You are on page 1of 16

PATOLOGIA VRSTNICULUI N PRACTICA

MEDICULUI DE FAMILIE
Omul parcurge de-a lungul vieii sale mai multe etape de dezvoltare,ultimele
etape(vrstnic:61-75ani; btrn:76-!5 ani;longeviv peste!5ani" asociind modi#icri caracteristice
procesului de $mbtrnire #iziologic%
&mbtrnirea organismului uman este cel mai bine caracterizat prin limitarea progresiv a
resurselor 'omeostatice ale #iecrui sistem de organe%(cest declin este cunoscut sub denumirea de )
'omeostenoz*, cu debut din a treia decad de via; este un proces gradat, linear dar +i cu variaii
individuale; este in#luenat de regimul alimentar, mediu +i de obiceiurile personale%
,n declin brusc al unei #uncii sau sistem nu trebuie privit ca un proces de $mbtrnire
normal, el #iind de #apt consecina unei maladii%*&mbtrnirea normal poate #i atenuat $ntr-o
oarecare msur prin modi#icarea #actorior de risc: #umat, alcool, sedentarism, obiceiuri
alimentare, -.(, etc%
/tudii demogra#ice recente privind sperana de via pre#igureaz o cre+tere a acesteia $n
urmtorii cincizeci de ani prin $mbuntirea condiiilor de $ngri0ire a vrsnicilor +i scderea
sporului natural%
&n prezent, sperana medie de via este variabil $n #uncie de vrsta de re#erin%
Vrsta
Sperana de
va!
65 ani 17 ani
75 ani 11 ani
!5 ani 6 ani
12 ani 3 ani
122 ani 4 ani
5e de alt parte, scderea rezervelor #iziologice determin o susceptibilitate crescut a
vrstnicilor pentru apariia unor boli, in#irmiti; ast#el ei sunt vulnerabili la orice solicitare
ambiental, patologic sau #armacologic%
PRINCIPIILE CARE STAU LA "A#A PATOLOGIEI VRSTNICULUI
Prn$p% O&serva
6ebutul clinic atipic /imptomatologia se va rs#rnge asupra sistemului de
organe considerat veriga cea mai slab
6ebut precoce 5rin dis#uncionalitatea mecanismelor compensatorii
7oe8istena mai multor a#eciuni 5rin compromiterea simultan a mai multor mecanisme
curabile 'omeostatice; ameliorri minime ale #iecreia pot
aduce un bene#iciu general spectaculos
5arametrii clinici +i biologici /e poate s nu e8plice un anumit simptom; nu au
modi#icai sunt #recvent $ntlnii la obligatoriu valoare diagnostic ,e8% 98trasistole
vrstnici ventriculare,bacteriurie,scderea toleranei la glucoz,
scderea mineralizrii osoase, contracii involuntare ale
vezicii urinare
9tiologie multipl
+
i evoluie 9ste puin probabil ca tratarea unei singure a#eciuni s
comple8 duc la vindecarea unui pacient vrstnic
9#iciena crescut a pro#ila8iei +i a :rstnicul este mai predispus la consecinele negative
tratamentului la vrstnic ale bolii comparativ cu subiectul tnr
6ebutul clinic atipic este #recvent $ntlnit la aceast grup de vrst ;o nou a#eciune determin
simptome ce se adreseaz altor organe sau sisteme care au #ost compromise de o a#eciune
anterioar(organul considerat )veriga cea mai slab*"%6e e8emplu,o 'ipertiroidie la vrstnic
asociaz mai #recvent #ibrilaie atrial, insu#icien cardiac ,mani#estri
gastrointestinale(constipaie, pierdere $n greutate, anore8ie" sau stare con#uzional, sindrom
depresiv, comparativ cu triada clasic : gu+, tremor, e8o#talmie%/tarea con#uzional poate #i mai
degrab consecina unei in#ecii urinare, tulburri 'idro-electrolitice, insu#iciene de organ +i mai
rar datorat unei noi leziuni cerebrale%
6ebutul bolii este precoce &mbtrnirea #iziologic este de#init ca o limitare progresiv a
resurselor 'omeostatice ale organelor +i sistemelor de organe ; ast#el, o boal se mani#est mai
precoce la aceast grup de vrst ('ipertro#ia benign de prostat declan+eaz o retenie urinar,
'ipertiroidismul precipit o dis#uncie cognitiv%
7oe8istena mai multor a#eciuni 5acienii vrstnici care se adreseaz serviciilor medicale
prezint cel puin dou a#eciuni : poliartralgii, osteopenii, tulburri gastrointestinale, incontinen
urinar, a#eciuni cardiovasculare, etc, prin compromiterea simultan a mecanismelor
compensatorii%
9tiologia multipl si evoluia comple8 /imptomatologia vrstnicului are o etiologie multipl, tratarea unei
singure a#eciuni nu amelioreaz +i celelalte simptome prezente%
;ncontinena urinar la un subiect tnr este tratat e#icient cu medicaie rela8ant
vezical%
&n sc'imb, la un subiect vrstnic cu incontinen urinar asociat cu #ecalom +i care prezint
mobilitate articular diminuat secundar poliartrozei, medicaia nu amelioreaz simptomele
pacientului dar, rezolvarea tranzitului intestinal, tratamentul corespunztor al artrozelor,
mobilizarea pacientului duc la rezolvarea continenei urinare in absena medicaiei rela8ante
vezicale%
9#iciena crescut a pro#ila8iei +i tratamentului la vrstnic :rstnicul este mai predispus la
consecinele negative ale bolii comparativ cu subiectul tnr prin compromiterea mecanismelor
'omeostatice%5ro#ila8ia este important la aceast grup de vrst : e8erciiul #izic, dieta bogat
$n calciu pot $ncetini procesul de demineralizare osoas%<imnastica, mersul pe 0os zilnic pot
$ntreine o mobilitate a articulaiilor mari, $ncetinind ast#el progresia artrozelor, imunizrile
$mpotriva gripei sau pneumoniilor pneumococice sunt mai e#iciente la vrstnici %7onsumul
adecvat de lic'ide, mesele bogate in #ibre, mi+carea amelioreaz tranzitul intestinal; se combat
ast#el constipaia, #ecalomul, incontinena urinar, in#eciile urinare simptomatice%
MODIFIC'RILE CORELATE CU VRSTA (I CONSECIN)ELE
LOR
Or*an%+ M,d-$!r+e -.,+,*$e C,nse$ne+e /,d-$!r+,r -.,+,*$e C,nse$ne+e
$,re+ate $% vrsta &,++,r0n% a+e vrste
Gener
ale Grsimea corporal
Volum
ul
d
e distribuie
a
l Obezitate
Apa total din
organism
medicamentelor
liposolubile
Volum
ul
d
e distribuie
a
l Anorexie
medicamentelor
hidrosolubile
Ochi

i
Presbii
a
Acomodar
ea Orbire
urech
i
Opacifierea
cristalinului ensibilitatea la lumin
Acuit
ii
pen
tru
frec!enel
e
"ificulti de discriminare a
cu!intelor urditate
#nalte
dac exist un zgomot de
fond
$ndoc
rin
Perturbareahomeostaz
iei
Glicemia ca rspuns la
afeciunile
"iabet
zaharat
glucozei acute
"isfuncie
tiroidian
%learence tiroxinei&i "oza '( necesar #n )a*+,-
.ul hipotiroidism +
produci
a/
Osteopeni
e
A"0,renina,aldosteron
ul, 1mpoten
'estostero
nul
Osteomala
cie,
Absorb
ia
!itaminei
" i fracturi
acti!area
acesteia
2espirat
or
$lasticitatea pulmonar
i
"ezechilib
ru !entilaie.perfuzie "ispnee, hipoxie
rigiditatea cutiei
toracice
iPaO
*
%ardio!
as
%omplian
a
arterial

i'
A
0ipotensiu
ne
l
a
frec!en
ei
cardiac
e incopa
cular
sistolic30
V
,
deplei
a
!olemic

sa
u
pierdere
a
2esponsi!itatea4.
adrenergic
contraciei
atriale
ensibilitat
ea
baroreceptoril
or
"ebitul cardiac i bradicardie
ca
1nsuficiena
cardiac
i
rspuns la
stres
automatismul nodului
sinusal
Preturbar
ea modificrii
tensiu
nii
arterial
e
#
n
ortostatism
,la
deplei
a
5loc
cardiac
!olemi
c
Gastroin
te
6uncia
hepatic
7nt8rzier
ea
metaboliz
rii unor %iroz
stinal
Aciditatea
gastric
medicame
nte
Osteoporo
z,
defici
t
9otilitatea colonului
Absorbia de %a*+ pe stomacul
gol de !itamin 5:*
6uncia ano.rectal
%onstipai
e 6ecalom
1ncontinen fecal
0ematol
o
2ezer!a
medular Anemie
gice

i
2eacti!itatea
celulelor '
2spuns la PP" fals.
negati!
siste
mul
Autoantico
rpii
6actor reumatoid fals.poziti!,
anticorpi
Afeciuni
autoimune
imun
antinuclea
ri
2enal
2ata
6G
Perturbarea excreiei unor
medicamente %reatinina seric
6uncia de concentraie.
