Structura i rolul organelor centrale ale administraiei publice din Romnia, comparativ cu un alt stat membru al U.E.
\
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 2
Cuprins Administraia public central Structura administraiei publice din Romnia Organizarea administraiei centrale 1. Preedintele Romniei 2. Guvernul 3. Primul- Ministru 4. Ministerele 5. Autoriti centrale de specialitate
Administraia public central in Frana Concluzii Bibliografie
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 3
Administraia public central
Administraia este una din instituiile publice care compun statul i este format, la rndul ei, din alte instituii i organisme permanente, cum ar fi: Banca Central, Poliia, administraiile Financiare, etc., adic totalitatea puterilor de guvernmnt asupra unui teritoriu, fr dreptul de a dispune de acesta. Astfel c, noiunea de administratie publica se poate nelege fcnd conexiunea ntre cele menionate anterior cu adjectivul public, - care arat apartenena unei colectiviti sau proveniena de la o colectivitate.
Administraia public central, conform art. 1 din Legea privind Administratia publica centrala, este totalitatea autoritatilor de specialitate ale administratiei publice pentru satisfacerea , sub conducerea Guvernului , a intereselor generale ale societatii la nivelul intregii tari.
Administratia publica centrala este realizata de autoritatile puterii executive cu competente generale, in primul rand de Guvern si Seful statului, in masura in care ele exercita functii administrative, de rand cu cele publice, si de administratie publica centrala de specialitate. Acestea se compun din adiministratia ministeriala, departamentala si alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale organizate in subordinea Guvernului si conduse de el.
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 4
Structura administraiei publice in Romnia
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 5
PREEDINTELE ROMNIEI
Alegerea i atribuiile Preedintelui Romniei
Preedintele Romniei este ales prin vot universal, egal, direct, secret i liber exprimat. Accesul la functia de Presedinte al Romniei apartine, n principiu, fiecrui cettean romn, care ndeplineste conditiile prevzute de Constitutie si de Legea nr. 69/1992 privind alegerea Presedintelui Romniei: Mandatul Preedintelui Romniei este, ncepnd cu alegerile din 2004, de 5 ani, i poate fi prelungit numai n caz de rzboi sau catastrof, prin lege organic. Aa cum s-a precizat n doctrin, aici legea fundamental introduce un concept nedeterminat, cel de catastrof, i n consecin o putere discreionar pentru Parlament de a decide prelungirea mandatului Preedintelui. Modificarea mandatului de la 4 ani la 5 ani se impunea n vederea decalrii alegerilor parlamentare de cele prezideniale i a desprinderii partidelor politice de locomotiva pe care candidatul la preedinie o reprezenta; pe de alt parte, astfel s-a urmrit pstrarea unei continuiti a instituiei prezideniale. n Constituia revizuit s-a pstrat prevederea conform creia nici o persoan nu poate ndeplini funcia dect pentru cel mult doua mandate, care ns pot fi i succesive. Mandatul se exercit de la depunerea jurmntului pn la depunerea jurmntului de ctre noul preedinte ales.
Rezultatul alegerilor pentru funcia de Preedinte al Romniei este validat de Curtea Constituional. Candidatul a crui alegere a fost validat depune n fata Camerei Deputailor i a Senatului, n edina comun, jurmntul de credin.
Presedintele ndeplineste o serie de functii specifice: a) Functia de reprezentare presupune ca, n calitate de sef al Statului, Presedintele s fie primul reprezentant al statului romn att pe plan intern, ct si pe cel extern ; b) Presedintele Romniei este garantul independentei nationale, al unittii si al integrittii teritoriale a trii, de unde si cerinta ca acesta s fie comandantul fortelor armate si presedinte al Consiliului Suprem de Aprare a rii ; Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 6
c) functia de mediere : Presedintele este solicitat s realizeze un arbitraj ntre puterile statului sau ntre stat si societate.
Presedintele Romniei are o serie de importante atributii n raport cu Parlamentul, Guvernul, alte autoritti ale administratiei publice centrale autonome, n raport cu puterea judectoreasc si Curtea Constitutionala, n politica externa precum si n situatii exceptionale : poate adresa mesaje Parlamentului referitoare la principalele probleme politice ale tarii, convoaca Parlamentul rezultat din alegeri, n termen de maxim 20 de zile de la data desfasurarii alegerilor; poate cere convocarea unei sesiuni extraordinare a Parlamentului n functiune, numai n anumite conditii, desemnarea candidatului pentru functia de prim-ministru; numesteGuvernul, pe baza votului de ncredere acordat de Parlament; revoca si numeste unii membri ai Guvernului, n caz de remaniere; promulga legile; poate sesiza si Curtea Constitutional, dac aprecieaz c legea, n ansamblu, sau o dispozitie a ei sunt neconstitutionale; poate participa la sedintele Guvernului (atunci cnd participa le si conduce); indeplineste functia de presedinte al Consiliului Suprem de Aprare a rii, convoaca lucrarile acestuia, coordoneaza si-i ndruma activitatea; propune numirea unor importanti functionari ai administratiei publice (directorul general al Serviciului Romn de Informatii, judectorii si procurorii financiari din cadrul Curtii de Conturi, doi din membrii Consiliului National al Audiovizualului); numeste judectorii si a procurorii, cu exceptia celor stagiari, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii; poate declara, cu aprobarea prealabil a Parlamentului, mobilizarea partial sau general a fortelor armate (numai n cazuri exceptionale, aceast hotrre se supune ulterior aprobrii Parlamentului, n cel mult 5 zile de la adoptare); poate institui, n conditiile legii, starea de asediu sau starea de urgent, n ntreaga tar sau n unele localitti, situatie n care este necesar o aprobare ulterioar a Parlamentului, n termen de cel mult 5 zile de la adoptare, ncheie, n numele Romniei, tratatele internationale s.a. Actele Preedintelui Romniei n exercitarea atribuiilor sale, Preedintele emite decrete, care se public n Monitorul Oficial al Romniei. Sanciunea nepublicrii o constituie inexistena decretului. Unele decrete emise de Preedintele Romniei n exercitarea atribuiilor sale trebuie contrasemnate de primul- ministru (cele viznd atribuiile n domeniul politicii externe, al aprrii, n cazul instituirii msurilor excepionale i atunci cnd confer decoraii i titluri de onoare, acord gradele de mareal, de general i de amiral, acord graierea individual). Contrasemnarea decretelor este o condiie de legalitate a acestora, care poate antrena, n lips, nulitatea absolut a decretului. Ea antreneaz, totodat, rspunderea primului ministru pentru coninutul decretului. n doctrin Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 7
s-a observat c majoritatea decretelor trebuie constrasemnate, i c lipsa contrasemnrii constituie excepia, i nu regula. Alturi de decrete, care sunt actele juridice ale Preedintelui, eful statului emite i acte politice, cum sunt mesajele adresate Parlamentului sau declaraiile. Administraia prezidenial, insistuie public cu personalitate juridic, este compus din serviciile publice aflate n subordinea Preedintelui Romniei, care se organizeaz pe baza Legii nr.47/19944. n conformitate cu aceast reglementare, personalul administraiei prezideniale este format din persoane detaate, la cererea Preedintelui Romniei, din ministere i alte autoriti publice, precum i din persoane ncadrate direct pe funciile sau posturile pe care urmeaz sa le ndeplineasc, ambele modaliti de angajare fiind discreionare, numai pe baza ncrederii acordate de Preedintele Romniei i cu condiia semnrii unui angajament de loialitate stabilit prin regulamentul funcionrii Administraiei prezideniale. Retragerea ncrederii are ca efect revocarea ncadrrii, precum i ncetarea detarii, eliberarea sau destituirea din funcie ori desfacerea contractului de munca, dup caz. Se desprinde foarte clar caracterul politic al acestei instituii publice. Funciile de conducere specifice din cadrul Administraiei prezideniale sunt cele de consilier prezidential, cu rang de ministru, i consilier de stat, cu rang de secretar de stat. Numirea sau eliberarea din funcie a consilierilor prezidentiali se face de ctre Preedintele Romniei. Numirea sau eliberarea din celelalte funcii ale Administraiei prezideniale se face potrivit regulamentului de funcionare aprobat de Preedintele Romniei.
Structura organizatorica a administratiei prezidentiale cuprinde :
1. Departamentul constituional legislativ; 2. Departamentul pentru relaia cu autoritile publice i societatea civil; 3. Departamentul de planificare i analiz politic; 4. Departamentul relaii internaionale; 5. Departamentul afaceri europene; 6. Departamentul de politici economice i sociale; 7. Departamentul mediul de afaceri intern i internaional; 8. Departamentul de sntate public; 9. Departamentul de educaie i cercetare; 10. Departamentul pentru minoriti naionale; 11. Departamentul de comunicare public; 12. Departamentul managementul resurselor; 13. Cancelaria preedintelui.; 14. Compartimentul protocol; Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 8
15. Compartimentul cancelaria ordinelor.
Guvernul
Guvernul este definit n Legea nr.90/2001 privind organizarea i funcionarea Guvernului Romniei i a ministerelor ca autoritatea public a puterii executive, care funcioneaz n baza votului de ncredere acordat de Parlament i care asigur realizarea politicii interne i externe a rii i exercit conducerea general a administraiei publice. Guvernul are rolul de a asigura funcionarea echilibrat i dezvoltarea sistemului naional economic i social, precum i racordarea acestuia la sistemul economic mondial, n condiiile promovrii intereselor naionale. Numirea Guvernului se face de Preedintele Romniei pe baza votului de ncredere acordat de Parlament. Guvernul se organizeaz i funcioneaz n conformitate cu prevederile constituionale, avnd la baz Programul de guvernare acceptat de Parlament.
Pentru realizarea Programului de guvernare Guvernul exercit urmtoarele funcii: a) funcia de strategie, prin care se asigur elaborarea strategiei de punere n aplicare a Programului de guvernare; b) funcia de reglementare, prin care se asigur elaborarea cadrului normativ i instituional necesar n vederea realizrii obiectivelor strategice; c) funcia de administrare a proprietii statului, prin care se asigur administrarea proprietii publice i private a statului, precum i gestionarea serviciilor pentru care statul este responsabil; d) funcia de reprezentare, prin care se asigur, n numele statului romn, reprezentarea pe plan intern i extern; e) funcia de autoritate de stat, prin care se asigur urmrirea i controlul aplicrii i respectrii reglementrilor n domeniul aprrii, ordinii publice i siguranei naionale, precum i n domeniile economic i social i al funcionrii instituiilor i organismelor care i desfoar activitatea n subordinea sau sub autoritatea Guvernului.
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 9
Sedintele Guvernului se convoac si sunt conduse de primul-ministru. Presedintele Romniei poate lua parte la sedintele Guvernului (pe care le si conduce) n care se dezbat probleme de interes national privind politica extern, aprarea trii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, n alte situatii. Guvernul se ntruneste sptmnal sau ori de cte ori este nevoie.
Atribuiile Guvernului n realizarea funciilor sale Guvernul ndeplinete urmtoarele atribuii principale: a) exercit conducerea general a administraiei publice; b) iniiaz proiecte de lege i le supune spre adoptare Parlamentului; c) emite hotrri pentru organizarea executrii legilor, ordonane n temeiul unei legi speciale de abilitare i ordonane de urgen potrivit Constituiei; d) asigur executarea de ctre autoritile administraiei publice a legilor i a celorlalte dispoziii normative date n aplicarea acestora; e) elaboreaz proiectele de lege a bugetului de stat i a bugetului asigurrilor sociale de stat i le supune spre adoptare Parlamentului; f) aprob strategiile i programele de dezvoltare economic a rii, pe ramuri i domenii de activitate; g) asigur realizarea politicii n domeniul social potrivit Programului de guvernare; h) asigur aprarea ordinii de drept, a linitii publice i siguranei ceteanului, precum i a drepturilor i libertilor cetenilor, n condiiile prevzute de lege; i) aduce la ndeplinire msurile adoptate, potrivit legii, pentru aprarea rii, scop n care organizeaz i nzestreaz forele armate; j) asigur realizarea politicii externe a rii i, n acest cadru, integrarea Romniei n structurile europene i internaionale; k) negociaz tratatele, acordurile i conveniile internaionale care angajeaz statul romn; negociaz i ncheie, n condiiile legii, convenii i alte nelegeri internaionale la nivel guvernamental; l) conduce i controleaz activitatea ministerelor i a celorlalte organe centrale de specialitate din subordinea sa; m) asigur administrarea proprietii publice i private a statului; Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 10
n) acord i retrage cetenia romn, n condiiile legii; aprob renunarea la cetenia romn, n aceleai condiii; o) nfiineaz, cu avizul Curii de Conturi, organe de specialitate n subordinea sa; p) coopereaz cu organismele sociale interesate n ndeplinirea atribuiilor sale; r) ndeplinete orice alte atribuii prevzute de lege sau care decurg din rolul i funciile Guvernului. Pentru rezolvarea unor probleme din competena sa Guvernul poate constitui organisme cu caracter consultativ. n scopul elaborrii, integrrii, corelrii i monitorizrii de politici Guvernul poate constitui consilii, comisii i comitete interministeriale. Modul de organizare i funcionare a acestor structuri i a serviciilor acestora se stabilete prin hotrre a Guvernului, n limita bugetului aprobat.
Actele juridice ale Guvernului Pentru exercitarea atributiilor sale, pe baza si n vederea executrii legilor, Guvernul adopt o serie de acte normative si individuale.Guvernul este abilitat s adopte hotrri si ordonante. Hotrrea - care poate fi normativ sau individual - este actul prin care Guvernul si ndeplineste rolul su constitutional, privind conducerea general a administratiei publice. Hotrrea reglementeaz relatiile sociale care, prin natura lor, sunt inferioare ca important fat de cele reglementate prin lege. Ordonanta nu poate fi emis dect prin delegarea de putere, respectiv, ca urmare a unei legi speciale adoptate de Parlament, de regul, cu caracter exceptional si numai pe termen strict delimitat (de exemplu, n perioada vacantelor parlamentare). Unele dintre ordonantele care se emit pe baza unei legi speciale de abilitare se supun aprobrii ulterioare a Parlamentului, n timp ce altele nu mai impun o asemenea msur. n general, vor fi supuse aprobrii ulterioare a Parlamentului numai acele ordonante pentru care legea de abilitare o cere n mod expres. n acelasi context, s mai subliniem c Parlamentul nu poate delega competenta sa legislativ din domeniul legilor organice, ci numai din cel al legilor ordinare. Ordonanta de urgent este emis de Guvern n situatii cu totul deosebite, cnd, din motive absolut obiective, nu a fost posibil adoptarea unei legi n procedur de urgent si nici a uneia de abilitare (art. 115, alin. 4 din Constitutie). Dar si n aceste situatii, ea poate s intre n vigoare numai dup depunerea acesteia spre dezbatere n procedur de urgent la Camera competent s fie sesizat si dup publicarea ei n Monitorul Oficial. Ordonantele de urgent nu pot fi adoptate n domeniul legilor constitutionale, nu pot afecta regimul institutiilor fundamentale ale statului, drepturile, liberttile si ndatoririle prevzute de Constitutie, drepturile electorale si nu pot viza msuri de trecere silit a unor bunuri n proprietate public. n cazul respingerii, efectele ordonantei de urgent nceteaz o dat cu publicarea legii de respingere. Atunci cnd Parlamentul o aprob, ordonanta de urgent intr n categoria legilor. Att hotrrile de Guvern, ct si ordonantele adoptate de acesta sunt semnate de primul-ministru, contrasemnate de ctre Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 11
ministri, care au obligatia punerii lor n executare, si se public n Monitorul Oficial.
Primul - Ministru Primul-ministru conduce Guvernul si coordoneaz activitatea membrilor acestuia, respectnd atributiile ce-i revin fiecruia. De asemenea, primul-ministru prezint Parlamentului declaratii si rapoarte cu privire la politica Guvernului si rspunde la ntrebrile ori interpretrile care i sunt adresate de ctre deputati si senatori.
Primul-ministru ndeplinete urmtoarele atribuii, cuprinse n art. 13-19 din Legea nr. 90/2001: conduce Guvernul i coordoneaz activitatea membrilor acestuia, cu respectarea atribuiilor legale care le revin. reprezint Guvernul n relaiile acestuia cu Parlamentul, Preedintele Romniei, Curtea Suprem de Justiie, Curtea Constituional, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autoriti i instituii publice, partidele i alianele politice, sindicatele, cu alte organizaii neguvernamentale, precum i n relaiile internaionale. exercit toate atribuiile care deriv din calitatea de vicepreedintele Consiliului Suprem de Aprare a rii. numete i elibereaz din funcie: a) conductorii organelor de specialitate din subordinea Guvernului, cu excepia persoanelor care au calitatea de membru al Guvernului, b) secretarul general i secretarii generali adjunci ai Guvernului, n cazul utilizrii acestor funcii; c) personalul din cadrul aparatului de lucru al primului-ministru; d) secretarii de stat; e) alte persoane care ndeplinesc funcii publice, n cazurile prevzute de lege.
contrasemneaz decretele emise de Preedintele Romniei, n cazul n care Constituia prevede obligativitatea contrasemnrii acestora.
Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 12
n scopul rezolvrii unor probleme operative primul-ministru poate constitui, prin decizie, consilii, comisii i comitete interministeriale.
primul-ministru ndeplinete orice alte atribuii prevzute n Constituie i de lege sau care decurg din rolul i funciile Guvernului.
n ndeplinirea atribuiilor ce i revin primul-ministru emite decizii, n condiiile legii.
Organizarea aparatului de lucru al Guvernului
Aparatul de lucru al Guvernului este alctuit din: Cancelaria Primului-Ministru- Structur fr personalitate juridic, n subordinea direct a primului-ministru, finanat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condus de eful Cancelariei, cu rang de ministru, numit i eliberat din funcie prin decizie a primului-ministru; n cadrul Cancelariei Primului-Ministru i desfoar activitatea unul sau mai muli secretari de stat i consilieri de stat, numii, respectiv eliberai din funcie prin decizie a primului- ministru; Secretariatul General al Guvernului- Instituie public cu personalitate juridic, n subordinea primului-ministru, condus de un secretar general cu rang de ministru, ajutat de un secretar general adjunct cu rang de secretar de stat, precum i, dup caz, de unul sau mai muli secretari de stat, numii, respectiv eliberai din funcie prin decizie a primului-ministru; secretarul general al Guvernului este ordonatorul principal de credite pentru aparatul de lucru al Guvernului, precum i pentru instituiile publice i organele de specialitate ale administraiei publice centrale din subordinea sau coordonarea Guvernului, a primului-ministru i a Secretariatului General al Guvernului;
Departamentul pentru Relaia cu Parlamentul- Structur cu personalitate juridic, finanat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condus de ministrul delegat pentru relaia cu Parlamentul, care are calitatea de ordonator teriar de credite. n cadrul departamentului funcioneaz unul sau mai muli secretari de stat, numii i eliberai din funcie prin decizie a prim-ministrului.
Departamentul pentru Proiecte de Infrastructur i Investiii Strine- Structur cu personalitate juridic, finanat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condus de ministrul delegat pentru proiecte de infrastructur de interes naional i investiii strine, care are calitatea de ordonator secundar de credite. n cadrul departamentului funcioneaz unul sau mai muli secretari de stat, numii i eliberai din funcie prin decizie a prim-ministrului. Departamentul pentru Lupta Antifraud DLAF- Structur cu personalitate juridic, n cadrul aparatului de lucru al Guvernului, n coordonarea prim- ministrului, finanat de la bugetul de stat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului, condus de un ef cu rang de secretar de stat, numit prin decizie a prim-ministrului pe o perioad de 5 ani, ordonator teriar de credite; Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 13
Corpul de control al primului-ministru- Structur fr personalitate juridic n subordinea primului-ministru, condus de un secretar de stat, numit i eliberat din funcie prin decizie a primului-ministru, i finanat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului; Corpul de control al primului-ministru controleaz i urmrete activitatea ministerelor i serviciilor publice deconcentrate ale acestora, instituiilor publice din subordinea Guvernului, organelor de specialitate ale administraiei publice centrale din subordinea Guvernului, oficiilor, departamentelor, comisiilor, regiilor autonome, companiilor i societilor naionale, societilor comerciale i instituiilor financiar-bancare cu capital majoritar su integral de stat;
Departamentul pentru Relaii Interetnice- Structur fr personalitate juridic, n subordinea primului-ministru i n coordonarea secretarului general al Guvernului, condus de un secretar de stat, ajutat de 2 subsecretari de stat, numii, respectiv eliberai din funcie prin decizie a primului-ministru, i finanat prin bugetul Secretariatului General al Guvernului;
Alte departamente- Organizate ca structuri cu sau fr personalitate juridic, n subordinea primului-ministru, conduse de secretari de stat sau asimilai ai acestora, a cror nfiinare i/sau funcionare se aprob prin hotrre a Guvernului.
Membrii Guvernului
Guvernul este un organ colegial (format din mai multe persoane membrii Guvernului). Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au cettenia romn si domiciliul n tar, se bucur de exercitiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnri penale si nu se gsesc n unul din cazurile de incompatibilitate prevzute de Legea nr. 161/2003 privind unele msuri pentru asigurarea transparentei n exercitarea demnittilor publice, a functiilor publice si n mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei. Guvernul este alctuit, n afara primului-ministru, din ministri si din alti membri stabiliti prin lege organic (de organizare a Guvernului). Este vorba Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 14
de ministri-delegati, cu nsrcinri speciale pe lng primul-ministru, precum si de ministrii de stat. Guvernul, cu avizul Curtii de Conturi, poate nfiinta organe de specialitate (subsecretariate si secretariate de stat) n subordinea sa.
Ministerele
Ministerele sunt organe de specialitate ale administraiei publice centrale care realizeaz politica guvernamental n domeniile de activitate ale acestora. Ministerele se organizeaz i funcioneaz numai n subordinea Guvernului, potrivit prevederilor Constituiei i Legii nr. 90/2001. Organizarea i funcionarea ministerelor privind aprarea naional i ordinea public sunt reglementate prin legi speciale. Restul ministerelor pot fi nfiinate prin hotrre de Guvern, dup aprobarea lor de ctre Parlament, prin acordarea votului de ncredere asupra Programului de guvernare i ntregii liste a Guvernului, la nvestitur. Primul ministru poate cere Parlamentului modificarea structurii Guvernului prin nfiinarea, desfiinarea sau, dup caz, divizarea ori comasarea unor ministere. Rolul, funciile, atribuiile, structura organizatoric i numrul de posturi ale ministerelor se stabilesc n raport cu importana, volumul, complexitatea i specificul activitii desfurate ise aprob prin hotrre a Guvernului. Ministerele pot nfiina n subordinea lor organe de specialitate, cu avizul Curii de Conturi, i pot avea n subordinea lor servicii publice, care funcioneaz n unitile administrativ teritoriale.nfiinarea sau desfiinarea serviciilor publice descentralizate ale ministerelor i ale celorlalte organe centrale din unitile administrativ-teritoriale, obiectul de activitate, structura organizatoric, numrul i ncadrarea personalului, criteriile de constituire a compartimentelor i funciile de conducere ale acestora se aprob prin ordin al ministrului, respectiv al conductorului organului de specialitate n subordinea cruia aceste servicii sau organe i desfoar activitatea.
Conducerea ministerelor
Conducerea ministerelor se exercit de minitri. Ministrul reprezint ministerul n raporturile cu celelalte autoriti publice, cu persoanele juridice i fizice din ar i din Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 15
strintate, precum i n justiie. n exercitarea atribuiilor ce i revin ministrul emite ordine i instruciuni, n condiiile legii. Art.37 din lege prevede c n activitatea de conducere a ministerului ministrul este ajutat de unul sau mai muli secretari de stat, potrivit hotrrii Guvernului de organizare i funcionare a ministerului. Secretarii de stat exercit atribuiile delegate de ctre ministru.
Atribuiile generale ale minitrilor Minitrii indeplinesc in domeniul lor de activitate, urmatoarele atribuii generale: a) organizeaza, coordoneaza si controleaza aplicarea legilor, ordonantelor si hotararilor Guvernului, a ordinelor si instructiunilor emise potrivit legii, cu respectarea limitelor de autoritate si a principiului autonomiei locale a institutiilor publice si a agentilor economici; b) initiaza si avizeaza proiecte de lege, ordonante, hotarari ale Guvernului, in conditiile stabilite prin metodologia aprobata de Guvern; c) actioneaza pentru aplicarea strategiei proprii a ministerului, integrata celei de dezvoltare economico-sociala a Guvernului; d) fundamenteaza si elaboreaza propuneri pentru bugetul anual, pe care le inainteaza Guvernului; e) urmaresc proiectarea si realizarea investitiilor din sistemul ministerului, in baza bugetului aprobat; f) reprezinta interesele statului in diferite organe si organisme internationale, in conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania este parte si cu alte intelegeri stabilite in acest scop, si dezvolta relatii de colaborare cu organe si organizatii similare din alte state si cu organizatii internationale ce intereseaza domeniul lor de activitate; g) initiaza si negociaza, din imputernicirea Presedintelui Romaniei sau a Guvernului, in conditiile legii, incheierea de conventii, acorduri si alte intelegeri internationale propun intocmirea formelor de aderare la cele existente; h) urmaresc si controleaza aplicarea conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte si iau masuri pentru realizarea conditiilor in vederea integrarii in structurile europene sau in alte organisme internationale; i) coordoneaza si urmaresc elaborarea si implementarea de politici si strategii in domeniile de activitate ale ministerului, potrivit strategiei generale a Guvernului; Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 16
j) avizeaza, in conditiile legii, infiintarea organismelor neguvernamentale si coopereaza cu acestea in realizarea scopului pentru care au fost create; k) colaboreaza cu institutiile de specialitate pentru formarea si perfectionarea pregatirii profesionale a personalului din sistemul lor; l) aproba, dupa caz, editarea publicatiilor de specialitate si informare.
Ministerul Administraiei i Internelor
Conducerea M.A.I. se exercit de ctre ministru, iar activittile n domeniul administratiei publice sunt coordonate de ministrul delegat. Principalele atributii ale ministerului n domeniul administratiei publice sunt urmtoarele: ndrum si controleaz activitatea prefectului pentru ndeplinirea Programului de guvernare; initiaz proiecte de acte normative n domeniul serviciilor publice deconcentrate; ndrum si sprijin autorittile publice locale si aparatul propriu al acestora n aplicarea prevederilor legale si ndeplinirea atributiilor; n colaborare cu autorittile administratiei publice locale, elaboreaz si monitorizeaz strategii si programe de dezvoltare a infrastructurii urbane si a serviciilor de gospodrie comunal s.a. M.A.I. ndeplineste atributii n domeniul ordinii si sigurantei publice.
Potrivit articolului 24 a Legii cu privire la Guvern din 31.05.1990, administraia public central este compus din ministere i alte autoriti administrative centrale (total 28 de organe centrale de specialitate ale Administraiei Publice).
Exemple de ministere:
Ministerul Economiei i Comerului Ministerul Finanelor Ministerul Industriei i Infrastructurii Ministerul Agriculturii i Industriei Alimentare Ministerul Transporturilor i Gospodrii Drumurilor Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 17
Ministerul Ecologiei i Resurselor Naturale Ministerul Educaiei i Tineretului Ministerul Sntii Ministerul Proteciei Sociale, Familiei i Copilului Ministerul Reintegrrii Ministerul Administraiei Publice Locale
Exemple de autoriti administrative centrale: Serviciul Standardizare i Metrologie Serviciul Vamal Serviciul Grniceri Biroul Naional de Statistic Biroul Relaii Interetnice Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice i Corupiei Camera de Liceniere Agenia Agroindustrial Moldova-Vin Agenia pentru Silvicultur Moldsilva Agenia Relaii Funciare i Cadastru Agenia pentru Dezvoltarea Regional Agenia Rezerve Materiale, Achiziii Publice i Ajutoare Umanitare Autoritile centrale de specialitate.
a) Autoritile centrale de specialitate, altele dect ministerele. Aceste autoriti sunt organizate i funcioneaz n subordinea Guvernului sau a unui minister. nfiinarea lor a fost determinat fie de necesitatea desfurrii unei activiti coordonate i unitare n rezolvarea unor probleme de specialitate, fie de volumul mai restrns de activitate care nu reclama organizarea unui minister. Este vorba de Oficiul pentru Protecia Consumatorului, Comisia Naional de Statistic, Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor, etc.
b) Autoritile centrale autonome sunt organizate i funcioneaz ca i celelalte organeale administraiei publice de specialitate, cu deosebirea c, fiind autonome, nu au organe ierarhice superioare. Asupra lor se exercit, totui, un control din partea unei alte puteri n stat, puterea legiuitoare, care numete conducerea acestora i n faa creia trebuie prezentat un raport anual.Exemple de astfel de autoriti: Consiliul Suprem de Aprare a rii, Serviciul Romn de Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 18
Informaii, Curtea de Conturi, Avocatul poporului, Consiliul Naional Audiovizualului.
Administraia public central n Frana
Franta se caracterizeaza printr-un inalt grad de centralizare administrativa, cu vechi radacini in istoria tarii, pastrat si accentuat de-a lungul domniei lui Napoleon si continuat, practic, de toate regimurile ulterioare. Pe de alta parte, acest sistem a fost determinat si de structura unitara a statului, iar, apoi de regimul semiprezidential care a accentuat concentrarea puterii executive in mainile sefului statului. Legislatia anilor 1972,1982 a realizat reforme regionale si municipale, in acest sens, dar esenta exercitiului unitar al puterii centrale nu a fost afectata in modul de conducere unitara si directa a Frantei si nici controlul central. Administratia publica centrala are o structura ierarhica si o alcatuire bicefala sau un executiv dualist. Intr-adevar presedintele republicii este cel care il numeste pe primul ministru, iar la propunerea acestuia din urma numeste si revoca pe ceilalti ministri ai guvernului in functiile lor excutive. Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 19
Seful statului este preedintele republicii. Ales pentru 7 ani prin vot universal. El desemneaz primul ministru si membrii guvernului conducand consiliul minitrilor. Are drept de promogare a legilor adoptate de parlament. Prezideaza sedintele Consiliului de Ministri, semneaza ordonantele si decretele adoptate in urma dezbaterilor de guvern, de regula contrasemnate de premier si, eventual de ministri de resort, numeste in functii civile si militare de stat. Art. 20 din Constitutia Frantei defineste, asa cum se procedeaza si in art. 5 referitor la rolul presedintelui tarii, intr-o modalitate generala si sintetica, rolul Guvernului francez de a determina si conduce politica Natiunii. Termenii sunt clari, adevaratul responsabil, in sensul celui care detine puterea de decizie, nu este nici presedintele si nici parlamentul, ci guvernul. In cadrul acestuia, primul- ministru dispune de o pozitie de autoritate, deoarece, potrivit art. 21 din Constitutie, el este cel care dirijeaza actiunea guvernului , iar Constitutia ii confera puterea necesara exercitarii acestei competente. Guvernul stabileste si conduce politica nationala, dispunand de administratie si de forta armata si raspunzand in fata parlamentului. Ministrii nu pot cumula functia de parlamentar si conduc institutiile executive de resort dintre care cele mai multe au si structuri in teritoriu. Primul ministru conduce activitatea guvernului si raspunde pentru activitatea acestuia in fata Adunarii Nationale, putand delega unele atributii ale sale ministrilor din subordine, iar, uneori, in mod exceptional poate prezida sedintele guvernului, iar actele sale sunt contrasemnate de ministri insarcinati cu aplicarea lor. Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 20
Guvernul are o competenta de reglementare deosebit de larga in conditiile in care, prin Constitutie, Parlamentul are atributii legislative strict delimitate, ceea ce inseamna ca poate interveni in orice domeniu care nu intra in sfera de atributii rezervate puterii legiuitoare, emitand decrete. In sfarsit, exista si sistemul legislatiei delegate care permite guvernului sa ceara, in indeplinirea programului sau, autorizarea parlamentului pentru adoptarea unor ordonante in domenii care revin in mod normal legii. Parlamentul abiliteaza prin lege domeniul si termenul pana la care astfel de acte guvernamentale pot fi emise, dupa care vor trebui supuse in parlament spre ratificare. Puterea legislativa - exercitata de un parlament bicamiral format din: senat (321 membri) alei pe un mandat de 9 ani si adunarea naionala ( 577 membrii alei prin vot direct pentru 5 ani) . In toate deciziile importante adunarea naionala are puterea decizionala finala. Structurile asociate adunarii nationale. Si senatul din care fac parte urmtoarele comitete: comitetul de aprobare - domeniul legislativ; comitetul de selecie - constituit la cererea unor membri parlamentari pentru a examina unele propuneri particulare. Autoritatea executiva - este divizata intre preedintele republicii, si primul ministru. Nominalizarea pentru posturile civile si militare de nivel inalt al statului sunt de competenta preedintelui republicii. Ministerele se mai numesc si departamentele . Fiecare departament se afla sub conducerea propriului ministru, care poate fi asistat de minitrii. Biroul personal al ministrului este un grup de consultanta care cuprinde Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 21
membrii alei de ctre ministru. Responsabilitatea pentru fiecare minister este pricizata prin ordinile consiliului de minitri dupa consultarea consiliului de stat.
Concluzii Guvernul, ministerele, consiliile locale, primarii diferitelor localiti, .a. sunt organe de stat competente s ia msuri i s emit dispoziii cu caracter obligatoriu; ele sunt autoriti ale administraiei publice ns difer prin competena teritorial care poate fi extins pe ntreg teritoriu naional sau pe teritoriul unitii administrative unde au fost alese. Fiecare organ executiv are o competen determinat de totalitatea atribuiilor autoritilor administraiei publice, ale unor compartimente din structura . Ca sistem de organizare administraia public cuprinde o multitudine de pri componente cu denumiri, cu servicii, atribuii i activiti diferite. Legtura sistemului administraiei publice cu puterea executiv se face prin guvern, ministere si celelalte organe ale administraiei publice centrale. La rndul su administraia public central are n teritoriu diferite organe deconcentrate care organizeaz executarea legii in unitile administrativ teritoriale sau n uniti administrative speciale (ci ferate, armata) n legtur cu domeniul specific de activitate. Distincia dintre administraia public central i cea local are la baz utilizarea mai multor criterii cumulative, criterii care au n vedere competena teritorial i material a organelor ce compun administraia public i natura interesului pe care l promoveaz. Prin urmare, administraia public central i exercit competena teritorial la nivelul ntregului teritoriu naional, iar cea local doar la nivelul unitilor administrativ-teritoriale n care au fost alese autoritile respective. ns dac privim dintr-o alt perspectiv, organele ce compun administraia public central dispun fie de o competen material general, precum Guvernul, fie de una de domeniu, cum sunt ministerele, pe cnd autoritiile locale au o competen material ce se circumscrie n jurul realizrii interesului local. Desigur mai e i promovarea interesului, care poate fi general- Facultatea de Economie i Administrarea Afacerilor
Structura i rolul organelor centrale Page 22
naional, evident de ctre administraia central, sau al localitii respective, de ctre administraia public local.
Bibliografie
Ion Imbrescu- Elemente de stiinta administratiei, Editura Lumina Lex, Bucuresti, 2008 Albu, E. -Administraia ministerial n Romnia, Editura All Beck, Bucureti, 2004 http://www.Elemente_de_drept___Administratia_publica_24b02.html http://www.apubb.ro/wp_Introducere-si-administratia-centrala http://www.rsdr.ro/Art-6-1-2-Franta-2008 http://www.univath.ro_Management_in_AP http://gov.ro/ro/guvernul/organizare/aparatul-de-lucru-al-guvernului