.

Sensul literal, aparent,
conform cdruia
Qtimane din anul 1300 prin cele trei tirdmuri
EErrte.
Dante
Alighieri
DIVINA
COMEDIE
Dante cdldtoreqte
intr-o
ale lumii de dincolo de
Structura
Divinei comedii.
Dante gi_a intitulat
capodopera
comedia' Divind a fost numiti de Giovanni Boccaccio,
*rr dint .
primii
ei comentatori.
Termenul
comedia insemna,
in Evul Mediu, o scriere cu un
hceput trist, dar cu deznoddmdnt
fericit, spre deosebire de tragedie. De
asemenea'
comedia desemna
o crealie in limba italiand, qi nu-in latind,
Gare era pe atunci limba invila{ilor.
stilul unei comedii era astfel
accesibil
unui public
mult mai larg.
Divina comedieprezintd,edrdtoria
lui Dante prin Infern, unde sunt
pedepsifi
pdcitogii
dupd moarte, prin
purgatoriu,
zona in care, potrivit
credinlei
catolice,
se purifici
sufletele ceror mo4i in stare de har, dar
care n-au atins incS perfecliunea,
qi prin
paradis,
tiramul spiritelor
fericite
ale virfuoqilor.
prin
Infern qi
purgatoriu,
Dante este condus de
,mbra lui Vergiliu, poetul
latin prefuit in Ewl M"di,
;i
;
;;;*"
gi
el o cilitorie in Infern,
cea a eroului Enea din epopeea
bneida. in
Paradis,
Dante este ghidat
de sufletul Beatricei.
simetria impresionanti
este una dintre caritdgite Divinei
comedii.
C"ele trei cantice (Infernul, purgatoriul
qi
paradisul)
au un numir
q,roape
egal de versuri gi fiecare
este impdrlitd
in 33 de c6nturi, scrise
h terline (strofe
de c6te trei versuri).
ixistenla
unui prim
c6nt, cu
cuacter
de prolog,
face ca num'rul total al c'nturilor
di, Dil;;
onedie s6 fie o sut5. Toate cere trei cantice sfArgesc
cu c*dn,,
s;tere:
b$irdm
iar cdtre lumlni
;i
stele (Infernul,
XXXIV,
139), curat
;i
brnic de-a urca ra stere (purgatoriulixxxttt,
r45), iubirea ce roteste
,wi
;i
stele (paradiszd
XXXIII, 14il1.
Fiecare
dintre cele trei tir,muri
este constituit
din zece pdtli:
cimpia
intunecatd gi cele nou[ cercuri in care se chinuiesc paret"qii(1r-
ftial),
{5rmul
mdrii, eoasta munterui,
cere qapte
br6ne ale u."rtoiu gi
Sridiira
paradisului
pimdntesc
din vdrfur munierui (pursoarnD,
cete
nui ceruri mobile, concenkice, gi Empireul,
cerul fix
tpor"aXiil
Domini
deci numerele
simbolice
trei, noud, numdru I zece
(cmsiderat
in Ewl Mediu
ca simbol al perfec{iunii)
gi multiplii lor.
sensur,e poemurui.
Dante insuqi a stabilit cele patru
serisuri in
re poate
fi interpretatd
,,ealia sa, sensuri pe care poetica
medieval[
bpelua
din modul de lecturi a Bibliei:
-
'Sensul alegoric
se referd la purificarea
sufletului poetului
prin
oborirea
in Infern,
urcarea pe muntere
purgatoriului
gi atingerea
cilui
I
cifra romanr reprezinti
num'rul cdntului, iar cifra arab', numirul versului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful