MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE CERCETARE SOCIALA

I. Ce este acela un proiect?

II. Care sunt caracteristicile proiectului?
III. Care sunt resursele necesare pentru implementarea proiectelor?
IV. Care sunt particularitatile proiectelor de cercetare sociala?
V. Care sunt diferentele intre notiunile de program proiect activitate?
VI. Ce este managementul de proiect?
I. Ce este acela un proiect?

Proiect, conform DEX, are mai multe nelesuri:
- plan sau intenie de a ntreprinde ceva, de a organiza, de a face un lucru;
- prima form a unui plan (economic, social, financiar, etc.) care urmeaz s fie discutat i
aproat;
- lucrare te!nic e"ecutat pe aza unei teme date
#n literatura de specialitate, proiectul apare definit ca fiind:
- o g$ndire anticipativ orientat ctre un scop, av$nd n vedere producerea unei sc!imri,
perceput ca favorail pentru cel ce intenioneaz s o produc;
- documentaia te!nic i financiar, riguros alctuit, pe aza creia se poate realiza un
sistem oarecare cu caracteristici i niveluri de performan predeterminate i cu riscuri
limitate;
- activitate care are un nceput i un sf$rit, este planificat i controlat i are drept scop o
sc!imare;
- un grup de activiti interdependente, ntreprinse ntr-o succesiune logic, ntr-un interval
limitat de timp, pentru oinerea unor rezultate ine precizate, necesare pentru a satisface
oiective clare.
%uv$ntul &proiect' deriv de la cuv$ntul latin projicere= a arunca nainte.
(adar, proiectul este un proces ce presupune:
un punct de plecare
de la care
cineva arunc ceva nainte
spre o anumit int
Pornind de la aceste repere eseniale, se pot identifica urmtoarele caracteristici ale unui
proiect:
II. Care sunt caracteristicile proiectelor?
1. au scop si obiective precise, clar formulate si realiste ) scopul si oiectivele reprezinta
rezolvarea unei proleme identificate sau sc!imarea unei situaii prolematice; scopul si
oiectivele treuie s fie posiil de ndeplinit;
2. produc o schimbare: derularea proiectului produce n mod oligatoriu o sc!imare
fa de starea iniial ) de la nceputul proiectului; un proiect este o idee de imunatatire a
unei stari de lucruri
3. se deruleaza intr-un tim !imitat: nceputul i sf$ritul proiectului sunt ine
delimitate*definite;
4. sunt caracterizate de noutate si uniciate ) reprezint o soluie specific la o prolem
specific, ntr-un anumit conte"t
5. presupun un efort co!ectiv ) este derulat de o ec!ip; ec!ipa de proiect se constituie n
momentul apariiei ideii de proiect sau n momentul oinerii finanrii; n multe cazuri aduce
mpreun persoane care nu au mai colaorat anterior, dar a cror e"perien i pregtire ntr-
un anumit domeniu le recomand pentru participarea n cadrul proiectului. +"ista cazuri n
care ec!ipa de proiect poate fi alctuit din persoane provenind din instituii, organizaii
diferite i c!iar din ri diferite. , ec!ip de proiect poate lucra c!iar i n condiiile n care
memrii si se nt$lnesc numai periodic, in$nd legtura prin e-mail, telefonic etc. pe
parcursul derulrii proiectului
6. au re"u!tate concrete, msuraile, unice (proiectul livreaz un produs sau un serviciu
nou, unic, irepetail);
7. presupun un !an ri#uros (stailit inainte de implementarea efectiva a proiectului);
. au activit$%i inter&een&ente, intercondiionate
!. presupun o meto&o!o#ie seci'ic$ de realizare*implementare;
1". au resurse !imitate: resurse financiare (uget stailit dinainte), resurse umane,
ec!ipamente, dotri, sedii, materii prime i materiale, informaie, prestigiu;
11. au un ciclu de via#$ determinat, compus din mai multe etape oligatorii, denumite
astfel: identificarea, analiza, formularea proiectului, pregtirea acestuia, evaluarea preliminar
a proiectului, anga-area finanrii, implementarea, monitorizarea i evaluarea final a
rezultatelor proiectului
12. pot fi evaluate - conine oiective msuraile care pot fi evaluate; astfel se poate
aprecia dac am fcut ce ne-am propus, la calitatea dorit
13. presupun un #ra& &e risc si incertitu&ine: aciunile i procesele specifice sunt
caracterizate ntotdeauna de un grad de risc; managementul riscului prezint importan
deoseit; riscurile treuie identificate c!iar din faza de proiectare*scriere, pentru fiecare, n
funcie de impactul pe care, n condiiile n care ar aprea, l-ar avea asupra derulrii
proiectului, treuind s fie gsit o soluie, astfel nc$t rezultatul final s nu fie afectat
14. sunt comple%e: implic variate ailiti de planificare i implementare, diveri
parteneri sau susintori, implic un numr de activiti, evenimente i sarcini
15. au un anumit grad de autonomie fa de activitile curente ale organizaiei
Prin urmare, un roiect este:
. un efort concret, practic, orientat spre un rezultat;
. direcionat spre soluionarea unei proleme sau c!estiuni relativ comple"e;
. activitate cu oiective clare i rezultate anticipate;
. limitat at$t de timp c$t i de resursele financiare, te!nice i umane;
. planificat din timp i evaluat la sfarit.
/intetiz$nd elementele sale caracteristice, roiectu! oate 'i &e'init astfel:
&'(I)I*II+
,-.I'C*/0 repre1int$ un set de activit$#i desf$2urate 3ntr4o perioad$ de timp
determinat$5 planificate 2i controlate 2i care au drept scop producerea unei sc6im7$ri 3n
7ine a situa#iei 7eneficiarilor8grupurilor tinta.
,roiectele sunt dimensiuni cu caracter de unicat5 inedit si temporar intreprinse pentru a se
reali1a o7iective noi si a caror reali1are presupune un grad considera7il de risc si
incertitudine5 pentru atingerea o7iectivelor de de1voltare.
Conform unei definitii mai comple%e5 proiectul este va1ut ca o organi1atie temporara5
creata pentru e%ecutarea unui proces relativ unic5 de inalta comple%itate5 avand ca re1ultat
un o7iectiv precis specificat.
+lementul comun ma-oritii proiectelor este acela c ele doresc s ating un anumit oiectiv,
cu totul nou, ce poate fi indicat prin numele proiectului (de e"emplu, in domeniul proiectelor
de cercetare sociala &Participarea civica si politica a tinerilor', n domeniul proteciei
mediului 0/taia de tratare a apei 1lina').
(cest oiectiv deoseete un proiect de o activitate*munc de rutin cu caracter repetitiv (de
e"emplu: aprovizionarea cu materiale*materie prima, anga-area de personal, ntocmirea
devizelor etc.), care este doar o parte a proiectului. 2a-oritatea activitilor se pot e"ecuta de
mai multe ori, n timp ce proiectele se desfoar numai o singur dat (dac sunt ine
e"ecutate).
(stfel, un proiect const$ 3ntr4o 3n2iruire de activit$#i cu un 3nceput 2i sf9r2it sta7ilite5
activit$#i ce sunt limitate de timp5 resurse 2i 7uget5 3n scopul o7#inerii unui o7iectiv definit.
(ceasta nseamn c un proiect are:
- un rezultat specific, dorit;
- un termen de predare sau o dat limit la care proiectul treuie s fie gata;
- un uget care limiteaz numrul de oameni, materiale i ani care pot fi folosii pentru
terminarea proiectului.
Conditii strategice si tactice pe care tre7uie sa le indeplineasca proiectele :7ine facute;+
3. a&ecvare - sa fie folosit pentru atingerea scopurilor si oiectivelor stailite
4. oortunitate ( proiectul satisface nevoi*necesitati actuale
5. rea!i"abi!itate)'e"abi!itate ( proiectul sa fie realist, sa poata fi derulat
6. e'icienta ( utilizarea optima a resurselor pentru atingerea oiectivelor
7. oerationa!itate ( proiectul sa fie usor de aplicat*implementat
8. unitate si consistenta ( proiectul sa fie coerent, nu contine contradictii conceptuale,
principale sau actionale
9. continuitate ( proiectul este integrat in oiectivele si activitatile organizatiei
:. '!e*ibi!itate ( proiectul este adaptail in functie de sc!imarile e"terioare
;. viabi!itate ( proiectul este auto-sustenail (poate produce rezultate si dupa incetarea
finantarii)
3<. inca&rare otima in tim ( precizarea orizontului temporal al fiecarei
activitati*actiuni
*ipuri de proiecte+
1. dupa amploarea lor
- proiecte organizationale
- proiecte locale
- proiecte regionale
- proiecte nationale
- proiecte internationale
!. dupa domeniul o"iectului si activitatile proiectului
- proiecte industriale
- proiecte comerciale
- proiecte culturale
- proiecte stiintifice sau de cercetare
- proiecte sociale, educationale
- proiecte manageriale
#. in functie de o"iectivele de specialitate propuse
- proiecte de investitii
- proiecte de cercetare-dezvoltare
- proiecte organizatorice
'%emple de proiecte:
$ lansarea pe pia a unui nou produs sau serviciu%
$ campanie de informare a tinerilor cu privire la consecinele fumatului%
$ or&ani'area unui festival de film studenesc%
$ crearea (i lansarea unui nou site )e" adresat tinerilor%
$ ocuparea unei ni(e noi pe pia%
$ moderni'area unei ntreprinderi%
$ construirea sau moderni'area unui spital%
$ modificarea or&ani&ramei sau sc*im"area stilului de lucru ntr+o or&ani'aie%
$ implementarea unui nou sistem informaional ntr+o or&ani'aie%
$ construirea unui o"iectiv ,cldire- central electric- autostrad- cale ferat-"araj.%
$ derularea unei campanii electorale%
$ sc*im"area &rilei de pro&rame la un post de televi'iune%
$ reali'area unui film%
$ activitatea de cercetare cu un o"iectiv "ine delimitat ,n domeniul (tiinelor socio+umane +
e/emple opinii ale populatiei privind aspectele fundamentale ale calitatii vietii sau nevoile
de educatie nonformala ale tinerilor din mediul rural sau cetatenia activa si participarea
civica si politica a tinerilor- atitudinile tinerilor fata de munca- mi&ratia economica a
tinerilor etc..
$ punerea pe picioare a unei ntreprinderi a&ricole sau 'oote*nice%
$ nfiinarea unui 'iar%
$ moderni'area procesului educaional ntr+o universitate.
(actori care conditionea1a 7una desfasurare a unui proiect
=eusita unui proiect depinde de masura in care organizatia initiatoare reuseste sa evite sau sa
reduca la minim efectele actiunii unor factori interni si e"terni.
>actori interni (organizationali) care pot afecta una desfasurare a unui proiect sunt:
- evaluarea eronata a resurselor disponiile pentru derulare proiectului; lipsa sau
insuficienta de resurse
- planificarea defectuoasa a activitatilor din cadrul proiectului
- ineficienta organizatorica
>actori e"terni care pot influenta realizarea unui proiect:
- factori naturali (temperatura, dezastre naturale etc.)
- factori economici (inflatia, modificarea cursului valutar etc.)
- factori -uridici (sc!imarea normelor -uridice - legislatie, reglementari, contracte etc.)
- factori politici (lipsa de vointa politica in implementarea unor masuri de politica
economica sau sociala necesare pentru derularea in une conditii a proiectului)
- factori culturali (inadecvarea oiectivelor proiectului la mediul in care se
implementeaza proiectul, ca urmare a necunoasterii specificului local)
- factori sociali (conditiile de locuire, nivelul de educatie, gradul de participare la viata
comunitara etc.).
>inanarea proiectelor poate fi intern ) organizaia are resurse suficiente sau e"tern )
organizaia aplic pentru oinerea unei finanri din e"terior.
Proiectele care primesc finanri neramursaile, sunt, in general proiecte nonprofit. ?ar
e"ist, ns, proiecte care sunt g$ndite de la un nceput ca fiind generatoare de profit; acest
tip de proiecte sunt specifice mediului de afaceri, dar nu numai.
/faturi privind implementarea proiectelor:

. evitai proiectele care se prelungesc n mod nedefinit,
. mprii proiectele n suproiecte,
. stailii puncte de rscruce (critice) pentru realizarea proiectului n care s v oprii pentru a
verifica ce s-a nt$mplat i dac suntei acolo unde treuie s fii;
. permitei-le memrilor ec!ipei s oin victorii pariale,
. artai-i finanatorului c se fac progrese.
III. Care sunt resursele necesare pentru implementarea proiectului?
Pentru a putea realiza scopul propus, managerul de proiect va avea la dispoziie anumite
resurse. ?in punct de vedere calitativ i cantitativ, la conceperea proiectului s-a considerat c,
utilizate eficient, vor permite atingerea scopului.
lat cele mai importante resurse care stau la ndem$na unui manager:
3. =esurse umane (ec!ipa de proiect),
4. =esurse materiale (ec!ipamente i unuri),
5. =esurse informaionale (informaiile, cunotinele cu privire la tema aordat n cadrul
proiectului etc) ,
6. =esurse financiare (ugetul alocat),
7. @imp
=esursele sunt at$t o surs de putere c$t i de constr$ngere. (desea, ele funcioneaz
alternativ - dac aveam timp, nu aveam nevoie de at$ia oameni; dac aveam informaii, nu
era nevoie de at$ia ani.
Pentru implementarea proiectului este necesar alegerea unei strate#ii care s dezvolte la
ma"imum capacitatea ec!ipei care l gestioneaz sau implementeaz, de utilizare a
competenelor, c$t i a spiritului de ec!ip, prin responsailitatea fa de un oiectiv comun i
necesitatea de a lucra mpreun cu randamentul optim.
@oate proiectele treuie s respecte un set de reguli de az, cu toate c sunt confruntate, pe
toat durata lor de via, cu evenimente aleatorii, ca, de e"emplu, unele sc!imri n politica
economic la nivel naional, care pot constitui factori de risc pentru realizarea acestora i, prin
urmare, necesit msuri corective suplimentare.
IV. Care sunt particularitatile proiectelor de cercetare sociala?
Un roiect &e cercetare socia!a raspunde la urmatoarele intreari:
- CE fapt*fenomen social vreti sa cercetatiA
- CUM planuiti sa realizati cercetareaA
- DE CE este importanta cercetarea pe care o propuneti (la ce*cui folosesteA)
Proiectu! &e cercetare socia!a contine, in general, urmatoarele sectiuni:
+, Intro&ucere)enuntarea temei)a intrebarii &e cercetare recum si a obiective!or
#enera!e si seci'ice
(rolul acestei sectiuni este de a trezi interesul sau curiozitatea cititorului.
(cesta treuie sa inteleaga:
%are este intrearea de cercetare pe care o propunetiA (e".: care sunt caracteristicile
fenomenului BA care sunt factorii care determina aparitia fenomenului BA cum este influentat
fenomenul B de fenomenul CA etc.)
%e se cunoaste si ce nu se cunoaste in legatura cu tema pe care o propunetiA
?e ce este important tema pe care o propunetiA %e aduce nou sau ce clarificaA
%are este oiectivul cercetarii pe care o propuneti: e"ploratoriuA descriptivA e"plicativA
-, Pre"entarea ca&ru!ui teoretic
Presupune trecerea in revista a iliografiei consultate si a teoriilor legate de tema aleasa.
#dentificarea iliografiei relevante (in ilioteci, pe #nternet, in aza de date electronice) si
consultarea ei constituie o parte importanta a elaorarii unui proiect.
@recerea in revista si rezumarea teoriilor relevante pentru tema aleasa D studiile realizate de
alti cercetarori pe aceeasi tema sau pe teme similare.
?intre teoriile rezumate, alegerea aceleia care va constitui aza teoretica de la care pleaca
cercetarea propusa si -ustificarea alegerii ei.
., Enuntarea iote"ei)iote"e!or cercetarii
+nuntarea ipotezei*ipotezelor cercetarii; mentionarea variailelor dependente si independente
ale ipotezeiA
/, De'inirea si oerationa!i"area concete!or
?efinirea nominala a conceptelor din intrearea de cercetare*din ipoteza
(e".: daca folositi conceptul 0relatii sociale' e"plicati ce se intelege prin acest concept si la ce
tip de relatii sociale va referiti in proiectul dvs.).
,perationalizarea conceptelor utilizate. /tailirea dimensiunilor si indicatorilor aferenti
conceptelor definite. (indicatorii alesi reflecta conceptulA; sunt ei in acord cu definitia
nominala a conceptuluiA)
0, Stabi!irea meto&o!o#iei &e cercetare
a, Timu!)&urata cercetarii
%ercetarea pe care o proiectati este longitudinala (e".: cercetare panel) sau transversala (e".:
anc!eta pe aza de interviu in perioada feruarie ) martie 4<33)A
b, Meto&a)instrumentu! &e cercetare
%e metoda*e, instrument*e si te!nica*te!nici veti utiliza in aceasta cercetareA (metode
cantitative sau calitative) ?e ceA
%are credeti ca sunt avanta-ele*dezavanta-ele utilizarii acestora in cercetarea pe care o
proiectatiA (incercati sa identificati*anticipati avanta-e*dezavanta-e care pot fi strans legate de
studiul temei alese, nu va referiti la avanta-ele*dezavanta-ele generale ale metodelor*
instrumentelor*te!nicilor alese).
c, Esantion
/tailiti daca cercetarea se va face pe un esantion sau pe intreaga populatie de elemente vizate
(0elementele' pot fi persoane, articole de presa, spoturi audiovideo etc.).
?aca ati ales un esantion: ce metoda de esantionare ati folositA este esantionul reprezentativ
pentru populatia din care a fost e"trasA rezultatele pe care le veti otine pe esantionul ales pot
fi valaile si pentru alte populatiiA
&, Ana!i"a si interretarea &ate!or,
%e fel de date veti colecta in urma cercetariiA %um se pot analiza eleA (cu ce instrumenteA
folosind ce metodeA cu ce resurse A) %um credeti ca ar putea fi interpretateA
1, Conc!u"ii
#ncercati sa anticipati rezultatele cercetarii dvs.. %e va asteptati sa descoperiti A %um*in ce
scop credeti ca vor putea fi utilizate rezultatele acestei cercetariA etc.
2, 3ib!io#ra'ie
(ceasta sectiune treuie sa contina iliografia consultata si iliografia temei (carti, articole
pe care le-ati identificat ca fiind legate de tema aleasa, dar pe care nu le-ati consultat pana la
data redactarii proiectului).
4, Ane*e
#nstrumentele de cercetare (e": fisa de oservatie, sc!ema e"perimentala, c!estionarul) vor fi
incluse in sectiunea (ne"e. @ot in ane"e veti include si eventuale grafice, taele sau alte
ilustratii (daca sunt necesare).
V. Care sunt diferen#ele intre notiunile de program proiect 4 activitati
?esi, din punct de vedere teoretic, e"ista o distinctie intre notiunile de proiect si program, de
cele mai multe ori acestea se folosesc cu intelesuri ec!ivalente.
Pro#ramu! este definit ca fiind un cic!u sau set &e activit$%i care este !ani'icat 5i
contro!at6 7n #enera! '$r$ un termen &e 7ncheiere recis &e!imitat6 cu un asect &inamic6
care constituie o abor&are inte#rat$ entru 7n&e!inirea misiunii 5i obiective!or
or#ani"a%iei,
Pro#ramu! reprezint un #ru &e roiecte inter&een&ente a&ministrate 7n mo&
coor&onat)concertat pentru a oine rezultate care nu ar fi posiile prin derularea de sine
stttoare a fiecrui proiect n parte.
Ea randul lor, proiectele se pot descompune in suproiecte, grupuri de activitati si sarcini.
0pre deose"ire de proiect- un pro&ram
. vizeaz mai multe sc!imari concomitente sau succesive;
. nu este n mod oligatoriu delimitat precis n timp;
. are o durat n general mai mare;
. un program poate include unul sau mai multe proiecte
/e numete ro#ram un proiect recurent (care se repet mereu). %a e"emple ar putea fi:
pulicarea unui raport anual (e". Farometrul de ,pinie Pulica), msurarea valorilor
poluanilor* parametrilor !idrologici*meteorologici ntr-o anumit zon etc.
Proiectele cu caracter repetitiv se desfoar n mod predictiil, dar fiecare ciclu implic un
nou plan i un rezultat unic. Planul, resursele i rezultatele sunt ceea ce fac ca programele s
difere de alte activiti repetitive (cum ar fi, de e"emplu, sparea unui an).
, activitate este o sudiviziune a unui proiect; desfasurarea unei singure activitati
independente nu poate fi considerata un proiect. 2a-oritatea activitatilor se pot e"ecurta de
mai multe ori, in timp ce proiectele se desfasoara numai o singura data.
@reuie avut n vedere i faptul c ro#ramu! rere"int$ un e'ort &e atin#ere a unui
obiectiv strate#ic &e anver#ur$6 cu ra"$ !un#$ &e ac%iune (este cazul, spre e"emplu, al unui
program de contientizare a pericolelor asociate fumatului).
,rganizaiile pot avea programe n cadrul crora deruleaz mai multe proiecte.
2odalitatea n care sunt gestionate programele fiind, de fapt, cea a proiectelor ) fiecare
proiect va avea un manager de proiect, o ec!ip, resurse limitate etc., cu alte cuvinte, asolut
toate caracteristicile unui proiect, diferena fiind aceea c un program cuprinde mai multe
proiecte; prolematica managementului de proiect poate fi, n orice moment, aplicaila i
programelor.
GGG Hn afar de accepiunea prezentat mai sus, e"ist i aceea a ro#rame!or &e 'inan%are.
Un ro#ram &e 'inan%are reprezint modalitatea prin care o organizaie sau instituie i
propune s ofere spri-in financiar altor organizaii, instituii, persoane fizice etc. n vederea
implementrii unor proiecte.
Programele de finanare au i ele oiective, oiective care sunt atinse prin implementarea
proiectelor depuse spre finanare.
VI. Ce este managementul de proiect?
2anagementul proiectelor este o ramura specializata a managementului aparuta in anii 7<I si
aplicata in /J(, la K(/( cu ocazia cercetarilor spatiale cu caracter comple" si
interdisciplinar.
Mana#ementu! &desemneaza un sistem de principii, cerinte, reguli si metode de conducere,
precum si talentul managerilor de a le aplica, ...; el are ca scop atingererea oiectivelor
organizatiei, in conditiile utilizarii cat mai -udicioase a resurselor materiale, umane, financiare
de care dispune' (L. %ornescu, #. 2i!ailescu, /./tanciu, &2anagementul organizatie',
+ditura (ll FacM, Fucuresti, 4<<5, p. 5).
Mana#ementu! roiecte!or este procesul de reducere a gradului de risc si incertitudine
pentru atingerea oiectivelor de dezvoltare.
Mana#ementu! roiecte!or este un proces dinamic, desfurat n mod tiinific, prin care
resursele necesare sunt utilizate i organizate ntr-o asemenea manier nc$t s conduc la
ndeplinirea oiectivele proiectului.
2anagementul proiectelor apare ca fiind stiinta managementului resurselor astfel incat sa se
acopere in intregime realizarea unui proiect.
Hn managementul proiectelor o parte din personalul pentru implementarea proiectelor poate fi
anga-at temporar, n calitate de consultani, lipsind astfel permanena rolurilor. Personalul
implicat n proiect poate avea diferite roluri de ndeplinit la momente diferite.
Planificarea n cadrul elementelor prestailite, ca ugetul, durata de realizare, planul de az,
care sunt precizate la momentul structurrii proiectului prezint o importan fundamental.
2anagementul proiectelor se caracterizeaz prin trsturi proprii, care asigur succesul
proiectelor. Jna dintre trsturi este aceea de a fi un roces com!e* deoarece implic, pe
l$ng cunotine economice i te!nice de specialitate, din domeniul specific fiecrui proiect, o
gam larg de cunotine i aptitudini organizatorice, astfel nc$t s coordoneze n paralel
organizarea optim a timpului, conducerea ec!ipei, precum i administrarea celorlalte resurse.
Pentru asigurarea succesului proiectelor, o condiie esenial const n concentrarea
ermanent$ a managementului proiectelor asura 7n&e!inirii obiective!or rouse, i
deci, a sc!imrii ntr-un mod organizat a situaiei e"istente n vederea realizrii situaiei
dorite.
(ctivitatea de management de proiect se desfoar pe toat durata ciclului de via al
proiectului, i privete controlul acestuia n ntregime.
2anagementul proiectelor este deoseit de comple", deoarece reprezint sinteza a cel puin
cinci elemente:
- de a pregti i lansa proiectul;
- de a conduce proiectul n sine;
- de a organiza dezvoltarea i implementarea proiectului;
- de a asigura coerena aciunilor;
- de conducere a monitorizrii i evalurii.
DE8INITIE9
<anagementul proiectului repre1int$ procesul de organi1are 2i supraveg6ere a proiectului
pentru a asigura reali1area acestuia conform planific$rii5 3n limitele 7ugetului 2i conform
specifica#iilor sta7ilite.
2ai general, se poate defini managementul de proiect ca activitatea ce are drept scop
conducerea realizrii unui plan. ?in aceast definiie pot fi trase trei concluzii:
3. 2anagementul de proiect este o activitate cu un scop specific.
4. 2anagementul de proiect se refer la conducerea activitii de realizare a unui plan.
5. 2anagementul de proiect se desfoar n timp, din momentul n care este nceput
activitatea de elaorare a planului care urmeaz a fi realizat i p$n n momentul realizrii
evalurii finale vis-a-vis de activitile derulate i de succesul*impactul proiectului.
Pentru realizarea acestor deziderate, anumite funcii treuie ndeplinite. Prin urmare,
nelegerea funciilor managementului este esenial pentru gestionarea eficient a proiectului.
(ceste funcii sunt descrise n urmtorul capitol.
Mana#ementu! &e roiect presupune:
- managementul activitatilor proiectului, inclusiv managementul activitatilor transversale:
pulicitate*promovare*diseminare, monitorizare-evaluare-raportare
- managementul resurselor umane (inclusiv managementul conflictelor)
- managementul timpului
- managementul ac!izitiilor
- managementul financiar
- managementul livrailelor (acele produse pe care finantatorul le solicita pentru a verifica
realizarea fiecarei activitati)
- managementul riscurilor
- managementul calitatii
- managementul mediului (pentru proiectele care au un impact asupra mediului)
+c!ipa de management va coordona activitatile de planificare, implementare, monitorizare si
control ce treuie realizate in cadrul proiectului pentru a asigura indeplinirea oiectivelor
acestuia in conditiile prevazute de contractul de finantare.
2anagementul proiectului va urmari, ca pentru fiecare activitate, sa fie detaliate resursele
necesare, durata, responsailitatile care revin fiecarui e"pert sau persoana implicata, riscurile
potentiale si modalitatile de atenuare a acestora.
=vanta>ele si de1avanta>ele utili1arii managementului proiectelor la nivelul organi1atiei
2anagementul de proiect permite:
- controlul utilizarii resurselor (mai ales atunci cand acestea sunt restranse)
- relatii mai une cu eneficiarii
- costuri mai mici, calitate mai inalta
- cresterea eficientei activitatii in ansamlu, prin orientarea spre rezultate, imunatatirea
coordonarii interdepartamentale si motivarea mai una a anga-atilor
?ezavanta-ele aplicarii managementului de proiect:
- grad ridicat de autonomie a personalului implicat in implementarea proiectelor
- cresterea costurilor anumitor activitati
- aparitia unor dificultati in organizarea activitatii organizatiei
utilizarea incompleta a personalului in intervalul de timp dintre finalizarea unui proiect si
initierea urmatorului proiect.
Curs nr, - - 8unc%ii!e mana#ementu!ui &e roiect si cic!u! &e viata a! roiectu!ui
(/)C?II0' <=)=@'<')*/0/I AI C=-=C*'-IB*ICI0' 0.-+
. 3. !ani'icare ) munca fcut de manager pentru a staili modul n care se va desfura un
proiect
. 4. or#ani"are ) definirea i alocarea resurselor proiectului, precum i a activitilor i
sarcinilor din proiect in$nd cont de planificarea fcut
. 5. im!ementare-coor&onare - punerea n practic a celor planificate i armonizarea
deciziilor i aciunilor
. 6. contro! ) procesul prin care managerul se asigur c activitile se realizeaz conform
planificrii i c este oinut progresul n direcia oiectivelor
. 7. con&ucere - direcionarea oamenilor implicai prin analiza opiunilor, luarea deciziilor i
comunicarea lor

8i#ura nr, + ( 8unc%ii!e mana#ementu!ui
PLANIFICARE
ORGANIZARE
IMPLEMENTARE
CONTROL
(MONITORIZARE SI
EVALUARE)
CONDUCERE
+, P!ani'icarea resuune9
. identificarea scopului i oiectivelor proiectului
. stailirea metodelor necesare oinerii acestora (strategia)
. stailirea activitilor proiectului i a resurselor necesare
. realizarea programrii n timp a proiectului pe aza sc!emelor de lucru
. realizarea unui plan de prote-are a resurselor proiectului
. realizarea de planuri de rezerv
/implu spus, a planifica nseamna s staileti un&e vrei s a-ungi, &e ce vrei s a-ungi acolo,
cum vei a-unge acolo, ce-%i trebuie ca s a-ungi acolo i cum 7%i &ai seama &ac$ ai a:uns
aco!o sau nu.
Ea sf$ritul unui proiect dificil, eneficiile planificrii pot fi evidente. ?ar eneficiile sunt
cunoscute de la nceput. Ea un nivel general, acestea includ:
;n%e!e#erea 5i ob%inerea acor&u!ui tuturor $r%i!or im!icate)interesate asupra
oiectivelor proiectului, rezultatelor ce treuie atinse, coninutului, riscurilor, costului,
aordrii, metodelor, activitilor etc.
Se oate &etermina &ac$ <scenariu!= rous este va!i&. ?e e"emplu, un proiect care i
propune s instruiasc 5<< de persoane ntr-o perioad de 3 lun poate prea realizail la
prima vedere. Hns, dup o planificare mai detaliat vei constata c vei avea nevoie de o
perioad de cel puin 5 luni sau c vei avea nevoie de o ec!ip de 5 ori mai mare dec$t cea la
care v-ai g$ndit iniial.
Asi#urarea c$ resurse!e necesare sunt &isonibi!e atunci cnd avei nevoie de ele.
>a!i&area rocese!or uti!i"ate pentru managementul proiectului, mpreun cu
eneficiarul*clientul.
Este sin#ura 'a"$ 7n care se ana!i"ea"$ 'e"abi!itatea roiectu!ui; de aceea este esenial
pentru c n lipsa ei e"ist riscul de a implementa un proiect nerealist sau defectuos. Prin
urmare, se economisete foarte mult timp, iar acest c$tig de timp se reflect*repercuteaz
asupra tuturor celorlalte faze ale proiectului.
-, Or#ani"area resuune9
. stailirea structurii organizatorice a ec!ipei de proiect
. identificarea i repartizarea rolurilor memrilor ec!ipei n cadrul proiectului
. definirea politicilor, procedurilor i te!nicilor managementului proiectului
. pregtirea statutului managerului de proiect i a instrumentelor de delegare
. stailirea standardelor de autoritate i responsailitate ale ec!ipei de proiect
. alocarea resurselor materiale i financiare pe activiti
., Im!ementarea-coor&onarea
. pregtirea i derularea activitilor proiectului
. instruirea personalului
. supervizarea
. armonizarea deciziilor i aciunilor individuale
. monitorizarea resurselor i activitilor
/, Contro!u!
. ce se monitorizeaz i care sunt aspectele relevante prin prisma celor 6 elemente
caracteristice (resurse, activiti, rezultate, impact)
. stailirea criteriilor i indicatorilor de performan
. stailirea standardelor de performan (calitate, proceduri, costuri, ncadrare n timp, etc.)
. stailirea i implementarea unei sc!eme de monitorizare i evaluare a progresului
organizaiei n direcia dorit, integrat n planificare
. stailirea unui traseu informaional ntre memrii ec!ipei de proiect, ntre acetia i restul
organizaiei i ntre acetia i ceilali factori interesai
. planificarea revizuirii regulate a strategiei n funcie de rezultatele evalurii
GGG contro!u! rere"int$ o 'unc%ie care trebuie 7n&e!init$ e toat$ &urata &eru!$rii
roiectu!ui?
0, Con&ucerea
. stailirea persoanei*persoanelor cu putere de decizie, n ce domeniu i care sunt limitele de
autoritate ale postului su*lor privind coordonarea activitii i alocarea resurselor proiectului
. stailirea modului de analiz a opiunilor, luare a deciziilor i comunicarea lor pentru fiecare
activitate a proiectului.
CICLUL DE >IA@A AL UNUI PROIECT BPROCECT CDCLE MANAGEMENT -
PCME
Concete
2anagementul %iclului de viata al proiectului este principalul instrument de planificare,
implementare si evaluare a activitatilor proiectului.
P%2 descrie activitatile de management desfasurate pe toata durata vietii unui proiect
(sarcini, roluri, responsailitati, documente c!eie, variante decizionale).
P%2 comina principii moderne de management, instrumente si te!nici analitice si le
aplica n cadrul procesului structurat de decizie al ciclului de proiect*program.
%u a-utorul P%2:
- se realizeaza o analiza a prolemelor identificate*ridicate de staMe!olderi (factorii
interesati)
- se dezvolta sistemul de oiective al proiectului (oiectiv general, oiective derivate,
specifice si individuale)
- se definesc elementele proiectului si se testeaza logica insiruirii oiectivelor si
activitatilor
- se realizeaza %adrul Eogic al Proiectului
- se stailesc oiectivele individuale pe termen scurt pentru fiecare memru al ec!ipei
de proiect
Princiii 'un&amenta!e &e Pro:ect CFc!e Mana#ement
- (naliza prolemei, utiliz$nd digrama cauza-efect, analiza /N,@, folosirea %adrului
Eogic in elaorarea proiectului*programuluietc.
- +laorarea documentelor esentiale, pentru fiecare faza, n scopul asigurarii informarii
complete si corecte a factorilor de decizie.
- %onsultarea si implicarea permanenta a factorilor interesati*staMe!olderilor.
- >ormularea cu claritate a oiectivelor proiectului, n cone"iune cu nevoile
grupului*grupurilor tinta identificate si concentrarea eforturilor asupra realizarii acestora.
- Hngloarea elementelor de asigurare a calitatii n elaorarea propunerii de proiect.
Cic!u! &e viata a! unui roiect
(a1ele proiectului
,rice proiect traverseaz mai multe faze, de la analiza nevoilor la evaluarea final, p$n
a-unge la ndeplinirea oiectivelor.
%ele mai multe organizaii deruleaz mai multe proiecte n paralel, care se intercaleaz i se
suprapun. #deea unui nou proiect poate aprea n faza nc!eierii altuia, cauz$nd ncorporarea
0spiralat' a unui proiect n celalalt. %iclul de proiect urmrete proiectele individuale i
asigur includerea tuturor elementelor. %omponentele unui ciclu de proiect sunt listate mai
-os.
+"ist mai multe aordri n literatura de specialitate n ceea ce privete fazele proiectului.
@oate aordrile pornesc ns de la premisa c orice roiect este 7ntruarea unei i&ei care
mai 7ntGi este 'ormu!at$ B'a"a &e conce%ie sau &e 'ormu!areE6 aoi se
!ani'ic$)roiectea"$ unerea 7n ractic$ a i&eii resective B'a"a &e !ani'icareE6 &u$
care se trece !a unerea 7n a!icare)e*ecutarea ce!or !ani'icate B'a"a &e im!ementareE6
&u$ care se 'ace eva!uarea 'ina!$ a ce!or im!ementate entru a ne asi#ura &ac$
obiective!e au 'ost 7n&e!inite B'a"a &e eva!uareE.
Hn cazul proiectelor care primesc finanare, documentele de suport privind managementul
proiectelor identific urmtoarele faze ale proiectului:
Etaa +9 Pro#ramare ) /tailirea liniilor generale si principiilor ce stau la aza selectarii
domeniului proiectului; stailirea cadrului general in care se convine acordarea spri-inului
financiar pe anumite domenii de activitate si se sc!iteaza idei de proiecte
Etaa -9 I&enti'icare ) (stailirea ideii de proiect n funcie de cerinele programului de
finanare)
(naliza prolemelor si nevoilor diferitelor grupuri interesate pentru identificarea proiectelor
si actiunilor posiile si c!iar elaorarea unui studiu de pre-fezailitate* a unui
proiect*portofoliu de proiecte.
Etaa .9 Pre#atire B&enumita si roiectare sau 'ormu!areE ) dezvoltarea ideii de proiect
ntr-o structur coerent ce conine identificarea scopului, oiectivelor proiectului,
planificarea activitilor, identificarea rezultatelor i a eneficiarilor proiectului, planificarea
resurselor necesare proiectului, inclusiv stailirea ugetului)
/tailirea oiectivelor proiectului, mpreuna cu factorii interesati, pregatirea propunerii de
proiect, inclusiv a indicatorilor de evaluare.
Etaa /9 8inantare ) faza ce cuprinde mai multe etape, de la depunerea proiectului spre
finanare, evaluarea proiectului, perioada de precontractare, culmin$nd cu nc!eierea
contractului de finanare
>ormularea propunerii de finantare de catre solicitant si acceptarea sau respingerea acestei
propuneri de catre sponsor*finantator. Hn cazul acceptarii, semnarea contractului de finantare.
Etaa 09 Im!ementare ) punerea n aplicare a celor formulate i planificate, aa cum sunt
descrise n cererea de finanare
(locarea resurselor planificate n vederea atingerii oiectivelor proiectului, e"ecutarea
activitatilor planificate, monitorizarea si raportarea progreselor, aplicarea masurilor corective
necesare (inclusiv a-ustari si*sau modificari de activitati, elaorarea unor propuneri de
e"tindere a proiectului initial).
Etaa 19 Eva!uare ) analizarea progresului proiectului prin compararea celor oinute la un
moment dat cu cele propuse n cererea de finanare pentru a vedea n ce msur oiectivele
proiectului au fost atinse
+valuarea, c$t mai oiectiva, analizeaza programarea, implementarea si rezultatele unui
proiect n derulare sau finalizat. /copul evaluarii este de a determina relevanta si ndeplinirea
oiectivelor initiale, eficienta dezvoltarilor ulterioare posiile, impactul, sustenailitatea.
+valuarea treuie sa furnizeze informatii crediile si utile, care sa permita at$t corectarea
deficientelor c$t si ngloarea e"perientei acumulate n procesele decizionale viitoare.
Lom analiza acum, pe r$nd, fazele unui proiect, indiferent de finanator.
?up cum am suliniat mai sus, orice proiect trece prin urmtoarele faze principale:
I, CONCEP@IE
II, PLANI8ICARE
III, IMPLEMENTARE
I>, E>ALUARE
I. C.)C',?I= ,-.I'C*/0/I
Bro#ramarea6 i&enti'icareaE
(ceast faz presupune parcurgerea urmtoarelor etape:
3. #dentificarea i analiza nevoilor crora se adreseaz proiectul (prolema ce treuie
rezolvat).
4. %onstruirea unei argumentaii n -urul acestei proleme privind mai ales importana i
urgena rezolvrii ei.
5. ?efinirea soluiei vizate, a scopului i oiectivelor proiectului.
6. ?efinirea activitilor ma-ore si estimarea costurilor i resurselor umane i materiale
necesare i a celor disponiile.
7. Prezentarea propunerii de proiect finanatorului (comisiei de evaluare).
Hn aceast prim faz, scopul este definirea elementelor caracteristice ale proiectului care sunt
asolut necesare pentru ca forul decizional al organizaiei (i apoi eventual i finanatorul,
dac proiectul este finanat din e"teriorul organizaiei) s poat lua o decizie n cunotin de
cauz privind eventuala implicare a organizaiei n acest proiect. ?ac decizia este pozitiv,
ncepe a doua faz (planificarea detaliat i organizarea). ?ac nu, proiectul se termin nainte
de a implica organizaia n c!eltuieli ma-ore inutile.
3.2.1 =nali1a nevoilor
,rice proiect ncepe cu o idee. Hnainte de a demara orice aciune,managerul de proiect
impreun cu ec!ipa sa, va treui s se opreasc pentru o verificare a situaiei. ?ou elemente
eseniale treuie evaluate: nevoile i mediul.
Ana!i"a nevoi!or se azeaz pe principiul c proiectul nu este 0lucru de dragul lucrului', ci
vizeaz atingerea unui scop.
