You are on page 1of 22

Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 1








Structura i rolul organelor centrale ale administraiei
publice din Romnia, comparativ cu un alt stat
membru al U.E.





\



Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 2


Cuprins
Administraia public central
Structura administraiei publice din Romnia
Organizarea administraiei centrale
1. Preedintele Romniei
2. Guvernul
3. Primul- Ministru
4. Ministerele
5. Autoriti centrale de specialitate

Administraia public central in Frana
Concluzii
Bibliografie








Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 3



Administraia public central


Administraia este una din instituiile publice care compun statul i
este format, la rndul ei, din alte instituii i organisme permanente, cum
ar fi: Banca Central, Poliia, administraiile Financiare, etc., adic
totalitatea puterilor de guvernmnt asupra unui teritoriu, fr dreptul de a
dispune de acesta. Astfel c, noiunea de administratie publica se poate
nelege fcnd conexiunea ntre cele menionate anterior cu adjectivul
public, - care arat apartenena unei colectiviti sau proveniena de la o
colectivitate.

Administraia public central, conform art. 1 din Legea privind
Administratia publica centrala, este totalitatea autoritatilor de specialitate
ale administratiei publice pentru satisfacerea , sub conducerea Guvernului ,
a intereselor generale ale societatii la nivelul intregii tari.

Administratia publica centrala este realizata de autoritatile puterii
executive cu competente generale, in primul rand de Guvern si Seful
statului, in masura in care ele exercita functii administrative, de rand cu
cele publice, si de administratie publica centrala de specialitate. Acestea se
compun din adiministratia ministeriala, departamentala si alte organe de
specialitate ale administratiei publice centrale organizate in subordinea
Guvernului si conduse de el.


Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 4



Structura administraiei publice in Romnia





Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 5



PREEDINTELE ROMNIEI

Alegerea i atribuiile Preedintelui Romniei

Preedintele Romniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat.
Accesul la functia de Presedinte al Romniei apartine, n principiu, fiecrui cettean
romn, care ndeplineste conditiile prevzute de Constitutie si de Legea nr. 69/1992 privind
alegerea Presedintelui Romniei:
Mandatul Preedintelui Romniei este, ncepnd cu alegerile din 2004, de 5 ani, i
poate fi prelungit numai n caz de rzboi sau catastrof, prin lege organic. Aa cum s-a
precizat n doctrin, aici legea fundamental introduce un concept nedeterminat, cel de
catastrof, i n consecin o putere discreionar pentru Parlament de a decide prelungirea
mandatului Preedintelui. Modificarea mandatului de la 4 ani la 5 ani se impunea n vederea
decalrii alegerilor parlamentare de cele prezideniale i a desprinderii partidelor politice de
locomotiva pe care candidatul la preedinie o reprezenta; pe de alt parte, astfel s-a urmrit
pstrarea unei continuiti a instituiei prezideniale. n Constituia revizuit s-a pstrat
prevederea conform creia nici o persoan nu poate ndeplini funcia dect pentru cel mult doua
mandate, care ns pot fi i succesive. Mandatul se exercit de la depunerea jurmntului pn
la depunerea jurmntului de ctre noul preedinte ales.

Rezultatul alegerilor pentru funcia de Preedinte al Romniei este validat de Curtea
Constituional. Candidatul a crui alegere a fost validat depune n fata Camerei Deputailor i
a Senatului, n edina comun, jurmntul de credin.

Presedintele ndeplineste o serie de functii specifice:
a) Functia de reprezentare presupune ca, n calitate de sef al Statului, Presedintele s
fie primul reprezentant al statului romn att pe plan intern, ct si pe cel extern ;
b) Presedintele Romniei este garantul independentei nationale, al unittii si al
integrittii teritoriale a trii, de unde si cerinta ca acesta s fie comandantul fortelor armate si
presedinte al Consiliului Suprem de Aprare a rii ;
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 6

c) functia de mediere : Presedintele este solicitat s realizeze un arbitraj ntre puterile
statului sau ntre stat si societate.

Presedintele Romniei are o serie de importante atributii n raport cu Parlamentul,
Guvernul, alte autoritti ale administratiei publice centrale autonome, n raport cu puterea
judectoreasc si Curtea Constitutionala, n politica externa precum si n situatii exceptionale :
poate adresa mesaje Parlamentului referitoare la principalele probleme politice ale tarii,
convoaca Parlamentul rezultat din alegeri, n termen de maxim 20 de zile de la data
desfasurarii alegerilor;
poate cere convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului n functiune, numai n
anumite conditii, desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru;
numesteGuvernul, pe baza votului de ncredere acordat de Parlament;
revoca si numeste unii membri ai Guvernului, n caz de remaniere;
promulga legile;
poate sesiza si Curtea Constitutional, dac aprecieaz c legea, n ansamblu, sau o
dispozitie a ei sunt neconstitutionale;
poate participa la sedintele Guvernului (atunci cnd participa le si conduce);
indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aprare a rii, convoaca
lucrarile acestuia, coordoneaza si-i ndruma activitatea;
propune numirea unor importanti functionari ai administratiei publice (directorul general
al Serviciului Romn de Informatii, judectorii si procurorii financiari din cadrul Curtii de
Conturi, doi din membrii Consiliului National al Audiovizualului);
numeste judectorii si a procurorii, cu exceptia celor stagiari, la propunerea Consiliului
Superior al Magistraturii;
poate declara, cu aprobarea prealabil a Parlamentului, mobilizarea partial sau
general a fortelor armate (numai n cazuri exceptionale, aceast hotrre se supune
ulterior aprobrii Parlamentului, n cel mult 5 zile de la adoptare);
poate institui, n conditiile legii, starea de asediu sau starea de urgent, n ntreaga tar
sau n unele localitti, situatie n care este necesar o aprobare ulterioar a
Parlamentului, n termen de cel mult 5 zile de la adoptare, ncheie, n numele Romniei,
tratatele internationale s.a.
Actele Preedintelui Romniei
n exercitarea atribuiilor sale, Preedintele emite decrete, care se public n Monitorul
Oficial al Romniei. Sanciunea nepublicrii o constituie inexistena decretului. Unele decrete
emise de Preedintele Romniei n exercitarea atribuiilor sale trebuie contrasemnate de primul-
ministru (cele viznd atribuiile n domeniul politicii externe, al aprrii, n cazul instituirii
msurilor excepionale i atunci cnd confer decoraii i titluri de onoare, acord gradele de
mareal, de general i de amiral, acord graierea individual). Contrasemnarea decretelor este
o condiie de legalitate a acestora, care poate antrena, n lips, nulitatea absolut a decretului.
Ea antreneaz, totodat, rspunderea primului ministru pentru coninutul decretului. n doctrin
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 7

s-a observat c majoritatea decretelor trebuie constrasemnate, i c lipsa contrasemnrii
constituie excepia, i nu regula. Alturi de decrete, care sunt actele juridice ale Preedintelui,
eful statului emite i acte politice, cum sunt mesajele adresate Parlamentului sau declaraiile.
Administraia prezidenial, insistuie public cu personalitate juridic, este compus
din serviciile publice aflate n subordinea Preedintelui Romniei, care se organizeaz pe baza
Legii nr.47/19944. n conformitate cu aceast reglementare, personalul administraiei
prezideniale este format din persoane detaate, la cererea Preedintelui Romniei, din
ministere i alte autoriti publice, precum i din persoane ncadrate direct pe funciile sau
posturile pe care urmeaz sa le ndeplineasc, ambele modaliti de angajare fiind
discreionare, numai pe baza ncrederii acordate de Preedintele Romniei i cu condiia
semnrii unui angajament de loialitate stabilit prin regulamentul funcionrii Administraiei
prezideniale. Retragerea ncrederii are ca efect revocarea ncadrrii, precum i ncetarea
detarii, eliberarea sau destituirea din funcie ori desfacerea contractului de munca, dup caz.
Se desprinde foarte clar caracterul politic al acestei instituii publice. Funciile de conducere
specifice din cadrul Administraiei prezideniale sunt cele de consilier prezidential, cu rang de
ministru, i consilier de stat, cu rang de secretar de stat. Numirea sau eliberarea din funcie a
consilierilor prezidentiali se face de ctre Preedintele Romniei. Numirea sau eliberarea din
celelalte funcii ale Administraiei prezideniale se face potrivit regulamentului de funcionare
aprobat de Preedintele Romniei.


Structura organizatorica a administratiei prezidentiale cuprinde :

1. Departamentul constituional legislativ;
2. Departamentul pentru relaia cu autoritile publice i societatea civil;
3. Departamentul de planificare i analiz politic;
4. Departamentul relaii internaionale;
5. Departamentul afaceri europene;
6. Departamentul de politici economice i sociale;
7. Departamentul mediul de afaceri intern i internaional;
8. Departamentul de sntate public;
9. Departamentul de educaie i cercetare;
10. Departamentul pentru minoriti naionale;
11. Departamentul de comunicare public;
12. Departamentul managementul resurselor;
13. Cancelaria preedintelui.;
14. Compartimentul protocol;
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 8

15. Compartimentul cancelaria ordinelor.



Guvernul

Guvernul este definit n Legea nr.90/2001 privind organizarea i funcionarea Guvernului
Romniei i a ministerelor ca autoritatea public a puterii executive, care funcioneaz n baza
votului de ncredere acordat de Parlament i care asigur realizarea politicii interne i externe a
rii i exercit conducerea general a administraiei publice.
Guvernul are rolul de a asigura funcionarea echilibrat i dezvoltarea sistemului
naional economic i social, precum i racordarea acestuia la sistemul economic mondial, n
condiiile promovrii intereselor naionale.
Numirea Guvernului se face de Preedintele Romniei pe baza votului de ncredere
acordat de Parlament. Guvernul se organizeaz i funcioneaz n conformitate cu prevederile
constituionale, avnd la baz Programul de guvernare acceptat de Parlament.

Pentru realizarea Programului de guvernare Guvernul exercit urmtoarele funcii:
a) funcia de strategie, prin care se asigur elaborarea strategiei de punere n
aplicare a Programului de guvernare;
b) funcia de reglementare, prin care se asigur elaborarea cadrului normativ i
instituional necesar n vederea realizrii obiectivelor strategice;
c) funcia de administrare a proprietii statului, prin care se asigur administrarea
proprietii publice i private a statului, precum i gestionarea serviciilor pentru care statul este
responsabil;
d) funcia de reprezentare, prin care se asigur, n numele statului romn,
reprezentarea pe plan intern i extern;
e) funcia de autoritate de stat, prin care se asigur urmrirea i controlul aplicrii
i respectrii reglementrilor n domeniul aprrii, ordinii publice i siguranei naionale, precum
i n domeniile economic i social i al funcionrii instituiilor i organismelor care i desfoar
activitatea n subordinea sau sub autoritatea Guvernului.

Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 9

Sedintele Guvernului se convoac si sunt conduse de primul-ministru. Presedintele
Romniei poate lua parte la sedintele Guvernului (pe care le si conduce) n care se dezbat
probleme de interes national privind politica extern, aprarea trii, asigurarea ordinii publice si,
la cererea primului-ministru, n alte situatii. Guvernul se ntruneste sptmnal sau ori de cte
ori este nevoie.

Atribuiile Guvernului
n realizarea funciilor sale Guvernul ndeplinete urmtoarele atribuii principale:
a) exercit conducerea general a administraiei publice;
b) iniiaz proiecte de lege i le supune spre adoptare Parlamentului;
c) emite hotrri pentru organizarea executrii legilor, ordonane n temeiul unei legi
speciale de abilitare i ordonane de urgen potrivit Constituiei;
d) asigur executarea de ctre autoritile administraiei publice a legilor i a celorlalte
dispoziii normative date n aplicarea acestora;
e) elaboreaz proiectele de lege a bugetului de stat i a bugetului asigurrilor sociale de
stat i le supune spre adoptare Parlamentului;
f) aprob strategiile i programele de dezvoltare economic a rii, pe ramuri i domenii
de activitate;
g) asigur realizarea politicii n domeniul social potrivit Programului de guvernare;
h) asigur aprarea ordinii de drept, a linitii publice i siguranei ceteanului, precum i
a drepturilor i libertilor cetenilor, n condiiile prevzute de lege;
i) aduce la ndeplinire msurile adoptate, potrivit legii, pentru aprarea rii, scop n care
organizeaz i nzestreaz forele armate;
j) asigur realizarea politicii externe a rii i, n acest cadru, integrarea Romniei n
structurile europene i internaionale;
k) negociaz tratatele, acordurile i conveniile internaionale care angajeaz statul
romn; negociaz i ncheie, n condiiile legii, convenii i alte nelegeri internaionale la nivel
guvernamental;
l) conduce i controleaz activitatea ministerelor i a celorlalte organe centrale de
specialitate din subordinea sa;
m) asigur administrarea proprietii publice i private a statului;
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 10

n) acord i retrage cetenia romn, n condiiile legii; aprob renunarea la cetenia
romn, n aceleai condiii;
o) nfiineaz, cu avizul Curii de Conturi, organe de specialitate n subordinea sa;
p) coopereaz cu organismele sociale interesate n ndeplinirea atribuiilor sale;
r) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege sau care decurg din rolul i funciile
Guvernului. Pentru rezolvarea unor probleme din competena sa Guvernul poate constitui
organisme cu caracter consultativ. n scopul elaborrii, integrrii, corelrii i monitorizrii de
politici Guvernul poate constitui consilii, comisii i comitete interministeriale. Modul de
organizare i funcionare a acestor structuri i a serviciilor acestora se stabilete prin hotrre a
Guvernului, n limita bugetului aprobat.

Actele juridice ale Guvernului
Pentru exercitarea atributiilor sale, pe baza si n vederea executrii legilor, Guvernul
adopt o serie de acte normative si individuale.Guvernul este abilitat s adopte hotrri si
ordonante.
Hotrrea - care poate fi normativ sau individual - este actul prin care Guvernul si
ndeplineste rolul su constitutional, privind conducerea general a administratiei publice.
Hotrrea reglementeaz relatiile sociale care, prin natura lor, sunt inferioare ca
important fat de cele reglementate prin lege. Ordonanta nu poate fi emis dect prin
delegarea de putere, respectiv, ca urmare a unei legi speciale adoptate de Parlament, de
regul, cu caracter exceptional si numai pe termen strict delimitat (de exemplu, n perioada
vacantelor parlamentare). Unele dintre ordonantele care se emit pe baza unei legi speciale de
abilitare se supun aprobrii ulterioare a Parlamentului, n timp ce altele nu mai impun o
asemenea msur. n general, vor fi supuse aprobrii ulterioare a Parlamentului numai acele
ordonante pentru care legea de abilitare o cere n mod expres. n acelasi context, s mai
subliniem c Parlamentul nu poate delega competenta sa legislativ din domeniul legilor
organice, ci numai din cel al legilor ordinare.
Ordonanta de urgent este emis de Guvern n situatii cu totul deosebite, cnd, din
motive absolut obiective, nu a fost posibil adoptarea unei legi n procedur de urgent si nici a
uneia de abilitare (art. 115, alin. 4 din Constitutie). Dar si n aceste situatii, ea poate s intre n
vigoare numai dup depunerea acesteia spre dezbatere n procedur de urgent la Camera
competent s fie sesizat si dup publicarea ei n Monitorul Oficial. Ordonantele de urgent nu
pot fi adoptate n domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale
ale statului, drepturile, liberttile si ndatoririle prevzute de Constitutie, drepturile electorale si
nu pot viza msuri de trecere silit a unor bunuri n proprietate public. n cazul respingerii,
efectele ordonantei de urgent nceteaz o dat cu publicarea legii de respingere. Atunci cnd
Parlamentul o aprob, ordonanta de urgent intr n categoria legilor. Att hotrrile de Guvern,
ct si ordonantele adoptate de acesta sunt semnate de primul-ministru, contrasemnate de ctre
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 11

ministri, care au obligatia punerii lor n executare, si se public n Monitorul Oficial.




Primul - Ministru
Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaz activitatea membrilor acestuia,
respectnd atributiile ce-i revin fiecruia. De asemenea, primul-ministru prezint Parlamentului
declaratii si rapoarte cu privire la politica Guvernului si rspunde la ntrebrile ori interpretrile
care i sunt adresate de ctre deputati si senatori.

Primul-ministru ndeplinete urmtoarele atribuii, cuprinse n art. 13-19 din Legea nr.
90/2001:
conduce Guvernul i coordoneaz activitatea membrilor acestuia, cu respectarea
atribuiilor legale care le revin.
reprezint Guvernul n relaiile acestuia cu Parlamentul, Preedintele Romniei, Curtea
Suprem de Justiie, Curtea Constituional, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ,
Ministerul Public, celelalte autoriti i instituii publice, partidele i alianele politice,
sindicatele, cu alte organizaii neguvernamentale, precum i n relaiile internaionale.
exercit toate atribuiile care deriv din calitatea de vicepreedintele Consiliului Suprem
de Aprare a rii.
numete i elibereaz din funcie:
a) conductorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu excepia
persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului,
b) secretarul general i secretarii generali adjunci ai Guvernului, n cazul utilizrii
acestor funcii;
c) personalul din cadrul aparatului de lucru al primului-ministru;
d) secretarii de stat;
e) alte persoane care ndeplinesc funcii publice, n cazurile prevzute de lege.

contrasemneaz decretele emise de Preedintele Romniei, n cazul n care Constituia
prevede obligativitatea contrasemnrii acestora.

Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 12

n scopul rezolvrii unor probleme operative primul-ministru poate constitui, prin decizie,
consilii, comisii i comitete interministeriale.

primul-ministru ndeplinete orice alte atribuii prevzute n Constituie i de lege sau
care decurg din rolul i funciile Guvernului.

n ndeplinirea atribuiilor ce i revin primul-ministru emite decizii, n condiiile legii.

Organizarea aparatului de lucru al Guvernului

Aparatul de lucru al Guvernului este alctuit din:
Cancelaria Primului-Ministru- Structur fr personalitate juridic, n
subordinea direct a primului-ministru, finanat prin bugetul Secretariatului
General al Guvernului, condus de eful Cancelariei, cu rang de ministru, numit
i eliberat din funcie prin decizie a primului-ministru; n cadrul Cancelariei
Primului-Ministru i desfoar activitatea unul sau mai muli secretari de stat i
consilieri de stat, numii, respectiv eliberai din funcie prin decizie a primului-
ministru;
Secretariatul General al Guvernului- Instituie public cu personalitate
juridic, n subordinea primului-ministru, condus de un secretar general cu rang
de ministru, ajutat de un secretar general adjunct cu rang de secretar de stat,
precum i, dup caz, de unul sau mai muli secretari de stat, numii, respectiv
eliberai din funcie prin decizie a primului-ministru; secretarul general al
Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al
Guvernului, precum i pentru instituiile publice i organele de specialitate ale
administraiei publice centrale din subordinea sau coordonarea Guvernului, a
primului-ministru i a Secretariatului General al Guvernului;

Departamentul pentru Relaia cu Parlamentul- Structur cu personalitate
juridic, finanat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condus de
ministrul delegat pentru relaia cu Parlamentul, care are calitatea de ordonator
teriar de credite. n cadrul departamentului funcioneaz unul sau mai muli
secretari de stat, numii i eliberai din funcie prin decizie a prim-ministrului.

Departamentul pentru Proiecte de Infrastructur i Investiii Strine-
Structur cu personalitate juridic, finanat prin bugetul Secretariatului General
al Guvernului, condus de ministrul delegat pentru proiecte de infrastructur de
interes naional i investiii strine, care are calitatea de ordonator secundar de
credite. n cadrul departamentului funcioneaz unul sau mai muli secretari de
stat, numii i eliberai din funcie prin decizie a prim-ministrului.
Departamentul pentru Lupta Antifraud DLAF- Structur cu personalitate
juridic, n cadrul aparatului de lucru al Guvernului, n coordonarea prim-
ministrului, finanat de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al
Guvernului, condus de un ef cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a
prim-ministrului pe o perioad de 5 ani, ordonator teriar de credite;
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 13


Corpul de control al primului-ministru- Structur fr personalitate juridic n
subordinea primului-ministru, condus de un secretar de stat, numit i eliberat
din funcie prin decizie a primului-ministru, i finanat prin bugetul Secretariatului
General al Guvernului; Corpul de control al primului-ministru controleaz i
urmrete activitatea ministerelor i serviciilor publice deconcentrate ale
acestora, instituiilor publice din subordinea Guvernului, organelor de specialitate
ale administraiei publice centrale din subordinea Guvernului, oficiilor,
departamentelor, comisiilor, regiilor autonome, companiilor i societilor
naionale, societilor comerciale i instituiilor financiar-bancare cu capital
majoritar su integral de stat;

Departamentul pentru Relaii Interetnice- Structur fr personalitate juridic,
n subordinea primului-ministru i n coordonarea secretarului general al
Guvernului, condus de un secretar de stat, ajutat de 2 subsecretari de stat,
numii, respectiv eliberai din funcie prin decizie a primului-ministru, i finanat
prin bugetul Secretariatului General al Guvernului;


Alte departamente- Organizate ca structuri cu sau fr personalitate juridic, n
subordinea primului-ministru, conduse de secretari de stat sau asimilai ai
acestora, a cror nfiinare i/sau funcionare se aprob prin hotrre a
Guvernului.




Membrii Guvernului

Guvernul este un organ colegial (format din mai multe persoane
membrii Guvernului). Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au
cettenia romn si domiciliul n tar, se bucur de exercitiul drepturilor
electorale, nu au suferit condamnri penale si nu se gsesc n unul din
cazurile de incompatibilitate prevzute de Legea nr. 161/2003 privind unele
msuri pentru asigurarea transparentei n exercitarea demnittilor publice,
a functiilor publice si n mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea
coruptiei.
Guvernul este alctuit, n afara primului-ministru, din ministri si din alti
membri stabiliti prin lege organic (de organizare a Guvernului). Este vorba
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 14

de ministri-delegati, cu nsrcinri speciale pe lng primul-ministru,
precum si de ministrii de stat.
Guvernul, cu avizul Curtii de Conturi, poate nfiinta organe de
specialitate (subsecretariate si secretariate de stat) n subordinea sa.


Ministerele


Ministerele sunt organe de specialitate ale administraiei publice centrale care
realizeaz politica guvernamental n domeniile de activitate ale acestora.
Ministerele se organizeaz i funcioneaz numai n subordinea Guvernului,
potrivit prevederilor Constituiei i Legii nr. 90/2001. Organizarea i funcionarea
ministerelor privind aprarea naional i ordinea public sunt reglementate prin legi
speciale. Restul ministerelor pot fi nfiinate prin hotrre de Guvern, dup aprobarea lor
de ctre Parlament, prin acordarea votului de ncredere asupra Programului de
guvernare i ntregii liste a Guvernului, la nvestitur. Primul ministru poate cere
Parlamentului modificarea structurii Guvernului prin nfiinarea, desfiinarea sau, dup
caz, divizarea ori comasarea unor ministere.
Rolul, funciile, atribuiile, structura organizatoric i numrul de posturi ale
ministerelor se stabilesc n raport cu importana, volumul, complexitatea i specificul
activitii desfurate ise aprob prin hotrre a Guvernului.
Ministerele pot nfiina n subordinea lor organe de specialitate, cu avizul Curii de
Conturi, i pot avea n subordinea lor servicii publice, care funcioneaz n unitile
administrativ teritoriale.nfiinarea sau desfiinarea serviciilor publice descentralizate
ale ministerelor i ale celorlalte organe centrale din unitile administrativ-teritoriale,
obiectul de activitate, structura organizatoric, numrul i ncadrarea personalului,
criteriile de constituire a compartimentelor i funciile de conducere ale acestora se
aprob prin ordin al ministrului, respectiv al conductorului organului de specialitate n
subordinea cruia aceste servicii sau organe i desfoar activitatea.

Conducerea ministerelor

Conducerea ministerelor se exercit de minitri. Ministrul reprezint ministerul n
raporturile cu celelalte autoriti publice, cu persoanele juridice i fizice din ar i din
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 15

strintate, precum i n justiie. n exercitarea atribuiilor ce i revin ministrul emite
ordine i instruciuni, n condiiile legii.
Art.37 din lege prevede c n activitatea de conducere a ministerului ministrul
este ajutat de unul sau mai muli secretari de stat, potrivit hotrrii Guvernului de
organizare i funcionare a ministerului. Secretarii de stat exercit atribuiile delegate de
ctre ministru.

Atribuiile generale ale minitrilor
Minitrii indeplinesc in domeniul lor de activitate, urmatoarele atribuii generale:
a) organizeaza, coordoneaza si controleaza aplicarea legilor, ordonantelor si
hotararilor Guvernului, a ordinelor si instructiunilor emise potrivit legii, cu respectarea
limitelor de autoritate si a principiului autonomiei locale a institutiilor publice si a
agentilor economici;
b) initiaza si avizeaza proiecte de lege, ordonante, hotarari ale Guvernului, in
conditiile stabilite prin metodologia aprobata de Guvern;
c) actioneaza pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului, integrata celei de
dezvoltare economico-sociala a Guvernului;
d) fundamenteaza si elaboreaza propuneri pentru bugetul anual, pe care le
inainteaza Guvernului;
e) urmaresc proiectarea si realizarea investitiilor din sistemul ministerului, in
baza bugetului aprobat;
f) reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme internationale, in
conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania este parte si cu alte intelegeri
stabilite in acest scop, si dezvolta relatii de colaborare cu organe si organizatii similare
din alte state si cu organizatii internationale ce intereseaza domeniul lor de activitate;
g) initiaza si negociaza, din imputernicirea Presedintelui Romaniei sau a
Guvernului, in conditiile legii, incheierea de conventii, acorduri si alte intelegeri
internationale propun intocmirea formelor de aderare la cele existente;
h) urmaresc si controleaza aplicarea conventiilor si acordurilor internationale la
care Romania este parte si iau masuri pentru realizarea conditiilor in vederea integrarii
in structurile europene sau in alte organisme internationale;
i) coordoneaza si urmaresc elaborarea si implementarea de politici si strategii in
domeniile de activitate ale ministerului, potrivit strategiei generale a Guvernului;
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 16

j) avizeaza, in conditiile legii, infiintarea organismelor neguvernamentale si
coopereaza cu acestea in realizarea scopului pentru care au fost create;
k) colaboreaza cu institutiile de specialitate pentru formarea si perfectionarea
pregatirii profesionale a personalului din sistemul lor;
l) aproba, dupa caz, editarea publicatiilor de specialitate si informare.

Ministerul Administraiei i Internelor

Conducerea M.A.I. se exercit de ctre ministru, iar activittile n
domeniul administratiei publice sunt coordonate de ministrul delegat.
Principalele atributii ale ministerului n domeniul administratiei publice
sunt urmtoarele:
ndrum si controleaz activitatea prefectului pentru ndeplinirea
Programului de guvernare;
initiaz proiecte de acte normative n domeniul serviciilor publice
deconcentrate;
ndrum si sprijin autorittile publice locale si aparatul propriu al
acestora n aplicarea prevederilor legale si ndeplinirea atributiilor;
n colaborare cu autorittile administratiei publice locale, elaboreaz
si monitorizeaz strategii si programe de dezvoltare a infrastructurii
urbane si a serviciilor de gospodrie comunal s.a.
M.A.I. ndeplineste atributii n domeniul ordinii si sigurantei publice.



Potrivit articolului 24 a Legii cu privire la Guvern din 31.05.1990,
administraia public central este compus din ministere i alte autoriti
administrative centrale (total 28 de organe centrale de specialitate ale
Administraiei Publice).

Exemple de ministere:

Ministerul Economiei i Comerului
Ministerul Finanelor
Ministerul Industriei i Infrastructurii
Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare
Ministerul Transporturilor i Gospodrii Drumurilor
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 17

Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale
Ministerul Educaiei i Tineretului
Ministerul Sntii
Ministerul Proteciei Sociale, Familiei i Copilului
Ministerul Reintegrrii
Ministerul Administraiei Publice Locale

Exemple de autoriti administrative centrale:
Serviciul Standardizare i Metrologie
Serviciul Vamal
Serviciul Grniceri
Biroul Naional de Statistic
Biroul Relaii Interetnice
Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei
Camera de Liceniere
Agenia Agroindustrial Moldova-Vin
Agenia pentru Silvicultur Moldsilva
Agenia Relaii Funciare i Cadastru
Agenia pentru Dezvoltarea Regional
Agenia Rezerve Materiale, Achiziii Publice i Ajutoare Umanitare
Autoritile centrale de specialitate.

a) Autoritile centrale de specialitate, altele dect ministerele. Aceste autoriti
sunt organizate i funcioneaz n subordinea Guvernului sau a unui minister.
nfiinarea lor a fost determinat fie de necesitatea desfurrii unei activiti
coordonate i unitare n rezolvarea unor probleme de specialitate, fie de volumul
mai restrns de activitate care nu reclama organizarea unui minister. Este vorba
de Oficiul pentru Protecia Consumatorului, Comisia Naional de Statistic,
Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor, etc.

b) Autoritile centrale autonome sunt organizate i funcioneaz ca i celelalte
organeale administraiei publice de specialitate, cu deosebirea c, fiind
autonome, nu au organe ierarhice superioare. Asupra lor se exercit, totui, un
control din partea unei alte puteri n stat, puterea legiuitoare, care numete
conducerea acestora i n faa creia trebuie prezentat un raport anual.Exemple
de astfel de autoriti: Consiliul Suprem de Aprare a rii, Serviciul Romn de
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 18

Informaii, Curtea de Conturi, Avocatul poporului, Consiliul Naional
Audiovizualului.





Administraia public central n Frana

Franta se caracterizeaza printr-un inalt grad de
centralizare administrativa, cu vechi radacini in istoria tarii,
pastrat si accentuat de-a lungul domniei lui Napoleon si
continuat, practic, de toate regimurile ulterioare. Pe de alta
parte, acest sistem a fost determinat si de structura unitara a
statului, iar, apoi de regimul semiprezidential care a
accentuat concentrarea puterii executive in mainile sefului
statului.
Legislatia anilor 1972,1982 a realizat reforme regionale
si municipale, in acest sens, dar esenta exercitiului unitar al
puterii centrale nu a fost afectata in modul de conducere
unitara si directa a Frantei si nici controlul central.
Administratia publica centrala are o structura ierarhica si o
alcatuire bicefala sau un executiv dualist. Intr-adevar
presedintele republicii este cel care il numeste pe primul
ministru, iar la propunerea acestuia din urma numeste si
revoca pe ceilalti ministri ai guvernului in functiile lor
excutive.
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 19

Seful statului este preedintele republicii. Ales pentru 7
ani prin vot universal. El desemneaz primul ministru si
membrii guvernului conducand consiliul minitrilor. Are
drept de promogare a legilor adoptate de parlament.
Prezideaza sedintele Consiliului de Ministri, semneaza
ordonantele si decretele adoptate in urma dezbaterilor de
guvern, de regula contrasemnate de premier si, eventual de
ministri de resort, numeste in functii civile si militare de stat.
Art. 20 din Constitutia Frantei defineste, asa cum se
procedeaza si in art. 5 referitor la rolul presedintelui tarii,
intr-o modalitate generala si sintetica, rolul Guvernului
francez de a determina si conduce politica Natiunii.
Termenii sunt clari, adevaratul responsabil, in sensul celui
care detine puterea de decizie, nu este nici presedintele si
nici parlamentul, ci guvernul. In cadrul acestuia, primul-
ministru dispune de o pozitie de autoritate, deoarece, potrivit
art. 21 din Constitutie, el este cel care dirijeaza actiunea
guvernului , iar Constitutia ii confera puterea necesara
exercitarii acestei competente.
Guvernul stabileste si conduce politica nationala,
dispunand de administratie si de forta armata si raspunzand
in fata parlamentului. Ministrii nu pot cumula functia de
parlamentar si conduc institutiile executive de resort dintre
care cele mai multe au si structuri in teritoriu. Primul
ministru conduce activitatea guvernului si raspunde pentru
activitatea acestuia in fata Adunarii Nationale, putand delega
unele atributii ale sale ministrilor din subordine, iar, uneori,
in mod exceptional poate prezida sedintele guvernului, iar
actele sale sunt contrasemnate de ministri insarcinati cu
aplicarea lor.
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 20

Guvernul are o competenta de reglementare deosebit de
larga in conditiile in care, prin Constitutie, Parlamentul are
atributii legislative strict delimitate, ceea ce inseamna ca
poate interveni in orice domeniu care nu intra in sfera de
atributii rezervate puterii legiuitoare, emitand decrete.
In sfarsit, exista si sistemul legislatiei delegate care
permite guvernului sa ceara, in indeplinirea programului
sau, autorizarea parlamentului pentru adoptarea unor
ordonante in domenii care revin in mod normal legii.
Parlamentul abiliteaza prin lege domeniul si termenul pana
la care astfel de acte guvernamentale pot fi emise, dupa care
vor trebui supuse in parlament spre ratificare.
Puterea legislativa - exercitata de un parlament
bicamiral format din: senat (321 membri) alei pe un
mandat de 9 ani si adunarea naionala ( 577 membrii alei
prin vot direct pentru 5 ani) . In toate deciziile importante
adunarea naionala are puterea decizionala finala. Structurile
asociate adunarii nationale. Si senatul din care fac parte
urmtoarele comitete: comitetul de aprobare - domeniul
legislativ; comitetul de selecie - constituit la cererea unor
membri parlamentari pentru a examina unele propuneri
particulare.
Autoritatea executiva - este divizata intre preedintele
republicii, si primul ministru. Nominalizarea pentru
posturile civile si militare de nivel inalt al statului sunt de
competenta preedintelui republicii.
Ministerele se mai numesc si departamentele . Fiecare
departament se afla sub conducerea propriului ministru,
care poate fi asistat de minitrii. Biroul personal al
ministrului este un grup de consultanta care cuprinde
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 21

membrii alei de ctre ministru. Responsabilitatea pentru
fiecare minister este pricizata prin ordinile consiliului de
minitri dupa consultarea consiliului de stat.




Concluzii
Guvernul, ministerele, consiliile locale, primarii diferitelor localiti, .a.
sunt organe de stat competente s ia msuri i s emit dispoziii cu caracter
obligatoriu; ele sunt autoriti ale administraiei publice ns difer prin
competena teritorial care poate fi extins pe ntreg teritoriu naional sau pe
teritoriul unitii administrative unde au fost alese.
Fiecare organ executiv are o competen determinat de totalitatea
atribuiilor autoritilor administraiei publice, ale unor compartimente din
structura .
Ca sistem de organizare administraia public cuprinde o multitudine de
pri componente cu denumiri, cu servicii, atribuii i activiti diferite. Legtura
sistemului administraiei publice cu puterea executiv se face prin guvern,
ministere si celelalte organe ale administraiei publice centrale.
La rndul su administraia public central are n teritoriu diferite organe
deconcentrate care organizeaz executarea legii in unitile administrativ
teritoriale sau n uniti administrative speciale (ci ferate, armata) n legtur cu
domeniul specific de activitate.
Distincia dintre administraia public central i cea local are la baz
utilizarea mai multor criterii cumulative, criterii care au n vedere competena
teritorial i material a organelor ce compun administraia public i natura
interesului pe care l promoveaz. Prin urmare, administraia public central i
exercit competena teritorial la nivelul ntregului teritoriu naional, iar cea local
doar la nivelul unitilor administrativ-teritoriale n care au fost alese autoritile
respective. ns dac privim dintr-o alt perspectiv, organele ce compun
administraia public central dispun fie de o competen material general,
precum Guvernul, fie de una de domeniu, cum sunt ministerele, pe cnd
autoritiile locale au o competen material ce se circumscrie n jurul realizrii
interesului local. Desigur mai e i promovarea interesului, care poate fi general-
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor

Structura i rolul organelor centrale Page 22

naional, evident de ctre administraia central, sau al localitii respective, de
ctre administraia public local.




Bibliografie

Ion Imbrescu- Elemente de stiinta administratiei, Editura
Lumina Lex, Bucuresti, 2008
Albu, E. -Administraia ministerial n Romnia, Editura All
Beck, Bucureti, 2004
http://www.Elemente_de_drept___Administratia_publica_24b02.html
http://www.apubb.ro/wp_Introducere-si-administratia-centrala
http://www.rsdr.ro/Art-6-1-2-Franta-2008
http://www.univath.ro_Management_in_AP
http://gov.ro/ro/guvernul/organizare/aparatul-de-lucru-al-guvernului

You might also like