6.1.

Procesul feedback – definiţie şi proprietăţi
Mecanismul feedback are o definiţie foarte simplă: ,,influenţa exercitată asupra inputului de
către o parte a outputului” .Două viziuni diferite asupra feedbackului, una sistemică şi cealaltă
decizională.
Din punctul de vedere al abordării sistemice, mecanismele feedback au un rol important în
orice sistem complex. Prin întoarcerea unei părţi a outputului din nou în sistem, se obţine un
mecanism de reglare. Reglarea se bazează pe două mari tipuri de feedback: feedback pozitiv
şi feedback negativ.
Mecanismele feedback pozitive sunt acelea in care actionea rezultata merge in aceiasi
directie ca si conditia care a determinat-o.
O buclă feedback se numeşte negativă dacă acţiunea rezultată se opune condiţiilor care au
determinat-o. Astfel spus, dacă creşterea unei variabile a determinat activatea buclei feedback
respective, atunci, după parcurgerea conturului buclei, în etapa (iteraţia) următoare, acea
variabilă va înregistra o scădere.
Mecanismele feedback dintr-un CAS pot să se manifeste ca nişte feedbackuri pozitive, caz în
care ele au un efect de stimulare, de amplificare a acţiunilor pe care le determină în sistem,
sau feedbackuri negative, atunci când au efecte de stabilizare, de echilibrare şi de menţinere a
integrităţii sistemului în raport cu mediul său înconjurător.
Concepţia decizională priveşte feedback-ul ca o transmitere a informaţiei de evaluare sau
corective la sursa originală sau controloare. Această informaţie se poate referi la o acţiune, în
eveniment sau un proces.
Mecanismele feedback de reglare, denumite şi ,,efecte” se pot clasifica în trei mari
categorii:
i) mecanisme (efecte) multiplicator;
ii) mecanisme (efecte) accelerator;
iii) mecanisme (efecte) mixte.





















PBS
PFM
Balante
minetare,
M/p
Ch. De
consum, C
Venit/outp
ut, Y
w
h
L
d
AS
p



1. Mecanisme (efecte) feedback multiplicator
Efectul multiplicator Keynes poate
fi formulat astfel:
Scaderea preturilor si salariilor
duce la cresterea lichiditatilor reale
de fonduri pe piata financiara, deci
duce la scaderea ratei dobanzii.
Acest lucru determina o crestere a
investitiilor si a consumului si in
consecinta, a nivelului activitatii
economice, soldat cu o crestere a
venitului/outputului.



{ } { } { } } ; { } ; { ; ; ; + + ¬ | | ¬ | ¬ | | ¬ + + + w p L AS Y I C r w p
d

Efectul multiplicator Pigou:
Procesul de scadere a preturilor p, pe piate
bunurilor si serviciilor=>la cresterea
balantei monetare reala M/p.
Drept urmare, oamenii vor dispune de o
putere mai mare de cumparare cea ce
duce la cresterea ch. de consum,C si in
consecinta in urma activitatilor
economice la cresterea
venit/outputului,Y. Cererea de munca,L
d

va creste ducind pe piata fortei de munca la
o crestere a ratei salariilor w. Ca urmare
balantele monetare vor creste din nou
stimulind cresterea ch. de consum.
{ } { } { } { }
)
`
¹
¹
´
¦
| ¬ | ¬ | ¬ | ¬
)
`
¹
¹
´
¦
| ¬ +
p
M
w Y C
p
M
p





Piaţa bunurilor
şi serviciilor
PFM
PF
CH. PT BUNURI
DE CONSUM, C
CH. PT BUNURI
DE INVESTITII, I
VENIT/OUTPUT
, y
Piaţă forţei de muncă

A
L
d


Piaţa
financiară


Efectul multiplicator Rose:
Se caracterizeaza prin puterea de
cumparare a veniturilor salariale. Daca
aceasta putere de cumparare creste,
atunci cererea de consum va creste.
Drept urmare, activitatea economica se
intensifica cu efectele directe asupra
cresterii ofertei agregate, respectiv
cresterea cererii de munca. Aceasta duce
la scaderea preturilor pe piate bunurilor
si serviciilor si cresterea ratei salariului
pe piata fortei de munca.In consecinta
puterea de cumparare a salariilor creste
din nou.
{ } { }
)
`
¹
¹
´
¦
| ¬
¦
)
¦
`
¹
¦
¹
¦
´
¦
+
|
¬ | ¬ | ¬
)
`
¹
¹
´
¦
| ¬ |
p
W
p
w
Y C
p
W
w } {


Efectul multiplicator Mundell: se
caracterizeaza prin dependenta
pozitiva dintre investitie si rata
inflatiei asteptate, realizata pe
canalul ratei reale a dobanzii din
cadrul mecanismului de transmisie
monetara. Rata inflatiei asteptate
este influentata de presiunea
cererii agregate de pe piata
bunurilor si serviciilor, precum si
de anticipatiile inflationiste ale
agentilor economici. Deoarece
marimea investitiei depinde pozitiv
de rata inflatiei, cresterea acesteia
din urma duce la sporirea
volumului investitiilor, ceea ce
determina mai departe o crestere a activitatii economice si, de aici, o alta crestere a ratei inflatiei
asteptate. Se formeaza astfel o bucla feedback cu efect destabilizator. Mecanismul feedback realizat
poate avea efecte mai mari daca se ia in considerare si faptul ca cererea de consum depinde negativ
de rata reala a dobanzii.
{ } { } { } { } { } { } | | ¬ | ¬ | | ¬ | ÷ ¬ | ¬ | | w p Y C I r w p
e e
; ; ; t t
PBS
PFM
Putereade
cumparare
asalarilor
W/p
Ch. De
consum,
C
Ven/out
put, Y



L
d
AS
Inflatia
asteptat
a,π
Inflaţia
curentă
r -π
e

r -π
e

Ch. De
consum
Ch. De
investitii
Ven/out
put, Y
PF PFM
PBS
AS
L
d

as
p
w
Piaţa
bunur
ilor şi

Efectul multiplicator Fisher (inflationist): scadere continua a preturilor si salariilor, determina o crestere a
datoriei reale a firmelor.
Percepand cresterea
raportului datorii/capital,
firmele reduce rata dorita a
investitiei ceea ce atrage
dupa sine si o reducere a
consumului. Acestea in
continuare determina o
scadere a nivelului
activitatii economice,
reducerea ofertei agregate
de bunuri si servicii si a
cererii de munca,
ajungandu-se la o noua
reducere a preturilor pe
piata bunurilor si
serviciilor si a salariilor pe
piata fortei de munca. Scaderea salariilor determina cresterea datoriei reale a gospodariilor care isi
reduc consumul pentru a returna datoriile, ceea ce duce in timp la reducerea activitatii economice,
avand drept consecinta reducerea cererii de munca, deci si a ratei salariilor.
} ; { } ; { } { } { } { } { } ; { + + ¬ + + ¬ + ¬ + ¬ + ¬ | ¬ + + p w L AS Y C I
p
Datorii
w p
d


2. Mecanismele (efectele) accelerator
 Mecanismul accelerator al lui Harrod

Principiul accelerator conform
caruia economisirea determina
cresterea investitiei care duce la
cresterea de capital, deci si a
venitului din care se constituie
economisirea. Chiar daca rata
economisirii ar ramane aceeasi,
marimea economisirii creste
datorita cresterii stocului de
capital utilizat in productie si deci
a venitului / outputului care se
obtine. Efectul accelerator se
exercita atat timp cat acest
proces nu este controlat si stopat
de alte forte economice



PBS
Datorii/
p
I C VEn/o
utput





L
d
A
p
w

Cerere
agregata de
bunuri si
servicii
Scimb. In vanz.
Asteptate ale
firmei
Modif
adapiva a
asteptarilor
Mechanism
accelerator
harrodian
Venit/output






w
L
d

( )|
| ¬ | ¬
÷1 t t
t t t
Y Y s
Y K I
investitii Stoc de
capital
Pred. de bunuri
capitale
economisiri Ven.
Destinate
economisir
ii
Prod.de
bunuri de
consum final
Economia reala









Puterea de
cumpărare a
salariilor

Mecanismul accelerator al lui Kaldor
Kaldor presupune ca atat curba
investitiilor, I = I (Y,K), cat si curba
economisirii, S = S (Y,K), dependente
amandoua de venit si de stocul de
capital, sunt functii neliniare. Esenta
efectului accelerator de tip Kaldorian
consta in fenomenul de acumulare de
capital la un moment dat de timp.
Pentru un nivel foarte stabil al
outputului, daca are loc o investitie,
stocul de capital creste. Pe masura ce
acest stoc creste, au loc anumite
schimbari in curbele I si S. Datorita
neliniaritatii curbei I, rata de crestere
a investitiei va scadea, deci dI / dK <
0. Totusi, tot mai multe bunuri
capitale se produc si, in consecinta si
productia de bunuri de consum va spori. Aceasta face ca preturile bunurilor de consum sa scada.
Pentru consumatorul individual acest fenomen este important deoarece poate utiliza mai putin venit
pentru a cumpara aceeasi cantitate de bunuri ca inainte. In consecinta, o parte tot mai mare din venit
va fi economisita. Datorita neliniaritatii curbei economisirii, S rata de crestere a economisirii va fi tot
mai mare si dS / dK > 0. Dar economisirea S determina o noua crestere a investitiei I, a stocului
de capital K si deci a outputului Y.

Mecanismul accelerator al lui Metzler
Producatorii doresc sa pastreze stocurile de
produse la un nivel proportional cu vanzarile
asteptate dar, datorita intarzierii dintre productie
si vanzare, politica de stocare aleasa de
producatori poate sa aiba efecte accelerator asupra
economiei.










Cerere
agregata
a BS
Schimb.
In vanz.
asteptate
Astept.
privind
stocuri
de prod.
Mechanism
accelerator
metzlerian
venit





( )|
| ¬ | ¬
÷1 t t
t t t
Y Y s
Y K I
PBS
PFM
AVUTIA
REALA, W/p
PF
Ch pt
bunuri de
consum
Ch pt I
NIV ACTIV
ECONOMIC
E Y

I
n
W
r

L
d

Piata
financiar
ă

3. Efecte mixte (multiplicator-accelerator)
Efectul de portofoliu (avuţie)
Efectul de avutie se poate exercita si in alte moduri. Daca Banca Centrala reduce rata dobanzii,
atractivitatea obligatiunilor ca investitii financiare se reduce. In schimb, creste
atractivitatea actiunilor diferitelor firme. Multi investitori
incep sa cumpere mai multe actiuni si mai putine
obligatiuni. Cresterea cererii de actiuni
sporeste pretul acestora pe piata de capital.
Dar preturi mai mari pentru actiuni inseamna
o avutie financiara mai mare a gospodariilor.
Aceasta avutie mai mare duce la cresterea
cheltuielilor pentru bunuri de consum.
Cresterea pretului de piata al actiunilor are
efecte si asupra cheltuielilor de investitii.
} ; { } ; { } { } ; { } { } { } { } ; { | + ¬ + + ¬ + ¬ + + ¬ | ¬ | ¬ | ¬ | + p w AS L Y I C r
p
M
p
W
w p
d
d n


Efectul de venit disponibil
Acesta se constituie la nivelul
gospodariilor din venitul total dupa plata
taxelor si scaderea efectelor pe care le are
inflatia asupra avutiei gospodariilor. Dar
rata curenta a inflatiei nu este inca
cunoscuta in momentul utilizarii venitului
disponibil, de aceea gospodariile isi
determina venitul disponibil utilizand rata
asteptata a inflatiei, pe care o estimeaza
pe baza evolutiei preturilor observate pe
piata bunurilor si serviciilor. De aceea o
crestere a preturilor pe aceasta piata duce
la cresterea ratei asteptate a inflatiei, dar si la o scadere a venitului disponibil. Ca o consecinta directa
a acestui lucru, cheltuielile pentru bunuri de consum vor diminua, ceea ce va duce, in timp, la
scaderea nivelului activitatii economice. Drept urmare, oferta de bunuri de pe piata bunurilor si
serviciilor se va reduce, ducand la o noua crestere a preturilor, deci la o rata crescatoare a inflatiei
asteptate. } { } { } { } ; { } { } { } { | ¬ + ¬ + ¬ + + ¬ + ¬ | ¬ | p Y I S C
p
Y
p
d
e
t


PBS
Rata.astept
arii,π
e
Venit
disponibil y
d
Economisi
re S
Ch pt I
Ch pt C
Niv active.
Economy.
Y