfârşit, cea industrială"
 'n toate trei ar exista o relaţie evidentă între surplus şi evoluţie" ,ai clar,
surplusul economic determinat de eficienţa tehnologică a momentului ar face
cu putinţă evoluţia"
 1u cât surplusul este mai mic, cu atât munca pentru subzistenţă este mai
mare şi respectiva societate este situată mai os pe scara evoluţiei"
 4a limită, surplusul ar presupune consacrarea întregii munci doar
subzistenţei" /aptul ar fi prezent, după unii, în comunităţile vechi
tradiţionale, unde se trăia la nivelul minim de subzistenţă"
1&0% <
M1*A*;=';SM1L
,utaţionismul în biologie
 Kugo de Hries 2 >eoria mutaţiilor 6(GJ(7, %pecii şi varietăţi şi geneza lor
prin mutaţii 6(GJ?7"
 evoluţionismul se întemeia pe continuitatea transformării speciilor
 mutaţionismul accentuează conceptul de discontinuitate:
 >ransformările esenţiale ale vieţii s2ar efectua brusc, prin “mutaţii!"
,utaţionismul în ştiinţele socioumane
 Adeea mutaţiilor, a evoluţiei prin salturi, va dezavua teza progresului
infinit şi a evoluţiei continue"
 3arl ;opper, în ,izeria istoricismului, respinge ideea conform căreia
progresul ştiinţific în domeniul umanist ar avea un caracter cumulativ
şi ireversibil"
88
* 'n domeniul spiritului * etapa nouă nu este neapărat superioară celei vechi"
$cest mod de a gândi era specific paradigmei de la (?JJ la (G<=
 >homas 3uhn 2 %tructura revoluţiilor ştiinţifice 6(G?87, va substitui ideea
de evoluţie cu cea de revoluţie"
 0evoluţia nu face decât să înlocuiască o paradigmă cu alta" 0evoluţia
există, dar numai în interiorul paradigmei"
 #ste noua paradigmă superioară celeilalte@ Mu, ea este pur şi simplu
incomensurabilă"
* De exemplu, concepţia fizică a lui $ristotel nu este superioară, dar
nici inferioară, celei neLtoniene" #a este doar cu totul altfel"
 ;aul /eIerabend, în 'mpotriva metodei, duce la limită ideea paradigmelor
incomensurabile a lui 3uhn"
 progresul continuu, evolutiv, este atât de rar prezent în ştiinţele umane,
încât pentru a2i admite existenţa trebuie să recurgem la ideea de maximă
generalitate conform căreia “merge orice!"
 ;entru a argumenta o idee poţi apela la orice:
* la vechile mituri, la domeniul preudecăţilor moderne, la elucubraţiile
experţilor, la fantezia nebunilor"
* “Ntiinţa de azi poate deveni fabula de mâine, iar mitul cel mai ridicol poate
în cele din urmă să devină cea mai solidă piesă a ştiinţei!"
* altfel spus, un mit indian, un ritual vaudou, o şedinţă de magie
* din /lorenţa, în secolul al DHA2lea, un oracol, la populaţia oruba,
 ,ircea #liade 2 Adeea progresului continuu şi a evoluţiei cumulative :
dezavuate"
 #liade 2 chimia nu apare din alchimie" 1ele două paradigme sunt distincte
şi incomensurabile"
8:
 'n 1osmologie şi alchimie babiloniană: “istoria vieţii mentale a omenirii,
departe de a însemna o necontenită evoluţie, e străbătută şi de un ritm al
degradării şi al morţii intenţiilor fundamentale!"
