Palatul Romanit

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Palatul Romanit

în prezent Muzeului Colecțiilor de Artă
Poziționare
Localitate București
Țara România
Adresa Calea Victoriei 111-113, sector 1
Creare
Data finalizării 1883
Clasificare
Cod LMI B-II-m-B-19862
modifică
Palatul Romanit, sediul Muzeului Colecțiilor de Artă, situat pe Calea Victoriei la numărul 111, este
clădire reprezentativăBucureștiului din secolul al XX-lea, înălțată de boierul C. Faca, la colțul format
de Calea Victoriei (pe atunci Podul Mogoșoaiei) cu Calea Griviței (Podul Târgoviștei).
Faca a murit înainte de a o termina și moștenitorii lui au vândut-o vistiernicului grec Romanit. Acesta
a desăvârșit construcția amenajând interioare luxoase pe care scriitorul Ion Ghica (1816-1897) le-a
prezentat astfel în memoriile sale: „...pereții odăilor toți cu mermer (stuc), imitând marmorele cele
mai rare și mai frumoase, tavanurile de o bogăție rară și de bun gust... Odăile toate așternute iarna
cu covoare scumpe de Usack si Agem, iar vara cu rogojini fine de Indii; macaturile și perdelele de
mătăsărie groasă de Damasc și Alep. Scaunele și canapelele, toate de lemn de mahon si abanos,
incrustate cu sidefuri și cu figuri de bronz poleit, erau îmbracate cu piele de Cordova. In toate odăile,
policandre atârnate de tavanuri cu ghirlandele între uși și ferestre, toate de cristal de Veneția.”
După moartea lui Romanit (1834), clădirea a fost închiriată domnitorului Alexandru D. Ghica (1834-
1842) care își stabilește aici „cancelaria” — un fel de birou de reclamații. În 1836, casa a fost
cumpărată de stat și afectată inițial birourilor Curții administrative iar apoi, pe la jumătatea secolului
al XIX-lea, Ministerului de Finanțe. Întrucât acest minister avea nevoie de un spațiu mai mare,
clădirea a fost completată cu două noi corpuri dispuse în formă de U larg deschis.
Palatul C.E.C.
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecţionat de la Palatul Casei de Economii şi Consemnaţiuni)
Palatul C.E.C.

Sediul central CEC
Poziționare
Localitate București
Țara România
Adresa Calea Victoriei 13, sector 3
Creare
Arhitect Paul Gottereau
Data finalizării 1900
Beneficiar Statul Român
Clasificare
Cod LMI B-II-m-A-19845
modifică
Palatul Casei de Depuneri, Consemnațiuni și Economie (cunoscut îndeobște ca Palatul C.E.C.,
după denumirea ulterioară a instituției), este o clădire din București, situată în Calea Victoriei, față în
față cu Palatul Poștelor, construit în aceeași perioadă.
Piatra de temelie a Palatului CEC a fost pusă în 8 iulie 1897, în prezența Regelui Carol I al
României și a Reginei Elisabeta
[1]
.
Până în 1875, în acel loc se aflaseră mănăstirea și hanul "Sfântul Ioan cel Mare". Datând din secolul
al XVI-lea, așezămintele au fost restaurate de Constantin Brâncoveanu în anii 1702 - 1703 pentru ca,
apoi degradându-se să fie demolate în anul1875. Actuala clădire a fost ridicată după demolarea
primului sediu al Casei de Depuneri (ridicat la rândul lui în locul mânăstirii).
Realizată după planurile arhitectului Paul Gottereau, cu elemente specifice din arhitectura franceză
de la sfârșitul secolului XIX, Palatul CEC a fost terminat în anul 1900
[1]
.
În prezent, palatul găzduiește sediul CEC Bank, urmașa vechiului C.E.C. (Casa de Economii și
Consemnațiuni)
[1]
.
Cuprins
[ascunde]
 1 Descriere
 2 Istoric
 3 Vezi și
 4 Bibliografie
 5 Note
 6 Legături externe
Descriere[modificare | modificare sursă]
Palatul, construit în stil eclectic se termină cu o cupolă de sticlă și metal. Intrarea este încununată de
un fronton în semicerc sprijinit de câte o pereche de coloane de stil compozit.
Cele patru volume de colț, decorate cu frontoane și steme, sunt acoperite de cupole în stil
renascentist. O cupolă mult mai mare acoperă holul central al edificiului, în care funcționează diferite
ghișee ale instituției.
Decorația judicioasă a fațadelor, echilibrul volumelor care îl compun fac din acest palat un interesant
monument de arhitectură a orașului.


Casa de depuneri la 1900
CEC-ul ca instițutie a fost înființat în anul 1864 printr-o lege inițiată de către Alexandru Ioan Cuza. La
inceput a funcționat în diverse imobile, după care în anul 1875 s-a început construirea unui sediu
propriu. Pe locul în care se află azi CEC-ul se găsea atunci biserica Sfântul Ioan cel Mare, care a
fost demolată pentru a face loc primei construcții. CEC-ul se dezvoltă rapid, astfel încât vechiul sediu
devine neîncăpător. Se hotărăște demolarea lui și pe același loc s-a inceput construcția actualului
sediu, după planurile arhitectului francez Paul Gottereau. Începutul lucrărilor a fost marcat printr-o
ceremonie care a avut loc la 8 iunie 1897. Printre participanți se număra familia regală, membri ai
guvernului, membri din consiliul de administratie CEC și arhitectul Paul Gottereau. Construcția a fost
terminată în anul 1900 și de atunci CEC-ul a funcționat în această clădire fără a se face alte
modificări notabile.
Istoric[modificare | modificare sursă]
În octombrie 2006, Guvernul României a aprobat transferarea Palatului CEC către Primăria
Municipiului București, plătind suma de 17,7 milioane de euro
[2]
. Clădirea urmează a fi transformată
în muzeu de artă
[2]
. CEC Bank va putea să păstreze imaginea Palatului CEC încă 20 de ani dupa
încheierea tranzacției
[2]
.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful