NGRIJIREA PACIENTULUI CU ANEMIE FERIPRIV

1
Sntatea nu este totul, dar fr de sntate, totul este nimic
Schopenhauer
2
CUPRINS
CAPITOLUL I : o!iuni de anatomie si
fi"iolo#ie$$$$$$$$$$$$$$$$$%
I&'&
(efini!ie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
&%
I&)&
*tiolo#ie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
&+
I&,&
*tiopato#enie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
&-
I&.&
/i"iopato#enie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
'0
CAPITOLUL II &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&$$$$$$&&&
$$$$$&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&$$'.
II&'& Clasificarea
anemiilor&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&'.
3
II&)& *chili1rul fierului in
or#anism&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&'+
II&,& Stadiile deficitului de
fier&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&'2
CAPITOLUL III
III&'& Circumstan!e de
dia#nostic&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&).
III&)&
Simptomatolo#ie&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&)
%
III&,& In3esti#a!ii
clinice&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&)2
III&.& In3esti#a!ii
1iolo#ice&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&,'
III&%& Tehnica punctiei
3enoase$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$&,%
III&+& Anemia feripri3 la
copii$$$$$$$$$$$$$$$&&&&&&&&&&&&&&&&&&$&&&,-
III&4& (ia#nostic
po"iti3$$$$$$$$$$$$$$$$&&&&&&&&&&&&&&&&&&&$$$&,2
III&-& (ia#nostic diferen!ial $$$$$$$$$$$$$$$$$&&&
$$$$$,2
III&2&
Tratament&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&.
'
CAPITOLUL I5
4
CA6UL
I &&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
&&&.4
CA6UL
II&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
&&&%.
CA6UL
III&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
&&&+)
Lisata de
a1re3ieri$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$&&
4'
7i1lio#rafie$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$&&&&&&&&&&&&&&&&
$$$$$&4)
CAPITOLUL I
NOIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE
I.1. Definiie
Anemia i8i are etimolo#ia in lim1a #reac ,,an9::; ,,aima:: < fr s=n#e&
Anemiile sunt 1oli foarte frec3ent >ntalnite in practica medical? ele apar
la cca +,+@ dintre 1ar1a!i, la cca '),. @ dintre femei, >n procent de )09
%0@ la copii si aproAimati3 la ..@ dintre 1tr=nii trecu!i de -0 ani&
5
Anemiile sunt caracteri"ate de o scdere a hemo#lo1inei su1 3alorile
normale corespun"toare 3=rstei, adic :
',,%9)0,% #Bdl la copii intre + luni si + ani
''9'.,% #Bdl la copii intre 4 si '. ani
',9'4 #Bdl la 1r1a!i
')9'%,% #Bdl la femei,
sau a numarului de hematii su1 3alori normale
.,% milioane eritrocite cu 20@ hemo#lo1in, la 1r1a!i
. milioane eritrocite cu -0@ hemo#lo1in, la femei&
(e remarcat, c in mod normal intre ni3elul hemo#lo1inei CD1E si
numarul de hematii si 3aloarea hematocritului CDtE eAist o rela!ie foarte
str=ns& Principala consecin! a anemiei o constituie scderea
concentra!iei de oAi#en >n s=n#e&
(eoarece or#anismul nu98i reduce consumul de O
)
, scderea O
)
>n
s=n#e este compensat prin cre8terea de1itului cardiac 8i a 3ite"ei de
circula!ie 8i printr9o mai 1un utili"are a s=n#elui de ctre !esuturi&
Compensarea poate fi suficient >n repaus, dar nu 8i la efort& (e aceea
apar palpita!ii, tahicardie 8i dispnee& Fdu3a hematopoietic este stimulat
de anemie& Gspunsul mdu3ei const >n apari!ia semnelor de re#enerare
Creticulocite >n numr mareE, cu condi!ia s nu eAiste o caren! de factori
necesare hemotopoie"ei Cfier, 3itamina 7
')
E&
Anemiile re"ult din ruperea echili1rului dintre distru#erea 8i producerea
eritrocitelor& (e"echili1rul poate aprea >n condi!ii foarte 3ariate&
I.2. Ei!"!#ie
1. Ge"er3e mar!iale insuficiente la na8tere?
6
2. Aport deficitar :
alimenta!ie lactat prelun#it?
di3ersificare tardi3?
alimenta!ie artificial Cl&3& H aport sca"ut I ' m#B"iE ?
eAces de finoase?
dificulta!i de alimenta!ie&
3. (eficit de a1sor1!ie :
#lo1al: aclorhidrie, #astrit atrofic, celiachie, muco3iscido",
intoleran! la di"aharide, para"ito"e intestinale, re"ec!ii
intestinale, diarei trenante se3ere, factori inhi1itori in alimenta!ie
Cfita!i, fosfa!i, car1ona!iE sau a1sen!a unor factori reducatori Cacid
ascor1ic, aci"i 1iliari, DCl, fructo"E&
Selecti3 pentru /e
4. Tul1urri de transport
aBhipotransferinemia con#enitalB do1andit Csdr& nefroticE?
disproteinemii&
5. Pierderi prin s=n#erri repetate
hernia diafra#matic?
para"ito"e intestinale?
intoleran!a la proteina din laptele de 3ac&?
1oala ulceroas, ulcerul di3erticulului FecJel?
epistaAis recidi3ant?
hematurie recidi3ant?
7
menstre a1undente?
tul1urari cronice de hemosta"?
ulceratii rectale?
1oala hemora#ic a nou9nascutului prost compensat?
medicamente: AIS, prednison, chelatori de /e: pansamente
#astrice, KCl, antimitotice&
6. ecesita!i crescute de /e
prematuri, dismaturi?
#emeni?
malforma!ii con#enitale de cord ciano#ene?
cre8tere accelerat?
pu1ertate?
sarcin, lacta!ie&
4& (eturnarea /e
infectii?
stari inflamatorii cronice?
hemosidero"a?
cola#eno"e?
neopla"ii&
-& Pseudocarente
8
/e pre"ent in cantitate suficient, dar nu particip la eritropoie"&
Caren!a de /e se inso!e8te de tul1urri meta1olice si func!ionale celulare
compleAe, la ni3elul diferitelor or#ane si sisteme: hematolo#ice, di#esti3e,
neuropsihice, cardiace, cutaneo9mucoase, imunolo#ice si osoase&

2& Sec3en!ialitatea anomaliilor hematolo#ice antrenate de deficitul de /e:
compensarea deficitului prin imo1ili"area pro#resi3 a re"er3elor, cu
scderea consecuti3 a feririnei serice?
epui"area re"er3elor cu scderea /e seric circulant?
afectarea sinte"ei intracitoplasmatice de hemo#lo1in in eritro1la8ti
cu antrenarea unei microcito"e?
deteriorarea pro#resi3 a hemo#lo1inosinte"ei, prin indisponi1ilitatea
/e si apari!ia hipocromiei?
scurtarea duratei de 3ia!a a eritro1la8tilor altera!i, cu scderea
re#enerrii medulare si rasunet tardi3 asupra nr& de hematii&
I.$. Ei!%&!#enie
ecesarul de /e al or#anismului in copilarie este de 0,%9 'm#BJ#B"i si
este asi#urat prin aport eAo#en alimentar, cu eAcep!ia su#arului in primele
.9+ luni de 3ia!a, care foloseste /e din re"er3e& *ficien!a de a1sor1!ie a /e
este de '09)0@, deci aportul alimentar necesar "ilnic este de -9'0 m# /e
elemental& Ceficien!a de a1sor1!ie a /e din laptele uman este de %0@E&
9
Capitalul de /e la na8tere este de )%09 ,00 m#, din care '4%m# H /e
heminic, ,09%0m# H /e de re"er3a, '% m# H /e tisular, 0,%90,4 m# /e seric&
Ponderea sa maLor este de pro3enien!a matern, fiind transportat acti3
transplacentar, aproA& 0,% m#B"i in primul trimestru de sarcin, aLun#=nd la
,9. m#B"i in ultimele 409-0 "ile de sarcin& Li#atura tardi3 a cordonului
om1ilical suplimentea" cu .09%0 m# capitalul de /e&
/e feros si /e heminic se a1soar1e la ni3elul intestinului su1!ire C'0@E,
fiind transferat, prin intermediul apoferitinei celulei epiteliale intestinale su1
forma de /e feric, spre polul 3ascular al celulei? de aici, transferina il
transport spre eritro1la8ti 8i spre depo"ite& O cantitate minim de /e se
pierde "ilnic C'9',% m#E, la care se adau# o pierdere menstrual lunar de
,% ml s=n#e C%9'0 m# /eE&
Alimenta!ia lactat este srac in /e C',% m#Bl in l&u& si ' m#Bl in l&3&E& /e
din l&u&, le#at de o lacto#lo1ulin specific de specie, se a1soar1e intr9un
mare procent, in timp ce /e din l&3&, le#at de o lacto#lo1ulin
heterospecific se a1soar1e doar pa!ial& Ge"er3ele de /e ale nou9
nscutului la termen se epui"ea" in primele .9+ luni, su#arul rm=n=nd
tri1utar aportului eAo#en de /e alimentar Cdi3ersificarea alimenta!ieiE& In
lipsa acestei suplimentari apare anemia Mfi"iolo#icN a su#arului&
Me'&ni()e"e %*in'i%&"e +f&'!*i ,e *i('- ce stau la 1a"a apari!iei
anemiei feripri3e a copilului, sunt:
insuficien!a re"er3elor de /e constituite prenatal:
prematuri, dismaturi?
#emeni?
10
hemora#ii neonatale B transfu"ii feto9fetale sau feto9materne
intrauterine H transfu"orul?
caren!a matern: multipare, sarcini prea apropiate, mame
anemice?
li#atura precoce a cordonului om1ilical&
aportul eAo#en insuficient de /e?
mala1sor1tia intestinasa a /e?
pierderile crescute de /e
necesar sporit de /e&
G*.%e ,e *i('/
(.#&*i/ prematuri, dismaturi, #emeni, malnutri!i, infecta!i,
institutionali"a!i&
'!%ii )&*i/ encefalopa!i, menstre a1undente, cre8tere accelerata
staturo9ponderala Cpu1ertateE&
I.0. Fi1i!%&!#enie
*ritropoie"a se reali"ea" in madu3a osoas, din celule stem, de la
eritro1lastul 1a"ofil pana la reticulocit si eritrocit, proces care durea"a 4
"ile& Totalitatea celulelor eritrocitare mature si imature din or#anism
formea"a o unitate morfo9functionala numita eritron&
Ge#larea eritropoie"ei pentru necesitatile de oAi#en din or#anism se
face printr9un mecanism de feed91acJ care ac!ionea"a intre rinichi si
madu3a osoas& DipoAia renal determin formarea unui hormon
11
9eritropoietina9 care induce diferen!ierea celulelor stem unipotente
Cproeritro1la8tiE din care se formea" eritrocite& *ritrocitele formate aduc
oAi#en la rinichi si scad hipoAia renal& *ritrocitele poat cre8te de 49- ori in
condi!ii de hipoAie, deci eAist o mare capacitate de adaptare&
Sinte"a hemo#lo1inei are loc in mitocondriile eritro1la8tilor&
D1 este transportorul de oAi#en si este 3itala pentru or#anism&
*ritrocitul este, de fapt, o solutie concentrat de hemo#lo1in cu o
mem1rana structurat meta1olic adec3at func!iilor& (urata de 3iat a
eritrocitelor C')0 "ileE este limitat de 1a#aLul de en"ime pentru #licoli"a
anaero1& D1 este format din #lo1ina si hem Cprotoporfirina si fierE&
Splina constituie un filtru pentru eritrocitele senescente care sunt
distruse si se pun in li1ertate fier, 1iliru1ina si oAid de car1on& Demoli"a are
loc 20@ in capilarele splinei CeAtra3ascularE si '0@ intra3ascular&
/i"iopatolo#ia anemiei hipoproliferati3e sau prin deficit de fier este >n
esen! o tul1urare a controlului eritropoie"ei normale& Gspunsul
12
proliferati3 al eritronului depinde de #ra3itatea anemiei 8i de aportul de fier&
Celulele intersti!iale peritu1ulare din rinichi produc eritropoietin, ca urmare
a eli1erOrii reduse de oAi#en la ni3elul !esuturilor& (acO ni3elul
hemo#lo1inei scade su1 '00 #Blitru C'0 #BdLE, ni3elul eritropoietinei cre8te
lo#aritmic, stimul=nd proliferarea mOdu3ei osoase 8i o cre8tere de c=te3a
ori a produc!iei de #lo1ule ro8ii& i3elul rOspunsului poate fi pre3O"ut, >n
#eneral, pe 1a"a manifestOrilor clinice&
Anemia prin pierdere de s=n#e la un pacient cu mdu3 osoas
sntoas 8i cu re"er3e de fier normale poate sO determine o cre8tere de
)9, ori a produc!iei de #lo1ule ro8ii >ntr9un inter3al de 49'0 "ile&
La pacien!ii care au anemie hemolitic se pot o1ser3a ni3eluri mai
mari de produc!ie a #lo1ulelor ro8ii, pe msur ce mdu3a eritroidO se
de"3oltO >n ca3itatea medularO& La pacien!i cu anemii hemolitice
con#enitale 8i defecte mo8tenite ale sinte"ei hemo#lo1inei se o1ser3 o
crePtere de %9+ ori a ni3elului de produc!ie a #lo1ulelor ro8ii& Aportul de fier
Loac un rol cheie >n acest proces de produc!ie crescut&
Cea mai mare parte a fierului necesar eritropoie"ei de 1a"O este
reciclat de sistemul reticulo9endotelial din #lo1ulele ro8ii >m1Otr=nite&
Aceste cantitO!i de fier sunt transportate >n plasmO de transferin Co
#licoprotein plasmatic capa1il s fiAe"e doi atomi de fierE& FaLoritatea
moleculelor de transferin >ncrcate cu fier se fiAea" pe receptori specifici
de la suprafa!a celulelor eritroide precursoare, fiind apoi internali"ate& /ierul
este eli1erat 8i compleAul transferin9receptor se >ntoarce pe suprafa!a
celularO, de unde moleculele de transferin sunt eli1erate >n circula!ie
pentru a >ncheia ciclul de transport&
Celulele eritroide precursoare folosesc fierul eli1erat de transferin
pentru a sinteti"a hemo#lo1in, cantit!ile eAcedentare de fier fiind stocate
13
su1 form de feritin& O cantitate mai mic de fier este >ncorporat >n alte
celule din or#anism, >n special de celulele hepatice parenchimatoase, >n
3ederea >ncorporrii >n en"imele cu hem 8i pentru stocare su1 forma
feritinei& Cantitatea de fier li3rat 8i acceptat de mdu3a osoas este
determinat de c=!i3a factori, ce includ ni3elul depo"itelor de fier, cantitatea
de fier le#at de transferin, fluAul san#3in ctre mdu3a osoas, numOrul
de celule eritroide precursoare din mdu3 8i eAprimarea receptorilor
pentru transferin li1eri de pe suprafa!a celulelor& umOrul de precursori 8i
eAprimarea receptorilor li1eri de pe suprafa!a celular sunt direct
influen!ate de ni3elul stimulOrii de cOtre eritropoietinO&
Qn ceea ce pri3e8te li3rarea, cantitatea de fier disponi1il pentru a fi
transportat depinde de aportul de fier, inclusi3 cel din sistemul reticulo9
endotelial, de ni3elul aportului alimentar de fier 8i de rata turno3er9ului
#lo1ulelor ro8ii&
Qn 3ederea reali"rii unui rspuns proliferati3 maAim al mdu3ei
osoase tre1uie s eAiste un echili1ru >ntre asi#urarea fierului 8i stimularea
prin eritropoietin& (acO disponi1ilit!ile de fier su1 sunt ni3elul optim,
rspunsul proliferati3 al mdu3ei la eritropoietin este inhi1at 8i sinte"a
normal a hemo#lo1inei este alterat& Ge"ultatul este un rspuns
hipoproliferati3 al mdu3ei, iar >n situa!iile de deficien! #ra3 de fier se
instalea" o anemie hipocrom microcitar&
14
C2i"e n!*)&"e &"e *&n(%!*.".i fie*.".i.
/ierul recuperat din #lo1ulele ro8ii >m1tr=nite 8i cel a1sor1it din alimente
este le#at de transferin 8i transportat la mdu3a eritroid 8i la alte !esuturi&
Transferina >ncrcat cu fier se lea# de receptorii pentru transferin de la
suprafa!a celulelor eritroide precursoare 8i este internali"at& Odat ce fierul
este recuperat >n 3ederea producerii de hemo#lo1in, compleAul
transferin9receptor pentru transferin se re>ntoarce pe suprafa!a celulei 8i
transferina este eli1erat pentru a completa ciclul& 7r1a!ii pierd p=n la '
m# de fier pe "i 8i au depo"ite de fier su1 form de feritin de circa '000
m#B"i& /emeile pot s piard p=n la ) m#B"i de fier Cmai ales prin
menstrua!ieE 8i au depo"ite de fier de '009.00 m#&
15
CAPITOLUL II
II.1. CLASIFICAREA ANEMIILOR
1& C"&(ifi'&*e& )!*f!"!#i'3 +in f.n'ie ,e 4!".)." e*i*!'i&*
)e,i. +VEM-- /
Anemii macrocitare 99 me#alo1lastice Cdeficit de ac& folic, deficit de
3it&7')E
99neme#alo1lastice Cafec!iuni hepatice, hipotiroidieE
Anemii normocitare 99 hemolitice
99 posthemora#ice acute
99 aplastice
Anemii microcitare 99 feripri3
99 talasemie
99 piridoAin9responsi3, etc&
2. C"&(ifi'&*e& in f.n'ie ,e '!n'en*&i& 5e)!#"!6inei e*i*!'i&*e
)e,ii +C7EM-/
Anemii normocrome8 cu un indice de culoare >n Lurul lui '
16
Anemii hipocrome9 c=nd indicele de culoare scade su1 0,-
Anemii hipercrome9 c=nd indicele de culoare depaseste ','
Anemiile99 normocrome se >nt=lnesc >n hemora#iile acute 8i
sdr&hemolitice
99 hipocrome se intalnesc >n caren!e de fier,
99 hipercrome se intalnesc >n caren!a 3itaminei 7')&
$. C"&(ifi'&*e& %e '*ie*ii f.n'i!n&"e /
Anemii are#enerati3e 99 prin stimulare medular insuficienta Cafec!iuni
renale cronice, endocrinopatii, infectii cronice, etcE
99 prin raspuns medular insuficient Canemii
aplastice, anemii mielofti"iceE
Anemii re#enerati3e 99 cu eritropoie" eficient Canemii hemolitice,
anemie posthemora#ica acutaE
99 cu eritropoie"a ineficient Csindrom talasemic,
deficit de 3itamina 7') si acid folicE
0& C"&(ifi'&*e %&!#eni'3/
Ane)ii %*in ('3,e*e& %*!,.'iei e*i*!'i&*e:
1. tul1urare a proliferarii si diferentierii celulelor stem
9 multipotente Canemie aplasticaE?
9 unipotente Canemia din IGC sau din endocrinopatiiE
17
2. tul1urare a proliferarii si maturrii celulelor diferen!iate prin:
anomalie a sinte"ei de A( C deficit de 3it& 7') sau acid
folic, tul1urare a meta1olismului purinei si pirirmidineiE?
anomalie de sinte" a hemo#lo1inei H anemii hipocrome
prin : deficit de sinte" a hemului Canemia feripri3a,
anemia din porfiriiE sau a #lo1inei CtalasemiiE?
mecanism necunoscut sau multiplu H anemia
sidero1lastic, anemia diseritropoietic con#enital,
anemia din 1olile cronice inflamatorii, anemii nutri!ionale,
anemii mielofti"ice&
Ane)ii %*in '*e(e*e& ,i(*.'iei e*i*!'i&*e (&. %ie*,e*i e9'e(i4e:
anemii prin hiperhemoli":
99anomalii intrinseci H de mem1ran Csferocito",
eliptocito", acantocito", stomatocito"E, de en"ime
eritrocitare Cdeficit de R+P(, piru3atJina",
trio"ofosfati"omera"E, hemo#lo1inopatii Cdrepanocito",
hemo#lo1ino"a CE, hemo#lo1inurie paroAistica nocturn?
99anomalii eAtrinseci H imunolo#ice Cautoimune, i"oimune,
induse de dro#uriE, a#resiune mecanic Canemie hemolitica
microan#iopatic, anemia din 1oli cardiaceE, a#resiune toAic
18
C1acterian, chimic, animalE, a#resiune para"itar Cpaludism,
1artonelo"E, sechestare splenic ChipersplenismE&
)& anemii posthemora#ice&
II.2. EC7ILI:RUL FIERULUI ALIMENTAR
Cantitatea de fier care este eAtras din alimente depinde de tipul de
alimente consumate, de aportul caloric cotidian si de capacitatea de
a1sor1!ie a intestinului su1!ire& Un element9cheie este con!inutul >n fier
heminic al alimentelor& /ierul anor#anic este toAic 8i nu se a1soar1e u8or&
/ierul heminic este mult mai u8or de a1sor1it dec=t formele anor#anice ale
fierului& Persoanele care consum carne in#er o cantitate mai mare de
mio#lo1in care con!ine fier heminic dec=t 3e#etarienii& Popula!iile care
su1"ist mai ales prin diete 1a"ate pe 3e#etale 8i cereale au un handicap
suplimentar din punct de 3edere al men!inerii homeosta"iei fierului,
deoarece aceste alimente con!in compu8i, cum sunt fosfa!ii 8i fita!ii, care
inhi1 a1sor1!ia fierului& (impotri3, acidul ascor1ic pre"ent >n citrice poate
s facilite"e a1sor1!ia fierului&
Un 1r1at adult, care are o alimenta!ie echili1rat, ce include at=t
carne, c=t 8i produse 3e#etale, 3a in#era aproAimati3 '%9)0 m# de fier pe
"i, >n timp ce o femeie adult in#erO '09'% m# de fier pe "i& Qn ca"ul
1r1a!ilor, tre1uie s se a1soar1 doar '9) m# de fier pe "i, care s
>nlocuiasc fierul pierdut prin descuamarea te#umentelor 8i a celulelor din
mucoase&
/emeia adult, >n perioada premenopau", are ne3oie s a1soar1
mai mult fier pentru a compensa pierderile de s=n#e prin menstrua!ie&
Acela8i lucru este 3ala1il 8i pentru persoanele care donea" frec3ent
19
s=n#e& Su#arii, copiii 8i adolescen!ii pot a3ea dificultO!i >n men!inerea unui
echili1ru normal al fierului, din cau"a ne3oilor mai mari determinate de
cre8tere 8i a unui aport mult mai mic de fier alimentar& Acela8i lucru este
3ala1il 8i pentru femeile >nsrcinate& Qn cursul ultimelor dou trimestre de
sarcin, ne3oile cotidiene de fier cresc la %9+ m#, un ni3el care nu se poate
reali"a dec=t dacO dieta este 1o#atO >n fier heminic sau dac femeia
prime8te un supliment de fier& Qn unele !ri se suplimentea"O cu fier
alimente cum sunt p=inea, produsele de panifica!ie 8i cerealele, pentru a
pre3eni instalarea unei 1alan!e ne#ati3e a fierului la popula!ia !int& Pentru
pacien!ii cu risc crescut Cinclusi3 adolescen!i, femei >nsrcinate 8i donatorii
de s=n#eE sunt recomandate poli3itamine care con!in fier& A1sor1!ia fierului
>n intestinul su1!ire proAimal este un proces 1ine re#lat, potri3it ni3elului
re"er3elor de fier din or#anism 8i ne3oilor eritropoie"ei& Pe msur ce
re"er3ele de fier ale or#anismului se epui"ea", procesul de a1sor1!ie
de3ine mai eficient& Pacien!ii care sufer de anumite tipuri de anemie, >n
special anemiile caracteri"ate de o eritropoie" foarte ineficient, au
tendin!a s a1soar1 cantit!i crescute de fier& Qn unele ca"uri, aceasta
poate duce la o supra>ncrcare cu fier 8i la le"iuni tisulare& Totu8i, indi3idul
normal poate s reduc mult a1sor1!ia de fier >n ca"ul unui aport eAcesi3
de mare de fier alimentar sau din medicamente& Aceasta asi#ur o marLO
de si#uran! considera1il >n ca"ul >n care se administrea" suplimente de
fier pe perioade >ndelun#ate de timp&
Persoanele care sunt eApuse la un risc crescut de a a1sor1i prea
mult fier sunt cele care sufer de hemocromato" idiopatic, o 1oal
ereditar caracteri"at de deficien!a mecanismului de re#lare normal a
a1sor1!iei de fier&
20
Qn acela8i fel >n care limitele 3alorilor normale ale hemo#lo1inei 8i
hematocritului depind de 3=rst 8i seA, distri1u!ia fierului din depo"itele
or#anismului depinde de 3=rst, seA 8i de fierul alimentar& /ierul sechestrat
>n #lo1ulele ro8ii 8i >n !esuturi su1 form de mio#lo1in sau >ncorporat >n
en"ime este corelat cu masa eritrocitar 8i dimensiunile corporale ale
pacientului& i3elul fierului din depo"itele reticuloendoteliale reflect
echili1rul dintre aportul de fier alimentar 8i pierderile de fier& Un 1r1at adult
are +009'000 m# de fier >n depo"itele din !esutul reticuloendotelial, >n timp
ce femeile 8i adolescen!ii au >n #eneral mai pu!in de ,00 m# de fier >n
aceste depo"ite& Copiii mai mici, femeile >nsrcinate 8i femeile care au
menstrua!ii prelun#ite au doar foarte pu!in sau nu au fier >n depo"itele
reticuloendoteliale&
9999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999
Di(*i6.i& fie*.".i ;n !*#&ni()
8888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888888
C!nin.." ;n fie*< )#
8888888888888888888888888888888888888888888888
L& 63*6&." = L&
fe)ei&
&,." +>? @#- = &,."3 +A?
@#-
9999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999999
Demo#lo1in )%00 B '400
Fio#lo1inBen"ime %00 B ,00
/ier din transferin , B ,
21
Ge"er3e Cdepo"iteE de fier +009'000 B 09
,00
II.$. STADIILE DEFICITULUI DE FIER
22
Cele cate3a stadii ale deficitului de fier, care includ epui"area
re"er3elor de fier, eritropoie" deficitar si anemia feripri3, pot fi
diferen!iate cu aLutorul metodelor de masurare a a fierului C3e"i fi#uraE&
Figura: Studiile de laborator privitoare la evoluia deficitului de fier. Valorile
depozitelor medulare de fier, feritinei serice si TIBC sunt sensibile la
epuizarea iniiala a rezervelor de fier. Eritropoieza deficitar este
diagnosticat prin anomaliile suplimentare ale sideremiei, procentul
saturaiei transferinei, tipul de sideroblati medulari si nivelul protoporfirinei
din globulele roii, in fine, pacientii cu anemie feripriva prezinta toate
23
aceste anomalii, la care se adauga o anemie caracterizat de microcitoz
si !ipocromie. "#upa $illman si %inc!&.
E%.i1&*e& *e1e*4e"!* ,e fie*.
Aceasta poate fi identificat prin determinarea ni3elului feritinei
serice si cu metoda de colorare cu al1astru de Prusia a frotiurilor de
madu3 osoas& Un ni3el al feritinei mai mic de )0 micro#rameBL si
pre"en!a depo"itelor 3i"i1ile de fier de #rad 09'; indic eAisten!a unor
re"er3e utili"a1ile de fier mai mici de '009,00 m#& At=t timp cat este inc
disponi1il o re"er3a de fier, fierul seric CsideremiaE, capacitatea total de
le#are a fierului de catre transferina seric si ni3elul protoporfirinei din
#lo1ulele rosii se men!in in limite normale& Fai mult, pacientul nu este
anemic, iar morfolo#ia eritrocitar este normal&
E*i*!%!ie1& '. ,efi'i ,e fie*.
Aceasta poate fi diferen!iata pe 1a"a modificrilor concentra!iei
feritinei serice si a colora!iei frotiurilor medulare, precum si a anomaliilor
fierului plasmatic, capacita!ii totale de le#are a fierului de catre transferina
serica si a protoporfirinei din #lo1ulele rosii& Prin defini!ie, nu se mai pot
3edea depo"ite de fier in madu3 si ni3elul feritinei serice scade su1 '%
micro#rameBL& /ierul seric scade si el la ni3eluri mai mici de '' micromoliBL
C+0 micro#rameBdLE, >n timp ce transferina seric cre8te, ceea ce se
traduce printr9o saturare mai mic de )0@& i3elul protoporfirinei cre8te
peste l &44 micromoliBL C'00 micro#rameBdLE de #lo1ule ro8ii& Aceste
anomalii ale re"er3elor de fier nu se inso!esc inc de modificari ale
morforlo#iei eritrocitare& *Aist totus8i un deficit al capacita!ii proliferati3e a
24
madu3ei osoase, ceea ce se reflecta su1 forma unei anemii normocitare
normocrome usoare, cu un ni3el al hemo#lo1inei cuprins intre '00 si ')0
#BL C'09') #BdLE&
Ane)i& %*in ,efi'i ,e fie* +&ne)i& fe*i%*i4&-.
Aceast forma de anemie este recunoscut ca o com1ina!ie intre
aportul insuficient de fier si o morfolo#ie eritrocitar caracteri"at de
microcito" si hipocromie& i3elul fierului seric atin#e ni3eluri foarte sc"ute
SI. micromoliBL CI,0 micro#rameBdLET, >n timp ce capacitatea total de
le#are a fierului de catre transferin cre8te, ceea ce se reflect intr9o
saturare procentual mai mica de '0@& i3elul feritinei este constant su1
'% micro#rameBL& (in momentul in care ni3elul hemo#lo1inei pacientului
scade su1 '009''0 #BL C'09'' #BdLE incep s intre in circula!ie eritrocite
sla1 incrcate cu hemo#lo1ina& (aca anemia este de se3eritate moderat,
#lo1ulele ro8ii tind sa fie microcitare, dar nu sunt hipocrome& La un ni3el si
mai sc"ut al hemo#lo1inei at=t microcito"a, c=t 8i hipocromia sunt mai
pronun!ate& Produc!ia de #lo1ule ro8ii de3ine tot mai ineficient si
ani"ocito"a si poiJilocito"a se manifesta in masura tot mai mare& Qn ca"ul
anemiilor feripri3e deose1it de #ra3e, se pot o1ser3a #lo1ule ro8ii in form
de tra1uc sau de creion, in mod o1isnuit, in ca"ul deficitului de fier nu se
o1ser3 #lo1ule ro8ii in !inta& (aca astfel de celule sunt pre"ente, aceasta
su#erea"a un defect al sinte"ei lanturilor de #lo1ina, respecti3 dia#nosticul
de talasemie& Astfel de celule in !int pot fi 3"ute 8i in pre"en!a unor 1oli
hepatice&
(ia#nosticul diferen!ial al unei anemii prin deficit de fier se face doar
cu pu!ine alte 1oli& Atat alfa9, cat si 1eta9talasemia sunt asociate cu
25
microcito", hipocromie si anemie de se3eritate diferit& Gasa si
antecedentele heredo9colaterale ale pacientului pot sa constituie indicii cu
pri3ire la dia#nosticul talasemiei& Cu toate acestea, nu se poate eAclude
posi1ilitatea unui deficit de fier, fie i"olat, fie in com1inatie cu un defect de
sinte" a #lo1inei& (in acest moti3, este important sa se faca un studiu de
la1orator c=t mai complet, un astfel de studiu permit=nd un dia#nostic
precis al cau"ei microcito"ei si hipocromiei, fie c este 3or1a de un defect
i"olat sau com1inat& Aspectele morfolo#ice care su#erea"a dia#nosticul de
talasemie includ pre"en!a celulelor in !int, o distri1u!ie normal a
diametrelor #lo1ulelor rosii, care indic o microcito" uniform, si o
microcito"Bhipocromie dispropor!ionat in raport cu #ra3itatea anemiei, in
acest din urma ca", la pacientii cu talasemie minor, se constat
microcito" C3olum mediu eritrocitar mai mic de 4%9-0 UVE, cu un ni3el de
hemo#lo1in peste ',09'.0 #BL C',9'. #BdLE, un aspect complet diferit de
cel al deficitului de fier, in care, inaintea apari!iei microcito"ei, tre1uie sa se
manifeste un #rad moderat sau se3er de anemie& Orice incertitudine in
pri3in!a dia#nosticului este, de o1icei, re"ol3at prin determinarea cantitatii
de fier si anali"a tipului de hemo#lo1ina cu aLutorul electrofore"ei& In afara
de ca"ul >n care deficitul de fier este o complica!ie a 1olii, pacientii cu 1eta9
talasemie minora au depo"ite de fier normale sau crescute& *i au, de
asemenea, o sideremie normala, o crestere a ni3elului hemo#lo1inei A) si
a capacitatii totale de le#are a fierului de catre transferin& Qn ca"ul
deficitului de fier asociat, ni3elul hemo#lo1inei A) poate fi normal& &
Pro1lema de dia#nostic cea mai frec3ent este confu"ia posi1il >ntre
deficitul de fier si o 1locare a eli1erarii fierului din sistemul reticuloendotelial
ctre celulele precursoare eritroide, din cau"a unei inflama!ii Canemia din
1olile croniceE& CitoJinele inflamatorii, inclusi3 factorul de necro"a tumorala
26
9 CT/E, interleuJina ' CIL9'E, interferonul91eta si interferonul9#ama, pot s
suprime secre!ia de eritropoietin, proliferarea precursorilor celulelor
eritroide si apro3i"ionarea cu fier a mdu3ei osoase& La 1olna3ii cu anemii
inflamatorii scad at=t fierul seric, c=t si ni3elul transferinei serice& Satura!ia
procentual a transferinei scade, >n #eneral, la un ni3el cuprins intre '0 si
)0 de procente& La pacien!ii cu anemii de se3eritate moderat si un ni3el al
hemo#lo1inei de -09'00 #BL C-9'0 #BdLE, aceasta deficien!a de fier poate sa
determine o anemie microcitara si hipocrom usoar, ceea ce 3a contri1ui
la confu"ia in sta1ilirea dia#nosticului& Un studiu complet al disponi1ilitatilor
de fier ar tre1ui sa poat face o diferen!iere >ntre cele doua afec!iuni&
&
Pacien!ii cu anemie inflamatorie pre"int in mod tipic o scdere a
fierului seric, o scdere a transferinei, un ni3el normal sau crescut de
feritin seric, iar >n ca"ul >n care se efectuea" un studiu medular se
constat pre"en!a unor re"er3e normale sau crescute de fier, asociate cu
morfolo#ie medular caracteristic hipopla"ic& (e asemenea,
determinarea receptorului pentru transferina seric, poate s fac
diferen!erea >ntre cele doua afec!iuni& i3elul receptorilor pentru transferina
nu cre8te >n ca"ul inflama!iilor, spre deose1ire de cre8terea de )9. ori care
se intalneste in deficitul ade3arat de fier& &
Pacientii care au un defect al func!iei mitocondriale ce determin
anemie sidero1lastic pot sa pre"inte, si ei, o anemie microcitar 8i
hipocrom& Anemia sidero1lastic ereditar este o 1oal rar, care
de1utea" in copilarie, fiind transmis prin cromo"omul W sau mostenit
autosomal& Forfolo#ia #lo1ulelor ro8ii este in mod caracteristic de tip
dimorf, iar determinarea re"er3elor de fier permite s se fac fr
dificultate& Pacien!ii care au anemie sidero1lastic do1>ndit cu sider1la8ti
27
inelari, pre"int in mod caracteristic o acumulare eAcesi3a de fier, chiar
pana la supra>ncrcare tisular cu fier& Forfolo#ia #lo1ulelor rosii la ace8ti
1olna3i poate fi 3aria1il, in timp ce morfolo#ia medular demonstrea"
pre"en!a pato#nomonic a sidero1la8tilor inelari& La copii, intoAica!ia
saturnin Ccu plum1E poate produce o anemie cu deficit de formare a
hemo#lo1inei si cu sidero1la8ti inelari& IntoAica!ia cu plum1 face ca
dia#nosticul deficitului de fier sa fie mai dificil la copil, deoarece inhi1i!ia
sinteta"ei mitocondriale a hemului de catre plum1 are ca re"ultat un ni3el
foarte inalt de protoporfirin eritrocitar& Acest lucru tre1uie amintit ori de
cate ori se foloseste determinarea protoporfirinei eritrocitare ca screenin#
pentru depistarea ca"urilor de eritropoie"a cu deficit de fier&
28
CAPITOLUL III
III.1. Ci*'.)(&ne ,e ,i&#n!(i'
Practic, circumstan!ele de dia#nostic ale unei anemii sunt
urmatoarele:
7olna3ul se pre"inta la medic tocmai pentru un (in,*!) &ne)i'
'"ini'. Scderea capacita!ii s=n#elui de a transporta oAi#en determin :
tul1urri in nutri!ia si func!ia celulelor :
9 modificri ale prului, un#hiilor, te#umentelor
9 #losit
9 astenie, cefalee, 3ertiL
semne si simptome date de mecanismele compensatorii :
9 tahicardie
9 3ite"a de circulatie crescut Csuflu sistolic functionalE
9 fluA san#uin sc"ut la ni3elul rinichilor, a eAtremita!ilor
29
9 polipnee
7olna3ul cu (in,*!) &ne)i' nee4i,en< mascat de tul1urari clinice
>n8eltoare, cum ar fi:
Insuficien!a cardiac con#esti3: paloare intens, tahicardie, edem la
mem1rele inferioare, in care numai miocardul este raspun"ator de acest
ta1lou clinic, do3ada ca diureticele si di#italicele nu remit simptomele decat
partial& *ste necesar asocierea unui tratament antianemic&
An#or pectoris9 anemia accentuea" modificarile clinice si *KR care
sunt datorate unei insuficien!e circulatorii coronariene func!ionale Cde1it de
oAi#en sc"utE
Stare su1fe1ril9 indiferent de etiolo#ia anemiei, apare un decalaL al
cur1ei termice, pro1a1il prin anoAie centrala&
Scurta pierdere de cunostint9 mai ales la anemii importante sau la
1olna3i 3=rstnici cu insuficien!a circulatorie cere1ral preeAistent anemiei&
7olna3ii care se pre"inta la medic pentru ,i4e*(e &'.1e si la care se
descoper anemia, mai ales daca este 3or1a de un om aparent sanatos, la
care instalarea anemiei se face pro#resi3, ceea ce duce la o 1un tolerant
a hipoAiei celulare, sau la un 1olna3 cu o afec!iune #eneral : poliartrita
reumatoida, 1oala Dod#Jin, T7C pulmonar, etc&, cand anemia traduce
#ra3itatea 1olii, ca 8i fe1ra sau scderea ponderal&
III.2. Si)%!)&!"!#ie
30
Anemia feripri3a afectea", cel mai frec3ent, #rupa de 3arsta , luni9)
ani, de1utul situ=ndu9se, cel mai frec3ent, >n al doilea trimestru de 3iata
pentru su#arul nscut la termen si in primul trimestru pentru prematuri&
Simptomatolo#ia se #rupea" >n trei cate#orii:
prima, determinat de ,e1!*,ine& %*i)&*&, cau"a anemiei feripri3e ?
a doua se corelea" cu &ne)i& Cmai pu!in cu se3eritatea ei si mai
mult cu *i)." ,e in(&"&*e a acesteia C in anemia cu in(&"&*e "en3,
reac!iile adaptati3e pot scuti 1olna3ul de acu"e su1iecti3e, in cea cu
in(&"&*e *&%i,& apar : paloare, ame!eli, o1oseal, tul1urri de
3edere, irita1ilitate, insta1ilitate psihomotorie, palpitatii, tahicardie,
hipotensiune arterial, dispnee, uneori splenome#alie moderat sau
sdr& fe1ril sau su1fe1ril de etiolo#ie nepreci"atE&
simptome cau"ate de ,efi'i." ,e Fe i(."&* /
."6.*3*i ,e '*eBe*e Cmai ales cre8terea ponderalE ?
)!,ifi'3*i '.&ne!8).'!&(e / displa"ie un#hiala,
Joilonichie Cun#hii in form de lin#urE, #losit atrofic,
stomatit an#ular, disfa#ie Csdr& Plummer 5insonE H
consecuti3 #lositei atrofice si anomaliilor esofa#iene,
tul1urri #astrointestinale C#astrita atrofic inso!it de
aclorhidrie histaminorefractara, atrofia mucoasei
duodeno9LeLunale, cu mala1sor1!ie pentru Ailo", lipide,
3it& A, hemora#ii oculteE&
31
Koilonichie
32
Stomatita
Rlosita atrofica
&n!)&"ii ).('."&*e/ scderea performan!elor fi"ice,
datorit anemiei 8i deficitului >n con!inut in /e&
&"e*&*i '!)%!*&)en&"e / irita1ilitate, tul1urri de
aten!ie si memorie, scaderea performan!elor 8colare,
spasmul hohotului de pl=ns&
)&nife(&*i '&*,i!84&('."&*e / tahicardie, hipertrofie
miocardic, cre8terea 3olumului plasmatic H prin hipoAie
si deficit tisular de /e&
,efi'i i).ni&* C prin scderea ponderii limfocitelor T, a
capacita!ii de fa#ocito" 8i pierderea intestinala de
imuno#lo1uline&
33
n&ni()< 5e%&!(%"en!)e#&"ie< ,e%i#)en&*i '.&n&e
C rare&
C&.1e"e %ie*,e*i"!*="i%(ei ,e fie*
E%.i1&*e& E*i*!%!ie13 Ane)ie
*e1e*4e"!* fe*i%*i43 fe*i%*i43
Cre8tere rapidO Pierdere de s=n#e Pierdere de s=n#e
CopilOrie Fenstruatii Demora#ie
#astrointestinala
AdolescentO a1undente sau S=n#erare chirur#icala
Pierdere menstrualO donare de s=n#e Demoli"O
intra3asculara
(ietO deficitarO Demora#ie #astrointest& Fala1sor1tie se3erO
Demodiali"O Rastrectomie
(onare de s=n#e SarcinO
Infestare cu tenie 7oli inflamatorii intestinale
Fala1sor1tie 7oala sprue
Policitemie 3era tratatO
cu fle1otomie
34
III.$. In4e(i#&ii '"ini'e
Ine*!#&!*i." adresat pacientului este adesea decisi3, fiind foarte
important de preci"at de1utul afec!iunii :
acut :
- in hemora#iile acute Cdureri epi#astrice insotita de hemateme",
melen, in ca"ul unui ulcer s=n#er=ndE
- in 1olile hematolo#ice mali#ne H sindromul hemora#ipar C ce se poate
manifesta prin pre"enta hematoamelor, epistaAis, hemopti"ie sau
hemateme", melenE, iar in ca"ul femeilor cu ciclu menstrual:
menometrora#ii
- in cri"ele de hemoli" Cdureri a1dominale intense, splenome#alie,
fe1rE
cronic:
- la 1olna3ii care lucrea"a in mediu toAic cu plum1, 1en"en
- la 1olna3ii care in#er cronic medicamente : amidopirin, acid
acetilsalicilic, fenacetin, antipirin, chinin, chinidin, sulfamide,
dro#uri ce pot cau"a s=n#erari sau hemoli" chiar >n do"e mici&
Apla"ii medulare Cre3ersi1ile sau nuE pot aparea dupa clorocid,
fenil1uta"on, oAifenil1uta"on& (e asemenea, pot apare hemora#ii
di#esti3e superioare dup aintiinflamatorii Csteroidiene sau
nesteroidieneE
- dieta caren!ial Cla 3e#etarieni9 caren!a de acid folicE
- la 1olna3i de o anumita ori#ine etnica, in 1a"inul mediteraneean, sunt
rasp=ndite talasemiile si alte hemo#lo1inopatii&
35
- la 1olna3i cu o 1oala preeAistent9 nefropatie cronic, afec!iuni
hepatice, infec!ii cronice&
E9&)en." '"ini' '!)%"e tre1uie sa sta1ileasc pe de o parte semnele
si simptomele datorate anemiei propriu9"ise, iar pe de alt parte
manifestarile care ar putea eAplica etiolo#ia anemiei :
X in ca3itatea 1ucal9 purpura in hemopatii
9 #losit inflamatorie sau atrofic in anemia
7iermer
9 atrofie papilar sau disfa#ie inalt in sindrom
Plummer9 5inson din anemia hiposideremic
X pe te#umente9 icter discret in anemia hemolitic
9 purpura, echimo"e >n hemopatia acuta si cronica,
9 piele uscata >n miAedem
X fanerele9 pr fria1il, JoiloniJie >n anemia feripri3
X or#anele hematopoietice9 splenome#alie cu sau fr hipersplenism,
adenopatii superficiale in hemora#ii primiti3e
X aparatul di#esti39 hepatome#alie >n ciro", cancer, hemopatii,
neoplasm rectal, hemoroi"i, proctit hemora#ic, decela1ile prin tuseu
rectal&
36
9 masa a1dominal palpa1ia in 1oala Dod#Jin,
leuco"e cronice&
X aparatul #enital9 eAamenul #enital este o1li#atoriu pentru toate
femeile alaturi de anamne"a pentru depistarea cau"elor metrora#iilor
(e asemenea, este necesar un 1ilan! #eneral care poate aduce date utile&
*Aamenul clinic indic necesitatea in3esti#a!iilor paraclinice&
III.0. In4e(i#&ii 6i!"!#i'e
Se pot #rupa in eAamene de orientare 8i in eAamene de specialitate&
7e)!"e.'!#*&)&
umarul de eritrocite93alori normale
- 1ar1a!i : .,%9%,4 milioaneBmmc
- femei : .,)9%,% milioaneBmmc
Demo#lo1ina CD1E9 3alori normale
- 1ar1a!i : ',,%9'- #@
- femei : ')9'+ #@
Dematocrit CDtE9 3alori normale
- 1ar1a!i : %09%)@
37
- femei : ,49.4@
In,i'i e*i*!'i&*i
5*F C3olumul eritrocitar mediuE<DtBnr&eritrocite Y'0
93alori normale<-092%UV
9su1 -0UV 3or1im de microcito"
9peste 2%UV 3or1im de macrocito"
CD*F Cconcentratia de hemo#lo1in eritrocitar medieE<CD1BDtEY'00
93alori normale<,)9,.@
9su1 ,)@ 3or1im despre hipocromie
D*F Chemo#lo1ina eritrocitar medieE<CD1Bnr& *ritrociteEY'0
93alori normale<)49,'p#
IC Cindicele de culoareE< 'BCnr de eritrociteY,E
93alori normale<0,29','
Anali"a datelor de mai sus permite s afirmm eAisten!a unui sindrom
anemic in func!ie de hemo#lo1in 8i s clasificam anemia in :
9anemie microcitar hipocrom
9anemie macrocitar
38
9anemie normocitar si normocrom
Demo#rama aduce ar#umente etiolo#ice 8i in functie de 3aria!iile
leucocitare si plachetare, precum : eo"inofilia discret si trom1ocito"a
asociata unei anemii hipocrome microcitare su#erea"a o s=n#erare
cronica ? neutropenie si trom1openie in insuficien!a medular calitati3 sau
cantitati3 ? celule anormale C1la8tiE in leuco"e acute&
Rei'."!'ie"e C5<,9-@ sau .00009-0000Bmmc&E
9 cand reticulocitele cresc peste 3aloarea normal inseamna ca este o
anemie re#enerati3
9 cand reticulocitele sunt normale sau sc"ute inseamn ca este o anemie
are#enerati3&
Fie*." (e*i' +(i,e*e)i&-885<-09')0Z@9 determinarea sa se asocia" cu
do"area siderofiliei, care este proteina purtatoare de fier[5<,009.00Z@
si cu determinarea celorlal!i parametrii :
- capacitatea totala de satura!ie a siderofilinei CCTSSE : ,009.00Z@
- coeficient de satura!ie a siderofilinei care const in raportul dintre
sideremie si CTSS Cnormal<,09,%@E
- indicele sidero1lastic determinat pe frotiul medular normal
Cnormal<'%9+%@E
Coro1orarea acestor date permit , 3ariante posi1ile :
39
hiposideremie franc cu sideremie su1 +0 Z@ si CTSS normal sau
crescut, ceea ce repre"int consecinta unei s=n#erari cronice sau a
unui aport insuficient cronic de fier
hiposideremie cu CTSS sca"ut, su1 ,0 Z@ 8i coeficient satura!ie a
siderofilinei normal 9 repre"int de o1icei sindroame inflamatorii de
etiolo#ii diferite Ccancer, infectii #ra3e, cola#eno"e, supuratiiE& Qn
aceste situatii tratamentul cu fier este neLustificat&
Dipersideremie cu CTSS normala si coeficient saturatie a siderofilinei
crescut9 se intalneste in anemiile hemolitice, anemiile macrocitare,
anemiile aplastice&
*ste important de su1liniat importan!a 3ariatiilor sideremiei in comparatie
cu CTSS ceea ce permite diferentierea hiposideremiei ade3arate prin lipsa
de fier de ca"urile de hiposideremie ca urmare a unei anomalii in dinamica
circuitului fierului
In anemia feripri3a intalnim :
99 afectarea seriei rosii, in urmatoarea ordine cronolo#ica:
microcito"a adaptati3a C5*FI40m
,
su1 ) ani, I4,m
,
intre )9% ani,
I-0m
,
peste ') aniE ? anemia si hipocromia sunt a1sente&
scaderea concentratiei de D1, cu hipocromie concomitena C D*FI
)4p#, CD*FI ,0@E? afectarea nr& de hematii lipseste&
scaderea nr& de hematii, alterarea morfolo#iei eritrocitare Canulocite,
hematii in M semn de tras la tintaNE?
reticulocite 9 normal sau de3ieri minore in plus sau minus ?
usoara #ranulocitopenie si trom1ocito"a in formele se3ere&
40
88 madu3a osoas se caracteri"ea" prin hiperpla"ie moderat,
predominant eritro1lastic, cu apari!ia eritro1lastilor feripri3i Cmici, cu contur
nere#ulat, "dren!uitE, diseritropoie"a CcarioreAis, multinuclearitate,
fra#mentare nuclearaE& Demosiderina lipseste din celulele reticulare,
sidero1lastii scad su1 '0@& Coloratia pentru /e a frotiului medular este
testul dia#nostic cel mai fidel&
99 /e sericI %0m#B'00ml?
99 CT/ peste %00m#B'00ml?
99 indicele de saturare a transferinei scade su1 '%9)0@ C5 H )09.%@E&
99 /eritina seric H o#linda fidel a re"er3ei de /e H scade su1 '0n#Bml C5
H ,09'.) n#BmlE&
99 eAplorari di#esti3e: aclorhidria, alterarea testului cu (9Ailo"a,
mala1sor1tia 3it& A&
99 eAamen radiolo#ic: in#rosarea corticalei oaselor lun#i si late&
99 studii de feroJinetica cu
%2
/e: clearance plasmatic crescut, turno3er
accelerat al /e plasmatic, incorporare si utili"are mai mare a
DE
Fe.
41
III.D. TE7NICA PUNCTIEI VENOASE
Definiie : Punctia 3enoasa repre"inta crearea unei cai de acces intr9o
3ena prin intermediul unui ac de punctie&
S'!%." %.n'iei poate fi:
o eAplorator9 recoltarea san#elui pentru eAamene de la1orator
1iochimice, hematolo#ice, serolo#ice si 1acteriolo#ice
o terapeutic9 administrarea unor medicamente su1 forma de
inLectie sau perfu"ie intra3enoasa
- recoltarea san#elui in 3ederea transfu"arii sale
- eAecutarea transfu"iei de san#e sau deri3ate de ale sale
- san#erare ,009%00 ml in edemul pulmonar acut si
hipertensiunea intrapulmonara
L!'." %.n'iei :
42
- 3enele de la plica cotului C1a"ilica si cefalicaE unde se formea"a un
F 3enos prin anastomo"area lor
- 3enele ante1ratului
- 3enele de pe fata dorsala a mainii
- 3enele su1cla3iculare
- 3enele femurale
- 3enele maleolare interne
- 3enele Lu#ulare si epicraniene Cmai ales la su#ar si copilul micE&
P*e#&i*e& %.n'iei :
materiale
o de protectie, perna elastica pentru spriLinirea 1ratului, musama,
ale"a
o pentru de"infectarea te#umentului
o instrumentar si materiale sterile, ace de )%9,0 mm, diametrul
+B'0, 4B'0, '0B'0mm9 in functie de scop, serin#i de capacitate9
in functie de scop, pense, manusi chirur#icale, tampoane
o alte materiale9 #arou sau 1anda *smarch, epru1ete uscate si
etichetate, cilindru #radat, fiole cu solutii medicamentoase,
solutii perfu"a1ile, ta3ita renala Cmaterialele se 3or pre#ati in
functie de scopul punctieiE
pacientul
o pre#atirea psihica9 se informea"a asupra scopului punctiei
o pre#atirea fi"ica9 pentru punctia de la 3enele 1ratului,
ante1ratului :
43
se asea"a intr9o po"itie conforta1ila atat pentru pacient
cat si pentru persoana care eAecuta punctia Cdecu1it
dorsalE
se eAaminea"a calitatea si starea 3enelor a3and #riLa ca
hainele sa nu impiedice circulatia de intoarcere la ni3elul
1ratului
se asea"a 1ratul pe pernita si musama in a1ductie si
eAtensie maAima
se de"infectea"a te#umentele
se aplica #aroul la o distanta de 49- cm deasupra locului
punctiei, stran#andu9l astfel incat sa opreasca circulatia
3enoasa, fara a comprima artera
se recomanda pacientului sa stran#a pumnul, 3enele
de3enind astfel tur#escente
E9e'.i& %.n'iei :
Asistenta im1raca manusile sterile si se asea"a lan#a pacient&
9se fiAea"a 3ena cu policele mainii stan#i la .9% cm su1 locul punctiei,
eAercitand o usoara compresiune si tractiune in Los asupra tesuturilor
3ecine
9se fiAea"a serin#a, #radatiile fiind in sus, acul atasat cu 1i"oul in sus, in
mana dreapta, intre police si restul de#etelor
9se patrunde cu acul tra3ersand, in ordine, te#umenutul9 in directie o1lica
Cun#hi de ,0 #radeE, apoi peretele 3enos9 in3in#andu9se o re"istenta
elastica, pana cand acul inaintea"a in #ol&

44
9se schim1a directia acului '9)cm in lumenul 3enei
9se controlea"a patrunderea acului in 3ena prin aspiratia cu serin#a
/i#&4& Tehnica punctiei 3enoase
9se continua tehnica in functie de scopul punctiei 3enoase : inLectare
medicamente, recoltarea san#elui, perfu"ie
9se indepartea"a sta"a 3enoasa dupa eAecutarea tehnicii, prin desfacerea
#aroului si a pumnului
9se aplica tamponul im1i1at in solutie de"infectanta la locul de patrundere a
acului si se retra#e 1rusc acul
9se comprima locul punctiei '9, minute, 1ratul fiind in po"itie 3erticala
In#*iFi*e& ."e*i!&*& & %&'ien.".i /
9se face toaleta locala a te#umentului
9se schim1a lenLeria daca este murdara
9se asi#ura o po"itie comoda in pat
45
9se supra3e#hea"a pacientul
A''i,ene /
9hematom Cprin infiltrarea san#elui in tesutul peri3enosE:se retra#e acul si
se comprima locul punctiei '9, minute
9strapun#erea 3enei Cperforarea peretelui opusE se retra#e acul in
lumenul 3enei
9ameteli , paloare, lipotimie se intrerupe punctia, pacientul se asea"a in
decu1it dorsal si se anunta medicul
III.A. Ane)i& fe*i%*i4& "& '!%ii
(upa cum arata P& L& Fartin si D& A& Perason, aproAimati3 )0@ dintre
copii din tarile de"3oltate si %0@ dintre copii din tarile su1de"3oltate, sunt
anemici& Cea mai comuna forma de anemie este anemia feripri3a si se
datorea"a carentei in fier a alimentatiei&
Pentru a pune dia#nosticul corect de anemie la copil, tre1uie
cunoscute 3alorile normale ale hemo#lo1inei la copilul de diferite 3arste&
5alori normale ale D1 si Dt la copil :
5arsta D1 C#BdlE Dt C@E
ou9nascut '-,% %+
) saptamani '+,+ %,
' luna ',,2 ..
) luni '',) ,%
+ luni '),+ ,+
) ani ') ,+
46
+ ani '),% ,4
') ani ',,% .0
Copilul anemic este palid, creste #reu in #reutate, iar atunci cand D1
scade su1 4 #Bdl, el poate a3ea #losita, tahicardie, tahipnee si altele&
Pentru pre3enirea anemiei la copilul mic, se recomanda alimentatia la
san pana la un an, utili"area produselor cu fier, iar atunci cand se face
di3ersificarea alimentelor se recomanda utili"area alimentelor 1o#ate in
fier&
III.G. Di&#n!(i' %!1ii4
confirmarea dia#nosticului de anemie: D1 sc"ut, \ Dt sc"ut, nr&
hematii sc"ut
caracteri"area morfolo#ic: hipocrom, microcitar?
do3edirea naturii feripri3e a de"ordinii hematolo#ice: /e seric sca"ut,
CT/ , indice de saturare a transferinei sca"ut, feritina serica sca"ut,
reactia Perls medulara ne#ati3a&
pro1a terapeutica cu preparate de /e H cri"a reticulocitara la %94 "ile,
normali"area parametrilor eritrocitari&
III.>. Di&#n!(i' ,ife*eni&"
se impune cu alte anemii hipocrome:
hemo#lo1inopatii C sdr& talasemice, hemo#lo1inopatiile *, C,
hemo#lo1inuria paroAistic nocturnE?
1locaL al sinte"ei hemului prin medicamente sau toAice?
47
anemii sidero1lastice con#enitale si do1andite?
anemii hipocrome din de"ordini cronice C infectii, 1oli de cola#en,
neopla"ii etc&E&
9 (iferentierea anemiei feripri3e de talasemie se face pe 1a"a criteriilor
morfolo#ice: hipocromia foarte accentuata, microcito"a si ani"ocito"a mai
importante, pre"enta de eritrocite cu punctatii 1a"ofile, hiperreticulocito"a si
eritro1lasto"a, ca si electrofore"a patolo#ica a D1 pledea"a pentru
talasemie&
9 (iferentierea anemiei feripri3e de anemiile inflamatorii este dificila, ta1loul
hematolo#ic fiind identic? scaderea CT/ si pre"enta eAcesi3a de /e in
macrofa#ele medulare permit diferentierea&
9 Anemiile sidero1lastice H rare in pediatrie, pre"inta un martor citolo#ic
specific H eritro1lastul inelar ; /e plasmatic si eritro1lastic crescute&
9 Atransferinemia con#enitala H anemie hipocroma microcitara se3era, cu
de1ut neonatal, se diferentia"a de a&f& prin a1senta aproape completa a /e
plasmatic in discordanta cu hemosidero"a tisulara&
E"e)ene ,e ,i&#n!(i' ,ife*eni&" in &ne)ii"e 5i%!'*!)e
Ti% ,e
&ne)ie
Fe*iin&
(e*i'&
+)#="-
Fe (e*i'
+)#=1??
)"-
CTF
+)#=1??)"
-
CST +H-
7e)!(i,e*in&
M&'*!f&
#e
Si,e*!6"&
(i+H-
48
III.E. T*&&)en
T*&&)en." %*!fi"&'i' &" &ne)iei fe*i%*i4e are in 3edere:
alimenta!ia corect si tratamentul anemiei feripri3e a #ra3idei?
li#atura tardi3 a cordonului om1ilical Ccreste cu .09%0 ml capitalul de
/eE?
alimenta!ia corect a su#arului, cu preferarea alimentatiei naturale in
primul trimestru si di3ersificarea sa precoce Cmai ales la cei alimentati
N!*)&" $? 8
102
AD 8 1>D 2D? 8
0D?
2? 8 0D I=II $? 8 >?
&. fe*i%*i4& J J J ? K1?
T&"&(e)ie =N J=N =N N= N=
&. inf"&)&!*ii N= J J N= J
&. (i,e*!6"&(i'e N=J N=J Ine"&*
A*&n(fe*ine)ie
'!n#eni&"&
J J N= J
49
artificialE, corecta, cu preparate alimentare cu continut crescut de
proteine animale si implicit de /e?
suplimentarea aportului de /e prin preparate alimentare Ccereale, l&
prafE fortifiate cu /e sau prin preparate medicamentoase, asi#urand o
do"a de '9)m#BJ# corpB"i la #rupele de su#ari cu risc crescut pentru
anemia feripri3a Cprematuri, #emeni, malnutri!i, su#ari alimenta!i
artificial, cu tul1urari di#esti3e trenante sau cu infec!ii repetateE? se
e3it administrarea /e la prematuri su1 ) luni, mai ales in lipsa unei
suplimentari adec3ate cu 3it& *, din cau"a riscului declan8arii unei
anemii hemolitice prin picnocito"&
Tratamentul profilactic se adresea" >n special:
#ra3idelor9 )00m# #lutamat feros; %m# acid folic de dou ori
pe "i
donatorilor de s=n#e 9'000m# /e la 1ar1ati, )000m# /e la
femei pentru fiecare )%0 ml san#e donat&
T*&&)en." '.*&i4
MiF"!&'e e*&%e.i'e/ masuri dietetice, medicamentoase, terapie
transfu"ionala&
O6ie'i4e/
corec!ia anemiei?
reconstituirea re"er3elor de /e?
inlturarea cau"ei sideropeniei&
50
P*in'i%ii/
8 fe*!e*&%i& este indispensa1il Csin#ura eficientE, calea de elec!ie
fi"iolo#ic fiind cea !*&"3L ne'e(&*." recomandat este de $8A )#=@#
'!*%=1iL !inand cont de toleran!a defectuoas a preparatelor de /e
administrate per os, cantitatea maAim pe do"a se limitea"a la %09'00 m#
/e
;;
, iar do"a pe ).h la '009,00m#&? ,.*&& fe*!e*&%iei este ,e $8D ".ni
Cmin& inca +9- saptamani dupa corectarea constantelor hematolo#ice,
pentru asi#urarea reconstituirii re"er3elor martialeE&
9 *&&)en." ei!"!#i' se impune pentru re"ol3area definiti3a a afectiunii
Ccorectarea #reselilor alimentare, tratamentul 1olilor di#esti3e, inlaturarea
cau"elor de san#erare prelun#ita&
8 *&n(f.1ii"e ,e )&(& e*i*!'i&*& se re"er3a formelor se3ere CD1I .9
%#B'00mlE, cu simptomatolo#ie hipoAica e3identa&
T*&&)en." ,ieei' &" &ne)iei fe*i%*i4e
8 &"i)en&ie n&.*&"& Cde8i cu continut sc"ut de /e, *&& ,e &6(!*6ie &
Fe ,in "... e(e D?H< fata de ')@ din l&3&E&
9 e3itarea introducerii prea precoce Csu1 .9% luniE a alimentelor solide, cu
efect nefa3ora1il asupra a1sor1tiei /e&
9 cand alimentatia naturala nu e disponi1ila, alimentatia artificiala 9 cu
%*e%&*&e ,e "&%e %*&f i)6!#&ie '. Fe.
51
9 ,i4e*(ifi'&*e& cu preparate de '&*ne Crata de utili"are a /e de )0 de ori
mai 1una decat din 3e#etaleE,fi'&< !.&< 'e*e&"e< %i*e.*i ,e f*.'e (i
"e#.)e f!*ifi&e '. FeL
9 e4i&*e& eAcesului de fi&i< f!(f&i (i (&*.*i ,e '&"'i., cu efect inhi1ant
asupra a1sor1tiei /e&
T*&&)en )e,i'&)en!(
Preparate cu fier pentru administrare oral
Qn ta1elul de mai Los este pre"entatO lista preparatelor standard cu
fier, su1 formO de ta1lete sau siropuri& Cu toate cO diferitele preparate
con!in cantitO!i diferite de fier su1 formO feroasO, toate se a1sor1 cu
u8urin!O 8i sunt, din acest moti3, foarte eficiente pentru tratamentul anemiei
prin deficit de fier&
C!nin.." in Fe &" ,ife*ie"!* %*e%&*&e )e,i'&)en!&(e
Me,i'&)en F!*)& ,e
%*e1en&*e
S.6(&n& &'i4& C!n'en*&ie ,e Fe
e"e)en&"
G".6ife*

D*&Fe.*i 1??)# G".&)& fe*!( 21 C 22H
Ne!&ne)!4i

Si*!% $H G".'!n& fe*!( 1? 8 12H
Fe**!n&

S.(%en(ie $H F.)&*& fe*!( $?H
Fe**!8#*&,.)e

T&6"ee D2D)# S."f& fe*!( 2?H
52
Fe**.)
7&.()&nn
Si*!% C!)%"e9 ,e
5i,*!9i, fe*i' C
,e9*in&
$?H
Fie* %!"i)&"!1& Fi!"e
1??)#=2)"
7i,*!9i, fe*i'
%!"i)&"!1&
$?H
Je'!fe* Fi!"e
AD?)#=2)"
Fe8(!*6i!" C &'i,
'i*i' 8 ,e9*in&
1DH
Pe pia! se mai #sesc 8i o serie de alte forme de compu8i cu fier,
dintre care unele con!in su1stan!e care ]cresc a1sor1!iaM, cum ar fi unii
aminoaci"i 8i acidul ascor1ic& Alte forme sunt pre"entate ca preparate ]cu
eli1erare >nt=r"iatM, care prelun#esc a1sor1!ia fierului pe o perioad de
c=te3a ore&
Toate aceste preparate sunt mai scumpe, iar, pe de alt parte, >ncercrile
de a stimula a1sor1!ia pot cre8te efectele secundare #astrointestinale&
Pentru a maAimi"a rspunsul la administrarea de fier la un pacient adult cu
o anemie feripri3 moderat sau se3er tre1uie s se administre"e pe cale
oral un preparat standard de fier, cum este sulfatul feros, su1 form de
ta1lete sau sirop& Preparatul, su1 formO de ta1lete care con!in ,)% m#, sau
de sirop care con!ine ,00 m# de fier >n % ml, se 3a administra de ,9. ori pe
"i, >ntre mese&
Pacien!ii care sufer de aclorhidrie sau care au suferit inter3en!ii
chirur#icale pe stomac tre1uie sO fie trata!i cu sirop, deoarece >ndeprtarea
>n3eli8ului ta1letelor depinde de pre"en!a unei acidit!i #astrice normale&
Administrarea unei a patra do"e de fier >nainte de culcare 3a contri1ui la
eli1erarea de fier ctre mdu3a osoas >n timpul nop!ii, men!in=nd
rspunsul proliferati3 al acesteia& Trei sau patru ta1lete de sulfat feros ar
53
tre1ui s asi#ure )009)%0 m# de fier elementar pe "i, sau )9, m#BJ# de
#reutate corporal la un adult de talie medie& Pacientul cu deficit de fier 3a
a1sor1i .09+0 m# de fier din aceast cantitate, ceea ce poate asi#ura un
ni3el de produc!ie al #lo1ulelor ro8ii de p=n la trei ori mai mare dec=t cel
normal la un pacient cu o mdu3 eritroid normal 8i un rspuns complet
al eritropoietinei la anemie& Pe msur ce 3a cre8te ni3elul hemo#lo1inei,
a1sor1!ia fierului scade, indiferent de cantitatea de fier care se
administrea"O oral& (e aceea, se poate reduce do"a administrat odat cu
cre8terea hemo#lo1inei la un ni3el de peste ''09')0 #BL C''9') #BdLE&
Aceasta 3a contri1ui la asi#urarea complian!ei pacientului, dat fiind cO
tratamentul tre1uie s continue timp de c=te3a luni& Fai mult de )%@ din
pacien!i pre"int tul1urri #astrointestinale, manifestate su1 form de dureri
a1dominale, #rea!, 3omismente, constipa!ie sau diaree, atunci c=nd se
administrea" tratamentul complet cu ,9. ta1lete de fier pe "i& Situa!ia se
ameliorea"O dacO se folosesc do"e mai mici, de8i unii pacien!i suport cu
dificultate chiar '9) ta1lete pe "i& Aceasta poate constitui un o1stacol
semnificati3 la tratament, mai ales c=nd este ne3oie s se refac re"er3ele
normale de fier& La un adult normal, este ne3oie de suplimentare cu fier
timp de minimum + luni pentru a reconstitui depo"itele de fier din sistemul
reticuloendotelial&
Qn mod o1i8nuit, numrul de reticulocite cre8te dup ,9. "ile de la
instaurarea tratamentului 8i atin#e un 3=rf >n circa '0 "ile& (ac nu apare
un rspuns, pot eAista c=te3a eAplica!ii: non9complian!a pacientului Cun fapt
o1i8nuitE, sau o a1sor1!ie anormal a fierului CrareoriE, o pierdere
persistentO de s=n#e, care dep8e8te aportul de fier, un dia#nostic incorect
sau un factor suplimentar, cum ar fi le"iunile medulare sau inflama!ia
54
cronic& Qn oricare din primele trei situa!ii, poate fi necesar, printre altele, s
se creasc aportul de fier cu un preparat administrat parenteral&
Tratamentul parenteral cu fier
La pacien!ii care nu pot tolera fierul administrat pe cale oral sau care
au mala1sor1!ie #astrointestinal, fierul se poate administra pe cale
parenteral& (e asemenea, se foloseate administrarea parenteral de fier
pentru tratamentul pacien!ilor care primesc eritropoietin recom1inant,
pentru a se asi#ura un aport adec3at de fier care s permit proliferarea
precursorilor celulelor eritroide& /ierul inLecta1il se pre"int su1 forma unui
compus de hidroAid de fier 8i deAtran, fiind comerciali"at ca fier9deAtran
inLecta1il, In/e( CScheinE& *Aist dou preparate: unul care con!ine 0,%@
fenol, doar pentru inLec!ii intramusculare, 8i un al doilea, lipsit de fenol, care
se poate folosi at=t pentru inLectare intramuscular, c=t 8i intra3enoas&
Compusul care con!ine fenol nu se 3a folosi niciodatO pentru administrare
intra3enoas, deoarece poate produce fle1itO& CantitO!i mici de fier9deAtran
pot fi administrate prin inLectare intramuscular dar tre1uie e3itatO
hiperpi#mentarea te#umentelor& Traseul inLec!iei tre1uie s ai1 form de 6
8i nu se 3a inLecta mai mult de ) ml C'00 m#E de solu!ie cu fier >n fiecare
fes& Pentru tratamentul anemiei feripri3e metoda de preferat este
administrarea >ntr9o sin#ur do" intra3enoas a >ntre#ii cantit!i necesare
pentru corectarea deficitului de fier& Cantitatea de fier necesar se
calculea" dup urmtoarea formul: Rreutatea corporal C>n J#E Y ),, Y
C'% H hemo#lo1ina pacientului >n #BdLE ; C%00 p=nO la '000 m# Cpentru
re"er3eE < do"a totalO C>n m#E &
C=nd se administrea" fier9deAtran pe cale intra3enoasO, tre1uie s se
pre3ad 8i s se ia msuri pentru e3itarea unei reac!ii de tip anafilactic
imediate& (ac pacientul are >n antecedente reac!ii la administrarea de fier9
55
deAtran, fie o reac!ie anafilactic imediat sau o reac!ie de tip 1oal a
serului tardi3, >nso!it de stare #eneral proast, fe1r, artral#ii, erup!ie
cutanat sau adenopatie, se 3a e3ita o alt eApunere la tratamentul cu fier9
deAtran& (acO fier9deAtranul se administrea"O pe cale intra3enoasO >ntr9o
sin#urO do"O mare este de preferat ca aceasta sO fie diluatO >n '009)%0 ml
de ser fi"iolo#ic Pi perfu"area sO se facO lent C>n ,0920 de minuteE& La
>nceputul perfu"rii se 3a folosi o do"O9test Csu1 0&% mlE din solu!ia de fier9
deAtran care se administrea" pe o perioad de %9'0 minute, o1ser3=nd
pacientul pentru apari!ia unor semne ca prurit, dispnee, dureri toracice sau
lom1are& Se 3a controla tensiunea arterialO at=t >n cursul administrOrii
do"ei9test, c=t 8i >n timpul perfu"iei& (acO pacientul manifest semne de
hipotensiune, administrarea preparatului 3a fi imediat oprit& Pacien!ii su1
diali", la care se face timp >ndelun#at tratament cu eritropoietin, pot a3ea
ne3oie de inLec!ii repetate cu fier9deAtran pentru a face fa! ne3oilor de fier&
Qn acest scop, se administrea"O >n fiecare lunO '009)00 m# de fier9deAtran
pe cale intra3enoas, pentru a se pre3eni deficitul de fier 8i a se asi#ura un
aport constant de fier pentru mdu3a eritroid&
Gaspunsul tratamentului cu fier se urmare8te prin :
Cri"a reticulocitar la +94 "ile C%9)0@E
D1 tre1uie sa creasc cu 0,)090,,0 #@B"i
D1 tre1uie sa creasc cu -@ pe saptamana&
(aca parametrii pre"en!i nu e3oluea" corect, inseamn c pacientul
pierde s=n#e in continuare sau fierul nu este corect utili"at in or#anism, sau
do"a de fier este inadec3at Cprea micaE& Tratamentul durea"a ')9).
56
saptamani cu posi1ilitatea de prelun#ire pana la ') luni, pana cand
sideremia si sidero1la8tii s9au normali"at&
In perioada de tratament se administrea"a acid ascor1ic )00m#B"i si acid
folic '0 m#B"i pentru a e3ita macrocito"a datorata refacerii rapide a
celularitatii&
PREZENTAREA CAZURILOR
CAZUL I
CULEGERE DE DATE
DATE GENERALE
UF*: I5A
PG*UF*: A(G**A *FILIA
S*W: /*FII
5AGSTA: )- AI
(OFICILIU: RALATI, STGA(A&RD&(O^A, 7L&'A AP%-
PGO/*SI* : COTA7ILA
57
ANAMNEZA
&ne'e,ene 5e*e,!8'!"&e*&"e 8tataCdecedatE9ulcer #astric
9mama HDTA
%e*(!n&"e8fi1i!"!#i'e/PF<'. ani, durata menstrelor<%"ile,
nr&sarcini<), nr nasteri<', a3orturi<'
9%&!"!#i'e: Ulcer #astric necontrolat
DIAGNOSTIC CLINIC / Anemie feripri3a
Ulcer #astric san#erand
MOTIVELE INTERNARII/
- stare #enerala alterata, ameteli
- tahicardie
- dureri epi#astrice
- hemateme"a,
- melena
ISTORICUL :OLII/
Pacienta in 3arsa de )- ani , cunoscuta cu pro1leme di#esti3e Culcer
#astric su1 tratament intermitentE, se internea"a pentru stare #enerala
alterata, ameteli,dureri epi#astrice insotite de hematema"a si melena&
58
PRO:LEMELE PACIENTULUI
- alterarea starii #enerale
- riscul alterarii circulatiei
- anAietate
- disconfort9 durere
Di&#n!(i' ,e
n.*(in#
O6ie'i4e Ine*4enii E4&".&*e
'&Alterarea starii
#enerale datorita
3ertiLului si adinamiei
nanifestata prin
aneAitate&
Pacienta sa
fie echili1ra9
9ta psihic, sa
dispara starea
Calme" pacienta, o ase" intr9un
salon cu 1olna3i, cu un ni3el
ridicat si plini de optimism&
ALut pacienta sa isi recunoasca
Starea de aneAitatea
a disparut si
1olna3a pre"inta
o stare de 1ine&
Pacienta sustine ca
59
de aneAitate
si sa fie com9
91atut
3ertiLul si
adinamia&
aneAitatea si sa o com1atem
dista#andu9i atentia de la 1oala&
(iminue" stimuli care ar putea9o
deranLa& Aerisesc salonul
asi#urandu9i o stare de confort
si asi#ur conditii de odihna&
3ertiLul a dispa9
rut si pre"inta o
conditie fi"ica
mai 1una&
)& Giscul alterarii cir9
culatiei si respiratiei
din cau"a compli9
catiilor 1olii ma9
nifestate prin
tahicardie,hipotensi9
une arteriala,
transpiratii reci&
Geechili1rarea
hidroelectrolitrica a
a pacientei si
suplinirea pierde
rilor prin hemate9
me"a si melena&
Administre" pacientei trata9
mentul prescris de medic :
plasma si solutii perfu"a1ile
Schim1 lenLeria de corp
si de pat de cate ori este ne3oie&
Asi#ur conditii corespun"atoare
de temperatura mediului&
ALut pacienta sa isi efectue"e
toaleta corporala&
Pacienta relatea"a
ca respecta indicatiile in
le#atura cu indicatiile
primide de catre cadrele
medicale
60
,&Pertur1area
somnului datorita
nelinistii si aneAitatii
manifestata prin
insomnie&
.&(isconfort din
cau"a durerilor epi9
#astrice datorate
ulce9
rului #astric&
Pacienta sa
ai1a un somn
odihnitor&
Ameliorarea dure9
rilor&
Com1at 3arsaturile cu aLutorul
tratamentului prescris de medic&
In3at pacienta tehnici de
relaAare,
eAercitii respiratorii inainte de
culcare& Asi#ur un mediu
am1iant, linistitor fara "#omote&
Se 3or administra sedati3e la
indicatia medicului&
Asi#urarea repausului fi"ic al
pacientului si prin administra9
rea medicatiei indicate de
medic
Pacienta pre"inta
un somn odihnitor&
(urerile se ameliorea"a
dar nu dispar in totalitate&
61
SUPGA5*RD*G*A /UCTIILOG 5ITAL*
(ata
)002
Puls Gesp T&A&CmmD#E TC_CE (iure"aCmlB"iE Scaun
'0&0+ -)
-'
'2
)0
2%B+0 ,+,+
,+,.
'000 ml
''&0+ -0
4%
'4
'-
'00B+% ,4,%
,4,)
''00ml
')&0+ 4+
42
'-
'-
'00B+% ,+,%
,+,-
2%0 ml
',&0+ 4)
+%
'2
'-
'0%B40 ,+,.
,4
''%0ml
'.&0+ 4+
4)
'-
'4
''0B40 ,+&%
,+,4
''00ml
'%&0+ -0
4-
'4
'-
')0B4% ,+&%
,+&4
')00ml
*WAF** (* LA7OGATOG
*Aamen cerut Fod de recoltare Ge"ultate 5alori normale
5SD 0,. ml citrat de 5SD<'0B'h 5SD<'9'0Bh
62
a,,-@,',+ ml
san#e
<)0B)h
5SD<49'%B)h
Leucocite
Demo#lo1ina
Trom1ocite
Dematocrit
Inteparea pulpei
de#etului,)ml
san#e pe cristale
de *(TA
L<--00
D1<4,%#Bdl
T<'%0000Bmmc
Dt<,,,)@
L<.)009
-000mmc
D#1<'.9'+#Bml
T<'%09
.00000Bmmc
Dtc<.09.%@
/i1rino#en 0,%ml citrat de
a ,,-@,.,% ml
san#e
/<'-0m#@ /<)009.00m#@
Rlicemie )ml san#e pe .
m# florura de a
R<''0m#@ R<-09')0 m#@
Uree
Acid uric
Creatinina
%9'0 ml san#e
prin punctie
3enoasa
U<)4m#@
A&U<),+4m#@
C<0,2)m#@
U<)09.0FR@
A&U&<)9+m#@
C<0,+9'&)m#@
Transamina"e
Test Democult
*ndoscopie
di#esti3a
superioara&
%9'0 ml san#e
prin punctie 3en&
ROT<,0
RPT<,',,
Po"iti3
Pre"enta a
nume9roase
ero"iuni ulce9
roase, san#e9
ROT<'.9.+UBl
RPT<29%)UBl
5< e#ati3
63
rande, la ni3elul
stomacului pe
mica cur1ura&
REGIM ALIMENTAR
%en*. '!*e'&*e& &ne)iei/
A"i)ene %e*)i(e/
- ficat, rinichi, peste, ouaCin special #al1enusE, 1ran"a
- fructe 1o#ate in 3itamina C
- le#umele cu frun"e 3er"i cum este spanacul, 3ar"a,
- cerealele inte#rale, painea si cerealele fortificate,
- stridiile,
- a3ocado,
- ridichiile,
- do3leacul,
- piersicile, prunele, prunele uscate, stafidele
- soia&
Pen*. ."'e*." #&(*i'/
- Carne sla1a proaspata de pui, 3itel, 3ita, curcan, iepure: fiarta, #ratar,
fripta,
- Peste al1 sla1 Csalau, stiucaE
- Oua fierte moi, ochiuri in apa, omleta in a1uri
- Paine al1a 3eche de o "i sau pesmet, paste fainoase, ore", #ris
64
- Relatine, sufleuri, tarta de fruce, fructe coapte in cuptor
- Sucuri proaspete de fructe sau compoturi neindulcite
CAZUL II
CULEGERE DE DATE
DATE GENERALE
UF*: FITGO/A
PG*UF*: AUG*L (*IS
S*W: FASCULI
5AGSTA: ) AI
(OFICILIU: RALATI, STGA(A&AUG*L 5LAICU, G&)2
ANAMNEZA
Ane'e,ene
5e*e,!8'!"&e*&"e 8tata9nesemnificati3e
65
9mama Hanemie feripri3a
%e*(!n&"e8fi1i!"!#i'e/ 8nascut prin nastere ce"ariana? Rn<, J#,
Ap#ar<2
o 8 alimentat natural primele ) saptamani de
3iata, apoi alimentat cu lapte de 3aca
o ProfilaAia rahitismului efectuata corect cu
3i#antol ) picB "i pana la ) ani
o Schema 3accinarilor corect efectuata
DIAGNOSTIC CLINIC / Anemie prin carenta de fier


MOTIVELE INTERNARII/
- adinamie
- ameteli
- transpiratii a1undente
- tahicardie
- tahipnee
- #losita
- stomatita an#ulara
ISTORICUL :OLII/
66
Pacient in 3arsa de ) ani , este adus la spital datorita adinamiei
manifestate de mai multe "ile,anoreAiei, transpiratiilor a1undente,
te#umentelor palide si tahicardie&
*ste internat pentru in3esti#atii, dia#nostic si tratament de
specialitate&
PRO:LEMELE PACIENTULUI
- alterarea starii #enerale Cadinamie, ameteliE
- riscul alterarii circulatiei
- transpiratii a1undente
- anAietate
- stomatita an#ulara
Di&#n!(i' ,e
n.*(in#
O6ie'i4e Ine*4enii E4&".&*e
'&Alterarea starii
#enerale datorita
Pacientul sa
fie echili1rat psihic,
Calme" pacientul cu aLutorul
mamei, ase"andu9l intr9un
Starea de aneAitatea
a disparut si
67
3ertiLului si adinamiei
nanifestata prin
aneAitate&
sa
dispara starea
de aneAitate
si sa fie com1atut
3ertiLul si
adinamia&
salon linistit&
ALutam la com1aterea anAi9
etatii pacientului prin distra9
#erea atentiei acestuia prin
di3erse miLloace : po3esti,
Locuri, etc
(iminue" stimuli care l9ar putea
deranLa&
Aerisesc salonul asi#urandu9i o
stare de confort si asi#ur
conditii optime pentru odihna
1olna3ul pre"inta
o stare de 1ine&
Pacientul manifesta o
conditie fi"ica
mai 1una&
)&Giscul alterarii cir9
culatiei si respiratiei
din cau"a compli9
catiilor 1olii ma9
nifestate prin
tahicardie si a
Geechili1rarea
hidroelectrolitrica a
a pacientului si
inlocuirea
pierderilor prin
transpiratii,
Administre" pacientului trata9
mentul prescris de medic :
solutii perfu"a1ile&
Schim1 lenLeria de corp
si de pat de cate ori este ne3oie&
Asi#ur conditii corespun"atoare
Pacientul manifesta o
conditie fi"ica
mai 1una&
68
transpiratiilor
a1undente
3arsaturi& de temperatura a mediului&
Asi#ur toaleta corporala a
pacientului&
,&Pertur1area
somnului datorita
nelinistii si aneAitatii
manifestata prin
insomnie si irita1ili9
tate&
.&(isconfort din
cau"a durerilor
cau"ate de stomatita
an#ulara&
Pacientul sa
ai1a un somn
odihnitor&
Ameliorarea dure
rilor&
Com1at 3arsaturile cu aLutorul
tratamentului prescris de medic&
Asi#ur un mediu am1iant,
Linistitor,fara "#omote&
Se 3or administra sedati3e la
indicatia medicului&
Asi#urarea ameliorarea
durerilor prin tratamentul
indicat de medic C1adiLonari
1ucale cu #licerina 1oraAata cu
stamicinE&
Pacientul pre"inta
un somn odihnitor&
Pacientul pre"inta
ameliorarea durerilor&
69
%&(ificultatea de a
alimenta 8i hidrata
Alimentarea
copilului cores9
pun"ator 3arstei&
u se o1li#a copilul sa manan9
ce&Copilul 3a primi ratii mici si
dese&(aca durerile 1ucale sunt
prea
mari, alimentatia se face paren9
teral&
Copilul primeste #reu
alimentatia&
Se mareste numarul
meselor si se micsorea"a
cantitatea lor&
70
SUPGA5*RD*G*A /UCTIILOG 5ITAL*
(ata
)002
Puls Gesp T&A&CmmD#E TC_CE (iure"aCmlB"iE Scaun
'%&0) -)
-'
'2
)0
2%B+0 ,+,+
,+,.
'000 ml
'+&0) -0
4%
'4
'-
'00B+% ,4,%
,4,)
''00ml
'4&0) 4+
42
'-
'-
'00B+% ,+,%
,+,-
2%0 ml
'-&0) 4)
+%
'2
'-
'0%B40 ,+,.
,4
''%0ml
'2&0) 4+
4)
'-
'4
''0B40 ,+&%
,+,4
''00ml
)0&0) -0
4-
'4
'-
')0B4% ,+&%
,+&4
')00ml
71
*WAF** (* LA7OGATOG
*Aamen cerut Fod de recoltare Ge"ultate 5alori normale
5SD 0,. ml citrat de
a,,-@,',+ ml
san#e
5SD<'0B'h
<)0B)h
5SD<'9'0Bh
5SD<49'%B)h
Leucocite
Demo#lo1ina
CD*F
5*F
Dematocrit
Geticulocite
Inteparea pulpei
de#etului,)ml
san#e pe cristale
de *(TA
L<4-00
D#1<+,-#Bdl
'-@
4+mmc
Dtc<,'@
normale
L<.)009
-000mmc
D#1<')#Bdl
5<,)9,.@
Dtc<-092%@
Dtc<.09.%@
/e seric /<.-U#Bdl /<%09'%0 U#Bdl
Rlicemie )ml san#e pe .
m# florura de a
R<''0m#@ R<-09')0 m#@
Uree
Acid uric
Creatinina
%9'0 ml san#e
prin punctie
3enoasa
U<)4m#@
A&U<),+4m#@
C<0,2)m#@
U<)09.0FR@
A&U&<)9+m#@
C<0,+9'&)m#@
Fedulo#rama Celularitate
1o#ata,
hiperpla"ie
eritroida
moderata,
72
pre"enta de
eritro1lasti mici,
crenelati9
eritro1lasti
feripri3i&
REGIM ALIMENTAR
%en*. '!*e'&*e& &ne)iei/
A"i)ene %e*)i(e/
- ficat, rinichi, peste, oua Cin special #al1enusE, 1ran"a
- fructe 1o#ate in 3itamina C
- le#umele cu frun"e 3er"i cum este spanacul, 3ar"a,
- cerealele inte#rale, painea si cerealele fortificate,
- stridiile,
- a3ocado,
- ridichiile,
- do3leacul,
- piersicile, prunele, prunele uscate, stafidele
- soia&
TRATAMENT
73
- administrarea de %9+ m#BJ#cB"i /e timp de +9- saptamani
- administrrea unuia din urmatoarele preparate cu /e:
o /erronat9 suspensie C'00mlE: '9) lin#urite pe "i
o /errum Daussman9 solutie 1u3a1ila: )09.0 picaturi pe "i
o /er Sol9 solutie:'0 picaturi de , ori pe "i
- Tratament parenteral
- Transfu"ie de san#e sau de masa eritrocitara9 in ca"ul anemiilor
foarte #ra3e&
CAZUL III
CULEGERE DE DATE
DATE GENERALE
UF*: Sandulache
PG*UF*: icolae
S*W: masculin
5AGSTA: ,)ani
(OFICILIU: RALATI, comuna Lun#oci
ANAMNEZA
&ne'e,ene 5e*e,!8'!"&e*&"e8tata9Infarct miocardic acut
74
9mama Hnesemnificati3e
%e*(!n&"e8%&!"!#i'e/ nesemnificati3e
DIAGNOSTIC CLINIC / Anemie prin carenta de fier
Demoroi"i eAterni san#eran"i
MOTIVELE INTERNARII/
- stare de rau #eneral
- adinamie
- ameteli
- transpiratii a1undente
- tahicardie
- stomatita an#ulara
- #losita
ISTORICUL :OLII/
75
Pacient in 3arsa de ,)ani , se pre"inta la spital manifestand stare
#enerala proasta cu adinamie, anoreAie, transpiratii a1undente, ameteli
si tahicardie, #losita si stomatita an#ulara&
*ste internat pentru in3esti#atii, dia#nostic si tratament de
specialitate&
PRO:LEMELE PACIENTULUI
- alterarea starii #enerale Cadinamie, ameteliE
- riscul alterarii circulatiei
- transpiratii a1undente
- anAietate
- stomatita an#ulara
Di&#n!(i' ,e
n.*(in#
O6ie'i4e Ine*4enii E4&".&*e
76
'&Alterarea starii
#enerale datorita
ametelilor si adinam9
iei, nanifestata prin
aneAitate&
Pacientul sa
fie echili1rat psihic,,
sa
sa dispara starea
de aneAitate
si sa fie com1atute
ametelile si
adinamia&
Calme" pacientul, il ase" intr9un
salon cu 1olna3i cu un ni3el
ridicat si plini de optimism&
IncuraLe" pacientul sa comunice
cu cei din Lurul sau, sa9si eAprime
#andu9
rile si emotiile&
ALut pacientul sa isi recunoasca
aneAitatea si sa o com1atem
dista#andu9i atentia de la 1oala&
(iminue" stimuli care l9ar putea
deranLa& Aerisesc salonul
asi#urandu9i o stare de confort
si asi#ur conditii de odihna&
Starea de aneAitatea
a disparut si
1olna3ul pre"inta
o stare de 1ine&
Pacientul sustine ca
pre"inta o conditie fi"ica
mai 1una&
)& Giscul alterarii cir9
culatiei si respiratiei
din cau"a compli9
Com1aterea
transpiratiilor&
Geechli1rarea
Administre" pacientului trata9
mentul prescris de medic :
plasma si solutii perfu"a1ile
Pacientul relatea"a
ca respecta indicatiile in
le#atura cu indicatiile pri9
77
catiilor 1olii ma9
nifestate prin
tahicardie,hipotensi9
une arteriala,
transpiratii
a1undente&
,&Pertur1area
somnului datorita
nelinistii si aneAitatii
manifestata prin
hidroelectrolitica&
Pacientul sa
ai1a un somn
odihnitor, linistitor
Schim1 lenLeria de corp
si de pat de cate ori este ne3oie&
ALut pacientul sa9si mentina te
#umentele si mucoasele curate
si uscate&
Fentin i#iena #enerale&
Asi#ur im1racaminte leLera&
Asi#ur conditii corespun"atoare
de temperatura mediului&
ALut pacienta sa isi efectue"e
toaleta corporala&
O1ser3 cat a dormit pacientul
si note"&
Aerisesc salonul&
Asi#ur conditii optime pentru
mite de la cadrele
medicale&
Pacientul pre"inta
un somn odihnitor&
78
insomnie& (ificultatea
de a dormi si de a se
odihni&
.&(isconfort din
cau"a durerilor dato9
rate stomatitei
an#ula9
re& (ificultatea de a
se
alimenta si hidrata&
Calmarea dureri9
lor&&7olna3ul sa fie
echili1rat hidric si
nutritional
odihna : un mediu am1iant
linistitor fara "#omote&
Ofer pacientului o cana cu ceai
de tei
inainte de culcare&
Se 3or administra sedati3e la
indicatia medicului: (ia"epam
'cp
seara&
*Aplore" #usturile si o1iceiurile
alimentare ale pacientului, tinand
cont de contraindicatii&
Constienti"area pacientului
asupra
importantei re#imului alimentar&
/acem 1ilantul hidric< in#erare;
Pacientul accepta #reu re9
#imul la inceput, dar pe
parcurs se o1isnuieste&
(urerile an#ulare se
ameliorea"a&
79
eliminare&
Administrarea medicatiei indi9
cate de medic: perfu"ie cu
Rluco"a
%@ C%00mlE, Calciu #luconic 'fB"i
5itamine in perfu"ie:7', 7+, 7')
'fB"i&
80
SUPGA5*RD*G*A /UCTIILOG 5ITAL*
(ata
)0'0
Puls Gesp T&A&CmmD#E TC_CE (iure"aCmlB"iE Scaun
)%&0) 4-
40
'%
'4
2%B+0 ,+,+
,+,.
''00 ml
)+&0) 4+
4%
'4
'+
',0B-% ,4,%
,4,)
')00ml
)4&0) 4+
-0
'+
'+
'.0B2% ,+,%
,+,-
2%0 ml
)-&0) 4)
+-
'-
'%
',%B4-% ,+,.
,4
''%0ml
)2&0) 4+
4.
'-
'4
'')B20 ,+&%
,+,4
')00ml
,0&0) -0
4-
'4
'-
'.0B2% ,+&%
,+&4
''%0ml
81
*WAF** (* LA7OGATOG
*Aamen cerut Fod de recoltare Ge"ultate 5alori normale
5SD 0,. ml citrat de
a,,-@,',+ ml
san#e
5SD<'0B'h
<)0B)h
5SD<'9'0Bh
5SD<49'%B)h
Leucocite
Demo#lo1ina
CD*F
5*F
Dematocrit
Geticulocite
Inteparea pulpei
de#etului,)ml
san#e pe cristale
de *(TA
L<4-00
D1<4,'#Bdl
'-@
4+mmc
Dt<,'@
SCA6UT*
L<.)009
-000mmc
D#1<',9'4#Bml
5<,)9,.@
5*F<-092%@
Dtc<.)9.-@
/e seric
/eritina
/<.-U#Bdl
Sca"uta
/<%09'%0 U#Bdl
Rlicemie )ml san#e pe .
m# florura de a
R<'00m#@ R<-09')0 m#@
Uree %9'0 ml san#e U<)4m#@ U<)09.0FR@
82
Acid uric
Creatinina
prin punctie
3enoasa
A&U<),+4m#@
C<0,2)m#@
A&U&<)9+m#@
C<0,+9'&)m#@
Fedulo#rama
Test Democult
Colonoscopie
*ndoscopie
di#esti3e
superioara&
Celularitate
1o#ata,
hiperpla"ie
eritroida
moderata,
pre"enta de
eritro1lasti mici,
crenelati9
eritro1lasti
feripri3i&
Po"iti3
Pre"enta a
numerosi polipi
fria1ili,
san#eran"i la
ni3elul colonului
descendent&
Pre"enta
hemoroi"ilor
interni si eAterni&
imic patolo#ic&
5< ne#ati3
83
Fucoasa
normala&
LISTA (* A7G*5I*GI
cca < circa
CD*F < concentratia hemo#lo1inei eritrocitare medii
D1 < Demo#lo1ina
Dt < Dematocrit
l&u& < lapte uman
l&3& < lapte de 3aca
84
T < temperatura
T&A& < tensiunea arteriala
TRO si TRP < transamina"e
5*F < 3olumul eritrocitar mediu
5SD < 3ite"a de sedimentare a hematiilor
:I:LIOGRAFIE
'&Principiile medicinei interne9 Darrison, editia '. in lim1a rom=na,
85
)&Anatomia si fi"iolo#ia omului9I&C&Petricu,I&C&5oiculescu,editura Fedical
'2+.
,& Anatomia si fi"iolo#ia omului Hcompediu, *ditura Corint
.&Ur#en!e medico9chirur#icale9 Lucre!ia Titirc 9 *ditura
Fedical,7ucure8ti )00)
%&Fedicin intern pentru cadre medii 9 Corneliu 7orundel, editura All,
3ol&)
+&Tehnica in#riLirii 1olna3ului9Carol Fo"es editura Fedical )00)
4&Rhid de nursin# 9Lucre!ia Titirc
-&Qn#riLiri speciale acordate 1olna3ilor 9Lucre!ia Titirc
86