Motivul antropologic al
omului-mutant
-rooQe Corth şi 0obert #nders, în >he nature of 4iving >hings,
considerau că, sub o influenţă încă misterioasă, gruparea umană a genelor
poate cunoaşte o mutaţie spectaculoasă, rezultând o nouă rasă umană, dotată
cu puteri intelectuale superioare"
* De exemplu, copiii2minune îşi pierdeau de obicei calităţile o dată
cu trecerea la vârsta adultă"
* /aptul s2a schimbat: coBpiii devin adulţi2minune, cu o capacitate
intelectuală de :J de ori mai mare decât a unui om normal bine dotat"
%tresul, maladiile psihomotorii şi cancerul nu2i ating" F dată cu
această realizare, se reactivează şi mitul antropologic
*
Mitul antropologic al mutantului
 se întemeiază pe influenţa specială pe care următorii factori o pot avea
asupra omului actual:
* tehnicile mentale+
* produse chimice care activează memoria, reducând la “J!efortul+
* noua teorie a informaţiei+
* exploziile atomice 6acestea au efecte dezastruoase în GGT dintre cazuri+
este însă cu putinţă ca în (T din situaţii, acţiunea radioactivităţii atomice să
ducă la apariţia unor exemplare geniale
/recvenţa mutaţiilor genetice ar
8<
putea fi o cale ;" 4uth vede omul viitorului apărând în sute de
ani" ;ortretul2robot al acestuia ar fi următorul: faţa mică, ascuţită, cu chelie,
ochi mici, bătrâncios, cu simţul mirosului atenuat şi afectivitate redusă"
#" 4ott şi $" CercinsQi consideră că o nouă specie umană ar putea să apară
în următorii <J"JJJ de ani"
1harles DarLin era mai sceptic, stabilind termenul la (JJJJJJ de ani"
 0ezerva oamenilor de ştiinţă este motivatăşi de necesitatea unor anume
condiţii,absolut esenţiale, pentru noul model
uman:* să apară un număr important de mutaţii
genetice+
* genele care au suferit mutaţii să fie în măsură a se transmite urmaşilor
fără a fi “marcate! de genele normale

1&0% =
Cultură9 religie9
)eligio/itate
U C: Geert/9 Religion as a Cultural System
U Definiţia culturii: “un model 6pattern7 de înţelesuri încorporate în simboluri
transmise istoric+ un sistem de concepţii moştenite, exprimate în forme
simbolice, prin intermediul cărora oamenii comunică, perpetuează şi
dezvoltă concepţia lor şi atitudinile despre viaţă!"
U Definiţia religiei: “(7 un sistem de simboluri care acţionează pentru a 87
stabili dispoziţii şi motivaţii puternice, persistente şi de durată şi :7
8=
formularea unor concepţii de natură generală asupra existenţei şi <7
înzestrarea acelor concepţii cu o asemenea aură de factualitate
încît =7 dispoziţiile şi motivaţiile par extreme de realiste!"
U *e+te pentru interpretare cu studenţii
U 4udLig /euerbach, Esenţa Creştinismului, #d"
Ntiinţifică, -ucureşti, (G?("
U “Dacă, prin urmare, scrierea mea este negativă, ireligioasă, ateistă, să se ia în
considerare că ateismul * cel puţin în sensul acestei scrieri * este secretul religiei însăşi,
că religia însăşi, ce2i drept, nu la suprafaţă, dar în fond, nu conform părerii şi închipuirii
ei, dar în esenţa ei adevărată şi intimă, nu crede defapt în nimic altceva decît în adevărul
şi divinitatea fiinţei umane"! 6p" (E
U “0eligia este visul spiritului uman" Dar chiar în vis nu plutim în nimica sau în cer, ci ne
aflăm pe pămînt * în domeniul realităţii, numai că nu zărim lucrurile reale în lumina
realităţii şi necesităţii, ci în încîntătoarea aparenţă
a imaginaţiei şi arbitrarului" #u nu constrîng deci religia * şi nici filosofia speculativă sau
teologia * cu nimic mai mult decît doar îi deschid ochii sau mai curînd numai orientez în
afară ochii ei întorşi înăuntru, adică transform
numai obiectul din reprezentare sau închipuire în obiectul din realitate! 6p" 8(7"
U “0eligia, cel puţin cea creştină, este atitudinea omului faţă de sine însuşi sau mai exact
faţă de fiinţa sa, dar atitudinea faţă de fiinţa sa ca faţă de o altă fiinţă" /iinţa divină nu
este nimic Valtceva decît fiinţa umană sau mai bine spus: fiinţa omului despărţită de
îngrădirile omului individual, adică real, corporal, obiectivată, adică intuită şi venerată ca
o altă fiinţă proprie deosebită de el+ toate determinările fiinţei divine sînt de aceea
determinări ale fiinţei umane! 6p" <=7"
U “0eligia este dezbinarea omului cu sine însuşi! 6p" ?G7"
U “Fmul este începutul religiei, omul este centrul religiei,omul este sfîrşitul religiei! 6p"
8:G7"
U “'n religie, omul îşi este sieşi scop sau îşi este sieşi obiect, ca obiect, ca scop al lui
Dumnezeu" %ecretul incarnării este secretul iubirii lui Dumnezeu faţă de om, însă secretul
iubirii lui Dumnezeu este secretul iubirii omului faţă de sine însuşi" Dumnezeu suferă *
8?
suferă pentru mine * aceasta este suprema autosatisfactie, suprema siguranţă de sine a
simţirii omeneşti! 6p" :?E7"
U “Fmul este Dumnezeul creştinismului, iar antropologia este secretul teologiei creştine!
6p" <<J7"
1&0% ?
Cultura
.duard #: *a>lor9 3n Cultura
primitivă ,45?4-
1ultura ar fi “un ansamblu complex al cunoştinţelor, credinţelor religioase,
artei, moralei, obiceiurilor şi al tuturor celorlalte capacităţi şi obişnuinţe pe
care le dobândeşte omul ca membru al societăţii!"
 1ultura este echivalentă cu civilizaţia şi reprezintă o caracteristică
importantă a omului socializat"
#erdinand *@nnies
1ultura adevărată este cultura “republicii savante!, a specialiştilor şi
experţilor"
>rei caracteristici:
Izolarea" #a se referă la situaţia în care relaţiile culturale nu se extind
dincolo de grupul celor iniţiaţi în tainele culturii"
 Esoterismul" $cesta nu priveşte atât de mult condiţia socială a savanţilor
ci la limbaul criptic, cifrat, al elitei culturale"
8B
 rtodoxia “republicii savante! nu are nimic de2a face cu o anume
confesiune din religia creştină" Frtodox este savantul care vieţuieşte la
infinit în canoanele unei stricte specializări"
 p 1ultura clasică, întemeiată pe iniţiere şi simbol, pe mitologie şi
revelaţie"
 1ultura de tip modern este bazată pe ştiinţă şi experiment, pe inducţie şi
pragmatism
Alain #in$iel$raut
,0nfrAngerea gAndirii9 465?-
 Cultura de masă se impune astăzi printr2o lucidă şi reală analiză a culturii
sub forma ei democratică, aflată la îndemâna tuturor"
Cine este personaBul care 3ntrupea/ă
astă/i cultura de masă<
 mul democratic
 2 eliberat, în sfârşit, de strămoşi, de părinţi şi de transcendenţă, acesta se
preocupă în primul rând de libertatea şi de interesele sale"
 2 Meputând înţelege importanţa culturii clasice, se mulţumeşte doar cu
valorile comerciale distribuite cu maximă generozitate de miloacele mass2
media"
 1ultura de masă este o cultură de piaţă, asupra căreia se aplică legea
cererii şi ofertei
 #ste o marfă livrată prin tehnici specifice massmedia: presa scrisă, radio2
>H, reţeaua Anternet"
 %e ridică însă o importantă întrebare: #ste mass2media un factor de
socializare similar cu familia, şcoala sau -iserica@
8E
McLuhan
,ass2media produce uniformizare culturală şi alienare ideologică,
receptorul neputând să mai reacţioneze la mesaul primit"
 'n oc este un determinism te!nologic apăsător, vorbindu2se chiar de o
anumită “spălare a creierelor!"
 Matei Călinescu9
Cinci feţe ale modernităţii
 /enomenul Qitsch:
 oamenii culturii de masă încearcă cât mai ostentativ cu putinţă să câştige
prestigiul social
 produsele subculturale reuşesc să le provoace o falsă reverie şi o
siropoasă visare, un “catharsis! facil, mediocru şi o îndoielnică evadare din
alb2cenuşiul vieţii cotidiene"
'icu Gavriluţă
 'ntotdeauna, Qitsch2ul apare oamenilor de rând drept ceva relaxant,
plăcut, reconfortant" 'n fond, Qitsch2ul încearcă să disimuleze la nesfârşit o
teamă de vid, de pustiul sufletului şi al minţii" Amensul gol al spiritului nu
este umplut cu texte de cultură autentică, citite, meditate şi îndelung
interiorizate, ci de subproduse realmente facile" 'n special mass2media,
dincolo de rolul
ei firesc, de necontestat, produce omului2masă o stare de lene intelectuală
plăcută, o iluzie a cunoaşterii" 1reează, altfel spus, “cultura de almanah!"
1&0% B
#undamentalismul religios
Schema generală a e+perienţei religioase
8G
$mbiguitatea termenului fundamentalism
 3n lim!aBul comun& poate desemna erezia, intoleranţa, exclusivismul,
bigotismul, tradiţionalismul agresiv, orice formă de radicalism"
 3n anali/ele academice& B modele 6,aid >ehranian7:
fundamentalismul ca anti2elitism
fundamentalismul ca anti2secularism
fundamentalismul ca anti2imperialism
fundamentalismul ca anti2comunism
fundamentalismul ca anti2modernism
fundamentalismul ca anti2feminism
fundamentalismul ca mişcare anti2decadentă
 ambiguitatea privind emergenţa fundamentalismului:
este un fenomen al modernităţii
este o temă recurentă în istoria religiilor
 Dificultăţi:
:J
 dificultatea de a da o definiţie unică a
fundamentalismului
dificultatea de a stabili o esenţă a fundamentalismului 6inexistenţa unui
9tip ideal!
dificultatea de a distinge între tradiţii religioase şi fundamentalismele
religioase
*radiţia religioasă şi #undamentalismul
*radiţia religioasă 2 un sistem cultural rezultat de2a lungul unei evoluţii a
credinţelor şi practicilor comunitare derivate din revelaţia divină, al cărei
adevăr îl păstrează în forma sa originară" 6.ames Davison Kunter
/undamentalism: $n Antroduction to a Seneral >heorI7
#undamentalismul 2 grupurile ce se manifestă ca mişcări social2politice
protestatare şi se auto2prezintă ca o alternativă la statul secular2liberal al
occidentului" 0eprezintă o confruntare, mai mult sau mai puţin
violentă, a tradiţiei cu modernitatea" 6,enachem /riedman7
$lan 4" ,ittleman 2 aspecte ce particularizează
fundamentalismul în raport cu tradiţia religioasă
 fundamentaliştii îşi construiesc propria bază socială pe noua realitate a
modurilor de organizare presupuse de laicizarea societăţii
 spre deosebire de instituţiile religioase tradiţionale, mişcările
fundamentaliste au moduri de organizare modernă, de o mare complexitate,
cel mai adesea autonome şi cu o identitate distinctă
 mişcările fundamentaliste reprezintă forţe antiseculare ce s2au adaptat la
condiţiile luptei presupuse de structurile seculare dominante
“*răsături de familieC ale fundamentalismului
religios ,Mart> .: Martin şi ): Scott $pplebI7:
:(
(7 este o formă de idealism religios
87 refuză raţionalitatea secularizată şi orice înclinaţie spre relativism"
:7 Adentitatea este modelată de o serie de eshatologii dramatice de sorginte
divină
<7 fundamentaliştii îşi mitologizează duşmanii+ fixează graniţe care
proteează grupul de contaminare şi îi păstrează puritatea"
=7agresivitatea activitatii misionare
?7 este anunţată o ameninţare iminentă, un pericol imediat, relevă un impuls
totalitar
B7 se dovedeşte a fi selectiv cu tradiţia şi cu modernitatea"
E7 4iderii carismatici şi autoritari oacă rolul central în procesul interpretării
tradiţiei, al evaluării modernităţii, în adoptarea selectivă a unor elemente din
ambele"
G7 demonstrează o afinitate mai mare pentru modernism decît pentru
tradiţionalism"
(J7 fundamentaliştii recurg la apelul de masă prin
miloacelor moderne de comunicare în masă+ centrele
de formare a noilor identităţi nu mai sînt sinagoga, biserica sau moscheea
locală, ci radioul, televiziunea, internetul
#upta 2 modul de gestionare a 3iolen4ei
 ,artI #" ,artin şi 0" %cott $pplebI 2 un cumul de sensuri totalizate în
ideea de luptă
luptă pentru a apăra o viziune asupra lumii pe care au adoptat2o sau au
moştenit2o şi pe care doresc să o facă mai puternică sau să o impună
ca universală+
luptă cu anumite “arme“, transformate în fetişuri+
:8
luptă împotriva celorlalţi
lupta se desfăşoară din voinţa divină sau cel puţin sub pavăza lui
Dumnezeu"
luptă deoarece îşi văd identitatea ameninţată
 F mare diversitate de mişcări luptă pentru o varietate de probleme:
 de la respingerea impunerii fiscale a instituţiilor private la
problema rugăciunii în şcoală+
 de la acţiunile desfăşurate împotriva retragerii trupelor americane din
1oreea de %ud la prezenţa acestor trupe în
$rabia %audită sau $fganistan+
 de la respingerea valorilor laice la respingerea culturii occidentale
construită pe valorile iudeo2creştine sau, după caz, a celor care relevă
secularismul+
 de la refuzul modernităţii la contracararea globalizării occidentalizării+
de la probleme locale foarte specifice la probleme de strategie mondială+
5aracteristici generale ale mişcărilor
fundamentaliste
U %cripturalismul
U 0eacţia la modernitate
U &nitatea dintre puterea religioasă şi puterea politică
U 0esemnificarea teologică a istoriei
U Hiolenţă simbolică şi terrorism
Scripturalismul
#undamentalismul creştin
U înţelegerea scripturalismului ca literalism
::
U -iblia cuprinde şi exprimă în mod literal adevărul absolut, dat o dată
pentru totdeauna+ ea este destinată să reglementeze toate acţiunile şi să
modeleze întreaga creaţie umană"
#undamentalismul iudaic
U $aron 3irschenbaum+ .acob Meusner 2 literalismul nu a fost şi nu este o
caracteristică a interpretării în iudaism"
U ,ichael 0osenaQ 2 9scripturalismul! este prezent în modul în care textele
sacre sînt utilizate 6îngust, autoritar şi nemediat7 ca bază a sistemului
educativ"
Scripturalismul - #undamentalismul
islamic
U %cripturalismul: a construi, plecînd de la legea 1oranului, o ordine politică
bazată pe implementarea unei utopii legaliste a cărei elemente arbitrare sînt
cuprinse sub emblema sacră a islamului"
U #x" Distincţia între ,arele .ihad şi ,icul .ihad 6$hmed 0ashid, .ihad" >he
0ise of ,ilitant Aslam in 1entral $sia7
0eacţia la modernitate
2ames Davison Dunter
* fundamentalismul şi modernitatea sînt corelative"
ruce : La%rence 6Defenders of Sod:
>he /undamentalist 0evolt against the ,odern $ge7
* o ideologie religioasă ce ţine de condiţia modernă
 .rnst Gellner
* societatea contemporană pune în evidenţă tabloul clar a trei opţiuni
ideologice ireductibile: fundamentalismul, raţionalismul, relativismul"
Sellner propune o lectură a fundamentalismului prin grila a ceea ce el
repudiază:
:<
* atitudinea lumii moderne faţă de religie
* mentalitatea secularizată a occidentalului"
 2urgen Moltmann, /undamentalism and ,odernitI
* primii fundamentalişti nu au reacţionat împotriva modernităţii, ci la
criza pe care modernitatea o produce în comunitatea religioasă şi
asupra certitudinilor pe care aceasta le practică"
Michael von ruc$9 !dentif&ing
5onstructi3el& 6ur !nterreligious Mo3ementra- importanta raportului
fundamentalismWrelativism
Uatitudinea de negare a oricărei tendinţe de relativizare a modului de
cunoaştere propus de mişcările fundamentaliste,
Urefuzul acestora de a accepta orice integrare sau asimilare în numele
relativităţii"
 două surse ale negării şi refuzului relativismului:
Ude natură individuală 2 frica fiecărui individ de a nu se pierde pe sine şi de a