Prob!ema avut$ 7n ve&ere oate rere"enta o situa%ie sau un com!e* &e situa%ii care
a'ectea"$ anumi%i oameni6 anumite #ruuri sau 7ntrea#a societate6 !a un moment &at 5i
7ntr-un anumit !oc
Hn munca de identificare a prolemei, ec!ipa unui proiect confund frecvent prolema real
fie cu efectele sale, fie cu o anume soluie de-a agreat tacit, fr o analiz n profunzime a
prolemei. Pentru a evita asemenea situaii, este de dorit s utilizm o serie de ntreri de
verificare care ne pot indica dac prolema identificat este una real sau nu, care s merite sa
ne oprim asupra sa i sa incercam identificarea unei soluii:
O?e ce este aceasta o prolemA
O%ine este afectat de aceastaA
O( cui prolem esteA
O%are este impactul prolemei asupra eneficiarilor organizaieiA (supra relaiilor organizaie
-eneficiariA %$nd se manifest efectele negative ale acesteiaA
O+ste urgent rezolvarea ei i de ceA
O+ste prolema rezolvail cu resursele disponiileA
O%e s-ar nt$mpla dac prolema nu este rezolvatA
OHn ce stadiu se va afla prolema dup terminarea proiectuluiA
@oate acestea sunt de folos n identificarea unor proleme reale. Hn aceast faz este de dorit
s participe c$t mai muli memri ai organizaiei care vor fi sau nu implicai n rezolvarea
prolemei. +ste, de oicei, faza n care se identific un numr c$t mai mare de proleme.
(v$nd n vedere resursele limitate, dintre toate prolemele identificate organizaia se va opri
asupra uneia. (stfel, urmtorul pas va fi acela de a determina prolema prioritar, cea asupra
creia se vor concentra eforturile de soluionare.

3.2.2 &eterminarea pro7lemei prioritare+
/e poate face utiliz$nd taelul de mai -os n care sunt enumerate prolemele identificate, i se
dau scoruri de la 3 la 7 ( 3P foarte puin important...* 7P foarte important) pentru fiecare din
urmtoarele criterii:
Criteriu Enun%u! rob!emei
+,
Enun%u! rob!emei
-,
Enun%u! rob!emei
.,
Imortan%a rob!emei
Ur#en%a rob!emei
8e"abi!itate
Suort &in artea ce!or
interesa%i
PUNCTAC 8INAL
Hn acest stadiu treuie s rspundem la urmtoarele ntreri:
. %ine sunt componenii*memrii grupurilor-intA
. +ste oare nevoie de acest proiectA =eflect el nevoile reale ale comunitiiA
. +ste comunitatea de acord c aceasta prolem este realA ?orete oare comunitatea acest
proiectA %are ar fi soluiile lorA
. %are ar fi oportunitile proiectuluiA %e are el nou, inovatorA
. %e anume (situaie, stare de fapt...) o s sc!ime proiectulA
(ceast evaluare a nevoilor va fi o provocare pentru proiect; fie va confirma ideile, fie va
determina reg$ndirea ntregii logici a proiectului. ?up identificarea nevoilor i a
potenialelor soluii pentru acestea, este necesar s analizm n ce msur proiectul este
necesar i posiil. (cest lucru se face prin evaluarea mediului organizaiei care ne va a-uta s
identificm diferitele niveluri ale mediului organizaiei sau e"tern ce pot afecta administrarea
i succesul proiectului.
+ste, practic, vora despre analiza SHOT,
3.2.3 =nali1a BC.*
(naliza /N,@ (de la termenii din lima englez: 0tren&*ts, 1ea2nesses, 3pportunities si
4*reats) ncepe prin efectuarea unui inventar al calitilor i sliciunilor (punctelor tari i
punctelor slae) ale organizaiei, ideii de proiect, soluiei identificate pentru prolema
prioritar etc. /e identific apoi oportunitile i ameninrile e"terne care pot afecta
organizaia, proiectul etc. +ste faza n care toi aceti factori ( pe de o parte cei care in de
mediul intern ) punctele tari i punctele slae i, pe de alta, cei care in de mediul e"tern )
oportunitile i ameninrile) sunt notai, fr a se emite niciun fel de -udeci asupra lor i
fr a se face cone"iuni.
Puncte!e tari
?escriu atriutele pozitive, tangiile i intangiile care in de organizaie, proiect. /unt factori
aflai su directul control al organizaiei * ec!ipei de proiect: ce puncte forte aveiA ce facei
ineA ce resurse aveiA ce avanta-e avei fa de alte organizaii asemntoareA
Punctele tari cuprind at$t elemente intangiile, de e"emplu legate de ec!ipa (organizaiei,
proiectului) ) cunotinele n domeniu, educaia, e"periena, contactele, reputaia, capacitatea
mdemrilor, precum i elemente tangiile legate de sursele financiare disponiile,
ec!ipamente, canale de comunicare, materiale cu drepturi de autor etc care aparin
organizaiei.
Punctele forte capteaz aspectele interne pozitive i adaug valoare sau ofer un avanta- n
faa organizaiilor concurente.
#at c$teva e"emple de criterii care pot fi avute n vedere n momentul identificrii punctelor
tari:
. (vanta-ele unei propuneriA
. %apacitateA
. (vanta-e fata de concurentaA
. =esurse, ec!ipamente, oameniA
. +"perienta, cunostinte, date, informatiiA
. =esurse financiareA
. (specte inovativeA
. EocatiaA
. %alitatea proiectelor derulate, e"perientaA
. (creditari, recunoasteri, certificariA
. /istemul de comunicare din interiorul organizatieiA
. %ultura organizationalaA
. %onducere, managementA
. >ilosofia si valorile organizatiei$
Puncte!e s!abe
Punctele slae sunt factorii care sunt aflai su controlul organizaiei * ec!ipei de proiect i
care mpiedic oinerea sau meninerea unui nivel de calitate competitiv. Pentru a le putea
identifica mai uor putei rspunde la ntrearea &%e zone treuie muntiteA'
Punctele slae pot include: lipsa de e"perien, resursele limitate, lipsa de acces la te!nologie
sau capacitate, portofoliu de proiecte limitat sau ine"istent etc. =eprezint factori aflai su
controlul organizaiei * ec!ipei de proiect dar care, din anumite motive, au nevoie de
muntire pentru a putea atinge efectiv oiectivele propuse.
#at mai -os c$teva criterii care pot fi avute n vedere n identificarea punctelor slae:
. ?ezavanta-ele unei propuneriA
. Eipsa capacitiiA
. Eipsa avanta-elor fa de concurenA
. =eputaiaA
. Eipsa resurselor financiareA
. Propriile puncte sensiile ale organizaieiA
. @ermene limita, resurse limitateA
. Eipsa unui flu" de numerar acceptailA
. +fectele asupra activitilor principale ale organizaieiA
. +"periena anterioar n domeniu lips sau irelevantA
. (nga-amentul sczut al memrilorA
. (creditri, certificri lipsA
. %onducere defectuoasA
. Eipsa unor canale clare de comunicareA
. %ultur organizaional nepotrivitA
Oortunit$%i
,portunitile evalueaz factorii atractivi e"terni care reprezint elemente de care
organizaia * ec!ipa de proiect poate profita. (cetia sunt factorii e"terni organizaiei *
proiectului. %e oportuniti e"ist n sectorul de activitate al organizaiei sau n -urul vostru
din care putei spera s eneficiaiA
(ceste oportuniti reflect potenialul pe care-l putei realiza prin implementarea strategiilor
voastre de dezvoltare organizaional * prin implementarea proiectului. ,portunitile pot fi
rezultatul creterii pieei, sc!imului in stilul de via, rezolvarea prolemelor asociate cu
situaii curente, o percepie pozitiv asupra organizaiei voastre din partea sectorului
neguvernamental, legislaie favorail, e"istena surselor e"terne de finanare etc. ?ac este
relevant, plasai perioade de timp in -urul oportunitilor. =eprezint o oportunitate constant
sau este ceva de momentA %$t de important este sincronizarea voastrA
,portunitile sunt e"terne organizaiei sau proiectului. ?aca ai identificat QoportunitiQ care
sunt interne organizaiei si sunt su controlul vostru, va treui s le clasificai ca i puncte
forte.
#at mai -os c$teva criterii care pot fi avute n vedere n identificarea oportunitilor:
. ?ezvoltarea sectoruluiA
. Eipsa unor organizaii concurenteA
. @endinele actuale eneficeA
. ?ezvoltarea te!nologicA
. #nfluene gloaleA
. Eegislaie favorail (de e". Eegea sponsorizrii)A
. /urse de finanare pentru domeniul vizatA
Amenin%$ri
%e factori reprezint poteniale ameninri pentru voiA (meninrile includ factori n afara
controlului vostru care ar putea s v pun strategia de dezvoltare, implementarea proiectului
etc. i c!iar i organizaia ntr-o poziie de risc. (cetia sunt factori e"terni - nu avei nici un
control asupra lor, dar pe care-i putei anticipa dac avei un plan de urgen care s se ocupe
prevenirea i rezolvarea acestor proleme.
, ameninare este o provocare creat de un trend nefavorail. %oncurena, organizaiile care
i desfoar activitatea n acelai domeniu ) e"istena sau potenial ) este mereu o
ameninare. (lte ameninri ar putea include creterea intolerail a preurilor de ctre
furnizori, reglementri guvernamentale, cderi economice, efect negativ al media, retragerea
de pe pia a unui finanator e"tern etc. %e situaii ar putea s amenine eforturile voastreA
Punei pe !$rtie cele mai mari temeri ale voastre. , parte din aceast list ar putea fi de natur
speculativ, dar va adaug valoare analizei voastre /N,@.
/-ar putea s v a-ute s v clasificai ameninrile n funcie de seriozitatea lor i de
proailitatea de a se nt$mpl.
%u c$t identificai mai ine ameninrile poteniale, cu at$t mai mult putei s v pozitionai i
s planificai proactiv pentru a le rspunde.
#at mai -os c$teva criterii care pot fi avute n vedere n momentul identificrii ameninrilor:
. +fecte politiceA
. +fecte legislativeA
. +fecte ale mediuluiA
. %ompetiie n domeniul vizat foarte puternicA
. %erereaA
. ?ezvoltarea economicA
. Eipsa surselor de finanareA
Premise!e unei ana!i"e SHOT sunt9
I 8o!osirea uncte!or tari
I E!iminarea sau re&ucerea uncte!or s!abe
I 8ructi'icarea oortunit$%i!or
I Evitarea amenin%$ri!or
?up identificarea punctelor tari i slae, a ameninrilor i a oportunitilor, se trece la
ana!i"a cometen%ei or#ani"a%iei &e a re"o!va rob!ema i&enti'icat$, prin intersectarea
punctelor tari cu oportunitile i ameninrile precum i a punctelor slae cu oportunitile i
ameninrile.
PUNCTE TARI PUNCTE SLA3E
OPORTUNITATI AMENINTARI
8i#ura nr - ( Matricea SHOT
3.2.4 @rupul #int$ al proiectului
+ste alctuit din persoanele (fizice sau -uridice) care sunt vizate de proiect. %tre cine intete
proiectul vostruA (cestea nu se confund cu eneficiarii proiectului, dar, n anumite situaii
grupul int poate cuprinde i categoria eneficiarilor proiectului.
?e e"emplu ) avei un proiect al crui grup int sunt studenii la Jniversitatea din Piteti.
3.2.5 Deneficiarii proiectului
=eprezint persoanele sau categoria de persoane care vor avea de c$tigat de pe urma
proiectului, n viziunea iniiatorilor acestuia. /unt eneficiari direci i indireci.
Jn e"emplu de eneficiari direci, av$nd n vedere grupul int menionat mai sus ar fi: 4< de
studeni la >acultatea de Rtiine /ocio-Jmane, /pecializarea Surnalism din anul 4. +"emplu
de eneficiari indireci ) colegii din anul 4 al celor 4< de studeni, profesorii studenilor,
prietenii, familia, comunitatea local etc
3.2.6 &efinirea scopului proiectului
?up identificarea nevoilor i a prolemei*prolemelor crora treuie s le rspund
proiectul, treuie identificat rostul proiectului, ce se dorete s se realizeze prin acest proiect,
de ce s l derulm. Pe scurt, care este scopul proiectuluiA
Scou! roiectu!ui este ractic so!u%ia entru rob!ema i&enti'icat$ sau6 a!t'e! sus6 este
situa%ia !a care &orim s$ a:un#em 7n urma im!ement$rii roiectu!ui Bevi&ent6 o situa%ie
mai bun$ entru bene'iciarii roiectu!uiE, %ea mai simpl modalitate de enunare a unui
scop este pozitivarea, &inversarea' prolemei.
/copul nu treuie sc!imat pe parcursul derulrii proiectului, ntruc$t acest fapt nseamn
practic c e vora de un alt proiect.
3.2.7 &efinirea o7iectivelor proiectului
Jn oiectiv este un rezultat scontat ce treuie oinut n efortul de atingere a scopului.
,iectivele sunt paii ce treuie fcui pentru a ne apropia de scop.
Obiective!e trebuie sa 'ie SMART:
SMART este un acronim al caracteristicilor considerate esentiale pentru corecta formulare a
unui oiectiv.
S - specific (specific P este oiectivul clar: cine, ce, c$nd, unde, cum este rezultatul la nivelul
eneficiarilorA)
M - measura7le (msurail P sunt rezultatele msuraileA),
A - ac6ieva7le (tangiil *de atins*aordail P este un oiectiv care poate fi n general atins i
care ne apropie de atingerea scopuluiA Poate organizaia s l atingA)
R ) realistic (realistic*relevant P are organizaia resursele necesare pentru atingerea lui in
timpul datA)
T ) timelE (ncadrat n timp P e"ist un termen-limitA).