diluie
2spuns #nt8rziat la restricia sau
la sau )a+
a urinei
supra#ncrcar
ea
sali
n
sa
u
hidric
,
nicturie
;rogenit
al
Atrofia
mucoasei
!agin
ale
s
a
u
"ispareunie,
bacteriurie 1nfecii
urinar
e
uretrale
simptomati
ce
%ontractilitatea !ezicii Volumul urinar rezidual 1ncontinen urinar
urinare a ,
0ipertrofia de
prostat retenie de urin
%ancer de
prostat
Osteoar
tic
9asa corporal
efecti!,
mas
a 6ora
Perturbri
funcionale
ular

i
muscul
ar 6ractura de old
muscu
lar
"ensitatea
osoas
Osteopeni
e
iste
m
Atrofia
cerebral
;itare, senescen
benign "emen, delir
ner!o
s
intez
a
d
e
catecolamin
e
emne de afectare a lobului
frontal "epresie
cerebral
e
9ers
eapn
intez
a
dopaminergi
c la 5oala Par<inson
ni!elul
creierului 5alansul corpului
2eflexele de
echilibru
'rezire matinal,
insomnie %deri
tadiul ( al
somnului Apnee #n
timpu
l
somnului
"up 2esni< )9 = Geriatric 9edicine>1n=0arrisson=Principii de 9edicina 1nterna, ed>:( 6anci A et al
9cGra?.0ill,:@@A
(bordarea pacientului vrstnic necesit cunoa+terea modi#icarilor #iziologice ale organelor corelate
cu vrsta +i consecinele lor precum +i consecinele bolilor +i nu ale vrstei%(s#el, este important de
reinut #aptul c $naintarea $n vrst asociaz o scdere a apei totale din organism, prin urmare cre+te
volumul de distribuie al medicamentelor liposolubile(cre+te timpul de $n0umtire" +i scade cel al
medicamentelor 'idrosolubile(scade timpul de $u0umtire"%6iminuarea #unciei 'epatice duce la
$ntrzierea metabolizrii unor medicamente iar scderea ratei #iltrrii glomerulare asociaz
perturbarea e8creiei unor medicamente%7unoa+terea acestor modi#icri #iziologice ne a0ut s
obinem o supraveg'ere corespunztoare a tratamentului la vrstnic%(dministrarea unor doze mici de
medicamente comparativ cu subiectul tnr, in#ormarea pacientului cu privire la o serie de e#ecte
nedorite ale medicamentelor sc'emele de medicaie ct mai simpli#icate duc la o complian crescut
a pacientului +i implicit e#icien terapeutic crescut%
7unoscnd modi#icrile +i consecinele #iziologice la nivelul oc'iului +i urec'ii, un
screening al vzului +i auzului ne a0ut s prevenim sau s diagnosticm si s tratm precoce
a#eciunile aprute la acest nivel( cataracta, glaucom cu ung'i $nc'is sau desc'is, degenerescena
macular senil, surditate"%
(portul de calciu din alimentaie +i=sau din medicaie , $n special la persoanele cunoscute cu
'ipocalcemii,e8erciiul #izic previn instalarea osteoporozei%
/cderea motilitii colonului +i #unciei ano-rectale duce la constipaie , simptom
#recvent $ntlnit la vrstnici% >esele bogate in #ibre, consumul adecvat de lic'ide +i
e8erciiul #izic pot normaliza tranzitul intestinal%
/cderea masei corporale e#ective +i a masei musculare ,scderea densitii osoase conduc la o
diminuare a mobilitii articulare , instalarea artrozelor, #racturilor de +old%>ersul pe 0os zilnic, gimnastica,
tratamentul #armacologic previn progresia artrozelor +i a osteoporozei%
EVALUAREA VRSTNICULUI
Eva+%area vrstn$%+% se p,ate rea+.a pe par$%rs%+ /a /%+t,r $,ns%+ta1
9tapele consultaiei ;n#ormaiile obinute
Observaia direct - abordarea pacientului $n sala de a+teptare
- rspuns a#ectiv, cognitiv
- #ora strngerii de mn
- u+urina ridicrii de pe scaun
- tipul de mers, stabilitatea pa+ilor, ec'ilibrul
- modul cum se $mbrac=dezbrac
(namneza - pacientul vrstnic o#er date anamnestice corecte
- pacientul o#er multe in#ormaii(multitudinea acuzelor
$ngreuneaz obinerea anamnezei"
- $n cazul pacienilor cu di#icultai de $nelegere sau comunicare,
in#ormaiile vor #i obinute de la #amilie, prieteni,personalul de
$ngri0ire, #i+a medical
- pacienii omit adeseori s menioneze a#eciuni importante, nu
pentru c nu $i deran0eaz ci pentru c ei le consider mai
degrab rezultatul $mbtrnirii +i nu al bolii(cderi, depresie,
tulburri memorie, alcoolism, incontinen"
- trebuie evaluat +i aportul alimentar care poate #i red%s(venituri
insu#iciente,a#eciuni medicale coe8istente,probleme
d
e
aprovizionare,di#icultai legate de proteze dentare, tulburri
memorie"sau e2$esv0 mai ales pentru vitamine(multe dintre
acestea #iind to8ice prin acumulare"
98amen #izic - se realizeaz un e8amen #izic integral
greutatea, variaia postural a .( trebuie evaluate la #iecare consultaie
- vederea, auzul trebuie veri#icate;'ipoacuzia sugereaz prezena
dopurilor $n conductul auditiv e8tern
- e8aminarea cavitii bucale dup $ndeprtarea protezei pentru
depistarea precoce a unor leziuni maligne
- e8aminarea snilor; riscul de cancer mamar este crescut la
aceast grup de vrst
- pacienii cu episoade de cdere trebuie observai $n timpul
ridicrii de pe scaun, $n timpul mersului pe o distan de ? metri,
$ntoarcerii +i rea+ezrii din nou
- $n cazul pacienilor imobilizai este important e8aminarea
tegumentelor pentru apariia zonelor eritematoase sau a
ulceraiilor la nivelul zonelor de presiune
98aminarea statusului - se realizeaz prin veri#icarea di#eritelor elemente din anamnez
mental pentru stabilirea concordanei
- pacienii care urmresc +tirile trebuie $ntrebai despre
evenimentele care $i intereseaz +i motivaia interesului; acela+i
lucru se aplic +i $n cazul cititului, evenimentelor sociale,
etc%@@@
9valuarea capacitii sunt evaluate activitile de baz din viaa de zi cu zi((6A-activities
#uncionale a o# dailB living"capacitatea de a se urca=cobor din pat, de a se
vrstnicului a+eza=ridica de pe scaun, de a se $mbrca, spla
sunt evaluate +i activitile mai comple8e- activitai instrumentale
din viaa de zi cu zi(;(6A-instrumental activities o# dailB living"-
capacitatea de a #ace cumprturi,etc
@@@ 7a regul general,de#icitul e8cesiv pentru memoria recent este sugestiv pentru de/en! $n
timp ce de#icitul pentru memoria de scurt durat(e8 lista de obiecte" sugereaz depresa%Aa
pacienii cu de#icite de atenie recunoscute prin imposibilitatea de a spune $n ordine invers
literele unui cuvnt scurt(lume"sau lunile anului, suspicionm de+r%+%
.rebuie evaluat +i nivelul socio-economic precum +i posibilitile de a0utor social%
INVESTIGA)IILE DE LA"ORATOR
7onstantele de laborator au , $n general, acelea+i valori pentru vrstnici ca +i pentru adultul
tnr,cu cteva e8cepii%<licemia a 0eun nu se modi#ic semni#icativ cu vrsta dar la 4 sau ? ore
postprandial este mai mare comparativ cu adultul tnr%
CELE MAI FRECVENTE AFEC)IUNI ALE VRSTNICULUI
5atologia vrstnicului este vast,ea #iind rezultatul compromiterii unuia sau mai multor
mecanisme 'omeostatice ;debutul bolilor este de cele mai multe ori atipic iar msurile de
pro#ila8ie +i tratament au o e#icien crescut la aceast grup de vrst%
31Ater,s$+er,.a $ard,vas$%+ar! 4 $ere&r,vas$%+ar!
Coala 7aracteristici
(teroscleroza (ngina pectoral(vasospasm coronarian"
cardiovascular >oartea subit; poate #i prima mani#estare clinic a bolii
coronariene $n 45D din cazuri; de cele mai multe ori
apare la pacieni cu dis#uncie ventricular stng sever
+i antecedente de in#arct miocardic
(ngina instabil
;>(
(nevrism aterosclerotic al aortei abdominale; 12D dintre
acestea sunt localizate sub originea arterelor renale
(nevrism de aort toracic
:asculopatii peri#erice : boala ocluziv a aortei +i
arterelor iliace,boala ocluziv a arterei #emurale +i
poplitee, boala ocluziv a arterelor distale ale membrelor
in#erioare(tibial, peronier"
(teroscleroza (;.(accident isc'emic tranzitor" : de#icite neurologice
cerebrovascular #ocale cu durat mai mic de 43 ore
(:7(accident vascular cerebral":de#icit neurologic
caracteristic cu debut brusc; semnele neurologice re#lect
interesarea unei anumite regiuni cerebrale%
2. A-e$%n a+e sste/%+% de $,nd%$ere $arda$ $% &+,$%r de $,nd%$ere
1- blocul nodului sinusal
2- tulburri de conducere intraventriculara(blocuri de ramur"
3. P,+/a+*a re%/at$!0,ste,p,r,.a0-ra$t%ra de 4,+d
Coala 7aracteristici
(rtroza - boal degenerativ articular #r mani#estari sistemice
- durere ameliorat de repaus
- redoare matinal de scurt durat
- in#lamaie articular minim
- aspecte radiolgice: $ngustarea spaiului articular,cre+terea densitii osoase
subcondrale, c'isturi osoase
(rtrita cu depozite 7aracteristici
6e microcristale - dedut acut nocturn, de obicei monoarticular adesea localizat
Aa nivelul primei articulaii metatarso#alangiene
1- prurit +i descuamare postin#lamatorii
1- 'iperuricemie; identi#icarea cristalelor de urai $n lic'idul articular,
prezenta de to#i
1- rspuns spectaculos la (;E/ sau colc'icina
2- $n stadiul cronic,depozite de cristale de urai la nivelul
esutului subcutanat, os,cartila0, articulaii
51Da&et%+ .a6arat tp7 4 6per*+$e/a n,n$et,.$!
7aracteris tici - de obicei la pacieni peste 32 ani +i obezi
1- poliurie, polidipsie(cetonurie, pierdere ponderal sunt rare"
2- la #emei, prima mani#estare poate #i candidoza vaginal
3- muli dintre pacieni sunt oligo=asimptomatici
4- -.(, 'iperlipemie, ateroscleroza sunt #recvent asociate
2- glicemia a 0eunF146mg=dl la cel puin dou recoltri succesive iar dup
$ncrcarea cu 75g de glucoz,valori ale
glicemieiF422mg =dl la 4 ore de la ingestie, au valoare
diagnostic
2- indi#erent de greutatea corporal,prezint o rezisten tisular
crescut la insulina care asociaz mai muli #actori:genetici,
vrsta($mbtrnirea cre+te rezistena tisular la insulin", obezitatea
abdomino-visceral- considerat cel mai important
#actor%
81Can$er%+9 /a a+es $,+,n$0 pr,stat$0p%+/,nar0 /a/ar 4 $%tanat
Rs$%+ :n $%rs%+ ve pentr% $e+e /a -re$vente 8 $an$ere
7ancer Gisc
d
e Giscul de
diagnostic(D" deces(D"
5rostat 17 ?,6
/n(#emei" 13,4 ?,3
5lmn(brbai, !,? 7,2
#emei" 5,6 3,5
7olorectal(brbai, 6,2 4,5
#emei" 5,1 4,5
:ezica ?,3 2,7
urinar(brbai"
,ter(include
+
i 7,6 2,!
colul +i corpul"
6ate obinute de la programul /99G al Eational 7ancer ;nstitute
- leziuni de decubit de tip ulcerativ cauzate de diminuarea
Hlu8ului sangvin +i a nutriiei tisulare ca urmare a
presiunii prelungite e8ercitate de proeminene osoase sau
cartilaginoase
- sunt a#ectate cel mai #recvent
tegumentele din regiunea bazinului; pot apare ulceraii de decubit +i pe cea#,
coate, glezne,
clcie
1- apar la pacieni vrstnici, paralizai, debilitai sau incon+tieni
2- pot #i complicate de in#ecii u+oare%
;1 T"C p%+/,nar!
7aracteristici - oboseal,scdere ponderal, transpiraii nocturne +i tuse
- in#iltrate pulmonare #recvent la nivel apical
- ;6G pozitiv la tuberculin
- - identi#icarea >Bcobacterium tuberculosis pe #rotiurile din sput sau $n
culturile din sput
- $ntlnim mani#estri atipice ale bolii $n cazul btrnilor, bolnavilor din
cminele de $ngri0ire, pacienilor in#ectai cu -;:
<1 Catara$ta0 *+a%$,/%+0de*eneres$ena /a$%+ar!
Coala 7aracteristici
Glauco
mul
a
c
ut
prim
ar
c
u ;nstalare rapid la vrstnici(datorit cre+terii #iziologice a
unghi nchis dimensiunilor cristalinului", 'ipermetropie, asiatici
6urere sever +i a#ectarea pro#und a vederii
Oc'i ro+u, pupile dilatate
<lob ocular dur la palpare
Glauco
m
ac
ut
prim
ar
c
u
6ebut insidios la vrstnici
unghi
deschis Hr simptome $n #azele iniiale ale bolii
5ierdere progresiv a vederii peri#erice ducnd la vederea )$n
tunel*
7re+tere persistent a presiunii intraoculare
)'alour
i $n 0urul luminilor* nu apar dect la persoanele
c
u
presiune intraocular crescut
=1 Es$are+e de pres%ne
7aracteristici
Cataracta .ulburare de vedere instalat progresiv $n decurs de luni sau ani
(bsena durerii +i eritemului
Opaci#ierea cristalinului
Degenerescena macular Geprezint cauza cea mai #recvent a pierderii permanente a
senil vederii la vrstnici
>1 S%rdtatea
7aracteristici
- de transmisie I se datoreaz cel mai #recvent dopurilor de cear sau
dis#unciei
temporare a trompei lui 9ustac'io asociat cu in#ecii ale tractului respirator superior;#orma cronic apare $n cazul unor
in#ecii cronice ale urec'ii, traumatism, otoscleroz
$nalte
- de recepie I apare la vrstnici, apare predominent pentru sunetele de #recvene
3?1Me+,-&r,.a0 /e+,/ /%+tp+%
Coala 7aracteristici
>ielo#ibroza (pare mai #recvent la aduli peste 52 ani
6ebut insidios
(#ectare mieloproli#erativ caracterizat prin #ibroz mduvei osoase,
splenomegalie +i poiJilocitoz )$n pictur* pe #rotiul de snge peri#eric
>ielom multiplu (#eciunea vrstnicului peste 62 ani
(nemie, dureri osoase(mai #recvent lombare", in#ecii(cele mai #recvente
cu -aemop'ilus in#luenzae +i /treptococcus pneumoniae"
&nlocuirea mduvei osoase cu plasmocite maligne
/e pot $ntlni #racturi patologice, $n special la nivelul colului #emural
331 C,nspate0 -e$a+,/0 n$,ntnen! ana+!
7aracteristici - Conipaia - este prezent atunci cnd pacientul are cel mult dou scaune pe
sptmn sau di#iculti e8cesive la de#ecaie
- Incontinena anal- este prezent la aproape 12D dintre vrstnici% 5entru
asigurarea continenei intestinale sunt necesare cinci condiii generale :
1. scaun solid sau semisolid
2. rezervor rectal e8tensibil
3. senzaia de plenitudine rectal
4. nervi +i musc'i pelvini intaci
5. posibilitatea de a a0unge la toalet $n timp util
12. ",a+a Par@ns,n
7aracteristici - asocierea $n orice combinaie :tremor, rigiditate,bradiJinezie,instabilitate postural progresiv,
piele seboreic, adeseori, u+oar deteriorare intelectual
3A1Depresa 4 s%$d%+
7aracteristici - diagnosticul de depresie se pune pe baza deprimrii strii a#ective timp de cel puin dou sptmni
consecutive plus patru dintre cele opt semne vegetative :
1- tulburri de somn
2- lips interes
3- sentiment de vinovie
4- scderea energiei
5- scderea capacitii de concentrare
6- scderea apetitului
agitaie psi'omotorie
1- idei de suicid (/;:97(5/"
14. "r,n6,pne%/,pata $r,n$ ,&str%$tv!
7aracteristici - #umtori $n prezent sau $n antecedente
- tuse cronic productiv($n bron+ita cronic Itipul C-blue bloater" +i dispnee( $n
em#izem Itipul( IpinJ- pu##er"
1- e8amen #izic :raluri bron+ice, e8pir prelungit, diminuarea murmurului
vezicular
2- limitarea debitelor respiratorii la testele #uncionale pulmonare
15. Bpertr,-a &en*n! de pr,stat!
7aracteristici - scderea #orei +i calibrului 0etului urinar
1- nicturie
2- cre+te volumul rezidual urinar
3- uneori azotemie +i retenie urinar
16. Dvert$%+ta 4 an*,dsp+a.a
Coala 7aracteristici
6iverticulita 6urere abdominal acut +i #ebr
Aeucocitoz
/ensibilitate $n cadranul in#erior stng al abdomenului +i #ormaiune tumoral
/ecundar unei per#oraii la nivelul unui diverticul colonic(variaz de la
microper#oraie, #orma cea mai #recvent, pn la per#oraie cu abces sau
peritonit generalizat
(ngiodisplazii /unt mai #recvente la nivelul cecului +i colonului ascendent la persoanele $n
vrst
7onstituie cauza cea mai #recvent de sngerare acut sau cronic a tractului
gastro-intestinal superior +i in#erior
.otu+i, anumite probleme medicale sunt mult mai #recvent $ntlnite la vrstnicul tarat, mai ales la persoane
peste !2 ani +i sunt prezentate prin sintagma celor* cinci ;*: dis#uncie intelectual, imobilitate,
instabilitate, incontinen +i reacii medicamentoase iatrogene%
Ds-%n$a nte+e$t%a+! - 6emena
Definiie: este o dis#uncie intelectual dobndit, persistent +i cu evoluie progresiv care
a#ecteaz cel puin dou din urmtoarele #uncii :limba0, memorie, de8teritate spaio-vizual,
personalitate +i cogniia(calcul, raionament, 0udecat abstract"%
Caracteristici - este cea mai #recvent a#eciune a vrstnicului(5-12D la vrsta 65 ani; F42D la
subiecii peste !5 ani"
- 62-72D sunt cazuri de demen senil de tip (lz'eimer, 12-42D sunt demene vasculare;
42-?2D sunt demene mi8te
1- uitarea reprezint simptomul precoce
2- debut insidis, evoluie progresiv, deces $n !-12 ani
- demena vascular este mai #recvent $ntlnit la brbai cu 'ipertensiune cu=#r
antecedente de (;. sau (:7%
Diagnosticul pozitiv se bazeaz pe:- istoric
e8amen #izic +i al statusului mental
1- revizuirea atent a medicaiei administrate +i a
consumului de alcool
- investigaii de laborator pentru a elimena alte cauze ale
dis#unciei cognitive(electrolii serici, calcemie, glicemie,./-, teste #uncionale renale, 'epatice,
sumar urin"
- G>E sau 7.- trebuie e#ectuate $n ma0oritatea cazurilor cu semne
precoce de demen(cteva luni pn la 1-4 ani"%
(mbele investigaii sunt utile pentru e8cluderea 'ematomului subdural, tumori de lob #rontal, (:7 isc'emic,
'emoragic, demena vascular%
Diagnostic diferenial :
delirul
depresia
medicaia +i drogurile: alcool, sedative, 'ipnotice, digo8in, neuroleptice, anti'ipertensive
pot produce con#uzie la vrstnic
alte probleme psi'iatrice
tulburri senzoriale : pierderea auzului duce la izolare social, rspunsuri nepotrivite
interpretate ca mani#estri ale demenei
1- tulburri metabolice +i endocrine:dis#uncii tiroidiene,
'ipo='iperglicemia, insu#iciena 'epatic, insu#iciena renal, insu#iciena cardiorespiratorie
determin stri con#uzionale
- dis#uncii vezicale +i intestinale(retenia acut de urin, #ecalom sunt cauze de stri
con#uzionale la pacienii vrstnici spitalizai
- de#icite nutriionale, traumatisme, tumori, in#ecii, accidente
cardiovasculare +i cerebrale%
Tratamentul const $n identi#icarea +i tratarea #actorilor care contribuie la dis#uncia cognitiv +i
mai ales tratament de specialitate%
Pat,+,*a +e*at! de /,&+.are
7auzele principale sunt:
1- scderea #orei musculare secundar malnutriiei, anemiei, tulburri electrolitice,
neuropatii, miopatii
2- anc'iloza: osteoartrita, C%5arJison, poliartrita reumatoid, artroze, guta,
pseudoguta, polimialgia reumatic cu dureri +i anc'iloz mai ales la nivelul centurilor pelvin,
scapulo-'umeral
3- durerea osoas :tumori, metastaze, traumatisme, osteoporoz, b%5aget
articular ,bursal,muscular
- tulburri de ec'ilibru +i teama de a cdea sunt cauze importante de imobilizare% 7onsecinele sunt urmtoare
:riscurile repausului la pat pentru vrstnici sunt multiple,
serioase, cu instalare rapid: decompensare cardio-vascular, escare, trombo#lebite +i embolia
pulmonar%
Conduita terapeutic
7ea mai important msur este pro#ila8ia:
1- se va evita repausul la pat
2- dac acest lucru nu poate #i evitat trebuie luate cteva msuri:
a"nutriie adecvat
b"tegumentele din regiunile de presiune crescut trebuie inspectate
c"poziionarea pacientului de mai multe ori pe zi pentru a reduce decompensarea
cardiac
d"pentru a reduce riscul slbirii #orei musculare trebuie $nceput e8erciiul
#izic(izotonice, izometrice"
e"pacientul trebuie s participe activ la poziionarea sa $n pat
#"utilizarea agenilor #armacologici=non#armacologici pentru evitarea trombozelor
g"pe msur ce mobilizarea devine posibil, mi+crile trebuie $ncepute treptat; se solicit s#atul unui
#izioterapeut%
Pat,+,*a +e*at! de nsta&+tate
7derile reprezint o problem ma0or pentru vrstnici, mai ales pentru #emei; sunt $nsoite de
traumatisme grave +i constituie a +asea cauz de deces la vrstnici%Hracturile de +old consecutive +i
teama de cdere reprezint cauze ma0ore de imobilizare%
Factorii de risc intrinseci care predispun la cderi sunt:
1- tulburri ale vederii(scderea acuitii vizuale, a adaptrii la $ntuneric"
2- scderea auzului
3- dis#uncii vestibulare, a#eciuni degenerative cervicale, neuropatia peri#eric
4- demena
5- a#eciuni musculo-sc'eletale
6- a#eciuni ale piciorului(calusuri, durioane, de#ormri"
7- 'ipotensiune postural
8- anumite medicamente: sedative, antidepresive, anti'ipertensive, anticonvulsivante
Factori de risc extrinseci sunt reprezentai de obstacole din mediul $ncon0urtor, surse de lumin,
podele, scri, buctrie, baie, curte, intrarea%
Complicaiile cderilor
1- cele mai #recvente #racturi sunt la nivelul pumnului, +old, vertebre( la #emeile vrstnice, #racturile de
+old asociaz o mortalitate de 42D pe an"
2- teama de o nou cdere conduce la pierderea independenei de mi+care
3-'ematomul subdural( pacient vrstnic cu semne neurologice aprute recent , inclusiv
con#uzie"
4- des'idratarea , dezec'ilibre 'idro-electrolitice , escare de presiune, rabdomioliza%
Profilaxie-tratament - tratarea #actorilor patogenici #avorizani
- reducerea riscurilor din mediul incon0urtor +i a numrului de
medicamente administrate
In$,ntnena %rnar!
6e#iniie: pierderea controlului vezical cu important impact psi'ologic +i social, adesea
contribuind la instituionalizare%
7auze de incontinen urinar
7auze tranzitorii 7auze permanente
Delirul- mai #recvent $ntlnit la pacienii Hiperreactivitatea detrusorului- scurgeri urinare la
spitalizai #emei $n absena manevrelor de stres +i a reteniei
Infecia-in#ecii simptomatice ale tractului urinare care asociaz +i nevoia imperioas de a
urinar produc sau contribuie la incontinen urina
retrita !i vaginita atrofic Incontinena de stres- mai #recvent la #emeile
"edicamente diuretice, anticolinergice, vrstnice; apar scurgeri urinare instantanee
sedative, antidepresive, antipsi'otice, alcoolul secundare unei manevre de stres; apar numai $n
Cauze psi#ologice: depresia, psi'oze timpul zilei
De$it urinar excesiv(diuretice, aport e8cesiv %$strucie uretral-#recvent la vrstnici, este
de lic'ide"- debit urinar e8cesiv care poate secundar 'ipertro#iei benigne de prostat, stricturii
dep+i capacitatea persoanei $n vrst de a se uretrale, cancer de prostat; - picturi aprute dup
deplasa $n timp util la toalet terminarea miciunii, senzaie imperioas de
Fecalomul este o cauz #recvent de miciune datorit 'iperreactivitii detrusorului sau
incontinen urinar; mobilizarea #ecalomului incontinena prin preaplin determin retenia
stabilizeaz continena urinar
Hiporeactivitatea detrusorului- este o cauz rar de
incontinen; este idiopatic=secundar nervului
motor in#erior sacrat; apar miciuni #recvente,
nicturie, polaJiurie, reziduul postmicional este
mare(F352ml"
.ratamentul const $n identi#icarea +i tratarea cauzelor tranzitorii +i tratament de specialitate%
Rea$ /ed$a/ent,ase atr,*ene
/usceptibilitatea dezvoltrii reaciilor adverse este de 4-? ori mai mare la vrstnici comparativ
cu subiectul tnr%
7auze: 9purarea medicamentoas este mai redus datorit scderii ratei H< +i scderii
clearence-ului 'epatic
:olumul de distribuie al medicamentelor este a#ectat%7u $naintarea $n vrst scade apa
total +i cre+te masa adipoas, ast#el medicamentele 'idrosolubile se #i8eaz mai repede $n timp ce
medicaia liposolubil are un timp de $n0umtire mai mare%
5entru a evita to8icitatea medicamentoas, la pacienii vrstnici trebuie avute $n vedere
urmtoarele precauii:
1"asigurai-v c simptomul care necesit tratament nu este el insu+i declan+at de un alt
medicament%
4"utilizarea tuturor resurselor non#armacologice
?"$ncepem cu o doza redus(comparativ cu pacientul adult"ce poate #i crescut treptat $n #uncie de
#armacocinetica vrstnicului
3"#olosim o sc'em de administrare ct mai simpl +i un numr ct mai redus de
medicamente
5"veri#icai $n cadrul consultaie dac pacientul sau unul din membrii #amiliei cunoa+te sc'ema de tratament,
modul de administrare, doze, eventuale reacii adverse
6"monitorizarea nivelelor serice pentru medicamentele cu #ereastr terapeutic $ngust(#enitoina,
digo8in,c'inidina, teo#ilina, aminoglicozide, psi'otrope"
Part$%+art!+e trata/ent%+%pr,-+a$t$ a+ vrstn$%+%
O etap important a tratamentului la aceast grup de vrst o constituie
pro#ila8ia%;nterveniile pro#ilactice se adreseaz populaiei generale +i $n special
populaiei cu risc%
Interven pentr% p,p%+aa *enera+!
S$reenn* C,/p,rta/ent se2%a+
.( @@@ 5revenirea C./:evitarea
.alie +i greutate comportamentului
se8ua
l cu risc,
-emocult +i=sigmoidoscopie #olosirea prezervativelor
>amogra#ieKL e8amen clinic al snilor la
#emeiM61 ani"
.est 5apanicolau
/creening al vederii
9valuarea problemelor consumului de
alcool
C,ns+ere I/%n.!r
Oprirea #umatului :accinarea antipneumococic
9vitarea consumului de alcool $n timpul :accinarea antigripal
conducerii auto, $notului,etc :accinarea 6.-rapel
6ieta : aport adecvat de calciu(la #emei",
scderea consumului de grsimi saturate
+i colesterol
(ctivitate #izic regulat
Prevenrea a$$dente+,r C6/,pr,-+a2e
7entura de siguran, casc'eta(moto, 6iscuri de pro#ila8ie 'ormonal la #emei
bicicleta" a#late la menopauz
S!n!tatea dentar!
:izite regulate la stomatolog
/platul pe dini
@@@7re+terea valorilor tensionale se asociaz cu morbiditate +i mortalitate crescut la
aceast grup de vrst%/tudii recente sugereaz c la vrstnici pot #i utilizate acelea+i
valori limit pentru de#inirea -.( iar tratarea acesteia reduce cu 45-35D riscul de
(:7 +i deces secundar a#eciunii cardiovasculare%
Interven pentr% p,p%+aa $% rs$
5ersoane instituionalizate 556, vaccinare 'epatita(
Coli cronice, contact .C7 556
5ersoaneN75 ani cu risc de cdere 5revenirea cderilor
Hactorii de risc pentru bolile 5ro#ila8ia cu 75-122mg aspirina=zi scade
cardiovasculare incidena in#arctelor de miocard
/e ia $n considerare screeningul pentru
colesterol
Hamilii cu cancer de piele 9vitarea e8punerii la soare, #olosirea unei
$mbrcmini de protecie
O atenie deosebit trebuie acordat btrnilor*cu risc crescut*pentru o deteriorare
mai rapid +i instituionalizare; ast#el, ei trebuie monitorizai mai $ndeaproape: cei
peste !2 ani; cei care locuiesc singuri
7ei indoliai sau deprimai; cei cu perturbri intelectuale 7ei
care au czut de mai multe ori; cei cu incontinen
%ei care nu s.au descurcat bine anterior>
C;CA;O<G(H;9
1. (drian Gestian, Cazele >edicinei de Hamilie, 9ditura >edical, Cucure+ti 422?; 2.
Cart',/%,7ampbell,A%:%,(llen,/%, ;ntensive education improves JnoOledge,
compliance and #ood problems in tip4 6iabetes >edicine, !,1111,111-117;
3. 7ecil .e8tbooJ o# >edicine, 9d% Pingaarden Q,C%,, /mit', A%-%,, Cenett Q,7%,C%
/ounders 7omp%, 5'iladelp'ia, 1114;
4.7ristina 5anea, Eeuropatia 6iabetic din punct de vedere al neurologului, C>Q
nr%3, vol%11,4223, 1!!-114;
5. 6umitrac'e,>%, O#talmologie, 9ditura Eaional, Cucure+ti,111! ;
6. <'erasim,A%,>edicina ;ntern, Cucure+ti, 1115;
7.A%<'erasim, >edicina ;ntern, 9ditura >edical, Cucure+ti, 1116;
8. -arrison*/,5rinciples o# ;nternal >edicine;
9. AaOrence%(, >% .ierneB, >a8im (% 5apadaJis, /tep'en Q%>c 5'ee, 6iagnostic +i .ratament
$n 5ractica >edical, 4221;
10.>ariana <ram, >edicaia oral $n 6iabetul za'arat tip 4, C>Q, nr%!, vol%12, 422?,
?63-?66
11. Olteanu >, .ratat de o#talmologie, 9ditura >edical, Cucure+ti, 11!1,;
12. Gobert CerJoO,>%6%, (ndreO Q% Hletc'er, >anuel >ercJ de 6iagnostic et .erapeutiRue,
9dition /;69> - .%>%, 11!!