nu pierde ceva semnificativ pentru comunitate, din cauza slabei sale credinţe
în Dumnezeu+
Ude natură socială 2 extrapolarea sentimentelor de insecuritate de care
indivizii sînt stăpîniţi"
Miroslav Eolf
 /undamentalismul preia în mare măsură tehnologia modernă pentru a o
utiliza în promovarea mesaului său antimodernist"
 /undamentalismul are cel puţin trei trăsături în comun cu modernitatea:
* individualismul
* acceptarea raţionalismului ştiinţific
* fundaţionalismul epistemologic * porneşte de la o credinţă fondatoare
:=
* Xelement distinctiv: exclusivismul militant, violent cu care îşi
comunică mesaul
&nitatea dintre puterea religioasă şi puterea politică
/undamentalismul: o formă de asociere a politicului cu transcendenţa în
condiţiile date ale modernităţii
$lan ,ittleman: fundamentalismul 2 un răspuns religios la problema
modernă a secularizării guvernării
2 o reacţie la fundamentarea guvernării pe
ideologii secularizate, pe ideea suveranităţii
* populare şi pe principiile eficienţei"
,otivele otivele respingerii în fundamentalismul islamic a experienţei
seculare moderniste -rIan %" >urner, rientalism" #ostmodernism" and
$lobalism7
2 credinţa că modernizarea nu poate oferi un sIstem coerent de valori+
2 sărăcirea unei mari părţi a populaţiei în procesul de urbanizare forţată+
2 credinţa că statele arabe, deşi au promovat politici naţionale liberale, nu
au reuşit să creeze posibilitatea exprimării libere a opţiunilor politice+
2 în ciuda unor schimbări radicale, elitele tradiţionale şi2au păstrat
monopolul politic prin manipulări electorale"
• /undamentalismul islamic a venit să umple tocmai golul ideologic
care separa viaţa cotidiană de ideologia marxistă sau cea a
occidentalizării
7esemnificarea teologică a istoriei
mişcările fundamentaliste dau o interpretare religioasă sau chiar mistică
evenimentelor contemporane semnificative"
:?
analizele istorice şi politice sînt echivalate cu o interpretare a voinţei lui
Dumnezeu
Creştinism
 .errI /alLell 2 crearea %tatului Asrael în (G<E 2 cel mai important
semn al iminentei reveniri a lui Kristos"
2 (< mai (G<E 2 cea mai importantă zi din istorie de la înălţarea lui Aisus la
cer încoace
2 (( septembrie 2 începutul unei noi pietăţi şi a unei reîntoarceri spre
loialitatea naţională"
2 /alLell: 9cei ce au mîndria de a fi americani nu trebuie să îşi ceară scuze
pentru aceasta!
 pentru fundamentaliştii creştini americani
2 destinul $mericii este destinul întregii omeniri"
2 $merica este Moul Asrael dăruit cu o vocaţie unică şi un destin special
2 naţiunea americană are misiunea de a readuce întreaga lume la 1reştinism
;udaism
 #x" Sush #munim 6-locul 1redincioşilor7"
 Kolocaustul 2 o modalitate prin care divinitatea a constrîns poporul ales
să se reîntoarcă şi să se reunifice în ;ămîntul
/ăgăduinţei
 0ăzboiul de şase zile din (G?B * trecerea la o realitate religioasă şi
geopolitică nouă, care presupune o schimbare importantă în dialectica exil2
mîntuire"
;slam
:B
 modul de percepere a victoriei în context coranic: victoria este obţinută
de cei cu care este Dumnezeu"
 Yvonne Kaddad 2 renaşterea conştiinţei islamice este un rezultat al
războaielor arabo2israeliene din (G?B şi (GB:"
 războiul din (G?B 2 o catastrofă şi o umilinţă+ 2 o pedeapsă adusă de
Dumnezeu asupra
musulmanilor, pentru devierea de la destinul lor religios"
 2 %oluţia: respingerea ideologiilor de inspiraţie umanistă occidentală şi
orientarea totală spre realizarea islamului în lume
Hiolenţă simbolică şi terorism
 1a fenomen global, fundamentalismul este
asociat cu violenţa publică"
;udaism
 Sush #munim 2 (GE< 2 plan terorist de dinamitare a moscheilor ridicate
pe
esplanada >emplului"
 pentru evrei implantările de colonii sînt un pas înspre epoca mîntuirii
Asraelului
 cum se explică violenţa deşi în buna tradiţie a lui 0abbi Zvi Zehuda
3ooQ au un respect deosebit pentru stat, instituţiile sale, armată, parlament
etc"@
U #hud %prinzaQ, >he ;olitics, Anstitutions, and 1ulture of Sush #munim
găseşte două posibile motivaţii:
ideologia fundamentalistă face o distincţie clară între sacralitatea %tatului
Asrael şi sacralitatea ;ămîntului lui Asrael 6#retz Yisrael7" $cesta din
:E
urmă este mai sfînt decît %tatul avînd în vedere triada sfîntă care include
;ămîntul, ;oporul şi >ora
modul în care este concepută filosofia legii * nici legea, nici guvernarea
nu pot să oprească colonizarea evreilor în teritoriile aparţinînd evreilor prin
poruncă divină"
Creştinism
 acte de terorism desfăşurate în numele apărării valorilor autentice ale
religiei creştine
 ,arQ .uergensmeIer %error in t!e &ind o' $od( %!e $lobal Rise o'
Religious )iolence,
* atacurile reverendului ,ichael -raI împotriva clinicilor în care se practică
avortul"
* atacurile teroriste ale lui 0obert 0udolph îndreptate împotriva simbolurilor
imoralităţii sexuale: barurile în care se adună lesbiene sau
gaI
* bomba ce a explodat la ocurile olimpice din $tlanta în (GG?
;slam
 $l2[aeda, însoţită de imaginea ascetic2demonicvizionară a lui Fsama bin
4aden"
 ,ichael ;ohlI, 3halid Duran 2 ideologia lui Fsama bin 4aden se bazează
pe globalizarea“terorii sfinte!, avînd ca obiective:
* biruinţa asupra obiectivelor simbolice ale occidentului
* o modelare islamică a întregii lumi"
* atacul de la (( septembrie 8JJ( a avut în vedere obiective simbolice ale
dominaţiei militare şi economice americane cum sînt ;entagonul şi Corld
>rade 1enter"
:G
 miza efectivă a luptei şi terorii fundamentaliste: probleme locale ce pot
căpăta o semnificaţie mult mai largă prin implicaţiile induse în contextul
* relaţiilor globale
1&0% E
*oleranţa şi grupurile
minoritare
Eincent Lemieu+
minoritatea F trăsături
 un dezavanta resimţit datorită minusului în plan numeric+
 dezavantae în planul socio2cultural+
 o putere redusă derivată din numărul scăzut care reduce forţa de penetrare
în societate+
 din aceasta rezultă o poziţie de inferioritate în societate, necompensată de
sistemul politic sau de intervenţia statului
Michael Arg>le
grupurile religioase minoritare
 (7 cei ce acceptă în mod pasiv statulul lor de discriminaţi şi încearcă să se
concentreze pe atragerea atenţiei asupra importanţei valorilor
religioase+
<J
 87 cei care se retrag din societate şi din această poziţie critică ordinea
socială fără să propună un atac privind răsturnarea acesteia+
 :7 cei care apelează la un suport religios pentru a protesta în mod agresiv
împotriva societăţii
*oleranţa
Declaraţia principiilor toleranţei
4G noiem!rie 4668
 #ste respectul, acceptarea şi aprecierea bogăţiei şi diversităţii culturilor
lumii noastre, a modurilor noastre de expresie şi a manierelor de exprimare a
calităţii noastre de fiinţe umane"
 >oleranţa este încuraată prin cunoaşterea, deschiderea spiritului,
comunicarea şi libertatea gîndirii, conştiinţei şi credinţei"
 >oleranţa este armonia în diferenţă" #a nu e doar o obligaţie de ordin etic+
ea este, de asemenea, şi o necesitate politică şi uridică" >oleranţa e o virtute
care face ca pacea să fie posibilă şi care contribuie la înlocuirea culturii
războiului cu o cultură a pacii"
>oleranţa
 e dezirabilă"
 are şi o dimensiune camuflată negativă"
 implică un raport de putere, de subordonare, între cel care tolerează şi cel
tolerat
 ceea ce poate oricînd să dea naştere unor conflicte"
Aspecte specte negative ale toleranţei
;oan ;că Br:
 virtutea toleranţei presupune un compromis cu 9eroarea dogmatică!, 9cu
viciul moral!,
<(
 paradoxul toleranţei constă în faptul că de dragul de a evita conflictele şi
masacrele trebuie să facem compromisul şi să colaborăm 9cu ceea ce e
socotit rău şi cu reprezentanţii lui!"
;oan ;că Br:
 toleranţa presupune
* autorizarea existenţei a ceva ce în mod normal legea interzice
* un proces de pervertire în care 9valoarea negativă este declarată
pozitivă, nonvaloarea ia locul unei valori!
un pericol de substituire a ceea ce este autentic cu ceea ce raţiunea socială
relevă ca important
 o recunoaştere şi proteare a ceea ce e
* rău şi inacceptabil
2ose )amon Eillar
toleranţa valori/ată
ca atitudine de recunoaştere a valorii opţiunii personale în raport cu ceea
ce este consacrat drept adevărul religios şi moral
ca o reţinere de la aprecierea negativă a credinţelor celorlalţi şi acceptarea
lor ca fiind îndreptăţite din punct de vedere theoretic
;oan *ulcan
 toleranţa poate deschide spre dimensiunea atotcuprinzătoare a împăcării
creştine care ar putea 9să2şi găsească rezolvarea concretă în viaţa politică,
socială, economică, şi nu în ultimul rînd bisericească, cel puţin la toate
popoarele creştine!"
Statul şi politicile multiculturale
Dintre politicile alternative pe care statul le poate propune:
*politicile privind drepturile speciale
<8
*politicile recunoaşterii reciproce"
H>mlic$a F argumente
3n favoarea drepturilor de grup
 (7 argumentele bazate pe egalitate, carearată că o minoritate se confruntă
cu un soi de dezavanta ce poate fi corectat prin
acordarea unor drepturi diferenţiate
 87 argumentele bazate pe istorie, cele în care minoritatea dezvoltă unele
pretenţii istorice
 :7 argumentele bazate pe valoarea diversităţii culturale şi religioase ca
atare"
Charles *a>lor- politicile recunoaşterii
 pentru a înţelege legătura strînsă între identitate şi recunoaştere, trebuie
să avem în vedere caracterul dialogic al fiinţei umane"
 'n dialog, omul învaţă limbaul artei, al gesturilor, al iubirii etc"
 'n acest proces îşi desăvîrşeşte identitatea prin raportare la ceea ce
oglindesc asupra sa persoanele cu care are o relaţie de intensitate
semnificativă, îndeosebi cu cei pe care îi iubeşte"
(oliticile recunoaşterii
 47 politici ale demnităţii egale, care pornesc de la ideea că toţi oamenii
sînt demni de respect în mod egal, că împărtăşesc cu toţii un potenţial comun
şi în consecinţă trebuie trataţi la fel, dincolo de orice diferenţe"
 $celaşi principiu, extrapolat la nivel comunitar, trebuie aplicat şi în ce
priveşte relaţiile dintre grupurile religioase+
I- politici ale diferenţei, în care se cere recunoaşterea identităţii unice a
individului sau grupului şi diferenţa în raport cu ceilalţi"
 9această distinctivitate a fost ignorată, denaturată, asimilată unei identităţi
<:
maoritare sau dominante" Aar această asimilare este păcatul cardinal
împotriva idealului autenticitatii"
 Charles *a>lor respinge perspectiva unei
neutralităţii egalitariste
 diferenţa nu poate şi nu trebuie ignorată
 diferenţa trebuie asumată şi valorizată"
 “;oliticile diferenţei! trebuie să fie promovate şi să funcţioneze la toate
nivelurile vieţii colective
<<