Sven Hassel

Monte Cassino
Cartea aceasta este dedicată celor ucişi în
mănăstirea şi fortăreaţa Monte Cassino.
Doamne, cum mai ploua! Cu găleata. Un potop. Eram aşezaţi sub pomi. Prinsesem cu
nasturi mantalele între ele pentru a întocmi un soi de cort. Mantale de calitate mai bună
dec!t cele ale noastre. "pa pătrundea şi aşa. Dar sub el eram aproape uscaţi.
Micuţul îşi desc#isese şi el umbrela. P!nă la urmă am izbutit să aprindem $ocul în
maşina de gătit pe care o găsisem în %ilă. &e pregăteam să ne ospătăm în lege. 'n ţepuşe se
perpeleau %reo patruzeci de mierle. Porta pregătea c#i$tele cu mădu%ă. Două ore înc#eiate
r!c!isem mădu%a din oasele a doi boi morţi. "%eam p!nă şi pătrun(el proaspăt. )regor Martin
se pricepea să $acă *etc#up. "mesteca sosul într+ o cască americană. Căştile astea erau $oarte
practice. ,e puteai $olosi la o grămadă de treburi, numai la ceea ce $useseră #ărăzite, nu.
Deodată am izbucnit în r!s. Pentru că Micuţul rostise un citat clasic $ără a+ şi da măcar
seama.
Porta şi+a înălţat apoi (obenul, $ăgăduind să ni+l lase moştenire. "lte #o#ote.
-eide se uşură din greşeală împotri%a %!ntului. &e tă%ăleam de r!s. 'n clipa în care
ne+ a surprins o sal%ă de obuze ne su$ocam încă de at!ta r!s, alerg!nd care încotro cu
m!ncarea.
.dată l+am auzit pe un preot militar întreb!nd un o$iţer superior/
— Cum pot oare să r!dă at!ta0
'n ziua aceea $ăceam #az pentru că Micuţul îşi în$ăşurase în (urul g!tului c#iloţii pe care
îi luase de la ,uiza+ "măr!ta. M+am înecat cu un carto$, iar ceilalţi au $ost ne%oiţi să mă
lo%ească pe spinare cu un obuz. 1eselia putea de%eni prime(dioasă!
— Dacă nu ar r!de pentru toate $leacurile, a răspuns o$iţerul, nu ar putea să reziste.
Porta era neîntrecut în pri%inţa c#i$telelor din mădu%ă. &u $rigea niciodată dec!t c!te
zece deodată. "lt$el ni s+ar $i aplecat. ,e m!nca pe ale sale treptat, pe măsură ce le $ăcea. ,a
ora nouă m!ncasem peste şase sute de c#i$tele. Era mult şi cu asta ne+ am petrecut toată
noaptea.
Doamne, cum mai ploua!
DEBARCAREA
Buuitul tunurilor se au!ea "#nă la Roma$ la două sute cinci!eci de %ilometri. &u "uteam
!ări marile nave de lu"tă dar$ de fiecare dată c#nd tră'eau o salvă$ marea clocotea ca "e (ar.
)nt#i o scli"ire oritoare$ urmată a"oi de un uuit ca de tunet.
)i făceau "iftie "e 'renadierii noştri. )n c#teva ore$ re'imentele de lindate$ sla înarmate$
au fost nimicite. De la *alinuro şi "#nă la +orre del ,reco toată coasta era în flăcări. Sate
între'i au fost rase în c#teva cli"e. Ceva mai la nord de Sorrento$ un uncăr$ un mastodont de
c#teva sute de tone$ a fost a!v#rlit în aer şi o dată cu el o întrea'ă aterie de coastă cu
"lutoanele ei cu tot.
Din sud şi din vest au a"ărut roiuri de 2abo
-
. .urau la mică înălţime$ omard#nd
şoselele şi drumurile$ nimicind totul în calea lor. /oseaua naţională -0 a fost distrusă "e o
lun'ime de o sută cinci!eci de %ilometri. 1raşul A'ri"oli a dis"ărut de "e su"rafaţa "ăm#ntului
în numai două!eci de secunde.
*rintre st#nci erau camuflate cu o iscusinţă diaolică tancurile de a"ărare. )m"reună cu
noi$ su tancurile 'rele se 'ăseau adă"ostiţi 'renadierii re'imentului şais"re!ece. 2rma să fim
o 'ustare aleasă "entru ăieţii de dincolo atunci c#nd o vor "orni s"re "la(ă.
Mii de ou!e răscoleau "ăm#ntul$ e3"lod#nd şi sc4im#nd în noa"te nea'ră lumina !ilei.
2n infanterist urcă "anta în fu'ă$ d#nd din m#ini ca un neun$ eat de frică.
)l urmăream ne"ăsător5 ceva la ordinea !ilei. )n !orii aceleiaşi !ile$ eu însumi
cunoscusem acea s"aimă care te "arali!ea!ă$ îţi cu"rinde maţele şi te face să6ţi str#n'i fesele.
)ncremeneşti$ s#n'ele îţi în'4eaţă în vine$ c4i"ul ţi se face al ca varul$ oc4ii ficşi$ eşti mai
mult mort dec#t viu7 )ndată ce camara!ii a'ă de seamă ce se înt#m"lă$ taără asu"ra
8olnavului9. Dacă "umnii nu a(un'$ se trece la loviturile date cu "iciorul şi cu "atul armei.
Atunci te "răuşeşti 4o4otind de "l#ns$ iar ceilalţi lovesc întruna. +ratamentul este rutal dar
reuşeşte de cele mai multe ori.
)ncă mai aveam ora!ul "lin de v#nătăi$ căci *orta mă cotono'ise !dravăn. )i eram
recunoscător. Dacă ar fi dat mai cu milă$ aş fi fost numai un "entru cămaşa de forţă.
Mi6am îndre"tat "rivirile îns"re Bătr#n5 sta întins între şenilele tancului: !#mi şi îmi
făcu un semn de încura(are.
*orta$ Micuţul şi Heide (ucau !aruri. Acestea se rosto'oleau "e covoraşul cel verde
şter"elit de *orta din ordelul ;dei6,ăle(ita.
1 salvă de artilerie 'rea$ trasă de "e cuirasate$ nimeri în "lin o com"anie de infanterie
care tocmai coora muntele. 1 m#nă uriaşă i6a măturat "e toţi. 1 sută şa"te!eci şi cinci de
oameni făcuţi c4iseliţă îm"reună cu cat#rii lor7
&e6am "omenit cu 8ei9 la asfinţit$ "e c#nd soarele coora orindu6ne dins"re ori!ont5 o
mulţime de şalande s"eciale de dearcare$ răs"#ndindu6şi "este "la(ă "uşcaşii marini. <ec4i
marinari trecuţi "rin multe$ ostaşi de meserie$ dar şi tineri recruţi s"eriaţi$ c4emaţi su arme în
urmă cu două luni. &oroc că mamele lor nu6i "uteau vedea în cli"a aceea.
;nfernul lui Dante ar fi fost un "arc de distracţii "e l#n'ă ceea ce îi aşte"ta.
Bateriile noastre de coastă fuseseră lic4idate$ dar în s"atele fiecărei st#nci$ în fiecare
'aură de ou! stau la "#ndă 'renadieri$ v#nători de munte şi "araşutişti$ 'ata să desc4idă focul
cu armele lor automate. Mitralierele 'rele şi uşoare$ mortiere$ 'renade antitanc$ aruncătoare de
flăcări$ tunuri$ caraine cu re"etiţie$ mine$ cocteiluri Molotov$ ome incendiare cu en!ină$
'renade cu fosfor. &ume... nume... nume$ dar c#te c4inuri fără nume "entru marinarii de asalt7
A"ăraţi de tirul artileriei navale$ 8ei9 "rind fr#n'4ii de st#nci$ se caţără ca maimuţele$ ca
a"oi să cadă îna"oi rosto'olindu6se. Cete între'i alear'ă în cerc "e "la(a ală în tim" ce
fosforul le răreşte r#ndurile. +oată "la(a e în flăcări. &isi"ul s6a "resc4imat în lavă.
*rivim în tăcere5 inter!is de a tra'e$ "#nă la noi ordine.
*rimul val de dearcare este nimicit. &6au i!utit să înainte!e nici măcar două sute de
metri. Ce "rivelişte îi aştea"tă "e cei din valul al doilea$ care urmea!ă imediat7 Sunt şi ei la
r#ndul lor transformaţi în torţe vii. Dar soseşte cel de6al treilea val. =in#nd armele ridicate
deasu"ra ca"ului$ marinarii se av#ntă "rin valuri$ se aruncă cu urta "e "la(ă şi înce" să se
(oace cu armele automate. Dar de înaintat nu înaintea!ă nici măcar un metru.
A"oi a"ar avioanele care aruncă fosfor şi "etrol. >lăcări 'i'antice$ 'ălui$ se înalţă către
cer.
Soarele a"une. Se a"rind stelele. &e"ăsătoare$ Mediterana nu dă "ace cadavrelor
calcinate$ le'ăn#ndu6le uşor.
Dearcă a"oi cel de6al "atrulea val al infanteriei marine. 1u!ele trasoare urcă "e cer. /i
aceşti oameni mor în c#teva minute.
*uţin înainte de a răsări soarele$ o adevărată armada de "ontoane de asalt se nă"usteşte
- 2abo/ "rescurtare de la 2agdbomber ?omardier de v#nătoare@
asu"ra coastei. Aceştia sunt soldaţi adevăraţi$ com"aniile de "uşcaşi marini ine instruiţi care
urmea!ă să "ună stă"#nire acolo unde ceilalţi au desc4is doar drumul. +otul treuie luat de la
înce"ut. 1iectivul lor numărul unu5 ocu"area şoselei naţionale numărul -A. +ancurile se
o"resc la mar'inea "la(ei "refăcute în făclii. D#r(i$ "uşcaşii înaintea!ă. Sunt veteranii
*acificului. 2cid tot ce le a"are în cale$ tră'#nd "#nă şi în morţi. *e carainele lor de asalt sunt
montate aionete scurte. Mulţi dintre ei "oartă at#rnată de curea c#te o saie de samurai.
— Bştia6s marines americani$ mormăie Heide$ 'renadierii noştri o vor afla "e "ielea lor.
+i"ii ăştia n6au "ierdut nici o ătălie de o sută cinci!eci de ani încoace. 1ricare dintre ei face
c#t o com"anie întrea'ă. Comandantul Mi%e s6ar ucura să6şi revadă vec4ii camara!i din >ar
Cest.
E "rima oară c#nd dăm oc4ii cu ei. >iecare s6a înţolit du"ă cum l6a tăiat ca"ul.
2n soldat tro"ăie "e nisi": de raniţă are "rinsă o umrelă desc4isă$ de un roşu a"rins. )n
urma lui "ăşeşte un ser'ent înalt care "oartă "este cască o "ălărie c4ine!ească. 2n ofiţer scund$
care alear'ă în fruntea unei com"anii$ "oartă "e ca" o "ălărie de "ai$ 'en Maurice C4evalier.
De "an'lica alastră ca cerul îi at#rnă vesel un trandafir.
Se nă"ustesc înainte fără să le "ese c#tuşi de "uţin de tirul uci'ător al 'renadierilor noştri.
2n infanterist 'erman încearcă să fu'ă. 1 saie de samurai îi des"arte dintr6o sin'ură
lovitură ca"ul de tru". 2n soldat american stri'ă ceva camara!ilor săi$ ridică deasu"ra ca"ului
cum"lita saie şi sărută lama îns#n'erată.
2n c#rd de omardiere Hein%el se aruncă asu"ra lor. *la(a se înalţă "arcă toată către
cerul lim"ede. *e nisi"ul înne'rit de fum$ soldatul cu saia se !v#rcoleşte întro altă de s#n'e.
Docotenentul >ric%$ şeful 'ru"ului nostru$ se a"ro"ie t#r#ndu6se.
— *lecaţi unul c#te unul. &e retra'em "#nă la "unctul E.
*o!iţiile noastre au fost ocu"ate de marines. Da mal sosesc mereu alte şalande. +ancuri
amfiie acostea!ă !'omotos. *e cerul senin de vară$ v#nătorii şi omardierele duc o lu"tă "e
viaţă şi "e moarte.
2n "luton de 'renadieri se "redă. Este secerat fără cruţare. C#ţiva marinari (efuiesc
cadavrele "un#nd m#na "e insi'ne şi decoraţii.
*orta s"une în ătaie de (oc5
— *rintre ei sunt şi unii care au nevoie de semne e3terioare de ărăţie7
— Bun$ acum ştim cu cine avem de6a face. Să ve!i şi să nu cre!i$ !ise De'ionarul.
&e6am retras cu c#ţiva %ilometri mai la sud de Avelino. Comandanţii 'ermani îşi
înc4i"uiseră că vor "utea res"in'e forţele invadatoare c4iar din cli"a dearcării lor. )şi
ima'inaseră o ătălie cam de soiul celei de la Cannae
F
$ fără a ţine însă seama de uriaşa
su"erioritate materială a aliaţilor.
Mareşalul Ale3ander şi 'eneralul Clar% nădă(duiseră să oţină un ca" de "od... Acum
aveau un adevărat front. *o!iţiile noastre cădeau una du"ă alta$ dar unitatea noastră nu intrase
încă în lu"tă. Re'imentul nu avea dec#t "uţini morţi şi răniţi. &e6am retras la nord de Ca"ua. )n
tim"ul marşului am mai a"ucat să 'olim o "ivniţă la Benevento$ iar la Caserta am dat o m#nă
de a(utor la în'ro"atul a c#torva sute de morţi. Re'imentul nostru a să"at tranşee acolo unde
<ia A""ia se des"arte de <ia Casilina.
Pant#er+ul nostru era "e (umătate în'ro"at în "ăm#nt. *e ca"ota motorului era aşe!ată o
ărdacă cu vin de Caserta. 2n "ivnicer italian ne a(utase să6i "unem canaua. De turelă at#rna
un "urcel făcut la fri'are.
)ntinşi "e urtă$ dădeam cu !arurile "e covoraşul verde de la ;da6,ăle(ita.
— Ce6aţi s"une dacă l6am îm"uşca "e *a"ă şi am da foc îm"uţitului ăstuia de <aticanG
întreă Barcelona în tim"ul unei rafale.
— &e su"unem ordinelor$ răs"unse *orta scurt. Dar ce6ţi veni să6l îm"uşcăm "e
Sfinţia6SaG Ar treui să ştim şi "entru ce.
— >ireşte că ştim7 e3clamă Barcelona$ m#ndru de a cunoaşte o taină. .ilele trecute$ "e
c#nd eram la ra"ort la C4iorul$ am citit la ofiţerul cu informaţiile o notă a De"artamentului
F Cannae5 oraş din vec4ea A"ulia$ a"roa"e de Aufidus$ unde Hanial i6a învins "e romani în
anul F-H î.e.n.
*olitic al cor"ului de armată. Cei din *rin! Alrec4t Strasse încearcă "e toate căile în cli"a de
faţă să6l facă "e *a"ă să ia desc4is a"ărarea evreilor. Avem şi noi micii noştri "rovocatori la
<atican. )n cli"a în care *reacuviosul va cădea în "lasă$ vom da foc la şandramaua lui din
Roma. Să ardă cu "o"i cu tot. /i vă mai "ot s"une că la cuv#ntul de ordine 3abat, va fi trimis
un re'iment disci"linar de lindate$ cu 'enişti şi cu crema SS6ului$ s"ri(iniţi de unităţi s"eciale
de întărire. SS DirleIan'er va face curăţenie7 Stă cu "iciorul "e scara avionului$ "e undeva la
răsărit de *olonia. Acţiunea va fi "usă "e seama comuniştilor. Catolicii din unităţile care vor
lua "arte la atac vor fi lic4idaţi.
Barcelona ridică o s"r#nceană5
— Cunoaşteţi cumva şi alte re'imente în afară de al nostru în sudG 2n sfat "reţios "entru
cei înscrişi dre"t catolici5 să declare că şi6au "ierdut credinţa şi că au devenit lier6cu'etători.
— Doar n6o să6l omoare "e *a"ă7 stri'ă Heide uluit.
— Ba "ot face c4estii şi mai şi$ îl încredinţă Rudol"4 Jleer$ mu!icantul$ fost SS6ist.
Acum şase luni$ un "rieten care lucrea!ă la De"artamentul de cercetări ilice mi6a s"us că
'ro!av ar mai avea c4ef să6i lic4ide!e "e "o"i$ de6a valma. *entru cei din *rin! Alrec4t
Strasse$ *a"a este cel mai mare duşman al lui Adolf...
— Mă doare6n cot de toate astea... i6o tăie Barcelona. Dacă aţi "rimi ordin$ v6aţi duce să6l
umflaţi "e *a"ă$ ori aG
/ovăiam5 nătărăul ăsta de Barcelona$ cu oiceiul lui de6a "une întreări t#m"ite.
Micuţul$ înalt de doi metri$ analfaetul din Hamur'$ uci'aşul cel mai cinic al tuturor
tim"urilor$ ridică un de'et ca la şcoală5
— Staţi "uţin$ măi ticniţilor7 Cine6i catolic "rintre noiG &imeni. Cine crede în
Dumne!euG &imeni.
— ;a6o mai domol$ ătr#ne7 îl "reveni De'ionarul ridic#nd m#na.
Dar odată "ornit$ Micuţul nu mai "utea fi o"rit.
— Mer'i6sau6cra"ă$ te ştiu eu că eşti de "artea lui Alla4$ iar eu îţi !ic ţie "recum ;sus$ fiul
lui Saul — Micuţul încurca întotdeauna "uţinele sale cunoştinţe de reli'ie — dă6mi ce este al
meu şi dă6i c#te ceva$ colo$ şi ce!arului. +are aş vrea să ştiu dacă *ius ăsta al nu ştiu c#telea$ cu
care îmi tot îm"uiaţi urec4ile în ultimul tim"$ este "ur şi sim"lu că"etenia tuturor "reoţilor$ un
fel de 'eneral al Bisericii$ sau este cu adevărat re"re!entantul "e "ăm#nt al şefului ăl mare din
ceruri$ aşa cum îmi s"unea într6o !i dama aia care mi6a olo(it cu "omadă oc4iul olnav.
*orta a înălţat din umeri. Heide şi6a întors "rivirile s"re !aruri. Barcelona îşi a"rinse
în'#ndurat o ţi'ară. Eu am sc4imat ca"sa unui ou!6rac4etă. Bătr#nul îşi "lima de'etele de6a
lun'ul ţevii tunului.
— Bănuiesc că "esemne este într6adevăr solul Cerului$ murmură el '#nditor.
Micuţul îşi lovea dinţii cu un'4iile.
— Se "are că nimeni nu e "rea si'ur de lucrul ăsta. Sunteţi "e un teren alunecos. Eu$
ca"oralul şef Colf'an' EIald Creut!feldt$ sunt un dur. 2n mort mai mult sau mai "uţin nu
înseamnă nimic "entru mine. +ra' în oricine7 *uşcaş ori 'eneral$ t#rfă sau re'ină$ totuna. Dar
de c4estiile cu Doamne6Doamne nu6mi "lace să mă atin'. Dacă şeful <aticanului are cumva o
linie directă cu Dumne!eu$ admiţ#nd ineînţeles că e3istă Dumne!eu$ nu treuie să fii "rea
isteţ "entru a '4ici că am da de naia dacă i6am îm"uşca vreodată întrea'a andă. <ec4ea
scă"are cu 8e3ecutarea ordinului9 n6ar c#ntări "rea mult la *etru6de6la6*oarta6Raiului$ c#nd
vom !ornăi din oase "e acolo. &u mi6aş risca viaţa de a"oi.
— Dumne!eu e3istă$ afirmă De'ionarul. Dacă te le'i de un credincios$ te atin'i de
Dumne!eu. *a"a e mare$ mai mare dec#t oricine. Dar mai ine să aşte"tăm înt#i ordinul în loc
să ne atem ca"ul cu ce vom face. <om 'ăsi o scă"are. Am "utea$ de "ildă$ întoarce tunurile şi
să "ictăm o "erec4e de c4ei "e turelă.
— Baţi c#m"ii7 îi r#se *orta în nas. Ar trimite îm"otriva noastră c#teva unităţi SS şi
"raful s6ar ale'e de noi c#t ai ate din "alme7
— ;deea De'ionarului nu6i c4iar at#t de rea$ făcu '#nditor Bătr#nul. <aticanul are "ost de
emisie "ro"riu. <ă daţi seama ce s6ar înt#m"la dacă s6ar au!i că un re'iment 'erman de
lindate a"ără <aticanul îm"otriva unui atac 'ermanG S6ar face v#lvă în lumea întrea'ă şi
lucrul ăsta n6ar fi tocmai "e "lacul Berlinului.
— Eşti ătut în ca"$ constată Heide în at(ocură. &6ai "rice"ut că la <atican sunt a'enţi
"rovocatoriG Cre!i că vor da u!na în eci c#nd va înce"e tărăoiulG Aş7 =#şti la staţia de
radio$ anunţ#nd lumii între'i că Sf#ntul *ărinte a cerut "rotecţia 'ermanilor. ;ar du"ă o scurtă
vi!ită în *rin! Alrec4t Strasse$ *a"a va (uca aşa cum îi va c#nta SS Heini. C4iar şi "entru
"lăm#nii unui *a"ă$ cu acidul nu6i de (oacă. ;ar noi$ dacă "rimim ordin$ îl e3ecutăm$ "entru că
suntem soldaţi. &e6am ă'a şi dinamită6n fund să ţ#şnim s"re lună$ dacă ni s6ar ordona. /i
c4iar dacă ne6am încuia în latrine şi ne6am... ca nişte ne"rico"siţi discut#nd "limarea$ şi tot
am face6o7
— Aţi luat6o ra!na$ interveni *orta. *#nă una6alta stăm aici şi aşte"tăm o andă de Kan%ei
fioroşi. *un la ătaie "atru!eci şi cinci de ţi'ări cu o"iu$ cinci!eci cu mari4uana şi trei!eci de
'rifa "entru cine dă de trei ori şase. Asta "entru că astă!i sunt milos. *uneţi (os de două ori "e
at#ta$ "entru a "utea da de şase ori cu !arurile.
*entru aceste şase aruncări de !aruri l6am uitat "#nă şi "e *a"ă. /ase !aruri de aur masiv
însemnate cu riliante$ "e care *orta le 9îm"rumutase9 dintr6un tri"ou franţu!esc. )n seara cu
"ricina "urta "istolul său mitralieră$ iar c4i"ul îi era ascuns su un ciora" de damă. *oliţia
militară s6a dat de ceasul morţii un an între' să6l 'ăsească "e vinovat$ care era mai a"roa"e
dec#t şi6ar fi "utut înc4i"ui.
Recur'eam la tot felul de fiţe "entru a atra'e norocul de "artea noastră. A'ăţat în m#ini$
cu !arurile în 'ură$ Barcelon se răsuci de "atru ori în (urul tunului$ dar nu oţinu dec#t cinci
şesari$ ieşind "rimul din (oc.
Micuţul rămase fără nici o "i"ă şi "ierdu "e deasu"ra şi na'anul său.
1 'ru"ă de infanterişti de"ăşi în 'oană "o!iţia noastră.
— *ar cam 'răiţi$ făcu *orta. De "arc6ar fi dat "este un stri'oi$ "e cuv#ntul meu7
1 a doua ceată aler'a ca şi cum ar fi m#nat6o dracuL din urmă.
— *oate că s6a semnat "acea şi se tra' oamenii s"re vatră$ visă Micuţul$ fericit.
B#tr#nul se urcă "e tanc$ duse inoclul la oc4i şi îl îndre"tă s"re sud.
— Mi se "are că se cam strică vremea. De la Jiev n6am mai vă!ut o asemenea
deandadă.
— Să le ardem o "erec4e de 'renade "este ot$ "ro"use Heide$ "us "e moarte.
De!ertea!ă$ ticăloşii...
— Am face mai ine s6o luăm şi noi din loc$ stri'ă vesel *orta$ urmăm "lutonul din
frunte$ direcţia Berlin. E3"erienţa m6a învăţat că este mai ine să te laşi dus de a"ă dec#t să
înoţi îm"otriva curentului.
C4iorul$ urmat la un "as de locotenentul >ric%$ sosi ca o vi(elie.
— Beier7 urlă el foarte a'itat către Bătr#n.
— *re!ent$ C4iorule$ răs"unse B#tr#nul$ aşa cum cerea să fie numit 'eneralul Mercedes
în tim"ul ătăliei.
— =ii "o!iţia. *orta$ dă6mi o duşcă de rac4iu.
*orta îi întinse o "loscă enormă$ şutită în >ranţa. 1 "loscă ce făcuse ră!oiul din -AMN.
<oinicul 'eneral ău şi îşi şterse 'ura cu dosul "almei.
— /lioviţă$ mormăi el cunoscător. Să nu vă miraţi dacă vă "omeniţi deodată cu (a"one!i
în faţă. Batalionul -NN este alcătuit din (a"one!i naturali!aţi în America. &u6i lăsaţi să se
a"ro"ie. Culcaţi6i la "#m#nt. Au săii de samurai şi se at la fel de ine ca fanaticii lor
com"atrioţi din *acific. Sunt şi marocani "rintre ei. .uraţi6le creierii. <eţi da oc4ii şi cu ne'ri
gur*a. Bă'aţi6vă ine în ca" că aici ducem un ră!oi cr#ncen. <oi aţi rămas acum sin'urul
"unct de re!istenţă al armatei din sud. +oate celelalte unităţi se destramă.
— C4iorule$ c#r#i Micuţul făc#nd "e s"eriatul şi ridic#nd ca de oicei un de'et$ e
adevărat că diavolii ăia ne'ri taie urec4ileG
,eneralul Mercedes încuviinţă din ca".
— Cu at#t mai ine7 tr#miţă Micuţul. De acum înainte$ îi sfătuiesc "e cei din ma4alaua
de "este drum să6şi încotoşmăne!e ine tărtăcuţeţe$ că şi eu colecţione! foi de var!ă7
— Eu mă mulţumesc cu dinţişorii de aur$ declară *orta. Ascultătoarele nu au valoare
comercială.
— <eţi vedea a"ăr#nd întrea'a 4aită$ la ţol festiv$ urmă 'eneralul. /i să vă ferească
Domnul să îndră!niţi cumva s6o luaţi la sănătoasa.
— /tim lecţia$ C4iorule$ m#r#i *orta5 "#nă la ultimul om şi "#nă la ultimul 'lonte7
C4iorul a"roă şi continuă5
— Ce ucurie "e ca"ul lor c#nd vor da "este tancurile noastre Pant#er. *#nă acum nu au
făcut cunoştinţă dec#t cu lindatele * ;;; şi * ;<. Astea i6au făcut să se "ră"ădească de r#s.
+reuie să "ice şi o divi!ie de SS6işti. <ă vor înlocui... dacă va mai răm#ne ceva de înlocuit.
Atenţie la avioane. *ustiesc şoselele. Au şi "araşutat o (umătate de milion de oameni. Două
treimi dintre ei nu fac nici două "arale. Booci$ soldaţi de "aie. Ceilalţi însă7 <eterani ai
*acificului care vă cunosc$ c4iar dacă nu ştiu de ce material dis"uneţi. Aşa înc#t să fiţi cu oc4ii
în "atru. Să nu vă 'ro!ăviţi dacă vedeţi !ece mii de inşi lu#nd6o la fu'ă. 2nul sin'ur dintre cei
duri face c#t cinci sute dintre ceilalţi şi v6aţi tre!i cu ei în s"inare c#t ai cli"i dacă ar afla unde
vă ascundeţi. <ă vor sco"i dacă le veţi da cel mai mic "rile(. )ncă o duşcă$ *orta7
— )mi datore!i un litru$ C4iorule$ "reci!ă rece *orta$ întin!indu6i "entru a doua oară
"losca.
A"oi solidul 'eneral se făcu nevă!ut du"ă o întăritură de "ăm#nt$ urmat ca o umră de
locotenentul >ric%.
*orta îm"ături covorul verde de la ;da$ îşi nete!i (oenul cu m#neca şi intră în manlo4.
Mi6am reluat locul în s"atele "erisco"ului. Micuţul aşe!ă 'renadele la locul lor. Am verificat
întrea'a instalaţie electrică. *orta de!lănţui caii "utere mişc#nd "uţin tancul înainte şi îna"oi.
A"oi "use motorul în "unctul mort.
1 'ru"a de 'ardieni ne de"ăşi în fu'ă. Cei mai mulţi dintre ei fără arme şi fără căşti.
*orta declară at(ocoritor5
— *recum se vede$ eroii au oosit7 /i eu care am cre!ut întotdeauna în vorele lui Adolf.
;mită 'lasul lui Hitler5
8>emei şi ăraţi 'ermani$ ararii noştri duşmani "retind că armata noastră se retra'e:
dar soldatul 'erman răm#ne acolo unde se află...9 *orta r#n(i5 dacă nu am orul 'ăinilor$
soldatul 'erman e "e cale s6o roiască. A4a7 Aia acum "rice". E vora de ceea ce ,Oels
numeşte 8a"ărare elastică9: dar odată întorşi la Berlin$ unde naia ne vom mai duceG7
— &ici o "rolemă7 i6o întoarse ne"ăsător Micuţul$ vom aler'a mai de"arte în (urul co!ii.
2n "lutonier de infanterie sufl#nd ca o locomotivă se o"ri l#n'ă noi5
— ,răiţi6vă7 stri'ă el.
/i s"ri(inindu6se oosit de "artea dinainte a tancului5
— &6aveţi cumva o "icătură de a"ăG Mi6au măcelărit între'ul "luton: morţi ca şoarecii în
'ăurile lor. Au mii de tancuri. &6avem nici o şansă de scă"are. Bău cu lăcomie din "losca lui
Heide.
— ;a mai las6o7 făcu liniştit Bătr#nul. Ai vedenii$ fără îndoială. *ovesteşte ce s6a
înt#m"lat.
— Să "ovestesc7 r#se amar "lutonierul. Dintr6o dată au a"ărut în s"atele nostru$ în faţa
noastră$ deasu"ra noastră: o 'rămadă afurisită de tancuri şi avioane. )n !ece minute întrea'a
divi!ie ne6a fost strivită şi oamenii făcuţi terci în 'ăurile lor$ su şenilele tancurilor. &u iau
"ri!onieri$ c4iar şi "e răniţi îi curăţă. Am vă!ut un "luton care s6a "redat: 'eniştii din divi!ie.
;6au "rimit cu aruncătoare de flăcări. Doar nu6s neun. Erau (a"one!i. Comandantului
com"aniei mele i6au cră"at ca"ul cu o saie din acelea (a"one!e. D6am în(un'4iat "e ti"ul care
a făcut treaa asta. Avea într6adevăr oc4ii teşiţi şi înalt de6o şc4ioa"ă.
— Din ce divi!ie faci "arteG întreă la fel de liniştit Bătr#nul.
— Divi!ia -H de lindate$ re'imentul PH 'renadieri.
— /i unde sunt acum ai tăi din PHG
— )n iad$ arşi de aruncătoarele de flăcări şi de na"alm. &ici nu vă "uteţi înc4i"ui c#te
c4estii au în traistă lestemaţii ăştia de "este ocean. /i se re"ed "este cuiurile noastre de
mitralieră de "arcă am tra'e cu !a4ăr tos. &e6au strivit c4iar înainte de a mai a"uca să facem
st#n'a6m"re(ur. Re'imentul F *an!er nu a mai avut tim" nici să6şi scoată *6urile ;< din "o!iţie.
&e6au turnat o 'rămadă de şmec4erii ar!ătoare în ca". Sunt sătul. Am şters6o7
— 2ite$ colo$ autou!ul direct "entru Berlin$ r#se cu cinism *orta. *oate 'ăseşti vreun
loc "e "latforma din s"ate$ dacă dai "uţin din coate. Mi s6a s"us că la volan ar fi c4iar Adolf...
— 1 să6ţi "iară ţie c4eful de r#s$ şuieră "lutonierul furios$ c#nd îi vei vedea "e diavolii
'aleni şi "e Ean%ei. <ei face şi tu în "antaloni$ ca toţi ceilalţi. )n trei !ile nu va mai răm#ne
nici un soldat 'erman viu în toată ;talia$ "un m#na în foc. /i toţi alde Bodo'lio care au înce"ut
să tra'ă în noi de "e aco"erişuri. *#nă şi ţaţele aruncau du"ă noi cu ce a"ucau.
— Haide$ 4aide...$ făcu Bătr#nul îm"ăciuitor.
— Dar urniţi6vă odată şi luaţi6o din loc7 sfătui "lutonierul.
— &u "utem$ sur#se (alnic *orta.
— &6aveţi en!inăG
— &u de en!ină ducem li"să$ dar Adolf !ice să re!istăm. ;ar noi facem ce ni se s"une$
ca nişte co"ii ascultători ce suntem.
— Dua6i6ar dracu7 urlă cu 4otăr#re "lutonierul$ fără a "reci!a dacă e vora de Hitler sau
"e *orta. De i6aţi fi vă!ut "e marinarii noştri de a"ă dulce$ ănuiţi că treuiau să a"ere
fortificaţiile de coastă7 *rimii (a"one!i care au "icat i6au "us "e 'rătar cu na"alm. *#nă să
a"uce să6şi ridice flintele$ 'renadierii noştri s6au tre!it în'eraşi. Ean%eii n6au tim" de luat
"ri!onieri. )i lun'esc fără multă voră$ la "ăm#nt.
— ;a s"une$ nădra'ii tăi nu cur'G De c#te ori te6ai scă"at în ei de c#nd ţi6a ieşit în cale
"rimul lin'ător de Coca6ColaG întreă ironic *orta.
Docotenentul >ric% se a"ro"ie de noi. .ărindu6l "e "lutonierul scos din fire$ !#mi "e su
mustaţă. Au!ise ultimele cuvinte ale lui *orta.
— C#te tancuri ai vă!ut$ >eldIeel$ şi de ce ti"G întreă el liniştit.
Scoase o 4artă de stat ma(or şi o des"ături "e otul tancului.
— Arată6mi$ unde ai vă!ut ultima oară camara!i de6ai noştriG
*lutonierul se a"lecă "este 4artă$ "rivind nervos către sud. >ără îndoială că re'reta
amarnic că se o"rise la noi. Dar acum nu mai avea ce face.
— Aveam o "o!iţie la nord de Bellona. Au trecut "este <oliturno fără să "rindem măcar
de veste.
— Dar fluviul nu "oate fi trecut "rin vad7 se îm"otrivi >ric%.
— Domnule locotenent$ "oate nu mă credeţi$ dar l6au trecut cu adevărat.
>ric% îşi a"rinse '#nditor o ţi'ară.
— Ai vă!ut tancurile străăt#nd fluviulG
— Da$ domnule locotenent$ şi camioane de asemenea.
— Camioane oişnuiteG
— Da$ camioane 'rele. /i doar ştiu că a"a e ad#ncă.
— *arti!anii$ '#ndi >ric% cu voce tare — "oduri suacvatice. Ce "orcărie7
)l "rivi "e "lutonier:
— /i c#nd au trecut$ voi aţi întins6oG
— +otul s6a "etrecut foarte re"ede$ domnule locotenent. )i dooară "e toţi... >ără
"ri!onieri.
— C#te tancuri aveauG
— C#teva sute$ domnule locotenent.
*orta i!ucni.
— Aiureli7 *esemne că nu "oţi deosei un tanc de6o roască r#ioasă7
— Aştea"tă "uţin să vină să6ţi turtească fesul. Eu am fost la Stalin'rad. Dar un ră!oi ca
ăsta n6am mai vă!ut7
>ric% îi întinse !#mind o ţi'ară.
— Dinişteşte6te şi '#ndeşte6te ine5 unde se aflau sutele acelea de tancuriG
— Da Alvi'nano.
>ric% "rivea "e 4artă.
— ;ar noi unde eramG Adunaţi în mi(locul satului$ nuG întreă *orta cu nevinovăţie. *iaţa
Sf#ntului *etru$ ce naia7 Sau "oate că erau în'rămădiţi în straturi$ unii "este alţii7 C#te tancuri
ve!i aiciG 1 mieG Eşti si'ur că nu vii de la Roma şi n6ai rătăcit drumulG
— +acă6ţi 'ura7 !ieră "lutonierul$ scos din fire. Erau at#tea$ înc#t nici nu le "uteai
număra. Aveam$ cel "uţin !ece "e urmele mele.
&e6am dat seama. ;nfanteria vede întotdeauna dulu atunci c#nd este 4ărţuită de tancuri.
Du"ă toate "roailităţile$ "lutonierul nu vă!use mai mult de două!eci şi cinci de care.
Cu oc4ii 4olaţi$ îi e3"lica locotenentului >ric% cum trecuseră tancurile în !i'!a' "rintre
case$ strivind totul în calea lor. >ără îndoială că trăise un coşmar. &u6i nici o "lăcere să fii
sur"rins de un atac frontal al tancurilor de asalt7
— <ino$ Beier7 Mer'em să vedem ce se înt#m"lă. ;ar dumneata$ >eldIeel$ ne vei arăta
drumul$ ordonă locotenentul. Celălalt încercă în !adar s6o ştear'ă.
— Dar ine$ domnule locotenent$ americanii sunt în sat7
— <om vedea$ a fost sin'urul răs"uns al locotenentului >ric%.
— Domnule locotenent$ sunt şi (a"one!i cu săii de samurai.
Docotenentul r#se încetişor. )nde"ărtă cu m#na o scamă ima'inară de "e crucea de fier de
la '#t. Era cel mai maniac ofiţer din toată divi!ia. 2niforma sa nea'ră era întotdeauna fără
cusur. Ci!mele sale înalte erau o'lindă. M#neca st#n'ă îi flutura 'oală. )şi lăsase raţul la Jiev$
ru"t su răsuflătoarea turelei$ c#nd tancul său fusese atins de un ou! de -NN. Se întoarse s"re
noi.
— Doi voluntari du"ă mine7
De'ionarul şi cu mine am făcut c#te un "as înainte. &u aveam de ales. Era r#ndul nostru5
eram voluntari cu sc4imul. Mi6am săltat în s"ate mitraliera uşoară. Mer'eam "rin şanţ. )n
frunte era locotenentul >ric%.
Eram la Milano să aducem materiale noi. 'n timp ce alţii trăgeau din greu, noi ne
$ăceam de cap. ,a Biffi şi la ,ran ;talia $ăceam pe $anţii, lu!ndu+ne la #arţă cu o$iţerii de
di$erite naţionalităţi. &u ne îng#iţeau. Puţeam a #oit şi %orbeam cu grosolănie în gura mare.
Dar ne+ am împrietenit cu 3adi, băiatul care ser%ea ca$eaua. El ne+ a întocmit menu+ul. "sta se
petrecea la Biffi$ peste drum de Da Scala.
Printre galerii, pe terase, am băut $resa cu buc#et de $ragă.
-eide şi 4arcelona au de%enit melomani. e duceau în $iecare seară la Scala$
înc#ipuindu+ şi că lucrul acesta era tot ce putea $i mai subţire/ întregul Milano se înt!lnea
acolo.
M+ am îndrăgostit. "şa se mai înt!mplă atunci c!nd bei $resa la mescioarele din galerii.
Ea a%ea douăzeci de ani. &ici eu nu a%eam mai mult. C!nd ne+a prins în patul con(ugal, tatăl
ei ne+a az%!rlit (os. Dar c!nd mi+ a %ăzut uni$orma s+a mai înmuiat5 de $rică şi nu din
dragostea pe care o purta uni$ormei germane. "şa era pe %remea aceea în cea mai mare parte
a Europei. 'n orice caz, nimeni nu ne %orbea de rău c!nd s+ ar $i putut înt!mplă să ne a(ungă la
urec#i.
Mă #otăr!sem să dezertez. Din păcate însă m+ am îmbătat5 şi taman cu $resa. M+am
destăinuit lui Porta. 'ncep!nd din clipa aceea nu am mai a%ut dreptul să ies singur. "uzi, să
dezertezi! "şa ce%a nu se $ăcea, pur şi simplu!
"m (ucat un meci de $otbal împotri%a unei ec#ipe de pi$ani italieni. Partida s+a terminat
la egalitate. 2ucătorii şi publicul s+ au încăierat.
C!nd ne dădeau a$ară de la Biffi$ $ăceam dragoste pe după coloanele galeriilor, iar
apoi ne beţi%eam pe acoperişuri cu cei de la apărarea antiaeriană.
e spunea că la Milano s+ ar petrece unele lucruri nu tocmai curate. &+ am obser%at
niciodată aşa ce%a. 6e pomeneşti că tocmai pentru că beam c#ianti şi $resa împreună cu
partizanii0
După ora înc#iderii plecam de la Biffi şi ne duceam cu plăcere la 3adi acasă, împreună
cu colegii săi. 'şi a%ea cotlonul într+un beci cu zidurile mucegăite. Din $otoliile putrede
răsăreau arcurile.
3adi îşi descălţă panto$ii lustruiţi şi îşi turna apă minerală pe picioare. 7icea că+i $ace
bine.
BD;&DA+EDE A+ACB
)ns"re sud6vest era lată rău. *ocnetul sec şi rău al tunurilor de "e tancuri se au!ea "rin
necontenita ră"ăială a mitralierelor$ în s"atele co"acilor ful'erau lumini.
Docotenentul >ric% îşi "urta *.M.6ul sus$ de6a curme!işul "ie"tului$ "entru a nu6şi
murdări uniforma. Desluşeam uruitul sinistru al şenilelor.
*e şosea a"ăru$ mer'#nd în !i'6!a'$ un tanc amfiiu. >r#nă at#t de rusc înc#t dera"ă mai
mulţi metri înainte de a se "utea o"ri. Din el sări (os un colonel av#nd insi'nele roşii de ofiţer
de stat ma(or. Era "lin de noroi din ca" "#nă în "icioare. C4i"iul îi era îm"odoit cu
EdelIeiss6ul v#nătorilor de munte.
— Ce dracuL căutaţi aiciG urlă el furios. Sunteţi din re'imentul -HG
— *atrulă de recunoaştere$ domnule colonel$ răs"unse locotenentul >ric%. *lutonul doi$
com"ania a Q6a$ atalionul s"ecial de lindate.
— A4a$ *ant4er6ele$ e3clamă mulţumit colonelul. )n sf#rşit7 2nde vă sunt trotineteleG
— )n "ădure$ domnule colonel.
— *erfect$ locotenente. )naintaţi cu ele şi tra'eţi în "lin asu"ra 'an'sterilor. Hai$ daţi6i
!or$ domnilor. Divi!ia treuie scoasă din încurcătură.
Docotenentul >ric% "ocni din călc#ie.
— Re'ret$ domnule colonel$ dar nu e c4iar at#t de sim"lu. +reuie înt#i să văd ce se
"etrece$ a"oi să ra"orte! situaţia comandantului com"aniei. 2n tanc de lu"tă$ domnule colonel$
nu "oate ataca oreşte. ;ertaţi6mă$ domnule colonel$ nu încerc să vă învăţ "e dumneavoastră.
— S"er şi eu$ dra'ul meu$ altfel ţi6ar "ieri c4eful s6o mai faci.
,lasul colonelului era răsunător. 2n 'las făcut să dea ordine. *#nă şi un 'eneral i6ar fi dat
ascultare. De centironul său lat at#rna un "istol 'reu$ ofiţeresc. >ără îndoială că l6ar fi scos din
toc la cei mai mic semn de nesu"unere şi că l6ar fi culcat la "ăm#nt cu "lăcere "e recalcitrant.
Era ti"ul rutei.
Docotenentul >ric% e3amina 4arta.
— E3istă un "od$ domnule colonel$ dar va su"orta el oare Pant#er6ele noastre care
c#ntăresc cinci!eci de toneG
— Cu uşurinţă$ i6o rete!ă colonelul si'ur "e el. +ancurile mele de asalt l6au trecut de
c#teva ori.
— *ermiteţi6mi să vă atra' atenţia$ domnule colonel$ că între un car de asalt şi un
Pant#er este o mare deoseire. +ancurile noastre sunt a"roa"e de două ori mai 'rele dec#t ale
dumneavoastră$ iar şenilele noastre sunt de trei ori mai late.
,lasul locotenentului devenise mieros.
— )ţi s"un un sin'ur lucru$ mă locotenent de trei "arale. Dacă nu a"ari cu tancurile c#t ai
ate din "alme "entru a curăţa satul ăsta de 'an'sterii americani$ ai de6a face cu mine. Sunt
oc4itor un. Scoţi tancurileG Da ori aG
— )mi "are rău$ domnule colonel$ comandantul atalionului meu mi6a ordonat o misiune
de recunoaştere. +reuie să e3ecut ordinele sale şi nu "e ale dumneavoastră.
— Ai înneunitG !ieră colonelul cu o voce ră'uşită de fumător. Divretul dumitale
militar7
— Mi6este cu ne"utinţă să vi6l "re!int$ domnule colonel. &imic nu dovedeşte că sunteţi
dintre ai noştri. Mă numesc >ric%$ locotenent$ comandant de "luton în com"ania a Q6a a
re'imentului s"ecial de lindate... iar re'imentul nostru$ domnule colonel$ de"inde direct de
comandantul şef al armatei din sud.
— *entru moment te afli su ordinele mele7 Sunt şeful statului ma(or divi!ionar al
acestei re'iuni. )ţi ordon să aduci aici imediat com"ania voastră nenorocită. Refu!ul dumitale
miroase a laşitate.
— Domnule colonel. )mi este cu ne"utinţă să e3ecut ordinul.
— Arestaţi6l7 lătră colonelul$ neun de furie.
Cum nimeni nu se mişcă$ se adresă De'ionarului.
— &6ai au!itG Arestea!ă6l imediat7
De'ionarul "ocni alene din călc#ie şi răs"unse în france!ă5
— &6am înţeles$ domnule colonel.
C4i"ul roşu şi rutai al ofiţerului luă o e3"resie ovină.
— *entru numele lui Dumne!eu7
/i întorc#ndu6se s"re mine5
— *une m#na "e locotenent7
C#nd i6am răs"uns în dane!ă$ "rivindu6l năt#n'$ uluirea sa atinse culmea. )şi ieşi din
"e"eni$ trase o lovitură cu "iciorul într6o "iatră$ a"oi se întoarse din nou către >ric%. Acum nu
mai !iera$ dar se #l#ia cu 'las şuierător.
— Docotenente$ ordonă t#l4arilor dumitale să te areste!e7 Adunătură de e!metici$ dar
faceţi odată ceva7 De nu$ veţi vedea voi.
)n(ura$ s"ume'a$ ameninţa.
Docotenentul >ric% s6a săturat dintr6o dată. Du#ndu6şi din nou "istolul mitralieră su raţ
ne6a ordonat5
— ,ru"ă de recunoaştere$ în şir c#te unul$ du"ă mine7
Dintr6o sin'ură mişcare colonelul îşi ridică revolverul.
.ieră5
— 1"riţi6vă$ sau tra'7
Răcnetul său ar fi "utut stăvili fu'a unei divi!ii. &e6am o"rit o cli"ă. A"oi am "ornit mai
de"arte fără a întoarce ca"ul.
Colonelul îşi 'olea încărcătorul.
— E într6o urec4e$ comentă De'ionarul în tim" ce 'loanţele ne şuierau "e la urec4i.
Colonelul urla în urma noastră ca un sălatic. 1 nouă serie de 'loanţe.
Am aruncat o "rivire "este umăr. 1mul înneunise de6a inelea. Dovea cu "iciorul în
roţile tancului amfiiu a"oi sări în el$ încercă să demare!e$ fără însă a reuşi. A"ăru din nou$
ţin#nd în m#nă un "istol mitralieră.
— Atenţie$ am stri'at arunc#ndu6mă în şanţ.
)n aceeaşi cli"ă m6am "omenit cu locotenentul >ric% şi De'ionarul l#n'ă mine.
Dintre toţi$ doar "lutonierul cel străin de com"ania noastră nu a mai avut tim" să se
adă"ostească. A "rimit întrea'a salvă în s"ate. Se "răuşi$ în tim" ce s#n'ele îi cur'ea în valuri
din 'ură$ iar casca i se rosto'oli "e şosea.
— &6am mai vă!ut o asemenea vită$ lestemă De'ionarul. 1moară6l Sven7
Am scos afetul "uştii mitralieră.
— &u$ şo"ti locotenentul >ric%$ ăsta6i asasinat.
— )nc4ideţi oc4ii$ domnule locotenent$ su'eră De'ionarul$ sau daţi6i ultima alinare
camaradului nostru care este "e moarte.
Am s"ri(init "atul armei în umăr$ am re'lat înălţătorul şi am introdus anda răsucind
"uşca mitralieră.
Colonelul îşi reîncărcase "istolul. Asu"ra noastră se aătu o salvă de 'loanţe. Silueta sa
uriaşă se 'ăsea tocmai "e linia mea de oc4ire.
— *unct de oc4ire la mir$ i6am !is r#!#nd De'ionarului.
Am tras "rea scurt. *roiectilele au că!ut "e drum$ la c#ţiva metri în faţa ofiţerului. Scoase
un urlet şi sări la adă"ost în s"atele carului.
— Ră!vrătire$ urlă el.
&e asur!i un fluierat ascuţit. Deasu"ra noastră trecu o umră. &e6am rosto'olit în şanţ.
2n avion de v#nătoare coora în "ica( c4iar deasu"ra noastră. +unurile sale trosniră. Carul
colonelului fuse lovit în "lin de două "roiectile rac4etă. Colonelul fu aruncat în c4i" de torţă la
"este o sută de metri$ într6un "#lc de arori în flăcări. )n scurt tim"$ din colonel nu a mai rămas
dec#t o mumie calcinată.
Docotenentul >ric% se ridică în "icioare.
— Du"ă mine$ ordonă el.
Am ru"t în două insi'na a'4iotantului mort şi am luat o (umătate.
C#nd am sosit în sat$ infanteriştii şi artileriştii noştri fu'eau în de!ordine$ urmăriţi de
americanii victorioşi.
2n şef de escadron de lindate ne6a "icat dre"t în raţe.
— S6a sf#rşit$ 4o4oti el. Re'imentul a fost măcelărit. &e6au luat toate lindatele. Am
i!utit în ultima cli"ă să sar "e fereastra iroului în care mă aflam îm"reună cu a'4iotantul
meu. ,renadele ne ţiuiau "e la urec4i. Sunt sin'urul care a scă"at teafăr. )ntre' colectivul a fost
ucis dintr6o dată.
— &6aţi luat măsuri de "a!ăG întreă mirat locotenentul >ric%.
1fiţerul îşi scoase c4i"iul.
— &e credeam în si'uranţă. ;eri seară erau la o sută şi cinci!eci de %ilometri. >useseră
res"inse două re'imente de6ale lor. Duasem "ri!onieri americani din re'imentul -PF de
infanterie marină şi nu era mare lucru de ca"ul lor. &e "re'ăteam să sărătorim victoria. &u am
"us dec#t numărul re'ulamentar de santinele. +unurile noastre de aco"erire erau în s"atele
caselor$ cu aco"eritoarele "e 'ura ţevilor. ;ar ou!ele erau în'rămădite în camioane.
— Dar santineleleG stărui locotenentul >ric%. Ar fi treuit să6i vadă.
— Americanii i6au su'rumat cu calurile. Băieţii noştri nu au mai a"ucat să !ică nici "#s.
Am fu'it s"re un atacator cre!#nd că este unul dintre oamenii mei: mantalele ver!i ale
americanilor seamănă cu ale noastre. Avea "e umeri o "elerină 'ermană$ iar "e ca" o cască de6a
noastră. Dacă ar mai fi înt#r!iat încă două secunde înainte de a tra'e$ m6ar fi nimerit.
— &6ai fost în Rusia$ constată locotenentul >ric%.
Comandantul escadronului se "răuşi sleit în mi(locul nostru. Era un ărat în v#rstă$ cu
"ărul al$ care "#nă în cli"a aceasta cre!use în invinciilitatea tru"elor 'ermane. Era un om
cult$ "rofesor la universitatea >reiur'$ din Breis'au. 2nul dintre acei savanţi care îi socotesc
dre"t co"ii "e toţi cei su trei!eci de ani. Soldaţii americani de două!eci de ani îi arătaseră că
se înşelase. )n mai "uţin de o (umătate de oră$ vă!use "atru mii de oameni dis"ăr#nd ca fumul.
;ar acum şedea în s"atele unui !id$ "e cale de a fi intero'at de alţi ăieţi de două!eci de ani. 2n
"uşti în uniforma nea'ră a tanc4iştilor$ cu o medalie at#rnată la '#t$ îi dădea sfaturi.
— &u treuie niciodată să te cre!i în si'uranţă$ !#mea locotenentul >ric%. De multe ori$
c#nd mă culc seara$ ţin "uşca mitralieră în raţe. *rin ce6ai trecut dumneata acum$ noi am
trecut adesea$ în Rusia. Aşa6i la ră!oi.
1fiţerul de v#nători îşi "rivi crucea de fier din "rimul ră!oi mondial.
— )n L-P—L-A era altfel. >ăceam "arte dintre ulanii contelui HOt!endorf. M6au moili!at
din nou acum trei luni. Ră!oiul ăsta de acum este o "orcărie.
Docotenentul >ric% a"roă.
— /i cred că6l vom "ierde$ şo"ti comandantul de escadron.
)n loc să6i răs"undă$ >ric% "rivea s"ectacolul care se desfăşura înaintea oc4ilor săi. Dăsă
inoclul (os.
— Domnule că"itan$ ce s6a înt#m"latG >iţi scurt$ vă ro'$ nu avem tim" de "ierdut.
De'ionarul a"rinse o ţi'ară şi i6o "use locotenentului >ric% în 'ură.
Comandantul escadronului rămase cu 'ura căscată. &u mai vă!use asemenea soldaţi. 2n
suofiţer$ cu o cicatrice în'ro!itoare$ să6şi "ună ţi'ara ăloasă în 'ura su"eriorului său. Ce se
înt#m"la cu armata 'ermanăG *e c#nd fu'ea din sat$ ascuns "entru o cli"ă într6u tufiş$ mai
au!ise un sim"lu soldat american stri'#ndu6l "e comandantul de atalion "e numele mic şi îi
vă!use ind din aceeaşi "loscă. )nainte$ în vremurile une ale îm"ăratului$ aşa ceva nu s6ar fi
"utut înt#m"la. Clasele de (os îşi cunoşteau lun'ul nasului. ;ar dacă nu$ erau destule mi(loace
"entru a6i învăţa să res"ecte distanţa.
— Domnule că"itan$ ce s6a înt#m"latG
— Au a"ărut din senin.
>ric% a înce"ut să r#dă.
— &e6am lămurit.
Comandantul atalionului i6a aruncat o "rivire do(enitoare. E3"lică$ desen#ndu6i cu un
ăţ "e nisi".
— Cred că au "ătruns "e aici.
Docotenentul >ric% clătină din ca".
— Desi'ur. /i eu tot "e acolo aş fi intrat. A"oi s6au ocu"at de tancurile voastre de asalt$
tot conform "lanului$ domnule "rofesor.
— >ără îndoială.
)şi ascunse ora!ul cu m#inile înmănuşate.
— &u înţele' cum de am "utut scă"a. A'4iotantul meu !ăcea "răuşit "este masă cu
s"atele sf#rtecat. Era un t#năr "rofesor universitar de mare viitor. Jant nu avea taine "entru el.
R#sul locotenentului >ric% deveni tăios.
— Ar fi fost mai ine să se fi "rice"ut la tunuri şi la manevrele de aco"erire a flancurilor7
Astă!i avem nevoie de soldaţi$ nu de filo!ofi.
Că"itanul şi6a ridicat "rivirea.
— <a veni o vreme$ tinere...
— Bineînţeles. Dar dumneata nu vei mai a"uca s6o trăieşti$ aşa cum n6a a"ucat nici
a'4iotantul dumitale.
— Ai de '#nd să mă denunţi "entru ne'li(enţă în tim"ul serviciuluiG întreă nervos
comandantul de escadron.
— &ici "rin ca" nu6mi trece aşa ceva$ răs"unse >ric% cu ne"ăsare. Dacă ai şti c#t de "uţin
îmi "asă mie de dumneata şi de a'4iotantul dumitale$ filosoful7 Din "artea mea vă "uteţi
"ro"une şi "entru Crucea de >ier$ clasa înt#i$ dacă scă"aţi. Sin'urul lucru care mă interesea!ă
acum este cum să o"resc ofensiva celor din faţa noastră şi la asta îmi "oţi fi de folos. Sunt
locotenent dintr6o com"anie de lindate şi am sarcina să dau iama "rin americani şi să6i
îm"iedic să înainte!e cu 4odoroa'ele lor. De altceva "uţin îmi "asă. Du"ă ce ne vei "ovesti tot
ce ştii$ "oţi să le"e!i ţoalele lui Adolf şi s6o întin!i$ dacă ai c4ef. &u ne "riveşte. C#te tancuri
sunt în vă'ăuna asta$ du"ă dumneataG
— Cel "uţin o unitate.
— HmG7 "ufni "e nas locotenentul >ric%. De necre!ut$ dar 4ai să !icem. )ţi dai seama c#t
loc îi treuie unei unităţi de lindateG 1"t!eci "#nă la o sută de ucăţi$ aşca uleandrele. 2n
caramol care i6ar face "ărul măciucă şi celui mai "rice"ut "oliţai din *aris.
— Erau foarte multe$ su'4iţă că"itanul. Au distrus cu o sin'ură salvă două!eci de tancuri
de asalt...
— Asta nu înseamnă nimic$ i6o rete!ă >ric%. E o c4estie de îndem#nare. /i noi am făcut
aşa ceva de multe ori.
— /i un "luton "oate face treaa asta$ interveni cu m#ndrie De'ionarul. E destul să ai un
ţintaş în turelă şi un "ilot care să n6aiă orul 'ăinilor.
— A fost un măcel$ se a"ără că"itanul. Am vă!ut un #erman trec#nd "este ordonanţa
mea. Era student la dre"t$ dintr6o familie viene!ă foarte aleasă. )n escadronul meu aveam mulţi
ăieţi care "romiteau: tinereţea studioasă$ morţi cu toţii. Alcătuiam un fel de facultate.
Comandantul nostru era şi el "rofesor universitar. *ăstram s"iritul universitar...
— &u sunt în măsură să (udec asta$ rosti sec locotenentul >ric%. Dar$ du"ă "ărerea mea$
ar fi fost mai înţele"t să fi avut s"irit militar. Aţi fi "utut salva (umătate din escadron. —
)nde"ărtă din nou firul de "raf ima'inar de "e crucea scli"itoare de cavaler. — &u6ţi "oţi
res"in'e inamicul filo!of#nd.
— Dumneata$ locotenente$ eşti soldat$ decoraţia dumitale dovedeşte că eşti cura(os.
+otuşi$ eşti încă foarte t#năr.
— Da$ sunt soldat$ din cli"a în care m6au scos de la şcoală. )n oc4ii dumitale nu sunt
dec#t un ăieţandru$ dar co"ilul acesta va scoate acum castanele din foc "entru dumneata şi cei
de tea"a dumitale. 2ite$ aici în s"atele meu este un soldat de trei!eci de ani. /i6a învăţat
meseria — ei ine$ da — la france!i$ su stea'ul De'iunii Străine. +i"ul cu mitraliera este şi el
dintre cei "e care îi dis"reţuiţi$ a fost adunat de "e maidan. &ici el şi nici suofiţerul n6au au!it
vorindu6se de Jant şi nici de Sc4o"en4auer$ dar cunosc le'ea as"ră a lui Marte. <oi$
"rofesorii universitari şi aristocraţii$ în !ilele fericite de "ace$ uitaţi de soldaţii aceştia înnăscuţi.
=ineţi "rele'eri savante des"re le'ionarii lui Ce!ar$ dar ce ştiţi des"re eiG Baliverne7 &ici nu vă
înc4i"uiţi măcar cum erau ăraţii aceia care lu"tau "entru 'loria Romei. <ă ăteaţi (oc de
'arda rusească. Aţi r#s de "oveştile cu soldaţi ale lui RudKard Ji"lin'. )l amintiţi "e cura(osul
soldat din De'iune$ care se lasă de ună voie "radă do'oarei deşertului$ doar "entru a6l numi "e
criminalul fu'it. Dar$ domnule "rofesor$ dintr6un criminal nu iese niciodată un un soldat.
E3istă o mulţime de cau!e care îl fac "e un flăcău să se înrole!e5 foamea$ mi!eria$ "atriotismul$
convin'erile "olitice sau 'ustul "entru aventură. 2n criminal care se ascunde în rindurile
armatei de!ertea!ă la "rimul atac. &oi$ soldaţii adevăraţi$ ne lăsăm ucişi fără a cr#cni. Dar
dumneata şi cole'ii dumitale de la universitate ce faceţiG <ă îm"uiaţi ca"ul cu o filo!ofie care
nu este de nici un folos în lu"ta "entru viaţă. <ă înc4i"uiţi "oate că6i ucidem din "lăcere "e cei
de dincoloG &u$ dar ne6am învăţat să e3ecutăm un ordin$ oricare ar fi el.
Că"itanul îl fi3a "e t#nărul locotenent. )n colţul u!elor îi mi(i un !#met5
— =i6ai omorî "ro"ria mamă dacă ţi6ar ordona comandantul dumitaleG
— >ără doar şi "oate... +ot aşa cum aş trece "este tru"ul ei dacă mi s6ar aşe!a în calea
tancului.
— Sărmană omenire7 murmură "rofesorul în uniformă de ofiţer$ care îşi înc4i"uise că
"oţi "urta un ră!oi discut#nd des"re Jant. Dumneata$ locotenente$ nu eşti dec#t un co"il
devenit "este noa"te adult.
Se ridică arunc#ndu6şi "istolul şi c4i"iul în şanţ şi "orni de unul sin'ur înainte.
De'ionarul îl urmărea cu "rivirea în tim" ce îşi a"rindea o nouă ţi'ară de la cea "e care o
mai avea încă în 'ură.
— 1 dată cu nătărăul ăsta dră'ălaş şi naiv se stin'e o 'eneraţie.
Docotenentul >ric% îşi "i"ăi decoraţia "rimită "entru nimicirea unei unităţi de tancuri de
asalt ruseşti.
— &6are dec#t să creadă ce vrea. Să cra"e o dată cu ilu!iile sale. Da întoarcere vom ticlui
un ra"ort frumos !ic#nd că l6am 'ăsit$ sin'urul su"ravieţuitor al escadronului$ în s"atele unui
tun. *entru "ărinţi este mult "rea dureros să desco"ere că fiii lor sunt mai în!estraţi dec#t ei.
Ducă6se în "ace7
— Alla4 ştie ce face7 a murmurat De'ionarul.
&e6am întors "e drumul din vale trec#nd "rin alia secată a unui mic r#u.
Comandantul Mic4ael Braun$ !is Mi%e$ noul nostru şef$ care făcuse armata înainte de
ră!oi la infanteria marină americană$ ne6a ascultat ra"ortul în tăcere. Se întoarse r#!#nd s"re
Barcelona$ radiotele'rafistul$ şi ordonă cu vocea sa 'roasă$ de ăutor de ere5
— C4emi re'imentul şi ceri "arola "entru de!lănţuirea 'enerală a măcelului. Scui"ă un
'4emotoc de tutun mestecat dre"t "e coada unei şo"#rle care se făcu "e dată nevă!ută du"ă un
olovan.
Barcelona înce"u a"elul "rin radiofonie5
— Sunt 3inocerii, 3inocerii c4eamă croa$a. +erminat7
— Aici croa$a, <oriţi 3inocerii, vă ascult. +erminat7
Era r#ndul lui Barcelona. &oi toţi ne a"lecasem ca"etele "entru a au!i mai ine
convorirea. Curată c4ine!ărie "entru cei neiniţiaţi.
— Aici 3inocerii, transmit către croa$ă. *unctul -F A.$ a"a PR-. Căţeii fătaţi$ înecaţi.
*atru mămici. *oate c4iar mai multe. Mistreţi difu!i. Cerem "arola$ Mi%e. +erminat. <ă ascult.
— Aici croa$a. Daţi6i drumul$ 3inocerii. Mi%e răs"un!ător "arolă şi misiune. >ără
mistreţi su"limentari. Baftă7 +erminat.
— Ce noutate7 r#n(i Mi%e. Comandantul unităţii e răs"un!ător7 De "arcă n6aş mai fi au!it
ca oss6ul să fie răs"un!ător$ de o sută de ani de c#nd fac meseria asta7
Se aşe!ă în faţa tancului QFS$ tancul nostru.
— Să vină încoace şefii de ec4i"a(. )şi v#rî în 'ură una din uriaşele sale ţi'ări de foi.
Comandanţii tancurilor s6au a"ro"iat fără 'raă. >ularele lor de mătase străluceau în
toate culorile curcueului. >iecare ec4i"a( avea culoarea sa.
Mi%e îşi ălăănea "icioarele sale mari$ număruL "atru!eci şi o"t lăărţate ca la un răţoi.
*rivi deasu"ra noastră.
— CuruL la "ăm#nt şi oc4ii la mine. Să nu mă faceţi să voresc de două ori. ;ar dacă
"rintre voi e vreo "uşlama$ care nu "rice"e de "rima oară$ îl ţin eu minte. <ec4ii mei "rieteni$
Kan%eii$ ne6au "ră(it c#teva re'imente. Acum tocmai le crestea!ă fundurile cu aioneta. Se
"re'ătesc să6şi "ună tunica victoriei. S6au a"ucat să scrie cărţi "oştale "ovestind des"re
i!#ndă. Succesul ăsta ra"id li s6a urcat la ca". )i vom face să6şi "iardă încrederea asta
frumoasă.
)şi dădu drumul la "ăm#nt.
— Scoateţi 4ărţile. +reuie să cădem "este ei ca tră!netul. E o s"ărtură aici — arătă el "e
4artă — "e acolo vom "ătrunde. +rei %ilometri de străătut "rin s"atele "ădurii$ la loc desc4is...
"ăcătoasă treaă. Dar treuie să o facem: cu orice "reţ. /i nimeni nu va veni să ne a(ute.
Suntem sin'uri. CoIoK6i au dăr#mat totul.
Se învălui într6un nor de fum alăstrui.
— ;ată ce vom face. — +raucul se mişca la st#n'a şi la drea"ta. — *atru Pant#ere
cooară în vite!a a "atra şi a"ar dintr6o dată în sat. )i vom lua "e ăieţi "e ne"usă6masă. Scoase
traucul din 'ură şi îl ridică ameninţător. +reuie însă ca Kan%eii să nu6şi dea seama de
"re!enţa noastră "#nă în cli"a în care vom fi l#n'ă ei$ administrindu6le doctoria.
Mi%e ridică una dintre s"r#nceneie sale stufoase şi ne're.
— &ici un foc$ "iedicile "use la toate armele. /i mai treuie ca nici Kan%eii să nu "oată
tra'e.
— &6ar fi mai ine să le trimitem o carte "oştalăG îşi dădu cu oră!nicie "ărerea *orta$
aşe!at în ultimul r#nd.
— ,ura7 şi ascultă. *rimele două tancuri străat cloaca şi înc4id ieşirea în cealaltă "arte a
văii. *riviţi "e 4artă că altă cale de ieşire nu mai e. <or face a"oi st#n'a6m"re(ur5 cu tunurile
îndre"tate în "artea o"usă. Du"ă ce a înc4is ieşirea$ şeful formaţiei va tra'e un trasor roşu. <or
urma a"oi alte "atru tancuri. Cu o"t tancuri Pant#er ar treui să curăţăm cu uşurinţă cuiul
ăsta. — Se întoarse către locotenentul nou venit care ne "icase cu "atru !ile în urmă. — +u
răm#i aici$ Herert$ la mar'inea "ădurii$ cu ultimele tancuri. &u ne vei urma$ asculta ine ce6ţi
s"un$ dec#t atunci c#nd vei vedea o stea 'alenă. — îl a"ucă "e t#nărul locotenent de 'uler. —
Dar dacă te mişti cumva înainte de a fi vă!ut steaua 'alenă strălucind "e cerul unului
Dumne!eu$ voi veni să te de!morţesc cu m#na mea şi vei ieşi cu "ielea tăăcită7
Docotenentul Herert$ care nu avea dec#t nouăs"re!ece ani şi descindea dintr6una din
cele mai noile familii din ,ermania$ roşi "#nă la urec4i. Da /coala de Ră!oi din *otsdam
nimeni nu6i vorise în felul acesta. Dar des"re c#te nu li se vorise nici o dată elevilor din
*otsdam7 &ici unul dintre instructori nu cunoscuse vreodată un comandant Mi%e sau un
'eneral C4iorul.
&ici unul dintre ei nu vă!use un "uşcaş din marina americană dearc#nd cu o umrelă
roşie şi nici vreun soldat 'erman din tru"ele de lindate cu un (oen 'alen "e ca".
Comandantul Mi%e scui"ă mucul traucului şi scoase din u!unar o cutie metalică$ "uţin
ru'inită. Mirosi !dravăn$ scoase un 4#r#it din '#t$ scui"ă$ desc4ise cutia$ scoase din ea o ucată
lun'ă de tutun de mestecat şi muşcă din ea răsfr#n'#ndu6şi u!ele$ a"oi i6o trecu Bătr#nului.
— ;a6ţi o ucată$ Beier.
Dintre noi doar ei doi mestecau tutun. Comandantul îşi "unea întotdeauna cocoloşul între
u!a de (os şi dinţi. Bătr#nului îi "lăcea mai mult să şi6l li"ească "e falca drea"tă. *ărea că are
un aces enorm.
— E nemai"omenit$ lăudă Bătr#nul.
— D6am lăsat să fermente!e două să"tăm#ni în !eamă de "rune$ îi e3"lică comandantul
Mi%e tot răsucindu6şi ucata de tutun ca "e un melc.
1 "use îna"oi în cutia lui ru'inită.
— +reuie înt#i să te oişnuieşti. Da înce"ut îţi dă ameţeli şi6ţi cur' oc4ii$ dar taacul
fermentat în !eamă de "rune e cel mai un leac îm"otriva tusei c#t şi îm"otriva furnicăturilor
din "icioare. 2n ătr#n "escar de sardele din San *edro mi6a v#ndut "ontul.
Docotenentul Herert clătina din ca". ;ată un comandant$ un ofiţer 'erman$ îm"ărţindu6şi
tutunul cu un "lutonier$ un calic din ma4alalele Berlinului. De6acum încolo te "uteai aşte"ta la
orice. Dacă i6ar "ovesti tatălui său$ acesta nu l6ar crede nici în ru"tul ca"ului.
Cu m#na sa "ăroasă de 'orilă$ Mi%e îşi scoase ascul şi oc4elarii de tanc4ist$ arunc#ndu6i
la "icioare. Se scăr"ină s#r'uincios "rin "ărul său ne'ru$ îşi is"răvi toaleta sufl#ndu6şi nasul cu
de'etele$ culese ascul şi 'oni c#teva vies"i.
— Cum vă s"uneam$ a(un'em c#t "utem de re"ede în sătuc şi$ din cli"a în care "rimele
două tancuri dau semnalul roşu curăţăm ordelul. +ra'eţi în tot ce mişcă.
Se scoi cu de'etul în urec4e.
— Ceva îmi s"une că divi!ia de coIoK e "e verde$ dar dacă vreunul dintre voi face un
"as 'reşit$ o vor sc4ima "e roşu. Brandt$ te aşe!i în "o!iţie cu maşina radio în alia secată a
"#r#ului. +e ţii li"it de al "atrulea tanc. +e camufle!i imediat. Scoţi antena. Asculţi$ "#nă c#nd
îţi vor cădea urec4ile. /i !v#rle naiii "o!ele "orno să nu te distru'ă. Dacă mă faci să aşte"t
măcar o secundă$ ai să "rimeşti şi tu veşti de la mine. )ţi vei "utea lua rămas un de la "rieteni.
Mi%e mai scui"ă o dată cu "utere o ucată mare de tutun care că!u "e o st#ncă$ ceva mai
de"arte.
— *atru tancuri în sat. *rimele două îl străat. )nc4id ieşirea. Se tra'e în tot ce mişcă.
Semnalul roşu5 desc4iderea alului. Steaua 'alenă5 atacaţi "e toată linia7 1"t tancuri de
re!ervă. De semnal de retra'ere nu6i nevoie. 1ri îi lic4idăm "e coIoK$ ori ne lic4idea!ă ei "e
noi. )ntreăriG
*orta făcu un "as înainte. Comandantul se foi neliniştit.
— ;osef *orta$ te door "e loc dacă îţi aţi (oc de mine.
*orta făcea "e timidul$ şter'#ndu6şi m#inile "e "antaloni.
— Aş vrea să ştiu$ domnule comandant$ dacă cei olnavi de inimă sunt scutiţi să ia "arte
la "etrecereG
— )ntinde6o7 >ără oli de inimă şi fără fudulii "e moaţe. Alte întreăriG
Din ultimul r#nd Micuţul ridică un de'et. A"roa"e că ne aşte"tam să6l au!im !ic#nd5
8)mi daţi voie "#nă afară$ domLleG9.
— Da dracuL7 Ce mai eG m#r#i Mi%e. Du"ă c#t se vede$ "rice"i cam anevoie.
— Domnule comandant$ du"ă re'ulamentul din -0FQ$ cel al 'eneralului Blomer'$ orice
soldat care a servit mai mult de şa"te ani$ "oate fi scutit să ia "arte la lu"te. Domnule
comandant$ eu sunt de nouă ani su arme. Cer voie să mă strecor "e scara din dos.
Micuţul se "re'ătea să6şi scoată livretul militar "entru a6şi întări s"usele. Mi%e îl o"ri cu
un 'est.
— C4iar dacă ai fi servit o sută de ani$ îţi vei aşe!a fundul tău ăla mare "e locul
servantului$ în numărul QFS$ iar cu re'ulamentul 'eneralului Blomer' ţi6l "oţi şter'e. Dacă
mai aveţi şi alte întreări$ "ăstraţi6le "entru Crăciun.
— Amin$ a murmurat *orta$ cu oc4ii s"re cer.
Mi%e îşi "use din nou ascul (e'os "e ca" şi ordonă scurt5
— Da "osturi7 *orniţi motoarele.
)ncălec#nd "este re!ervorul su"limentar$ Micuţul stri'ă5
— *orta$ o "ornim iarăşi la ră!oi7 /i c#nd mă '#ndesc că sunt voluntar7 *esemne că
aveam ceva la scufiţă în !iua în care m6am "re!entat.
Se a"lecă "este containerele cu 'renade dinăuntrul turelei. )ndesă în s"atele ateriei 4aina
sa nea'ră de tanc4ist$ şi îşi scoase cămaşa care urmă aceeaşi cale. )şi înnodă a"oi în (urul
'#tului comine!onul ro! "e care i6l dăduse Dui!a6Amăr#ta în tim"ul ultimului c4iol4an de la
;da6,ăle(ita. *rinse doi "urici de "e "ie"tul său "ăros şi îi strivi de "erisco".
— ;ar ră!oiul$ măi *orta$ e o treaă "rime(dioasă. *oţi s6o încurci rău de tot$ dar te şi
"oţi îmo'ăţi ca6n asme. *orta$ ţi6ai luat cleştele de dentistG
— +e cred$ r#n(i *orta$ scoţ#ndu6şi instrumentul din cutie. Se a"lecă a"oi asu"ra
a"aratelor sale$ verifică nivelul en!inei şi "e cel al uleiului$ amreia(ul$ fr#nele$ "ornind a"oi
tancul cel 'reu roată îm"re(ur.
Mi%e se căţără "e tancul6comandant. Rămase o cli"ă călare "e turelă$ cu "icioarele lar'
desfăcute$ tare ca o st#ncă. )şi lansă '4emotocul de tutun în direcţia a"ărătorii de "e 'ura
tunului. S"re marea noastră uimire$ o atinse tocmai în ca"ătul ei. 2n adevărat scui"at de
cam"ion "e care nimeni nu l6ar fi "utut imita. )şi "use oc4elarii de "rotecţie şi se strecură "rin
manlo4. )l au!eam ciorovăindu6se cu ec4i"a(ul. Ca"ul său a"ăru din nou. Braţul dre"t v#sli "rin
aer5 semnalul de "lecare. Mai stri'ă către Bătr#n5
— Beier$ te ţii scai du"ă mine7 2rmea!ă a"oi De'ionarul şi Barcelona. Ceilalţi "e
dia'onală. Blin6da6aate$ înainte7
*orta a"ăsă acceleraţia "#nă la refu! şi înce"u să c#nte5
8ozu sind die traussen da9
7u marsc#ieren, zu marsc#ieren.
Miile de cai "utere nec4e!au. Se cutremura "ăm#ntul. )ntrea'a "ădure fremăta de
'ro!avul 4uruit. +ancurile au intrat în formaţie unul du"ă altul. 2n co"ac se afla dre"t în calea
noastră. Că!u$ strivit.
Comandantul ne îmărăta din turela sa. )şi luă încă o ucată de tutun de mestecat.
De'ionarul i6a răs"uns din turela lui5 şi6a a"rins a"oi o ţi'ară înnod#ndu6şi în (urul
'#tului un fular cu tricolorul france!.
Barcelona şi6a trecut din u!unarul dre"t în u!unarul st#n' vec4ea sa "ortocală sfri(ită
de <alencia.
Pe drumuri parte ne+a $ost dat
ă mergem, să mergem în marş $orţat.
*orta se a"lecă$ scui"ă "e accelerator şi desenă cu de'etul două cruci în "raful de "e
taloul de ord. Eu am le'at o (artieră de "erisco".
Micuţul şi6a fi3at "e lam"a semnali!atoare tuul cu roşu de u!e$ "urtător de noroc.
Heide se încredinţă că firul de alimentare al aruncătorului de flăcări funcţionea!ă cum
treuie. *use "iedica la armă$ îşi "otrivi cartuşiera$ a"oi îşi a'ăţă în (urul '#tului un mic elefant
din stofă alastru desc4is.
Am verificat toate a"aratele de emisie6rece"ţie. Ducrul acesta era foarte im"ortant5
treuiau să funcţione!e "erfect. De a"aratele radio de"indeau o mulţime de lucruri.
A'ăţaţi de ţevile tunurilor$ servanţii înde"ărtau a"ărătorile.
— 9,ata "entru misiune9$ anunţă "e r#nd fiecare tanc.
— Rinocerii 'ata de lu"tă$ tună în radio 'lasul lui Mi%e.
Am ieşit din "ădurea care "#nă acum ne mascase. Americanii "ă!eau cu trei tancuri
ieşirea dins"re nord a satului$ iar "#nă acolo era c#m" desc4is. &e6am re"e!it asu"ra lor în
vite!a a "atra$ fără să ne ferim: *orta c#nta ne"ăsător5
Eine *leine 3eise im :r;#img mit dir
ag9 mir, bitte, leise,
8as gibst du da$;r...
Cu tine primă%ara %reau să mă plimb.
<opteşte+ mi la urec#e,
Ce+mi dai în sc#imb...
)n "icioare$ conducea neuneşte. &e aşte"tam ca tancul nostru să se sfăr#me din cli"ă în
cli"ă. &imeni nu se "utea ţine du"ă noi. D6am au!it "e Barcelona în(ur#nd îns"ăim#ntător în
radio.
— Caramba, c#eisserei, Puta di Madona. Cum îl "oate face să aler'e în 4alul ăstaG
— Doar Alla4 o ştie$ i6a răs"uns De'ionarul$ lestem#nd în sinea lui "e "ro"riul său
şofer.
+otul de"indea acum de vite!ă. Da "rima tură$ cele trei tancuri S4erman de la intrarea în
sat nu au reacţionat în nici un fel. Dumne!eu ştie ce şi6au înc4i"uit. 1rice s6ar s"une$ le li"sea
e3"erienţa5 n6au tras nici un foc.
C#t ai cli"i$ am fost în mi(locul satului$ noi cei din "rimul tanc$ urmaţi de a"roa"e de
comandantul Mi%e. De'ionarul$ la o sută de metri în s"atele nostru$ vă!u turelele celor trei
#erman6uri înce"#nd să se rotească. Se o"ri. +unul său se întoarse ful'erător5 !ece secunde
mai t#r!iu toate cele trei tancuri inamice erau în flăcări.
— Mer'em înainte$ şuieră De'ionarul. )şi a"rinse o nouă ţi'ară$ o gri$a. Simţea nevoia să
r#dă.
A"oi totul s6a "etrecut foarte re"ede. Am străătut uliţele întortoc4eate ale satului5
oricine "urta insi'nă sau stea ală era culcat la "ăm#nt. +ră'eam de la c#ţiva "aşi. Ar fi fost cu
ne"utinţă să 'reşim ţinta.
Scui"#nd foc la c#ţiva "aşi$ dintr6o fundătură ieşi un tanc ec4i"at cu aruncător de flăcări$
un M—Q$ care se nă"usti s"re noi. 1 'renadă se înfi"se în el: e3"lodă în mii de ucăţi.
Din 'rădina de "ortocali$ a ieşit clătin#ndu6se un +—-P de "atru!eci şi două de tone.
+urela se mişca încoace şi încolo. &u mai ştiau încotro să se îndre"te.
— >oc$ "entru Dumne!eu7 urlă Bătr#nul.
Am a"ăsat "e tră'aci. )n cli"a următoare$ tancul inamic luă foc. Din el ţ#şnea un fum
ne'ru$ des şi 'reţos. *rin manlo4ul "ilotului îşi scoteau limile flăcări roşii. 2n locotenent
încerca cu dis"erare să iasă din turela al cărei ca"ac că!u în faţă. Rămase a'ăţat de ea. >lăcările
săreau "e uniforma sa$ îi cu"rindeau "ărul. Se ridică "e (umătate scoţ#nd un stri'ăt înfiorător.
)ncerca să stin'ă focul cu m#inile 'oale. Din manlo4 au ţ#şnit din nou flăcări. )şi duse m#inile
în dre"tul ora!ului care ardea încet. A"oi dis"ăru în iadul din tanc.
Simţeam în nări un miros înăuşitor de carne arsă. Cineva se av#ntă cu o 'renadă în
m#nă. &6a mai a"ucat să o arunce s"re noi. )n cli"a următoare !ăcea strivit su şenilele
tancului nostru.
C#ţiva infanterişti stăteau li"iţi de un !id$ în s"eranţa "rostească că vor "utea trece
neoservaţi.
Heide r#se cu răutate. Mitraliera sa lătră. ;nfanteriştii au că!ut 'rămadă cu urţile 'ăurite.
2n ucătar fu'ea "rin "iaţă$ încerc#nd să se adă"ostească în s"atele unui #erman care
ardea. 1 rafală din mitraliera turelei şi omul se o"ri scurt$ ca şi cum s6ar fi lovit de un !id$ îşi
duse m#na la ca" şi scoase un stri'ă ascuţit. Casca i se rosto'oli în "raf. Se răsuci$ a"oi se
"răuşi: "icioarele i se mişcau încet. Dintr6un tufiş a"ăru !'omotos un #erman şi îi smulse un
raţ care rămase a'ăţat de şenile. Aveai im"resia că face semne de rămas6un cadavrului.
#erman6ul fu lovit de două ou!e de A$A şi e3"lodă. +urela a fost aruncată în aer şi a că!ut
îna"oi cu un urlet strident. =eava lun'ă a tunului se înfi"se în "ăm#nt.
A"ăru un nou #erman. 1 lovitură ine ţintită i6a smuls turela$ arunc#nd6o dre"t într6o
casă. Se "utea vedea înăuntrul tancului. Din comandant nu mai rămăsese dec#t "artea de (os a
tru"ului. >usese tăiat net$ la mi(loc. A'ăţate între "odea şi locaşurile 'renadelor at#rnau
rămăşiţele tră'ătorului. C#teva intestine erau răsucite în (urul a ceea ce fusese cu c#teva minute
mai înainte "erisco"ul.
+ancul lui Mi%e$ care avea montate "e turelă două aruncătoare 'rele de flăcări$ "ră(i un
detaşament de infanterişti. 2nii ridicau m#inile în semn de "redare. Au murit su şenile.
+ancurile nu "ot lua "ri!onieri. &u te "oţi t#r'ui cu aceste unelte ale ră!oiului. De distru'i sau
eşti distrus de către ele. Ca"etele de mort r#n(ite de "e 'ulerele noastre simoli!ea!ă cum nu se
"oate mai ine arma noastră.
A"oi totul s6a terminat$ totul s6a sf#rşit. 8Ei9 nu avuseseră tim" să tra'ă nici măcar un
sin'ur foc şi nu ne scă"ase nici unul de6al lor. Că!usem "este ei la fel de neaşte"tat "recum
sur"rinseseră ei infanteria noastră cu c#teva ore în urmă. &e ră!unasem.
Am ieşit din tancuri. Cu oc4elarii de "rotecţie ridicaţi "e frunte$ de la f#nt#na din "iaţă
am ăut aşa cum eau caii însetaţi şi am încercat să ne curăţăm c4i"urile de ulei şi "raf. Aveam
oc4ii in(ectaţi de s#n'e din "ricina aerului acru din interiorul tancurilor. Răsuflăm cu 'reu. &e
durea '#tul şi "ie"tul.
C#ţiva su"ravieţuitori au răsărit nu ştiu de unde. &e "riveau s"eriaţi. 2nul dintre ei ştia
c#teva cuvinte 'ermane.
— &ic4t sc4issen$ %amerad$ Cir nic4t Tuden$ nic4t Ta"sen. Cir von +e3as. Cir 1.J.
S
Du"ă două minute$ eram "rinşi într6o discuţie însufleţită. &e arătam foto'rafii$ înce"eam
să r#dem îm"reună$ să sc4imăm amintiri. &oi nu "ierdusem dec#t un sin'ur om. +ră'ătorul
tunului din tancul locotenentului Herert. Se înc4isese ermetic şi nimeni nu oservase că
ventilatorul avea un scurt6circuit. Murise sufocat. Aveam şi doi răniţi. 2nul era şeful
ec4i"a(ului tancului QS-$ "lutonierul Sc4midt. Avea raţul dre"t ru"t. Se a"lecase să ridice o
4artă de "e "odeaua turelei$ c4iar în cli"a în care tunul reculase. Braţul lui Sc4midt fusese
redus la un fel de terci. Din umăr îi ieşeau aşc4ii de os.
2nul dintre "ri!onieri$ un infirmier american$ i6a făcut o transfu!ie de s#n'e c4iar acolo
în "iaţă$ l#n'ă f#nt#nă. >ăcusem cerc în (urul lor$ "rivind cu interes. De fa"t "lutonierul
Sc4midt avea noroc. *entru el ră!oiul se sf#rşise. Asta însă nu l6ar fi îm"iedicat "e Sc4midt să
moară$ 'olit de s#n'e$ dacă nu ar fi fost acolo americanul$ cu anca sa "ortativă de s#n'e.
Celălalt rănit era un servant$ venit de scurt tim" la noi. >usese atins în "lăm#ni de o salvă
de automat. Comandantul său de tanc$ "lutonierul ma(or Brett$ a vrut să6şi reîncarce "istolul
mitralieră. Scă"ase rafala şi îl lovise "e servant. *ovestea aceasta avea să6l ducă "e ietul om
"#nă în faţa consiliului de ră!oi.
Du"ă trei luni am aflat că Brett a fost condamnat la moarte. Da "uţin tim" du"ă aceea a
fost e3ecutat la +or'au. Servantul a murit du"ă două să"tăm#ni într6un s"ital din Roma. Se
!vonea că îm"uşcătura nu fusese înt#m"lătoare. Dar "oliţia militară a cercetat tim" îndelun'at$
fără a "utea 'ăsi vreodată "roe suficiente. 1ricum$ sf#rşitul a fost acelaşi "entru Brett. &imic
nu "utea fi dovedit îm"otriva servantului. A murit sin'ur în colţişorul lui.
Da a"elul "ri!onierilor$ l6am făcut "ierdut "e infirmierul american — un ca"oral din
Duo% — cel care îi făcuse transfu!ia lui Sc4midt. Du"ă "atru !ile l6am luat în tancul nostru
"entru a6l a(uta să a(un'ă în liniile americanilor. ;6am învineţit un oc4i cu unt încins şi i6am
scos un dinte5 un dinte îmrăcat în aur$ "e care$ lucru destul de ciudat$ nici *orta şi nici Micuţul
nu l6au vrut. A"oi l6am ătut cu lovituri de centură "este fluierele "icioarelor$ care s6au umflat
!dravăn. Era "e (umătate evreu. Dic4isit în felul acesta$ va fi desi'ur trimis îna"oi în Statele
2nite şi nu se va mai întoarce niciodată "e front. Avusese o idee ună c#nd ceruse să6l lovim.
+reuie să fii "rost să te duci voluntar "e front. Dar adevărat este că şi voluntarii aveau "artea
lor ună. &6aş "utea s"une că îi dis"reţuiam. /i noi fusesem voluntari a"roa"e cu toţii$ aveam
deci admiraţie "entru oamenii aceia as"ri care nu se dădeau îna"oi de ;a nimic şi care aveau
cura(ul răs"underii fa"telor lor.
Mulţi visau să se alea'ă cu un Heimatsc4uss
P
. Cel mai ine era un soldat duşman să6ţi
tra'ă un 'lonţ acolo unde treuie.
Ducru uşor "entru un tră'ător de elită înarmat cu o caraină cu lunetă. Dacă 'lonţul se
o"rea într6un os$ "uteai fi si'ur că treaa e ca şi făcută. Dar înainte de toate treuia să ai un
un'4i un de tra'ere$ "entru ca nimeni să nu "oată mirosi vicleşu'ul.
Circulau adesea "oveşti des"re c#te un rănit scos din "atul său de la s"ital şi "us la !id
"entru mutilarea voluntară.
)ntr6o !i$ 'ru"a noastră a fost desemnată "entru o astfel de e3ecuţie. Era vora de un
suofiţer. Se folosise de o 'renadă$ dar socotise 'reşit distanţa. +reuiseră să6i am"ute!e
am#ndouă "icioarele de la şold. D6au le'at de o tar'ă "e care au s"ri(init6o de !id. 1 e3ecuţie
mişelească.
+oate e3ecuţiile sunt ticăloşii$ dar aceasta era mai cu moţ dec#t toate7 Aşa cum s"unea
*orta "e c#nd mer'eam să ne luăm tainul su"limentar — o sticlă de secărică de ca" de om —
era ca şi cum ai da cu "iciorul într6un iet ca"oral "e moarte$ care îţi cerşeşte o ucată de "#ine.
Bătr#nului i se făcuse rău$ dar lui i se înt#m"la adesea. &u va fi niciodată un soldat adevărat.
Dar ne uluise fa"tul că se "oate înfuria unul cu tovalul 'ros ca Tulius Heide$ el care de oicei
e3ecuta orice ordin fără să "ună vreodată întreări.
S &u trageţi, camarazi! &oi nu e%rei, nu (aponezi. &oi din 6e=as. &oi .>.
P ,lonţ de re"atriere$ care îţi dă "osiilitatea întoarcerii în "atrie ?n.a.@
— Să tra'i într6un olnav$ ce treaă s"urcată7 e3clamă el d#nd cu ci!ma într6o marmită.
Ar treui mai înt#i vindecat şi a"oi îm"uşcat. Aşa ar fi corect. El însuşi suofiţer$ ştia că omul o
făcuse într6adins şi că îşi merita soarta. 2n un soldat nu face aşa ceva. 2nor asemenea laşi le
tai ca"ul$ dar e "ur şi sim"lu o murdărie s6o faci înainte de a ieşi din s"ital. Dar c4iar aşa$ să
aduci în faţa "lutonului de e3ecuţie un om le'at "e rancardă7 Ar fi "utut să mai aşte"te c#teva
luni. D6am fi adus într6o maşinuţă. Atunci da$ l6aş fi door#t cu "lăcere. De!ertor ticălos7 Ca şi
cum "entru el ar fi fost mai rău dec#t "entru noi7
)ntr6un fel$ Heide avea dre"tate. Dar Barcelona îi luă a"ărarea ti"ului cu 'renada.
— &u (udeca niciodată at#t de "ri"it. 1amenii au întotdeauna c#te o scu!ă atunci c#nd
fac "rostii. De'ea e cu două feţe. 2n ţ#nc de "atru ani fură din cămară "entru că îi e foame$ iar
cele mai multe crime sunt făcute de oameni dis"eraţi. 2n de!ertor se a"ucă de "rostii "entru că
îi vine deodată să lase totul altă sau i se face dor de ducă. Statul îi tra'e cam tare cu e3ecuţiile
ca"itale.
Consiliile de ră!oi ale armatei 'ermane nu căutau niciodată scu!e unui om. Tudecătorii
nu cunoşteau dec#t cele mai as"re articole din cod. >ăceau întreceri între ei5 cine va oţine mai
multe ca"ete. )ntr6o !i$ am au!it într6un restaurant "atru (udecători lăud#ndu6se cu numărul
condamnărilor la moarte "e care le "ronunţaseră. )n întrea'a lume$ nici o altă armată nu avea
at#tea consilii de ră!oi ca cea a lui Adolf Hitler. Erau adevărate u!ine.
;6am întins "e răniţi "e drum. Am anunţat "rin radio tancurile amfiii şi S*C
Q
6urile. )n
ele am în'4esuit oamenii îns#n'eraţi care 'emeau.
*orta şi cu mine am ridicat un tră'ător de la lindate. *rintr6o 'aură mare din s"ate îi
ieşea "lăm#nul.
Micuţul a"ăru ţin#nd în raţe un ca"oral. Tumătate din craniu îi cră"ase: se vedea
creierul.
)n s"atele unei 'răme!i de ăle'ar$ am dat "este un ofiţer cu ora!ul smuls de o sc4i(ă de
ou!.
Mai rele erau arsurile. C#nd le atin'eai$ carnea cădea de "e oase făr#miţ#ndu6se. Mulţi
dintre răniţi mureau în m#inile noastre. 2nii ne mulţumeau$ alţii ne lestemau. 2n ne'ru
încercă să6l ucidă "e Micuţul cu cuţitul.
Am făcut două 'răme!i mari cu morţi. 2nii dintre ei nu mai erau dec#t nişte mumii
caroni!ate.
Mii de muşte #!#iau în (urul cadavrelor. &u am să"at "rea ad#nc 'roa"a comună. At#t
doar c#t să aco"erim leşurile cu "ăm#nt. Mirosul lor dulcea' ne făcea rău.
*e "artea din faţă a tancului comandantului Mi%e era aşe!at un ser'ent de stat ma(or. )l
cinstisem cu rac4iu şi era "uţin afumat. Se "orni să trăncănească5 re'imentul său nu era în stare
de alarmă deoarece cre!useră re'iunea curăţată.
Camara!ii lui îl "riveau cu sc#ră. Citi a"oi şi în oc4ii noştri dis"reţui$ îşi dădu seama că
ceea ce6i scă"ase era un lucru în'ro!itor. Dintr6o săritură înşfăcă "istolul lui Barcelona şi6l v#rî
în 'ură şi a"ăsă "e tră'aci. Creierul fu îm"roşcat "#nă "e ţeava tunului. D6am fi "utut îm"iedica
lesne$ dar nimeni nu făcuse nici o mişcare.
Comandantul Mi%e lovi dis"reţuitor cadavrul cu v#rful ocancului.
— /i c#nd te '#ndeşti că era cătană ătr#nă7
— Ce$ era un veteranG întreă mirat locotenentul >ric%.
Mi%e trimise un (et lun' de tutun 'ălui "e c4i"ul mortului.
— ;nsi'nele "e care le are "e m#necă ticălosul ăsta arată două!eci şi cinci de ani de
serviciu militar. Mai ine ar fi "utre!it la Barrac% >ields. /i6a condamnat la moarte "ro"rii lui
camara!i7
— Sc#ros lucru mai e şi ră!oiul ăsta$ mormăi Bătr#nul.
Comandantul m#!'ăli un ra"ort "entru suofiţerul cu transmisiunile.
— 3inocerii către croa$a. /eful. +rei!eci şi şase care de lu"tă$ !ece camioane$
şa"tes"re!ece maşini distruse. &umărul morţilor şi răniţilor necunoscut. *ierderile noastre5 un
mort$ doi răniţi$ un ser'ent şi un suofiţer. Aşte"t înt#lnire cu re'imentul de lindate inamic.
Q Sc4Ut!en"an!erIa'en5 tancuri de "rotecţie$ de aco"erire ?n.a.@
Continui o"eraţia "e "ro"rie răs"undere$ întreru" contactul. +erminat.
&oi !#meam$ "rice"usem. Mi%e avea de '#nd să nimicească$ de unul sin'ur$ re'imentul
inamic. Comandantul ieşit din r#ndul tru"ei dorea să strălucească în faţa dumnealor. <oia să le
arate celor ce "urtau insi'nele roşii ale statului ma(or că nu numai ei îşi cunoşteau meseria. Să
întreru"i contactul era un lucru destul de cute!ător. &imeni nu ne va mai "utea au!i în
următoarele trei sau "atru ore. Tuca o carte mare Mi%e. Dacă va i!uti$ va fi aco"erit de 'lorie.
Dacă nu$ va sf#rşi la +or'au$ "resu"un#nd că se va întoarce viu. Asta era le'ea as"ră a
ră!oiului. Aşa cum s"unea adesea micuţul De'ionar5
— )ncearcă6ţi norocul$ flăcăule. Aia atunci vei afla dacă eşti un erou sau un uci'aş. &u
în fiecare !i te "oţi ale'e cu o medalie într6o lu"tă 4otăr#tă de dumnealor. De multe ori lucrul
ăsta este rodul unei "orniri în care "ui totul "e o sin'ură carte. /i mai ales$ mă6nţele'i$ lasă6te
"e seama lui Alla4.
Micuţul De'ionar era un ti" ciudat. Era cel mai credincios dintre noi$ dar totodată şi cel
mai crud. 1dată i6a s"intecat urta unui S.D. foarte încet$ folosindu6se de lun'ul său cuţit ara.
/i asta "entru că omul trăsese într6o troiţă vec4e de la mar'inea drumului. Sf#rşindu6şi treaa
de măcelar$ De'ionarul se mai înverşuna să lovească testiculele victimei sale$ şo"tind5
— &u treuie să te atin'i de lucrurile sfinte... &u treuie să le atin'i...
— Da "osturi$ comandă Mi%e. Blindate$ înainteee — marş7
A"lecaţi "e (umătate "este tra"ele desc4ise$ am trecut "rin tufişurile scunde$ a"oi "rin
alia unui r#u$ "lină cu a"ă stătută şi noroi "uturos. Din 4oiturile vitelor se înălţa un miros
res"in'ător.
Maşina locotenentului Herert se îm"otmoli.
Comandantul Mi%e se "orni să în(ure ca un "ă'#n. ;eşi din tancul său. )n noroi "#nă la
'enunc4i$ dădu cu "iciorul într6un şoolan mort$ şi îl ţintui cu "rivirea "lină de m#nie "e
locotenent în turela lui.
— &eis"răvitule7 ce6ai făcutG
— Accident ne"revă!ut$ mormăi locotenentul.
— Da mine nu ţin accidente de6astea$ !ieră Mi%e scos din fire. &u eşti la "limare "e
JurfUrstendamm. Eşti la ră!oi şi răs"un!i de un tanc care valorea!ă un milion de
Reic4smar%s. De milion mă li"sesc$ dar de ladă am nevoie. Cine6i tontul care te6a făcut
locotenentG Scoate6l de acolo$ Beier7
Micuţul şi tră'ătorul nefericitului tanc a'ăţau calurile de remorcare.
— Str#n'e6l ine în c4in'i$ r#se Micuţul.
Calurile 'roase de oţel c#ntau întin!#ndu6se ea strunele unei viori. *uteau să se ru"ă în
orice cli"ă şi de6ar fi nimerit "e cineva l6ar fi ucis "e loc. &u ar fi fost "entru "rima oară. Cel
însărcinat cu remorca deveni nervos. Dădu drumul calului din m#nă şi fu'i la adă"ost în
s"atele tancului. &eav#nd la îndem#nă altceva$ Micuţul îi aruncă o m#nă de noroi în ora!.
— *un eu m#na "e tine$ nemernicule7 2rc#ndu6se "este calu îl ţinu a"ăsat cu toată
'reutatea tru"ului său "e c#rli'ul de remorca(.
— Dacă nu re!istă calurile$ s6a !is cu el$ şo"ti Bătr#nul.
— Bun soldat$ încuviinţă De'ionarul.
— Dar "rost ca noa"tea$ r#se *orta.
— Asta6i valail "entru toţi soldaţii vite(i şi tocmai asta îi îm"iedică să aiă noţiunea
riscului.
— Ba'ă de seamă$ ameninţă Heide. Cred că nu vei "retinde totuşi că eu sunt un "rostG
De două!eci de ani nu s6a mai "omenit un suofiţer care să aiă note at#t de une ca mine la
terminarea şcolii. Care dintre voi mă "oate ate la tacticăG
— Dar ce$ tu eşti cura(os$ măi as"irant de 'eneralG
Heide îşi lovi crucea mare din aur a'ăţată "e "ie"tul său.
— )ţi înc4i"ui "oate că am "rimit6o la ordelG
Crucea 'ermană din aur era m#ndria lui Heide. &u se des"ărţea de ea nici atunci c#nd se
scălda.
— Bine$ ine interveni Bătr#nul$ dar cura(ul tău nu este ca cei al Micuţului. +u te aţi din
"lăcere. )ţi "lace să uci!i. Micuţul nu "rea ştie ce face. El omoară fără să '#ndească. De6aş fi în
locul unului Dumne!eu$ Micuţului i6aş o"ri un loc în raiul meu$ iar "e tine te6aş a!v#rli afară.
Astă!i te ucuri să6i uci!i "e cei "e care îi numim duşmanii noştri. C#nd ră!oiul se va sf#rşi şi
vei "utea să faci "e al dracului "rin curtea vreunei ca!ărmi$ te vei aran(a să6i "oţi "er"eli la foc
mărunt "e recruţi atunci c#nd ti"ii te vor călca "e coadă sau vor avea o mutră care nu îţi
convine. Eşti un asasin sadic$ dar nimeni nu6ţi "oate face ceva. De'ea te a"ără. Sunt "uţini cei
cu note at#t de une ca ale tale. Eşti un suofiţer tră!net$ un soldat fără frică$ corect "#nă în
v#rful un'4iilor. C#nd vom înceta să ne atem$ vei fi m#ndria divi!iei$ un e3em"lu "entru cei
noi. Dar$ "e cinstea mea$ mi6e silă de tine7
— Amin şi noroc7 stri'ă *orta ridic#ndu6şi "a4arul. *redica "astorului Baier s6a terminat.
Tulius Heide era staco(iu la faţă. Doar Bătr#nul îşi "utea "ermite aşa ceva. 1ricare altul ar
fi fost răs"lătit cu o lovitură de cuţit în s"ate cu "rimul "rile(.
— Hai$ 4ai$ mai re"ede7 stri'ă comandantul Mi%e$ flutur#ndu6şi raţele.
Am înce"ut să scoatem încet tancul din mocirlă. Micuţul se lun'i cu urta "este calurile
de oţel. Comandantul îl a(ută să le ţină să nu sca"e din c#rli'e. Blestema ca un suru'iu$ îl făcea
cu ou şi cu oţet "e locotenentul Herert$ care ne "rivea ne"utincios din turelă.
)ndată ce tancul a fost re"us "e "ăm#nt$ Herert fu nevoit să "ărăsească turela$ unde îl
înlocui De4nert$ un suofiţer. Dar nimeni nu6şi ătu (oc de ietul tinerel. Mai vă!usem un
că"itan "us "e lier şi înlocuit în fruntea com"aniei sale în "lin atac de către un sim"lu
"lutonier. )n tim"ul ătăliei de la Biel'orod$ un colonel a fost des"uiat de comanda
re'imentului său. Rămăsese întins între "icioarele tele'rafistului său c#t tim" a durat ătălia.
Docul său din turelă a fost luat de un t#năr comandant. Colonelul ăsta o sf#rşise rău. +rimis
îna"oi în ,ermania$ condamnat să facă cinci ani la +or'au. C#nd ruşii au cucerit oraşul$ a fost
ucis din 'reşeală de către unul dintre deţinuţi.
— Răm#i "e loc7 mă "reveni *orta.
Tao6ul de!lănţuit descrise un cerc. +recu "este noi ra!ant. Credeam că îşi va a'ăţa
tinic4eaua. Dar se urcă din nou şi se mistui du"ă munte o dată cu camara!ii săi.
— 2n Tulius Heide canadian$ făcu *orta cu răutate. *este c#teva minute se va lăuda la
"o"otă că a omor#t doi nemţi de la lindate.
— Cre!i că a riscat at#t doar "entru astaG
— +e cred7 ţinea nea"ărat să aiă s#n'e de neamţ "e avionul său. Dacă dau vreodată
oc4ii cu el seara la c#rciumă7 =inea morţiş să6şi ată (oc de noi înainte de a se face nevă!ut.
Dar dacă unul Dumne!eu e cu noi$ vom fi ră!unaţi. Dacă lic4idăm tancurile care treuie să
treacă "e aici şi dacă "atronii domnilor de adineauri îşi dau seama că au !urat "e deasu"ra
"o!iţiilor noastre...
&u m6am "utut aţine să nu r#d$ în ciuda s"aimei.
— Da$ ai dre"tate$ cu si'uranţă că se va lăuda că a door#t doi friţi de la lindate.
— ;ar la urmă şeful său de divi!ie va înc4eia socotelile$ se ucură *orta$ iar
Tulică6canadianul va da de dracu.
Comandantul Mi%e c4ema ec4i"a(ele. &e6am aşe!at în (urul lui "rintre tufişuri.
— Aveam înaintea noastră trei %ilometri de drum desco"erit. C#nd se vor arăta
americanii$ "rimul tanc va înainta "#nă la cură$ acolo unde drumul "ătrunde în "ădure. Acesta
va fi tancul tău$ Beier. Răm#i "e flancul st#n'. >ric%$ tu stai "e drea"ta. +e vei ocu"a de ultimul
tanc din coloană$ în cli"a în care acesta va ieşi din cura$ de du"ă deal. Dar vă "revin$ să nu
faceţi "e deşte"ţii7 Dacă vreunul dintre voi se a"ucă să tra'ă "rea devreme$ îl door cu m#na
mea.
>u c#t "6aci să6şi în'4ită traucul şi urmă (ovial5
— Cele şais"re!ece tunuri vor tra'e toate deodată. >iecare ou! dre"t în ţintă. Du"ă
"rima salvă$ terenul va fi îm"ărţit în !one. >iecare tanc face curăţenie în faţa lui.
Scui"ă lun' în direcţia unei "ăsări care ciu'ulea$ o atinse şi "e faţă îi a"ăru un r#n(et lat.
— Am atins6o7 s"use el cu m#ndrie.
Muşcă din '4emotocul său de tutun şi îl trecu$ ca de oicei$ Bătr#nului.
— +ră'ătorul care trimite un ou! în v#nt$ s6ar "utea să o ia "e urmele lui$ dacă "un
m#na "e el. *ăstraţi6vă mintea lim"ede$ ăieţi$ lăsaţi6i "e americani să încea"ă marele "elerina(
la Muntele *ărerilor de Rău. Haar n6au de "re!enţa noastră şi nici nu ne "ot re"era. *roa5
cele trei avioane de adineauri. Răm#nem ascunşi aici.
*rivi ănuitor în (urul său şi întreă$ mieros5
— &ădă(duiesc că "rintre tră'ători nu sunt ooci. Dacă sunt$ să fie înlocuiţi imediat cu
oameni antrenaţi. Aşi(derea şi tinerii comandanţi de tanc. Aici nu e vora de 'rad$ ci de
e3"erienţă. *uţin îmi "asă cine se caţără în turelă$ cu condiţia să fie un maimuţoi ătr#n. 2nul
sin'ur să facă "e el şi ne (u"oaie coIoK6ii de vii. Se ridică$ ordonă scurt5
— Da "osturi$ în "o!iţie de lu"tă7
&e6am strecurat "e locurile noastre. Am încercat a"aratul de radio$ am verificat
dis"o!itivul electric de tir. Heide se întreţinu cu 'las scă!ut cu radiotele'rafiştii celorlalte
tancuri. *lutonierul Slave% se însurase "rin "rocură. D6am felicitat. >u nevoit să "ovestească tot
ce făcuse cu lo'odnica sa "e care n6o cunoscuse dec#t cins"re!ece !ile. 1 înt#lnise în cursul
ultimei sale "ermisii.
*entru un soldat de meserie$ însurătoarea era un lucru înţele"t. Cei mai mulţi dintre
răcanii vec4i se însurau. Soţia "rimea astfel întrea'a soldă$ dacă nu$ aceasta trecea în contul
a(utorului de iarnă. &u aveam "rea multă consideraţie "entru această o"eră de inefacere$ du"ă
cele trăite "e frontul de est.
Tucam !aruri "entru a ucide tim"ul. Deodată$ Micuţul întreă cu făţărnicie5
— ;a s"une$ *orta$ cine e moştenitorul tăuG Dacă vei fi vreodată ucisG Eu îţi las ţie totul$
doar ştii$ se 'răi el să adau'e. Aurul$ "e care îl "ort în săculeţul verde din (urul '#tului$ este al
tău$ dacă într6o ună !i voi trece "uşca "e st#n'a.
)n colţul u!elor lui *orta mi(i un !#met şi el rosto'oli !arurile$ scutur#nd "a4arul
deasu"ra ca"ului.
— +are şmec4er te mai cre!i7 <oi avea aurul tăuG /tiu eu la ce te duce mintea. ;a s"une$
ai scornit asta sin'ur$ din că"#ţ#na taG
— Doar nu6mi "oţi '4ici '#ndurile7 se îm"otrivi Micuţul indi'nat. *e cuv#ntul meu de
cinste$ vei avea aurul meu. Mi6am făcut testamentul$ la fel ca doamna aceea din cartea "e care
am citit6o !ilele trecute.
— Mulţumesc$ r#n(i *orta. &u6ţi face 'ri(i "entru mine. )n Balcani$ un ti" ine$ !iua
"a!nic de cai$ iar noa"tea 4aiduc$ mi6a "re!is viitorul. )ntr6o seară "e c#nd eam cafea stro"ită
cu şlioviţă$ mi6a "ro"us să6mi citească în cafea. Era de6a dre"tul neliniştitor. Deodată$ du"ă ce
s6a 4olat vreo !ece minute une în !aţ$ în tim" ce eu mă '#ndeam la o "uicuţă "e care mi6o
"usesem de6o "arte numai "entru sufleţelul meu$ iată că se "orneşte deodată să s"orovăiască5
— 8*orta$ văd aici c4i"ul tău strălucitor$ cu un nim de 'lorie. A47 &u7 Mă înşel$ e neon$
nemai"omenit7 &umele tău deasu"ra Berlinului. <ei fi un mare om de afaceri. &u vei face nici
un rău t#rfelor. <ei da codoaşelor ce li se cuvine. <ei fura fără să fii "rins. <ei trece "rintr6un
ră!oi cr#ncen. *rietenii şi duşmanii îţi vor "urta s#metele$ dar vei scă"a. <ei su"ravieţui
tuturor: vei vedea o mulţime de înmorm#ntări$ dar a ta este at#t de de"arte în viitor înc#t nici
n6o văd în ceaşcă. <ei a(un'e să trăieşti o sută de ani. &u văd moartea.9
— Cre!i că ar treui să6mi dau în cărţiG întreă Micuţul interesat$ m#n'#indu6şi săculeţul
verde.
— Asta n6ar strica$ încuviinţă *orta. Dacă vor să te facă să în'4iţi aiureli ur#te$ le tra'i o
mamă de ătaie. Dacă sunt c4estii "lăcute$ le dai un an şi cre!i cu neclintire în "alavrele lor.
2n sfat$ Micuţule7 >ereşte6te de testamente. E un lucru "rime(dios$ mai ales atunci c#nd
moştenitorii tăi îţi ănuiesc o'ăţia.
Micuţul îşi încreţi fruntea. Era at#t de ad#ncit în '#nduriule sale$ înc#t uită şi de !aruri şi
c#nd i6am amintit a fost de'eaa.
*rivea în 'ol$ trec#ndu6şi mecanic de'etul mare de6a lun'ul lăm"ii de control de
deasu"ra înc4i!ătorului. )n sf#rşit$ i!ucni5
— +icălosule$ ne"rico"situle$ le"ădătură$ ai fi în stare să omori un "rieten "entru o m#nă
de aurG
*orta ridică din umeri.
— &u sunt dec#t un om sla$ iar anul este oc4iul dracului. +e îm"in'e să faci lucruri
ciudate. Dar cum s"uneam5 testamentele nu fac nici două "arale.
Micuţul !ornăi !arurile$ lovi cu "iciorul într6o 'renadă şi urlă scos din fire5
— )ţi aţi (oc de mine7 Acum am "rice"ut. <ă a' în morm#nt "e toţi$ "e cuv#ntul meu7
*use m#na "e o 'renadă. Am cerut unui ti" de la irouri să6mi facă o 4#rtie "recum că6ţi las tot
ce am$ dacă ineînţeles nu te moştenesc eu "e tine c#nd vei muri. Dacă nu$ vei lua de "e (os.
— +oate astea mi se "ar cam înc#lcite$ rin(i *orta. Atunci c#nd îţi faci testamentul$ în
"rimul r#nd treuie să te asi'uri îm"otriva s"iritelor întunericului. )mi s"ui că sunt
moştenitorul tău. Eu sunt omul de afaceri$ iar cei de tea"a asta$ cu tot 'ulerul lor al şi un'4iile
lor lustruite$ sunt nişte indivi!i tare ciudaţi. Dacă unul dintre ei îţi dă un trauc$ o face cu
năde(dea că6i vei "asa o cutie întrea'ă. 1amenii de afaceri au toţi c#te un fir direct cu Satana.
Asta treuie ne'reşit$ din "ricina concurenţei. Aşa6i le'ea (un'lei. Ba'ă6ţi asta ine în că"ăţ#nă$
ca"oral Colf'an' Creut!feld$ doar cei tari a(un'. Mulţi au încercat meseria asta$ dar "uţini sunt
cei aleşi. Concurenţii te "#ndesc$ ascunşi "rintre tufişuri$ 'ata să6ţi smul'ă cămaşa de "e tine.
Dar dacă ştii să te descurci$ 'olo'anii ţi se vor scur'e sin'uri din u!unar. ;ar toţi "rietenii$ cu
toate că te vor urî$ îţi vor c#nta în strună. Cu c#t vei fi mai mare şi mai ur#t de toţi$ cu at#t mai
multe "lecăciuni îţi vor face. Scui"ă "e covorul din casa duşmanului tău5 va s"une că ai 4a!.
+elefonea!ă la ora două noa"tea unui "reşedinte de triunal şi ia6l la !or5 ţi se va da dre"tate.
>lutură6le "e su nas un teanc de ancnote$ toţi vor fi la "icioarele tale. Dar să nu stai "rea mult
să6ţi ale'i mi(loacele. +reuie să ai c#ţiva oameni de încredere$ care să fie în stare să "ună la
cale un mic accident. Să tai cu ferăstrăul a3ul din faţă al Ta'uarului rivalului tău$ nu e nici asta
o idee "rea rea.
— *ăi ăştia sunt 'an'steri7 se îm"otrivi Micuţul.
— Aşa6i dacă vrei să fii om de afaceri. +reuie de asemenea să ai o 'roa!ă de s"ioane5 le
a'i în "aturile adversarilor tăi. Cu ca"ul "e "ernă s"ui tot. *uicuţele astea sunt cam ca
cercetaşii din armată$ te informea!ă.
C4i"ul Micuţului se destinse.
— &6ai dec#t să or'ani!e!i toată c4estia$ aşa cum fac militarii.
— )ntocmai. De asta sunt foarte atent la cursurile de tactică. Directorii tăi comerciali sunt
tru"ele de lindate. 1amenii tăi secreţi$ de încredere$ sunt comandourile de şoc.
— ;ar infanteria meaG
— +oţi amăr#ţii care trudesc "entru o leafă de mi!erie. Stro"itorii de cerneală din irouri.
C#nd vreo t#rfă ţi6a făcut serviciu mare$ îi dăruieşti un "alton de astra4an.
— Haar nu am ce e asta e3clamă Micuţul. Cum arată aşa cevaG
— &e'ru şi uclat.
— A4a7 C4iorul se "limă cu aşa ceva.
— Ce ne'4io$ m#r#i *orta cu dis"reţ. Ce are el sunt !drenţe de "udel roase de molii$ "e
care un şarlatan i le6a "lasat dre"t astra4an.
A"aratul de radio !#rn#ie5
— +ancuri inamice. +oţi la "osturi. )ntreru"eţi le'ătura radio cu e3teriorul.
)mi iau locul în s"atele "erisco"ului. *orta "orneşte dinamul. Micuţul verifică "iedicile
de si'uranţă. ;ntroduce o 'renadă antitanc în c4iulasă.
— E3ecutat încărcarea$ anunţă mecanic$ ţin#nd o nouă 'renadă în m#ini. Buncărele cu
muniţie stau desc4ise. ,renadele lun'i lucesc$ ine r#nduite. Au un aer nevinovat$ dar "este
c#teva minute ele vor răs"#ndi 'roa!a şi moartea$ vor scui"a foc$ vor face să ţi"e de durere
oameni îns"ăim#ntaţi. *rin tra"ele lăsate desc4ise$ "uteam urmări cu "rivirea mulţimea de
tancuri inamice care înaintea!ă în formaţie str#nsă "e drumul asfaltat şi ătut de soare.
A"ăs uşor "e "edală. Motorul electric virea!ă. +urela se roteşte fără !'omot. Doi oc4i
e3act "rintre cei doi co"aci în cli"a în care voi înce"e tra'erea.
Comandantul Mi%e "#ndeşte la nivelul turelei sale$ cu inoclul aşe!at în faţa lui$ ascuns
de o tufă de iară. C#nd va veni cli"a să desc4idem focul$ va face semn cu casc4eta.
2n între' re'iment de care lindate. <isul oricărui comandant de tancuri. &e era servit "e
o ti"sie de ar'int.
— De necre!ut$ şo"ti Bătr#nul. Dacă nu ne !ăresc$ în două minute s6a !is cu ei.
1 cioc#rlie îşi înălţă trilul su cerul alastru. Da mar'inea "ădurii o cireadă de vite
"riveşte curioasă toate tancurile acestea. Aşe!aţi "e o şaretă de cărat ăle'ar$ doi ţărani eau
vin de c4ianti$ îşi mai tra' sufletul$ neănuind ce se află în s"atele di'ului. )n c#teva cli"e se
vor tre!i "rinşi la mi(loc în lu"ta dintre doi uriaşi.
>ac !#mind semne către americani$ care le răs"und voioşi.
Suntem at#t de încordaţi înc#t nimeni nu îndră!neşte să vorească. 1c4ii îmi sunt li"iţi
"e cauciucul din (urul vi!orului "erisco"ului.
*este c#m" alear'ă un c#ine. 2nul dintre ţărani aruncă un ăţ du"ă el. )n (urul florilor
care ascund tunul$ !um!ăie aline. *e turelă se "limă o şo"#rlă. 1 stăncuţă ciu'uleşte un melc
mare.
Cei de dincolo c#ntă acum. Cel care îi conduce are un frumos 'las de ariton.
;ată "rimul tanc în c#m"ul meu de oc4ire. )n afară de "ilot$ între' ec4i"a(ul mi se
înfăţişea!ă dre"t ţintă.
Mi%e îşi înalţă casc4eta.
— >oc7 ordonă Bătr#nul.
Cele şais"re!ece tunuri 'rele scui"ă foc toate deodată. De"lasarea aerului culcă la
"ăm#nt tufişurile. +oate cele şais"re!ece 'renade nimeresc în "lin. 1amenii sunt a!v#rliţi în
aer. De "este tot i!ucnesc flăcări uriaşe.
2rmătoarea salvă incendia!ă alte tancuri.
Rotesc turela. Micuţul îm"in'e încărcătura cu fruntea. *ie"tul său 'ol este scăldat de
sudoare. +ra'em 'renadă du"ă 'renadă.
Caii de la şaretă se carea!ă. 2nul dintre ţărani răm#ne a'ăţat. <itele forţea!ă ţarcul şi se
nă"ustesc dre"t îns"re foc.
+oate carele inamice ard "e şosea.
— Cu ou!e e3"lo!iile$ foc7 ordonă comandantul Mi%e.
1u!ele e3"lodea!ă în mi(locul oamenilor$ care urlă înneuniţi de durere. *#nă şi morţii
sunt a!v#rliţi în aer şi sf#rtecaţi din nou. *entru a înc4eia tra'em cu ou!e S.
Drumul "are acum o mare de flăcări.
— *orniţi motoarele$ comandă Mi%e. Blindate$ înaintee6marş7
Este r#ndul militarilor şi al aruncătoarelor de flăcări.
)naintăm de6a lun'ul acestui iad ar!ător. +urelele se rotesc$ mitralierele latră. Răniţi şi
morţi sunt sf#rtecaţi de "roiectile. Dintr6o 'rămadă de cadavre se iveşte un soldat înneunit$ cu
m#inile întinse înainte cu 'ura lar' desc4isă$ cu oc4ii încremeniţi. >lacăra unui aruncător îl
lin'e cu lima sa 'alenă de foc. Soldatul se caroni!ea!ă într6un nor de fum ne'ru.
Mi%e face semn de încetare.
— )n coloană marş7 Direcţia5 re'iment7
)şi freacă m#inile.
Restailim contactele "rin radio. R#dem. Ean%eii nu au tras dec#t un sin'ur foc. Datorită
unui ătr#n ser'ent american "rea limut am e3terminat un re'iment între' fără nici o
!'#rietură de "artea noastră.
Comandantul Mi%e a c4emat statul ma(or al re'imentului. )n 'lasul său se simţea
m#ndria şi ucuria.
— 3inocerii c4eamă croa$a. <ă ascult.
— Aici croa$a. <oriţi$ 3inocerii.
— /eful 3inocerilor. Re'imentul de lindate inamic$ lic4idat. >ără "ri!onieri. &u avem
"ierderi. *reţ5 o mie şi cinci sute de 'renade$ o"t sute de ou!e e3"lo!iile$ trei sute de ou!e
S. *entru cercetarea aeriană5 4arta nr. S$ drumul H$ "unctul AF. +erminat. <ă ascult.
— croa$a către 3inocerii. >elicitări. Da ra"ort. Comandantul. +erminat.
— Mie îmi place mai mult retragerea dec!t înaintarea, declară 4arcelona. ?ată+ ne
sorbind $resa. Dacă m!ine înaintăm, %a trebui să ne bălăcim prin oc#iurile de apă sc!rboase.
C!nd înaintăm ne scot su$letul. <i apoi m+am săturat p!nă în g!t de $etele de la ?da. "u
de%enit un $el de to%arăşe de $ront. ,e cunosc $iecare $ir de păr. De două luni ne tot promite
?da prospătură. Minte de îng#eaţă apele.
— M!ine, strigă Porta cu oc#i strălucitori, în$ăţiş!ndu+ne două c#i$tele din mădu%ă.
M!ine %reau să dorm în patul împăratului "bisiniei, să siluiesc regina şi toate prinţesele.
— Poate că %or $i de acord, spuse %isător )regor Martin. Poate că şi lor le plac puţin
bru$tuiala şi %lă(ganii care put a #oit.
— untem în plin epos, decretă 4ătr!nul. 'ntr+ o bună zi, toate astea se %or termina şi %a
trebui să ne spălăm.
— C!nd %om a(unge la 3oma, %reau să mă înec în şampanie, să beau p!nă îmi %a ieşi pe
nas şi pe urec#i, spuse Porta. 1reau să torn în mine p!nă c!nd %oi pl!nge cu şampanie, iar
apoi mă %oi duce să+i caut pricină unui anumit indi%id şi să+ l des$iinţez. Un nemernic căruia
nu+i plac nici berea şi nici $etele.
— Dacă %om a%ea timp la 3oma, spuse -eide, dacă ceilalţi nu ne %or zori prea tare,
%reau în primul r!nd să mă bag într+ un pat mare cu baldac#in şi perne de mătase. <i aşa (egos
cum sunt %reau să mă dezbrac. "poi %reau să dorm şi să nu mă trezească nimeni. 1oi ieşi apoi
în oraş şi îmi %oi dibui o cuconiţă ade%ărată, cu dessous+ uri elegante. <i %oi $ace dragoste cu
ea, ba c#iar de mai multe ori. După aceea mă %oi îmbăta şi apoi nu a%em dec!t să ne retragem
din nou.
— Mai %reau $resa, strigă Porta. + o ducem aşa întruna. ă le golim butoaiele, să ne
culcăm cu $emeile lor, să le spurcăm culcuşurile. 3oma, Milano, ?nnsbruc* şi, pentru a
înc#eia, ne %om da poalele peste cap la 4erlin.
<uieratul unui $luier ne+a c#emat la realitate.
— ,a posturi! "dunarea în $aţa tancurilor, ordonă comandantul Mic#ael 4raun.
— Mor de somn, m!r!i Porta.
"m a(uns împleticindu+ ne p!nă la tancurile noastre. De patru zile nu mai înc#isesem
oc#ii.
— 1oi adormi în timpul mersului, ameninţă Porta.
Mi*e zbiera cu oc#ii in(ectaţi de s!nge din pricina oboselii.
— 1oi arunca în aer o coloană întreagă, dacă adorm, zise Porta.
— 3egina n+ o să te mai %rea, dacă ţi+e somn în #alul ăsta! $ăcu -eide.
— Puţin îmi pasă mie de regină, bolborosi Porta. 1reau să aţipesc.
— &u %a $i mulţumită, urmă -eide, care era pus pe ceartă.
Pornisem la drum.
Două tancuri s+ au răsturnat în şanţ/ piloţii adormiseră.
C1MA&DA&+2D M;CHAED BRA2&
Au a"ărut sute de Tao$ mătur#nd totul în calea lor. 2n sin'ur tanc să fi trecut desco"erit
şi se re"e!eau c#te două în "ica( asu"ra lui.
Avioanele semănaseră "anica în atalionul al F6lea. Atacul lor durase două ore.
Com"ania noastră a "ierdut toate *ant4er6ele şi (umătate din oameni.
*orta a fost nevoit să se rosto'olească "e "ov#rniş să6şi stin'ă uniforma care ardea.
Ridicasem taăra în munţi şi aşte"tam întăriri. Carele lor lindate sosiseră$ tancuri +i'er
de şai!eci şi o"t tone cu tunurile lor de mare "utere de A$A cm. Cei noi nu soseau ca de oicei în
formaţii str#nse$ "rintre ei nu erau ooci$ ci numai vul"oi ătr#ni$ trecuţi "rin multe. Mare
"arte din ei mai "urtau încă uniforma de "e frontul de est.
;6a luat în "rimire "lutonierul ma(or Hoffmann$ cea mai mare le"ădătură dintre toţi
Hau"tfeldIeeln. )i "lăcea să6şi audă 'lasul şi se umfla în "ene la cel mai mic "rile(. C#nd voia
să facă "e inevoitorul$ îi ote!a "e suofiţeri cu nume ilice. C#nd era furios$ din 'ură îi
ieşeau numai murdării. C#nd era normal$ adică "recum o vită$ se folosea de denumiri
misterioase: taur de ăle'ar$ că"ăţ#nă de ie"ure$ şoarece de umrelă etc.
Hoffmann avea două ordonanţe$ cu toate că nu avea dre"tul la nici una. 2nul dintre
oameni era "e "ost de valet. *e vremuri$ înainte ca soarta vitre'ă să6l facă să a(un'ă în serviciul
ma(orului$ fusese maître d9#@tel într6unul din cele mai mari 4oteluri din Berlin. Celălalt era om
la toate şi "a4arnic$ însărcinat şi cu servirea mesei atunci c#nd Hoffmann m#nca sin'ur.
)ntr6una din !ile$ Micuţul fumase în front şi Hoffmann îl "usese să se caţere de două!eci
şi "atru de ori "#nă în v#rful unui ste(ar. De fiecare dată c#nd Micuţul a(unsese sus$ Hoffmann
îi ordona să croncăne.
Hoffmann avea un favorit5 <ierul$ fostul StasfeldIeel de la înc4isoarea militară din
Hamur'6Altona$ aruncat acum în c4i" de şef de irou la com"anie. )ncercasem să6l
încondeiem la >ric% şi Mi%e. A fost !adarnic. <ierul nu se clintea de acolo$ "recum un melc din
coc4ilia lui$ sfid#ndu6ne.
)ntr6o noa"te i6am făcut o 'lumă ur#tă. D6am înşfăcat în tim" ce sforăia. C#t ai cli"i$ l6am
le'at$ cu oc4ii aco"eriţi$ de un co"ac. Am aţintit a"oi asu"ra ;ui o "uşcă mitralieră italienească.
Dimineaţa$ c#nd a fost elierat$ <ierul era ca o c#r"ă.
Dui Hoffmann i se "ăruse că "ovestea are 4a!$ trat#ndu6i "e autori dre"t 'lumeţi. Dar în
!iua în care o 'renadă de!amorsată a fost aruncată în faţa lui$ "e masă$ 'lumeţii au devenit ca
"rin farmec$ uci'aşi$ saotori şi mai ştiu eu c#te.
Alarmă "oliţia secretă$ care dele'ă un comisar de la secţia criminală: acesta du"ă ce
umlă eat tim" de trei !ile datorită "ivniţei dosite a lui Hoffmann$ se duse fără să fi re!olvat
nimic. &u uită însă să ia cu el "atru cartuşe de Camel şi două şunci de miel afumate$
fă'ăduindu6i lui Hoffmann că se va întoarce cur#nd să6şi continue anc4eta.
Hoffmann i6a răs"uns m#r#ind. Se "l#nse la conducerea re'imentului$ unde dre"t
m#n'#iere i s6a amintit că el însuşi făcuse a"el la "oliţia militară. Tură că de acum înainte va
urma sfatul ătr#nesc5 nu tre!i niciodată autorităţile$ lasă6le să doarmă în "ace$ căci e mai 'reu
să le adormi la loc7
Eram adunaţi în faţa "unctului de comandă şi ne era fri'. S"ilcuitul înt#r!ia ca în fiecare
dimineaţă. *entru a ne enerva "uţin. Cei vec4i "urtau c#te o salo"etă "este uniformă. )n felul
acesta eram si'uri că vom fi aleşi "entru serviciul te4nic. Sin'urul loc unde nu ne "utea
controla nimeni. *orta ţinea în m#ini un cleşte şi "atru c4ei france!e. Din u!unar se ivea o
cutie cu u(ii ce sărea în oc4i. Micuţul str#n'ea su raţ o "om"ă de en!ină. De cins"re!ece
!ile o tot căra cu el. Hoffmann încă nu mirosise vicleşu'ul.
&oii veniţi erau înşiraţi "e "artea st#n'ă cu raniţele în faţa lor. Aveau mantalele şi măştile
de 'a!e noi6nouţe a'ăţate "e du"ă umăr$ iar de centură le at#rnau căşti de oţel.
*orta ascundea în căuşul m#inii ţi'ara a"rinsă. Dacă Hoffmann l6ar fi vă!ut$ ar fi turat.
Acesta a ieşit de la "unctul de comandă urmat de a"roa"e de <ier care ţinea ordinul de !i
şi cele şase creioane colorate. Se ţinea e3act la trei "aşi de "lutonierul ma(or$ o"rindu6se şi
înaint#nd în acelaşi ritm cu el.
Hoffmann se înfi"se cu "icioarele răşc4irate în faţa com"aniei. Desc4ise 'ura c#t o şură
scoţ#nd un soi de mu'et sălatec5
— Com"anie$ dre"ţi7 Da drea"ta7
Aşte"tă c#teva cli"e să vadă dacă cineva îndră!neşte să mişte şi r#n(i mulţumit.
— *e loc re"aus$ ordonă. /i aşa$ !ere ro!alii$ vă înc4i"uiţi că va ţine mereu c4iulul cu
serviciul te4nicG Astă!i e ultima oară$ adunătură de "uturoşi7 +e4nicienii să iasă din r#nduri7
Două treimi din oameni au făcut c#te un "as înainte. Ceilalţi au rămas "e loc cu oc4ii "ierduţi
în 'ol.
Hoffmann se îndre"tă către ei$ urmat mereu de <ier.
— +u$ cel de colo$ stri'ă el$ ţintind cu de'etul întins un ca"oral şef$ de unde ai "istolul
ăla care ţi se ălăăneşte "e fundG
Ca"oralul a fost nevoit să6i dea "istolul. S"ilcuitul era înc#ntat. Să iei "istolul unui
soldat$ înseamnă să i6l smul'i din suflet.
;nvoc#nd ţinuta ne'li(entă şi li"sa de disci"lină$ ordonă oamenilor trei e3erciţii "rin
mlaştină. De fa"t$ voia să6şi arate "uterea asolută.
C#nd$ năclăiţi de noroi şi de mătasea roaştei$ oamenii au luat din nou "o!iţia de dre"ţi în
faţa lui$ era în al noulea cer.
— Măi "ăduc4ioşilor$ cred că ştiţi acuma unde vă aflaţi: într6o adevărată com"anie
"rusacă$ unde domnesc ordinea şi disci"lina. <ă daţi seama acum$ urmă el "lin de si'uranţă$ că
nu faceţi nici c#t o cea"ă de'erată. Aici eu comand$ doar eu. Dacă am c4ef să vă turtesc
că"ăţ#na$ v6o fac "iftie. Dar dacă vreunul dintre voi$ lucru care m6ar um"le de mirare$
dovedeşte că are un dram de inimă în urtă$ îl fac suofiţer.
&ici nu6şi dădea seama că minimali!a im"ortanţa suofiţerilor stri'#nd în 'ura mare că
este suficient să ai "uţină inimă în urtă "entru a "rimi un 'alon. Cei de tea"a lui *orta
înţeleseseră lucrul ăsta de o veşnicie şi nu ţinteau deloc un asemenea 'rad5 doar "roştii vor să
fie avansaţi$ cei isteţi stau în anca lor$ îi "lăcea lui *orta să s"ună.
Dintre noii veniţi$ trei au fost trecuţi la secţia noastră$ "rintre care un ca"oral şef cu o"t
ani de serviciu. Raniţa din s"ate îi era "lină cu lucruri furate. Se îndre"tă către Bătr#n.
— +u eşti şeful secţieiG Sunt fostul şofer al comandantului su"rem al <eneţiei. Am fost
instruit s"ecial "entru serviciul de intendenţă... Haar n6am de serviciul de "e front... de altfel
nici nu vreau să6l cunosc. Dacă îmi ceri să6ţi aduc uniforma comandantului de divi!ie$ n6ai
dec#t să6mi s"ui şi ţi6o aduc "e loc. Mă c4eamă ,re'or Martin. Sunt ca"oral şef. )nainte de a
a"ăra "alma aia de "ăm#nt care se c4eamă "atrie$ eram şofer "e o duă cu moilă. Am fost cu
maşina "rin toată Euro"a. Am intrat cam în toate marile case$ livr#nd moilele mele de e"ocă$
"roas"ăt ieşite din farică. *atronul mă învăţase să falsific marfa şi te "ot face să cre!i că un
scaun din lemn încă verde i6a folosit fundului lui &a"oleon.
— De ce n6ai rămas la 'eneralul tău de la <eneţiaG întreă *orta curios.
— <ec4ea "oveste5 o femeie$ lămuri ,re'or Martin cu sus"ine în 'las. Mi6a făcut semn
de "este Canal
H
. Am vrut s6o văd mai de a"roa"e$ am trecut "odul Rialto. Eram 'răit şi$ aşa
cum "oate ştiţi$ "e afurisitul ăsta de "od e mare în'4esuială. *oţi înt#lni "e el "e cine nu
'#ndeşti. M6am tre!it faţă în faţă cu un idiot de locotenent de marină. M#nca6l6ar rec4inii sau
"eştişorii roşii7 &6am că!ut la învoială în "rivinţa felului în care treuie să salute un ca"oral
şef. &6am ştiut să6mi ţin lima în fr#u.
— Ce i6ai s"usG întreă Micuţul "lin de curio!itate$ sufl#ndu6şi nasul cu de'etele.
— &u6mi mai aduc ine aminte$ dar în orice ca! i6am !is să nu confunde *odul Rialto cu
curtea unei ca!ărmi. M6a luat de 'uler vr#nd să mă în4aţe. &ici nu ştiu cum s6a înt#m"lat$ dar
l6am lun'it la "ăm#nt cu o drea"tă. D6am şi urduşit "uţin c#nd s6o întind. Asta să6mi fie
învăţătură de minte să nu stau de voră "e un "od$ căci deodată au a"ărut co"oii$ tăindu6mi
am#ndouă ieşirile.
— Eu m6aş fi aruncat în a"ă$ s"use *orta.
— =i6ai 'ăsit$ "e Rialto7 Au ridicat nişte c4estii în am#ndouă "ărţile. Marinarul de a"ă
dulce mă ameninţa că mă dooară cu Calter6ul său: a treuit să6l o"rească co"oii. Du"ă aceea
au vrut ei să mă cureţe$ deoarece în învălmăşeală i6am scă"at unuia dintre ei o scatoalcă "este
mutră iar altor doi le6am turnat un '4iveci cu flori în ca". M6am refu'iat într6o c#rciumă. Ca să
'lumesc "uţin$ am !ierat din uşă5 trăiască >rontul Roşu$ (os cu Mussolini7
— E adevărat$ na!iştii au luat6o "e coa(ăG mu'i armanul scoţ#nd stri'ăte de ucurie.
— Acum c#teva minute$ i6am răs"uns şi nu minţeam$ erau lun'iţi "e Rialto "rintre flori.
&e6am "ornit să sărătorim "e loc victoria. *atronul a făcut ciriste cu şam"anie. Eram
at#t de 'răiţi înc#t nu mai aveam tim" nici să desfundăm sticlele$ le s"ăr'eam "ur şi sim"lu de
te('4ea. Am dat foc foto'rafiilor lui Hitler şi ale lui Mussolini în mi(locul încă"erii. )n tim" ce
toată lumea c#nta5 Au9on est bien dans les bras d9une blonde...
Doi de!ertori s6au re"e!it să6şi scoată uniformele şi "uştile din "ivniţă. Au înce"ut să
tra'ă "e fereastră. 2n sticlete se !orea să6şi le"ede ţoalele într6o ladă de 'unoi de su "oartă. Se
întoarse a"oi la noi să ne dea o m#nă de a(utor la sărătorirea victoriei.
&e6a s"us că de multă vreme avea le'ături cu "arti!anii. ;ată că6şi "une deodată o
rasardă roşu6al6verde şi se numeşte sin'ur şef al "oliţiei din <eneţia$ înce"#nd c4iar din cli"a
H Marele Canal din <enetia
aceea. Era un lucru 4otăr#t de multă vreme. &e atriui tuturor c#te o funcţie.
Eram la umlătoare c#nd a i!ucnit tărăoiul. Aud focuri de "uşcă$ comen!i ine
cunoscute. Datrinele din ;talia nu au a"roa"e niciodată ferestre. )ncerc deci să mă strecor
uşurel$ dar mă vede un 'ăinar. M6au ă'at la răcoare la Mestre$ a"oi la C4io''ia. Dar primul
M

nostru$ o secătură de colonel$ nu m6a vrut. &u6i "lăceam nici lui$ nici lui *orsc4e şi nici
'eneralului meu.
— Ce are a face *orsc4e în toată treaa astaG întreă Barcelona care nu mai înţele'ea
nimic.
— Aflasem încă de "e vremea c#nd 'eneralul şi cu mine eram în Rusia$ l#n'ă Jerci$ că
ătrinul$ mă înţele'i$ avea o slăiciune "entru maşinile de curse. M6am '#ndit ine şi mi6am
!is5 ,re'or$ camiona'iule$ nu scă"a "rile(ul7 Dacă eşti în stare să 4urducăneşti un cinş"e tone
"este crestele munţilor şi să faci dintr6un lucru nou unul antic$ te vei descurca tu şi cu
automoilele s"ort. Am înce"ut să mă laud cu o cursă de automoile la care luasem "arte — în
vis$ se înţele'e7 Am "ovestit că6l cunoşteam "ersonal "e Sir Malcolm Cam"ell. *#nă la urmă$
ătr#nul n6a mai "utut. A "us să mă c4eme şi m6a "oftit să iau loc "e cana"eaua lui... Să mor
dacă mint7
Bătr#nul era într6at#t de curios să asculte descrierile mele des"re maşini$ înc#t a fost c#t
"e6aci să uite că treuia să străată trecătoarea Jerci cu divi!ia lui.
D6am făcut să înneunească du"ă un *orsc4e. A făcut el ce6a făcut şi a diuit două.
+reuie să recunosc că 'eneralii ştiu nişte trucuri care nu sunt de nasul nostru. *e scurt$ iată6mă
a(uns şoferul său favorit. Ce mă mai îmuia c#nd ne re"e!eam la ,ra! şi ;nnsruc%. Bătr#nul
uita de divi!ie. 1 lăsa "e seama primului, secătura de colonel. Aveam re'im s"ecial. +rei
oameni mă a(utau la întreţinerea maşinilor. C#nd eram sur"rins dormind !iua în amia!a mare$
n6aveam dec#t să s"un5 ordin de la 'eneral să mă odi4nesc înainte de a "leca cu d#nsul. Aveam
uniforme făcute "e măsură. 2itaţi6vă$ mi6a mai rămas una. Ce tim"uri7 Eram "lin de ani.
<indeam en!ina la ne'ru. Ce i6o fi venit ţărăncii ăleia să treacă "e l#n'ă Rialto7
Colonelul m6a dus la 'eneral$ la Dido. S6a "ornit să mă facă alie de "orci$ dar a încercat
să mă sca"e. *uteau să mă învinovăţească de orice$ "uţin îi "ăsa 'eneralului. El voia să aler'e
cu *orsc4e şi ştia că se "utea încrede în mine. Doar că$ ce vrei$ o cămaşă nea'ră mă vă!use
urin#nd "e Mussolini... adică "e foto'rafia lui. At#t a trăncănit înc#t ătr#nul a făcut un semn
"oliţiei noastre militare să6l ia "e individ să facă o mică "limare. C#nd l6au adus îna"oi du"ă
c#teva !ile$ îi v#(#ia ca"ul. Eram de faţă şi i6am !is5
— Asta te va învăţa minte$ le'ule$ să învinovăţeşti oamenii de încredere ai
Ce4rmac4t6ului. Ba am şi aruncat cu o "iatră du"ă el$ tocmai c#nd să dea colţul$ '#ndindu6mă5
nu6l voi mai vedea "e "rostul ăsta. Dar mă înşelam. >eciorul ăsta de t#rfă avea un aac care
cunoştea la Roma un "#rlit care îl cunoştea "e mareşalul Jesselrin'. Aşa am aflat c#t de mici
suntem. ,eneralul meu mi6a uitat "#nă şi numele. M6a lăsat în voia soartei ca "e un 'unoi.
M6am "răuşit din ce în ce mai (os5 M6au ă'at la răcoare$ cu cătuşe la m#ini între doi cai din
(andarmeria italiană7 &u se cade să faci aşa ceva unui şofer. Dacă m6ar fi "us să aler' în s"atele
unei maşini$ n6aş fi avut nimic de s"us. Dar între două 'loae7 A47 Asta nu7 /i acum iată6mă la
voi7
<ierul se îndre"ta s"re noi.
— 1rdin "entru adunare$ şo"ti el.
— /i "entru ce$ mă ro'G întreă *orta încetişor.
— Comandantul vrea să vă dea ună !iua şi să6i vadă "e cei noi. E în toane rele în
dimineaţa asta. ;6a scos "e furieri de cinci ori la ra"ort.
— ;ar eu$ ştii ce voi faceG r#n(i *orta cu l#ndeţe. +e voi lua într6o !i cu mine în "rima
linie şi te voi trimite a"oi dincolo$ la ,ur%a sau la Mauri$ cu un de'et sau două tăiate în
u!unar. Come triste la %ita!
<ierul se făcu re"ede nevă!ut.
Rudolf Jleer$ mu!icianul nostru$ fostul SS6ist$ sună cu trom"eta o măsură din Stin'erea.
— Mii de draci7 &u a"ucă ăsta !ile multe$ r#se De'ionarul.
M *rimul comandant cu o"eraţiunile. Bn.a.C
;ată6ne "lec#nd la adunare$ nu fără să fi avut 'ri(ă să ne dăm "uţin "e m#ini cu unsoare
murdară. Eram doar ec4i"a te4nică a lui Hoffmann$ îi "utea trece "rin minte să ne controle!e
m#inile. Comandantul Mic4ael Braun sosise înaintea noastră. S"ri(init cu s"atele de un !id$ îşi
tot trecea traucul său mare dintr6un colţ al 'urii în celălalt. Des"re comandantul Mic4ael
circulau !vonurile cele mai ciudate. 2nii susţineau că n6ar fi 'erman ci american. Tulius Heide$
ine informat ca de oicei$ ştia că fusese ca"oral în infanteria marină americană. Se născuse la
Berlin. Emi'rase în Statele 2nite îm"reună cu cei şa"te fraţi şi surori şi cu unicii săi$ imediat
du"ă "rimul ră!oi mondial. Maică6sa se măritase a doua oară cu un om de afaceri american$
care nu se interesa dec#t de usiness şi de femei. *entru acesta$ Statele 2nite însemnau lumea
întrea'ă. Cine nu era de aceeaşi "ărere nu "utea fi dec#t un ne'ru murdar. C#nd Mic4ael Braun
s6a întors din 'arni!oana din HaIai cu ca"ul "lin de noi idei "olitice$ tatăl său vitre' l6a dat "e
loc "e uşă afară$ cu aceste cuvinte în c4i" de un rămas5
— Eşti o "ată "e onoarea Statelor 2nite.
Mic4ael o scoase la ca"ăt un tim"$ trăind din "rima de dearcare. A"oi$ deveni "eştele
unei actriţe din Dos An'eles$ care avea o oarecare faimă. Dar într6o seară$ fiind la o "etrecere
într6un dru'store din Dincoln Road$ Mi%e vori "rea mult. )ntorc#ndu6se acasă la cucoană$ o
'ăsi "e aceasta foarte "ornită du"ă nouă I4is%K6uri$ două 'inuri$ trei rac4iuri de ienu"ăr şi
du"ă !vonul "e care îl aflase la telefon. A avut loc o scenă violentă$ toate moilele au fost
făcute ucăţele$ iar Mi%e s6a tre!it din nou în stradă.
A(uns la fundul sacului$ încercă meseria de văcsuitor de '4ete. Din nenorocire încă nu
învăţase ce înseamnă "rudenţa. Se culcă cu nevasta unui "oliţai$ o me3icană cu "ărul ca
smoala$ căreia îi "lăcea din c#nd în c#nd să6şi facă de ca". *oliţaiul$ care era irlande!$ nu "rea
se descurca. *lătea doi (a"one!i din Eo%o4ama să se ocu"e de micuţă. 2nul din ei avea o
s"ălătorie "e Dittle Street. Celălalt era a(utor de cofetar la un emi'rant austriac ce făcea
"ră(ituri viene!e$ "e care nici un viene! nu le6ar fi "utut recunoaşte vreodată.
Mic4ael s6a încurcat într6o or'ie filmată cu a"arate de filmat ascunse. +otul s6a sf#rşit
"rintr6un mare scandal.
Mic4ael nu avea noroc. Se tre!i la înc4isoare acu!at că el ar fi făcut foto'rafiile. *uţin
noroc tot a avut. Ar fi "utut lua !ece ani. &u se alese dec#t cu unul sin'ur$ deoarece (udecătorul
tocmai m#ncase ine la "r#n! şi era ine dis"us. A"reciase foto'rafiile care constituiau
dove!ile acu!ării. Ele au fost co"iate în mai multe e3em"lare "entru a fi distriuite
(udecătorului$ "rocurorului$ avocatului$ înalţilor funcţionari din "oliţia criminalistică.
;eşit din înc4isoare$ Mic4ael Braun "lecă la &eI Eor%$ călătorind clandestin cu un tren
de marfă. Se duse să se "re!inte la oficiul de recrutare al armatei$ "e Cas4in'ton Road. A(unse
acolo foarte si'ur "e sine. Doar era un vec4i marinar cu sta'iu7 Dar un afurisit de ser'ent cu o
tinic4ea "e "ie"t — era un veteran din lu"tele de "e Somme — îi ceru un certificat de ună
"urtare. Mic4ael încercă să6l ducă. Aici$ "entru "rima oară în viaţa lui$ a fost sno"it în ătaie.
D6au făcut să 9înţelea'ă9 că în armată nu au ce căuta deţinuţii.
Se duse "e MillIall Doc%$ se ascunse "e ordul lui 4rDme, din linia maritimă Ha"a'.
D6au desco"erit în lar'$ la SMQ mile marine de Halifa3. >u uluit de numărul de farfurii "e care
le "oate s"ăla un om într6o sin'ură !i7 Cum s"ăr'ea una$ avea dre"tul la o lovitură de sc#ndură
"este scăf#rlie. 1 dată cu sosirea sa la Hamur'$ fu "redat în m#inile "oliţiei. Doviturile celor
trei ser'enţi de la oficiul de recrutare din &eI Eor% nu erau dec#t nişte m#n'#ieri$ în
com"araţie cu cele încasate în Standt4ausrUc%e nr. A.
*etrecu nouă luni la >u4lsUttel$ în 'ri(a *ocitaniei$ 1ersturma4nfU4rer6ul SS$ cel mai
nesuferit dintre ci!mele lun'i. ;nstinctul îi s"unea că dacă vrea să6şi sca"e "ielea treuie să
"lece s"inarea şi să (ure credinţă. Se m#n'#ia la '#ndul că 8din (ale s6a întru"at Electra9.
<ec4iul său instinct de soldat l6a m#nat către un flecar din celulă. Scă"ă c#te un cuv#nt a ici$
a colo$ în le'ătură cu infanteria marină americană: des"re 'arni!oana de la S4uffield: des"re
munca "ri!onierilor la cariere: des"re marşuri disci"linare uci'ătoare su arşiţa soarelui. <ori
în treacăt des"re noua caraină automată M -$ lăs#nd să se înţelea'ă că ar cunoaşte şi "uşca
FMH ,arand a lui *edersen.
*ocitania înce"u să se interese!e de el. Mi%e rămase două ore în "o!iţie de dre"ţi$ aşa
cum numai un "uşcaş din marină este în stare să facă. *ocitania dădea din ca" mulţumit. A fost
"us la încercare. Mi%e de!armă cu m#inile 'oale trei SS6işti$ dintre cei trei duri. Asta s6a
"etrecut în curtea ce dă s"re aerodrom$ acolo unde l6au e3ecutat "e Andre.
*ocitania era uluit. 2rmărea scena ascuns du"ă o "erdea$ de la eta(ul al doilea. Mi%e fu
"us a"oi să aler'e trei %ilometri$ şi asta du"ă ce "ostise tim" de şase !ile. D6au ă'at a"oi în
camera fri'orifică de unde l6au scos a"roa"e con'elat. Du"ă aceea l6au le'at cu fr#n'4ii "e un
radiator$ arunc#ndu6i "este faţă c#te o 'ăleată cu a"ă rece ca '4eaţa din sfert în sfert de oră. Dui
Mi%e înce"use să i se facă dor de înc4isoarea 'arni!oanei din S4uffield$ unde domnea
Crestatul$ cel mai ticălos dintre toţi ticăloşii de ser'enţi.
*ocitania îl scui"ă "e Mi%e$ dar în ca"ul acestuia răsunau trom"etele de la S4uffield.
*ocitania făcuse o 'reşeală. A"licase unui vec4i soldat tratamentul deţinuţilor "olitici. Mi%e se
"use ca "rin ceaţă în "o!iţie de dre"ţi şi îl "rivi dre"t în oc4i. De "atru ori îl scui"ă *ocitania
dre"t în faţă.
Du"ă şa"te!eci şi trei de !ile. Mi%e a fost mutat într6un la'ăr de muncă$ în a"ro"iere de
Eisenac4. *e căi întortoc4eate îşi făcu relaţii în s#nul familiei "artidului na!ist. Se îm"rieteni
cu un ,auleiter. Am#ndoi aveau s"irit de afaceri$ mai ales "entru cele deoc4eate. Mi%e deveni
şef de com"anie într6un tim" record$ într6o All'emeine SS6Jom"anie. Cineva îi şo"ti la urec4e
că "oliţia face cercetări. Cei de sus erau miraţi că mare "arte din raţiile de alimente din
Eisenac4 dis"ăreau fără urmă. Mi%e şi6a dat seama că sosie tim"ul să sc4ime irtul. )n c#teva
fra!e sforăitoare$ aduse la cunoştinţă ca datoria îl sileşte să se "ună la dis"o!iţia armatei. /eful
său$ SS — ,ru""enfU4rer6ul &ic4ols$ în'4iţea cu lin'ura mare asemenea cuv#ntări "atriotice.
)ntr6o !i rece şi "loioasă de a"rilie$ Mi%e se "re!entă la re'imentul -S- de frontieră$ la
+ior Da'er$ dar că"itanul +il'ner$ de la com"ania a F6a$ nu6l "rea în'4iţea "e acest ciudat
(umătate6de6neamţ. D6au trimis într6un colţ înde"ărtat$ la +a"iau$ în *rusia 1rientală$ în
a"ro"iere de frontiera cu *olonia$ unde servi tim" de şase luni în atalionul S- de mitraliori.
Acolo$ se remarcă "rin "reci!ia tirului său. C#şti'ă concursul de tra'eri cu mitraliera. C#nd
comandantul îl întreă ce 'rad avusese în infanteria marină$ a răs"uns cu îndră!neală5
— Docotenent$ domnule comandant7
S6a trimis un ra"ort la Berlin în le'ătură cu Mic4ael Braun. Du"ă o"t !ile$ acesta era
numit ca"oral$ av#nd "e umeri insi'nele de elev6ofiţer de re!ervă. Du"ă alte trei luni era
as"irant clasa a doua$ şi du"ă un an as"irant clasa înt#i şi "revenit ca din înt#m"lare că aveau
de '#nd să6l trimită la Academia Militară din *ostdam. Acolo şarlatania sa ar fi ieşit la iveală în
c#teva ore. Dădu de veste$ "e diferite căi$ cunoscuţilor săi din "artidul na!ist.
Mi%e călători din nou. *etrecu un tim" la Stettin$ la atalionul F. )nvăţă să construiască
"lutoane şi$ de fiecare dată c#nd venea vora de Academia Militară$ se descurca şi se făcea
nevă!ut. )n -0S0$ la i!ucnirea ră!oiului$ "uţine erau 'arni!oanele "e care să nu le cunoască.
Da sf#rşitul cam"aniei din *olonia se afla la DIoI$ cu 'rad de locotenent$ comand#nd o
com"anie. Era ine vă!ut.
Mi%e se certă cu su"eriorul său$ care îşi "usese în '#nd să6l trimită cu de6a sila la
Academia Militară. *#nă la urmă Mi%e a fost vărsat la re'imentul M0$ iar în livretul său militar
a mai a"ărut o notă care s"unea5 8&edisci"linat$ fire certăreaţă şi nesu"usă: nu este
recomandail a i se încredinţa o comandă inde"endentă9.
1 asemenea recomandare nu înlesneşte înce"uturile într6un re'iment în care "ăşeşti
"entru "rima oară. +im" de şase luni$ Mi%e străătu re'iunea în lun' şi în lat ca şef al unei
com"anii$ la coloanele de camioane. )ntr6o ună !i$ a a"ărut la Eisenac4 îm"reună cu
camioanele sale$ iar (umătate din încărcătură se făcu nevă!ută în de"o!itul "rietenului său$
,auleiter6ul.
)n felul acesta sta'iul locotenentului Mic4ael Braun la coloanele auto ale armatei a luat
sf#rşit. Cu o re"e!iciune uimitoare deveni că"itan şi$ cinci luni mai t#r!iu$ comandant: toate
acestea datorită "rietenului său ,auleiter6ul. Ducrul cel mai de mirare este însă fa"tul că
Mic4ael Braun — comandantul — nu se a"ro"iase niciodată de vreo şcoală de ofiţeri la mai
"uţin de o sută de %ilometri. )n toate ătăliile$ lui i se încredinţau misiunile cele mai 'rele
"rolemele fără ieşire. Se descurca într6un fel sau altul$ dar onoarea i!#n!ii revenea altora.
2ltimul colonel îi mai înscrise încă o notă ne"lăcută în livret$ aşa că Mi%e a fost e3"ediat
într6un re'iment disci"linar. *ricina era 'ravă. Beat$ !v#rlise o 4ală de ere dre"t în "ortretul
lui Hitler url#nd5 )n sănătatea ta7
*rietenul său$ ,auleiter6ul$ nu mai "utea face nimic "entru el. De vreo două luni s"ăr'ea
"ietre "e şantierul unei noi autostră!i. Sim"lul fa"t de a6l cunoaşte devenise "ericulos. Mi%e se
'răi să6l uite.
;ată deci "ersona(ul$ comandantului Mic4ael Braun$ cel care dorea să6i salute "e noii
sosiţi în com"anie. Era în stare să în(ure c#te o oră şi (umătate fără a se re"eta vreodată.
— &eis"răviţilor7 tună el. Eu sunt şeful vostru. &u vreau c4iulan'ii "e aici7 Dacă
vreunuia dintre voi îi vine "oftă să6mi tra'ă un 'lonţ în ceafă$ mai înt#i să6şi facă testamentul.
Am oc4i la s"ate şi un radar în fund.
)l ţinti "e Micuţul cu de'etul5
— Creut!feldt$ care6i cel mai al dracului şef de com"anie "e care l6ai vă!ut în viaţa taG
— +u$ Mi%e.
*e c4i"ul comandantului se lăţi un !#met. Arătă s"re De'ionar.
— Da drea"ta mea$ se află suofiţerul Jal. Ascultaţi6i sfaturile şi "oate că aşa veţi reuşi
să scă"aţi teferi. A fost "e la crescătorii de ca"re şi ştie multe7 +#l4arul ăla mare cu fularul
'alen$ din st#n'a$ din "rimul r#nd$ care are neoră!area să "oarte stelele de "lutonier$ este
MarloI. A fost în comandourile mareşalului ,Orin'. Se (ucă "uţin cam mult cu şişul. De asta a
şi fost dat afară. <ă va iniţia în te4nica lu"tei cor"6la6cor". Suofiţerul Tulius Heide vă va arăta
ce este ordinea şi disci"lina. De la că"itanul Cillie Beier$ !is Bătr#nul$ veţi învăţa arta de a
conduce oamenii "recum şi des"re umanism. Acest ultim "unct nu vă va fi de mare folos.
Ca"oralul şef Tose"4 *orta vă va da lecţii de furat. Dacă aveţi cumva nevoie de o voră ună
"entru "acea sufletului vostru$ adresaţi6vă "reotului nostru$ "ărintele Emmanuel. &u6l (udecaţi
'reşit$ e în stare să dooare un taur cu m#na st#n'ă.
Comandantul îşi ridică "istolul 'reu$ caliru SA.
— Aşa cum "uteţi vedea$ eu "ort un "istol automat$ nu un Calt4er$ una din (ucăriile
acelea "e care le "referă cei mai mulţi dintre ofiţeri. Dacă "rintre voi se află vreo le"ădătură
care dă cel mai mic semn de laşitate atunci c#nd vor sosi americanii$ îl culc la "ăm#nt cu m#na
mea. /i să nu vă înc4i"uiţi că "e la noi se îm"art cruci de fier. Cei din SS treuie să fie "ro"uşi
de două ori "#nă să "rimească o decoraţie. Da noi treuie să fii "ro"us de şase ori. Sunteţi
scursoarea omenirii$ dar veţi deveni cei mai uni soldaţi din lume.
Răsuflă ad#nc şi ă'ă "istolul la loc în toc.
— Duaţi lecţii de la oamenii des"re care v6am vorit. )ntorc#ndu6se către ca"oralul şef
Hoffmann$ Mi%e ordonă5 Două ore de e3erciţiu s"ecial la r#u. Cel care ucide un camarad va
"rimi o "ermisie de trei să"tăm#ni. 2n cartuş din !ece şi o 'renadă din două!eci sunt de ră!oi.
<reau să văd cel "uţin o m#nă ru"tă. De nu$ încă "atru ore de e3erciţii.
)nce"u atunci unul dintre e3erciţiile favorite ale lui Mi%e$ care ne făcea să6l ur#m$ dar
adevărul este că numai datorită lor deveneam duri$ inumani. 2n soldat adevărat treuie să ştie
ce este ura. +reuie să "oată ucide un om aşa cum ar strivi un "urice. Avusesem mulţi şefi de
com"anie şi comandanţi$ dar 'ermano6americanul$ comandantul Mic4ael Braun$ care nu "usese
vreodată "iciorul într6o şcoală de ofiţeri$ ne învăţa acest lucru mai ine ca nimeni altcineva. Da
ora -- ne urla dis"reţul său scui"#ndu6ne în ora!: la amia!ă ne "unea să ucidem: dar la ora -S
ea I4is%K şi (uca !aruri cu noi.
>ăcea su"er6soldaţi din oameni scoşi din mocirlă. &e oli'a să mer'em în "as de '#scă
"rin mlaştini în care ne scufundam în noroi "#nă la 'enunc4i. /i cu mu!ica în frunte5 !ece
trom"ete$ !ece flaute$ !ece toe. 1ţinuse ca mu!icienii noştri să "oarte o f#şie de lană în
(urul căştilor.
Multe 'loanţe fuseseră rete!ate şi "use deo"arte "entru ceafa sa. Ducru care nu a
îm"iedicat ca *orta şi De'ionarul să6l aduca "#nă acum de două ori îna"oi$ rănit$ din no man9s
land. &ici măcar nu le mulţumise. Dacă o misiune era deoseit de 'rea5 să te strecori "rin
sur"rindere în s"atele liniilor inamice: să arunci în aer un oiectiv im"ortant: să aco"eri în
'ru"uri retra'erea: să de!amorse!i mine: să înoţi îm"reună cu 'eniştii su a"ă: să "ui m#na "e
un 'eneral inamic$ Mi%e lua a"roa"e întotdeauna "oarte ca sim"lu soldat. )ntr6o !i a adus în
s"ate trei răniţi$ iar în !iua următoare s6a dus să6l caute "e al "atrulea care$ cu oc4ii scoşi$
rămăsese a'ăţat între firele de s#rmă '4im"ată.
&u "uteam uita "rea uşor nici "ovestea cu Du%as. )l căutasem tim" de trei !ile. )l au!eam
c4em#ndu6şi mama de acolo din no man9s land. Era culcat cu ca"ul în iară$ deci 'reu de
re"erat. &e înneunise cu ţi"etele sale. )l căutam cu toţii$ at#t noi c#t şi cei din faţa noastră.
Aruncam cu 'renade nădă(duind să6l nimerim$ ca să ne lase odată în "ace. Mi%e şi6a scos
ec4i"amentul şi s6a strecurat "rin s#rma '4im"ată. D6a căutat "e Du%as "atru ceasuri înc4eiate.
&oi îl aco"eream cu o"t mitraliere. Mi%e îl 'ăsi "e nefericit îl luă în s"ate şi se întoarse
mer'#nd în "icioare. At#t noi c#t şi cei din faţă l6am ovaţionat. 2itasem că suntem duşmani.
Stri'am ura şi aruncam căştile în sus. Mi%e sări în tranşee şi îl "redă "e Du%as în m#inile
"reotului Emmanuel să6l ducă la "ostul de a(utor "rinci"al. A"oi ne făcu cu ou şi cu oţet "entru
că nu trăsesem asu"ra americanilor care se desco"eriseră.
Mai era şi "ovestea cu !iua în care artileria noastră tră'ea "rea scurt. Mi%e se t#rî "#nă la
oservator$ care era rănit$ îl "use su stare de arest "entru ne'li(enţă şi îi luă locul. +im" de
două ore a condus tirul ateriilor dre"t asu"ra ţintei$ lucru care ne6a în'ăduit să cucerim
"o!iţiile inamice$ a"roa"e fără "ierderi. Altă dată a am#nat cu !ece minute un atac "oruncit de
către statul ma(or. Atacul a i!utit "este toate aşte"tările$ mulţumită comandantului Mi%e.
Se "utea foarte ine înt#m"la să ne lase uneori în "icioare în a"ă "#nă la '#t$ într6o
noa"te fri'uroasă$ doar "entru a ne antrena în m#nuitul armelor. Dar avea întotdeauna 'ri(ă să
ne aşte"te cu "aie uscate atunci c#nd ne întorceam din "rimele linii.
/i vai de ucătarul care nu6şi aducea ucătăria de cam"anie "#nă la comatanţii din
"rima linie$ c4iar dacă ar fi avut de străătut un tir de ara( ce se întindea "e trei %ilometri în
s"atele liniilor7
Mi%e era o vită$ dar era cinstit. >ăcea ce credea el de cuviinţă$ fără ocolişuri. /i$ mai ales$
nu se cruţa niciodată. Mi%e era sin'urul comandant fără ordonanţă "e care l6am cunoscut
vreodată. C#t ai ate din "alme$ era în stare să înmoaie o "erec4e de ci!me tari ca fierul şi să le
facă moi ca untul. /tia să cucerească o tranşee cu c#teva 'renade: cunoştea (eturile scurte cu
ma3imum de efect ale aruncătorului de flăcări. C#nd "lecam la atac$ av#ndu6l "e Mi%e în
fruntea noastră$ ne simţeam "e (umătate salvaţi. Mi%e era$ la fel ca noi toţi$ un fel de c#ine
va'aond care$ în li"să de ceva mai un$ ateri!ase la armată$ într6un re'iment al cărui dra"el nu
era decorat.
*lăcerea sa cea mai mare era să "ună întreări.
— Care sunt cei mai uni soldaţi din lumeG
/tiam răs"unsul "e care6l dorea5 "uşcaşii marini americani$ dar ne "lăcea să6l necă(im.
Bineînţeles că le'ionarul răs"undea5
— De'iunea Străină.
Mi%e răs"undea întotdeauna la fel5
— Dro(dia scursorilor din Euro"a7
/i de fiecare dată De'ionarul se făcea al la faţa. Dacă Mi%e îl întrea "e Barcelona$
răs"unsul nu se lăsa aşte"tat5
— E. ?ngeniero del E(ercito Espanol, cei mai vite(i dintre toţi.
Comandantul r#n(ea$ măsur#ndu6l "e Barcelona din oc4i.
— Am au!it că încă mai vise!i "ortocali7 Cum ai nimerit în ră!oiul civilG
— &avi'am "e unul dintre va"oarele acelea mari "e care cuconiţele o'ătaşilor se
ron!ea!ă la soare încerc#nd să mai uite de soţii lor ne"utincioşi.
— De mai dădeai şi tu c#te o m#n# de a(utor muierilor aceloraG
— Se mai înt#m"la uneori$ domnule comandant. )n !iua în care 'eneralul a dearcat în
sud$ eram la Barcelona. Da înce"ut s6a r#s. .iceau că6i o 'lumă ună. Dar era treaă serioasă.
Comandantul ridică ca"ul.
— ;a "ovesteşte6ne$ >eldIeel$ cum ai a(uns în armata s"aniolăG
— Cum s"uneam$ eram la Barcelona şi m6am tre!it dintr6o dată într6un camion îm"reună
cu o şlea4tă întrea'ă. &e6au trimis la Madrid$ unde ne6au "us să învăţăm "e dinafară o 'rămadă
de c4estii$ dar asta nu ne6a folosit la mare lucru atunci c#nd eram lun'iţi în tranşeele din faţa
Madridului. )ntr6o ună !i am şters6o îm"reună cu un camarad. )n tim"ul lu"telor din cetatea
universitară.
— Erai "e Eru$ >eldIeelG A47 de6aţi fi avut cu voi unul sin'ur dintre atalioanele de
infanterie marină. Asta ar fi 'răit lucrurile7
Barcelona nu avea c4ef să "roteste!e. Cum ar fi "utut e3"lica unui militar fanatic
'ro!ăvia unui ră!oi civilG *entru Mi%e$ ,uadala(ara nu însemna dec#t un nume. &u ar fi "utut
înţele'e c#t de în'ro!itoare fusese dimineaţa aceea în care a"ele Erului se coloraseră în roşu.
Re'imentul lui Barcelona era în frunte. Cu o !i înainte$ cămăşile ne're$ vlă('ani de două!eci de
ani$ încercaseră o ofensivă. Ar fi vrut ca victoria lui >ranco să se datore!e lui Mussolini. Ducrul
acesta îi făcea să r#dă "e 'eneralii s"anioli$ dar i6au lăsat în "ace. +inerii italieni nu ştiau că "e
celălalt mal al r#ului se aflau unii dintre cei mai uni soldaţi din lume$ fanaticii "olitici$ oameni
care îşi sacrificaseră soţiile şi co"iii "entru "raful roşu al S"aniei.
Cămăşile ne're au încercat să treacă Erul într6o vineri$ dar n6au i!utit. Băieţandrii s6au
retras în fu'ă. Ba îşi le"ădau şi ocancii "entru a "utea fu'i mai re"ede... *anică 'enerală.
S"aniolii din am#ndouă taerele mureau de r#s. S#mătă seara$ la asfinţitul soarelui$ le'ionarii
din Ceuta$ av#nd în frunte un 'eneral s"aniol$ străătură Erul şi "rinseră "icior "e malul
nordic. Se sf#şiau unii "e alţii ca fiarele. Soldaţii învin'ători de "e Eru nu au "rimit nici o
medalie. )naintau către nord "e drumuri "line de "raf$ în eta"e lun'i$ ume!ind cu sudoarea lor
tranşeele uscate şi av#nd dre"t raţie !ilnică c#te o "ortocală sfri(ită.
— C#t a costat ră!oiul civil din S"aniaG întreă într6o !i comandantul.
— 2n milion de morţi$ domnule comandant.
Mi%e nu a mai întreat nimic. 2n milion de morţi este mult$ c4iar "entru o ţară mare.
Stătea acolo$ cu "icioarele de"ărtate$ în faţa com"aniei.
— &ici unul dintre re'imentele voastre nu a(un'e nici "#nă la 'enunc4ii "uşcaşilor
marinei americane$ se 'ro!ăvi el.
Se lovi m#ndru "este "ie"tul muşc4iulos.
— Eu$ conducătorul vostru$ sunt m#ndru că am făcut "arte dintre "uşcaşii marini7
)ntr6o !i$ du"ă o asemenea declaraţie a comandantului$ Bătr#nul r#n(i furios5
— Mi%e e un ti" "ericulos. &6are dec#t un sin'ur Dumne!eu5 armata. )l admirăm c#nd
străate un foc susţinut "entru a cule'e c#te un rănit. &6o face "entru rănit$ ci "entru că aşa îi e
firea. Asta este me'alomanie$ oala "rofesională a militarilor. Dacă ne6am descotorosi de el şi
de cei de tea"a lui$ lumea ar face un mare "as înainte către "acea veşnică. 2n sin'ur Mi%e este
mai "rime(dios dec#t un între' cor" de armată de recruţi.
— E un ti" ine$ s"use Mi%e.
— Da$ un ti" ine$ întări 1le Jarlsson.
— <edeţi$ stri'ă Bătr#nul. Asta dovedeşte că am dre"tate. Este un asasin "atentat al
Statului$ îi "lace să se întoarcă aco"erit de s#n'e de "e front. >ără îndoială că i6ar "lace să
a'aţe scal"urile duşmanilor la el în odaie. &ădă(duiesc din inimă să fie ucis înainte de
terminarea ră!oiului.
— <or fi !ece de felul lui care să6l înlocuiască$ r#se *orta. ,ăsesc că este un om
cumsecade. &u te6am vă!ut refu!#ndu6l niciodată atunci c#nd îţi oferă tutun de mestecat. Bun7
Cine vine la umlătoare "entru o "artidă de cărţiG
Se îndre"tă către colină$ unde se aflau$ aşe!ate în cerc$ căldările noastre.
&e6am aşe!at confortail. *orta avea o sur"ri!ă "entru noi$ un utoi "lin cu fasole roşie.
&e6am scos cuţitele din ci!me. Butoiul cu fasole a fost aşe!at în aşa fel înc#t să fie la îndem#na
tuturor. >asolea era rece$ dar lucrul acesta nu avea nici o im"ortanţă.
Barcelona scoase din u!unar o ţi'ară şi o ru"se în trei ucăţi$ tră'eam c#te un fum "e
r#nd.
*orta îm"ărţi cărţile.
— ;a s"uneţi$ ăieţi$ !#mi Bătr#nul. &u 'ăsiţi că stăm ine aici "e deal$ (uc#nd foiţe$ cu
un utoi de fasole în faţă$ ştiindu6ne la adă"ost de ou!eG
/i noi '#ndeam la fel. Ce ine ar fi fost dacă am fi "utut răm#ne aici "e 4#rdaiele noastre
"ersonale$ ră!oiul ar fi "utut dura atunci şi o sută de ani din "artea noastră. &u aveam$ cei mai
mulţi dintre noi$ nici două!eci şi cinci de ani. 2itasem viaţa civilă de6o veşnicie. Cel mai mare
lu3 al nostru erau aceste ti4nite umlătoare de "e colină$ su cerul lier. Erau sute de feluri de a
ucide. De învăţasem în curtea ca!ărmii. C#nd ucideam$ o făceam mai ales de frică. Dacă
vedeam un rus$ un american sau un en'le! mort într6un şanţ$ "uţin ne "ăsa. &6am fi fost mai
im"resionaţi nici dacă ar fi fost vora de un 'erman sau italian.
)ntr6o ună !i$ am a(uns într6un sătuc în a"ro"iere de Cassino. Tandarmii din "oliţia
militară$ "e care nu6i "uteam suferi$ veniseră să ridice trei "ri!onieri de ră!oi care evadaseră şi
se refu'iaseră într6o casă. 2n en'le! şi doi australieni. *e en'le! l6au omor#t cu "aturile
armelor. A"oi$ fiind foarte cald$ "e australieni i6au îm"uşcat "ur şi sim"lu. *entru a6i "ede"si
"e ţăranii din sat care6i ascunseseră "e "ri!onieri$ (andarmii au îmr#ncit într6un "uţ "ărăsit trei
femei ătr#ne şi c#ţiva co"ii. A"oi i6au silit "e ţărani să astu"e "uţul cu "ăm#nt.
1are lucrul acesta ne6a lăsat indiferenţiG >ără îndoială că nu. Dar am făcut cevaG &u7 Am
ucis cu "riviri şi cuvinte incendiare — şo"tite — "oliţia aceasta militară lestemată de toţi.
DaşitateG *oate. Bătr#nul numea asta înţele"ciune. *#nă şi "arti!anii din munţi nu ne6ar a(uta
dacă am fu'i.
Mai vă!usem de!ertori trec#nd la "arti!ani. >urnicile n6au mai lăsat din ei dec#t craniile
curăţate şi c#teva !drenţe de uniformă.
1dată "arti!anii au le'at "e o roată doi v#nători de lindate: i6au stro"it cu ulei şi cu
en!ină$ a"oi au îm"ins roata la vale să se rosto'olească "#nă la "o!iţiile 'ermane. 2n
comando SS se ră!ună crunt asu"ra unui mic sat din munţi. A"oi$ la "rimul "rile($ "arti!anii
au răs"uns. De fiecare dată era mai rău. Cum s"unea Bătr#nul$ lumea era "lină de răutate.
Două plutoane de tancuri erau ascunse pe %ia di Porta ,abicana.
— bricate%i, per 4acco, strigau prin întuneric %oci răguşite.
.ameni inspăim!nta$i săreau din şarete. Mişunau agenţi $ascişti şi de la iguranţă.
C!inii lătrau întăr!taţi. Copiii pl!ngeau. . $etiţă şi+ a pierdui păpuşa. . bătr!nă s+a
împiedicat. 4ocancii cu ţinte împărţeau lo%ituri. Porţile grele erau $erecate cu lanţuri de $ier.
,ocomoti%a scuipa aburi.
— 6icăloşii, m!r!i care%a. 6oate %agoanele sunt ticsite de lume. &ici nu pot să se aşeze.
— Ce+ar $i să aruncăm c!te%a grenade în ticăloşii ăştia de la iguranţă0 propuse
Micuţul cu %oioşie.
— "r $i zadarnic, şopti 4ătr!nul, $urios.
— C!nd i+au ridicat pe e%rei la 1arşo%ia era mult mai rău, începu să po%estească Porta.
Pe aici nu se $olosesc bicele. 'şi $ac treaba doar cu lo%ituri de cizmă.
— De ce nu încearcă să $ugă0 se miră 4arcelona.
"u apărut alte %agoane şi s+au umplut cu oameni tăcuţi.
— Mă întreb dacă îi ucide pe toţi0 întrebă muzicantul, $ostul +ist.
F 4a bine că nu! r!se -eide. Direcţia Polonia, punctul terminus/ camera de gazare!
— .amenii nu pot $ace una ca asta altor oameni, şopti nai% 4ătr!nul.
— &u ştii oare. e=plică Porta, că $loarea creaţiei se numeşte om, acest ticălos.
'n noaptea aceea, erau deportaţi e%reii din 3oma. Două plutoane de tancuri ale armatei
germane asigurau încărcarea lor în gara principală. E%reii au $ost %!naţi ziua în amiaza mare
p!nă sub zidurile 1aticanului. ,a 1icolo del Campanile a%usese loc o luptă scurtă şi %iolentă,
după ce $useseră arestaţi un bărbat şi două $emei. Una dintre $emei a $ost t!r!tă de picioare
p!nă la %agonul de mar$ă care era tras pe %ia della Conciliazione.
"cţiunea era condusă de către însuşi şe$ul )estapoului din 3oma, .bersturmba#n$;rerul
>appler. 'ncercau să pro%oace un protest o$icial din partea papei. "ceasta ar $i însemnat
împlinirea %ec#iului %is al lui -itler, -immler şi -eGdric#, %is pe care îl nutreau încă de pe
%remea %enirii la putere/ lic#idarea papalităţii.
Dacă 1aticanul ar $i protestat în ziua aceea, şi+ ar $i semnat condamnarea la moarte. ,a
4erlin, la biroul central al iguranţei, m!inile se întindeau spre tele$oane şi buzele se
pregăteau să rostească cu%!ntul de ordine H3abatI, care urma să declanşeze operaţia.
S*ED2&CA D2; *1R+A
Aveam "arte de c#teva !ile liniştite$ întreru"te doar noa"tea de or'ani!area "o!iţiilor şi
de "lantarea minelor. Desi'ur$ mai "ierdeam c#te un om ici şi colo. Dar cu toate acestea erau
tim"uri une. Munca nu era "rea 'rea "entru noi. Doar într6o sin'ură noa"te am avut cu
adevărat neca!uri. Sur"rinşi de un foc susţinut de artilerie$ ne6am rătăcit şi am de"ăşit liniile
noastre. Asta ne6a costat "atru!eci şi trei de morţi şi de două ori "e at#ţia răniţi. Dar noi$ cei
vec4i$ ne6am întors teferi. Ba am şi r#s de Heide care fusese "e (umătate scal"at de o sc4i(ă de
ou!. 1 "arte din "ărul său ne'ru şi lins$ de care era foarte m#ndru$ fusese smuls. &e6au treuit
două "ac4ete cu "ansamente să6i olo(im "ielea îns#n'erată. Era at#t de furios$ înc#t
în(urăturile sale se au!eau "esemne "#nă în iad. >u c#t "e6aci să tra'ă în Micuţul c#nd acesta se
a"ro"ie cu o o'lindă uriaşă$ şter"elită din salonul unui castel din a"ro"iere. Dar a treuit să
avem 'ri(ă să nu s"ar'em o'linda$ căci asta ne6ar fi atras şa"te ani de nenorocire$ aşa cum o
ştie oricine.
Blestemam afurisita asta de o'lindă. Devenise o adevărată "acoste. 1 ofeream la toată
lumea$ dar nimeni nu voia s6o ia. *#nă la urmă am cărat6o "#nă la ;da6,ăle(ita.
Am i!utit s6o "rindem de tavan într6una din odăi. Aveam sentimentul că scă"asem de6o
"ia!ă rea. ;da6,ăle(ita !icea că e şi la loc si'ur$ tavanele fiind înalte în coşmelia ei.
*orta diuise o casă sin'uratică$ aşe!ată "rintre "ini$ la adă"ost de "rivirile curioşilor. A
desc4is acolo un tri"ou în care trona un motan$ înc4is într6o colivie "entru "ăsări$ deasu"ra
ca"ului lui *orta. Motanul avea în c4i" de "at o "ernă roşie care înainte folosise uneia dintre
fetele de la ;da. Micuţul o adusese într6o seară c#nd ne ătusem cu italienii din re'imentul M
v#nători de munte. &u6i "uteam suferi. De altfel$ nici nu "rea ştiam de ce.
*orta 8'ăsise9 o masă ele'antă de (oc. Micuţul se aşe!a "e o 'ăleată$ cocoţat "e masă. De
acolo su"rave'4ea "e (ucători în ca! că s6ar fi încurcat lucrurile: şi întotdeauna se încurcau.
.arurile erau ineînţeles măsluite$ dar cu mare artă. Dacă doreai$ "uteai să te uiţi la ele mai de
a"roa"e$ dar rareori se înt#m"la să6i vină cuiva "ofta$ vă!#ndu6l "e Micuţ instalat cu un
automat "e 'enunc4i şi cu o măciucă de sticlete american at#rn#ndu6i ne'li(ent în înc4eietura
m#inii.
*lutonierul ma(or Colf$ şeful 'ara(ului$ era în m#nă în seara aceea. )n faţa lui$ 'rămada
de ani se mărea întruna. C#nta Drei ,ilien, m#ndru şi foarte ucuros.
— 8Domnul9 are noroc$ !#mi cu fineţe *orta.
— <oi face să sară anca$ r#se Colf fără a da atenţie şuşotelilor dintre Micuţul şi *orta.
— <rei să am 'ri(ă de nărodul ăsta c#nd "leacăG
*orta făcu semn că nu. Micuţul nu mai înţele'ea nimic. Ar fi fost cel mai sim"lu lucru
să6i tra'ă lui Colf o măciucă în ca" şi să6l uşure!e de c#şti' du"ă ce va ieşi din caană. Dar în
seara aceea$ *orta avea un "lan cu totul deoseit.
Colf se sculă$ str#n'#ndu6şi anii. Avea u!ele umflate. Scoase un "istol din ci!mă şi îl
roti în (urul de'etului.
— Bănuiesc că ştiţi că (ucăria asta este un Colt --G Ca să fie mai cu folos$ vă "revin că
ştiu să mă servesc de el... Am luat lecţii de la unul dintre oamenii de la 'ara(... un vec4i
'an'ster care "e vremuri se îndeletnicea cu 4old6u"6uri la San >rancisco. A scă"at de
înc4isoare din cau!a ră!oiului. Dacă vreunul dintre voi desc4ide uşa la mai "uţin de cinci
minute de la ieşirea mea$ se va tre!i cu o 'aură în "lus faţă de cele "e care le are din născare. /i
voresc mai mult "entru tine$ Creut!feldt.
R#n(ind cu toată 'ura$ cu revolverul în m#nă$ ieşi de6a6ndărătelea. De!le'ă cei doi uriaşi
c#ini lu"i "ironiţi de un "om. Două animale fioroase care îl urmau întotdeauna. )ntr6o !i$
a"roa"e că erau să6l sf#şie "e Micuţul c#nd acesta voise să şter"elească un Tee" "e care Colf
avea de '#nd să6l "ăstre!e "entru el.
Colf sosise triumfător$ la urletele Micuţului. Dre"t "edea"să$ acesta fu silit să trudească
tim" de trei să"tăm#ni la 'ara( şi se (urase să6l "iardă "e Colf. Dar lucrul acesta nu era uşor$
"lutonierul se ferea. >usese au!it descărc#ndu6şi automatul "rin uşă$ înainte de a "ăşi în
cotlonul său. )ncercasem !adarnic să6i otrăvim (i'odiile$ dar nu m#ncau dec#t ce le dădea
stă"#nul lor. )n afară de c#ini$ Colf mai avea dre"t 'ardă "ersonală doi soldaţi "ri!onieri. Erau
doi asiatici "e care îi numea Con' şi +4un'$ "entru că nimeni nu era în stare să "ronunţe
numele lor adevărat. Cei doi au sur"rins o dată un suofiţer din com"ania a S6a "e c#nd acesta
încerca să6l îm"uşte "e Colf. A fost 'ăsit le'at de un co"ac$ cu s#rmă '4im"ată. Medicii au
c#r"acit şase să"tăm#ni la el "#nă să6l "ună din nou "e "icioare. Suofiţerul !icea că "arti!anii
îi făcuseră festa$ dar toată lumea ştia care era adevărul.
1amenii de la 'ara( alcătuiau o andă de 'an'steri. &u se ştie cine îi dăduse voie lui
Colf să folosească "ri!onieri de ră!oi. Dar de fiecare dată c#nd erau aduşi "ri!onieri$
"ersonalul său se înmulţea vă!#nd cu oc4ii. /i6i ale'ea înainte de sosirea ofiţerului de la
Si'uranţă. Cei aleşi erau întotdeauna vlă('ani care avuseseră ne"lăceri cu le'ea în "ro"ria lor
ţară. Cu c#t era vora de fa"te mai 'rave$ cu at#t mai mulţumit era Colf.
82n ărat nu este demn de numele acesta dec#t dacă a trecut "e la "uşcărie$ s"unea$ la
fel "recum o t#rfă care nu a fost dusă la Moravuri$ nu6i o t#rfă ună9.
Colf "etrecuse el însuşi doi ani la +or'au şi un an la ,lat!$ înainte de ră!oi. /i dintre
toţi$ doar el fusese la răcoare la +or'au. &u vorea niciodată des"re asta. 1 aflasem de la <ier.
)ndată ce Colf aflase că <ierul face "arte din com"anie$ se arătase at#t de ucuros înc#t
"ărea de6a dre"tul ciudat. )l 8îm"rumutase9 "e <ier de la irouri şi îl trimisese cu două
locuri6motor ru'inite "e aco"erişul unui coteţ de 'ăini de unde nu6l lăsase să coore "#nă
c#nd "iesele nu au devenit lucitoare ca ar'intul. +reaa asta durase "atru!eci şi o"t de ore.
Du"ă ce <ierul is"răvise$ Colf i6a şo"tit la urec4e5
— *e data viitoare$ Sta4lsc4midt$ ăsta nu6i dec#t un înce"ut. &oi doi avem de înc4eiat
anumite socoteli.
<ierul "ocnise călc#iele cu !'omot şi stri'ase5
— Da ordin$ domnule "lutonier ma(or.
D6am 4ărţuit cu întreările dar n6am "utut scoate nimic de la el. &ici du"ă ce Micuţul l6a
înţe"at cu aioneta în fund.
R#sul lui Colf se au!ea "rintre lătrăturile (avrelor sale$ în tim" ce se înde"ărtau "e
drumea'ul dintre "ini.
Micuţul sări de unde era cocoţat şi se nă"usti s"re uşă. 1 desc4ise şi se tre!i nas în nas cu
mutra 'alenă a lui Con'.
— +u nu ieşi. /eful 'ara( nu dat voie7
Micuţul s6a dat îna"oi din faţa "istolului mitralieră a cărui ţeavă era îndre"tată direct s"re
urta lui. Ceva mai încolo$ "rintre "ini$ se !ărea +4un'.
Micuţul tr#nti uşa !'omotos şi se întoarse la căldarea lui.
— Ce mai "arşiv şi Colf ăsta$ e3clamă el indi'nat$ să asmută uci'aşii îm"otriva unor
oameni cumsecade7 &umai să a"ară el "e front$ măcar c#teva minute7
— &u va face niciodată una ca asta$ "rofeţi *orta. Domnilor$ faceţi (ocurile7 Sună
dintr6un clo"oţel de ar'int.
Micuţul a lovit cu măciuca o "otcoavă de fier a'ăţată de tavan făc#nd6o să se le'ene.
*orta a aruncat !arurile. Erau măsluite$ aşa cum am mai s"us. C#nd a"ăsai într6un anumit fel$
se mişca o 'reutate$ ceea ce avea dre"t urmare fa"tul că !arurile cădeau aşa cum o dorea
cru"ierul.
— *ot să (oc şi eu cu voiG întreă sfios <ierul din colţul său.
Micuţul coorî de "e 'ăleată şi îl făcu J.1. cu o lovitură de măciucă.
— ,oleşte6i u!unarele$ "orunci *orta$ a (ucat şi a "ierdut tot ce avea. Asta l6a ameţit.
— *a!nicul ăsta de latrine are doi dinţi de aur$ oservă Micuţul$ cercet#ndu6l "e fostul
"lutonier ma(or ce !ăcea în nesimţire.
— &u "entru multă vreme$ 4otărî *orta. *e aici$ vă ro'7
Micuţul smulse dinţii de aur.
— Ce nevoie are un ti" ca el de dinţi de re!ervăG r#se *orta cu neruşinare. Cei doi dinţi
de aur s6au făcut nevă!uţi în săculeţul de "#n!ă unde se mai aflau şi alţii.
— De fa"t$ c#ţi dinţi ai str#ns "#nă acumG întreă curios Heide$ tră'#nd cu oc4iul s"re
săculeţ.
— Ce6ţi "asă ţieG Asta nu6i de nasul tău.
Scui"ă "este <ier$ care înce"ea să se mişte.
— ;a uitaţi6vă la animalul ăsta. Acum trei luni era mare şta. -aupt und tabs$eldJebel,
făcu el în at(ocură. )mi dădea "icioare în fund şi mă în(ura de mă treceau a"ele. Se ţinea "e la
"orţile înc4isorii umfl#ndu6se în "ene şi cre!#ndu6se 'eneral$ le"ădătura7 Ridică o m#nă a
<ierului.
— )şi făcea manic4iura$ "orcul. Credea că asta va face din el un domn7
— Hai să6l trimitem la americani$ cu un de'eţel tăiat în u!unar$ "ro"use MarloI.
— Ce nărod mai e şi ăsta$ stri'ă De'ionarul. De ce nu s6a tre!it să6i facă asta "e vremea
c#nd era la "utere în "uşcărie. Aiureli7
<ierul se ridică 'reu. )şi şterse fruntea (oasă şi îşi "i"ăi ceafa$ acolo unde îi răsărise un
cucui.
— M6ai lovit !ieră el întorc#ndu6se către Micuţ.
— Da$ şi ce6i cu asta îi r#se acesta în nas. Ce6ţi înc4i"uiaiG Ai încercat să ne furi du"ă ce
ai "ierdut.
— *ierdut$ murmură <ierul '#tuindu6se şi scotocind "rin u!unare$ cu o e3"resie uluită
"e c4i".
— M6aţi furat. &ici măcar n6am (ucat$ urlă.
— >ii atent ce voreşti$ îl "reveni *orta. &u eşti 'radat.
— &u înţele' nimic. Sunt si'ur că n6am (ucat. Am fost u!unărit. Ceasul meu7 !ieră
<ierul scos din fire.
=i"etele sale au devenit 4o4ote care îţi sf#şiau inima5
— ;nelul meu de ar'int cu vulturul Reic4ului$ "e care mi l6a dăruit 'auleiterul Dem%e7
Desc4ise 'ura. )n oc4i i s6a ivit "rivirea ce se "oate vedea uneori la cei care$ du"ă ce au
făcut6o lată într6o seară$ se tre!esc dintr6o dată într6o celulă ca"itonată. )şi "lima lima
cleioasă "rin 'ură.
— &u se "oate$ şo"ti$ refu!#nd să6şi creadă lima.
Cu înfri'urare$ îşi v#rî de'etul (e'os în ot. )ncet$ a înţeles. Cei doi canini de aur$ de care
era at#t de m#ndru$ dis"ăruseră.
— Da dracuL 2nde îmi sunt dinţii de aurG lătră arunc#nd "riviri dis"erate în (urul său.
;6au răs"uns doar r#sete 'rosolane$ "line de triumf.
— Doar nu "uteţi smul'e dinţii aşa din 'ura oamenilor7
— &u ţi6e ineG îl întreă *orta cu răceală. De care dinţi voreştiG
— /tii tu ine$ se smiorcăi <ierul. Aveam doi dinţi de aur$ nici nu sunt !ece minute de
atunci.
Cu o ultimă încercare$ se întoarse s"re MarloI şi Barcelona.
— Sunteţi am#ndoi "lutonieri. +reuie să mă a"ăraţi de t#l4arii ăştia. Asta6i într6adevăr
lucrul cel mai de necre!ut care mi s6a înt#m"lat vreodată7 <oi de"une "l#n'ere7
— Carama$ r#se Barcelona înc#ntat. &u te va crede nimeni dacă vei "retinde că ţi s6au
furat dinţii.
MarloI r#dea ţin#ndu6se cu m#inile de urtă.
<ierul scutură din ca". +are ar mai fi avut c4ef să ţi"e$ să facă 'ălă'ie$ mi(locul care
"entru un suofiţer se dovedise de at#tea ori a fi cel mai un "entru a ieşi din încurcătură. Dar
ceva îl îndemna să fie "revă!ător. Mutrele celor din s"elunca asta "lină de fum nu6i "lăceau de
loc. A47 frumoasele !ile de la înc4isoarea 'arni!oanei din Altona. S6ar fi mulţumit să fie din
nou măcar la &eumunster$ la re'imentul PH infanterie. ,lasul său "oruncitor era cunoscut$
invidiat şi admirat. Cum se ivea$ cei noi făceau "e ei. Acolo nimeni nu şi6ar fi ătut (oc de el7
Să smul'i dinţii de aur unui ca"oral şef "rusac şi memru al "artidului na!ist7 &u şi iară nu.
Era "rea de tot. Ce6ar s"une >U4rerul des"re aşa ceva. <ierului îi făcea "lăcere să se '#ndească
la una ca asta. Se şi vedea duc#nd întrea'a com"anie a Q6a la &euen'amme.
— Micuţule$ scoate6l "e dumnealui de aici$ "orunci *orta.
Micuţul "use (os$ măciuca şi automatul$ coorî de "e tron$ desc4ise uşa$ îl "use "e <ier în
dre"tul ei$ se dădu "uţin îna"oi şi îi trase un "icior de care nu i6ar fi fost ruşine nici unui (ucător
din ec4i"a naţională.
<ierul !ură "rintre "ini.
&e6am a"ucat iarăşi să (ucăm.
Du"ă un sfert de ceas$ a a"ărut "lutonierul ma(or Hoffmann$ cu un aer ener'ic.
Cum nimeni nu se învrednici să stri'e5 8Dre"ţi9$ o făcu el. Bineînţeles că nu se mişcă
nimeni. Hoffmann era uluit şi nu era de destulă vreme în com"anie "entru a6şi da seama că
treuie să nu se încreadă în *orta.
— &6aţi au!it că am ordonat dre"ţiG A"oi$ arăt#ndu6l cu de'etul "e *orta5 Dă6ţi (os
(oenul ăla 'alen7
— Cu ne"utinţă$ domnule "lutonier ma(or. &6am dec#t două m#ini. )ntr6una ţin !arurile$
în cealaltă cioma'ul. Dacă le las (os$ se strică (ocul.
Hoffmann mu'i5
— Revoltă7 &esu"unere7 &e !ise în fel şi c4i" înc4eind5 8<ă inter!ic (ocurile de noroc79
*orta scoase un carnet uriaş din u!unarul dinăuntru şi du"ă ce6şi ume!i de'etul mic$ îl
răsfoi '#nditor. )şi "otrivi monoclul s"art cu un 'est cara'4ios.
— Dar... să vedem... falsificare de acte... incest. Răsfoia "a'inile... >urt de unuri ale
Ce4rmac4t6ului$ nu$ viol...
Hoffmann desc4ise şi înc4ise 'ura de c#teva ori. &u "rice"ea nimic.
*orta urmă$ dus "e '#nduri5
— Escroc4erie$ mărturie falsă$ căutat "entru "aternitate.... ;ntendentul Meissner$ ce mai
le"ădătură şi ăsta: o va sf#rşi la +or'au.
*orta răsfoia încet caietul său ne'ru. )şi aţinti asu"ra lui Hoffmann o "rivire "lină de
devotament.
— Domnule "lutonier ma(or$ serviciul meu de informaţii mi6a adus la cunoştinţă că un
anumit colonel En'el$ care "ierde vremea "e la statul ma(or al divi!iei$ a c#şti'at acum o
să"tăm#nă !ece mii de mărci. Domnii aceia de la statul ma(or (ucau '4icind numărul de 4#rtii
de o sută de mărci dintr6un teanc. )ntre două (ocuri 4otărau noi atacuri$ "e care le aşte"tam cu
toţii.. Ducrul acesta este strict secret$ domnule "lutonier ma(or. Colonelul En'el este un om
în!estrat. C#şti'ă de fiecare dată.
*orta se trase de urec4e şi îi îm"inse lui Hoffmann o ucată de tutun de mestecat din
cutia sa de ar'int.
Hoffmann refu!ă$ furios la culme. 1ra!ul său se făcu încet6încet violaceu.
— De necre!ut c#te "oţi afla$ urmă *orta voios. C4iar în dimineaţa asta$ am au!it
vorindu6se des"re un anumit "lutonier ma(or din "reacinstitul nostru re'iment disci"linar.
)nc4i"uiţi6vă că se "are că acest domn ar fi trimis soţiei sale mătase de "araşută. Curtea
Marţială numeşte aşa ceva "ur şi sim"lu furt de material militar. 2rmări ne"lăcute... de'radare.
+or'au$ fortăreaţa de la ,emers4eim sau de la ,lat!... *lictisitor lucru. Să rişti una ca asta
"entru un ca"ăt de mătase7 Drace7 Am tras conclu!ia că sin'urii ăieţi cinstiţi din Ce4rmac4t
sunt "lutonierii ma(ori7
*orta îşi m#n'#ie cele două 'aloane de "e m#necă. )nc4ise carnetul la loc$ lăsă să6i cadă
monoclul şi îşi "use un trauc 'ros în 'ură.
— Din Bra!ilia$ !#mi el. Mi l6au dat c#nd am fost ultima oară oas"ete la en'le!i. Băieţii
ăştia au relaţii. Au linii directe cu Rio. Asta îmi aduce aminte de domnul Balum. 1tto$ du"ă
numele mic. Docuia...
Hoffmann clănţănea din dinţi ca un mă'ăruş cu"rins de feră. Din violaceu$ c4i"ul i se
făcuse 'alen. B#l#i5
— Ca"...Ca"... Ca"oral şef *orta. Ceva se înt#m"lă. Da7 Asta nu mai "oate să dure!e...
Se răsuci în (urul lui însuşi şi fu'i clătin#ndu6se. Mai a"ucă să6l audă "e *orta destăinuindu6se
De'ionarului5
— Cur#nd vom avea alt "utonier ma(or.
— De ceG s6a mirat Bătr#nul.
— Ei7 m#r#i *orta. )ncă n6ai aflat că treuie să desc4i!i mereu oc4ii şi urec4ile7 Asta
treuie nea"ărat: într6o ţară civili!ată$ dacă ţii la "ielea ta$ treuie să afli c#te ceva şi des"re
alţii. +u$ Bătr#nule$ 'ăseşti că tot ce face Adolf e ineG Eşti de "ărere că6i un ticălos$ nu6i aşaG
— Desi'ur$ mormăi Bătr#nul.
*orta r#se$ îşi scoase iar carnetul ne'ru şi luă notă 'ri(uliu.
— ;ată o "ată ur#tă "e care doar înfr#n'erea necondiţionată a armatei 'ermane o "oate
şter'e. )n locul tău$ m6aş duce la "reot să mă ro' ca ăieţii din infanteria marină americană să
defile!e c#t de curind "rin Berlin. *use m#na "e flaut şi cu toţii am înce"ut să c#ntăm.
De -itler puţin ne pasă,
?ar de )oering la $el,
Pe trădători îi slă%im,
<mec#erii nu+ i su$erim.
— Sunteţi neuni$ r#se MarloI. Hoffmann se va ră!una.
*orta i6a dat motanului din cuşcă o ucată de c#rnat.
— Dacă se întoarce$ va (uca aici cu noi. De acum încolo$ îmi va lustrui ci!mele dacă îi
vor cere. )i ştiţi "erna sa verde$ cea cu că"rioare$ de care e at#t de m#ndru. M#ine va fi a mea.
— Cum de nu eşti "lutonier7 se miră MarloI.
— &e'4ioule7 !ise *orta. )ncă n6ai "rice"ut că eu$ ca"oralul şef$ sunt şira s"inării a
armateiG Eu 4otărăsc dacă un su"erior va avea sau nu dureri de măsele$ de şale$ sau altele. )n
2craina$ aveam un oarecare că"itan MeKer$ decorat cu stele$ căruia îi "lăcea să treacă dre"t
învăţător. A murit.
— Ce i s6a înt#m"latG vru să ştie ,re'or Martin.
— S6a aşe!at "e o mină +$ îl lămuri cu amailitate *orta. Haideţi$ domnilor7 >aceţi
(ocurile7 unul la o mie$ dolarul sau lira "entru marca lui Adolf7
— *rimeşti şi ani de6ai lui C4urc4illG îl întreă curios ,re'or Martin.
— Desi'ur$ dacă ies din Ban% of En'land. Din "artea mea$ "uteţi veni şi cu rule$ Keni$
!loţi şi coroane. Mandea şi ursa din &eI Eor% 4otăr#m cursul. Dar atenţie la marcă$ scade
vă!#nd cu oc4ii. *erlele$ lucrurile de aur şi alte oiecte sunt evaluate în dolari. &u6i nevoie de
certificat de "ro"rietate. Du"ă ce vom is"răvi de (ucat$ oricum toate vor fi ale mele.
/i !arurile se rosto'oleau. Ceasurile se scur'eau. Soarele a asfinţit. =#nţarii #!#iau$
înţe"#nd raţele 'oale şi '#tul. &u simţeam$ nu vedeam dec#t !arurile. )ncă"erea era "lină de
fum. >lacăra de la felinarul de furtună tremura5 li"să de o3i'en.
*erle$ inele$ talouri$ ancnote din cele două emisfere$ "istoale rare şi arme ale treceau
dintr6o m#nă în alta$ într6o o(deucă din ;talia.
*lutonierul MarloI a ieşit să dea o raită cu "uţin înainte de revărsatul !orilor. S6a întors
cu trei cu"oane de mătase. 2n locotenent italian de la ersa'lieri$ un conte autentic$ !v#rli un
teanc de 4#rtii în faţa lui *orta$ certificatele de "ro"rietate ale unui castel din a"ro"iere de
<eneţia.
— Două!eci de mii de dolari$ mormăi.
*orta trecu 4#rtiile De'ionarului. Acesta le cercetă cu 'ri(ă$ sfătuindu6se cu 'las scă!ut cu
*orta$ care se uita "ie!iş la conte.
— )ţi dau şa"tes"re!ece mii cinci sute$ deoarece eşti italian: de6ai fi un ,raf "rusac cu
crucea de fier şi cea de 8Merit9 în (urul '#tului$ n6ai fi "rimit dec#t !ece mii.
— 1"ts"re!ece mii$ făcu contele "e un ton "e care şi l6ar fi dorit ne"ăsător.
— /a"tes"re!ece mii$ !#mi "rietenos *orta.
— Bine$ dar adineauri erau şa"tes"re!ece mii cinci sute7
— Adineauri da$ domnule conte$ dar evenimentele se desfăşoară re"ede. M#ine castelul
dumitale va fi "oate luat de mămăli'ari şi cine credeţi că va "utea vinde un castel ocu"atG
Contele în'4iţi în sec.
)n cli"a aceea$ un ca"oral de v#nători a dat lovitura. Str#nse cu oc4i învă"ăiaţi un teanc
mare de 4#rtii.
Contele se uita 4i"noti!at la (oenul 'alen al lui *orta$ a"oi "rivirea i6a alunecat s"re
"isica din cuşcă şi$ în sf#rşit$ sur"rinse o a doua lovitură norocoasă a v#nătorului. ;talianul nici
nu ănuia că asta făcea "arte dintr6o tactică "si4olo'ică. S6a convins la re"e!eală că de fa"t
castelul veneţian nu mai era dec#t o ruină. Cu un stri'ăt ră'uşit$ "rimi oferta lui *orta$
str#n'#ndu6şi "ălăria cu "ene în m#nă. .arurile au fost arucate şi iată că nu mai era dec#t fostul
"ro"rietar al unui castel de lîn'ă <eneţia. )nainte ca Micuţul să6i 'olească u!unarele$ mai avu
totuşi tim" să lesteme "e anumiţi indivi!i.
— Sunt ofiţer al armatei re'ale italiene$ !ieră el cu faţa către soarele care răsărea.
— Cu at#t mai ine "entru tine$ a fost răs"unsul Micuţului$ du"ă care tr#nti uşa du"ă el.
Contele "lecă "e drumea'$ su"ărat foc. )nainte c4iar de a a(un'e în dre"tul celor trei
ste(ari$ s6a înt#lnit cu o "atrulă mi3tă de (andarmi comandată de un că"itan fascist italian şi de
un locotenent neamţ. Contele îşi uitase în o(deucă "ortofelul şi toate actele sale. Ducrurile s6au
lim"e!it re"ede. +ocmai fusese "roclamată le'ea marţială$ deoarece foarte mulţi se lăsau la
vatră de ca"ul lor.
— +icălos de6al lui Bado'lio7 stri'ă că"itanul cu ciudă$ silindu6l "e conte să
în'enunc4e!e.
;6au !urat "ălăria şi e"oleţii. Cu o cli"ă înainte de a fi îm"uşcat stri'ă ceva des"re 8un
tri"ou clandestin şi (efuire9.
— Ce nemernic$ şuieră că"itanul fascist$ scui"#nd "e cadavru. Au!i$ să numeşti tri"ou
;talia lui Benito7
)n mai "uţin de un ceas castelul contelui decedat at#t de rusc sc4imă de "atru ori
"ro"rietarul. Du"ă o să"tăm#nă$ *orta a dat actul dre"t "lată unui tocilar care nu a cre!ut nici o
cli"ă în autenticitatea documentului. Se lăsă "e vine într6un şanţ şi se şterse cu el$ lestem#nd
Ce4rmac4t6ul. Du"ă terminarea ră!oiului şi du"ă ocu"aţia americană$ statul italian a "reluat
castelul. Astă!i el serveşte dre"t reşedinţă unor înalţi funcţionari. *ortretul nefericitului conte
se mai 'ăseşte şi astă!i a'ăţat "e unul dintre "ereţi5 simol al eroului ucis de 4oardele fasciste.
)n cursul du"ă6amie!ii$ un medic as"irant$ care venise să ne vi!ite!e$ îşi "ierdu la (oc
s"italul militar. Mărinimos. *orta i l6a îm"rumutat "#nă la sf#rşitul ră!oiului.
C#nd soarele asfinţi din nou$ *orta "orunci o întreru"ere de trei ore. 2rlete de îm"otrivire
din "artea asistenţei$ dar Micuţul îi "otoli cu a(utorul măciucii.
*orta constată cu mulţumire că anca nu suferise nici o "ierdere... Ba dim"otrivă.
+oţi aveam c4ef să sărătorim c#te ceva. Am "roclamat deci că este !iua de naştere a
motanului. C#t ai ate din "alme$ am făcut rost de toate cele de treuinţă "entru festivitate5
ăutură şi femei.
Micuţul şi *orta 8'ăsiră9 un "orc mare şi 'ras.
D6am numit locotenent şi memru de onoare al "artidului na!ist.
Doi inşi au "lecat la de"o!it. 1 sticlă de coniac şi ameninţarea unui denunţ la (andarmi
sau ,esta"o l6au convins "e "lutonier să le dea cea mai ună uniformă "e care o avea. Mantaua
de a'4iotant îi venea destul de ine "orcului... Doar 'ulerul îi era "uţin cam mic$ dar "orcul
!iera din "ricină că era silit să "oarte uniforma 'ermană. D6am le'at ine de un scaun "e care
l6am s"ri(init de "erete şi iată acum "orcul st#nd aşe!at$ semăn#nd leit cu un ofiţer de carieră
'erman care a m#ncat "rea mult.
Bătr#nul r#dea at#t de tare înc#t$ "#nă la urmă şi6a scr#ntit falca. Micuţul i6o "use la loc
cu un "umn. C#nd să6i "unem ocancii lestematului de "orc$ a treuit să ne lăsăm "ă'uaşi şi
fu nevoit să se mulţumească doar cu "antalonii$ cu c4i"iul şi cu mantaua de a'4iotant.
MarloI îi "etrecu în (urul '#tului un anunţ "e care era scris5 Eu$ locotenentul "orc$ sunt
sin'urul "orc cumsecade dintre toţi "orcii din Ce4rmac4t.
— Dumne!eule$ lestemă Heide. <ă atra' atenţia că nu vreau să am nimic de6a face cu
toată treaa asta. &e "oate costa ca"ul. E mai mult dec#t o ătaie de (oc. Este o adevărată
(i'nire adusă armatei 'ermane.
— Ei şi7 şter'e6o$ dacă ţi6e frică$ îl sfătui *orta sfidător. &u te reţinem.
— ;diotule$ mormăi Heide (i'nit$ ştii ine că nu mă "ot des"ărţi de voi.
— <reţi să6i sca" una "este scăf#rlie întreă Micuţul a'resiv$ ridic#ndu6şi măciuca.
Heide scoase o 'renadă din ci!mă.
— Doveşete$dacă îndră!neşti$ mata4ală ce eşti.
Micuţul înce"u să6şi le'ene raţele. Cuv#ntul 8a îndră!ni9 îl scotea întotdeauna din
sărite.
Medicul îm"reună cu Colf$ şeful 'ara(ului$ aduceau un utoi de ere a(utaţi de către
furierul Jrae. Acesta era un rival "rime(dios al lui *orta. Da Jrae "uteai să cum"eri orice$
"#nă şi un crucişător lindat$ dacă aveai cumva nevoie. *orta şi cu el se urau în c4i" sălatic$
dar îşi voreau întotdeauna "oliticos.
— *4ii7 stri'ă *orta !ărind utoiul cu ere trec#nd "ra'ul. Jrae$ nu cumva l6oi fi
furatG
Jrae îşi ridică semeţ ca"ul.
— )ţi dai seama că voreşti cu un ca"oral$ 1er'efreiter *ortaG Berea asta este adunată
din economiile "e care le6am făcut "entru un "rile( deoseit şi cred că seara aceasta este un
asemenea "rile(.
— Jrae$ eşti oas"etele nostru$ dar înainte de toate$ du6te şi adu6mi6l "e <ier. Am
nevoie de o ordonanţă.
— Asta6i sim"lu7 se amestecă şi Micuţul în voră. D6am în4ăţat adineauri. ;eşea
ălăănindu6se de la comandantul re'imentului cu un ra"ort lun' în m#nă. D6am le'at acolo "e
'rămada de 'unoi$ cu nişte i!mene (e'oase în 'ură... Se "ornise "e !ierat ur#t de tot$ c#nd
i6am s"us că m#ine dimineaţă îi vom da foc de ucurie.
— Să fie adus$ "orunci *orta.
<ierul a fost adus. A(utat de ocancii Micuţului$ se rosto'oli ca o '4iulea de tun la
"icioarele lui *orta.
— Dre"ţi$ calicule îi ordonă acesta. /i nu mai cli"i din felinare ca un ne'4io. Dar mai
înt#i salută6l "e şeful de colo de "e scaun... şi ia un loc l#n'ă d#nsul.
<ierul fu oli'at să salute "orcul în uniformă. Mai înt#i de cinci ori trec#nd "rin faţa lui.
A"oi din faţă. Da fiecare 'ro4ăit al "orcului treuia să s"ună5
— 1rdonaţi$ domnule locotenent.
;6am încredinţat o căldare cu ere şi a"ă minerală: la fiecare sfert de ceas treuia să6i dea
de ăut "orcului a"oi să tra'ă o duşcă din aceeaşi oală.
— Ce e un "entru un "orc e un şi "entru altul$ r#dea *orta mulţumit. )ntre două
în'4iţituri îţi aşe!i fundul tău cel mare "e scaun$ în faţa locotenentului şi saluţi.
<ierul se îm"otrivi$ dar Micuţul îl făcu să înţelea'ă că era mai ine să fie înţele'ător.
— Asta îmi aminteşte de "o"a din *istolenstrasse. <oia să se "l#n'ă de e"isco"$
E3celenţa sa &iedermaKer$ înce"u *orta să "ovestească. A scris trei !ile în şir...
— +acă6ţi 'ura$ *orta stri'ă Bătr#nul. &u astă!i7
*orta ridică "uţin ca"ul şi se adresă <ierului.
— ;ată la ce folosesc "l#n'erile$ măi turnătorule7 ;storia nu ţine seama de aşa ceva. Dacă
te ţii de turnătorii$ '#ndeşte6te că ai 'ăsit ce6ai căutat. *oartă6te ine şi viaţa ţi se va scur'e
"oate mai liniştită. Dacă nu eşti mulţumit$ te dau "e m#na Micuţului. +e va face să "#r#i ca o
rac4etă în noa"tea de Anul &ou$ cu cinci minute înainte de mie!ul no"ţii.
Al la faţă$ dar resemnat$ Mistreţul s6a "us "e treaă.
Du"ă cea de a treia 4ală de ere$ *orta o întreă "e una dintre fete$ de ce "oartă un sli".
Du"ă cea de a "atra$ MarloI ceru un c#ntec.
— 2n c#ntec de ră!oi$ !iera el solemn$ lovindu6şi crucea de fier.
Au înce"ut cu toţii5
?n "$ri*a rollen die Panzer...
Dar sc4imasem "uţin te3tul5
Kber die c#eide, den Maas und den 3#ein,
3ollen die englisc#en Panzer #erein.
1orJLrts, U+ Marinein$anterie
Die &utten Jarten în 4erlin.
A
Du"ă cea de a cincea 4ală de ere$ Jrae "ro"use să (ucăm un "o%er. Berea sim"lă nu
ne mai a(un'ea. &u avea destul efect. Butoiul cel mare$ "e (umătate 'olit$ a fost com"letat cu
tot ce mai aveam5 I4is%K$ c4ianti$ vodcă$ rac4iu de ienu"ăr. *entru a îmunătăţi amestecul$ am
mai adău'at şi o (umătate de litru de sos "icant. *orta !icea că aşa se face în lumea ună.
Mistreţul treui să rosto'olească utoiul de două ori "#nă "e creasta dealului$ "entru ca
amestecul să fie uniform.
C#nd îl coori "entru a doua oară$ avea lacrimi în oc4i.
A"oi am c#ntat5
Es ge#t alles %or;ber
Es ge#t alle %orbei.
Den c#naps %om Dezember
>riegen Jir im Mai
7uerst $Lllt der :;#rer
Und dann die Partei.
0
Du"ă c#teva "a4are din amestecul nostru venise vremea cuv#ntărilor. *orta a fost al
"atrulea care a luat cuv#ntul. Se ridică 'reu. D6am a(utat să se urce "e masă$ unde ridicasem un
fel de triună din idoane 'oale de en!ină. *e ca" avea un sli" roşu în c4i" de "ălărie. *e
deasu"ra 4ainei sale de camufla( "urta o vestă din "iele de ca"ră. Din "antalonii desc4eiaţi
ieşea un ca"ăt de cămaşă alastră.
— Camara!i$ înce"u el$ aşa cum se face la asemenea "rile(uri$ cred că v6aţi dat seama că
suntem într6un ră!oi al dracului de serios. &e vom ate în uricul "ăm#ntului. Blestematul
ăsta de munte de la sud de Monte Cassino7 Duşmanii noştri sunt sălatici$ v#nători de ca"ete$
"ă!itori de struţi$ caniali$ "iei roşii$ călăreţi "e can'uri$ codoşi$ 'an'steri şi alţi ti"i ine. <or
să ne omoare. Asta6i în re'ulă$ căci şi noi vrem să6i omor#m. &u asta mă doare. )nţele'eţi6mă
ine$ camara!i ?Su'4iţ#nd$ tr#nti un idon de en!ină în ca"ul Mistreţului care încetase o cli"ă
să salute@.
8&u$ ceea ce mă scoate din sărite este fa"tul că nu mai e3istă morală. Sentimentul de
res"onsailitate a dis"ărut7 Semn de "roastă camaraderie. >U4rerul nostru$ Dumne!eu să6l
ocrotească$ şi6ar ă'a cinci deşte în fund dacă ar şti ce se "etrece. &u face "e şmec4erul$
MarloI$ tu eşti dintre cei mai răi. /i$ tu ,re'or Martin$ treuia să fii s"#n!urat de mult. )ncotro
mă uit nu văd dec#t feţe de fese. &u vă '#ndiţi dec#t la femei şi la ăutură. ;ată$ de "ildă$
<ierul. ?*orta îl "ocni din nou cu un idon de en!ină "este faţă.@ — ;ată6l aşe!at "e fundul său
mare faţă în faţă cu locotenentul *orc. Cum se "oate să mai e3iste încă un asemenea ins7 Cum
de nu s6a ales încă "raful şi "ulerea de el. Asta dovedeşte că nu aveţi un "ic de v#nă în voi.
Dacă "e vremea c#nd eram un sim"lu recrut$ vreun ca"oral şef mi6ar fi şo"tit la urec4e5 nu6l
"ot în'4iţi "e ti"ul ăsta$ ei ine$ atunci "ăduc4iosul ar fi dis"ărut de "e su"rafaţa "ăm#ntului în
două secunde. &6ar fi treuit dec#t să mă '#ndesc că răsuflarea lui mă deran(ea!ă$ "entru ca
ti"ul ăsta să încete!e să mai răsufle. /i totuşi$ iată că "retutindeni dau "este şoolanul ăsta r#ios
care se în'raşă "e !i ce trece$ din oră în oră. S"urcăciunea s"urcăciunilor$ sunt un om
de!amă'it.
Micuţul se ridică$ îl "use "e <ier în "icioare şi făcu un laţ dintr6o fr#n'4ie.
A *este c#m"uri şi "este RinR <in tancurile en'le!eşti$ vinR )nainte$ "uşcaşi americani din
infanteria marină7R +#rfele vă aştea"tă la Berlin.
0 +oate trec acum.R +oate se ducR /i rac4iul de CrăciunR *rin mai ni6l aduc.R Mai întii "ică
>U4rerulR A"oi şi *artidul.
— +otul are un sf#rşit$ s"use el cu voioşie$ arunc#nd laţul în (urul '#tului <ierului.
>r#n'4ia asta este !dravănă. ;eşi afară şi arată6ne că eşti ărat. Caută un co"ac un şi
s"#n!ură6te7
1mul nostru se îndre"tă tro"ăind s"re uşă$ urmat de Micuţul. Scoase un sc4elălăit c#nd o
lovitură de "icior îl trimise "e "antă în (os. >r#n'4ia !ură du"ă el.
— Cum a(un'i (os$ !ieră Micuţul$ 'ăseşti un co"ac numai un "e st#n'a.
— Asta a fost o treaă faină$ a"roă *orta r#!#nd. Micuţul are sufletul$ care vouă vă
li"seşte. Beat şi su'4iţ#nd: rotund ca o ute$ doctorul îi făcu curte furierului "e care îl lua dre"t
,reta ,aro.
— *antalonii dumneavoastră sunt dintr6o ţesătură as"ră$ Miss ,aro.
Jrae îl "ocni "este de'ete cu latul aionetei.
— Tos laele$ s"ecialist în s"ălături7
Doctorul i!ucni în "l#ns. C4i"ul său a"rins de ăutură se lumină a"oi ca du"ă
înmorm#ntare. Scui"ă "e (os.
— Să6ţi fac un certificat de deces.
Scrise "e un (u"on5 8>ostul ca"oral StasfeldIeel Sta4lsc4midt a decedat. Sinucidere9.
Se "răuşi a"oi "este MarloI$ care ea culcat.
— Eşti un cadavru$ !iera doctorul cu încă"ăţ#nare. &u vreau să văd un mort care se
îmată. Mortule$ du6te "e iară$ sau c4em die >eld'endarmerie să te ia.
— *o"a n6are voie să6i dea <ierului inecuv#ntarea$ urlă$ Heide.
— A4 de6ar îndră!ni cumva să se întoarcă vreodată viu$ făcu *orta ameninţător$ din ca"ul
mesei. Camara!i$ să6i mulţumim Domnului.
Heide sări să ată măsura imnului.
C#ntam în "icioare ţin#ndu6ne cu toţii de raţ. Mişcat$ Micuţul "l#n'ea.
Mulţumim cu toţii bunului Dumnezeu
Din inimă, din gură $i din m!ini/
"cest Dumnezeu care ne trimite nouă
Prinosul,
Care încă de la s!nul mamei
<i din copilărie
" a%ut gri(a noastră
<i ne+a dat nouă,
Cu mărinimie, din toate!
Am trecut a"oi la salutul ritual. Su"eriorii îi salută "e suordonaţi. Dacă se înt#m"lă ca
doi să aiă acelaşi 'rad$ cel care are mai multe decoraţii îl salută "e celălalt. A înce"ut *orta. )şi
ridică 4ala către doctor$ care ce6i dre"t era as"irant$ dar un as"irant adevărat.
— +e6ai strecurat în asociaţia noastră$ c#nd ai ieşit de la universitate. *orţi o uniformă şi
nici măcar nu ştii să deoseeşti o mitralieră de o "raştie. &u eşti în stare să coman!i unor
4ămesiţi să mear'ă la masă. +e salut.
Medicul s6a ridicat în "icioare$ clătin#ndu6se şi a 'olit 4ala aşa cum o cere ritualul.
*orta$ cel care saluta$ aia îşi muie u!ele în 4ala sa.
A"oi Heide îl salută "e medic. Du"ă aceea$ MarloI. C#nd îi veni r#ndul Bătr#nului$
doctoraşul nu mai "utea să în'4ită nici o "icătură. Se "răuşi ca o "aiaţă de!memrată. D6am
scos afară în sunetul unui marş funeru şi l6am de"us "e 'rămada de 'unoi.
Colf$ şeful de 'ara($ voia să6l salute "e *orta$ dar a fost trimis la "limare cu semeţie.
*orta îşi m#n'#ie m#ndru "ie"tul înstelat de decoraţii.
— Dre"t cine mă ieiG Adu6mi înt#i un smoc de "ăr de la un "uşcaş din infanteria marină
şi a"oi vom sta de voră: ietul de el credea că ră!oiul e o c4estie de trans"ort. Era at#t de
m#ndru de dun'ile roşii de "e nădra'ii lui înc#t şi le6a "ictat şi "e coa"se$ "entru a le "utea
admira şi în "at. >etele de la ;da au v#ndut "ontul în !iua în care le6a cerut să6i !ică 8domnule
'eneral9.
— Bine$ atunci iartă6mă$ su'4iţă Colf.
)ncercă să facă o "lecăciune$ dar se "oticni. Că!u în faţa "orcului în uniformă "e care6l
luă dre"t o t#nără fată.
— Domnişoară dra'ă$ sunteţi indecentă$ stri'ă Colf. >aceţi trotuarul 'oală$ într6un loc
"ulic. <ă voi duce în *rin! Alrec4t Strasse.
Sărută "orcul "e r#t$ r#se "rosteşte şi stri'ă5
— Bu!ele tale sunt reci şi ademenitoare. A"oi deveni ădăran.
Deodată !ări medaliile de "e uniformă. Salută cu st#n'ăcie$ ţin#nd de'etele lar'
desfăcute.
— Da ordinele dumnevoastră$ domnule locotenent. Sunteţi un "orc$ domnule locotenent9.
)n cli"a acea îl !ări "e Micuţul şi se 4otărî să6l salute de două ori$ a"oi se întinse "e (os cu un
sus"in lun'.
1 nouă înmorm#ntare. D6am "urtat "#nă la 'rămada de 'unoi şi l6am de"us l#n'ă doctor$
c#nt#nd5
"d!ncit în gri(ile de zi cu zi
&ici nu ştii c!t de aproape
Mi+ e s$!rşitul %ieţii.
A"ăru "ărintele Emmanuel. Rămase o cli"ă l#n'ă uşă cu ca"ul ridicat. MarloI îl "ofti să
intre. Micuţul se ţinu du"ă el$ dar se "răuşi 'rămadă "este 'unoi. <ă!#nd tru"ul inert al
doctorului$ Micuţul fu cu"rins de dis"erare şi ceru iertare că6l ucisese$ (ur#nd că nu va mai face
niciodată. .ărindu6l a"oi şi "e şeful de 'ara( Colf$ m#4nirea sa nu mai avu mar'ini şi se "orni
să 4o4otească.
— +atăl nostru$ carele eşti în ceruri$ sunt un uci'aş7 )şi aminti deodată toate c#te îl făcuse
Colf să îndure şi scui"ă "e aşa6!isul cadavru care alese tocmai cli"a aceea să se ridice. Micuţul
scoase un ţi"ăt de 'roa!ă$ scoase "istolul şi îl descărcă$ dar nici unul din 'loanţe nu nimeri
ţinta.
— Drace7 urlă Colf$ smucind o 'renadă.
1 aruncă asu"ra Micuţului$ dar din fericire uitase să6i scoată si'uranţa.
Micuţul se întoarse în coliă ca o furtună.
— Afară6i un mort care !v#rle cu 'renade7 Mă duc acasă. M6am săturat de ră!oiul ăsta.
Colf s6a întors clătin#ndu6se. )l arătă "e Micuţul5
— 2ci'aşule7
Micuţul îşi ridică *.M.6ul. ; l6am smuls din m#nă$ dar nu se linişti "#nă c#nd Colf nu
consimţi să6l salute.
*orta i6a e3"licat de ce ne aflăm în ;talia.
— &e atem în fundul "ăm#ntului. Asta ne arată c#t de im"ortant este. Ai mai vă!ut "e
cineva$ trăind în fundul "ăm#ntuluiG >undul e la fel de im"ortant ca tra4eea.
)n cli"a aceea$ doctorul se arătă "e uşă. >iind s"ecialist$ se simţi dator să ad#ncească
această interesantă discuţie.
— +ra4eea$ su'4iţă el scui"#nd "e (os — îl arată "e Micuţul cu de'etul$ ca şi cum des"re
el ar fi fost vora — tra4eea$ re"etă el cu încă"ăţ#nare — este canalul care duce direct la
"lăm#ni$ care sunt formaţi din doi saci$ unul l#n'ă celălalt$ şi care au nevoie de un aflu3
constant de o3i'en. ?Clătin#ndu6se "rime(dios$ îşi ridică arătătorul. Barcelona îl re"use
"oliticos "e "icioare@. +uul di'estiv se află "uţin retras. )n "artea inferioară a cor"ului se află
anusul$ evacuarea omului$ numită "o"ular$ de către anumite fiinţe inferioare$ 'aura fundului.
— Dă6i la ca"7 "orunci *orta. Ce ne'4io7
Micuţul îl lovi de două ori cu 4ala$ dar medicul se îm"otrivea.
— Doveşti "e cineva care6i a"roa"e ofiţer$ stri'ă el du"ă "rima lovitură.
— Eşti un 'ăinaţ de doctor$ tună *orta.
)şi urmă a"oi cuv#ntarea savantă des"re lu"tele noastre de la Cassino.
— Cu noi e la fel ca şi cu cei din infanteria marină. Bur'4e!ii îşi aduc aminte de noi doar
atunci c#nd se în'roaşă 'luma în ră!oi. /i eroul ăsta de as"irină na!istă$ distriuitorul ăsta de
ţucale$ ofiţerul ăsta de trei "arale$ care nu ştie cum şi6a luat di"loma$ îndră!neşte să ne
numească fiinţe inferioare "e noi$ eroii. Dă6i înainte Micuţule$ dă6i la ca"7
— Turăm#ntul de medic îl cunosc$ stri'ă fără nici o le'ătură doctorul$ înainte de se
cufunda în întuneric.
*orta îi e3"lica motanului un "unct im"ortant de strate'ie din tim"ul unui atac de
lindate.
Barcelona vorea des"re o c4estiune de înaltă trădare cu un cule'ător de "ortocale
italian.
— Alarmă$ tancuri7 urlă MarloI.
)ntr6o cli"ă$ ne6am de!meticit şi am "us m#na "e arme. Au!eam cu toţii !'omotul de oţel
inecunoscut care făcea să le în'4eţe s#n'ele în vine şi celor mai cura(oşi.
— Americanii$ s"use *orta r#n(ind cu toată 'ura. *rinse "atru 'renade în (urul unei sticle
"line cu en!ină.
— Ce Dumne!eu$ au aflat desi'ur că facem c4ef7 r#se De'ionarul.
2şa s6a desc4is cu "utere. 1 santinelă cu casca "e ca" îşi arătă faţa şi e3clamă5
— ;a te uită$ şi voi7 +oţi din com"anie sunteţi eţi turtă. Mi%e sforăie în coteţ cu o
muiere. Da "osturi7 .'omot de tancuri dins"re vale7
— Bine$ micule. &e descurcăm noi.
Micuţul căuta în "atru lae o 'renadă antitanc "e su "at.
Am ieşit afară clătin#ndu6ne "uţin. Au!eam acum şi motoarele. Bătr#nul mer'ea în frunte
ţin#nd c#te un ciorc4ine de 'renade în fiecare m#nă. )n urma lui "ăşea MarloI$ cu o mină +.
— Motoare MaKac4$ constată "lutonierul ma(or Colf.
— /enile de 6iger$ răs"unse *orta si'ur "e el.
— Ceva nu se "otriveşte$ urmă Colf. &u avem tancuri în 'ara( şi suntem sin'urul
atalion de +i'er din acest sector de front.
&e strecuram "rin "ădurea de "ini. Erau cel "uţin cinci sau şase tancuri. Se au!eau
'lasuri în(ur#nd în 'ermană.
— Sc4imă vite!a$ oule7
*inioanele scr#şneau în cutiile de vite!ă. Motoarele se amalau. *orta şi Colf s6au uitat
unul la celălalt.
— )nce"ători$ şo"ti Colf.
— &6au învăţat niciodată cum se conduce un 6iger$ s"use Micuţul. &u sunt de "e la noi$
"e cuv#ntul meu.
— <or avea de6a face cu mine$ i6o întoarse Barcelona$ ridic#nd ameninţător un cocteil
Molotov.
Heide se aruncă în s"atele unei vec4i "ietre de măcinat care nici nu visase vreodată să
folosească dre"t rea!em unui aruncător de 'renade. )şi înfi"se arma strivindu6i fundul de "iatră.
)n felul acesta efectul era mai mare dar era inter!is de re'ulament. Dacă lovitura da 'reş$ "utea
omorî un om la cinci!eci de metri. Dacă însă reuşea$ tancul inamic era făcut făr#me. 2nul
dintre trucurile "rime(dioase "e care le născocesc soldaţii "e front. +oate armele "e care le
"rimeam aveau defecte$ iar noi le îmunătăţeam cum ne "rice"eam. >oarte "rime(dios$ dar
eficace. &e era în (oc viaţa. 1 ratare ne "utea fi fatală.
)l "riveam "e Heide strivind fundul aruncătorului. *ărintele Emmanuel venise l#n'ă noi.
)şi făcu semnul crucii. Era sin'urul din toată com"ania care nu era eat.
— Dumne!eu să ne ocrotească$ şo"ti el.
&imeni nu l6a întreat de ce ne6ar ocroti Dumne!eu.
*orta se înfi"se cu "icioarele de"ărtate în mi(locul drumului. Se scăr"ina "e "ie"t cu o
'renadă. )n m#na st#n'ă ţinea o ceaşcă cu alcool de ore!.
.'omotul de şenile devena asur!itor. Barcelona îşi adă"osti mitraliera în s"atele unui
arore că!ut. Ceruse !adarnic să fie a(utat. )nfi"se cele trei "icioare ale afetului în "ăm#nt$
verifică linia de oc4ire$ corectă "uţin înălţătorul$ a"oi aşe!ă l#n'ă el trei cocteiluri Molotov.
MarloI şi Colf au "rins o 'renadă de M$Q cm "e un "om$ le'#nd6o ine cu fire electrice.
)n c#teva cli"e se transformase într6o ca"cană e3trem de "rime(dioasă. <ai de nefericitul care ar
atin'e unul dintre fire.
De'ionarul se afla ceva mai sus "e "antă$ cu două aruncătoare de flăcări le'ate la un loc.
Cine ar fi înaintat s6ar fi dus la moarte si'ură. Ar fi fost nevoit să străată un !id de foc.
)n cura foarte str#nsă se ivi "rimul car. Am vă!ut a"ăr#nd înt#i ascun!ătorul de flăcări al
tunului. A"oi turela. Era un 6iger ??$ ultimul nostru model$ cu turela "e o "arte. *rin tra"a
desc4isă$ se vedea un om în uniformă nea'ră. Dar făcuseră o mare 'reşeală trimiţ#nd oameni
din Comando. Comandantul de tanc din turelă "urta un asc$ aco"eritoare "e care nici un soldat
de la lindate n6a mai "urtat6o din -0PF. Duceam c#teodată c#te unul acasă în "ermisie$ să ne
fălim cu el.
,reu$ lat$ uriaş$ 6iger6ul urca dealul le'ăn#ndu6se. )l urma cel de6al doilea$ imediat în
s"atele lui.
*orta rămase înfi"t în mi(locul şoselei. Ridică m#na s"re monstrul de oţel$ afl#ndu6se
dre"t în faţa 'urii tunului de A$A şi s"use !#mitor comandantului de tanc care se a"leca "este
turelă.
— >iţi ineveniţi7
Comandantul tancului îi răs"unse "oliticos5
— Bună !iua. ,reu am mai dat de voi7 Bănuiesc că sunteţi com"ania a Q6a a
re'imentului FM. Sunt "lutonierul ma(or Brandt din la com"ania a F6a. &oile tancuri
aruncătoare de flăcări. /tiaţi de noiG
*orta trase o în'4iţitură de alcool din ore! şi sărută "isoiul care i se urcase "e ceafa.
— E la marele fi3$ nu$ motanuleG S6ar "utea duce şi la circ7
Micuţul înce"use să se (oace cu o 'renadă.
— Ast#m"ără6te$ şo"ti *orta. 1c4ii săi aruncau ful'ere.
— Animalul ăsta de sa3on e al meu$ m#r#i Micuţul (uc#ndu6se cu inelul de "orţelan al
'renadei.
Bătr#nul îl dădu la o "arte "e Micuţ şi "e *orta. Mer'#nd liniştit se a"ro"ie de tancul cel
mare.
— Salut7 *arolaG
— c#arn#orst, răs"unse comandantul r#!#nd.
MarloI îi dădu un cot "e ascuns lui Heide.
— Ai vă!ut că netrenicul ăsta "oartă "e 'uler ca"etele de mort ale SS6uluiG Dacă ăştia
sunt "uşcaşii lui Mi%e$ îmi vine să mor de r#s.
— E o "orcărie$ şo"ti De'ionarul. *arcă ar avea orul 'ăinilor7
*rimul tanc a fost îndre"tat către ara(ul de "e drum$ unde se aflau cele o"t mine +.
&e6am căţărat "e el.
Că"itanul$ deveni neliniştit vă!#nd cocteilurile noastre Molotov.
— <rei un traucG îi oferi amail *orta$ întin!#ndu6i o 'renadă. ;nelul de "orţelan se
le'ăna ameninţător în ştiftul deşuruat.
Cel de6al doilea 6iger, un 6iger ?, se o"ri c4iar în s"atele "rimului. <ec4ea 'reşeală
tactică7 &u ne venea să ne credem oc4ilor c#nd am vă!ut celelalte "atru tancuri făc#nd la fel.
— Aveţi fete "e aiciG întreă comandantul "rimului tanc.
— Avem tot ce ne treuie$ !#mi *orta.
— <eniţi de la RomaG întreă MarloI arunc#nd o 'renadă în sus ca ca şi c#nd ar fi fost
(on'leur de meserie.
— De ce aveţi tancuri de toate soiurileG întrea *orta "e un ton inc4i!itor. Dacă sunt
"entru noi$ vă "revin că de trei luni nu ne mai folosim de ;. 2nde ţi6ai făcut ucenicia$
dră'uţuleG
— Da Eisenac4$ la re'imentul F lindate.
Bătr#nul mă îm"inse înainte cu un '4iont.
— 2ite nişte camara!i de6ai tăi din re'iment.
Eu !#meam$ făc#nd "e camaradul.
— &u6mi mai amintesc de tine. )n ce com"anie eraiG
— )ntr6a "atra.
— A4a$ şeful vostru era că"itanul Jra(evs%i. Cine era comandantG
— Maiorul von Strac4Iit!.
Era ine informat. Contele era într6adevăr şeful atalionului ;.
Bătr#nul îmi dădu un cot. &u "rea ştiam ce voia. Am întreat la noroc.
— )ţi mai aduci aminte numele a'4iotantului ma(or al re'imentuluiG )mi sca"ă mereu
numele lui...
— Docotenentul von Jleist$ r#se "lutonierul.
— C#nd ai "lecat de la com"ania a douaG
— ;mediat du"ă Ratior.
— /tii unde se află acum contele von Strac4Iit!G i6am întreat.
1mul nu6şi mai "utea ascunde nelinişte.
— Ce v6a a"ucatG stri'ă el su"ărat. Daţi6vă la o "arte din drum să "utem trece. Suntem în
misiune s"ecială.
&e întinse nişte documente$ arăt#ndu6ne cu de'etul un si'iliu.
— <edeţi$ venim direct de la 1JH. Daţi6ne drumul7
— ;a6o mai domol$ îi rise *orta în nas. &u6i nici o 'raă. +reuie să ve!i "e unde calci.
;eşiţi din tancuri. &e vom ocu"a noi de ele. Comandantului Mi%e îi "lace mai mult să vadă
c4i"uri cunoscute în turelă.
— Bsta6i comandantul care a fost la infanteria marinăG
— Da$ dră'uţule. S4uffield Barrac%s$ HaIai.
Comandantul străin în'4iţi o în(urătură.
Micuţul dădu ocol tunului. *use o 'renadă în ţeavă$ (uc#ndu6se cu inelul ca un co"il fără
minte.
— Ce naia vă înc4i"uiţiG urlă "lutonierul ma(or. S"use ec4i"a(ului ceva ce n6am înţeles.
Am vă!ut mişc#ndu6se un aruncător de flăcări. De'ionarul$ care se aşe!ase "e "artea din
s"ate$ "rivi "lin de interes înăuntrul turelei.
— +ăiaţi6le fuduliile îşi întoarse de'etul 'ros$ arăt#nd în (os. Automatul său "orni să
tra'ă în aceeaşi cli"ă.
Comandantul că!u cu faţa înainte$ ciuruit. *rin tra"ele desc4ise !urau cocteilurile
Molotov.
Colf duse raţul îna"oi. Cu o aruncătură de cam"ion "lasă o mină + su turela celui
de6al treilea +i'er.
1 e3"lo!ie în'ro!itoare. Cins"re!ece tone de oţel au !urat "#nă în "ădurea de "ini.
+ru"uri sf#rtecare se îm"răştiau în toate "ărţile. Here de en!ină a"rinsă$ o e3"lo!ie du"ă alta5
era ca şi cum ar fi eru"t un vulcan.
)n mi(locul iadului acesta$ doctorul se ălăănea ţin#ndu6şi trusa în m#nă. Era aco"erit de
s#n'e "este tot şi îi li"sea o (umătate din nas.
Căldura ne i!i ca o lovitură de "umn. 2leiul a"rins$ en!ină şi miros 'reţos de carne
arsă.
Cele şase tancuri ardeau.
— +rădătorilor$ murmura doctorul$ arunc#ndu6se la adă"ost alături de *orta.
— Americani născuţi în ,ermania$ corectă *orta. Da ră!oi ca la ră!oi. Dacă oocii
ăştia ar fi dat "este o com"anie cu tancuri în re"araţie şi nu ar fi ales un re'iment disci"linar$
le6ar fi i!utit lovitura.
— Ar fi treuit să "oarte ca"etele de mort re'lementare "e 'uler$ m#r#i Micuţul. 1ricine
ştie că la lindate nu e3istă SS6işti.
*orta se ridică "rivind ne"ăsător stratul de ulei în flăcări.
— Bun7 Eu mă întorc la fete7 ne vesti el.
Am sădit "rintre "ini "atru!eci şi doi de mesteceni cu numele celor din comando6ul
lindat american. Du"ă fa"tă şi răs"lată.
M.&6E C"?&., un nume, o mănăstire aproape uitată, unde%a la sud de 3oma0 &u$
un iad5 at!t de neînc#ipuit înc!t omul cu imaginaţia cea mai bogată nu i+ ar putea zugră%i
groză%ia. Un loc în care morţii mor de c!te cinci ori. Un ţinul al $oamei, al setei, al morţii. Un
cimitir pentru tinerii între NO şi PO de ani.
Cada%rele se îngrămădeau în tranşee. unt at!tea înc!t am renunţat să le mai înlăturăm.
Călcăm peste ele, $iindu+ ne cu neputinţă să le e%ităm. 6resărim îng#eţaţi de groază c!nd
mortul scoale un Ha+ a+a#!I apoi un alt Ha+ a+a#!I ?artă+mă, camarade, te credeam mort!
Camaradul este mort. trigătele îi ies din burta um$lată de gaze.
Ce e mai rău0 :ocul0 :oamea0 etea0 4aionetele strălucitoare, uleiul aprins al
aruncătoarelor de $lăcări0 au şobolanii uriaşi, mari c!t pisicile0 &u pot spune. Dar ceea ce
nici eu şi nici ceilalţi combatanţi de la Monte Cassino nu %om uita niciodată este du#oarea.
Mirosul dulceag de #oit şi de clor. 3ăniţii păstrau mirosul timp de luni de zile, d!ndu+le
ameţeli medicilor şi in$irmierelor. "rdeam uni$ormele, du#oarea însă parcă pătrunsese p!nă în
oase/ du#oarea de la Monte Cassino.
&ouă coloane de apro%izionare din zece răm!neau pradă morţii. Poţi m!nca scoarţă,
$runze, da, c#iar şi păm!nt c!nd ţi+e $oame, dar setea! &e s$!şiam ca $iarele sălbatice pentru o
groapă de obuz plină cu apă. . #aită de şobolani bea cu lăcomie. "runcăm cu o grenadă în ei
pentru a+ i împrăştia şi, $ără să mai aşteptăm, ne repezim să bem, bem, bem.
După+amiază, e=plozia c!tor%a grenade a golit groapa, pe $undul ei mai multe cada%re
um$late. unt acolo de mult. 1ărsăm şi su$letul din noi. Dar în ziua următoare descoperim altă
groapă cu apă şi bem din ea.
"cesta e Monte Cassino, muntele s$!nt.
C1MA&D1 SECRE+
Crestele munţilor erau ascunse de o ceaţă deasă şi alăstruie. )naintam "rin valurile de
ceaţă. *este un cadavru "ărăsit s6a lăsat un c#rd de ciori. 2n "escăruş mare le6a "us "e fu'ă.
<oia oc4ii5 un adevărat os"ăţ "entru "escăruşi. *uşcaşii din infanteria marină urăsc "escăruşii.
— Cu ce "oftă măn#ncă7 *orta "rivea cu interes "escăruşul cel mare care îşi întindea
'#tul "entru a în'4iţi mai ine un oc4i.
— Afurisită (ivină. &u "ot să6i sufăr$ s"use ,re'or Martin sc#rit arunc#nd cu un tu 'ol
de 'renadă în "asăre.
Eram "rost dis"uşi$ oosiţi du"ă o noa"te de trudă la fortificaţii. +reaa asta ne costase
-F oameni. 2nul dintre ei fusese atins dre"t în oc4i. Aler'a în cerc. A treuit să6l ucidem.
Stri'ătele sale ar fi "utut da alarma. Era un ăieţandru de şais"re!ece ani. &6ar fi treuit să
trimită ăieţi at#t de tineri într6un re'iment s"ecial. De c#tăva vreme încoace "rimeam
adevăraţi ooci. Curată crimă7
/i încă de data aceasta avusesem noroc. 2ltima dată c#nd lucrasem la fortificaţii
"ierdusem (umătate din efectivul com"aniei.
Au înce"ut să cadă "rimele ou!e. Afurisitele de -NQ. *lesneau cu un !'omot de "oartă
de fier tr#ntită. S"re norocul nostru nu erau cu şra"nele. Altfel am fi fost curăţaţi cu toţii.
*orta şi cu mine tocmai desfăşuram un rulou de s#rmă '4im"ată c#nd a înce"ut să "louă
cu lestematele de ou!e. Am rămas tim" de două ore în "lin no man9s land. Atacau. <aluri ale
infanteriei. &u luasem cu noi arme 'rele$ din cau!a lucrului. A treuit să ne folosim de rulourile
de s#rmă '4im"ată şi de "ari în c4i" de arme. 2n "ar de oţel ine ascuţit face c#t o aionetă.
Am avut destule "ierderi. ;nfanteria noastră tră'ea "rea a"roa"e5 ne luau dre"t en'le!i.
Mi%e îl făcu J.1. "e comandantul com"aniei străine. C#nd am sosit la "o!iţiile noastre$
locotenentul DudIin' s6a "răuşit în faţa comandantului lor. Dintr6o rană mare$ desc4isă îi
ieşeau maţele$ DudIin' nu avea dec#t o"ts"re!ece ani. Era "rima sa ieşire. Comandantul străin
în(ura.
Ducrul la fortificaţii era de florile mărului$ "uţin cam ca 'ăr!ile de noa"te. &imeni nu se
"rea dădea în v#nt du"ă ele. Dar treuia să le în'4iţi5 întotdeauna erau c#ţiva morţi. +reaa asta
cădea în sarcina "lutoanelor în refacere.
)ns"re nord se întindea un tir de artilerie. Asta "utea să însemne că era mişcare îns"re
>orli. C#nd ni se vorea des"re nimicirea vreunei divi!ii între'i$ nici nu ne mai "ăsa. &u6i
cunoşteam. Devenisem e'oişti. Ră!oiul ne făcuse ne"ăsători la durerea altora.
C#nd am sosit la locul în care treuiau să ne aşte"te camioanele$ acestea nu erau acolo.
>urioşi$ am dat cu căştile de "ăm#nt$ lestem#nd din inimă "e cei de la trans"orturi. )i uram "e
ti"ii ăştia care stăteau la adă"ost$ la fel ca şi "e ucătari.
Docotenentul >ric% s6a ivit din ceaţă însoţit de doi ofiţeri de la aviaţie. Au trecut încet în
revistă com"ania$ scoţ#nd dintre r#nduri "e unii$ cu ordinul de a lua "o!iţie de dre"ţi "e
cealaltă "arte a drumului.
Bătr#nul ridică ca"ul.
— ;ară vreo treaă 'rea de tras. Miroase a comando.
A"roa"e tot "lutonul F trecu drumul5 şa"tes"re!ece oameni cu totul.
— Drace7 în(ură De'ionarul tremur#nd de fri'. Ciudată 'ustare de dimineaţă.
Docotenentul >ric% îl luă "e Bătr#n deo"arte. )şi voriră în şoa"tă. A"oi ,re'or Martin şi
MarloI trecură şi ei l#n'ă noi.
— E4ei$ nu se "ot li"si de noi$ r#se MarloI aşe!#ndu6se alături de De'ionar.
1fiţerii aviatori ne ins"ectau cu 'ri(ă$ unul du"ă altul. Soseau în sf#rşit şi camioanele.
— Com"ania a Q6a$ urcaţi7 Cei aleşi$ la st#n'a7 comandă Mi%e.
Cei norocoşi s6au căţărat ucuroşi în camioane. &e făceau semne cu m#na. De6am
răs"uns scui"#nd. Micuţul nu se mulţumi să scui"e$ aruncă şi o "iatră du"ă ei.
— )n şir c#te unul du"ă mine7 )nainte marş7 ordonă locotenentul >ric%.
Am fost duşi la +eano în camioanele aviaţiei militare. Acolo ne6am "etrecut !iua$
aşte"t#nd în s"atele 'ării. Soldatul îşi "etrece (umătate din viaţă aşte"t#nd.
Tucam !aruri. S"re amia!ă am s"art un va'on cu "rovi!ii care era tras "e o linie moartă.
Două lă!i de coniac ne6au redat încrederea. *orta diui "e undeva "atru "urcei de la"te. ;6am
"us la fri'are.
— *entru treaa asta te vor s"#n!ura$ mormăi Bătr#nul.
— *uţin îmi "asă$ i6a răs"uns *orta. Cel "uţin voi cră"a cu urta "lină7
&e6au tre!it la mie!ul no"ţii şi ne6au dus într6o "ădurice în care erau cins"re!ece
camioane SS. Am înlemnit. +oate camioanele a"arţineau divi!iei FN SS de 'renadieri$ alcătuită
în cea mai mare "arte din soldaţi din ţările altice. 1 sin'ură dată ne înt#lnisem cu divi!ia asta
în Bielorusia. )n camioane se aflau căşti şi mantale SS.
— *entru numele lui Dumne!eu7 m#r#i Bătr#nul$ uluit. Acum vor să ne a'e şi în SS.
Barcelona şi Micuţul se şi a"ucaseră să încerce voioşi mantalele. Micuţul "usese m#na "e
una care "urta 'radele de 2ntersc4arfU4rer.
Se răsti semeţ la Bătr#n$ care îl "rivea cu 'ura căscată.
— Ridică6te$ 4odoro'ule$ c#nd trece un 2ntersc4arfU4rer. Sau "oate ai c4ef să dai o raită
"rintr6un la'ăr de concentrare ca să mai înveţi cum treuie să te "orţiG Eu sunt un erou şi mă
"ot m#ndri că l6am "u"at în fund "e >U4rer7 &u uita asta7
A"ăru locotenentul >ric%.
— ,ura$ Creut!feld$ şi scoate re"ede mantaua asta7
— Bine$ musiu 2ntersturmfU4rer$ 2ntersc4arfU4rer6ul Creut!feld ra"ortea!ă că e 'ata de
"lecare.
Aruncă casca şi mantaua în camion şi se întoarse în faţa locotenentului >ric% "ocnind
călc#iele.
— Domnule locotenent$ ca"oral ma(or Creut!feld la ordinele dumneavoastră.
Docotentul >ric% dădu din m#nă "lictisit.
— Aşa!ă6te în colţul unui camion$ c#t mai de"arte de mine şi fă6mi "lăcerea şi culcă6te.
Cu "uţin înainte de !ori$ am sosit în "iaţa din faţa mănăstirii de "e muntele Cassino.
Acolo se şi afla un oarecare număr de camioane 'rele de la DuftIaffe. C#ţiva ofiţeri din
*an!erdivision Hermann ,Orin' au sosit în fu'ă şi ne6au ordonat să camuflăm camioanele şi să
ne adă"ostim su avioane. Soldaţii "araşutişti se şi a"ucaseră să ascundă armele aduse de
camioane.
Micuţul nu6şi mai 'ăsea locul de neast#m"ăr. )mrăcase iarăşi o manta şi o cască SS. 2n
comandant de la aviaţie îi trase o să"uneală$ ameninţ#ndu6l cu toate nenorocirile din lume dacă
va mai îndră!ni să se arate în asemenea ţinută.
Am aşte"tat toată dimineaţa$ fără ca să se înt#m"le nimic$ în afară de omardierele
aliate care ră!dau cerul. *revă!usem că aşa se va înt#m"la şi luasem cu noi "rovi!iile
şter"elite din va'on.
— <om arunca toată 4ardu'4ia în aer$ ne vesti Micuţul cu faţa strălucind de ucurie.
— *e toţi dracii$ în(ură *orta. +reaa asta treuia s6o facă "ionierii. Diseară e airam
mare la ;da. <in fete suţiri$ din alea care miros a a"ă de trandafiri$ aduse s"ecial de la Roma.
Micuţului i se a"rinsese ima'inaţia. )i lăsa 'ura a"ă de "lăcere.
— Colo$ înăuntru$ sunt maici faine7
Heide făcu cu oc4iul.
Micuţul în'4iţi în sec şi se linse "e u!e.
— =i6ar "lăcea să "răde!i fără să fii "ede"sit$ aiG
*orta se amestecă în voră5
— <6am "ovestit de vremea c#nd eram 'rădinar la maiciG
R#!#nd$ ne6am str#ns mai a"roa"e su camion$ cu cutiile măştilor de 'a!e su ceafă$
"entru a sta mai comod.
— Asta se înt#m"la "e vremea c#nd erai la DuovilaG întreă Bătr#nul.
— &u7 Era în tim"ul c#nd mă îm"rumutaseră re'imentului N Panzer!
— &u6mi mai aduc aminte$ făcu Bătr#nul$ "rivind "ie!iş.
— Memoria ta n6a fost niciodată "rea 'ro!avă$ i6o scurtă *orta. Cum s"uneam$
re'imentul F şi cu mine eram acolo. )ntr6o !i mă "limam sin'ur$ căut#nd ceva im"ortant.
— Căutai feseG se informă Micuţul.
— &umai asta îţi umlă "rin minte7 făcu *orta clătin#nd din ca". )nfr#n'erea$ asta
căutam. +ocmai ascultasem "ostul de radio en'le!esc anunţ#nd că înfr#n'erea era "e a"roa"e.
Du"tele de "e valea Strumei urmau să fie 4otăr#toare. Cercetam deci fiecare "almă de loc.
Deodată$ aud ţi"ăt de femeie. ;a te uită$ îmi !ic$ unii au şi înce"ut să se "redea. Dar$ (udec#nd
du"ă ţi"ete$ nu stea'ul fusese coor#t. =i"etele veneau dins"re mănăstirea de călu'ăriţe. Mă
caţăr "e !idul îm"re(muitor şi arunc o "rivire7 /i ce6mi văd oc4iiG Bravele noastre tru"e de
întărire erau "e cale să le salve!e "e ietele maici. &u mai ţin minte ce6am s"us$ dar ravele
noastre tru"e de întărire au luat6o la sănătoasa. Am ateri!at într6un rond de lalele şi am fost
"rimit re'eşte.
— Ceva asemănător mi s6a înt#m"lat şi mie$ în Bern4ard &oc4t Strasse$ l#n'ă "od$
întreru"se Micuţul. Eram cu încă doi. ;6am a!v#rlit "e ti"i în Ela. A"oi le6am ă'at "e fete în
curtea /colii &avale. Dar mai ine nu m6aş fi amestecat. *entru că ieşind de acolo$ ne6au
în4ăţat. &e6au "erc4e!iţionat la "ostul din Davidstrasse. /tiţi cum se înt#m"lă. &u "oţi da
totdeauna socoteală de tot ce ai "rin u!unare. /i ne6au trimis cu dua la >u4lsUttel$ îm"reună
cu o t#rfă de cinci!eci şi o"t de ani. Am vrut s6o console!$ dar iată că se "orneşte să !iere du"ă
a(utor. Bri'adierul Bur' mi6a tras o c4elfăneală de mi6a "ierit 'raiul. Dar stricata aia şi6a "rimit
"edea"sa. )ntr6o ună seară au dat6o afară dintr6o c#rciumă$ la Bremerrei4e$ stri'#ndu6i că nu6i
dec#t o "aţac4ină ătr#nă la care nu s6ar uita nici măcar un "a"a'al vicios. A mai încercat ea să
dea din fund şi "rin altă omă de "e l#n'ă teatrul Hansa. Au dat6o afară şi de acolo. S6a a"ucat
atunci de turnătorii "e la 8Moravuri9. Au 'ăsit6o moartă în faţa 'ara(ului din Hansa *lat!.
*oliţia m6a luat la scărmănat$ dar nu aveau dove!i. Acuma ştiu5 treuie să te mulţumeşti cu
t#rfele de meserie.
— ,ata$ ai terminatG întreă *orta în at(ocură. )mi dai voie să urme!G A7$ că veni vora$
ştiţi cum te "oţi descotorosi de un duşmanG...
— Ce are a face cu 'rădinăritul tău la călu'ăriţeG a vrut să ştie Bătr#nul.
— Ai dre"tate$ uitasem. Deci$ femeile astea cumsecade nu erau c4iar at#t de sfinte
"recum "ăreau. &ici nu erau călu'ăriţe adevărate$ ci făceau "arte din Re!istenţă. )ntr6o ună !i$
"oliţia militară a 'olit şandramaua şi...
;nteresanta "ovestire a lui *orta a fost întreru"tă de locotenentul >ric%.
— Dre"ţi$ stri'ă.
&e ins"ecta un locotenent care "urta insi'nele ale ale divi!iei de lindate Hermann
,Orin'.
Deasu"ra mănăstirii trecea mereu un avion de oservaţie.
— 1servator de artilerie$ s"use Heide. Dacă ne re"erea!ă înseamnă că vom avea
musafiri.
Călu'ării ne6au adus ceai fierinte. Am vărsat (umătate şi l6am înlocuit cu rom. )ncă nu
ştiam "entru ce eram acolo.
Dinăuntrul mănăstirii se au!ea !'omot de ferăstrău şi de ciocan. )n de"ărtare$ tirul
neîntreru"t al artileriei.
— *louă cu ou!e dincolo de munţi$ s"use Bătr#nul '#nditor. <eţi vedea$ cur#nd ne vine
şi nouă r#ndul$ o simt în oase.
*re!icerile Bătr#nului se înde"lineau întotdeauna. Era oişnuit de multă vreme cu
frontul$ simţea dinainte loviturile 'rele.
— Ce naia căutăm noi aiciG mormăi Heide$ d#rd#ind de fri'.
— Haar n6am$ i6a răs"uns Bătr#nul str#m#nd din nas. &u6mi "lac toţi ăştia$ cu
insi'nele lor ale... şi nici uniformele SS din maşini. +oate astea nu6mi miros a ine. &e6au
ameninţat de sute de ori cu c#te în lună şi în stele să nu ne a"ro"iem de mănăstire şi iată6ne
aici$ înarmaţi "#nă în dinţi. &u6i cumva înce"utul "ri'oanei îm"otriva catolicilorG
— A47 &umai asta nu7 stri'ă Barcelona. &e6am scălda "#nă la '#t în s#n'e.
Bătr#nul îşi a"rinse încet "i"a.
— <ă mai amintiţi de călu'ăriţele "e care le6am 'ăsit ucise$ îm"uşcate cu "istolul în
ceafăG
— Mda... şi au fost curăţate cu "istoale de N$A$ calirul "referat al ăieţilor de la S.D$
sulinie *orta.
— +oate astea nu6mi "lac. Cred că au şi înce"ut să intre în acţiune comando6uri s"eciale$
s"use Bătr#nul$ neliniştit.
Du"ă ce noa"tea s6a lăsat "este munţi$ am înaintat cu camioanele "#nă la "oarta
mănăstirii.
;luminatul era inter!is cu străşnicie. 2n locotenent de aviaţie destul de v#rstnic ne6a
ordonat să de"unem armele în cainele camioanelor.
&ici un om înarmat nu avea voie să treacă de "oartă.
&e6am aruncat "istoalele automate în caină$ m#r#ind "rintre dinţi. >ără arme ne
simţeam "arcă în "ielea 'oală.
Micuţul încercă să tra'ă c4iulul: din u!unar îi ieşea "istolul său de calirul SA.
Docotenentul îl luă la rost cu as"rime.
— Să mer'i la ră!oi fără flintă$ asta6i neunie curată$ nu se "utu aţine Bătr#nul să
mormăie.
— Dumneata$ 1er'efreiter$ să taci din 'ură$ i6o rete!ă locotenentul$ dacă nu$ consiliul
de ră!oi te aştea"tă$ am eu 'ri(ă.
De'ionarul$ cu o ţi'ară în 'ură$ se a"ro"ie ne"ăsător$ ăt#ndu6şi (oc "e faţă de locotenent.
Marele său "istol automat$ de faricaţie rusească$ se le'ăna "rovocator "este "ie"t.
— Consiliul de ră!oi$ domnule locotenentG Ei drăcie7 *oate 'lumiţi7
— Ce ţi6a venitG ţi"ă locotenentul$ furios.
— Eu vă între asta$ domnule locotenent. Aş fi curios să aflu ce ar avea de !is un consiliu
de ră!oi dacă ar şti ce se "etrece aici. ?De'ionarul îşi a"rinse liniştit o nouă ţi'ară$ sufl#ndu6i
ofiţerului fumul în oc4i.@ Refu!ăm să de"unem armele$ domnule locotenent şi nu facem nici un
saota(. ;ar în ceea ce "riveşte consiliul de ră!oi$ dumneata şi camara!ii dumitale aveţi fără
îndoială mai multe "ricini a vă teme dec#t noi7
— Ai înneunitG urlă ofiţerul cu 'las nesi'ur. Ce vrei să s"uiG
De'ionarul$ cu un r#n(et de lu" "e u!e$ se întoarse cu faţa s"re noi$ care îl ascultam
atenţi şi s"use o 'rosolănie.
— +e6am au!it$ nemernicule7 Docotenentul nu6şi mai "utea stă"#ni m#nia.
— Du6te dracului7 r#se De'ionarul.
Docotenentul "le!nea de ciudă. Am cre!ut că îl va str#n'e "e De'ionar de '#t.
Acesta cerceta liniştit încărcătorul "istolului.
Rămăsesem cu 'urile căscate$ fără a înţele'e nimic.
De'ionarul era un adevărat soldat. Era îndră!neţ$ nimic de !is$ dar niciodată nu sărea
"este cal. *rin urmare ştia ceva. )n două cli"e ne6am luat "istoalele şi 'renadele îna"oi şi am
făcut cerc în (urul De'ionarului. Docotenentul se făcu nevă!ut "e scară.
— <om da de 'reu$ şo"ti Rudolf Jleer. Asta îmi aminteşte de masacrarea lui :lorian
)eGer.
— &u se va înt#m"la nimic$ afirmă De'ionarul cu 4otăr#re. Dacă ne calcă "rea rău "e
ătătură îi curăţăm. *entru asta am "rimit Crucea de Merit.
— Ce ştiiG întreă Heide. *ovesteşte$ "entru numele lui Dumne!eu. Mor de curio!itate.
)şi ridică "istolul automat cu un aer sălatic. 2n "istol italienesc Beretta.
*orta ridică re!ervorul aruncătorului de flăcări şi îşi "rinse c4in'ile în s"ate.
— Să6i "ră(im7
— ,ura7 îl "otoli De'ionarul Dacă va treui să îm"uşcăm şlea4ta asta de civili$ eu voi
tra'e "rimul.
— E dandana mare. Saotea!ă un ordin dat c4iar de >U4rer şi de Jaltenrunner7
2n 'ru" de ofiţeri coora re"ede "e scări. Docotenentul nostru >ric% !#mind uşor$ se
ţinea "uţin deo"arte. &e cunoştea. &u avea de '#nd să se amestece.
Micul locotenent de aviaţie cotcodăcea ca o 'ăină "e cale să ouă. 2n comandant lat în
umeri îl făcu să tacă. &ici unul dintre ei nu avea arme$ nici măcar centiron.
C#ţiva dintre noi ne6am "ostat în s"atele coloanelor. De'ionarul$ sfidător$ s6a înfi"t l#n'ă
mar'inea "uţului$ c4iar în mi(locul curţii. =inea de'etul "e tră'aci.
Comandantul cel lat în umeri se a"ro"ie. Era de două ori mai înalt dec#t De'ionarul.
Blu!a îi era desc4eiată. Se vedea că nu este înarmat.
Se uitau ţintă unul la celălalt$ în tăcere.
*orta se (uca neatent cu aruncătorul său de flăcări.
— Ei ine$ domnule comandantG Ce mai e nouG Consiliul de ră!oiG
— Aş vrea să6ţi voresc între "atru oc4i$ ca"oral7
De'ionarul !#mi într6un fel ciudat.
— &u$ domnule comandant. &u am c4ef să mă tre!esc cu un 'lonte în ceafă$ "rin vreo
"ivniţă întunecoasă. Am mai au!it eu de ceea ce se c4eamă consiliul ofiţerilor. &u sunt ofiţer$
ci un necunoscut oarecare din De'iunea Străină.
*orta fredonă5
— Doar un biet soldat de care îţi poţi bate (oc...
— Ce adunătură7 scui"ă MarloI cu dis"reţ îns"re ofiţeri.
2n că"itan făcu un "as înainte. Comandantul îl o"ri cu m#na.
— )ţi dau cuv#ntul meu că nu ţi se va înt#m"la nimica
— Cuv#ntul unui ofiţer dat unui sim"lu soldatG De'ionarul ridică din umeri.
Comandantul răsuflă ad#nc. C4i"ul înce"ea să i se înroşească.
Micuţul tocmai se "re'ătea să toarne 'a! "este foc. *orta însă îl "otoli d#ndu6i o lovitură
în fluierul "iciorului.
De'ionarul$ foarte destins$ îşi a"rindea altă ţi'ară.
— 2nde vrei să a(un'i$ ca"oralG Să ve!i o civili!aţie milenară nimicită$ doar "entru că a
ordonat un neunG
— 2n neunG Cuv#ntul ăsta vă "oate costa ca"ul$ domnule comandant.
Comandantul făcu un "as înainte$ 'ata să6şi "ună m#na "e umărul De'ionarului.
Acesta se feri şi îl îm"inse "e ofiţer îndărăt$ cu ţeava automatului.
— 2n suordonat treuie să răm#nă la trei "aşi de su"eriorul său$ domnule comandant.
Că"itanul vru din nou să intervină.
— =i6am mai s"us să stai liniştit$ tună comandantul. Ca"oral$ urmă el întorc#ndu6se s"re
De'ionar$ ştii ce este muntele CassinoG /tii că aici se află "rima mănăstire a enedictinilor şi că
în s"atele acestor !iduri se află cele mai "reţioase relicve ale creştinătăţiiG Ai vrea ca o
iliotecă cu"rin!#nd MN NNN de cărţi ne"reţuite să fie dată "radă flăcărilorG 1 colecţie de
lucrări "e care enedictinii le6au adunat în decursul a c#torva veacuriG Ca să nu mai voresc de
talourile unor "ictori celeri$ de crucifi3urile antice$ de i(uteriile vec4i de sute de ani. Ai
"utea să nimiceşti toate astea cu cu'etul îm"ăcatG Eşti un soldat un şi cura(os$ ca"oral$ ştiu
asta. Eşti m#ndru că ai lu"tat su stea'ul france!$ într6un cor" de armată celeru$ faimos "entru
vite(ia lui. Dar nu uita că tocmai armata france!ă a a"ărat tim" de secole credinţa creştină.
+ocmai dumneata$ un soldat france! — căci ai rămas un soldat france! — vrei să îm"iedici să
ducem aceste comori la loc si'ur. Dumneata şi camara!ii dumitale "uteţi ucide "e toţi cei ce se
află în mănăstire... )nce"#nd cu mine şi sf#rşind cu "ărintele Diamare. &u numai că nu riscaţi
nimic$ dar veţi fi şi decoraţi "entru această frumoasă fa"tă de arme. +e încredinţe! însă că
armata france!ă te va rene'a. &u vei mai avea dre"tul să "orţi "an'lica roşie care îţi
îm"odoeşte "ie"tul. &u mi6e frică de moarte$ ca"oral. /i nici ofiţerilor mei. /tim că ne riscăm
viaţa şi totuşi suntem 4otăr#ţi să ne îm"otrivim nimicirii acestei comori. &u suntem dec#t
oameni. &oi "utem fi înlocuiţi$ dar din ceea ce se află aici$ nici un fra'ment$ nici un document
nu va "utea reconstituit. Sf#ntul Benedictus s6a adă"ostit aici în QF0. )n curind muntele acesta
va fi centrul unor lu"te cr#ncene. .idurile$ statuile$ a!ilica$ toate lucrările acestea minunate7...
Ridică raţele s"re cer$ în semn de ne"utinţă. <#ntul îi flutura lu!a şi "ărul ar'intiu.
— &u "utem salva "ietrele de la distru'ere. Dar aceste comori de ne"reţuit le "utem
trans"orta în c#teva no"ţi la Roma$ unde vor fi în si'uranţă.
— ;ar dacă vom fi "rinşi$ domnule comandantG !#mi De'ionarul. <rem să vă a(utăm$
dacă ţineţi nea"ărat$ dar nu vrem să fim ruftuiţi şi ameninţaţi de ofiţerii dumneavoastră. Aşa
cum aţi s"us$ noi suntem soldaţi. /i suntem de at#ta vreme soldaţi$ înc#t nu mai ştim să facem
altceva dec#t să ucidem$ să dăm foc$ să (efuim$ asta e meseria noastră. M6am născut în 'unoiul
militar şi tot acolo voi muri. Dar să a"ari în faţa consiliul de ră!oi "entru a fi saotat un ordin
al >U4rer6ului$ e cu totul altă "oveste. Să nu ne credeţi "roşti. &e vom de'4i!a SS6işti "entru a
duce la un sf#rşit un trans"ort ile'al. Această "limare de "lăcere va costa c#teva mii de litri
de en!ină$ domnule comandant. +ancuri 6iger din atalionul nostru duc mare li"să de en!ină.
Risi"irea c#torva litri de en!ină "oate să ne coste scum". /i nu avem c4ef să cădem în laa
celor de la ,esta"o$ <ia +asso din Roma. Am au!it vorindu6se de Sturma4nfU4rer6ul JV""ler
care domneşte la fostul de"artament cultural. &ici "rin '#nd nu ne trece să fim îm"uşcaţi
"entru un vraf de fleacuri sfinte7 Dacă ne daţi liera trecere su forma unui ordin în toată
re'ula$ suntem ai dumneavoastră.
— >oarte ine7 tună 'lasul lui *orta.
— Dacă toate mer' ine$ '#ndea Micuţul cu voce tare$ "oate că ne vor ridica o statuie.
Mi6ar "lace să mă aşe! acolo$ să admir "riveliştea acestei "reafericite văi.
— Mai ine te6ai aşe!a "e clo"otniţă să6i ţii locul cocoşelului$ r#se *orta.
— +ăceţi din 'ură. şuieră De'ionarul.
— Bine7 <oi întocmi un ordin de misiune. A"arţineţi re'ulamentar de divi!ia mea. Dacă
dăm de ucluc$ nimeni nu va "utea să vă învinovăţească.
— Să nădă(duim$ murmură De'ionarul. &u sunt c4iar at#t de si'ur. Am vă!ut noi multe.
1fiţerii au dis"ărut "e scara dins"re a!ilică.
De'ionarul îşi ridicase automatul. &e6am o"rit răsuflarea. Credeam că va tra'e în ei. R#se
răutăcios.
— Suntem nişte fricoşi. Dacă i6am culca "e toţi la "ăm#nt şi am "ovesti istoria asta$ ne6ar
avansa. Ba "oate ne6ar trimite în s"atele frontului. +ot '4iveciul ăsta nu6mi s"une nimic un.
M6am înt#lnit cu unul care face "e călu'ărul. E de la S.D.$ face "arte din ăieţii care$ conform
"lanului lui HeKdric4$ au intrat în ordin "entru a6l sumina dinăuntru. Mi6a vorit de o misiune
secretă.
— Cum l6ai făcut să voreascăG se miră Bătr#nul.
De'ionarul r#se cu viclenie$ scoţ#nd din u!unar o le'itimaţie a "artidului
naţional6socialist. 1 şter"elise SS6istul care "icase la noi "entru laşitate şi căruia îi făcusem
v#nt într6o "ră"astie.
— &u6i de mult "e aici. A venit o dată cu refu'iaţii$ dar ştie tot ce se "etrece. Are
misiunea de a ve'4ea ca nimic să nu "ărăsească mănăstirea. +otul treuie ars$ distrus... dar de
către cei de dincolo$ ineînţeles.
*orta şuieră admirativ.
— &u6i rea socoteala. Bătălia 4otăr#toare va avea loc aici$ "e muntele sf#nt. &oi a"ărăm
mănăstirea de "ocnitorile cole'ilor de "este drum. /i "esemne că ,oeels a şi "re'ătit o
cuv#ntare lun'ă des"re atrocităţile comise de ararii veniţi de "este ocean să distru'ă
comorile civili!aţiei euro"ene. Desi'ur că noi am fi vrut să mutăm comorile acestea şi să le
"unem la adă"ost$ dar ne6a îm"iedicat artileria acestor sălatici7 /i toţi cei de ună credinţă o
vor lua de ună. ,oeels nu va avea dec#t să re"ete5 oare ou!ele noastre au distrus
mănăstireaG &o$ Sir$ ale celorlalţi. &u m6ar mira deloc dacă data următoare i6ar veni r#ndul
<aticanului... Ceva îmi s"une că muntele sf#nt este doar o încercare. Dacă ţine$ "a"a s6a ars.
— E un s#mure de adevăr în cele ce s"ui$ interveni MarloI. <ec4ea "oveste. C4i"ul său
strălucea de însufleţire. *e vremea c#nd făceam "arte dintr6un comando de v#nătoare înainte de
a veni la voi$ în tim"ul antrenamentelor secrete ne6au s"us că îndată ce o vom termina cu
coroiaţii$ ne vom ocu"a de "o"ime. /i vă voi s"une c4iar mai mult: HeKdric4$ adevăratul
conducător al comandourilor de v#nătoare$ urăşte sutana şi "e sf#ntul "ărinte din Roma mai
mult dec#t "e toţi evreii la un loc. 1dată$ în tim"ul unui instructa( s"ecial din Amiral Sc4rOder
Strasse$ ne6a !is5 8*e evrei ştii totdeauna de unde să6i iei$ "e c#nd "o"ii se strecoară "este tot:
ăştia sunt cei mai mari duşmani ai noştri9.
— &u "oţi niciodată să ştii c#nd dai "este ti"i din comandourile de v#nătoare. Se
îm"o"oţonea!ă cu toate uniformele din lume. &işte camara!i de6ai noştri$ care erau în misiune
într6o mănăstire$ au fost "rinşi în fla'rant delict. Cum afacerea nu "utea fi muşamali!ată$ i6au
ă'at la "uşcărie şi au fost daţi în (udecată cu forme în re'ulă. Bumăciseră c#ţiva călu'ări.
Consiliul de ră!oi era format din ofiţeri. ;6au condamnat "e toţi la moarte. Comandantul "ieţii$
un 'eneral de ri'adă$ a semnat condamnarea. )n !iua e3ecuţiei a"are un detaşament s"ecial de
la +or'au$ cu ordinul să6i ia. &u au a(uns niciodată la +or'au. Eu însumi făceam "arte din
detaşament. ;6am dus la Mat4ausen. Au rămas acolo o vreme la răcoare$ du"ă care au a"ărut
din nou în alt comando. +oţi dois"re!ece$ a c4iar înaintaţi în 'rad. Comandantul "ieţii şi între'
consiliul de ră!oi au ateri!at însă într6adevăr la +or'au. Clericii din mănăstire au fost trecuţi
"rin ciur. Au răscolit în trecutul lor. )ntotdeauna se 'ăseşte ceva$ dacă scotoceşti ine. Au fost
e3ecutaţi în !ori$ cu toţii$ în cariera din s"atele canalului cel mic. Darsen de la Dac4au a fost cel
care a condus o"eraţia. *e vremea aceea eram "rieteni la cataramă.
— Darsen de la Dac4au$ l6am cunoscut ine$ interveni Micuţul. Am dat de el la Mins%.
>ăceam "arte am#ndoi din ri'ada lui DirleIan'er. Darsen7 *arti!anii l6au în'ro"at îm"reună
cu Hau"tsturmfU4rer6ul Dessner... /tiam că o va sf#rşi în felul ăsta. &e6o s"usese Canda$ fata
care făcea curat în iroul comandantului şi care avea le'ături cu "arti!anii. Scotocea "rin
coşurile de 4#rtii.
— Cine o fi trădat6o "e CandaG '#ndi *orta cu 'las tare. Era foarte isteaţă. *ăcat că au
ucis6o...
De'ionarul se scăr"ină în ărie şi îşi urmă "redica5
— E foarte "rime(dios. Cred că ofiţeraşii ăştia nici nu6şi dau seama în ce măsură7 )şi
înc4i"uie că în cel mai rău ca! ne aştea"tă consiliul de ră!oi şi s"atele la !id. Dar nu astfel se
vor "etrece lucrurile. &e vom ru'a de moarte. /i îi vom im"lora să ne ucidă7 C#nd un om cade
în m#inile unui artist$ "oate îndura foarte mult. Jaltenrunner a scornit lovitura asta cu
mănăstirea. E un m#ncător de "o"i şi mai lacom dec#t HeKdric4. Băieţii din <ia +asso ne6ar
face să murim la foc mărunt7
— Am vă!ut odată un ofiţer căruia în tim"ul unui intero'atoriu i6au "le!nit urta cu aer
com"rimat. Alteori folosesc a"a$ "reci!ea!ă Micuţul.
— Sc4imă "laca$ Micuţule$ se răsti Bătr#nul.
— ;ată ce "ro"un$ urmă De'ionarul. Micuţul şi cu mine îl vom răci "e ti"ul de la S.D.
;6am fă'ăduit să vestesc S.D.6ul din Roma şi am înt#lnire cu el în cur#nd$ în s"atele vec4iului
crucifi3. Micuţul se va a"ro"ia de el "e la s"ate şi îi va trece o fr#n'4ie "e du"ă '#t$ îl vom
"asa a"oi su un camion. <a fi fost călcat din 'reşeală$ ietul de el7 &imeni nu va ănui ceva.
A"oi$ cred că e mai ine s6o şter'em c#t mai cur#nd de aici. &u treuie să ne aşte"tăm să
"rimim mulţumiri. >elicitările le vor "rimi ofiţerii. *e noi ne vor uita.
— *e de altă "arte$ s"use în înc4eiere *orta$ 'ăsesc că ar fi o "rostie să lăsăm să fie
nimicite lucrurile de "reţ. Sunt unii care ar da oric#t "e fleacurile astea vec4i. Ce6ar fi dacă s6ar
"ierde c#teva în tim"ul trans"ortuluiG )nţele'eţi ce vreau să s"unG
— Asta ne6ar aduce numai elele la sf#rşitul ră!oiului$ îi atrase atenţia sec Bătr#nul. <ă
înşelaţi dacă '#ndiţi că semnăturile c#torva 'enerali vor fi de a(uns ca să se sf#rşească totul:
aia atunci va i!ucni tărăoiul. >iecare se va 'răi să iasă asma curată$ iar oalele s"arte tot
noi le vom "lăti$ ieţii de noi7
— Ai dre"tate$ ser'ent$ încuviinţă De'ionarul.
— Curci "louate ce sunteţi7 i!ucni ,re'or Martin. Eu şi 'eneralul meu$ c#nd vi!itam
c#te un mu!eu$ "lecam întotdeauna cu c#te un talou sau două mai de "reţ su raţ.
— Bravo7 au stri'at într6un 'las MarloI şi *orta.
De'ionarul îi făcu semn Micuţului.
Acesta "ocni sălatic cu lasso6ul său. Se îndre"tară către "oartă şi se mistuiră în e!nă "e
"otecă.
— )n ce "orcării te "oţi v#rî c#nd eşti în ră!oi$ s"use Heide nervos.
Am înce"ut să ne a"ucăm de treaă încărc#nd lă!ile în camioane. Sticlele cu rac4iu
treceau din m#nă în m#nă. Rudol"4 şi Heide au ăut dintr6un "otir. De'ionarul şi Micuţul se
întoarseră. Din u!unarul Micuţului ieşea "e (umătate laţul.
— Ce mai tevatură şi cu S.D.6ul ăsta$ înce"u să ne e3"lice$ d#nd din rn#ini. S6a "rins
des"re ce6i vora înainte să a"uc să6mi aran(e! sforicica. 8Mer'i sau cra"ă9$ a treuit să6i strice
tărtăcuţa. ;6am făcut v#nt nătărăului la vale$ "#nă la &ea"ole nu se mai o"reşte.
— &u mai face at#ta tărăoi$ îl sfătui De'ionarul. *rivea neliniştit "rin toate colţurile
cri"tei în care răsuna 'lasul Micuţului.
tăteam tolăniţi pe (os. 6ancurile erau pe (umătate îngropate în păm!nt. Eram la
adăpost de pri%irile inamicului. Din c!nd în c!nd cădea c!te un obuz. Deasupra noastră,
camioanele care treceau pe drum st!rneau nori de pra$ care se lipea de uni$ormele noastre, ce
păreau pudrate cu $ăină.
,a picioarele muntelui şerpuia $lu%iul. Unda era albastră ca cerul.
"%eam gamelele pline cu spag#ete. Cei mai îndem!natici se pricepeau să le răsucească
în (urul $urculiţei. De pildă -eide, care se pricepea la toate. Porta îşi ridica $urculiţa de care
sp!nzurau spag#etele şi le îng#iţea zgomotos. Micuţul, care nu a%ea tac!m, m!nca cu m!na.
De $iecare dată c!nd un obuz cădea pe unde%a, ne aruncam cu burta la păm!nt, ţin!nd
gamela în braţe. "poi, după ce trecea alarma, r!deam în #o#ote si ne număram.
Porta arătă cu m!na două #oituri putrezite care pluteau pe apă. Puţeau p!nă la noi.
4arcelona r!se.
— &+ are a $ace cu cine stai la masă, numai #aleala să $ie bună.
Porta linse o bucată de slănină, s+ o cureţe de sosul de roşii şi de ulei, apoi o puse în
buzunar în c#ip de rezer%ă... Porta se g!ndea întotdeauna la ziua de m!ine.
&ici unul dintre noi nu+ şi mai amintea %reo meserie. 6ocmai din pricina asta uram
războiul. Pe de altă parte, uitasem cum era %iaţa înainte. Doar Porta pretindea că îşi mai
aminteşte c!te ce%a, dar Porta ăsta era un mare mincinos.
"%eam o damigeană de acid plină cu %in. E ade%ărat că a%ea un uşor iz, dar lucrul
acesta nu a%ea nici o însemnătate. Dacă ne ţineam de nas, puteam să bem aproape $ără să
simţim.
. serie de obuze biciuiau apa. tropiturile a(ungeau p!nă la noi.
Micuţul lingea gamelele. 'n $elul acesta nu mai era ne%oie să le spălăm. 'ntotdeauna
lingea cratiţele mai mari. &iciodată nu era sătul. E ade%ărat că a%ea de #rănit ditamai
burdi#anul.
&e+am petrecut acolo toată dimineaţa. Era o ascunzătoare bună. &e căutau desigur de
c!te%a ceasuri. Puţin ne păsa. &u noi trebuia să c!ştigăm războiul. Eram doar nişte
nimica+ toată.
2&+ERS+2RM>WHRER S.S. T2D;2S HE;DE
Micuţul$ cu un crucifi3 foarte vec4i "e 'enunc4i$ se afla îm"reună cu *orta în "rimul
camion. <orea fără sfială des"re "reţul "e care l6ar "utea lua "e crucifi3$ 8v#ndut unui
colecţionar o'at9.
)ntre ei era aşe!ată o călu'ăriţă. &u înţele'ea nici o iotă din 'lumele lor 'rosolane şi
r#dea cu seninătate vă!#ndu6i "ră"ădindu6se de r#s.
*rima oară am fost o"riţi la Cassino. Erau "oliţaii. Ra!ele lanternelor făceau să
strălucească insi'nele SS de "e uniformele noastre.
— Ce "oftiţiG întreă r#n(ind *orta$ cu c4i"ul dur su masca de oţel.
— Comando s"ecialG m#r#i un "oliţai.
— C4iar aşa$ i6o întoarse *orta 'ri(uliu.... Misiune secretă$ su directa comandă a
Reic4sfU4rer6ului SS.
Heide venea în "as aler'ător de6a lun'ul coloanei$ îmrăcat cu o manta de
2ntersturmfU4rer. *este "ie"t i se le'ăna "istolul automat.
— *e toţi dracii7 Cine cutea!ă să ne o"reascăG tună el.
*lutonierul6"oliţai$ "uţin nervos$ "ocni din călc#ie şi i!ucni5
— 1rdin să cercetăm toate camioanele$ Herr 2ntersturmfU4rer.
— >ac ceva "e ordinul dumitale. =i6l "oţi "une unde ştiu eu$ !ieră Heide. &u cunosc
dec#t un ordin. Al Reic4sfU4rer6ului SS. ?)şi ridică ameninţător *.M.6ul.@ Dă drumul
camioanelor să treacă. )ncetea!ă să mai faci "e "rostul. S6ar "utea să te coste scum". &u uita că
trans"ortul nostru este strict secret.
— Bine$ Herr 2ntersturmfU4rer$ #l#i "oliţaiul.
— *e Herr$ îl "oţi lăsa deo"arte. De6o veşnicie nu mai s"unem aşa în SS. Heide ridică
aro'ant raţul şi stri'ă în noa"te5 Heil Hitler7
Bara(ul fu ridicat şi coloana de camioane s6a "us din nou în mişcare.
Docotenentul >ric% sări în maşina noastră.
— Tulius a înneunit de tot. Asta nu va "utea să ţină mereu$ mormăi.
*e drumul s"re Roma am fost atacaţi de către omardiere de v#nătoare. Am descărcat
camioanele la castelul San An'elo. Mai ine !is$ alţii le6au descărcat în locul nostru$ în tim" ce
noi ne odi4neam la umră #nd vin. *orta diuise o oală uriaşă "lină cu var!ă. C#ţiva din
8neamul lui Manivelă9 au încercat să6şi ca"ete "artea lor. &u le6am dat nimic. 2n furier făcu "e
arţă'osul5 s6a ales cu doi dinţi li"să.
Am "lecat îna"oi s"re Cassino la a"usul soarelui. 1rdinea noastră de mers fusese
4otăr#tă de către un că"itan de 'renadieri din *an!erdivision Hermann ,Oerin'.
)n drum s"re mănăstire ni s6a to"it o ielă5 un Bussin' de !ece tone a rămas în mi(locul
unei cure foarte str#nse. *orta manevră cu diăcie camionul său şi i!uti să îm"in'ă în
"ră"astie Bussin'6ul care$ odată a(uns (os$ e3"lodă. *e locotenentul >ric% îl treceau sudori reci.
*entru o treaă ca asta "uteam fi s"#n!uraţi.
Da cel de al doilea drum nu am fost o"riţi dec#t la <almonte$ la două!eci de %ilometri de
Roma. Heide i!uti încă o dată să ne scoată din încurcătură făc#nd "e SS6istul: doar că de data
asta a fost ceva mai 'reu$ deoarece am dat "este un locotenent6"oliţai$ o namilă de (andarm cu
'renade a'ăţate de curea.
— 1rdinul de de"lasare7 ceru el cu oră!nicie. )n "rivirea sa vedeam "arcă lucind o
s"#n!urătoare cu o fr#n'4ie 'roasă.
Heide$ "esemne 4i"noti!at de uniforma sa SS$ nu vedea "rime(dia. Se a"ro"ie de "oliţai
ţ#rş#indu6şi "icioarele şi îşi dădu "e ceafă c4i"iul cu ca" de mort.
— Ce6i "orcăria asta7 Ce te6a a"ucat$ ne"rico"situle7 Asta6i a doua oară că sunt reţinut în
tim"ul misiunii secrete7 Reic4sfU4rer6ul va fi înc#ntat c#nd va afla7
Dar uriaşul nu era dintre cei care să se înmoaie la un răcnet.
— 1rdinul de de"lasare$ 2ntersturmfU4rer7 Reic4sfU4rer6ul SS n6ar fi înc#ntat nici dacă
ar afla că am lăsat să treacă fără a controla un convoi ca acesta.
— Dacă vrei să afli amănunte$ locotenent$ !ieră Heide$ lu#nd dre"t martori casele
întunecate din <almonte$ unde se "uteau '4ici c4i"uri încordate îndărătul oloanelor trase —
adresea!ă6te la 8casa de cultură9 din <ia +asso. Acolo ăieţii te vor învăţa minte să nu mai
saote!i ordinele Reic4sfU4rer6ului. )ţi dau !ece secunde să ridici ariera7 Du"ă care vom tra'e
şi n6aveţi dec#t să vă număraţi morţii7
Tandarmul se muie "uţin. Dădu nervos din m#nă$ în c4i" de salut. ;!ucnind$ se întoarse
către "ro"riul său ser'ent ma(or$ care se re!ema ne"ăsător de camion5
— Ridică ara(ul$ idiotule7 Ce stai ca o mom#ie7 Ai cumva c4ef să saote!i ordinele
Reic4sfU4rer6uluiG Sau ţi s6a făcut de !ă"e!ile frontului de EstG
Ser'entul ma(or se re"e!i. .ieră la r#ndul său la şofer.
*entru a6şi întări i!#nda$ Heide ău o în'4iţitură de rac4iu fără însă a6i da şi
locotenentului.
Cu "icioarele lar' desfăcute$ cu c4i"iul cu ca" de mort dat "e ceafă şi cu de'etul "e
tră'aci$ rămase înfi"t "arcă în "ăm#nt$ urmărind camioanele ce treceau "e r#nd "rin faţa
locotenentului şi a "atrulei sale. ;ci şi colo c#te o lucire scurtă a lanternelor de u!unar luminau
căştile de oţel umede.
Se "orni să fluiere cu ne"ăsare$ sfid#ndu6l "e ofiţerul "oliţailor5
2a Jir sind die )arde,
die +tandarte,
die "dol$ -itler liebt.
Docotenentul "rivea insi'na de "e m#neca lui Heide$ insi'nă "e care acesta o "usese cu
de la sine "utere5
Reic4ssic4eitar4au"tamt
-N
.
Heide îşi v#rî raţul su nasul ofiţerului de "oliţie militară.
— *oate că nu6ţi "lace rasarda mea$ locotenentG
— De6aţi fi s"us de la înce"ut că sunteţi de la RSHA$ v6aş fi lăsat să treceţi fără o voră$
dar "e aici "oţi vedea de toate5 unii sunt înarmaţi cu 4#rtii de necre!ut$ semnate de 'enerali
li"să. Dar cu ăieţii lui HeKdric4 e altceva7
)i oferi lui Heide un trauc.
— 2nde mer'eţiG întreă el curios. Aveţi treaă cu "e!even'4ii din <aticanG Mi6ar fi
"lăcut să iau şi eu "arte la o"eraţie. ,unoiul ăsta treuia lic4idat de mult.
— Ai ceva de !is îm"otriva Reic4sfU4rer6ului SSG întreă Heide "e un ton ameninţător.
Docotenentul$ care vădit că nu se simţea în lar'ul său$ înce"u să ţo"ăie ca o 'ăină cu
ca"ul tăiat.
— *entru Dumne!eu$ m6ai înţeles 'reşit$ camarade.
Heide îşi înclină ca"ul.
— &ădă(duiesc "entru dumneata. Mulţi au murit "entru că au fost 'reşit înţeleşi7
2n Jru"" de !ece tone îi de"ăşea încet. Docotenentul >ric%$ cu o cască SS "e ca"$ "rivea
uluit din caina conducătorului.
Salută din oişnuinţă. Dacă lui Heide i6ar fi li"sit "re!enţa de s"irit$ 'afa aceasta ar fi
"utut fi fatală.
-N Biroul central al Si'uranţei Reic4ului.
— 2nde te tre!eşti$ te mai cre!i în armatăG )ncă nu ai "rice"ut că la noi nu se salută cu
'esturi de Tun%erG
Se întoarse !#mind cu toată 'ura către locotenentul6"oliţai5
— 1 moştenire de la DuftIaffe7 &u ştiu ce ne vom face cu toţi ţ#ncii ăştia7 Da Har%ov
ne6au "asat vreo !ece mii de 'ă'ăuţe de soiul ăsta. ,eneralului Hausser treuie să6i mulţumim.
Da noi n6ar fi "utut fi niciodată comandant. A47 &u7 *a"a Ei%e$ sau Se""6Dietric4$ ăştia da$ ar
fi făcut treaa79
— Din ce unitate faceţi "arteG întreă ofiţerul.
— Re'imentul unu$ divi!ia a -Q6a SS de 'renadieri.
Docotenentul fluieră lun'.
— Cu si'uranţă că se va înt#m"la ceva7 <oi asi'uraţi toate trans"orturile de evrei. Am
făcut "arte dintr6un convoi s"re Ausc4Iit!$ su escorta ăieţilor din re'imentul ;. &u "rea erau
duşi la iserică şi asta s"un eu$ care am vă!ut mai multe dec#t cea mai mare "arte dintre
oameni. Eram la Jiev în !iua în care au fost ucişi în două ore c#teva mii de oameni7
— Reic4sfU4rer6ul ţine mult la noi$ îl lămuri Heide cu m#ndrie. E3ecutăm orice ordin la
mare iuţeală.
1fiţerul se a"lecă tainic s"re Heide.
— 2ntersturmfU4rer$ oare *ius şi6a dat în sf#rşit arama "e faţăG 1are i6a venit vremeaG
Se s"une că re"resaliile de aici îm"otriva evreilor nu au loc dec#t "entru a6l "rovoca "e
ătr#nul vul"oi şi "e cardinalii săi.
Heide i!ucni în r#s... 2n r#s care te "utea face să cre!i orice.
— 147 "ăi să vedeţi... Asta înseamnă să risc foarte mult$ 2ntersturmfU4rer ?&amila se
simţea din ce în ce mai "uţin în lar'ul său@. 1rdinul "e care l6am "rimit din <ia +asso e şi el
secret.
Heide a"lecă ţeava automatului$ care ţinea acum uricul locotenentului.
— Reic4sfU4rer6ul mi6a ordonat să tra' dacă voi fi reţinut din drum7
— Caterloo7 şo"ti locotenentul cu oc4ii li"iţi de 'ura ameninţătoare a *.M.6ului.
C4i"ul lui Heide se lumină de un !#met lar'.
— /i răs"unsulG
— Bruc4er.
Heide lăsă în (os automatul.
— Mulţumesc camarade. &u ţin morţiş să curăţ un cole'$ dacă nu6i nea"ărată nevoie.
Tandarmul deveni dintr6o dată 'răit. Se nă"usti către o ma'4erniţă mică din mar'inea
drumului.
— Adunătură de ne'4ioi7
)mr#nci un suofiţer$ "entru a a(un'e mai re"ede la telefon. )nv#rti ca un a"ucat
manivela a"aratului$ a"oi şuieră în rece"tor$ lestem#nd şi în(ur#nd$ un şir de cuvinte
codificate.
— 1erfeld$ !iera la interlocutorul său de la celălalt ca"ăt al firului$ dacă convoiul care
treuie să sosească în cur#nd nu trece ca o rac4etă "rin ara($ vei fi s"#n!urat7 1rdinul
Reic4sfU4rer6ului$ vită7 >ără întreări t#m"ite7 Ai înţeles ine7 +e6ai săturat de viaţăG Am eu
'ri(ă să te tre!eşti dintr6o săritură "e frontul de Est7 A'ăţă cu at#ta "utere rece"torul în furcă$
înc#t acesta se făcu ucăţele.
Docotenentul îşi ridică ca"ul$ m#n'#indu6şi "istolul.
— Da adunările secrete ale &.S.D.A.*.6ului$ în LSP$ ne6au fă'ăduit că "acostea creştinităţii
va fi nimicită.
— /tiu$ "e "ăm#nt nu6i loc şi "entru ei şi "entru noi$ mormăi Heide. /i nu vom fi noi cei
care vor da îna"oi.
— Mă ucur să aud una ca asta$ r#se locotenentul$ frec#ndu6şi m#inile sale mari.
— &ădă(duiesc7 încuviinţă Heide. Altfel mi6ar veni ideea să te iau cu mine.
Docotenentul r#se st#n(enit.
— <ă ro' să mă înţele'eţi ine$ 2ntersturmfU4rer. /tiu că trans"ortul vostru este o
misiune secretă$ dar mer'eţi la RomaG
Heide se încordă.
— Desi'ur că mer'em la Roma.
Docotenentul îşi m#n'#ie ăria colţuroasă$ "ăru că şovăie$ a"oi5
— &u ştiţi că mai treuie să treceţi "rin încă două ara(eG Au fost "use în urmă cu
două!eci de minute. 1rdin din <ia +asso.
Heide îşi muşcă u!a de (os şi îşi str#nse le'ătura de la cască.
— *e Dumne!eul meu7 Am eu 'ri(ă să fie "ede"siţi cum se cuvine$ dacă indivi!ii ăştia
mă mai fac să "ierd vremea7 )mi mai sună în urec4i ultimele cuvinte ale Reic4sfu4rer6ului5
8>oloseşte maniera forte$ 2ntersturmfU4rer$ dacă ţi se "un eţe în roate9.
Ai face mai ine să6mi dai "arola$ ătr#ne. Adunătură de !ăăuci7 De arăt eu cu cine au
de6a face7
Da mar'inea drumului aşte"ta mica maşină amfiie SS a lui Heide.
— 2rmaţi6mă$ urlă locotenentul sărind în JUel6ul său mare$ ascuns "rintre co"aci. Cu
motorul mu'ind$ îm"roşc#nd cu noroi în toate "ărţile$ maşina cea 'rea demara lu#nd drumul
s"re Roma.
Heide se îndre"tă s"re maşina sa amfiie şi îl îndemnă "e ,re'or Martin$ !#mind cu
viclenie.
— =ine6te de fundul lui$ ,re'or: arată6i că eşti un vec4i şofer camiona'iu. &u treuie să
ne sca"e. Dacă a"ucă să '#ndească$ ne6am ars. &u 'ăseşti că sunt ine ca 2ntersturmfU4rerG
— Eşti neun de6a inelea$ asta eşti$ m#r#i ,re'or Martin$ a"ăs#nd acceleraţia "#nă la
refu!. Dar dacă îşi v#ră dracuL coada$ "utem scă"a. A47 ai vă!ut ce 'ro!ave sunt talourile "e
care le6au "us în camionul al treileaG
— Ba ine că nu7 r#n(i Heide. &u6mi "lac "oveştile astea cu Doamne6Doamne. *refer
scenele de lu"tă$ "e astea măcar le "oţi înţele'e7
— &6ai "rice"ut nimic$ ca" "ătrat ce eşti. *uţin îmi "asă ce re"re!intă. Mă '#ndesc la
valoarea lor. )ţi dai seama ce "uţin loc ar lua$ dacă le6ai scoate din rameG
Heide scoase un fluierat "lin de admiraţie. C4i"ul său deveni '#nditor.
— <rei să s"ui că ar treui să şter"elim "#n!eleG &u mă atra'e. Ar "utea să dăune!e
carierei mele. <reau să a(un' ofiţer în armata "e care o vom avea du"ă ră!oi. +oată viaţa
m6am ţinut de"arte de la aşa ceva. Sunt sin'urul soldat care în o"t ani de serviciu nu are măcar
o sin'ură notă rea.
— &u ţi6ar "lace să fii o'atG întreă ,re'or Martin uluit.
— &u$ !#mi Heide$ nu mă atra'e. Sunt soldat. Mă mulţumesc cu solda mea. Căminul
meu este armata şi e un cămin un.
— &u mai înţele' nimic. Atunci de ce faci cu at#ta r#vnă trans"ortul acesta care ne6ar
"utea costa viaţaG *orta$ Micuţul şi cu mine am venit deoarece nădă(duim să "unem deo"arte
c#te ceva din care să "utem trăi fără 'ri(ă du"ă ră!oi: asta merită osteneală.
— +e credeam mai isteţ$ r#n(i Heide cu dis"reţ. Cu arătătorul "e nasul lui ,re'or$
e3"lică5 Cine asi'ură unul mers al convoiuluiG Cine se !ate c#nd dăm de ara(eG 2n
SS62ntersturmfUrer RSHA7 Sunt doar c#ţiva cei care au vă!ut o rasardă ca aceasta şi e
sin'ură de felul ei în toată ;talia. Du"ă ce ră!oiul va fi c#şti'at de ceilalţi$ vor dori să6l
'ăsească nea"ărat "e cel care a i!utit că facă trans"ortul acesta$ luf#nd. 1fiţerul acesta va fi
căutat. /i c#nd vor afla că nu e vora de un ofiţer$ ci doar de un sim"lu suofiţer$ mă vor
"rico"si. Academia militară îmi va desc4ide "orţile. De c#nd eram "uşti visam e"oleţi auriţi.
— Dacă ai 'olo'ani$ filo!ofa ,re'or Martin$ mulţi 'olo'ani$ "oţi intra în orice şcoală de
ofiţeri vrei. Mai ine să ciu'ulim "uţin din toate astea în loc să le ducem la castelul
Sant6An'elo. Acolo vor fi oricum (efuite de... ceilalţi7 în c#teva să"tăm#ni ătr#na mănăstire de
colo de sus va dis"ărea de "e su"rafaţa "ăm#ntului$ cu călu'ării ei cu tot. D6am au!it "e
"ărintele Emmanuel "ălăvră'ind cu "aracliserul mănăstirii. +oţi "o"ii vor răm#ne în vi!uină.
&u6şi dau seama de "rime(die. )n cur#nd nimeni nu va mai şti "recis ce a ieşit din mănăstire. /i
de asemenea$ nimeni nu va "utea dovedi că am înstrăinat cel mai mic lucru. <or fi învinovăţiţi
"isoii lui Hermann ,Oerin'. Du"ă terminarea ră!oiului$ doar fa"tul de a fi făcut "arte din
divi!ia această va fi o vină.
— &u vreau să ştiu nimic$ scui"ă Heide.
— *e cinstea mea$ uiţi că nu eşti tu şeful$ ci locotenentul >ric%7 De c#nd ţi6ai "us c4i"iul
şi mantaua asta$ ai înce"ut s6o iei ra!na. *ă!eşte6ţi oasele$ ătr#ne$ s6ar "utea să ne vină ideea
să6ţi facem felul7
— )ncearcă doar$ "ro"use Heide$ (uc#ndu6se ne"ăsător cu cuţitul său cu "iedică. De voi
tăia ere'ata tuturor celor care mă vor îm"iedica să devin ofiţer.
— Sunt o mulţime cei care ştiu că nu6i "oţi în'4iţi "e evrei$ Tulius. Asta ar "utea dăuna
carierei tale viitoare$ r#se at(ocoritor ,re'or Martin.
— ;ar tu ai fost şoferul unui 'eneral$ ,re'or7 Sărmanul$ cred că a fost tare mulţumit c#nd
s6a vă!ut scă"at de tine.
,re'or scoase o în(urătură$ evit#nd în ultima cli"ă ciocnirea cu un camion o"rit. 2şoara
maşină amfiie dera"ă "e o "arte$ de6a lun'ul coloanei$ se roti de două ori în (urul ei se o"ri în
c#m".
Din camionul "refăcut într6o 'rămadă de fiare cei care îl ocu"aseră au ieşit teferi$
în(ur#nd în cor. Docotenentul cel voinic sosi în fu'ă$ urmat de doi (andarmi. Slu'arnic$ se a"ucă
să cureţe uniforma lui Heide. Acesta îl res"inse su"ărat.
— Ce înseamnă asta$ locotenentG Mi6ai o"rit din nou convoiulG tună el. <oi ra"orta
,ru""enfU4rer6ului$ la Berlin. 1 vei "ăţi du"ă 'radul dumitale7
— +otul e în ordine. 2ntersturmfU4rer$ convoiul are lieră trecere. <inovatul acestei
o"riri$ un "#rlit de "lutonier ma(or$ va avea de6a face cu mine.
*#rlitul$ care se afla c4iar în s"atele locotenentului încerca să #l#ie o scu!ă.
— ,ura7 !iera locotenentul furios. &u eşti dec#t un saotor ordinar. +e vei duce să6ţi
mai de!morţeşti "icioarele în Rusia$ ca să te înveţi minte. *#nă una alta$ întinde6o de aici.
*lutonierul ma(or emise un '#l'#it nedesluşit.
Docotenentul îşi ridică "istolul.
— Ai de '#nd să taci odată$ ori aG De nu$ te îm"uşc "entru nesu"unere.
)nfi"t în mi(locul drumului$ cu automatul de6a curme!işul "ie"tului$ Heide !#mea cu
toată 'ura. Himmler însuşi l6ar fi "utut lua dre"t cel mai un ofiţer din 'arda sa. Heide "ărea
făcut "entru rolul acesta... şi într6un anumit fel c4iar era.
— De ce să nu fie "ede"sit "e loc$ locotenentG Soldaţii de "aie nu au ce căuta în r#ndurile
noastre.
*lutonierul dis"ăru cu iuţeală în întuneric$ lestem#nd în sinea lui clica ofiţerilor S.S.
C#teva cli"e doar şi un admirator al re'imentului s6a "refăcut într6un duşman.
— Ce ticălos7 şo"ti unul dintre suordonaţi.
— C#nd vor veni americanii va întoarce foaia$ ora!nicul ăsta$ m#r#i "lutonierul ma(or.
Mă voi "re!enta voluntar la noua "oliţie militară "e care duşmanii noştri de astă!i o vor
îm"uternici du"ă victoria lor. /i nu voi face altceva dec#t să6i v#ne! "e ticăloşii ăştia de ofiţeri
S.S.
Camionul amfiie ardea. Docotenentul "ro"use lui Heide cu 'enero!itate să ia JUelul
său.
Heide "rimi cu mulţumiri$ fă'ăduindu6i să6l lase la "ostul de control$ la îna"oiere.
Docotenentul >ric% tremura de nervo!itate. Era totodată şi în'ro!it de Heide. Dacă
locotenentul de (andarmi ar fi înce"ut să ănuiască ceva$ urmările ar fi fost de neînc4i"uit.
*orta r#se cu ne"ăsare.
— )n ca!ul acesta$ ne6ar căuta în cea mai a"ro"iată divi!ie S.S.
— /i c#nd îşi vor da seama că nu se află în ;taliaG întreă >ric% ridic#nd ca"ul.
— &e vor căuta "rin munţi$ la "arti!ani$ domnule locotenent$ răs"unse *orta indiferent$
"e c#nd ridica o ladă 'rea. &u le va trece niciodată "rin minte să scotocească în re'imentul FM
disci"linar. &u uitaţi că "e noi ne cunosc doar c#ţiva oameni din Comandamentul Su"rem din
Sud.
— *re!enţa noastră în ;talia este at#t de secretă$ mu'i Micuţul în eciul castelului
Sant6An'elo$ unde stivuia o ladă 'rea$ înc#t "#nă şi noi nu suntem si'uri dacă nu6i dec#t un vis.
;!ucni o scenă de comedie ufă.
Barcelona se îm"iedică şi scă"ă o ladă uriaşă$ "lină cu relicve$ care se "răvăli "e scară$
strivind două de'ete Micuţului. Acesta scoase un stri'ăt sălatic şi îşi retrase m#na cu
asemenea re"e!iciune înc#t v#rfurile de'etelor rămaseră "rinse su ladă. Dintr6un sin'ur salt
urcă scara şi îi sări lui Barcelona de '#t. Din m#na mutilată$ s#n'ele îi cur'ea şiroaie.
— Ai făcut6o cu intenţie$ codoş s"aniol ce eşti7 Smul'#nd un crucifi3 antic din m#inile
lui *orta$ se "re'ătea să6l arunce s"re Barcelona care fu'ea cu"rins de s"aimă.
*ărintele Emmanuel$ care se afla îm"reună cu doi călu'ări su "oartă$ a înţeles într6o
cli"ă situaţia. &u am aflat niciodată "e cine a vrut să salve!e$ Crucifi3ul sau "e Barcelona$ fa"t
este că îi "use "iedică Micuţului$ care se întinse "e (os alunec#nd "e urtă. Călu'ării "useră
imediat m#na "e crucifi3.
Micuţul se ridică roşu de furie.
Heide care$ cu m#inile la s"ate$ făcea "e 'ro!avul în uniforma sa de fals S.S.6ist$ a
reacţionat cu înt#r!iere.
— Mi6ai "us "iedică$ nemernicule$ urlă Micuţul$ nă"ustindu6se s"re el ca o vi(elie.
Heide o luă la 'oană dar$ "e mi(locul "odului Sant6An'elo$ fu a(uns din urmă şi aruncat
în fluviu "recum un ou! de mortier.
2n craul îndrăcit l6a adus "e mal. Docotenentul >ric% încercă să6l s"ri(ine$ dar fu măturat
din drum cu rutalitate.
Micuţul se înarmase cu un "ar 'ros.
Băteam din "alme de înc#ntaţi ce eram. +ocmai aşa ceva ne li"sea5 o adevărată lu"tă
ărătească.
Docotenentul >ric% ne ameninţă "e toţi cu consiliul de ră!oi dacă nu ne întoarcem
imediat la lucru. &u6l asculta nimeni5 o ătaie între Micuţul şi Heide era un s"ectacol "e care
nimeni nu voia să6l "iardă.
— Micuţule$ aruncă ,re'or sfidător$ Tulius a !is că nu6l vei "utea ate niciodată.
Micuţul scoase un mu'et de fiară şi îşi m#n(i ora!ul cu s#n'e de la m#na rănită.
— ; se va scur'e tot s#n'ele$ murmură neliniştit "ărintele Emmanuel.
— >iţi si'ur că nu$ r#se *orta. Are s#n'e cu nemiluita. *#nă să6şi "iardă el ultima
"icătură$ Heide va fi su'rumat.
— <#nător de evrei$ de m#na mea vei "ieri7
— Bestie murdară$ şuieră Heide. =i6a sunat ceasul. Culese de (os un retevei şi îl aruncă în
Micuţul.
Acesta se nă"usti înainte$ folosindu6se de "ar ca de un erec. Heide !ură "rin "oartă.
Dar Micuţul îşi luase "rea mult av#nt şi nu "utu "rofita de avanta(. Se au!i un !'omot
în'ro!itor de sticlă s"artă şi de lemne ru"te5 Micuţul făcuse "raf un olon şi o fereastră mare.
)ntr6o cli"ă a fost din nou în "icioare şi$ a"uc#nd olonul$ înce"u să6l înv#rtească deasu"ra
ca"ului$ ca "e un ciocan uriaş.
Am cre!ut atunci că lui Heide îi sunase ultima cli"ă$ dar c4iar înainte ca sc#ndura să se
aată asu"ra tru"ului său întins în curte$ el se rosto'oli într6o "arte şi duse m#na la cuţitul
ascuns în ci!mă. Micuţul aia a"ucă să se adă"ostească în s"atele uşii$ c#nd cuţitul s6a şi înfi"t
în ea.
Micuţul îi sări cu "icioarele li"ite "e urtă$ lovindu6l cu ocancii "este faţă. )l a"ucă a"oi
"e Heide de 'le!ne şi6l înv#rti. Dacă nu ar fi avut cască$ i6ar fi !droit ca"ul de !id.
Cu"rins de furie s#n'eroasă$ avu o cli"ă de neatenţie. Heide se folosi de aceasta şi scă"ă$
"un#ndu6se la adă"ost su unul dintre camioane. Acolo înşfăcă un e3tinctor$ îl "use în
funcţiune şi îndre"tă (etul asu"ra Micuţului$ care într6o cli"ă fu "refăcut într6un fioros om de
!ă"adă. 1rit$ "e (umătate sufocat$ el a"ucă din 'reşeală "e ,re'or Martin.
— Dă6mi drumul$ Micuţule$ sunt eu ,re'or.
)n cli"a următoare "umnii lui Heide îi doorau "e am#ndoi$ fără "ărtinire.
Ce este moartea0 Ea lo%eşte repede. . aşteptăm %eşnic. " de%enit o to%arăşă, o
obişnuinţă. &ici unul dintre noi nu este credincios. &u am a%ut timp să de%enim credincioşi. &i
se înt!mplă să %orbim despre ea. &u ştiu dacă după moarte mai este ce%a. Cum am putea şti0
,a moarte e mai bine să te g!ndeşti ca la un somn %eşnic, $ără %ise. "m $ost de at!tea ori
ameninţa cu e=ecutarea şi cu consiliul de război, înc!t lucrul acesta nu ne mai impresionează.
Ce ne mai poate păsa de către cine %om $i ucişi, atunci c!nd ne %a %eni r!ndul0 De %om zace
într+ o groapă, sub o cască ruginită, sau în %reun cimitir arătos, sub $lacăra %eşnică, c#iar şi
de asta puţin ne pasă.
ingurul lucru de care ne pasă este ca moartea să %ină repede, $ără dureri. Plutonul de
e=ecuţie este adesea pre$erabil $ioroasei morţi lente dintr+ un tanc cuprins de $lăcări.
Cei mai mulţi dintre camarazii mei au dispărut aici, în $aţa mănăstirii Monte Cassino,
către Crăciunul anului QREP. &u am mai rămas dec!t PP din cei S OOO care am plecat
împreună în QRPR.
Cei mai mulţi au murit în mi(locul $lăcărilor! Moartea clasică a tanc#istului. Unii se
t!răsc, $ără braţe şi $ără picioare. Unii sunt orbi. Pe unii i+ am %izitat, în trecere, prin spitale.
Printre ei era c#rTder, cel mai $erc#eş dintre toţi. C!nd şi+ a pierdut am!ndoi oc#ii din
pricina uneia dintre grenadele acelea care e=plodează de două ori, din disperare s+a apucat să
îng#ită nisip. &u mai a%ea $aţă.
&ici unul dintre noi nu %a putea uita %reodată spectacolul care ni s+a în$ăţişat la spital.
Capul lui nu mai era dec!t un şir de găuri.
'n locul oc#ilor găuri. 'n locul nasului o gaură, )ura era lipită de buze. Elegantul
ag#iotant c#rTder nu %oia să $ie pri%it. &e+a aruncat în cap $lacoane de medicamente.
&e+am aşezat pe treptele din $aţa spitalului să m!ncăm ciocolată şi să bem %inul roşu pe
care le adusesem pentru el. &e+au gonit de acolo, nu era %oie de stat pe scara rezer%ată
mutilaţilor.
'n seara aceea, Micuţul st!lci mutra unui medic de la statul ma(or. "sta ne+ a mai alinat
puţin.
+RA&S*1R+ *E&+R2 <A+;CA&
Eram aşe!aţi "e "ietrele din teatrul roman. Deasu"ra ca"etelor noastre se înălţa
mănăstirea. *riveam s"re Cassino$ unde oamenii îşi vedeau de treuri fără a ănui că în scurtă
vreme viaţa lor va fi nimicită. )n faţa 4otelului E3celsior$ c#ţiva ofiţeri$ italieni şi 'ermani$
flecăreau adunaţi în (urul unei sticle cu c4ianti.
— /tii$ *orta$ am oc4it o "iesă frumoasă$ înce"u ,re'or$ le'ăn#ndu6şi "icioarele. De data
asta ne vom duce la <atican. &e6a sur#s norocul. )ţi aminteşti$ com"ania de mecanici din
*.D.H.,.
--
e3ecută cele mai multe trans"orturi şi aia dacă ănuiesc că e3istăm. Aşa cum s"une
Micuţul$ "re!enţa noastră este at#t de secretă$ înc#t nici măcar nu suntem si'uri că nu e un vis.
Scui"ă du"ă o şo"#rlă care trecea drumul.
— Să "rofităm şi noi de "e urma ră!oiului ăsta. *#nă c#nd se liniştesc lucrurile am
"utea oric#nd ascunde vec4iturile la ;da. Muierea asta este "lină de îndră!neală. &imeni nu ar
"utea ănui "e fiica unui ti" cu teşc4ereaua "lină de dolari. A ascuns doi de!ertori din SS şi
unul de la ,esta"o$ care treuia să se facă nevă!ut. ;6au ticluit o 'rămadă de acte secrete din
care reiese că a fost oli'ată să ţină ordelul. Acum se ocu"ă cu a(utorarea "atrioţilor. Da
elierare$ c#nd vor fi în sf#rşit elieraţi$ vor că"ăta c#te o rasardă uite at#ta7 ;da va sta la
drea"ta 'eneralului Clar% şi se va îndo"a cu "urcel de la"te la fri'are. Cred că aacul ei e
cineva. Dictator$ sau aşa ceva$ cum se !ice "e la eiG
— Senator vrei să s"ui$ ănuiesc$ r#se *orta. Au!i$ dictator7 nu "ronunţa niciodată
cuv#ntul ăsta$ e tau. <a treui c4iar să6l uiţi$ c#nd vor fi aici. Dar cre!i că ne "utem 6încrede în
;da ,ăle(ita asta a taG 2nei fete care se "oartă at#t de ine cu toţi$ i6ar "utea veni "ofta să ne
tra'ă "e sfoară şi să6şi "ăstre!e c#şti'ul numai "entru ea.
-- *an!erdivi!ion Hermann ,Orin' Bn.a.C
— M6am '#ndit şi eu la asta$ r#se ,re'or si'ur de el. &ici eu nu sunt de a!i$ de ieri. &u
uita că am fost şoferul unui 'eneral7 ;da nu va îndră!ni să ne (oace vreun ren'4i. S6ar "utea
întoarce îm"otriva ei. Doar nu6i neună$ vies"ea7 E cea mai mare codoaşă de "e "artea asta a
ecuatorului. /i nu i6ar conveni să se afle în Statele 2nite. De Tulius însă treuie să ne ferim. ;6a
intrat în ca" că trans"ortul sacru îi va desc4ide "orţile şcolii de ofiţeri. /i îl "ă!eşte ca şi cum ar
fi un un al său. De c#nd şi6a "us mantaua SS se crede ieşit din coa"sa lui Tu"iter. )n dimineaţa
asta şi6a tocit "in'elele o (umătate de ceas în faţa o'lin!ii. Doar că nu cere să fie salutat7 Ai
vă!ut cum ridică raţul dre"tG &ici Adolf n6ar "utea s6o facă mai ine dacă o mai ţine mult aşa$
intru cu camionul într6un "om şi6l curăţ "e Heide. &u6i "ot în'4iţi "e cei care vor să se facă
mai 'ro!avi dec#t sunt. &ici 'eneralul meu nu făcea at#ta "e 'ro!avul$ cu toate că el ar fi avut
de ce.
Barcelona şi Micuţul se a"ro"iau de noi.
— Ce tot "uneţi la caleG stri'ă Micuţul cu un 'las care făcea să răsune munţii. Aţi 'ăsit
mi(locul de a şter"eli c4estiile res"ectiveG Eu !ic să ne "unem deoa"rte un camion între'. *e
stră!ile mai dosnice sunt o 'roa!ă de ti"i care cum"ără vec4ituri. Am oc4it unele lă!i "line cu
aur şi ar'intărie.
— &u mai ţi"a aşa de tare$ t#m"itule$ m#r#i ,re'or.
2rcam încet s"re mănăstire. Către sud se au!ea tunetul artileriei. 2n "luton din
re'imentul de lindate Hermann ,Orin' intra în curtea mănăstirii în "as cadenţat. Au încărcat
la re"e!eală c#teva camioane. )i "riveam în tăcere. Erau soldaţi care e3ecutau întocmai ordinele
"rimite. ;nsi'nele lor străluceau. Ducrau într6o tăcere a"ăsătoare$ ine îm"ărţiţi în 'ru"e5 unii
cărau$ alţii ridicau... Ce aveau de '#nd cu noiG Eram frăm#ntaţi de '#nduri ne're.
2n suofiţer cu oc4i de "eşte con'elat şi uniformă neverosimil de curată se îndre"tă
autoritar s"re noi.
— ;a s"uneţi$ vă credeţi în vi!ităG c#r#i el. ;ntraţi imediat înăuntru7 <ă aştea"tă de lucru7
De'ionarul a"ăru cu un a"arat de radio în m#nă.
— +acă6ţi 'ura$ camarade$ şi mai ine ascultă ce "ovestesc "rietenii noştri de dincolo7
?Mări volumul la ma3imum@.
— 8Aici "ostul de emisie aliat ;talia de Sud. *atrioţi italieni$ re"etăm instrucţiunile
noastre anterioare5 1r'ani!aţi6vă îm"otriva andiţilor care vă (efuiesc isericile şi mormintele.
C4iar în cli"a aceasta divi!ia de lindate Hermann ,Orin' 'oleşte mănăstirea de la Monte
Cassino$ "răd#nd comorile sale7 Da lu"tă$ "atrioţi7 Re"etăm5 su comanda unui ofiţer de stat
ma(or$ divi!ia de lindate Herman ,oerin' e "e cale să (efuiască mănăstirea de la Monte
Cassino7 un convoi a şi "lecat$ duc#nd cu el comori ne"reţuite. *atrioţi italieni$ a"ăraţi6vă
unurile7 &u6i lăsaţi "e (efuitori79
De'ionarul înc4ise a"aratul.
— E 'roasă$ ăieţi7 *entru nimic în lume nu aş "urta astă!i insi'nele ale7
— Suntem aici din ordin$ se îm"otrivi suofiţerul: aro'anţa i se to"ise.
— Din ordin7 c4icoti *orta at(ocoritor. Din ordinul lui AdolfG
— *un rămăşa' unuL la o mie$ stri'ă răutăcios ,re'or$ că cel "uţin o com"anie de
(andarmi e în drum s"re noi7
— Comandantul nostru va şti să6i "rimească$ stri'ă ofiţerul dis"erat. &u sunteţi dec#t o
şlea4tă de fricoşi care nu se '#ndeşte dec#t să6şi ia tăl"ăşiţa.
1 'renadă îi trecu "e su nas şi cel "uţin !ece automate se îndre"tară asu"ra lui.
— +icălosule$ dacă mai s"ui asta o dată eşti un om mort7 şuieră *orta. )n 'ru"ul nostru
avem mai multe cruci de fier dec#t fire de "ăr ai tu7 Dacă dintre noi e cineva fricos$ atunci voi
sunteţi$ cu toate insi'nele voastre de "otlo'ari.
— Să6l îm"uşcăm$ "ro"use Micuţul$ "us "e moarte de om. Altfel vom "utea s"une
(andarmilor5 treceam înt#m"lător "e aici$ înţoliţi "entru orice eventualitate şi v6am salvat
comorile. *oate că ne vor da o statuie dre"t recom"ensă. <om fi eroi7
Suofiţerul se răsuci "e călc#ie şi se făcu nevă!ut. Soldaţii săi "riveau în (urul lor$
stin'4eriţi. &u "rea ştiau ce să facă. 2n ca"oral mecanic întreă "recaut5
— Ce se înt#m"lă$ camara!iG Du"ă c#te am înţeles$ este o treaă secretă.
— Ai dre"tate$ r#n(i *orta. At#t de secretă$ înc#t nici măcar Adolf nu ştie nimic. Cole'ii
de dincolo se "are însă că sunt "e cale să6i de!văluie adevărul. M#ndra divi!ie de lindate
Hermann ,Orin' s6a transformat într6o andă de t#l4ari. M#ine veţi fi învinovă(iţi că aţi siluit
călu'ăriţele. Camarade$ scoate6ţi insi'nele ale. )n locul lor$ îţi v#nd unele ro!. &ouă ne vor da
drumul$ voi însă veţi fi s"#n!uraţi7 &6aşi veni la voi nici dacă m6ar face colonel. Sunteţi
le"roşi$ ciumaţi. &ici un om cinstit n6ar vrea astă!i să fie de6al vostru.
— Ce6i de făcut$ camaradeG mormăi ca"oralul. +oată viaţa am scormonit căruni "e su
"ăm#nt. *entru a nu fi trecut într6o 'ru"ă de mineri$ am intrat voluntar în *an!erdivi!ion
Hermann ,Orin'. )ntre noi fie !is lua6i6ar dracuL "e 'răsanul de Hermann. )şi înc4i"uie că
suntem slu'ile sale.
Camara!ii ca"oralului încuviinţau din ca" fără a scoate o voră.
— Ce "rostie că ne6am încurcat în treaa asta7 De6am !is eu celorlalţi că mie nu "rea îmi
miroase a ine. 1 com"anie de mecanici care treuie deodată să ia "arte la un trans"ort7 Asta
nu e treaa noastră: e treaa celor de la trans"orturi. Mă "rice" la tancurile +i'er şi *ant4er.
&6aş "utea să trec la voiG9
Stri'au cu toţii de6a valma. Doi dintre ei şi6au smuls insi'nele ale de "e m#neci. &e
ofereau sume uriaşe "entru a6i "rimi la noi.
)n faţa mănăstirii s6a ivit cu un "uternic scr#şnet de fr#ne un JUel$ urmat de a"roa"e de
cinci camioane. Două "lutoane de (andarmi$ conduşi de un locotenent$ au dat năvală "e "oartă.
*lăcuţele în formă de semilună străluceau. )ntre ătr#nele !iduri au răsunat comen!i
nedesluşite.
<#nătorii de ca"ete r#n(eau mulţumiţi. 1"eraţiile de felul acesta erau "lăcerea lor.
— <a să !ică aşa$ "rădaţi$ adunătură de ticăloşi ce sunteţi7 Asta vă va costa "ielea. &u
mai a"ucaţi voi asfinţitul soarelui7
&e6am aruncat "e urtă în s"atele unor tufe de trandafiri.
— ,răeşte6te$ şuieră *orta$ întruc#t eu nu i!uteam să deloc4e! destul de re"ede
si'uranţa mitralierei mele. Doar "rintr6o minune nu vom fi morţi într6un ceas7
Am încărcat$ am dus arma la umăr şi am aruncat o "rivire îns"re Bătr#nul$ care se lun'ise
îndărătul unui olovan cu mitraliera lui 'rea.
— +ra'e$ "e toţi dracii$ mi6a şo"tit *orta$ scoţ#nd inelul unei 'renade. Dacă tot treuie să
ne dăm du4ul$ cel "uţin să luăm c#te un "oliţai cu noi în cer7 Mătură curtea de la st#n'a la
drea"ta7
— &u tra' fără ordinul Bătr#nului$ m6am îm"otrivit eu.
— Eşti neun de6a inelea7 m#rii *orta$ d#ndu6mi un "icior în coaste cu asemenea "utere
înc#t am scă"at mitraliera din m#ini.
1 duse la umăr. De frică nici nu mai cute!am să res"ir. De la o distanţă at#t de mică *orta
îi "utea ucide "e toţi$ at#t "e (andarmi c#t şi "e soldaţii cu insi'ne ale.
De'ionarul$ în 'enunc4i în s"atele unui co"ac$ str#n'ea la "ie"t o 'renadă anti6tanc.
*ărea că are de '#nd s6o trimită în mi(locul unei 'ru"e de (andarmi din "oliţia militară. De la
ferestrele mănăstirii$ călu'ării şi maicile urmăreau cu nelinişte s"ectacolul acesta 'rotesc.
A"ăru un comandant de la aviaţie.
— Ce se înt#m"lăG îl întreă "e ofiţerul de (andarmi. *urtarea voastră îi face nervoşi "e
oamenii mei. De6am ordonat să fie "e "icior de alarmă îm"otriva "arti!anilor.
— Domnule comandant — ofiţerul ardea de !el — am venit aici din ordinul nemi(locit al
Comandamentului Su"rem al armatei din Sud. *rin intermediul "ostului clandestin de radio al
aliaţilor am aflat că tru"e 'ermane sunt "e cale să (efuiască mănăstirea. Am misiunea să verific
ce se înt#m"lă. +reuie să vă ro'$ domnule comandant$ să mă însoţiţi "#nă la cartierul 'eneral.
<ă!#nd cele ce se înt#m"lă "e aici$ sunt nevoit să admit că "ostul de radio inamic este ine
informat.
— Din "ăcate nu am tim" să te însoţesc$ răs"unse !#mind comandantul. *ărintele —
aate Diamare "oate de"une mărturie că "e aici nu se "rădea!ă nimic. Dacă un soldat ar fura
fie doar o aşc4ie de lemn$ ar fi e3ecutat "e loc.
Micuţul îi trase un '4iont lui *orta.
— ;6au!i7 /i noi care slu(im un !'#rie6r#n!ă ca ăsta7
*orta r#se şi scui"ă c4iştocul.
— &6ai ă'at de seamă că a !is 8aşc4ie de lemn9G &ici "rin ca" nu ne6ar trece să furăm
surcele7
— Ba eu cred că voreşte şi de talouri$ făcu Micuţul$ ănuitor. Dar ine că6mi aduc
aminte$ ,re'or a ascuns unul su roata de re!ervă a camionului Q. &u6mi "rea "lace. &u vreau
să6mi risc "ielea "entru o "#n!ă vec4e.
— &u te '#ndi "rea mult$ Micuţule$ nu6ţi face ine. Dasă6l "e ,re'or să6şi vadă de
treaă$ sur#se *orta cu înţeles. Atunci c#nd va vinde taloul suntem si'uri că ne vom lua "artea
ce ni se cuvine. *#nă atunci însă nu ştim nimic.
Micuţul "lesnea de ucurie.
— &emai"omenit$ ăsta6i ră!oi "si4olo'ic7 *rice"7 &u6l voi "ierde "e ,re'or din oc4i.
C4iar dacă s6ar duce la s"ital$ 4o" şi eu du"ă el7
*orta se "ră"ădea de r#s.
— >ostul şofer de şta va afla c#t costă să fii o'at.
— Cred că lucrea!ă m#nă6n m#nă cu ;da6,ăle(ita.
— &u6i "rea isteţ$ făcu *orta înălţ#nd ca"ul. Mai un'4ie în '#t ca ;da nu se mai află.
De6ar lua un "reţ un ar vinde şi "e mă6sa unui tractir arăesc.
— Docotenente$ urmă comandantul$ "oţi ra"orta cartierului 'eneral că asi'ur securitatea
mănăstirii. *este c#teva ore voi face "ersonal un ra"ort. ;ar acum "lecaţi înainte ca avioanele
inamice să încea"ă să se interese!e de a'lomerarea aceasta de tru"e.
Docotenentul şi "oliţaii săi s6au retras.
Am năduşit ore în şir căr#nd în s"inare lă!ile 'rele. Cu "uţin înainte de a se întuneca
"rimul convoi a "ornit îns"re mănăstirea Da <ul'ata$ la San ,irolamo.
)ndată du"ă căderea no"ţii fu r#ndul trans"ortului s"re San *aolo.
*uţin mai t#r!iu a înce"ut dansul. <ă!du4ul răsuna de vuietul "rimelor 2abo care !urau
deasu"ra mănăstirii. )n (urul nostru "loua cu ome.
*orta$ se afla aşe!at su un camion încerc#nd să 'olească în linişte o sticlă de s"irt de
ore!$ s6a "omenit dintr6o dată fără adă"ost. Camionul cel 'reu fusese ridicat de la "ăm#nt ca
din "raştie$ făr#m#ndu6se a"oi într6o viroa'ă. 2n "araşutist care dormea înăuntru trecu "rin
tavanul cainei şi fu sf#rtecat în căderea sa "este "uştile înmănunc4iate în "iramidă.
Deasu"ra noastră s6a "răvălit cel de al doilea val. *ărea că urcă din vale$ la rasul "antei.
,loanţele trasoare ţ#şneau din oturile a"aratelor.
2n ca"oral de la "araşutişti care străătea curtea în 'oană a fost tăiat dre"t în două.
M#nat de av#ntul "e care şi6l luase$ tru"ul mai făcu c#ţiva "aşi.
*orta rămăsese aşe!at în mi(locul curţii$ ridic#nd ameninţător sticla 'oală deasu"ra
ca"ului.
— Dra'ă C4arleK$ iată6te din nou7 stri'a către avioanele care se nă"usteau în "ica(. &e6a
fost dor de tine$ dra'ule. Am cre!ut că ai murit îndo"at cu s"a'4ete7
1u!ele e3"lodau în (urul său fără să6l atin'ă. C#nta în 'ura mare$ fără să se
sinc4isească5
Ein 6iroler Jollte (agen
Einen )amsboc*, silbergrau...
Rămăsese acolo sin'ur$ în mi(locul 'loanţelor trasoare care transformau întunericul no"ţii
în lumină de !i.
— E neun$ şo"ti un călu'ăr locotenentului >ric%. C4emaţi6l înăuntru7
*orta se ridică ţin#nd în raţe mitraliera uşoară. Manevra destul de st#n'aci anda cu
cartuşe$ a"oi îşi "use cu 'ri(ă (oenul l#n'ă el şi îşi fi3ă monoclul s"art.
— >oc7 comandă.
Se îm"letici su reculul violent al mitralierei care scui"a oţel fierinte s"re avioanele
care atacau în "ica(.
— C4arleK$ C4arleK$ te salut ătr#ne7
)şi încreţea nasul. 1c4ii îi r#deau în ca".
Era eat$ neun$ ori am#ndouă deodatăG
;ntroduse o nouă andă de cartuşe şi se s"ri(inea de rămăşiţele unui camion.
1 'renadă luminoasă lansată de un Halifa3 învălui totul într6o lumină ală. Muntele sf#nt
"ărea încon(urat de o aureolă.
+unurile omardierelor de v#nătoare şi ale avioanelor Mustan' ciuruiau "iaţa cu
focurile lor.
— *orta$ stri'ă Bătr#nul scos din fire$ te vor ucide. &u "oţi scă"a.
— Să mear'ă cineva să6l aducă "e neun$ ordonă un ofiţer de aviaţie. +rei !ile de
"ermisie celui care se duce7
1 nouă 'renadă luminoasă străluci "e cerul ne'ru. *uţin mai la nord sc#nteia un c4i"aros.
*orta trase o duşcă din "loscă şi îşi a"rinse o ţi'ară. A"oi înde"ărtă afetul mitralierei$
re'lă a"aratul de oc4it şi i!ucni într6un r#s de eţivan.
— -ello, C4arleK7 &u viiG +e aşte"t.
Ai fi "utut crede că era în le'ătură directă cu "iloţii inamici. *rimul avion se ivi cu un
vuiet asur!itor. 1 omă e3"lodă cu !'omot de tunet. A"aratul se clătină şi descrise o cură$ de
su ari"a st#n'ă ţ#şneau flăcări lun'i.
— &oa"te ună$ C4arleK7 Mulţumesc "entru lu"tă7 !ieră *orta ţo"ăind un dans de
ră!oi în (urul rămăşiţelor camionului său.
Două avioane au a"ărut unul du"ă celălalt. Bomele făceau e3"lo!ie. 1 mare de foc ni
l6a ascuns "e *orta$ dar l6am vă!ut a"oi răsărind din norul de fum$ teafăr$ c4ircit de r#s$ ţin#nd
mereu mitraliera în raţe.
Se răsuci ţo"ăind. Du"ă două cli"e îşi îndre"tă arma asu"ra unui Mustan'. A"oi trase în
colectorul eşa"amentului.
1 e3"lo!ie în'ro!itoare. *orta lovise "esemne oma fi3ată su carlin'ă. A"aratul se
făcu făr#me.
— &oa"te ună$ C4arleK$ stri'ă iarăşi *orta. <oi trimite mamei tale o carte "oştală7
— E fantastic$ e3clamă un ofiţer de la "araşutişti. Cine6iG 2n demonG un stri'oiG
— 2n soldat necunoscut care a ăut "rea mult c#naps şi care crede că ră!oiul e o
(oacă$ răs"unse Bătr#nul.
— <a fi ucis7
Dintre "ini răsări un "ersona( uriaş t#r#nd un "roiector. Doi oameni care rămăseseră în
umră făceau le'ăturile. Micuţul le sări în a(utor. >ără a ţine seama de ou!ele care e3"lodau în
(urul lor$ s6au salutat$ a"oi şi6au str#ns m#inile ridic#ndu6şi "ălăria.
— )n cinstea ta$ C4arleK. Contact7 urlă Micuţul îns"re cei dintre "ini.
— &u se vor "utea descurca sin'uri$ stri'ă Heide. Mă duc şi eu. ;suse$ Maria$ ;osif$
a(utaţi6mă7
)ndoit$ străătu în !i'6!a' "iaţa învăluită$ într6o lumină ală$ neomenească. Se întinse su
"roiector$ adevărată "lacă "ivotantă vie. >ascicolele de ra!e măturau cerul cu o lumină at#t de
vie înc#t i6ar fi orit "e "iloţi.
— D6am "rins$ mişelul7 trimiţă Micuţul$ îţi vei da du4ul$ C4arleK7
*ilotul "rimului avion muri într6o mare de en!ină a"rinsă.
Stinseră "roiectorul. De ucurie$ Micuţul lovea "ăm#ntul cu "umnii.
— Eu l6am door#t7 Eu l6am door#t7
; se a"rinse c4ica. Heide stinse incendiul cu mantaua sa.
*roiectorul lumină din nou cerul. 2n Mustan'$ cu dinţi de rec4in "ictaţi "e fusela($ se
re"e!i în (os.
— D6am "rins. )i voi "#rli otul.
Rec4inul !urător coora în vrie$ încerc#nd să sca"e de ra!ele uci'aşe.
Micuţul stinse a"aratul$ ascultă !'omotul motorului. )nt#m"lare$ sau calcul drăcesc al
unei minţi care nu ştia nimic des"re matematicăG Dar e3act în cli"a în care a rea"rins
"roiectorul$ "rinse iarăşi avionul care încerca să se înalţe şi îl ori "e "ilot "entru tot restul
!ilelor sale.
Heide$ în "atru lae su "roiector$ îm"in'#nd cu umărul c#nd într6o "arte c#nd în
cealaltă$ urmărea efortul unui alt "ilot care încerca să sca"e. D6am urmărit a"oi cum s6a !droit
de "ăm#nt cu cinci sute de %ilometri "e oră. Acesta era al treilea7
Două Halifa3 şi "atru Mustan'uri atacau cu un vuiet de tunet. 2n şir de ome s6au
aătut asu"ra muntelui sf#nt$ învăluindu6l în flăcări.
Mu'etul motoarelor se stinse în noa"te. 2ci'aşii din California îşi terminaseră muniţia:
le mai rămăsese en!ină doar "entru a se "utea întoarce la a!ă.
Cu "uţin înainte de "lecarea trans"ortului am au!it !'omot de ca!male "e "odişul de la
"oalele mănăstirii$ în locul în care$ cu c#teva luni mai t#r!iu$ divi!ia "olone!ă a 'eneralului
Anders avea să6şi 'ăsească odi4na "e veci. Erau *orta$ Micuţul şi Heide care să"au o 'roa"ă
"entru sc4eletele calcinate ale celor trei C4arleK door#ţi.
Du"ă ce au terminat 'roa"a şi i6au lun'it cu 'ri(ă unul l#n'ă altul în "ăm#ntul moale$
fiecare cu c#te un c4i"iu american între ceea ce fuseseră m#ini înainte$ noi cei din "lutonul al
doilea$ cu "ărintele Emmanuel în frunte$ ne6am dus la ei.
Bătr#nul aruncă "rimii ul'ări de "ăm#nt "ronunţ#nd c#teva cuvinte$ care nouă ni s6au
"ărut serede5
— *entru mamele voastre şi "entru Domnul.
Docotenentul >ric% aruncă cea de6a doua lo"ată$ iar "ărintele ;mmanuel "e ultima. &e6a
vorit de unul Dumne!eu şi de o mulţime de lucruri "e care nu le înţele'ea nimeni.
Am c#ntat "%e Maria. Morm#ntul a fost astu"at re"ede. *este cinci minute "lecam.
A fost cel mai dur dintre cele două trans"orturi. )n fiecare caină a camioanelor erau c#te
doi$ cu o mitralieră anti6aeriană.
Roiuri de 2abo ne atacau din s"ate. *ărea ca şi cum de6a lun'ul între'ii <ia A""ia se
aşternuse un covor de 'loanţe trasoare.
Din sens o"us veneau convoiuri lun'i de c#ţiva %ilometri5 artilerie$ lindate$ materiale de
'eniu$ re!erve de muniţie şi amulanţe.
*e camioanele încărcate cu muniţie cădeau omele$ făc#nd să e3"lode!e conţinutul lor
în toate "ărţile.
*rintre ve4iculele mai 'rele se strecura o maşină mare Mercedes$ av#nd "e "laca din faţă
insi'nele de 'eneral$ urmată de (andarmi "e motociclete.
— =ineţi drea"ta7 !ieră un comandant de (andarmi. Era de soiul celor care dooară totul
din calea lor.
C4iar în cli"a aceea au atacat "atru omardiere de v#nătoare. Micuţul le !ări în cli"a în
care$ ivindu6se dintre nori$ s6au nă"ustit asu"ra noastră.
Am sărit "e ca"ota motorului$ "entru a mă "utea s"ri(ini mai ine: Micuţul mă ţinea
"entru ca reculul armei să nu mă arunce la "ăm#nt.
Heide trase "rimul. Era servantul camionului din urma noastră.
— Mişcă6te le'ule7 urlă *orta din caină. &u văd nimic7
Se au!i un stri'ăt şi un !'omot de fierărie5 un comandant şi motocicleta sa fuseseră
striviţi de roţile dule.
— Să6l ia dracuL7 c4icoti Micuţul. )i vom trimite lui C4arleK o scrisoare de mulţumire.
Din maşina 'eneralului ţ#şnea foc. 1 umră îmrăcată în lănuri se ridică$ încercă să
iasă$ dar recă!u în flăcări. Maşina se clătină$ se răsuci şi e3"lodă. 1 amulanţă se ciocni cu un
tun de FA. 2şa din s"ate se desc4ise. 1"t tăr'i se răsturnară "e şosea. 2n rănit$ cu am#ndouă
raţele am"utate$ se t#ra încerc#nd să se "ună la adă"ost. *ansamentul său se a'ăţă de
camionul lui ,re'or Martin. Din ciotul său ţ#şni s#n'ele. *ansamentul înroşit flutura "e ara
din faţă ca un stea'.
2n ca"oral rănit încerca să se răsto'olească "e o "arte$ ferindu6se de roţile 'rele ale
camionului. Su tunica sa "lină de noroi "#ntecul îi era aco"erit de un "ansament lat. &u mai
avea dec#t un sin'ur "icior. /enilele unui tractor i6au trecut "este ca". 2n "oliţai vru să
o"rească convoiul. Se "răuşi su o salvă de mitralieră trasă de un Tao în "ica(.
)ntrea'a <ia A""ia era scăldată într6o lumină crudă.
2n omardier Halifa3 scui"a 'renade luminoase.
— Atenţie$ stri'ă *orta. *ărăsesc şoseaua. .is şi făcut$ camionul 'reu se re"e!i în şanţ
strivind în drumul său o maşină amfiie.
2n locotenent de infanterie trase îns"re noi dis"ăr#nd a"oi în (era de foc a unei ome
e3"lo!ive.
Cele "atru camioane ale "lutonului nostru îl urmară "e cel al lui *orta. Călu'ării care ne
însoţeau$ c#te doi în fiecare camion$ se ru'au în 'enunc4i$ sus "e "latforme. Am străătut un
cimitir$ răscolind morminte de cur#nd să"ate.
Am dăr#mat o mică ca"elă5 un crucifi3 rămase at#rnat de arele din faţă.
Camionul lui Barcelona se îm"otmoli. *rimul calu de oţel s6a ru"t "recum o aţă. Cel de
al doilea nu ţinu nici el mai mult de c#teva minute. &u e uşor să urneşti dintr6un cimitir un
camion oosit c#ntărind două!eci de tone.
*orta sări furios în caină$ aruncă o cască îns"re MarloI şi ceru un alt calu.
Cur#nd calul a fost întins şi ,re'or îl "rinse în m#ini.
<ă!#nd că "oartă mănuşi de "rotecţie "e *orta l6au a"ucat năădăile.
— Dre"t cine se crede motanul ăsta s"aniolG Scoate6ţi imediat tecile.
,re'or scoase un ră'et ameninţ#ndu6l "e *orta cu calul de oţel ru"t. )n cli"a următoare
ne6am încăierat "rintre morminte.
1 omă luminoasă arunca v#lvătăi. *e cer a"ăru un avion de v#nătoare. 2n "araşutist
fu'ea în cerc. &u mai avea ca". Altul se "răuşi din camion cu "ie"tul ciuruit de 'ăuri din care
ţ#şnea s#n'ele. 2n călu'ăr se fr#nse în două ca un ricea'. Ca"ota unui camion era în flăcări.
2n "o"ă încerca să stin'ă focul cu e3tinctoarele cu s"umă.
Docotenentul >ric% ţi"a la noi "rin "orta6voce$ ameninţ#ndu6ne cu +or'au$ consiliul de
ră!oi$ e3ecuţia ca"itală.
Am scui"at doi dinţi "e 'enunc4ii lui Heide. 1 f#şie de "iele îns#n'erată aco"erea oc4iul
st#n' al lui *orta. Heide se alese cu o lovitură !dravănă de cuţit în fesă. Micuţul avea 'ura
s"intecată "#nă la urec4i. Ce mai ătaie7
Ca"oralul infirmier şi "ărintele Emmanuel ne6au c#r"ăcit vreo două ceasuri. *reotul ne
do(eni.
Am fi3at calul în (urul camionului oosit. ,re'or şi *orta îşi "ansau reci"roc rănile$
a"oi îm"ărţiră conţinutul unui idon.
— Am "lecat7 stri'ă *orta din caină. )nde"ărtaţi6vă de calu.
Cu încetineală$ cu o încetineală de neînc4i"uit$ camionul se urni. ,renadele luminoase se
stinseră. Dăsam în urmă cinci cadavre mutilate. >ocul din camion fusese înnăuşit iar "reţioasa
încărcătură era neatinsă.
<ia A""ia era un adevărat iad. *ărea că arde "e cel "uţin o sută de %ilometri.
Bătr#nul şi locotenentul >ric% erau în frunte$ într6un JUel$ a"lecaţi deasu"ra 4ărţii
"entru a 'ăsi o scurtătură.
Da San Cesara am fost atacaţi de o 'ru"ă de "arti!ani. Am "ierdut trei oameni$ "rintre
care infirmierul >reK.
1 'renadă i6a smuls am#ndouă "icioarele$ "rovoc#ndu6i o 4emora'ie mortală.
C#nd am intrat în Roma$ soarele se ivea la ori!ont.
1 casă sin'uratică ardea. )n mi(locul şoselei era întins cadavrul unui ăiat de !ece ani.
*rimul camion îl feri$ dar următorul trecu "este el.
Din s"atele unei maşini o"rite au a"ărut doi ăraţi în mantale lun'i şi înarmaţi cu
"istoale automate.
De'ionarul se "orni să c#nte5
— <ino$ moarte$ vino7 îşi re!emă *.M.6ul rusesc de mar'inea uşii.
1 limă de foc ful'eră !orile cenuşii. Ră"ăitul sinistru se "ierdu "rintre case. Cei doi
ăraţi se "răuşiră: o cască se rosto'oli în ri'olă. Balta de s#n'e se amestecă cu o altă de a"ă
de "loaie.
— Ce se înt#m"lăG întreă un călu'ăr.
— Doi şmec4eri au vrut să stea de voră cu noi$ c4icoti *orta.
Călu'ărul îşi făcu semnul crucii.
De6a lun'ul +irului ne6am încrucişat cu o coloană de 'renadieri SS$ o coloană din
divi!ia musulmană. *urtau fesuri roşii$ îm"odoite cu ca"ete de mort ar'intii. C#ntau5
1om înainta, mereu înainte.
"stăzi )ermania a%em.
M!ine lumea întreagă a noastră %a $i.
1 motocicletă s6a a"ro"iat de noi$ în ataş era aşe!at un Hau"tsturmfU4rer: în (urul '#tului
avea at#rnată crucea de fier$ 4aina de "iele lucea su "loaie. Se ridică "e (umătate$ cu m#na
întinsă "entru salut.
— -eil -itler! camara!i7 De unde veniţiG 2nde mer'eţiG 2nitateaG
*orta se "re'ătea să6şi turuie cuv#ntarea$ dar Rudolf Jleer$ fostul mu!icant SS$ i6o luă
înainte.
— Hau"tsturmfU4rer$ comando s"ecial$ su ordinele directe ale Reic4sfUrerului SS.
Batalionul mi3t din divi!ia a A6a de cavalerie SS >lorian ,eKer7
Hau"tsturmfU4rerul îşi îm"inse oc4elarii de "rotecţie în sus$ "e fruntea încreţită.
— >lorian ,eKer$ murmură. Ciudat7 Ce escadronG
— Al P6lea$Hau"tsturmfu4rer.
— Cine6i comandantul tăuG
— Hau"tsturmfU4rer ,ratIo4l.
— De c#t tim" eşti în ,eKerG
— *atru ani$ Hau"tsturmfU4rer.
— C#nd ai venit se numea divi!ia a A6a de cavalerieG
— &u. )n -0P- a "rimit numele acesta. )nainte eram divi!ia de cavalerie SS7
— Cine a fost "rimul tău comandantG
— Bri'adenfUrerul SS JrVmer.
— 2nde aveţi acum 'arni!oanaG
— Da Cracovia$ Hau"tsturmfU4rer.
)n sf#rşit$ Hau"tsturmfU4rerul "ăru mulţumit.
— E în re'ulă$ camarade. <oiam să fiu si'ur. Sunt unii care se "limă de'4i!aţi în
uniformele noastre şi care se dau dre"t altici. Dacă îi înt#lniţi$ tra'eţi în 'rămadă fără somaţie7
&e întinse o circulară. 1 circulară care ne semnala "e noi7
— Drum un. &oroc7 -eil -itler!
— -eil -itler, Hau"tsturmfU4rer$ au tunat într6un 'las *orta şi Rudolf.
B.M.C.6ul "uternic dis"ăru în "loaie.
)n *ia!!a di Roma$ *orta 'reşi drumul "entru "rima oară. Am a(uns în *ia!!a Ra'usa$
unde am fost o"riţi de către o "atrulă a armatei.
Am sc4imat ţi'ări şi ăutură.
2n "lutonier de infanterie ne6a s"us să ne ferim de "arti!ani în uniforme 'ermane. Se
s"une c4iar că ar "urta uniforme de >eld'endarmerie7
— +ra'eţi$ dacă aveţi cea mai mică ănuială$ ne sfătui el$ c4iar dacă am "ierde c#ţiva
"oliţai$ n6ar fi "rea mare "a'uă7
— <om tra'e de cum vom !ări "laca în formă de semilună$ r#se *orta. )mi "lace foarte
mult să door (andarmi7
— *ă!iţi6vă de macaronari$ adău'ă "lutonierul. Au înce"ut să se ţină du"ă noi. )m"uşcaţi
orice macaronar care vi se aşa!ă în cale. Devin din ce în ce mai îndră!neţi. .ilele trecute a
treuit să lic4idăm un sat din nord5 înce"useră să sărătorească victoria.
&e6am urmat drumul$ de6a lun'ul căii ferate. A"oi *orta se rătăci din nou. )ntrea'a
coloană se luă du"ă el. &u mai ştiam unde ne aflăm$ ne înv#rteam în cerc. Am întreat "e drum
două "rostituate care făceau trotuarul la întretăierea dintre via Da S"e!ia şi via +aranto. De6am
s"us să se urce în caină. Dar "oliţia le6a dat (os "e via &a!ionale.
C#nd 'reşi "entru a treia oară drumul$ *orta se înfurie. Era în a"ro"iere de *ia!!a
Barerini.
— Aveţi dame "e aiciG îl întreă "e un italian care se afla "e trotuar.
1mul clătină din ca" fără să înţelea'ă.
Micuţul îşi încercă autoritatea.
— Mani în alto
-F
, "urcel mistreţ7
Bietul om ridică m#inile.
— Mascalzonata! Dice sul serio. Circolare!
&u mai ştia cărui sf#nt să se înc4ine şi o luă la fu'ă.
Micuţul îl "rinse din urmă şi îl aduse îna"oi la maşină.
— Diamine! +#rfe$ fete$ de"ravare7 tuggi! tuggi! urla Micuţul.
Barcelona îi sări în a(utor$ "e s"aniolă5
— Casa de putas, ignor0
;talianul înţelese în sf#rşit$ !#mi uşor şi se av#ntă în e3"licaţii am"le$ însoţite de 'esturi.
*orta înce"u şi el să fie interesat şi o"ri. Cele "atru camioane au locat întrea'a
circulaţie7 Docotenentul >ric% făcea s"ume.
*orta nota s"usele ti"ului$ în le'ătură cu anumite aşe!ăminte im"ortante.
— Am înţeles făcu el fericit. +#rfele din Roma sunt aciuate "e via Maria de >iori$ iar
domnul Macaroni$ aici de faţă$ !ice că sunt o 'rămadă7
Micuţului înce"ură să6i cur'ă alele.
— Hai re"ede să dăm o raită "e acolo7
Două mata4ale de sticleţi de la circulaţie veneau în 'alo"$ stri'#nd şi d#nd din m#ini.
.'omotul asur!itor al cla3oanelor făceau să !ăn'ăne 'eamurile caselor din a"ro"iere.
Deodată răsunară sirenele de alarmă. )ntr6o cli"ită$ toată lumea dis"ăru ca "rin minune.
Autou!ele erau 'oale$ "ărăsite. 1 tăcere de moarte se aătu asu"ra marelui oraş$ ca şi cum ar
fi fost lovit de ciumă. /i tăcerea aceasta era at#t de 'rea$ înc#t am înce"ut fără voie să vorim
în şoa"tă.
Se au!i "asul unui cal oosit. A"ăru căruţa unui str#n'ător de !drenţe$ trasă de o
m#rţoa'ă. *entru ea nu era nici un adă"ost suteran. Cu"rins de "anică$ stă"#nul ei fu'ise
au!ind sirenele. Bătr#nul cal l6a "rivit cu mirare şi$ cu instinctul si'ur al animalului$ a făcut
sin'urul lucru înţele"t5 se reîntorcea acasă. Era lim"ede că îi "lăcea liniştea stră!ii$ al cărei
sin'ur stă"#n rămăsese.
)l urmărisem din oc4i$ în tăcere.
*icară un (andarm italian şi un "oliţist 'erman. 2na din acele "atrule mi3te$ ine
cunoscute în tim"ul ră!oiului în toate ţările ocu"ate. 2n cocteil la fel de ur#t şi de unii şi de
alţii.
— Cine e şeful convoiuluiG întreă "oliţaiul$ un suofiţer$ "urt#nd "e "ie"t medalia
"entru două!eci şi cinci de ani de serviciu.
— Ce6ţi "asă ţieG întreă Barcelona.
— Ba'ă de seamă$ tună "oliţaiul.
Barcelona$ s"ri(init cu ne"ăsare de camion$ i!ucni în r#sul său sfidător.
— Mai vrei să ştii şi altceva$ le"răG
— &umele şi unitatea !ieră "oliţaiul$ înfi"t.
— E scris aici$ îi răs"unse Barcelona arăt#ndu6i fundul său lat.
*e "oliţai înce"ură să6l treacă năduşelile. &u mai ştia cum să iasă din situaţia aceasta.
— Doar am dre"tul să ştiu cine sunteţi$ mai încercă el încă o dată.
— Dacă nu te cărăăneşti imediat$ vei avea dre"tul la o mamă de ătaie$ stri'ă cu
oră!nicie *orta$ din înălţimea cainei.
Soseau locotenentul >ric% şi Bătr#nul.
*oliţaiul$ oserv#nd imediat decoraţiile$ "ocni călc#iele şi salută.
Docotenentul se înfurie$ ocărî "e cei doi "oliţişti şi îl "use "e Bătr#nul să le note!e
numele.
— Dar ce am făcut$ domnule locotenentG se îm"otrivi "oliţaiul.
-F M#inile sus ?ital.@
— Asta o vei afla m#ine c#nd ra"ortul meu va fi înm#nat şefului dumitale$ stri'ă
locotenentul >ric%. /ter'e6o şi să nu te mai văd$ că de nu îmi "ierd l#ndeţea mea de "ominăG
— *luton$ "e locuri7 ordonă el.
/i întorc#ndu6se către *orta5
— Eşti un doitoc7 )ţi înc4i"ui$ că "oate facem turism7 De ce nu te6ai o"rit înainte de a te
v#rî în 'aura astaG Acum$ luaţi6vă du"ă JUel7 *e toate camioanele stea'ul roşu
-S
7 )n felul
acesta nu vom fi o"riţi de nimeni.
&e6a dat semnalul de "lecare. Coloana de camioane 'rele s6au "us din nou în mişcare.
Deodată ne6am tre!it în "iaţa Sf#ntului *etru. Micuţul "rivea cu 'ura căscată.
— A47 ;a s"une$ nu6i aşa că6i frumosG Aici îşi are cotlonul "a"aG
&u i6a răs"uns nimeni.
— 1ricum$ nu "rea îmi "lace c4estia asta$ urmă el '#nditor. Ce6ar fi dacă ar "utea uneori
să vadă totul$ ca unul Dumne!eu7
— *ăi ine$ dar tu nu cre!i în unul Dumne!eu$ !#mi De'ionarul.
— &u vreau să voresc de asta c#t mai suntem "e aici.
Am făcut st#n'a îm"re(ur$ coor#nd "e ulevardul Bor'o <ittorio "#nă la via di *orta
An'elica.
S6a desc4is o "oartă mare. Se "are că eram aşte"taţi. +rec#nd "rintr6o nouă "oartă am
"ornit "e o străduţă în'ustă. Doi elveţieni din 'ardă ne arătau drumul. Eram nervoşi. +oate
astea erau noutăţi "entru noi. *#nă şi *orta era tăcut. &u se au!ea nici o în(urătură. De oicei
nu "uteam s"une trei cuvinte fără a tra'e o în(urătură. Aşa e la ră!oi.
Am dat (os "relatele. C#teva ordine scurte şi ne6am a"ucat să descărcăm la iuţeală.
Am luat micul de(un la ca!arma 'ardei elveţiene.
*orta şi Micuţul au făcut oc4ii mari în cli"a c#nd una din 'ăr!i intră cu o 4aleardă în
m#nă.
— Asta6i arma anti6tanc a "a"eiG c4icoti Micuţul.
2n ofiţer le făcu semn să tacă$ dar erau cu"rinşi de voioşie.
— Sunteţi soldaţi adevăraţiG întreă *orta.
Micuţul nu mai "utea de ucurie c#nd i6au dat voie să "ună m#na "e o 4aleardă şi să
încerce o cască îm"odoită cu "ene roşii. Avea un aer cara'4ios cu coiful "e ca". &u "rea
mer'ea cu uniforma sa modernă. 1feri "istolul său automat şi casca de oţel în sc4imul
coifului$ dar nu era de v#n!are.
*orta arătă cu de'etul o 4aleardă5
— Cei din infanteria marină ar răm#ne tră!niţi dacă le6aş cră"a ca"ul cu aşa ceva.
)ntorşi în curte$ *orta şi Micuţul au încercat încă o dată să ac4i!iţione!e un coif şi o
4aleardă$ dar 'ăr!ile clătinau din ca".
*orta ridică "reţul. Scoase un "umn de ţi'ări cu o"iu$ dar 'ăr!ile erau incoru"tiile.
Micuţul mai "use şi trei dinţi de aur şi o cutie cu taac de "ri!at "e nas. &ici un om
normal nu "utea să re!iste la o asemenea is"ită7
Soldaţii "a"ei refu!ară t#r'ul.
*orta şi Micuţul nu6şi credeau oc4ilor. /i unul şi celălalt şi6ar fi v#ndut şi sufletul la
asemenea "reţ...
Micuţul le arătă ocancii săi. Bocanci de aviator american. Din "ielea cea mai moale. Era
cel de al cincilea "ro"rietar. *rimii "atru muriseră. *orta urma să6i moştenească la r#ndul său.
)ntocmiseră un act în re'ulă.
,ăr!ile elveţiene nici nu se sinc4iseau de ocanci.
2n ofiţer din noila 'ardă venise să6i c4eme "e "ărintele Emmanuel şi "e locotenentul
>ric%. Du"ă un sfert de oră fu r#ndul Bătr#nului. De atunci trecuse a"roa"e o oră.
— Mă între ce fac ăştia trei$ mormăi *orta. Dacă în !ece minute nu sunt aici$ ne ducem
să6i căutăm. Muniţiile le avem în camionul Q. *e elveţieni îi strivim re"ede.
— Ai că!ut cumva în ca"G se îm"otrivi MarloI. Dacă e3istă cumva Dumne!eu$ nu ne6o
va ierta niciodată.
-S +rans"ort de e3"lo!iile
— Eu voi lua conducerea$ 4otărî *orta. )n felul acesta tu vei răm#ne ne"ătat.
MarloI scutură ca"ul.
— Dacă e3istă Dumne!eu$ atunci ştie şi că nici un "lutonier normal nu "rimeşte ordine
de la un "ăduc4ios de ca"oral7
— >ă6te că eşti neun — "ro"use Micuţul cu îndră!neală.
— Asta nu ţine la unul Dumne!eu. C#nd mă va "rivi în oc4i$ îmi va s"une5 8Docul tău
nu6i aici$ MarloI9. /i mă va !v#rli în (os$ la diavol$ în mi(locul flăcărilor. &u$ treuie să
acţionăm cu di"lomaţie. Să trimitem "e Micuţul să le vorească7
— *entru nimic în lume$ "rotestă Micuţul$ d#ndu6se îna"oi. Sunt 'ata să cuceresc orice
tranşee americană$ de unul sin'ur$ dacă mi6o cereţi. Dar în araca asta nu "un "iciorul7 Sunt
"ericuloşi7
Au trecut două ore. Eram cu toţii la ca"ătul rădării. A"roa"e toţi ne luasem îna"oi
"istoalele şi le ascunsesem în ci!me.
*orta se (uca cu o 'renadă.
— S6o întindem7 sfătui Heide.
— +acă6ţi 'ura$ săm#nţă de na!ist$ m#r#i *orta. &u6l vom lăsa "e Bătr#n aici7
— Ca să nu mai vorim de "reot$ adău'ă Barcelona$ care avea un mare res"ect "entru tot
ce era catolic. Ducrul acesta îi rămăsese de "e vremea ră!oiului civil$ dar niciodată nu ne6a dat
vreo e3"licaţie şi refu!a întotdeauna să răs"undă la întreările noastre.
Bătr#nul se întoarse în sf#rşit. Era ciudat de liniştit.
— D6am vă!ut "e *a"ă.
— D6ai vă!utG şo"ti Micuţul uluit.
Bătr#nul încuviinţă$ îndo"#ndu6şi "i"a.
— D6ai atinsG întreă Barcelona$ "rivindu6l acum cu res"ect.
— &u l6am atins$ dar l6aş fi "utut atin'e$ at#t de a"roa"e eram.
— Ce uniformă "urtaG întreă *orta. Semăna cu un cavalerG
— Era ma'nific$ murmură Bătr#nul$ încă su im"resia marii aventuri.
— Ce6a !isG întreă Heide curios.
— Să vă transmit salutările sale. M6a inecuv#ntat.
— Asta6i ună$ i!ucni Heide$ te6a inecuv#ntat7
— Ai vă!ut vreun cardinal adevărat$ în mantie roşieG întreă Rudolf Jleer.
)ntreările "louau "este Bătr#n.
— A au!it vorindu6se de mineG întreă Micuţul.
— De tine în mod deoseit nu$ dar ştie de "lutonul F. Mi6a dat un inel.
— ;nelul e "entru "lutonul FG
— Da$ am "rimit inelul aşa cum un 'eneral "rimeşte medalia militară. )l "ort "entru
atalionul F.
— *ot să.6l încercG întreă Heide cu o "rivire care ar fi treuit să6i dea de '#ndit
Bătr#nului. Dar încă nu revenise la cruda realitate. >ără să ănuiască ceva îi întinse inelul lui
Heide.
Heide ne făcu să admirăm inelul "e de'et. Cum Micuţul voia să6l atin'ă$ se alese cu o
aionetă "este m#nă.
— Dă6mi inelul îna"oi$ s"use Bătr#nul.
— ;nelul tăuG De ce l6ai "urta tocmai tuG
Bătr#nul desc4ise şi înc4ise 'ura$ uluit de6a inelea.
— *ăi e inelul meu. Mi l6a dat "a"a.
— D6a dat "lutonului F. ;nelul acesta este al "lutonului F. +u nu eşti "lutonul F. Eu$ Sven$
*orta$ "istoalele noastre A$A$ camionul Q$ toate astea sunt "lutonul F.
Heide suflă a"oi "e inel$ frec#ndu6l cu m#na$ îl făcu să strălucească.
— De c#nd am vă!ut darul "rea sfinţiei Sale *ius al X;;6lea$ nu mai sunt tocmai at#t de
si'ur că nu cred în Dumne!eu.
— Dă6mi inelul$ ţi"ă Bătr#nul scos din fire.
— Tos laele$ m#r#i Heide. Eu îl voi "urta în numele "lutonului F. Dacă într6o ună !i
voi cră"a$ îl vei "utea "urta tu.
— Ba nicidecum7 stri'ă *orta 4ră"ăreţ. C#nd vei da ortul "o"ii$ inelul va fi al meu.
Bătr#nul l6a vă!ut "e "a"ă$ i6a(un'e.
Barcelona îşi scoase cuţitul din ci!mă şi înce"u să6şi cureţe un'4iile cu el. &u fiindcă l6ar
fi st#n(enit cumva murdăria$ ci "entru a sulinia im"ortanţa celor ce avea să s"ună.
— Ba'ă de seamă Tulius$ să nu mori de t#năr7
Heide îi aruncă o "rivire întunecată dar îşi înfundă în u!unar m#na cu inelul.
Bătr#nul se înăuşea de furie. Mai încercă o dată să6l some!e "e Heide să6i îna"oie!e
inelul. Dar acesta îi r#se în nas. Se duse să se fălească în faţa 'ardei elveţiene. Acolo a fost
atacat înt#ia oară. 1 4aleardă !ură la c#ţiva centimetri de ca"ul său. &imeni nu vă!use cine o
aruncase$ dar îl ănuiau "e Micuţul.
Heide se nă"usti la camionul Q$ îşi "use două "istoale încărcate în u!unar. ;nelul
inecuv#ntat ne învră(ise. Era "rime(dios să6l "orţi$ dar fiecare şi6l dorea.
Cel de6al doilea atentat avu loc cu două!eci de minute mai t#r!iu. Heide era întins în
mi(locul curţii$ admir#nd inelul îm"reună cu doi "araşutişti. )ntoarse instinctiv ca"ul. )n cli"a
următoare "e locul "e care se aflase Heide şi cei doi "araşutişti trecea un camion de două!eci
de tone.
— Ciudat cum "oate "orni un camion aşa$ de unul sin'ur7 făcu *orta '#nditor.
Heide îşi şterse fruntea şi$ cu m#inile în u!unare$ c4i"iul dat "e ceafă$ se a"ro"ie de noi5
— Bandă de uci'aşi7 Doar n6o să "uneţi m#na "e inelul meu. &u mă "uteţi omorî aşa cu
una cu două.
— Cine ştieG răs"unse Barcelona.
— <om trăi şi vom vedea$ !ise sec micul le'ionar.
C#nd am "ărăsit <aticanul$ se înno"tase a"roa"e şi era să "lecăm fără Micuţul. Coora în
'oană "e via del *elle'rino$ cu un "ac4et mare su raţ. Docotenentul >ric% i6l smulse. A"ăru o
minunată cască eleveţiană.
— Am "rimit6o$ se a"ără Micuţul. 1mul mi6a !is că mi6o dă "entru tot ce am făcut în
ultimele !ile.
Docotenentul >ric% încruntă s"r#ncenele.
— Minţi de în'4eaţă a"ele$ Creut!feld. Ai furat6o7
— Eu7 sări Micuţul$ n6aş face una ca asta. &u se fură din lăcaşurile sfinte$ domnule
locotenent7
— Asta aşa e$ !#mi locotenentul. +ocmai de aceea vom duce îm"reună casca îna"oi$ de
unde ai îm"rumutat6o.
— *ăi am "rimit6o$ !ise din nou Micuţul. <ă (ur$ domnule locotenent$ e un dar.
— Hai$ Creut!feld$ vino7
Au dis"ărut în întuneric$ "rotestele Micuţului se au!eau din ce în ce mai "uţin desluşit.
Mai t#r!iu$ în tim" ce ne îndre"tam s"re Roma$ ne mărturisi dis"reţul său faţă de ofiţeri.
— Să te silească să dai îna"oi un lucru care ţi6a fost dăruit7 e3clamă$ tremurind de furie.
Dar tot voi avea o cască cu "ene$ c4iar de6ar fi să su'rum un om "entru asta7
)ntorc#ndu6ne "rin via A""ia am "ierdut trei maşini şi şa"te oameni. MarloI a fost 'rav
rănit. D6am "us într6o amulanţă care trecea. *ielea sa înce"use să ca"ete culoarea
"er'amentului. Bu!ele îi erau vinete. C#nd Barcelona i6a luat na'anul$ a mai avut "uterea să se
îm"otrivească.
— E al meu$ lasă6mi6i7
— )l vei "rimi îna"oi c#nd te vei întoarce$ fă'ădui Bătr#nul.
— Dă6mi na'anul. <oi avea 'ri(ă de el. &u mă voi lăsa furat.
Dar ştiam la ce ne să aşte"tăm. 1servasem "ielea 'ăluie$ semnele morţii "e care le
cunoşteam ine şi nu voiam să riscăm ca vreun infirmier oarecare să fure na'anul$ înainte c4iar
ca MarloI să se fi răcit.
Durul MarloI "l#n'ea. Micuţul călcă în străc4ini. )i luă mantaua$ c4iar în cli"a c#nd
urma să fie luat: o manta im"ermeailă foarte ună$ din cele cu care sunt dotaţi "araşutiştii. Era
ătaie "e asemenea ţoale$ iar MarloI avea aceeaşi talie ca Micuţul.
MarloI se că!nea să iasă din amulanţă. &e6a îm"roşcat cu o "loaie de lesteme. 2n
infirmier îl îm"inse înăuntru şi tr#nti uşa în(ur#nd.
Am urmărit amulanţa cu "rivirile. Au!eam stri'ătele lui MarloI.
— <reau să răm#n cu voi7 &u vreau să mor7 Dă6mi na'anul îna"oi7
— &u a(un'e nici "#nă la s"ital$ s"use Bătr#nul în şoa"tă.
Clătinam din ca"$ în tăcere. /tiam că Bătr#nul s"unea adevărul.
MarloI înţelesese şi el. &u erau două!eci de minute de c#nd îşi mai ătea (oc de Micuţul$
îm"reună cu noi7
*ornind motorul$ *orta murmură5
— Mă ucur că a c#şti'at în ultimele două r#nduri la "o%er.
De'ionarul "rivea '#nditor na'anul "e care îl şi sc4imase cu Barcelona. Deodată îl
încărcă şi "use "istolul mare$ unul cel mai de "reţ al lui MarloI$ în minunatul său toc de "iele
'alenă. Se ridică în caina camionului lovind "este toc5
— Stă ine.
Se vedea că "reţuieşte "istolul cel 'reu. )i dădea si'uranţă$ aşa cum îi dăduse si'uranţă şi
lui MarloI. *e front este foarte im"ortant "entru un soldat să6şi simtă "istolul$ este ceva cam
ca s"ri(inul unei m#ini "rieteneşti. ;ar na'anul îţi dă întotdeauna această im"resie de si'uranţă.
&e "lăcea foarte mult "istolul acesta. )n "lutonul nostru erau cinci şi aveam mare 'ri(ă să nu le
"ierdem. De luasem "e toate de la ruşi$ cu riscul vieţilor noastre. 1dată mort unurile răm#neau
celorlalţi. C#t tim" era în viaţă$ el şi tot ce era al său a"arţinea "lutonului F. St#n(enitor era însă
fa"tul că a"roa"e întotdeauna muriundul îşi dădea seama că i se ia "istolul$ acest "istol care
era !ălo'ul vieţii sale. Dar nu ne "uteam "ermite să fim sentimentali atunci c#nd era vora de
un na'an.
)n dimineaţa următoare am "ărăsit mănăstirea. Dar înainte de a "leca ne6am dus cu toţii
la a!ilică.
*ărintele ,re'orius Diamare era în faţa altarului. Cu raţele ridicate$ intona5
)loria în e=celsis Deo
)n !ece minute a celerat o foarte im"resionantă slu(ă înc#t "#nă şi noi$ vec4i "ă'#ni$
eram mişcaţi.
Da sf#rşitul slu(ei$ călu'ării$ maicile şi orfanii au c#ntat un "salm care a răsunat între
venerailele !iduri.
Am "lecat în tăcere$ în formaţie de marş.
Barcelona şi cu mine ne "riveam. Aveam o taină des"re care nu treuia să se ştie nimic.
/i6ar fi ătut (oc de noi ceilalţi. >usesem de 'ardă îm"reună. Cu "uţin înainte de !ori$ la ca"ătul
coloanei de camioane. *e cer aler'au norii. Din c#nd în c#nd strălucea luna. &e adă"ostisem
"istoalele su mantale "entru a le a"ăra de ume!eala no"ţii fri'uroase. *riveam în tăcere "e
deasu"ra !idului$ av#nd sentimentul acela de si'uranţă "e care ţi6l dă "re!enţa unui camarad
adevărat.
&u6mi amintesc care dintre noi a vă!ut6o "rimul. S6a ivit din s"atele co"acilor. Era o
umră$ o siluetă înfăşurată într6o mantie lun'ă. 1 arătare '#rovită$ 'răită.
— 2n călu'ărG întreă Barcelona.
Deodată umra s6a o"rit în loc desco"erit$ acolo unde mai t#r!iu a fost în'ro"ată divi!ia
"olone!ă.
2mra ameninţa mănăstirea. *urta ceva "e umăr$ "e su mantie.
Dintre norii în 'oană luna s6a arătat o cli"ă. Atunci am desluşit lim"ede silueta şi inimile
noastre au încetat să ată. <#ntul desfăcuse mantaua şi am vă!ut Moartea cu coasa ei "e umăr7
&e6a în'4eţat s#n'ele în vine. 2n r#s se înălţă a"oi către noi$ un r#s "relun' de iruinţă.
Arătarea se mistui în ne'ură.
Mi se muiaseră "icioarele în tim" ce ne întorceam în sala de 'ardă. Dormeau toţi$
Bătr#nul$ *orta şi ceilalţi. &ouă însă ne clănţăneau dinţii în 'ură. )mi "ierdusem "istolul.
— +reuie să te duci să6l cauţi$ s"use Barcelona.
&ici voră de una ca asta7 Am "referat să fur "istolul unui "araşutist adormit.
C#nd s6au ivit !orile ne6am a"ucat să căutăm "istolul "e care îl "ierdusem5 nu l6am mai
'ăsit.
Ceilalţi şi6au dat seama că ceva nu e în re'ulă$ dar nu am îndră!nit să le "ovestim "ăţania
noastră.
1 cli"ă ne6am '#ndit să ne ducem la "reot$ dar "#nă la urmă am cre!ut că e mai ine să
ne ţinem 'ura. Aşa cum foarte ine a s"us Barcelona5
— 2neori e ine ca omul să ştie să nu vorească des"re ce a vă!ut.
Moartea venise să vadă muntele sf#nt "entru a6şi "reţui recolta a"ro"iată. )nt#m"lător$
Barcelona şi cu mine o vă!usem şi au!isem r#sul ei de iruinţă.
2osep# )rapa era e%reu. Dădusem peste el într+ o seară, c!nd ne+am dus să %izităm o
ceată de dezertori. Erau în podul unei case din spatele gării de tria(. e pătrundea acolo
printr+o trapă mascată din ta%an. Una din $etele de la ?da $usese ne%oită să se retragă din
circulaţie.
Descoperindu+ i pe )rapa, lui -eide nu+i %eni să+ şi creadă oc#ilor.
— "şa deci, ne (ucăm de+a baba+ oarba, c#maus
-P
, strigă pro%ocator. Cred că %oi lua
un preţ ca lumea pe tine. Ce+ai zice de un bilet, numai dus, spre %ia 6asso0
Porta începu să+ şi cureţe ung#iile cu pumnalul său de luptă, iar Micuţul îşi rotea
zgomotos praştia. .bser%!nd mişcarea, -eide se mai potoli puţin. )rapa şi cu el se mulţumiră
să+ şi arunce în obraz, unul celuilalt, di%erse acuzaţii.
— 'ntreaga mea $amilie şi toţi prietenii mei au $ost deportaţi în Polonia, spuse )rapa
liniştit.
— &u te mai smiorcăi, c#maus, r!se -eide. 6oţi e%reii care %or supra%ieţui %or a%ea
parte de răzbunare. 1oi %eţi $i %acile sacre, marii prote(aţi. <i nu m+ar mira să $ie interzis a %i
se zice (idani. "dol$ ăsta %ă $ace un mare ser%iciu. "poi %ă %eţi scoate p!rleala pe seama
catolicilor. Căci îi ur!ţi la $el cum îi urăsc -eGdric# şi -immler. Parcă %ăd că+ l %eţi acuza pe
papă că a gazat e%rei!
— &ici un e%reu n+ ar $ace una ca asta, se indignă )rapa.
— &u e=istă e%reu cinstit, r!n(i -eide, ţin!nd un deget acuzator asupra lui )rapa. 'n
sc#imb e=istă o groază de documente ce ar putea $i $olosite împotri%a papei. 1aticanul e
precum un purice prins între două ung#ii. 'nţelege+mă bine, nici eu nu am la inimă sutanele.
<i aş da o m!nă de a(utor să scăpăm de ele. B'şi $recă m!inile g!ndindu+se la această
perspecti%ăC.
— De ce nu protestează 1aticanul! ridică glasul )rapa. "sta ar putea pune capăt
deportărilor. &+ar mai îndrăzni să continue.
— ă îndrăznească0! C!t poţi $i de nai%! 'ţi înc#ipui cum%a că papa, cu întreaga lui
şlea#tă, inspiră cui%a $rică0 Măcar să se împace. <tii cine ar $i trebuit să protesteze0
Preşedintele tatelor Unite! 3egele "ngliei! 6oţi cei care au o mare putere militară. Dar ce+au
$ăcut0 &ici măcar un %!nt n+au tras c!nd au a$lat că sunteţi pe cale de a $i măcelăriţi! ,umea
întreagă a ştiut ce se înt!mplă în QRPS, ca să nu mai %orbim de QRPU. ,umea întreagă şi+a
astupat oc#ii şi urec#ile!
— Cum crezi tu că am $i putut împiedica genocidul0 întrebă )rapa.
— &u printr+ un singur protest izolat. Dar o blocadă economică în QRPU, ar $i sc#imbat
mult lucrurile. "dol$ însă nu s+ a speriat nici de papă şi nici de un ministru care da din m!ini
cu o umbrelă şi, în a$ară de asta, cine pretinde că inamicii noştri de azi depl!ng $aptul că
sunteţi trimişi în camerele de gazare0 &+ au $ost nici măcar de acord să %ă răscumpere pentru
c!te%a camioane. <i nici micuţul de talin nu %a pl!nge după %oi. Eu #abar nu am ce spune
papa, totuşi cred că el e singurul care %ă ia partea. Dar protestele sale au acum e$ectul pe care
-P *oreclă dată evreilor de către 'ermani$ în tim"ul ră!oiului
l+ ar a%ea un porumbel alb gungurind în $aţa palatului Dogilor. 1oi, e%reii, sunteţi în ra#at şi
%eţi $i mereu. e poate înt!mplă să ieşiţi pentru o %reme la supra$aţă, după care dintre %oi se
%or găsi alţii care se %or um$la în pene şi din nou o %eţi încasa. Cel mai bine ar $i să a%eţi
propria %oastră ţară.
Porta îşi scuipă întreg dispreţul pe podele.
— "nimalul cel mai stupid de pe păm!nt răm!ne tot omul!
C2<Y&+ DE 1RD;&E 8RABA+9
Berlinul aflase c#te ceva des"re fa"tele "etrecute la Monte Cassino. *rin mii de fire
mărunte !vonul a(unsese în *rin! Alrec4t Strasse A. /i într6o frumoasă dimineaţă însorită$ "e
aero"ortul DellL2re$ din a"ro"iere de Roma$ a ateri!at un omardier Hein%el.
Din avion a coor#t$ cu o 'eantă nea'ră su raţ$ şeful serviciului "ersonal al armatei$
'eneral de infanterie Cil4elm Bur'dorf. )nde"ărtă c#teva scame ima'inare de "raf de "e
manşetele sale staco(ii şi !#mi$ curtenitor ca întotdeauna. ,eneralul era un ărat care
considera lumea întrea'ă dre"t o sin'ură şi uriaşă 'lumă. Cu acelaşi !#met ridica un colonel
la 'radul de 'eneral sau întindea unui mareşal fiola cu otravă.
.#mi cu unăvoinţă comandantului aero"ortului$ interes#ndu6se de sănătatea sa... ceea
ce îl făcu "e acesta să se înver!ească la faţă. ,eneralul Bur'dorf !#mi lar'.
— Daţi6mi o maşină$ domnule comandant$ cu un şofer care să ştie să conducă. &u6mi
"asă dacă e "uşcăriaş de dre"t comun sau mareşal. +reuie să a(un' c#t se "oate de re"ede la
comandantul armatei din sud.
Comandantul nu se simţea în a"ele sale$ se vedea lim"ede. <i!itele ne"revă!ute ale lui
Bur'dorf erau urmate de oicei de o "loaie de sinucideri.
— Domnule 'eneral — comandantul "ocni de două ori din călc#ie — avem o com"anie
disci"linară în ca!arma din <ila Castro *reterio. Acolo am "utea 'ăsi un şofer de "rima m#nă.
Au mers îm"reună "#nă la iroul "ersonal al comandantului. &u se vedea nici un ofiţer.
&imeni nu simţea nevoia să6l înt#lnească "e 'eneral. 2nii credeau$ şi nu "e nedre"t$ că ar fi
omul cu cea mai mare "utere din întrea'a armată. Cu un sin'ur cuv#nt "utea să de'rade!e un
'eneral... )ntr6un răstim" foarte scurt un locotenent tinerel "utea să6şi sc4ime e"oleţii ar'intii
cu o tresă de aur. 2n lucru era si'ur5 nici un ofiţer nu era înălţat în 'rad fără ştirea 'eneralului
Bur'dorf.
Comandantul aero"ortului dădea ordine. 1 vi(elie străătu toate clădirile. )n ca!arma
tru"elor lindate au răsunat !ece telefoane deodată. .ece oameni au m#!'ălit acelaşi ordin.
— ,eneralul Bur'dorf$ se şo"tea cu s"aimă.
2n locotenent şi un comandant au intrat "e loc în s"ital "entru tulurări 'astrice acute.
+oţi au înce"ut să res"ire uşuraţi c#nd s6a aflat că "rime(diosul 'eneral nu dorea dec#t o maşină
şi un şofer.
*lutonierul ma(or Hoffmann era să se înece cu un file de scrumie c#nd$ lătr#nd cu
mo(icie în telefon$ cum îi era felul$ şi6a dat seama că la celălalt ca"ăt al firului era comandantul
ca!ărmii în "ersoană. Dătratul i se "refăcu într6un miorlăit sfios. *lin de ne're "resimţiri$ luă
notă de ordinul ne"revă!ut. Du"ă ce îl a'ăţă uşurel în furcă$ rămase o cli"ă mut în faţa
telefonului ne'ru. A"oi trecu la acţiune.
— Ble'ilor$ !ieră$ încă n6aţi "rice"ut că 'eneralul de infanterie Cil4elm Bur'dorf
tocmai a ateri!at şi vrea o maşinăG +re!iţi6vă$ ce Dumne!eu$ ori vă trimit "e front$ fu'a marş7
)n cli"a aceea în încă"ere au intrat comandantul Mi%e şi locotenentul >ric%.
Hoffman îşi mu'i ra"ortul.
— Bur'dorf$ drace7 murmură Mi%e. <rea o maşinăG Bun$ să6i dăm. /i un şoferG )i vom
da c4iar mai mulţi ticălosului ăsta aro'ant$ deoarece va avea de străătut o re'iune
"rime(dioasă în care mititeii de macaronari ar "utea avea ideea minunată să6l arunce în aer.
)ntorc#ndu6se către locotenentul >ric%$ urmă r#!#nd at(ocoritor.
— Ce !ici$ >ric%G )i dăm JUelul meuG
Docotenentul >ric% r#se cu răutate.
— Straşnică idee$ Mi%e. )l va avea şofer "e *orta.
Comandantul Mi%e ridică înc#ntat ca"ul.
— /i "e Micuţul dre"t escortă.
*lutonierul ma(or Hoffman era al la faţă. ,reşi de două ori numărul de telefon. Dima
nu6l mai asculta.
Mi%e şi locotenentul >ric% "rinseseră rădăcini în faţa iroului său şi îl "riveau cu vădită
"lăcere.
;!uti în sf#rşit să oţină "e şeful de 'ara(. Du"ă !ece minute era în "at cu o durere de
ca" cum"lită. &u însă înainte de a fi încunoştiinţat "e conţo"istul şef că el nu era răs"un!ător
de ale'erea oamenilor.
Mi%e şi locotenentul >ric% au 'ăsit de cuviinţă că era mai ine să se des"artă şi să "lece
în "rie'ie "#nă c#nd va trece "rime(dia.
Cinci!eci de oameni s6au "ornit să6i caute "e *orta şi "e Micuţul care$ conform "lanului$
ar fi treuit să fie de serviciu la 'ara(. )n mod misterios$ fuseseră însă detaşaţi în altă "arte.
*orta a fost 'ăsit la de"o!itul de arme.
*e Micuţul l6au diuit în de"endinţele cantinei$ în tovărăşia celui care ţinea "o"ota şi a
două fete de la ucătărie. Se îndre"tă a'ale îns"re 'ara($ cu o ladă de muniţie în s"inare. )l !ări
"e *orta de de"arte.
— <om întovărăşi un 'eneral7 îi stri'ă. <i!ităm un mareşal7
&u "rea aveau aerul unor soldaţi de "aradă. Comandantul aero"ortului fu !'uduit c#nd îi
vă!u "re!ent#ndu6se. ,eneralul Bur'dorf se amu!a. )i "lăcea soiul acesta de soldaţi. De dărui la
am#ndoi un "umn de ţi'ări de foi iar "e comandant nu6l învrednici nici măcar cu o "rivire.
Au străătut Roma cu o sută de %ilometri "e oră. A'4iotantul lui Bur'dorf$ un că"itan$
ţinea oc4ii înc4işi şi6ar fi vrut să "oată coorî din maşină: în sc4im 'eneralului îi "lăcea vite!a
neună. Dintr6o sin'ură oc4ire şi6a dat seama că *orta ştia să ţină volanul. +resări totuşi au!ind
cum *orta îl sfătuieşte "e Micuţul ca$ a3ul din faţă fiind ru"t în continuare$ să facă ine să
su"rave'4e!e de a"roa"e drumul şi să6i vestească 'ro"ile.
Au trecut la o "almă de două tramvaie$ su "oto"ul de în(urături şi lesteme ale
conducătorului şi "asa'erilor.
2n a'ent de "oliţie$ îm"roşcat de (os "#nă sus cu noroi$ nevoit să sară în lături "entru a
nu fi strivit$ se 4otărî să intre c4iar din noa"tea aceea în mişcarea de re!istenţă.
,eneralul$ !#mind$ asculta cu mult interes discuţia dintre *orta şi Micuţul$ care şedeau
"e locurile din faţă. +reuia să recunoască că erau ostaşii cei mai duri "e care îi vă!use
vreodată. &u se "utea s"une că erau deoseit de im"resionaţi de fa"tul că întovărăşeau un
'eneral. Acesta înţelese din vorele lor că se 4otăr#seră să fure un "urcel. Ba mai mult încă$ un
"urcel de la cartierul 'eneral.
Dui Bur'dorf "uţin îi "ăsa. &u venise în ;talia "entru asemenea fleacuri. *orta îi e3"lica
amănunţit Micuţului cum îi "lăceau lui caltaoşii. Din c#nd în c#nd dădea drumul volanului şi
'esticula cu am#ndouă m#inile$ "entru a fi mai lămurit.
— +reuie să um"li ine maţele$ !ieră el "rin !'omotul motorului. +reuiesc stru'uri
stafidiţi fără s#muri. ;ar c#nd frăm#nţi s#n'ele$ treuie să faci mişcări re'ulate. &u treuie să
"ui "rea multă făină şi nici aiureli din acelea "e care le a'ă de oicei ţăranii ne"rice"uţi. A"oi
îl înmoi în melasă şi îl "resari cu !a4ăr ars şi cu scorţişoară. Sunt unii arari care îl 4alesc cu
com"ot de mere. &u te sfătuiesc să încerci una ca asta.
— Cum îţi "lace mai mult caltaoşul$ fierinte ori călduţG întreă Micuţul lin'#ndu6şi
u!ele. Mie îmi "lace mai mult să fie călduţ$ în felul ăsta îl "ot m#nca mai re"ede.
— &u$ nu7 stri'ă *orta$ treuie să fie fierinte ine. &6ai dec#t să sufli "e el şi să6l
stro"eşti cu ere rece.
Scr#şnind din fr#ne$ JUelul se o"ri în faţa cartierului 'eneral$ la >rascati.
2n locotenent de aviaţie coorî tre"tele$ "ractic în cădere lieră$ desc4ise "ortiera şi îi
a(ută "e 'eneral şi "e a'4iotantul său să cooare.
,eneralul aruncă o "rivire către *orta şi Micuţul care$ uit#nd disci"lina$ rămăseseră
aşe!aţi.
Ridică resemnat din umeri şi urcă scara. Cei doi erau un v#nat "rea neînsemnat.
Docotenentul nu "rice"ea de ce r#de 'eneralul.
C#nd a sosit Bur'dorf$ la comandamentul armatei din sud tocmai avea loc o conferinţă de
stat6ma(or. +rei ofiţeri şi doi suofiţeri s6au re"e!it să6l a(ute "e 'eneral să6şi scoată mantaua de
"iele murdară. Bur'dorf îi o"ri cu un 'est.
— Domnule 'eneral$ doriţi să fac un ra"ort des"re li"sa de ţinuta a celor doi ca"orali din
JUelG întreă locotenentul cu slu'ărnicie.
,eneralul Bur'dorf !#mi at(ocoritor.
— Docotenente$ dacă voi dori să fac vreo oservaţie$ vei afla la tim". Bu!unarul din
drea"ta de "e "ie"tul dumitale este desc4eiat$ Domnule$ şi de c#nd au dre"tul să "oarte "inteni
locotenenţii de infanterieG 1are eu$ 'eneral de infanterie$ "ort "inteniG >ii un şi înm#nea!ă
a'4iotantului meu$ înainte de "lecare$ o notă "rivitoare la ţinuta dumitale nere'ulamentară.
Docotenentul olorosi c#teva cuvinte nedesluşite. )nainte de ră!oi fusese învăţător
într6un un'4er de ţară$ "e undeva "rin munţii Boemiei$ unde era s"aima "uştimii.
Bur'dorf îl ţintuia cu "rivirea semeaţă.
— Ai un "istolG îl întreă.
— Da$ domnule 'eneral$ lătră locotenentul "ocnind "intenii nere'ulamentari.
— *erfect$ sur#se Bur'dorf. <ei şti desi'ur să te foloseşti de el. Da revedere$ locotenente.
Cei de faţă au devenit şi mai "ali!i. Bur'dorf atinse cu astonul său de 'eneral umărul
unui că"itan de infanterie.
— Eşti un să6l anunţi "e comandantul şef că doresc să mă întreţin cu d#nsul între "atru
oc4iG
— Domnule 'eneral$ s"re re'retul meu treuie să vă aduc cu res"ect la cunoştinţă că nu
se "oate$ mareşalul este în conferinţă secretă de stat6ma(or. +ocmai se elaorea!ă "lanurile
viitorului atac şi cele "entru a"ărarea liniei ,ustav$ adău'ă că"itanul du"ă o cli"ă de '#ndire.
,eneralul Bur'dorf r#se din inimă constat#nd că ofiţerul "ărea să nu ştie că se află în faţa
celui mai "uternic ărat din Cermac4t.
Se întoarse către un ser'ent ma(or.
— Du6te şi adu6mi "e cei doi oameni ai mei din JUel7
— Am înţeles$ domnule 'eneral7
— A47 să nu uit$ urmă Bur'dorf — să6şi ia cu ei "istoalele automate.
Du"ă trei minute$ *orta îşi făcu o intrare !'omotoasă$ urmat de a"roa"e de Micuţul.
Bur'dorf !#mi uşor.
— <oi$ cei doi t#l4ari$ veţi fi "#nă la noi ordine 'arda mea "ersonală. Dacă îmi arunc
m#nuşile$ înseamnă că treuie să tra'eţi în orice mişcă7
— Am mai făcut treaa asta o dată$ domnule 'eneral.
Micuţul cre!u de cuviinţă să dea şi amănunte.
— Am însoţit o dată un 'eneral de cor" de armată. &e6a s"us acelaşi lucru. Doar că îşi
arunca ascul$ nu mănuşile.
Bur'dorf se făcu că nu aude şuvoiul de cuvinte al Micuţului. Se întoarse către cavalerist.
— Că"itane$ sunt 'răit. Bănuiesc că ai aflat că suntem în ră!oi. Armata din ;talia nu
este dec#t o rotiţă din maşinăria noastră. Du6te şi anunţă comandantului dumitale sosirea mea.
Că"itanul se făcu nevă!ut fără să se mai lase ru'at.
Bur'dorf se "lima încoace şi încolo$ cu m#inile la s"ate. .#metul îi dis"ăruse. Haina sa
lun'ă de "iele flutura în (urul său.
*orta şi Micuţul se ţineau ca două coloane de "iatră de fiecare "arte a uşii mari cu două
atanturi: cu "istoalele su raţ$ cartuşierele lar' desc4ise.
Bur'dorf se o"ri uit#ndu6se de a"roa"e la în'erii ridicol de ucălaţi de deasu"ra uşii.
Dacă cumva e3istă în'eri$ se '#ndi$ desi'ur că nu seamănă cu aceştia. *e "eretele din st#n'a se
afla un "ortret în mărime naturală a re'elui <ictor6Emmanuel.
,eneralul Bur'dorf se înfi"se în faţa "ortretului "entru a6l e3amina "e micuţul re'e care
"urta "e ca" c4i"iul său uriaş şi 'rotesc.
— Cătană necio"lită$ m#r#i el. )ţi va sosi şi ţie r#ndul. )n noua noastră lume nu mai e loc
"entru re'i.
2şa se desc4ise rusc. Mareşalul Jesselrin'$ lat$ înalt$ în uniforma 'ri6leu de aviator$
um"lea c4enarul uşii.
— Dra'ul meu Bur'dorf$ ce sur"ri!ă7 Bineînţeles că "entru dumneata sunt întotdeauna
lier7
,eneralul Bur'dorf !#mea "rivind cu atenţie ca"ătul a"rins al ţi'ării sale.
— Domnule mareşal$ îţi mulţumesc "entru "rimirea "e care mi6o faci. Ducrul acesta îmi
va uşura misiunea. <reau să discutăm între "atru oc4i.
Da un semn al mareşalului$ ofiţerii s6au 'răit să iasă. *orta şi Micuţul rămaseră.
— Domnule mareşal$ la Berlin circulă cele mai e3trava'ante !vonuri cu "rivire la tru"ele
noastre din ;talia. Ai înce"ut ne'ocieri cu americaniiG De "ildă$ "entru retra'erea tru"elor
'ermane din RomaG <reau să s"un$ ai cedat ideii fi3e de a face din Roma un oraş desc4isG /tim
că un 'eneral american se află la Roma.
— Cu ne"utinţă$ domnule Bur'dorf$ aş fi aflat şi eu.
— Ba nu este cu ne"utinţă$ domnule mareşal. Dar nu des"re asta e vora. Este vora de a
şti dacă eşti la curent şi dacă eventual te6ai înt#lnit cu acest 'eneral inamic.
— )ţi dau cuv#ntul meu de onoare$ Bur'dorf$ că nu este ca!ul.
— +e cred$ dar "oate niscaiva tratative secreteG
Mareşalul Jesselrin' ne'ă clătin#nd din ca"$ dar c4i"ul său ars de soare îşi "ierduse
"ros"eţimea.
— Este adevărat că relicvele sacre de la Monte Cassino au fost ridicate. Cred că ştii ce
face 'eneralul ConradG *ostul de radio aliat a anunţat lumii între'i$ acum c#teva !ile$ că divi!ia
de lindate Hermann ,Orin' tocmai "răda mănăstirea. 1ricum$ se "are că este vora de un (af
des"re care comandantul su"rem nu ştie nimic7 1are ofiţerii noştri de la informaţii dormG
*ro"un a convoca un consiliu de ră!oi "este o (umătate de oră. Da Berlin ştim că
locotenent6colonelul Sc4le'el$ din *an!erdivision Hermann ,Orin'$ a ţinut o conferinţă cu
Conrad: acesta i6a dat m#nă lieră să saote!e ordinele >U4rerului$ care dorea ca toate
vec4iturile din mănăstire să fie distruse de omardamentele americane. ,eneralul >reKer'$
din &oua .eelandă$ cerea omardiere americane tocmai "entru a distru'e mănăstirea. )nsă
cole'ii noştri din taăra adversă nu sunt "rea înc#ntaţi. Din înt#m"lare$ "rietenul nostru din
&oua .eelandă este încă"ăţ#nat ca un cat#r şi va reuşi cu si'uranţă să6i convin'ă. ;ar
lestematul dumitale 'eneral de divi!ie$ "recum şi un idiot de locotenent6colonel$ ne6au stricat
toate socotelile. &u înţele'i ce vrem să oţinemG )nc4i"uieşte6ţi manşetele tuturor !iarelor din
lume7 ,an'sterii an'lo6americani distru' "reţioasele relicve ale occidentului catolic7 Avem
"re'ătite "#nă şi tru"ele de comando care să6l lic4ide!e "e smintitul acela ătr#n de Diamare.
*#nă la urmă tot vor omarda mănăstirea. Dar este deoseit de im"ortant ca toate comorile să
"iară cu acelaşi "rile(. Călu'ării şi clădirile "ot fi înlocuite$ nu însă şi oiectele7 >reKer' este
încredinţat că a'enţii noştri s"un adevărul$ atunci c#nd "ovestesc că suntem "e cale să
transformăm mănăstirea într6o fortificaţie de necucerit. /i cu "uţin înainte ca ceilalţi s6o
"ustiască$ vom cere unilor călu'ări să de"ună mărturie că nici un soldat 'erman nu a "us
vreodată "iciorul în mănăstire. &emai"omenită "ro"a'andă7 Sin'urul folos de "e urma
trans"ortului lui Sc4le'en este fa"tul că avioanele de recunoaştere aliate au vă!ut şi au
foto'rafiat coloana de camioane. Asta c4iar că este a"ă la moara lui >reKer'. )n cli"a de faţă
treuie să ne încredinţăm că fiecare relicvă este la adă"ost. >U4rerul este turat de furie.
1er'ru""enfU4rerul MUller a şi sosit la Roma. +e afli cu un "icior în faţa consiliului de
ră!oi$ domnule mareşal. <a treui să "retin!i că ai ştiut de lestematele de trans"orturi. De nu$
lumea întrea'ă ne va acu!a de (af$ lu3 "e care nu ni6l "utem în'ădui acum.
Mareşalul era al la faţă.
— &u înţele'$ Bur'dorf.
Acesta surise "rime(dios.
— Credeam că am vorit totuşi destul de lim"ede. <rei să a"ari în faţa Consiliului de
ră!oi "entru înaltă trădare$ sau vrei să scoţi castanele din foc cu m#na dumitaleG
,ru""enfU4rerul MUller este în via +asso. ;6ar face nes"usă "lăcere să6i "ice în "lasă un
mareşal.
— Mă (i'neşti$ 'enerale$ mă insulţi în mod 'rav$ stri'ă mareşalul scos din fire.
— Conce"ţia dumitale des"re e"oca actuală mă tem că e oarecum confu!ă. ,ermania de
astă!i nu e cea de "e vremea îm"ăratului. Suntem un stat naţional6socialist. *entru Reic4$ toate
mi(loacele sunt une "entru a6şi atin'e ţelul. >U4rerul doreşte să soluţione!e "rolema
evreiască. *ersonal$ nu a"ro toate ideile "olitice ale >U4rerului. Dar sunt ostaş şi am (urat
credinţă$ la fel ca dumneata. ?+r#nti "umnul înc4is "e masa veneţiană.@ Dacă mi se dă un ordin$
îl e3ecut întocmai. )mi "lac co"iii$ mai ales cei mici$ dar dacă "este un ceas mi se ordonă să
ucid "e toţi ştren'arii su doi ani din Euro"a$ ei vor fi ucişi$ oricare ar fi sentimentele mele
"ersonale. ;ar dacă vreunul dintre ofiţerii mei nu se su"une cu stricteţe ordinelor mele$ l6aş
trimite în faţa Consiliului de ră!oi. Convin'erile dumitale reli'ioase ne sunt cunoscute7
— Deci dumneata nu cre!i în Dumne!eu$ Bur'dorfG
— &u te ocu"a de ceea ce cred eu. Sunt ostaş de la v#rsta de şais"re!ece ani. ;ar meseria
ostaşului este ră!oiul şi la ră!oi uci!i. S6ar s"une că încă n6ai înţeles lucrul acesta. +e "revin.
Avem în "re!ent trei!eci şi şase de 'enerali la +or'au. M#ine dimineaţă vom e3ecuta c#ţiva
dintre ei. *recum ve!i$ sunt însoţit de doi ca"orali. Au fost afectaţi în slu(a mea înt#m"lător$
cu o oră şi (umătate în urmă. A"arţin unui *an!erre'iment s"ecial al armatei dumitale. Sunt
ostaşi care l6ar crucifica şi "e Hristos a doua oară$ dacă li s6ar ordoina s6o facă. Bur'dorf se
a"ro"ie şi îşi v#ntură ameninţător c4i"iul "rin faţa c4i"ului livid al mareşalului. /i nu ar şovăi
de asemenea să ducă un mareşal$ comandantul su"rem al armatei$ în s"atele lă!ilor de 'unoi şi
să6i tra'ă un 'lonte în ca".
— Bur'dorf$ te "revin la r#ndul meu că voi ra"orta com"ortarea dumitale de neînc4i"uit
Reic4smarsc4allului7
Bur'dorf r#se at(ocoritor.
— )ţi înc4i"ui "oate că am venit aici de ca"ul meuG Am un ordin direct de la >U4rer şi nu
sunt sin'ur. )n ceea ce6l "riveşte "e Reic4smarsc4all$ să nu nădă(duieşti nimic de la el. A că!ut
de mult în di!'raţie. )ntre noi fie !is$ >U4rerul nu6l "oate în'4iţi. De fa"t$ aviaţia nu "rea e la
loc de cinste în momentul de faţă. >U4rerul socoteşte că armata aerului este o adunătură de
rataţi.
— *araşutiştii mei se at ca diavolii aici în ;talia. Dacă o vor duce aşa mereu$ nu va
su"ravieţui nici unul.
— >U4rerul nu va vărsa o lacrimă din "ricina asta$ i6o întoarse Bur'dorf sec. Aş "utea să
te iau cu mine la Berlin şi să te înc4id. ;ar acolo în !orii unei !ile$ te vei strecura ti"til în viaţa
de dincolo$ "entru a nu fi ştiut să îm"iedici afacerea aceasta a mănăstirii Monte Cassino. M#ine
la ora uns"re!ece am o adunare foarte im"ortantă cu doi 'enerali de divi!ie şi c#ţiva
comandanţi de re'iment$ în le'ătură cu o"eraţia 8Raat9. ;ar dacă la <atican a(un'e cel mai mic
!von$ te voi face răs"un!ător "e dumneata$ domnule mareşal. Da serviciul de si'uranţă
1erfU4rerul MUller stă ca "e ace. Da <atican avem a'enţii noştri care ne ţin la curent cu toate.
<rem să6l "rovocăm "e *ius al X;;6lea să "roteste!e îm"otriva "ersecuţiei evreilor şi vom
reuşi7
— Arestarea "a"eiG Dar e o neunie7 Cred că 'lumeşti 'enerale7.
— Sunt c#t se "oate de serios. Cre!i că îmi arde de 'lumeG
— Cu ne"utinţă$ '#f#i mareşalul cu 'las ră'uşit$ (uc#ndu6se nervos cu crucea sa de
cavaler.
— Ba este foarte cu "utinţă$ rete!ă Bur'dorf cu dis"reţ. &6ar fi "entru "rima oară în
istorie ca un "a"ă să fie "ri!onier.
— /i ce se va oţineG
— Acelaşi lucru ca atunci c#nd se dă foc evreilor şi sina'o'ilor. Sarcina dumitale constă
în e3ecutarea ordinelor "e care le "rimeşti de la Berlin.
Bur'dorf îşi s"ri(ini m#inile "e masa veneţiană.
— )l vei ucide "e "a"ă cu un 'lonţ în ceafă$ dacă ţi se ordonăG
— Este diaolic$ şo"ti mareşalul.
— )i voi transmite >U4rerului cuvintele dumitale$ c#nd îi voi "re!enta ra"ortul. &u ştii că
>U4rerul este deasu"ra oricărei criticiG Avem mai mulţi care te6ar "utea înlocui. *e scurt$ îţi vei
res"ecta$ da ori a$ (urăm#ntul. Doar eşti credincios$ ai de"us (urăm#ntul "e Bilie.
— ,enerale$ nu6mi voi rene'a (urăm#ntul făcut.
— &ici nu ne6am aşte"tat la altceva de la dumneata domnule mareşal. Berlinul va şti cum
să (ustifice lic4idarea "a"alităţii. Catolicismul este inamicul nostru cel mai "rime(dios.
Bur'dorf îşi "le!ni ci!mele strălucitoare cu cravaşa sa lun'ă. Dun'ile roşii ale
"antalonilor săi luceau ca de s#n'e.
— Ră!oiul "e care îl "urtăm nu este un ră!oi naţional. Dacă îl "ierdem$ s6a sf#rşit cu
rolul nostru de mare "utere$ a "oate ar lua sf#rşit însăşi e3istenţa noastră. Din "ricina aceasta
îl ducem cu o as"rime şi o rutalitate nemaivă!ute. *entru a ne atin'e ţelul$ nu dăm îna"oi de la
nimic$ aşa cum am mai s"us. C#nd Berlinul îţi va transmite cuv#ntul de cod 8Raat9$ datoria
dumitale de comandant su"rem al armatei din sud este să asi'uri e3ecutarea sa. ?Bur'dorf
"rivea '#nditor "e fereastră.@ *lanul 8Raat9 este cu desăv#rşire secret$ nu e3istă nici un
document care să dovedească e3istenţa lui. ?.#mi şi îşi "lesni "uternic ci!mele cu cravaşa.@ 1
o"eraţie treuie să fie suficient de nemăsurată "entru a "ărea cu totul de necre!ut. C4iar dacă
unele minţi lucide sunt convinse că ea a avut loc$ nu are nici o im"ortanţă$ o dată ce marea
masă este "rea uluită "entru a "utea să şi6o ima'ine!e măcar. ;ar c#nd adevărul istoric va
înce"e să iasă la iveală$ oamenii vor stri'a sus şi tare că6i o minciună7
Mareşalul îl "rivea "e Bur'dorf ca şi c#nd s6ar fi '#ndit că 'eneralul era fie neun$ fie
solul diavolului.
— Dacă vom "ierde ră!oiul$ s"use cu 'las s"art$ adevărul istoric ne va (udeca du"ă
meritele noastre$ cu toată as"rimea.
Bur'dorf clătină ca"ul.
— Berlinul va şti să acţione!e într6at#t de eficace înc#t lucrul acesta va de"ăşi orice
ima'inaţie. 1menirea va fi la înce"ut su efectul şocului. A"oi va veni îndoiala şi$ du"ă nici
!ece ani$ ur'4e!ia va refu!a "ur şi sim"lu să recunoască fa"tele. *a"a se teme de Hitler$ şi "e
ună dre"tate. )l vom duce la Berlin. Motivul oficial5 asi'urarea "rotecţiei sale.
— Du"ă ocu"area <aticanului de către tru"ele 'ermaneG întreă mareşalul neîncre!ător.
&imeni nu ne va da cre!are.
— Cre!i că noi$ cei de la Berlin$ suntem c4iar at#t de neîndem#naticiG Bur'dorf r#dea cu
dis"reţ5 +ru"ele 'ermane vor ataca <aticanul în urma atacării acestuia de o andă de "arti!ani.
De ce cre!i că am ordonat aducerea unui atalion disci"linar la RomaG
— Dar nu e3istă riscul ca oamenii aceştia să ne denunţeG întreă mareşalul neliniştit.
— &u va su"ravieţui nici unul dintre ei. De asta va avea 'ri(ă re'imentul s"ecial de
lindate.
— Soldaţii 'ermani vor tra'e asu"ra unor soldaţi 'ermaniG
— Re'imentul *an!er nu va tra'e în soldaţi 'ermani ci asu"ra unor t#l4ari în uniforme
italieneşti.
— Dumea nu va "ermite niciodată e3terminarea catolicilor$ continuă mareşalul cu
încă"ăţ#nare. <a avea loc o reacţie violentă.
— E3terminarea a şi înce"ut$ răs"unse Bur'dorf. Da Dac4au$ am e3ecutat o mie două
sute de "reoţi. /i la *lOt!ensee sunt şi mai mulţi care îşi aştea"tă sf#rşitul a"ro"iat. Ai au!it
vreun "rotestG Eu nu.
— Dar concordatulG Ce însemnătate areG
— >ără nici o valoare$ răs"unse Bur'dorf. Da fel ca fă'ăduielile noastre făcute evreilor7
Dacă vrei să eviţi "anica în turma care urmea!ă a fi măcelărită$ treuie să linişteşti animalele
înainte de tăiere. Da -F iunie -0SS$ >U4rerul a s"us5 8Concordatul nu mă interesea!ă în nici un
fel$ dar el ne asi'ură că "utem duce în linişte lu"ta noastră îm"otriva evreilor şi ne va fi de
folos mai t#r!iu$ "entru alte "roiecte9.
— &u înţele' cum a "utut semna <aticanul un contract care se "oate întoarce mai t#r!iu
îm"otriva sa.
— Ei şi7 <aticanul era nevoit să rişte asta$ răs"unse Bur'dorf enervat. *entru a "utea
îm"iedica unele lucruri cu mult mai cum"lite dec#t moartea a c#torva milioane de evrei. )n
,ermania sunt trei!eci de milioane de catolici şi '#ndeşte6te c#ţi sunt în alte ţări.
— 1 nimica toată "entru Reic4sfU4rer. Avem !ece milioane de lier6cu'etători fanatici$
care le6ar tăia cu "lăcere ere'ata catolicilor$ dacă Reic4sfU4rerul SS le6ar "orunci m#ine.
— Eu tot nu înţele'$ de ce la Berlin se ţine at#t de mult ca "a"a să "roteste!e îm"otriva
"ersecuţiei evreilorG
Bur'dorf !#mi în'ăduitor.
— +otuşi e lim"ede şi mă tem că cei de la <atican ănuiesc ceva. Dacă "a"a ar "rotesta
astă!i$ ar încălca le'ile si'uranţei statului. >a"tul acesta ne va da$ deci$ un motiv minunat să ne
asi'urăm "ersoana sa$ deoarece şi6ar fi e3"rimat în mod oficial atitudinea ostilă. 1dată "a"a
înde"ărtat de la Roma$ ne6am "utea ocu"a şi de rest.
— Asta înseamnă un ră!oi îm"otriva a "atru sute de milioane de catolici înfocaţi. Este o
monstruo!itate ireali!ailă7
— &imic nu este ireali!ail$ cu condiţia să nu faci umanitarism rău înţeles. Suntem încă
într6un stadiu e3"erimental$ su "resiunea unor elemente nedorite.
— Dumea se va revolta c#nd va afla$ stri'ă mareşalul cu dis"erare.
Bur'dorf înălţă ca"ul.
— Cifrele sunt de "e acum ridicate şi nu mai s"erie. 1mul de r#nd nu le "oate crede. Da
Jiev am su"rimat în două !ile trei!eci şi "atru de mii de evrei şi ţi'ani. )n *olonia e3ecutăm
!ilnic între "atru şi şase mii de "ersoane. Da 1sIiecim am lic4idat HNN NNN$ la Ausc4Iit! în (ur
de ANN NNN. )nce"#nd din -0PN$ am ucis două milioane de evrei. De6am fi avut tim"$ am fi ucis
H$ -N$ sau FN de milioane. Dumea cunoaşte acum cifrele acestea îns"ăim#nt#toare. .iariştii care
le6au "ulicat au fost trataţi dre"t mincinoşi de către "o"ulaţie. Dim"otrivă$ dacă am fi e3ecutat
ANN de co"ii în loc de -SQ NNN$ lumea întrea'a ar fi i!ucnit în stri'ăte. Deoarece o"t sute este
o cifră care s"une ceva oricărui cretin.
Bur'dorf îşi "use cravaşa su raţ$ îşi înc4eie mănuşile şi îşi "use c4i"iul "e o
s"rinceană.
— Domnule mareşal$ urmă el$ dacă conştiinţa dumitale îţi inter!ice să6ţi res"ecţi
(urăm#ntul$ scrieţi6ne şi veţi fi elierat imediat din funcţia de comandant. &u mai este nevoie să
vă amintesc urmările "e care le6ar avea un asemenea 'est. 2n ostaş nu treuie să (udece
ordinele "e care le "rimeşte$ treuie doar să le e3ecute. Se mai înt#m"lă uneori ca un soldat să
fie nevoit să facă o treaă ur#t mirositoare. *entru noi însă nu contea!ă dec#t ordinele
>U4rerului. <oinţa lui este voinţa noastră. )ncrederea sa în victorie este încrederea noastră în
victorie.
Bur'dorf ridică cravaşa$ salută scurt şi "lecă.
*ărăsit în mi(locul încă"erii$ mareşalul "rivea în urma s"ilcuitului 'eneral.
Porta întinse coarda arcului. ăgeata cea lungă îşi luă zborul. Pătrunse în g!t şi ieşi
prin cea$a %oinicului şi deşelatului căpitan american. "cesta se clătină şi se prăbuşi cu $aţa
înainte. ăgeata se $r!nse.
Porta se um$la în pene.
— unt o căpetenie. Dacă o mai duc mult aşa, îmi %or spune .c#i+de+<oim.
'n decursul următoarelor două zile repetă de opt ori ispra%a.
"mericanii ne+au strigat. 1roiau să a$le cine este arcaşul. Un negru dezertase din liniile
lor. 'l bănuiau pe el şi o$ereau o grămadă de lucruri doar pentru a+l trimite înapoi.
— Printre noi nu sunt negri, zbieră -eide, şi nici a$urisiţi de e%rei.
,e+ am $ăcut semne cu c!rpe albe înnodate la capul baionetelor. Porta ieşi din tranşee.
— 'ndepărtaţi+ %ă o$iţerii, mugi -eide, .c#i+ de+ <oim nu trage dec!t în o$iţeri!
Porta îşi agita (obenul galben. Părul său roşu strălucea în soare.
— alut ţie, :aţă+Palidă, strigă.
"mericanii îşi aruncară căştile în sus în semn de %eselie. Un sergent de statură uriaşă se
i%i deasupra tranşeei americane.
— "ici Ursul Cenuşiu din "las*a. C!ţi ani ai $ăcut, .c#i+ de <oim0
— .pt ani.
— M!ngăule! Eu am douăzeci şi patru de ani de ser%iciu militar! ,+am ucis pe
lepădătura de babacu+tău la 1erdun!
— "sta+i o minciună s$runtată, strigă Porta. 4ătr!nul îşi $ace al treilea an de p!rnaie la
Moabit, celula UEO, secţia disciplinară5 e un dur, unul dintre cei ade%ăraţi.
ergentul îşi puse un c#ipiu peste cască.
— Măi >raut
-Q
t!mpit, te+ai împopoţonat cu un nume de piele+roşie. Eu reprezint aici
tribul meu. Dacă nimereşti în c#ipiul ăsta te %om saluta preaplecaţi. 'n regimentul nostru
suntem trei indieni. Dacă nu nimereşti c#ipiul, la noapte te %om căuta şi îţi %om tăia $uduliile.
Porta scoase o săgeată din tolba pe care o purta pe după umăr. 'ntinse coarda şi ţinti cu
gri(ă.
— ,as+o baltă, s$ătui 4ătr!nul. Dacă îl omori, ceilalţi îl %or răzbuna.
— $!nta :ecioară să+ ţi călăuzească m!na, murmura părintele Emmanuel $ăc!ndu+ şi
semnul crucii.
ute de binocluri erau aţintite asupra c#ipiului care împodobea casca sergentului
indian.
'ntr+ o tăcere de moarte, săgeata şuieră, străpunse c#ipiul şi îl smulse.
Din cele două tranşee s+ au înălţat strigăte de entuziasm.
Căşti şi carabine erau az%!rlite în sus. ,+ au purtat în trium$ pe în%ingător de+ a lungul
tranşeei.
ergentul ridică m!inile deasupra capului pentru a+l saluta pe în%ingătorul Porta. 'n
clipa aceea a apărut c#iorul.
— "dunătură de neispră%iţi, aţi înnebunit! "ţi merita să $iţi duşi în $aţa consiliului de
război.
3ăzboiul nu încetase...
RB>2;ADA D2; M;JE
*loaia amestecată cu !ă"adă ni se scur'ea "e ora! "icur#nd de "e mar'inea căştii$
"ătrun!#nd în ară$ s#"#ndu6ne "e u!e şanţuri dureroase.
— /i asta se numeşte însorita ;talieG ocărî *orta.
Mărşăluiam în r#nd c#te doi "e "ov#rnişul muntelui. Cocoţată sus$ deasu"ra ca"etelor
noastre$ se afla mănăstirea. Dar nu într6acolo ne îndre"tam. &e duceam în direcţie o"usă$ s"re
Monte Caira. ,eniştii ne semnalaseră (a"one!i în !ona aceea.
— Str#n'eţi r#ndurile7 ordonă Mi%e$ şi nu mai !ieraţi at#ta7
)ntunericul ne învăluia ca o "la"umă de "uf. Către sud6est uuia artileria. ,loanţe
trasoare multicolore se înălţau s"re cer. *riveliştea era at#t de minunată înc#t de nu ar fi fost
at#t de "rime(dios$ ne6am fi o"rit desi'ur s6o admirăm.
Eram în misiune s"ecială. Ducrul acesta nu era nicidecum ceva deoseit$ eram oişnuit
cu aşa ceva. Să"asem trei mari 'ro"i comune cu "uţin înainte de a "ărăsi locul în care ne aflam
la odi4nă. Asta nu ne afectase c#tuşi de "uţin$ căci nici unul dintre noi nu avea de '#nd să
se6odi4nească vreodată în ele.
*orta "revă!use un loc cu dimensiuni deoseite$ "e care îl 4ără!ea <ierului. Acesta
tocmai fusese dat afară din irou. *lutonierul ma(or fusese "ur şi sim"lu măturat. Reîntoarcerea
sa "rintre noi fusese salutată de către Mi%e cu un r#s 'ros.
— Eşti "rea 'ras$ Sta4lsc4midt. Ar treui să mai slăeşti. +e numesc curierul meu
"ersonal
-H
.
-Q *oreclă dată soldaţilor 'ermani$ mari amatori de var!ă
-H Cea mai as"ră muncă din com"anie Bn.a.C
*orta şi Micuţul au înce"ut "e dată să6l dăscălească "e <ier$ fără "rea multe ocolişuri.
— &6ai dec#t s6o întin!i$ îi e3"lica *orta$ lu#nd6o în !i'6!a' "rintre sc4i(ele de ou! şi să
nu6ţi arăţi mutra în ătaia "uştilor tră'ătorilor de elită.
<ierul mai a"ucă să între!ărească "e curierul care era de "resu"us că urma să6l
înlocuiască. ; se vedea creierul în ca". Mai trăia încă$ dar îşi dădu du4ul înainte de "lecarea
noastră. <ierul îi luă 'eanta.
2n ou! e3"lodă în imediata a"ro"iere. )ntr6o cli"ă com"ania s6a îm"răştiat7 )l au!isem
venind.
Mi%e a"roa"e că îşi în'4iţi traucul său mare.
— Homre$ lestemă Barcelona. Afurisitele astea de ou!e "işcă aşa din senin.
Am "ornit din nou. &u era nimeni rănit. *orta şi Micuţul l6au încadrat "e <ier$ silindu6l
să6şi ia locul în "lutonul al doilea.
— &u "rea îţi vine ine la socoteală$ ce !ici$ Sta4lsc4midtG 1u!e$ 'loanţe$ trasoare$
aionete dinţate şi săii cum"lite de samurai$ care toate "e tine te ţintesc. Aruncătoare de
flăcări care te "#rlesc7 E4ei7 1 duceai mai ine în cuşca ta de la Altona. Da ră!oi e ca la
cinemato'raf5 locurile une sunt cele din s"ate. )n faţă te oreşte7 Dar fii "e "ace$ ţi6am "ăstrat
un locşor "e cinste$ la căldurică$ în 'roa"a comună7 Doar suntem camara!i7
— +acă6ţi 'ura. m#r#i <ierul. R#de ine cine r#de ia urma.
— C#t tim" ţine un curier de com"anie$ întreă Micuţul "e cei din (ur.
— Da 'enişti cam şa"te !ile$ r#se Heide drăceşte. Da infanterişti între cinci şi !ece: dar la
noi n6o duce niciodată mai mult de "atru!eci şi o"t de ore.
Micuţul făcu semnul crucii în dre"tul c4i"ului <ierului.
— Eşti catolicG îl întreă.
— Ce6ţi "asăG mormăi <ierul.
— Cred că ar treui să te duci la "reot şi să6l ro'i să6ţi dea ultima miruire "este mutra ta
"ăcătoasă$ o dată ce e si'ur că vei da în "rimire7 Micuţul nec4e!ă de "lăcere la "ro"ria sa
'lumă. Du"ă un sfert de ceas încă mai r#dea.
— De fa"t e "ăcat ca un 'radat cu un viitor at#t de "romiţător să moară în floarea v#rstei$
filo!ofă Barcelona.
— Ce vrei$ asta6i le'ea as"ră a ră!oiului$ 4o4oti *orta. )şi scrută victima cu "rivirea. —
=i6e frică să dai ortul "o"ii$ Sta4lsc4midtG
Micuţul îl "rinse de ărie.
— &u încă$ vesti el$ dar nici mult nu mai are.
<ierul îl "lesni furios cu 'eanta.
— Sunt soldat de mai multă vreme ca tine$ 4#rdău de lături ce eşti7
— Cătană de trei "arale$ r#n(i Micuţul. *ăcat că Calt DisneK nu te6a cunoscut. ;6ai fi
servit dre"t model "entru lu"ul cel mare şi rău7
Micuţul vă!use de "atru ori un film al lui Calt DisneK şi se tăvălise "e (os de r#s$ de
fiecare dată$ era dintre acei fericiţi care se "ot distra ia nesf#rşit cu acelaşi lucru.
Aveam un a"arat vec4i de "roiecţie. 2n soi de monstru uriaş. Cu toate acestea îl căram cu
noi.
A(unsesem într6o "ădure în care co"acii erau toţi sf#rtecaţi de ou!e. +reuie să ve!i un
asemenea s"ectacol "entru a "utea crede. +ru"urile moarte ale co"acilor se înălţau acu!atoare
către cer.
Străăteam "ădurea ţin#ndu6ne de ancuri. <ierul răm#nea ţinta noastră "referată. Atunci
c#nd ,re'or Martin a desco"erit cadavrul unui "lutonier de la intendenţă stră"uns de un
trunc4i de co"ac$ m#n(it de sin'e$ "uţind$ a fost culmea voioşiei.
— )l ve!i$ (uilă ,re'or$ iată unul dintre cole'ii tăi7 E ciudat$ dar cei mai mulţi dintre ei
cra"ă în felul ăsta.
— Mie unul mi6ar "lăcea totuşi mai mult să fiu la intendenţă dec#t să fiu "lutonier ma(or$
fost "a!nic de latrine de'radat$ stri'ă *orta din ultimul r#nd$ unde se tocmea "entru v#n!area a
!ece ciuuce cu o"iu.
— Am vă!ut mulţi d6alde ăştia înc4i!#nd oc4ii$ s"use şi Barcelona "e un ton ameninţător.
— <ă amintiţi de ti"ul de la Mins%G !ieră Micuţul cu voioşie. A murit cu o ucată de
s#rmă '4im"ată în (urul '#tului.
Arăt#nd cu de'etul în s"ate$ Bătr#nul îi trase un '4iont Mistreţului.
— &u "rea miroase a ine$ Sta4lsc4midt. S6ar "ărea că ţi6au "us '#nd r#u.
— După soare %ine ploaia, cită Micuţul cu t#lc.
C#teva ou!e că!ură nu de"arte în s"atele nostru.
— &u6mi "lace asta. Se în'roaşă 'luma$ murmură Bătr#nul.
/uiera. *ocnea. <#(#ia. &e a"ro"iam de vă'ăuna morţii$ sectorul cel mai de temut al
frontului de la Cassiona$ o !onă în'ustă şi desco"erită. Eram încon(uraţi de mormane de
cadavre umflate de oameni şi de cai. Doar cinci la sută din coloane i!uteau s6o străată. *e (os
!ăceau răs"#ndite$ alterate$ suficiente alimente să 4rănească cinci divi!ii.
— Răriţi r#ndurile$ răriţi7 se au!ea. Atenţie la ţi'ări.
1 nouă salvă i!ucni. Am înce"ut să aler'ăm. ,#f#ind din 'reu$ ne tr#nteam "e (os şi ne
căţăram.
2nul îşi aruncă raniţa cu 'renade. Era Brandt — c4iulan'iul. Bătr#nul ameninţă să6l
îm"uşte dacă nu se duce imediat să şi6o ia.
2n MQ mm se înfi"se în "ăm#nt. Brandt că!u în 'enunc4i. S#n'ele ţ#şnea ca dintr6o
f#nt#n# în locul în care îi fusese ca"ul cu două cli"e în urmă. Se "răuşi "este raniţă.
Bătr#nul şi cu mine l6am îmr#ncit rutal şi am luat raniţa. *e Brandt îl şi uitasem.
1u!ele cădeau 'rindină. 1amenii ţi"au. >iecare nu se '#ndea dec#t la sine. *icioarele
înaintau mecanic. &u aveam în minte dec#t un sin'ur lucru5 să ieşim din vă'ăuna morţii7 Să ne
adă"ostim7 &ici nu mai simţeam mitraliera lovindu6se de cască: uitasem curelele care ne
rodeau umărul. )ncărcăturile 'rele de muniţii "ăreau uşoare. )nainte7 )nainte7 &u aveam nevoie
de îmărătări.
2nui "lutonier care aler'a l#n'ă mine i6au fost !droite am#ndouă "icioarele. A mai fu'it
c#ţiva metri înainte de a se "răuşi.
Suofiţerul Sc4ran% din "lutonul al M6lea se o"ri$ "rivind mirat înaintea lui. Rean'a(atul
de ran'ul unu$ Da!lo şedea aşe!at în mi(locul "otecii$ încerc#nd să6şi a'e maţele la loc în
urta sf#rtecată.
Docotenentul ,e4r aler'a roată$ url#nd ca un neun$ a"ăs#ndu6şi "umnii "e ceea ce
fuseseră oc4ii săi.
Străătuserăm în sf#rşit vă'ăuna morţii... Am lăsat acolo un sfert din com"anie.
<ierul nu era sin'urul care făcuse în nădra'i7
&e6am odi4nit. C4i"urile noastre se sc4imaseră. A(unsesem e3act în s"atele liniei de
lu"tă. Doamna cu coasa ne ătuse "e umăr. &u mai eram cei dinainte. &6am fi "utut s"une ce
se întim"lase cu noi. Acum devenisem uci'aşi$ uci'aşi "rime(dioşi.
+e "oţi a"ăra de un ou!$ dar este foarte 'reu să sca"i de un soldat din linia frontului$
care ucide "entru că îi este frică să nu fie ucis.
&e6am verificat "entru ultima oară armele. Ce sc4imare faţă de defilările noastre în
oraşul de 'arni!oană$ atunci c#nd c#ntam5
Ein 6iroler Jollte (agen
Einen )amsboc* silbergrau...
+ră'ătorii de elită se instalea!ă "rin co"aci cu "uştile lor cu lunetă. 1c4esc întotdeauna
între oc4i. )n cli"a următoare eşti mort... se lasă cortina. 2n "roiectil oarecare sau o sc4i(a de
'renadă ţi se înfi'e uneori în cască. Dacă ai noroc$ sca"i doar scal"at. Dar dacă ucata de fier
"ătrunde la a!a craniului$ camarade$ atunci te vor lua rancardierii. Mai ai o şansă$ dar e
suţire ca un fir de "ăr. Dacă nu au "rea mult de lucru$ doctorii te vor scă"a$ dar va treui să
!aci luni de !ile în s"ital. <a treui să fii 8reeducat9. Da$ da căci vei fi uitat totul5 să voreşti$ sa
mer'i$ să "i"ăi. &u vei mai simţi nimic. <ei fi uitat totul$ crede6mă7 S6ar "utea să înneuneşti
înainte de a fi învăţat totul din nou.
Die blauen Dragoner sie reiten
Mit >lingendem piel durc# das 6or...
*rietene$ doar ştii ce înseamnă să te doară dinţii. Cu"rins de teamă te6ai dus la dentist.
Era inevoitor. +e6a aneste!iat. =i6a dat două "ilule să le iei acasă dacă ai dureri. Dar nu ai nici
"ilule şi nici aneste!ic atunci c#nd o sc4i(ă de ou! îţi smul'e toţi dinţii îm"reună cu o ucată
!dravănă de falcă. Mirat$ îţi "riveşti dinţii îns#n'eraţi colo$ în noroiul de la "icioarele tale.
Du"ă ce te vor fi cusut la loc$ nici c4iar mama ta nu te6ar mai "utea cunoaşte$ iar dacă iuita nu
e slută$ nu te mai vrea. &u sunt "rea multe fete cu suflet de soră de caritate$ iar tu îi s"erii "e
toţi.
8enn die oldaten durc# die tadt marsc#ieren,
V$$nen die MLdc#en :enster und 6;ren...
Se înt#m"lă uneori să6ţi fie atinsă c4iar şira s"inării. )n ca!ul acesta fie damla'eşti$ fie o
iei ra!na. Dacă ţi se înt#m"l# aşa ceva$ nu vei mai fi niciodată cel dinainte. +im" de
nenumărate no"ţi vei !iera de durere şi "entru tine ră!oiul nu se va sf#rşi niciodată. &u te vei
mai întoarce niciodată acasă. Ai muri dacă ai "ărăsi s"italul. Da înce"ut vei s"une 8mai ine
moartea dec#t să trăiesc în felul acesta9. Dar vei vedea$ s6ar "utea ca într6o !i să "referi să
8trăieşti în felul acesta9 dec#t să mori.
?c# bin ein $reier 8ildbretsc#;tz
Und #ab9 ein Jeit9 3e%ier...
Care soldat 'erman nu a c#ntat alada veselă a raconierului care îşi ate (oc de "a!nicul
de v#nătoareG Dar dacă într6o !i te tre!eşti aşe!at într6o 'roa"ă "lină de noroi$ a"ăs#nd cu
de'etele o arteră desc4isă a coa"sei$ nu vei c#nta acest c#ntec. Su m#ini vei ţine însăşi viaţa
ta. )l vei c4ema cu de!năde(de "e rancardier$ unul Samaritean$ cu rasarda lui de la Crucea
Roşie. Dar nu va veni. Are altceva de făcut. Este foarte ocu"at să salve!e "e cei care mai "ot fi
salvaţi. +u nu mai ai scă"are. )ncă nu ţi6ai dat seama. Rana ta nu "are "rea 'ravă$ dar nu i se
"oate face li'atura. *riveşti mirat s#n'ele care se scur'e "este m#na ta. Du"ă o (umătate de oră$
vei muri încetişor$ 'olit.
"uprWs de ma blonde
Au9il $ait bon dormir...
Ai încercat vreodată să6ţi torni o "icătură de acid "e m#năG E un lucru dureros. +e "işcă
şi te arde. Dar "oţi "une o alifie care să6ţi aline durerea. )nc4i"uieşte6ţi însă$ camarade$ ce
înseamnă să 'emi de unul sin'ur într6o 'roa"ă de ou! "lină cu a"ă$ cu "#ntecul 'ăurit de o
sc4i(ă de omă cu fosfor$ care îţi roade încet măruntaiele. *entru a muri îţi treuiesc trei6"atru
ore şi te asi'ur că nici o cli"ă nu vei avea c4ef să c#nţi5
8e9%e been Jor*ing on t#e railroad
"ll t#e li%e long daG.
2ust to pass t#e time aJaG...
Ai fost vreodată "e cale să te sufociG Este în'ro!itor. )nc4i"uieşte6ţi ce înseamnă să ai
nasul şi 'ura smulse$ '#tle(ul tău um"l#ndu6se cu "raful ridicat de tancurile care trec "e l#n'ă
tine. )ncetişor$ c4i"ul ţi se face v#năt. Scoţi nişte 4orcăituri ciudate. A"oi mori$ sufocat de
"raful drumului.
Dacă o salvă de mitralieră te nimereşte în urtă$ te "răuşeşti 'reoi "e s"ate. &iciodată
înainte. A"oi te ridici şi răm#i aşe!at$ cu "icioarele lar' desfăcute$ încovoiat din mi(loc de o
durere ar!ătoare$ cum"lita. Eşti sf#şiat "e dinăuntru. &u îţi dai seama imediat că vei muri.
Du"ă trei ore suferi îns"ăim#ntător de sete$ dar nu vei "rimi nimic de ăut. Cei răniţi în "#ntece
nu treuie niciodată să ea. 2nul dintre camara!ii tăi te "ansea!ă. S6ar "utea ca un infirmier să
aiă tim" să6ţi facă o transfu!ie de s#n'e "relun'indu6ţi astfel suferinţele cu c#teva ceasuri.
Dacă ai în com"anie un "rieten adevărat$ îşi va s"ri(ini "istolul "e ceafa ta şi va a"ăsa "e
tră'aci. Dar un asemenea "rieten este lucru rar$ iar fa"ta se numeşte asasinat.
Es ist so sc#Tn oldat zu sein! 3osemarie...
=i6aş mai "utea "ovesti multe altele. 1 sc4i(ă de ou! în rotula 'enunc4iului: un oc4i
ieşit din orită care at#rnă de o rămăşiţă de nerv şi se freacă de ora!ul tău: faţa "lesnită de o
ucată dintr6o omă e3"lo!ivă$ or'anele 'enitale înfundate în "#ntec: lama unui "umnal
înfi"tă "#nă la (umătate între coaste: raţele şi "icioarele smulse într6un c#m" de mine: "artea
de (os a tru"ului strivită su şenilele unui tanc: să ar!i în ulei cu"rins de flăcări: un 'lonte în
"lăm#ni sau în rinic4i.
Mă întrei de ce îţi "ovestesc aceste orori care îţi fac rău. Dar treuie$ treuie să ştii.
E at!t de minunat să $ii soldat! 3osemarie...
*e front nu sunt nici toe şi nici trom"ete. +e înc4ini "e r#nd lui Dumne!eu şi diavolului
ru'#ndu6i să te a(ute... .adarnic. Am#ndoi au at#tea de făcut în tim" de ră!oi. Mă vei întrea5
de ce oare în'ăduie Dumne!eu toate acesteaG )l vei învinovăţi. Dar Dumne!eu nu a în'ăduit. El
a dat omului liertatea$ c4iar şi cea de a face ră!oi. 2n 4oţ şi un uci'aş nu "ot învinovăţi
"oliţia "entru fa"tul de a fi 4oţ şi uci'aş. Da fel nu "oţi învinui "e Dumne!eu "entru ră!oi.
&oi i6am înlocuit "e "araşutişti. Erau la ca"ătul "uterilor. &ici nu şi6au mai luat rămas
un c#nd au "lecat încolonaţi. &u aveau dec#t un sin'ur '#nd5 să "lece.
Du"ă o oră înduram "rimul atac. Erau (a"one!i. &e rosto'oleam "e (os în lu"te
cor"6la6cor" înverşunate.
De'ionarul şi cu mine i!utisem să "unem în "o!iţie o mitralieră. Am tras întrea'a salvă
de6a lun'ul tranşeei$ ceea ce a însemnat "ierderi "entru am#ndouă taerele$ dar nu aveam
încotro. +reuia să6i silim "e (a"one!i să iasă şi am reuşit. Datorită De'ionarului. Scoase
mitraliera de "e afet$ o duse la şold şi înălţă c4emarea lui oişnuită5
— Alla4 el a%ar7 <ive la De'ion7 En avant$ en avant7
D6am urmat cu toţii$ "#nă şi Mi%e$ aşa cum o făcusem de at#tea ori.
Micuţul a"ucă o ci!mă de infanterist$ "rinse un (a"one! de 'le!nă şi îi sfăr#mă ca"ul de
un olovan.
D6am 'ăsit "e Barcelona într6o ca!emată$ cu o lovitură de cuţit în urtă. A'resorul său
!ăcea într6un colţ cu ca"ul cră"at. Barcelona a fost trimis în liniile dina"oi cu cei de la
trans"orturi. Asta ne6a costat şase trauce$ un ceas$ trei ciuuce cu o"iu şi douăs"re!ece "o!e
"orno'rafice. Scum"$ dar Barcelona era un camarad un.
Medicul i6a administrat o do!ă "uternică de morfină.
Eram acum cu unul mai "uţin în "luton. Cu "uţin înainte de a "leca$ i6a dat Bătr#nului
vec4ea sa "ortocală sfri(ită "e care o adusese din S"ania. Avea o idee fi3ă5 &u "utea să i se
int#m"le nimic at#ta tim" c#t "ortocala răm#ne în com"ania a Q6a. Bătr#nul a fost nevoit să
(ure$ "e o cruce îm"rumutată de la "reotul militar$ că va "ăstra "ortocala în u!unarul său din
drea"ta "#nă la întoarcerea lui Barcelona. A"oi acesta ne6a făcut semn de rămas6un din tar'a
sa im"rovi!ată5 o manta întinsă între două "uşti. Cu toţii i6am urmărit cu "rivirile "#nă c#nd au
străătut vă'ăuna morţii.
)n noa"tea aceea l6am "rins "e ăiat. A "icat în m#inile unei "atrule "e c#nd trecea r#ul.
Am încercat !adarnic să6l facem să vorească. *erc4e!iţionat în ca!emata statului6ma(or$ i6au
'ăsit în u!unare 'răunţe de diferite soiuri. &imic altceva. *#nă la urmă a s"us că se numeşte
,i'i$ un nume de alintare$ "e care6l "oartă mii de ăieţi italieni de !ece ani.
1fiţerul de informaţii de la divi!ie a venit "ersonal$ dar nici el nu a i!utit să scoată ceva
de la ăiat. D6au trimis în s"ate cu o "atrulă. Seara am aflat ca îl îm"uşcaseră "e "uşti.
Desco"eriseră ce însemnătate aveau 'răunţele5 oaele de 'r#u erau tancurile: "orumul$
tunurile: seminţele de floarea soarelui$ mitraliere: s#murii de mere$ re'imente. Da !ece ani$
ăiatul era cel mai un s"ion din ;talia. +atăl şi mama lui fuseseră ucişi su oc4ii săi la Roma.
2ra sa îm"otriva 'ermanilor era at#t de mare înc#t tăiase cu m#na lui ere'ata unui (andarm
militar.
Du"ă doua !ile americanii ne6au cerut veşti des"re micuţ. De6am s"us ce aflasem. &e6au
lestemat şi au ucis cinci dintre ai noştri dre"t re"resalii.
)n vă'ăuna morţii$ de o"t !ile era s"#n!urată de un co"ac o t#nără ţăranca. 1
sur"rinseseră "e c#nd în'ro"a mine. *e malul r#ului erau aşe!aţi doi soldaţi s"ate6n s"ate$
le'aţi fedeleş unul de celălalt$ cu s#rmă '4im"ată. >useseră "rinşi de"arte în s"atele liniei
frontului. <#n#torii de ca"ete i6au adus "#nă aici şi le6au tras c#te un 'lonte în ceafă. Am
aruncat leşurile c#t mai a"roa"e de tranşeea americanilor$ "entru a6i im"resiona. )nce"useră să
"utre!ească$ dar nu aveam voie să6i în'ro"ăm. Acum nici nu6i mai vedeam. >ăceau "arte din
"eisa($ "recum ătr#na salcie ce sta 'ata să se "răuşească în r#u.
;nstinctul nostru ne "revenea. ;nstinctul si'ur al lu"tătorului din "rima linie. >ără a fi
"rimit vreun ordin am înce"ut să ne să"ăm 'ro"i individuale$ cea mai una a"ărare a
infanteristului îm"otriva carelor lindate.
,renadierii din re'imentul -SP ne r#deau în nas.
— *e aici nu vor veni tancuri. <oi ăştia de la lindate nu vedeţi dec#t tancuri "este tot7
— Du6te şi te "lima$ m#r#i De'ionarul. <or veni. <ei vedea.
/i au venit. Atunci c#nd ne aşte"tam mai "uţin$ nu mult du"ă mie!ul no"ţii. /i6au a"rins
farurile$ v#n#nd "e 'renadieri ca "e ie"uri.
Am sărit în tranşee şi ne6am a!v#rlit în 'ro"ile noastre individuale. A"oi am secerat
"rimele valuri de infanterie şi am scos din lu"tă tanc du"ă tanc.
+rei!eci şi şase de ru'uri "#l"#iau în noa"te. Doar !ece tancuri au i!utit să se reîntoarcă.
Cu mult înainte de sf#rşitul atacului. *orta şi Micuţul au "lecat la v#nătoare de dinţi de
aur. Aflaseră că (a"one!ii erau "lini de aşa ceva. Dar au fost crunt de!amă'iţi: doar nouă dinţi.
S6au 4otăr#t să6şi mai încerce o dată norocul în !ori. Se "utea înt#m"la să fi scă"at c#te ceva "e
întuneric.
Mi%e îi ameninţă$ "oate "entru a douăs"re!ecea oară$ cu consiliul de ră!oi. Asta îi lăsa
rece. &imic nu6i "utea o"ri. Micuţul mi6a arătat "lin de m#ndrie o ucată de "reţ$ un canin
uriaş.
&e6au "us să înaintăm "#n# la noile "o!iţii de la cota Q0S. )n faţă se afla divi!ia SP din
+e3as. *uteam vedea "#nă la Rocca Tanula$ unde "loua cu ou!e.
Mi%e "etrecu ore în şir$ cu oc4iul li"it de inoclu. Căuta vec4i cunoştinţe. Re'imentul
-SS de infanterie american ocu"a "o!iţia din faţa noastră$ "uţin mai s"re st#n'a. Era re'imentul
în care Mi%e îşi făcuse ucenicia.
Simţeam că Mi%e era "e "unctul de a "une la cale o 'ăinărie. 2ra re'imentul acesta.
Deodată recunoscu "e c#ţiva. )mr#ncindu6l "e oservatorul de artilerie$ luă telefonul şi ceru
"e comandantul artileriei.
Docotenentul >ric% încerca să6l o"rească.
— Să nu faci asta Mi%e$ ne vor strivi.
Mi%e îşi aco"eri dinţii de lu" şi îşi "use în 'ură unul din traucurile sale uriaşe.
— ;a slăeşte6mă7 Asta6i răfuiala mea. Sunt ani de !ile de c#nd vise! cli"a aceasta.
)l c4emă "e *orta. Acesta veni le'ăn#ndu6se$ ţin#nd un arc de doi metri şi (umătate$ "e
care îl 'ăsise l#n'ă un american mort. Mi%e îi arătă o ţintă5
— <e!i cele trei tufişuri de l#n'ă st#nca de coloG
*orta făcu semn că da.
— *uţin mai la drea"ta$ urmă Mi%e$ este o desc4i!ătură. 1 ve!iG
*orta "rivi "rin inoclu. /uieră.
— M6am "rins. 1 ca!emată de oservaţie.
Mi%e r#n(i mestec#ndu6şi ţi'ara de foi.
— &6ai nimerit6o. Este adă"ostul lor de stat6ma(or. Colo înăuntru e un ticălos care era cu
mine în com"ania >. *oţi trimite o să'eată "#nă acolo$ cu un mesa(G
— S6ar "utea$ făcu *orta.
Mi%e smulse iute o foaie din carnetul de oservaţie şi m#!'ăli5
2oe DunnaJan, ţi+ aminteşti de Mic#ael 4raun0 Eram am!ndoi la #u$$ield 4arrac*s.
M+ai turnat, DunnaJan. Din cauza ta m+au dat a$ară. "cum sunt condamnat.
1om %eni să+ ţi tragem pielea de după urec#i. &oi doi a%em o ră$uială, 2oe. Dumnezeu
mi+e martor că te %oi găsi, c#iar dacă te+ ai ascunde la marele stat+ma(or al generalului
Clar*!
Peste e=act trei minute %ă trimit o sal%ă de obuze. Pune+te la adăpost, 2oe, că de nu %ei
$i $ăcut terci. Mi+ ar părea rău. 6e %reau %iu. Pe cinstea mea, 2oe, %ei zbiera aşa cum zbieram
noi, cei din înc#isoarea garnizoanei, c!nd HPicior de lemnI, comandantul, punea biciul pe
noi.
Pe cur!nd, 2oe.
Mi*e 4raun
Comandat de companie
*orta "rinse răvaşul "e să'eată$ întinse coarda şi ţinti cu 'ri(ă. Să'eata lun'ă îşi luă
!orul.
Mi%e îşi "orni cronometrai$ se re"e!i la telefon şi$ cu un c4icotit "lin de răutate$
transmise ordinele sale eteriei 'rele Hauit!. A"oi c4emă ateria de aruncătoare de rac4ete.
Da e3act trei minute du"ă ce *orta îşi a!v#rlise să'eata$ a înce"ut să vuiască ca şi cum
sute de locomotive ra"ide ar fi trecut "e deasu"ra ca"etelor noastre. Din oişnuinţă ne6am lăsat
în 'enunc4i. Deasu"ra tranşeelor inamice s6a înălţat un !id de foc$ de "ăm#nt şi de "ietre. Asta
era ateria Hauit!5 !ece salve. Du"ă cinci secunde a intrat în acţiune şi ateria de aruncătoare
de rac4ete. 1u!ele Hauit! erau cum"lite$ dar "ăreau o (ucărie "e l#n'ă rac4etele de SN cm cu
lun'ile lor co!i de flăcări. De mai vă!usem la lucru şi de fiecare dată ne li"eam de "ăm#nt "e
fundul tranşeei. /tiam că ateria are trei aruncătoare de rac4ete$ iar fiecare aruncător are !ece
'uri de foc. De trei ori !ece. Asemenea "roiectile de temut doar "entru că Mi%e "usese '#nd
rău unui om. Mi%e era aşe!at în fundul tranşeei şi c4icotea drăceşte.
Du"ă atacul ou!ierelor$ liniştea "ărea sinistră.
— Atenţie$ "reveni locotenentul >ric%. &e răs"und.
+im" de un sfert de oră au aruncat "este noi ou!e de toate calirele. A"oi se făcu din
nou linişte.
Mi%e şedea în adă"ostul său$ scornind noi vicleşu'uri. *uţin du"ă ce s6a înno"tat s6au
cerut voluntari "entru recunoaştere. 1 "atrulă de asalt$ cică. Dar aflaseră toţi des"re răfuiala lui
Mi%e. &u s6a "re!entat nimeni. Mi%e ne făcu curci "louate$ fricoşi. *uţin ne "ăsa de ce s"unea
el.
— <oi fi în fruntea "atrulei7 ne asi'ură Mi%e.
Ca şi cum asta ar fi sc4imat ceva7
Mi%e nu ne ins"ira încredere în c4i" de conducător de "atrulă de noa"te. &u îndră!nea să
ne numească din oficiu. Dacă lovitura ar fi dat 'reş$ lucrul acesta ar fi "utut avea urmări
ne"lăcute. Cei din faţa noastră nu erau tocmai nişte mieluşei.
&u aveam c4ef să "atrulăm în noa"tea aceea. +otuşi Mi%e a mers at#t de de"arte înc#t
fă'ădui lui *orta şi Micuţului şai!eci de ţi'ări cu o"iu şi în'ăduinţa de a căuta dinţi de aur.
)ncerca tot ce "utea. Dar fărădele'ile şi ameninţările au fost !adarnice.
A doua !i de dimineaţă americanii au înce"ut să6şi ată (oc de Mi%e. &e6au trimis un
ocanc vec4i şi 'ăurit cu un şoarece mort înăuntru. Am înţeles t#lcul.
A"oi au urlat în difu!orul lor5
— &u te6am uitat$ Braun. &icic#nd n6a fost secătură mai mare să "oarte uniforma
americană. =i6ai 'ăsit locul tău adevărat între >rit!i. +e aşte"t. &u înt#r!ia "rea mult.
Comandant Mi%e Braun$ "#rlitule$ fă'ăduim FN NNN şi ţi'ări$ c#t "ot să ducă doi oameni$
ăieţilor din com"ania ta care sunt dis"uşi să6ţi rete!e ca"ul şi să ni6l trimită. ;ar dacă ei n6o
fac$ o vom face noi7
*ic4etele lor de tră'ători au rămas toată !iua la "osturi şi ne6au door#t uns"re!ece
oameni. Da scurtă vreme du"ă mie!ul no"ţii$ ne6au lic4idat santinelele. Doar datorită
De'ionarului nu au a(uns "#nă la tranşeele noastre. Acesta ieşise din adă"ost să6şi facă nevoile
c#nd între!ări umre care fu'eau. A tras imediat. A treuit să ne atem cr#ncen tim" de !ece
minute "entru a6i "une "e fu'ă şi asta ne6a mai costat încă !ece oameni. Eram sătui "#n#6n '#t.
&6aveau dec#t să se răfuiască doar cu Mi%e. &oi nu aveam nici o vină. De"ăşiseră măsura.
Mi%e îşi frecă m#inile de mulţumire c#nd De'ionarul îl înştiinţă că "atrula de asalt fusese
alcătuită. Aveam de '#nd să ne ducem du"ă "rietenul lui Mi%e la orele nouăs"re!ece$ la ora
mesei. <or fi ocu"aţi să înfulece şi$ cum de oicei la ora aceea ne luam şi noi !eama$ se vor
crede în si'uranţă o ucată de vreme. ;deea a fost a De'ionarului. Erau însă şi unii care se
îm"otriveau. De "ildă *orta$ care nu trăia dec#t "entru 4aleală$ ţi"a ca din 'ură de şar"e.
&ici Mi%e nu era "rea entu!iasmat. Dar De'ionarul îl convinse. Micuţul şi Heide au tăiat
cu foarfeca firele de s#rmă '4im"ată şi$ iuţi ca ful'erul$ au trecut dincolo. Stăteau '4emuiţi în
'ro"i de ou!e e3act în dre"tul "o!iţiilor inamice. ,renadele aveau si'uranţele scoase.
*iedicile automatelor erau ridicate. )i au!eam cum r#d.
Mi%e îşi desco"eri "rietenul "rivind "rin inoclul de noa"te cu infraroşii. /uşotind îi
ordonă Micuţului să6i a(ute să6l aducă "e Toe DunnaIan.
Bieţii americani "ăreau că nu sunt cu '#ndul dec#t la m#ncare. Mi%e dădu semnul de
atac.
&e6am aruncat înainte. 1 'renadă ateri!ă "e o 'amelă care !ură în aer. Aruncam mine şi
'renade în adă"osturile lor şi măturam tranşeea cu "istoalele noastre automate.
)nvălmăşeala era 'enerală. Du"ă c#teva minute ne6am retras. ;!utisem în trecere să le
scoatem mitralierele din funcţiune. &e6am aruncat '#f#ind în tranşeele noastre.
Mi%e era verde de furie. Micuţul îl m#nuise "uţin cam "rea rutal "e Toe DunnaIan şi îl
su'rumase. Dui Mi%e nu i6a mai rămas altceva dec#t să lovească cu furie cu "icioarele în
cadavru. /i ceea ce îl făcea să ture!e de m#nie era fa"tul că nu6l "utea "ede"si "e Micuţul$
deoarece o"eraţia fusese cu totul nere'ulamentară.
.ilele următoare ne6am distrat tră'#nd la ţintă cu arcul şi saracana.
)nce"use să "louă. &e era fri' în ţinuta noastră de camufla(. *riveam s"re mănăstirea care
semănă cu un "umn ameninţător înălţat deasu"ra ca"etelor noastre. Era în !ori. Deodată$
dins"re sud6est$ ori!ontul se a"rinse. Cerul e3"loda. Se vedea ca un şir de furnale înalte. Munţii
se cutremurau. <alea întrea'ă tremura de s"aimă. 1"t mii de tone de oţel se "răuşeau asu"ra
noastră. Cel mai mare omardament al istoriei înce"use. )ntr6o sin'ură !i$ asu"ra "o!iţiilor
noastre au că!ut tot at#tea ome c#t la <erdun în tim"ul între'ii ătălii şi aceasta fără ră'a!$
ceas du"ă ceas.
Adă"osturile noastre se "răuşeau necontenit. Cu m#inile$ cu "icioarele$ cu dinţii$ ne
croiam drum către lumină. Devenisem adevărate c#rtiţe. &e li"eam de "ereţii tranşeei$ sau mai
ine s"us de ceea ce mai rămăsese din ei. 2n iad de artilerie$ cel mai cum"lit din c#te vă!u
vreodată. 2n tanc de SA de tone fu a!v#rlit în aer. Aia că!use "e turelă$ cu fundul în sus$ că
"resiunea aerului îl readuse în "o!iţia sa iniţială.
1 com"anie întrea'ă care străătea o tranşee a fost în'ro"ată de vie în c#teva cli"e. ;ci şi
colo se vedea ieşind c#te o ţeavă de armă. Asta era tot ce mai rămăsese.
)n tim"ul no"ţii au i!ucnit "rimele accese de neunie. )i ăteam "e ti"i "#nă ce înce"eau
să "ară că le vine mintea la loc. )nsă nu întotdeauna îi "uteam "rinde înainte de a se fi aruncat
dre"t în mi(locul focului. 2n iad de oţel ar!ător.
Docotenentul Sor' îşi "ierdea s#n'ele. Avea "icioarele smulse. Cei doi infirmieri ai noştri
erau morţi. 2nul strivit su o 'rindă$ celălalt tăiat în două de un ou! care e3"lodase c4iar
înaintea sa. +ocmai se îndre"ta s"re locotenentul Sor' să6i dea a(utor. Micuţul rămăsese fără
(umătate de nas. De'ionarul şi Heide l6au ţinut în tim" ce *orta îi cosea rana. Asta se "etrecea
într6un colţ mai ferit din s"atele unei 'răme!i de cadavre. Bomardamentul a continuat în tot
cursul no"ţii şi toată dimineaţa !ilei următoare. Bateriile noastre fuseseră nimicite demult.
+ancurile noastre de asalt au ars fără să fi fost folosite.
Deodată omardamentul încetă$ dar înce"u în s"atele nostru. +ir de ara(7 Ceilalţi ieşeau
de "rin 'ro"i şi din "#lnii de ou!e5 diavoli. Stri'au$ urlau. Si'uri de victorie se nă"ustiseră
înainte$ încredinţaţi că nu mai erau su"ravieţuitori. Rămăsesem '4emuiţi în "#lnii şi în s"atele
unor st#nci$ cu mitralierele şi aruncătoarele noastre de flăcări.
Au trecut "e l#n'# noi în 'oană. >ăceam "e morţii. <eneau necontenit alţii. 2nul dintre ei
mi6a dat un "icior în cască. )mi v#(#ia ca"ul. DasL că ve!i tu$ ticălosule7 &u sca"i tu viu7 Cu
coada oc4iului vedeam "icioare: ci!me înalte americane$ cu şireturi. ,4ete ale france!e$
moletiere en'le!eşti. Erau toate neamurile. Erau şi c#ţiva ne'ri$ cu c4i"urile cenuşii de s"aimă.
2n 'las ră'uşit ordonă5
— )nainte$ înainte7
1 mitralieră se "orni să latre. M6am răsucit şi am scos6o "e a mea din ăltoaca de noroi.
Micuţul îi "otrivi încărcătorul. )ncărcat$ foc7 ,loanţele se înfi'eau în s"atele soldaţilor în %a%i.
)i seceram. Au încercat să se "redea$ dar moartea era la seceriş.
;6am atacat la aionetă şi cu ca!maua. Călcam "este morţi: alunecam "e maţe: ne
su'rumam cu m#inile 'oale.
2cide$ ostaş$ ucide "entru "atrie şi "entru liertatea... "e care n6o vei oţine niciodată7
Am des"icat cu ca!maua faţa unui ser'ent ne'ru. S#n'ele m6a îm"roşcat. M6am aruncat
la adă"ost într6o 'roa"ă ad#ncă şi mocirloasă. )năuntru mişca ceva. Se ivi un ca" cu casca
"lată. Am scos un stri'ăt de 'roa!ă$ am lovit cu ca!maua$ mi6am descărcat "istolul$ fără să6l
nimeresc. Se ridică$ şiroind. D6am lovit în urtă. Se ridică din nou$ cu o aionetă în m#nă. Am
sărit$ i6am smuls aioneta şi i6am re"e!it "este faţă$ de mai multe ori$ ca!maua mea ascuţită.
*ro "atria7 )nainte$ vitea!ule$ înainte cu aioneta şi ca!maua ta.
Pe %ia del Capuccino am ridicat baricade. :usese ideea lui Carl. "gentul de circulaţie
ne+ a dat şi el o m!nă de a(utor. ,a cele două capete ale străzii am pus grinzi. Mario s+ a dus să
$acă rost de bile. "poi ne+am apucat să (ucăm o partidă de "Ztan[ue.
:ireşte că s+au găsit destui să protesteze, însă agentul de circulaţie se zborşi la ei. 6oţi
de pe stradă luau parte la (ocul nostru. &e distram ca nişte copii, e=cepţie $ăc!nd şo$erii şi
bir(arii, care nu %oiau să înţeleagă de ce era blocată strada.
,iniştea era întreruptă doar la zgomotul bilelor. "runcam cu un genunc#i spri(init pe
păm!nt. "poi măsurăm şi ne cioro%ăiam. Ploaia însă ne+a împiedicat să continuăm. 4ara(ul
nu l+ am îndepărtat, putea $olosi şi a doua zi.
După aceea am plecat spre bordelul de pe Maria de9:iori, în drum însă ne+am încăierat
cu bersaglierii. C#iar în $aţa patiseriei celei mari, pe %ia del Corso. "m spart una dintre
marile uşi de cristal. "u %enit carabinierii dar n+ au săltat dec!t pe bersaglieri. &oi ne
re$ugiasem într+un bordel.
— E plăcut aici la 3oma, spuse Carl.
*ERM;S;E DA R1MA
De c#teva ori camionul era să se răstoarne în c#te o 'roa"ă de ou!.
)n u!unarul de la "ie"t$ su ţesătura as"ră a lu!onului de camufla($ foşneau "ermisiile.
Sim"le "etice de 4#rtie$ dar ele însemnau cins"re!ece !ile de uitare$ la Hamur'. *lutonierul
ma(or "omenise ceva şi des"re "osiilitatea de a oţine o învoire în străinătate. Re'imentul nu
acorda aşa ceva. Dacă aş i!uti s6o oţin la Hamur'$ m6aş "utea duce la Co"en4a'a. Da ce
unG Să mer' mai de"arte$ "#nă în Suedia$ de unde m6ar e3trăda suede!iiG Căci deveniseră
s"ecialişti în materie. Cu numai trei !ile în urmă e3ecutasem doi aviatori care de!ertaseră la
Roma şi a(unseseră "#nă în Suedia$ la Stoc%4olm. Drumul îna"oi îl făcuseră cu cătuşe la m#ini$
escortaţi de către "oliţia suede!ă "#nă la HVlsin'or' şi "redaţi (andarmeriei militare. &oi îi
e3ecutasem$ noi cei dintr6un "luton al re'imentului disci"linar de lindate. 2nul dintre ei
!iera îm"otriva Suediei.
— 2nde ai de '#nd să te duciG mă întreă un ca"oral ătr#n ce "urta e"oleţii ali ai
'renadierilor.
D6am "rivit fără a6i răs"unde. &6aveam c4ef să6i răs"und.
— +e6am întreat unde te duciG re"etă el cu încă"ăţ#nare de ţăran.
— Ce6ţi "asă ţie$ ramolituleG Eu te între unde te duciG
— Ai merita o scărmăneala ună$ "uţoiule. =i6aş "utea fi tată7
— Dă6i drumul$ ce mai aşte"ţi7 Eu sunt 'ata. Mi6am scos centironul înfăşurindu6l în (urul
m#inii.
/ovăi$ ne"rice"#ndu6mi furia. +reuia să6mi descarc nervii şi moşnea'ul "ica la ţanc.
&6avea dec#t să ridice "rimul m#na şi l6aş fi ucis. Bucăţele l6aş fi făcut. &u6mi "ăsa de urmări.
Simţeam nevoia să fac ceva dis"erat. Du"ă aceea mă voi simţi mai ine. /ai!eci şi două de ore
în turela "uţind de ulei a unui tanc$ era destul "entru a înneuni.
)n (urul meu doar răcani din trans"orturi. Doar în s"ate de tot am !ărit doi marinari în
uniforme decolorate şi (e'oase. &asturii de la lu!oane erau cocliţi. 2nul îşi "ierduse "an'lica
de la onetă iar "e cea a camaradului său$ cu toată unăvoinţa$ nu "uteai citi ce scrie. Du"ă
insi'ne mi6am dat seama că erau de la sumarine. Mi6ar fi "lăcut să stau de voră cu el şi
simţeam că dorinţa era reci"rocă. Dar$ la fel ca mine$ se codeau să facă "rimul "as. Se "utea
"rea ine să nu sc4imăm niciodată un sin'ur cuv#nt$ c4iar de6ar fi să călătorim sute de
%ilometri îm"reună$ în camionul acesta ce ne 4urducăia.
&eav#nd ceva mai un de făcut$ m6am a"ucat să6mi curăţ un'4iile cu aioneta. Ceea ce
ar fi avut darul să6l scoată "e *orta din sărite. C4iar şi atunci c#nd făcea aie avea mare 'ri(ă ca
nu cumva să6şi ude m#inile$ să6şi "iardă "atina. Micuţul nu avea asemenea 'ri(i$ el din
"rinci"iu nu se îmăia niciodată5 îi "uteai ţine urma "e o ra!ă de %ilometri. +ot el deţinea şi
recordul de "urici al divi!iei. 2n 'renadier din re'imentul PSS fusese tim" de trei luni în
fruntea clasamentului$ cu trei sute dois"re!ece "urici în două ore. Micuţul l6a învins cu trei sute
"atru!eci şi şa"te$ într6o oră şi (umătate. *orta şi cu el încercaseră să oţină o rasă nouă
îm"erec4ind "urici cu cruce "e s"ate cu "urici ti'raţi. Din "ăcate cei ti'raţi îi 4aleau "e ceilalţi.
Micuţul era şi sin'urul dintre noi cu "ăduc4i$ de care era foarte m#ndru. Am fi cum"ărat şi noi
de la el$ dar cerea mult "rea scum"$ două!eci şi cinci de 'rame de aur "erec4ea.
*ovestea cu "ăduc4ii înce"use cu americanii. )n tim"ul "atrulărilor de noa"te îi au!isem
vorind între ei. 2n ca"oral de la "uşcaşii marini susţinea că nu eşti cu adevărat soldat$ at#t
tim" c#t nu ai "ăduc4i. C#nd du"ă c#teva ceasuri$ am atacat tranşeea$ *orta îi rete!ă ere'ata
ca"oralului. Scotocind "rin u!unarele mortului$ Micuţul 'ăsi o cutie de alamă "lină cu
"ăduc4i.
Ca"oralul acesta mort avea să ne dea multă ătaie de ca". )n -0-H fusese în De'iunea
Străină şi lu"tase în >landra. De'ionarul nostru s6a înfuriat. Duă cor"ul şi îl în'ro"ă în 'rădina
de le'ume din s"atele mănăstirii. Cu a(utorul lui Barcelona meşteri o cruce. Se "orni o
'#lceavă mare "entru a 4otărî ce treuia scris "e cruce. Cei mai mulţi erau de "ărere să scrie5
Ca"oralul Roert Jent$ 2.S. marines. Dar se o"unea cu înd#r(ire micuţul le'ionar$ care ţinea
morţiş să scrie5 De'ionarul clasa ;6a Roert Jent. Mai voia să vo"sească raţele crucii în verde$
culoarea le'iunii. &oi le doream în roşu şi alastru$ adică în culorile infanteriei marine
americane.
)n cele din urmă ne6am învoit şi un călu'ăr îndem#natic a 'ravat "e cruce5
8Aici !ace le'ionarul clasa ;6a Roert Jent$ din re'imentul S al De'iunii Străine$ mort în
uniforma "uşcaşilor marini din re'imentul F 2.S.9
)n !iua următoare însă$ "e De'ionar îl a"ucară toate "andaliile c#nd constată că$ "rofit#nd
de întuneric$ cineva "ictase vulturul american "e mi(locul crucii. +rei !ile în şir l6a căutat "e
vinovat fără a6l diui.
Da Roma aia aveam tim" să "rind e3"resul către nord. Dar aveam de de făcut un drum
la s"italul militar$ "entru C4iorul. De dus un "ac4et unei doctoriţe. De necre!ut$ dar adevărat5
'eneralul nostru era îndră'ostit. Eram curios să6i văd 'a'ica. Dacă era ca el$ nu "rea aş fi avut
ce vedea. *#nă şi Callace BerrK$ cel mai "ocit dintre toţi actorii uriţi$ era un Adonis "e l#n'ă
C4iorul.
Era frumoasă$ nemai"omenit de frumoasă. ;6am ţinut locul C4iorului în "atul damei.
Bună treaă7
Aveam u!unarele urduşite cu scrisori$ ce treuiau remise "e su m#nă$ "entru a evita
cen!ura. Conţineau destule "entru a acu!a de înaltă trădare întrea'a com"anie. Cea mai
"ericuloasă era cea de la *orta$ către un "rieten de!ertor$ care se ascundea de cinci ani.
)m"reună cu un a'ent de "oliţie or'ani!ase o 8reţea9$ care să6i a(ute "e cei în stare să "lătească.
Dar vai de amăr#tul care intra "e m#inile acestei ande şi nu "utea coti!a. *orta era în le'ături
de afaceri cu ei. &u ştiam cam ce fel de 8afaceri9 tratau. Du"ă ră!oi$ "artenerul lui *orta a
devenit comisar de "oliţie într6un mare oraş din ,ermania. &u de!vălui numele urei$ de teama
unui "roces de calomnie.
Camionul sosi la Roma şi se o"ri în curtea unei ca!ărmi. 2n fel de cuşcă sordidă cu
!iduri coşcovite. Se vedea ine că vec4ii locatari "lecaseră. Erau "rin nisi"urile Africii sau
"utre!eau în la'ărele de "ri!onieri din Diia.
2n "lutonier răcnea la noi.
— Mai lasă6ne în "ace7 îi aruncă unul dintre marinari "e c#nd coora din camion.
)n 'ru" str#ns$ cu sacii "e umeri$ marinarii ieşiră "e "oarta ca!ărmii le'ăn#ndu6se$
urmăriţi de !ieretele 'radatului. *uţeau a ulei şi a"ă sărată.
Am mărşăluit mult tim"$ cu o scurtă o"rire "e tre"tele din "iaţa S"aniei.
*e via Maria dei >iori am intrat într6un ar$ un fel de coridor în'ust$ cu o te('4ea lun'ă.
Două t#rfe ce nu "ăreau nocive se odi4neau$ re!emate de ar. Mai încolo un a'ent de
circulaţie$ cu oc4elarii de "rotecţie "e du"ă '#t$ vocifera. ;n colţul 'urii avea un trauc.
2niforma îi era stro"ită. +ăcu rusc d#nd cu oc4ii de noi.
— "ttenzione! &emţi murdari7
2nul dintre marinari$ cel mai scund$ o "orni s"re sticlete$ cu drea"ta "e m#nerul
aionetei.
— Camarade$ s"use el$ tu eşti roman. &oi trei suntem 'ermani. Suntem oameni
cumsecade$ care nu fac rău nimănui dacă nu ne calcă "e ătătură7 cred că şi "atronul din
s"atele te('4elei e de acord cu mine. &u cere dec#t ce i se cuvine. /i aceste două dame$ sunt
dame ine$ atunci c#nd li se dă ce li se cuvine.
Se întreru"se$ îşi scoase aioneta şi se scoi între dinţi cu ea. Se întoarse cu faţa către
"oliţist$ întin!#ndu6şi '#tul. A"ăru o "iele roşie$ o"ărită. Acea "iele "e care o au su"ravieţuitorii
scoşi în ultima cli"ă dintr6o încă"ere "lină cu va"ori fierinţi.
— Dar$ ve!i tu$ măi sticlete$ nici unul dintre noi nu6i murdar7
*use aioneta la loc şi lovi cu "odul "almei "e te('4ea.
— Daţi6ne ere7 +rei sferturi ere şi un sfert şlioviţă7 Du"ă aceea$ şam"ania săracului
-M
7
C#rciumarul r#se cu unăvoinţă. A"oi îşi şterse urta cu şervetul.
— Aveţi de '#nd s6o luaţi re"ede$ aiG
Se scăr"ină la fund şi scoase do"ul unei sticle de şam"anie cu dinţii.
)ntre tim" noi ne uitam la talourile din s"atele său$ murdare de ra4at de muscă$ la care
desi'ur "riveau doar noi veniţi$ căci cei de6ai casei nu le mai vedeau de mult.
)ncă nu sc4imasem cu ei nici un cuv#nt. &u se făcea$ at#ta tim" c#t nu ăusem încă
"rimul "a4ar. Sunt ritualuri ce treuie res"ectate. /i ce ne6am fi "utut s"une înainte de a fi
ciocnit îm"reunăG
Barmanului îi treui un sfert de oră să ne "re"are amestecul. >ăcea "e neunul.
Am ciocnit şi am tras c#te o duşcă !dravănă. 2nul din mateloţi$ o "ră(ină de om$ îm"ărţi
în (ur ţi'ări Camel. Se tot scăr"ina între "icioare şi c#ntărea din "riviri "e cele două t#rfe.
— +reuie să ne re"e!im "#nă la s"ital$ ne e3"lică el. Carl şi6a ru"t ceva. S6a "omenit cu
o afurisită de an'4ilă
-A
"este el. /i a"oi$ toţi avem nevoie de6o revi!ie.
Se desc4eie să ne arate carnea sa arsă.
-M Tumătate ere$ (umătate şam"anie Bn.a.C
-A /alu"ă ra"idă$ în (ar'on ca!on Bn.a.C
— Am luat6o "e coa(ă nu de"arte de Ci"ru. Eram de "atru!eci şi o"t de ore în sumersie.
Comandantul şi6a "ierdut rădarea. &u a vrut să6l asculte "e secund. Era "rea t#năr$ făcea "e
cocoşul. Două!eci şi unu de ani$ ce vreţi7 Secundul nostru avea "atru!eci şi şa"te şi era 4#rş#it
ca un adevărat lu" de mare7 C#nd l6am scos din turelă$ carnea se desfăcea de "e oase. 2lei
încins. *e comandant nici nu l6am mai 'ăsit7 S6a to"it com"let.
Marinarul îşi lustruia crucea de cavaler.
— +rei!eci şi şa"te dintre noi şi6au lăsat oasele acolo. Dar am i!utit să scoatem arca de
salvare: doar mulţumită mecanicului şef.
— Ce naia te6ai a"ucat să6i s"ui toate astea7 se răsti cel secund$ care se numea Carl. Să
ciocnim7
>iecare a dat un r#nd. C#rciumarul la fel. *#nă şi cu sticlele ne6am îm"ăcat. Restul de "e
fundul "a4arelor îl turnam în decolteul fetelor.
)n ar a"ăru încă o t#rfă.
— 1tto$ să fiu al naiii$ mormăi Carl d#ndu6i un '4iont celuilalt$ "e asta o iau. C#t "oate
costaG ;6aş da QNN "entru o noa"te.
)nce"u să se tocmească cu fata şi că!ură de acord "entru QNN de mărci şi !ece "ac4ete de
Duc%K Stri%e. >ata avea camera la eta(ul trei. 1tto şi cu mine i6am urmat.
*atronul ne "use c#teva sticle de ere su raţ.
— +rec şi eu să vă văd într6o (umătate de oră$ du"ă ce înc4id "răvălia$ stri'ă du"ă noi.
Am urcat o scară în'ustă$ în urma fetei. Su fustă i se vedeau c4iloţii roşii cu mar'ini de
dantelă nea'ră.
Carl '#f#ia în tim" ce6i strecura m#na între "ul"e.
— )mi "laci al naiii de mult7
+ot 'lumind am străătut "e întuneric un culoar lun'$ lovindu6ne de tot felul de c4estii.
Scă"ăram "e r#nd c4irituri. Din c#nd în c#nd ne o"ream să em.
1 femeie 'emea în s"atele unei uşi. 2n ărat r#se ră'uşit. Se au!ea un "at sc#rţ#ind.
Ceva că!u "e (os$ "roail o sticlă.
— 2nii nu se6ncurcă "e aici$ şo"ti 1tto "rivind "rintr6o 'aură de c4eie.
— brigate%i! mormăi fata$ nerădătoare. Ce6aţi rămas acoloG Dacă nu veniţi$ îmi 'ăsesc
alţii. &oa"tea6i scurtă. Sunt 'răită. ?)şi aruncă "e s"ate "ărul ne'ru ca smoala@. Ei$ ce6aveţi de
'#ndG
— <enim$ venim$ m#r#i 1tto. Doar să tra'em un '#t. +u ai ă'at de seamă$ Carl$ c#t de
'răite sunt toate "utorileG Mai 'răite dec#t toţi oamenii de afaceri la un loc. =i6aminteşti de
aia mare şi slaă$ la Salonic$ care lua clienţii c#te doi deodatăG
— Mie să nu6mi s"ui "utoare$ ţi"ă fata$ care înţele'ea "uţin 'ermana. *entru tine$
marinarule$ eu sunt fată$ 'a'ică$ iuită$ sunt ce vrei tu$ dar nu "utoare.
— Bine$ ine... făcu îm"ăciuitor 1tto. Hai să "unem usola la "unct. Cum te c4eamăG
— Dolita.
— Dolita$ lui 1tto îi "lace numele. Dolita... S"une6mi$ Carl$ te6ai mai culcat vreodată c6o
DolitaG
— &u ţin minte. Dolita$ arată6ne #rlo'ul tău7
Carl$ unde am fost ultima dată la ordelG
Carl se scăr"ină '#nditor du"ă urec4e.
— &6a fost la Bone
-0
$ c#nd ne6am făcut "linul$ sau cumva la BrestG
1tto se "ră"ădea de r#s.
— Da de unde7 a fost la +rond4eim. Ai alunecat "e tre"te$ iar eu eram înc4is în latrine.
Ce noa"te7
— Ce limariţă aveţi7 stri'ă Dolita din celălalt ca"ăt al coridorului. Haideţi$ veniţi odată$
ce mai aşte"taţi7
— ;a nu mă mai lua la rost$ o "use la "unct Carl. +e6am "lătit "entru o noa"te întrea'ă şi
mă "riveşte cum îmi "etrec tim"ul. Cine a !is că vreau să mă culc cu tineG *oate vreau doar
să6ţi c#nt un c#ntecel de lea'ănG
-0 Bone5 "ort la Mediterana
1 sticlă de ere îi scă"ă lui 1tto din raţe$ se rosto'oli "e coridor şi că!u "e scări. )ncercă
s6o "rindă$ dar scă"ă şi altele "ier!#ndu6şi ec4ilirul şi se "răuşi "e tre"te în (os$ într6un
vacarm asur!itor.
)m"reună cu Carl i6am sărit în a(utor. Se desc4ideau uşi$ ăraţi şi femei stri'au de6a
valma$ aşa cum numai italienii ştiu să stri'e. 2n "ric4indel$ alături de un munte de fată$ ne
ameninţa cu ătaia$ dar vă!#ndu6l "e 1tto se retrase ur'ent$ aricad#ndu6se în s"atele uşii$
folosind un ufet şi un ideu.
Da a!a casei scărilor a"ăru şi "atronul. +ru"ul îi lucea de sudoare. )n m#nă ţinea o
măciucă.
— Per 4acco! "ccidenti! Cine vă su"ără$ ăieţiG Dăsaţi6l "e m#na mea7
— &u6i nevoie$ am scă"at doar o sticlă$ îi răs"unse 1tto.
— &u$ din fericire nu s6a s"art$ dar ce "orcărie de scară7 Asta îmi aminteşte de &a'asa%i$
şi acolo era o afurisită de scară. Era în noa"tea c#nd m6am "roco"sit cu6n sifilis$ de la (a"one!a
aia care avea doar trei de'ete la "iciorul dre"t.
— Sifilis$ !ieră Dolita$ foarte mulţumesc$ asta nu6i de mine.
1 luă la fu'ă "e culoar şi se au!i o uşă "ocnind.
— <ai de ca"ul tău$ amăr#tule7 omăni Carl. Cine te6a "us să "omeneşti de oala taG
)nţele'e o dată$ 1tto$ lucrurile astea sunt strict "ersonale. 2ită6te la mine. <oresc eu vreodată
de şancrul "e care mi l6am tras la *ireuG E vina ta$ 1tto. +u ai vrut să intrăm în afurisitul ăsta
de ar. Dacă mi!am "e damele de consumaţie$ aşa cum ţi6am "ro"us$ nimic nu s6ar fi
înt#m"lat.
— *oţi să ştii dacă damele alea se s"ală la fundG se a"ără 1tto. Dacă e să ai '4inion$ te
ale'i cu ce treuie c4iar şi atunci c#nd te duci într6un castel şi te a'i în scutece c6o "rinţesă.
&e6am aşe!at "e tre"tele în'uste ale scării şi am scos do"ul la c#teva sticle$ a"oi am urcat
din nou făc#nd la fiecare eta( c#te o 4altă de ere.
— Berea asta nu mai face două "arale$ m#r#i 1tto nemulţumit. Miroase a ere$ se
numeşte ere$ dar e o "oşircă. C#nd erea înce"e să fie "roastă$ se c4eamă că e tim"ul de a
"une ca"ăt ră!oiului. &u "oţi duce ră!oi fără ere ună.
— Sunteţi activiG i6am întreat.
— Bineînţeles7 mormăi 1tto şi scui"ă "e "erete.
— Eram am#ndoi la şcoală$ 1tto şi cu mine$ c#nd ne6au tras în "ie"t "e am#ndoi. &e6am
an'a(at în marină în -0FP. Sin'ura "osiilitate de muncă "ermanentă. Am semnat "entru
dois"re!ece ani. Ce să mai îm"arţi viaţa în ucăţeleG Aşa a fost să fie.
— /i nu sunteţi dec#t sim"li marinariG m6am arătat mirat.
— De mult "uteam fi "rim6maiştri$ de6am fi vrut$ r#se 1tto. &e6au de'radat "e fiecare în
"arte de c#te cinci ori. *rea multe istorii cu fuste: "rea multă ere... şi "rea mulţi ofiţeri t#m"iţi.
Dar "#nă să încea"ă sc#rnăvia asta de ră!oi$ ne6am distrat destul de ine5 la ora asta suntem
sin'urii su"ravieţuitori din cei trei sute şa"te!eci şi cinci de !dra4oni ai vec4ii şcoli de
sumarine din Jiel.
— /i ce veţi face du"ă ce vom "ierde ră!oiul şi marina va fi di!olvatăG
— Baţi c#m"ii$ ăiete7 clătină din ca" Carl. *e voi ăştilalţi da$ "e voi or să vă trimită la
dracuL. &ouă desi'ur că cel "uţin "entru o vreme$ ne vor lua sumarinele. Dar vom dra'a mine.
Am mai făcut de astea. /i toţi ne vor iui. &e vor um"le de ere$ c#nd ne vom întoarce în "ort.
Ra4atul cel de toate !ilele "e voi vă aştea"tă$ "e voi cei de la lindate. Dacă vrei un sfat un$
ascultă ce6ţi s"un$ )nscrie6te la un curs de deminare7 )ţi va folosi du"ă ră!oi. <ei trăi ca un
re'e7
1tto 'ăsise între tim" uşa Dolitei. 1 ameninţa că tra'e asu"ra !ăvorului dacă nu desc4ide.
*entru a o face să "ricea"ă că voreşte serios$ îşi arma !'omotos "istolul.
— Dă6te la o "arte din uşă$ că tra'$ urlă el.
Se au!i cum sunt trase două !ăvoare şi Dolita dădu drumul unui şuvoi de în(urături. Da
celălalt ca"ăt al coridorului se desc4ise o uşă şi o fată ne "ofti "oliticos să intrăm. 1tto "use
"istolul la loc în toc. Dolita era uitată$ nici nu e3istase vreodată.
S6au făcut "re!entările$ ne6am str#ns m#inile. 1 c4ema ;saelle. D#n'ă c4iuvetă avea un
utoiaş cu ere. De tavan at#rnau cănile.
1tto se de!răcă imediat. Avea ciora"ii 'ăuriţi$ iar "antalonii îi erau "ătaţi de muce'ai.
Arătă s"re ocancii săi5
— &u cred să se usuce vreodată7 2ltimii metri a treuit să6i facem "rin a"ă$ vasul de
a"rovi!ionare nu "utea acosta... ce viaţă de c#ine7
;saelle îşi scoase roc4ia şi rămase într6un furou ne'ru. ;6am e3"rimat admiraţia noastră.
M6am aşe!at îm"reună cu Carl "e mar'inea "atului$ cu 4alele de ere în m#ini. 1tto şi
;saelle se ciondăneau încetişor. &u că!useră de acord în "rivinţa "o!iţiei. )n cele din urmă fata
a cedat. Se aşe!ă în 'enunc4i "e "at. Carl şi cu mine a treuit să le facem "uţin loc. A"oi s6au
ivit alte dificultăţi. 1tto nu vroia să folosească "re!ervativul. ;saelle mi6a cerut să caut în
sertarul no"tierei şi s6a încredinţat că 1tto şi l6a "us corect.
— Suntem 'ata$ constată ea.
— *erfect$ atunci să6i dăm drumul$ s"use 1tto ră'uşit.
Carl îmi destăinuia amănuntele des"re viaţa la ordul vaselor de"o!it ce adunau
"ri!onierii.
— S6a înt#m"lat ca tocmai în tim"ul c#nd eram la ordul unui asemenea vas$ să am "arte
de cea mai 'ro!avă fată din viaţa mea. 1 ne'resă$ într6adevăr rea de muscă. Avea mii de draci
în ea. /i cum ştia să6şi mişte toate alea$ ătr#ne$ nu6ţi "ot s"une.
1tto se dădu (os$ cu un aer mulţumit. A urmat la r#nd Carl. Continua să6mi "ovestească
în tim" ce6şi scotea "antalonii. ;saelle îşi înodă "icioarele în (urul şoldurilor sale.
— /i în tim" ce făceam dra'oste cu ea$ 4aleam icre ne're cu lin'ura mare. )ţi dau -NN de
mărci$ dacă o faci "e franţu!eşte$ s"use adres#ndu6se ;saellei.
— )n re'ulă$ cum vrei tu.
— Am încercat s6o aduc "e ne'resă la ord$ s6a "rins însă Bătr#nul$ tocmai c#nd ne
strecuram "rin "anou. Am luat !ece !ile de ulău$ fata însă făcea şi de !ece ori at#t. Ce cur
frumos ai$ oftă el ciu"ind6o de fese.
1tto !v#rli "re!ervativul folosit "e 'eam şi îşi "use ocancii la uscat "e reşou.
— Ce6ai !ice$ Sven$ dacă am "etrece c#teva !ile îm"reunăG S"italul mai "oate să aşte"te7
Cred că n6ar fi rău să atem "uţin cloaca asta$ în care lumea ună vine în concediu. 1 ună
educaţie te oli'ă să cunoşti Roma.
Am !is da$ cu toate că treuie să sacrific c#teva din "reţioasele !ile de "ermisie.
— Am au!it de6o vă'ăună faină$ am adresa.
Carl se ridică în m#ini "e s#nii "recum două cuiuri mici ai ;saellei şi se o"ri să6şi tra'ă
sufletul. A"oi fata se "use din nou "e treaă.
Cineva ătu !'omotos la uşă.
— Ceva se6nt#m"lăG urlă nervoasă ;saelle.
— 1ia di Xua!
— Ce !ieri în 4alul ăsta$ "entru numele Domnului7 Sunt eu$ Mario$ se au!i 'lasul
înăuşit al "atronului arului.
1tto se duce să desc4idă. Mario "ătrunse în cameră "urt#nd o ladă cu ere în s"inare.
— <6am adus c#teva sticle$ de vă e cumva sete$ ne lămuri Mario aşe!#nd lada în mi(locul
încă"erii. ?)i dădu ;saellei o "almă "e fundul 'ol.@ Ai de lucru$ 4aiG r#se el. D#nd ca"ul "e
s"ate$ 'oli o sticlă fără s6o ia de la 'ură.
)ntre tim" Carl terminase. 1tto avea c4ef s6o ia de la înce"ut.
— ;ată inemeritata odi4nă a ră!oinicului$ r#n(i ridic#nd "icioarele fetei la umeri.
— &u fără "re!ervativ$ ţi"ă ;saelle tră'#ndu6se îna"oi.
A treuit să cotroăi din nou "rin sertar.
— <reau să cred că aveţi 4#rtii în re'ulă$ s"use Mario. )ntr6un ceas (andarmii militari trec
"e aici7
— &6au dec#t$ am s"us ne"ăsător.
— *ermisia ta e valailă "entru RomaG
— &u$ e "entru Hamur'.
— )n ca!ul ăsta or să te umfle. &u treuie să te 'ăsească aici. Dar n6are im"ortanţă. Aveţi
tot tim"ul. )n "ivniţă e o ătr#nică. E oară$ însă are urec4i de "isică7 )ndată ce6i va au!i
venind$ va s"ar'e o sticlă de "eretele curţii.
1tto oosise. ;saelle încălecase ideul$ ceea ce îl st#rni "e Mario. &ici nu mai a(unseră
la "at$ se îm"reunară "e (os$ ca doi c#ini. Mario avusese 'ri(ă să6şi "ună 4ala la îndem#nă. &u
se o"rea nici măcar c#nd ea. &imeni nu se su"ără. /i de ce s6ar fi su"ărat7 ;saelle îşi făcea
meseria$ iar noi eram clienţii ei. Mario era lac de trans"iraţie.
— 2f7 suflă el$ nu mai am antrenament. +reuie s6o fac mai des7
— *oţi veni la mine de c#te ori "ofteşti$ dacă ai cu ce "lăti$ "use lucrurile la "unct
;saelle. Dacă nu$ înc4is "entru inventar7
— &6ai un "eşteG întreă curios 1tto.
— Acum nu mai am. D6au arestat să"tăm#na trecută. D6au dus îm"reună cu nişte evrei.
— Ce cre!i că va "ăţiG întreă Carl.
— Se !ice că6i folosesc la e3"erienţe$ cu c4estii c4imice$ !ise 1tto.
— )n la'ărele mari din *olonia au camere de 'a!are$ ne informă Mario.
— +u nu vreiG mă întreă ;saelle. Hai$ vino$ c#t mai sunt în formă7
Da înce"ut m6am codit. Ceilalţi au cre!ut că sunt timid şi "useră m#na să mă a(ute$ mai
ine nu s"un în ce fel$ aş "utea fi acu!at de "orno'rafie.
Carl ne întreru"se în "lin elan e3clam#nd cu uimire5
— ;a arată6mi raţul7 &6ai fi însemnat7
Mi6am tras rusc m#na şi imediat mi6a sărit muştarul.
— +icăloşilor7 Ce vă "asă vouă de asta7
Am "us m#na "e ţucalul "e (umătate "lin şi l6am a!v#rlit s"re Carl. Acesta se feri şi
Mario îi "rimi conţinutul în "lin ora!. A fost înce"utul unei ătăi de "omină. *#nă şi ;saelle
se aruncă în învălmăşeală.
De (os din curte ră!i !'omotul unei sticle s"arte "e o conductă. Mario sări în sus.
— Ei$ ăieţi$ au venit7 1ara i6a au!it. ;eşiţi "e aco"eriş. brigate%i!
Eu mă şi ă'asem su "at$ dar am fost tras afară de "icioare.
— +#m"itule$ şuieră ;saelle$ e "rimul loc în care vor căuta.
Mario ne îm"inse "e fereastră.
— Afară cu voi$ corciţilor7 /i clonţu$ mic7 Dacă vă 'ăsesc vor înc4ide arul şi între'
ordelul. &emţi lestemaţi7 Din "artea mea n6aveţi dec#t să vă căsă"iţi între voi$ dar "e noi$
romanii$ lăsaţi6ne în "ace7
Str#n'eam "istolul între dinţi şi în (urul '#tului aveam două 'renade. C#nd am "rivit în
(os m6a luat ameţeala. Carl era c4iar în s"atele meu. )şi uitase ţoalele şi r#dea ca un "rost.
Marinarii şi6au aruncat sacii (os$ în curte. &u eram sin'urii din casă care aveam neca!uri.
Eram a'ăţaţi de faţadă "recum ciorc4inii.
— Să nu vă uitaţi în (os$ ne sfătui ;saelle.
Ce frică îmi era7 2rmărit de ai tăi. Blestemată fie "oliţia din toate ţările.
De ce o fi viaţa asta at#t de com"licatăG Ce făcusem$ în definitivG 1 noa"te de liertate.
Doar at#t. /i ne v#nau ca "e criminali.
— Cartuşiera şi c4i"iul mi6au rămas înăuntru$ am şo"tit enervat.
— Eşti ătut în ca"$ şuieră Carl. Bătu din "icior "e tălie.
Mario a"ăru la fereastră.
— Per 4acco, voi$ nemţii$ nu sunteţi dec#t o şlea4tă de idioţi7
&e trecu lucrurile uitate. Du"ă numai două minute i6am au!it "e caralii s"ăr'#nd uşa. Au
în(urat6o "e ;saelle. l6au "ocnit "e Mario$ au lestemat ;talia. >ereastra fu smulsă violent.
&e6am li"it de !id$ "resc4imaţi în cărămi!i tăcute. Dacă ne 'ăseau aici$ era moarte curată$ nici
o e3"licaţie nu ne6ar fi "utut salva.
Am ridicat "iedica de la "istolul N$A. Carl ţinea între dinţi "an'lica 'renadei sale de
m#nă.
)n lumina ce ră!ătea de "e "alier am !ărit un c4i" de 'ranit su casca lucitoare de oţel.
>ascicolul unei lanterne mătură curtea.
— ;suse Dumne!eule$ dacă e3işti$ a(ută6ne$ doar o sin'ură dată7 M#ine ne vom duce la
iserică7
Ce m6am mai ru'at7
Tandarmii răcneau. Cineva ţi"a. Dovituri de măciucă date "e tru"ul 'ol. 2n "ocnet de
"istol. ,eamuri s"arte. )n(urături.
— *une m#na "e "orcul ăsta$ i!ucni un 'las 'ros.
Ci!me ţintuite coor#ră !'omotos scara. Aveau să6l 'ăsească "e cel care trăseseG )i vor
ru"e$ desi'ur$ fiecare oscior. &imeni nu tra'e în caralii ne"ede"sit. )n strada "#nă acum tăcută
!#rn#i motorul unui camion. *lecau. C4iar în cli"a c#nd ne "re'ăteam să ne întoarcem "rin
fereastră$ 1tto ne averti!ă5
— Atenţie$ "oate s6au făcut doar că "leacă7
Din nou se desc4ise o fereastră. A"ăru o cască lucitoare. Cineva mer'ea "e aco"eriş. +oţi
trei încetasem să mai res"irăm.
&u mai aveam aer. Creierul meu se o"rise. Mi6am ru"t o un'4ie. Ca"ătul îi mai at#rna de
de'et şi mă durea c#nd îl mişcam.
)ntr6un t#r!iu$ la fereastră s6au ivit Mario şi ;saelle$ care ne6au a(utat să coor#m.
— Din cau!a voastră era s6o încurc$ nemţi lestemaţi$ "ufni Mario
FN
. Am scă"at ca "rin
urec4ile acului. ?Era trans"irat leoarcă@. Dacă vreodată unul din ăştia îmi "ică6n lae$ îl str#n'
de '#t. M#ine mă duc la slu(ă. &u că aş crede$ dar oricum7 ?)şi şterse faţa de sudoare.@ Rita$
vaca aia$ avea un ti" ascuns în dula". 2n en'le!$ evadat acum trei luni dintr6un la'ăr de
"ri!onieri. )l mai dădusem "e uşă afară o dată. )i făcuseră rost de acte italieneşti. Ar fi "utut
scă"a$ dacă nu se ascundea în dula". C4iar şi un ou s6ar fi întreat ce caută un ti" în dula"7
)ncă"erea era "lină de oameni care voreau de6a valma. 2n adevărat turn al lui Baei.
Eram în'rămădiţi "e "atul cel mare. Cei mai mulţi r#deau de uşurare. Dar sin'ură şi tăcută în
colţul ei$ şedea o fată foarte frumoasă$ cu ora!ul îm"ietrit. En'le!ul fusese "rietenul ei.
— D6au t#r#t de "icioare "e scări în (os$ şo"ti ea. Ca"ul i se lovea de fiecare trea"tă.
A'entul de circulaţie$ cel "e care îl cunoscusem mai devreme în aceeaşi seară$ îi întinse o
sticlă cu rac4iu. Refu!ă murmur#nd ceva neinteli'iil.
— 2nde l6au 'ăsit "e Hein!G întreă unul mărunţel$ cu nasul ascuţit.
— Dedesutul s"ălătorului din latrine$ îi răs"unse o fată voinică$ cu oc4i "l#nşi. +ocmai
"lecau$ c#nd unul dintre ei s6a întors şi a luminat cu lanterna su c4iuvetă. Ce s6a mai ucurat7
8>ă6te încoace$ micule. Ce amăr#t treuie să fii tu$ sin'ur6sin'urel acolo înăuntru79 Cred că
Hein! a înneunit rusc. A scos "istolul şi a tras un 'lonţ în raţul (andarmului. Au sărit şi
ceilalţi. D6au omor#t "e Hein! cu "atul armelor. A"oi l6au "răvălit "e scări lovindu6l cu
"icioarele$ ca "e o min'e de fotal.
— Eşti si'ură că Hein! e mortG întreă Mario$ între două sorituri.
>ata făcu da din ca".
— )i urăsc "e !irii ăştia$ !ise 1tto cu convin'ere.
Se "re'ătea să6şi urme!e '#ndul$ c#nd Carl interveni.
— &e doare6n cot de ei7 +răiască ră!oiul7 *acea va fi lun'ă şi cum"lită7 Avem fete$
trăscău şi "rieteni faini$ !irii s6au cărat$ ce6ţi mai treuieG
;saelle "use un disc. Dansam cum se nimerea$ fără a ţine seama de mu!ică. 2na dintre
fete se alese cu un oc4i v#năt. Mario s"arse o sticlă în ca"ul "oliţaiului. 2rinam "e fereastră.
*entru fete lucrul ăsta era ceva mai 'reu. +reuia să le ţinem să nu cadă. &imeni nu voia să
"ărăsească încă"erea$ de teamă că în li"să se vor "etrece lucruri interesante.
Sticletele şi una din fete au luat o 4otăr#re 'rea$ anume să "ărăsească îm"reună lumea
aceasta. Se "re'ăteau să se sinucidă. ;6am a(utat să um"le cada cu a"ă$ du"ă care le6am ţinut un
tim" ca"etele su a"ă. Dintr6o dată şi6au sc4imat "ărerea. Carl se su"ără şi îi "ocni ca" în ca"$
!ic#ndu6le t#m"iţi şi li"siţi de caracter.
*retutindeni "e (os şi "#nă "e scări erau culcate "erec4i. Mario îşi "usese "icioarele sale
murdare "e s"inarea mea ce se ridica şi coora. &u "entru că ar fi vrut cumva să ne deran(e!e$
"e mine şi "e Anna$ ci din cau!ă că nu avea unde să le "ună în altă "arte. Cu ca"ul între s#nii
FN C#nd l6am vi!itat "e Mario$ du"ă ră!oi$ mi6a "ovestit că avusese aceleaşi neca!uri şi cu
americanii Bn.a.C
mari ai Duisei$ se "orni să c#nte5
4elami nu eşti prea elegant şi nici
nu pici de $rumos,
Dar pe c#estii de dame eşti tare bă$tos...
Mai de'raă !ierete dec#t c#ntec. )ntre două refrene mai tră'ea o duşcă. +ricoul său se
ridicase desco"erindu6i urta "ăroasă.
1tto şi o fată care "etrecuseră o ună ucată de vreme su "at ieşiră la lumină. 1tto
îm"inse fata îna"oi de unde venise cu "iciorul desculţ şi nu "rea curat şi se aşe!ă cu s"atele
s"ri(init de "at. 1 fată îi m#n'#ia umerii cu "icioarele ei lun'i. 1 "rinse de su 'enunc4i
inton#nd5
,a ancoră eram, de la Madagascar la nord.
Căci ciuma izbucnise la noi la bord...
Două fete din înalta societate au venit să ne ţină com"anie. Erau sătule de covoare
orientale şi de "a4are de cristal. +#n(eau du"ă un'4ii murdare şi vore triviale. 2na dintre ele
"ovesti cum mama ei s6a sinucis otrăvindu6se îm"reună cu amantul ei.
— /i maică6mea a fost o t#rfă$ !ise Carl. <rei să te culci cu mineG
>ata i se aruncă de '#t şi se "useră în aterie "e coridor. 1tto se a"ro"ie clătin#ndu6se$
s"ri(init de două fete în "ielea 'oală.
— Să n6aveţi încredere în ăştia$ !ieră el arăt#ndu6i cu de'etul "e noii veniţi. Bştia mint
şi c#nd res"iră. &u sunt de6ai noştri. Sunt comunişti7
Cea de a doua fată ine se o"ri să r#dă. Mi se a'ăţă de '#t. 1tto încercă să mă a(ute să6i
desfac fermoarul. Re!ultatul5 roc4ia se sf#şie de sus şi "#nă (os.
Carl c#nta5
'n "$rica negrii ţipă în cor,
"casă+n 3eic# cu toţii %or!
— Eşti comunistG se răsti 1tto la unul din "eştii fetelor.
Acesta încuviinţă. Ridic#ndu6şi "umnul$ răcni ceva ce suna cam ca 8>rontul roşu9.
— Ce sclifosit7 m#r#i 1tto.
Scoţ#nd "istolul său * SA din toc$ urmă5
— Cooară în stradă$ diuieşte un ti" de la ,esta"o$ sau un (andarm şi culcă6l la "ăm#nt
cu ăsta7 &u vei îndră!ni$ (a"iţă mică de salon7 <ă cunosc eu "e voi7 Da naia$ "#nă şi un ătr#n
cotoi italienesc face mai mult dec#t voi.
+oţi erau numai urec4i. 1tto continua să6l facă "e ti" alie de "orci. 1tto era un marinar
de la sumarine ti"ic$ detest#nd tot ce mirosea a ur'4e!ie. ;ar cuv#ntul intelectual îl făcea să
vadă roşu.
+#nărul ieşi$ cu "istolul în u!unar. 2na dintre "erec4i încercă să6l reţină.
>ata de adineauri reveni.
— Scoate6ţi uniforma şi vino cu mine$ îmi "ro"use. Ră!oiul se va termina cur#nd.
;6am m#n'#iat "ul"ele. Se aruncă "e s"ate în "at$ cu "icioarele desfăcute at#rn#nd "e
mar'ini. M6am "răvălit "este ea muşc#ndu6i s#nii !#rliţi.
1tto mormăi şi acum.
— Au!i$ comunişti7 *e dracu7 Dau în #l#ială cum văd un re!ervist cu !vastica "ictată
"e fund7
+otul era năclăit de ere. 1 fată vomită. Deodată i!ucni o ceartă între Mario şi "oliţai$
care se acu!au unul "e celălalt că ar fi furat o ere. Cearta se înc4eie în coadă de "eşte.
.ăceam "e "at cu Elisaet4. Aveam ca"ul 'reu. Aş fi vrut să fiu mort. 1tto
în'enunc4ease în faţa c4iuvetei. Carl discuta cu Rita$ aşe!aţi în dula".
— Haide$ şlea4tă de eţivani$ făcu Mario nerădător. )mrăcaţi6vă$ mer'em la slu(ă.
Ceilalţi au luat6o înainte.
)n iserica Sf#ntul Andrei era răcoare. &e6am în'4esuit toţi "e două ănci. Aveam
c4i"urile smerite.
)nşiraţi unul în s"atele altuia$ înaintarăm s"re altar. 1tto îi oferi o duşcă de rac4iu lui
Carl. &u "rea avea oiceiul să mear'ă la slu(ă. +reuia să "rindă "uţin cura(. Am în'enunc4iat
îm"reună cu ceilalţi credincioşi din iserică.
Am ridicat "rivirile către Cel de "e cruce şi am şo"tit$ a"roa"e fără voia mea5
— )ţi mulţumesc$ ;suse Hristoase$ "entru ce ai făcut "entru mine a!i6noa"te$ c#nd au
venit (andarmii7 A(ută6i$ Doamne$ "e cei care au fost "rinşi7 1 ra!ă de soare lumină c4iar în
cli"a aceea c4i"ul său. C#t "ărea de oosit...
Am simţit o m#nă su raţul meu. Era Mario$ tră!nind a ere.
— <ino$ Sven7 Ce faci$ dormiG
— )ntinde6o$ i6am s"us.
Mă str#nsese şi mai tare$ a"roa"e rutal. 1tto i se alătură şi el$ "ocnindu6mă "este ceafă
cu latul "almei.
— Ce tot faci "e măscăriciul$ ca şi cum l6ai cunoaşte "e Dumne!eu7
M6au luat "e sus. Carl voia să şter"elească o tavă de ar'int$ Mario şi 1tto însă fură de
"ărere că e3a'era.
— Dacă ar fi la un "o"ă su raţ$ i6ai "utea da o scatoalcă şi ai întinde6o cu tava$ dar s6o
salţi dintr6o iserică$ asta nu se face7
Carl s6a su"us raţionamentului nostru$ era însă at#t de de!amă'it şi furios înc#t se a"ucă
să cotono'ească un mu!icant amulant.
Du"ă alte c#teva ore ne6am luat rămas un de la Mario şi de la fete. &e6am înce"ut turul
de oraş$ cu sacii în s"inare. Am intrat în nenumărate istrouri.
Am fost şi la un ordel. ;ar la un moment dat am ateri!at într6o e3"o!iţie de "ictură$ dar
asta a fost din 'reşeală. Dui Carl îi "lăcu un nud. C#nd află c#t costă$ se luă de comitetul de
or'ani!are. &e ameninţară că vor c4ema "oliţia. Dacă ne6ar fi oferit un "a4ar de ere ar fi
scă"at fără cele "atru o'lin!i s"arte.
)ntr6un restaurant select de "e via Cavour ne6am luat la 4arţă cu un şef de sală şi "atru
c4elneri. Am înce"ut "rin a refu!a să ne lăsăm sacii la 'arderoă5 "rimele ciondăneli. Ducrurile
s6au înrăutăţit atunci c#nd 1tto vru să6şi sc4ime ciora"ii la intrare: aia însă c#nd au mers
"#nă acolo înc#t să refu!e să ne servească$ a înce"ut cu adevărat c4erme!a. Carl se re"e!i în
ucătărie mătur#nd "ersonalul "recum un taifun care "ustieşte o "ădure şi "use m#na "e o tavă
mare$ "lină cu ra%ioli.
Doi "oliţişti destul de în v#rstă ne6au luat în 'ri(ă şi ne6au condus la un restaurant$ "e o
stradă mai dosnică$ unde am fost mai ine "rimiţi. Carl mai avea şi acum tava cu ra%ioli su
raţ. 2n dar din "artea restaurantului select. >useseră "rea fericiţi să se descotorosească de noi.
)nainte de a intra în a doua c#rciumă$ Carl atrase atenţia celor doi "oliţai5
— <oi ăştia$ amiralii trotuarului$ cred că v6aţi dat ine seama că v6am urmat de unăvoie$
nuG
)n faţa 4alelor "line$ a'enţii ne asi'urară că îşi dăduseră "erfect seama.
&oa"tea t#r!iu ne6am tre!it l#n'ă o f#nt#n#. Carl sări în a"ă să ne arate cum treuie să te
foloseşti de un colac de salvare "e tim" de furtună. 1tto şi cu mine st#rneam valurile.
Se desc4ise o fereastră şi o voce adormită ne acu!ă în mod 'rosolan că făceam "rea
multă 'ălă'ie.
— Halitor nenorocit de s"a'4ete7 urlă Carl din mi(locul a!inului. Cum îndră!neşti să
tuluri un e3erciţiu de salvare al marinei de ră!oi 'ermaneG
1tto culese de "e (os o "iatră "e care o re"e!i dre"t în mutra cetăţeanului. Acesta a fost la
un "as să sară "e fereastră dacă nevastă6sa nu l6ar fi reţinut. Docuiau la al treilea.
1tto mai aruncă o "iatră$ dar de data aceasta nimeri fereastra de alături. Se tre!i acum
întrea'a stradă. 2rmă o ătaie monstru. *ărea că i!ucnise o mică răscoală. &e6am luat
tăl"ăşiţa c#nd învălmăşeala a atins "unctul ma3im. &imeni nu mai ştia de ce înce"use.
)n dimineaţa următoare ne6am 4otăr#t să mer'em toţi trei la s"ital. &u "oţi face însă
întotdeauna ceea ce vrei. &enorocul a fost să înt#lnim un marinar italian care se ducea la a!a
sa din ,enova. Se 'ăsea în tovărăşia unui ersa'lier care tocmai ieşise din s"ital$ cu un "icior
de lemn. Avea "ică "e "rote!a sa$ care îi "roducea dureri. 1 "urta su raţ şi mer'ea s"ri(inin6
du6se într6o c#r(ă. Da ieşirea din s"ital îi dăduseră două c#r(e$ dar "e una o v#nduse unui
cioan. &u "entru că ar fi avut cumva nevoie$ dar cioanul acesta era un om "revă!ător.
— &u şti niciodată ce se "oate înt#m"la în tim" de ră!oi$ îi s"usese soldatul. Ceva îmi
s"une că$ mai devreme sau mai t#r!iu$ va fi mare li"să de c#r(e.
C#nd s6a a"ro"iat de noi eram tolăniţi "e o scenă$ "e via +orino şi m#ncam sardele
"ră(ite. ;6am "oftit să se aşe!e l#n'ă noi şi le6am oferit sardele.
Am stat "uţin de voră$ a"oi "e neaşte"tate ne6a a"ucat un dor de curăţenie. &e6am
re"e!it în cea mai a"ro"iată aie "ulică. Ce scandal a fost c#nd am nimerit în "artea re!ervată
femeilor7 De!răcaţi$ cu ţoalele su raţ şi sacii la s"inare$ am !u'4it6o "e o fereastră şi
ne6am îmrăcat în s"atele unui 'ard.
Da *onte 2merto drumurile noastre s6au des"ărţit. Cei doi nu mai aveau cura(ul să
înt#r!ie. Erau "lecaţi de o lună. E adevărat că documentele lor erau ştam"ilate$ numai că
ştam"ilele erau false.
— Ei$ ăieţi$ ne vom reînt#lni aici$ du"ă ce ră!oiul se va termina$ la S noiemrie$ mai
răcni marinarul italian de "e o străduţă.
— Marinarule$ îi stri'ă Carl la r#ndul său$ nu ţine$ înc4i"uie6ţi că ră!oiul se termină "e
P noiemrie7 Mai ine să ne înt#lnim$ c4iar aici$ la trei luni du"ă sf#rşitul ră!oiului$ numărat
!i cu !i.
— <rei să s"ui acolo unde sunteţi$ sau aici unde ne aflămG urlă marinarul.
A(unsesem at#t de de"arte înc#t aia ne mai au!eam. 1amenii se o"reau 4ol#ndu6se la
noi. Carl făcu m#inile "#lnie.
— &e vom înt#lni în mi(locul "odului 2merto$ acolo unde ne6am des"ărţit şi fiecare va
aduce o ladă cu ere7
— 1.J. Da ce orăG stri'ară italienii.
— Da uns"re!ece şi un sfert$ răs"unse Carl.
— <eniţi cu trenul sau cu va"orulG
— &u mai "une întreări t#m"ite7 +u iei trenul$ dacă nu te oli'ă nimeniG
— Sunt autocare din oră6n oră$ de la An!io la Roma$ ne mai stri'ă marinarul.
A doua !i$ dimineaţă devreme$ eram la s"italul de "e <ia di San Stefano. *#nă acolo
ne6am dus cu o ir(ă. *e vi!itiu l6am aşe!at "e anc4eta din s"ate$ cu toată îm"otrivirea lui şi
am m#nat caii cu r#ndul.
— Acum e acum7 Să nu 'reşim şenalul$ stri'ă Carl trec#nd "e su "orţi.
— <ire! la drea"ta$ cred că6i ine$ !ise 1tto.
Santinela ne "rivea înmărmurită. Băiatul nu mai vă!use niciodată o asemenea intrare.
1tto o"ri în dre"tul scărilor.
— <ira ancora7 ordonă Carl.
— 2nde mer'eţiG lătră santinela.
— &oi te6am întreat unde mer'iG i6o rete!ă Carl. Ce te "riveşte ce facem noiG
— Sunt aici ca să vă între unde vă duceţi$ răs"unse soldatul.
— Ei ine$ ne6ai întreat. /i acum înc4ide clanţa7 tună Carl.
Santinela ridică din umeri şi se întoarse la "ost.
1 să'eată indica drumul către irou. >ără a ţine seama de inscri"ţia 8Bateţi şi aşte"taţi9$
am "ătruns înăuntru.
2n suofiţer sanitar$ în uniformă tăiată "e măsură$ instalat într6un scaun cu lea'ăn$ cu
"icioarele "e masă$ era foarte ocu"at să6şi dea cu riantină "e "ăr. )n s"atele său$ "e "erete$ se
afla un "ortret mare al lui Adolf Hitler.
— Ai treaă multăG s"use Carl arunc#ndu6şi sacul "e "odea.
Sanitarul "omădat şi "arfumat nu se învrednici să ne arunce măcar o "rivire.
Carl îi atrase din nou atenţia asu"ra "re!enţei noastre.
— Hei$ ia ve!i$ ai muşterii7
Eroul de la s"ital se a"ucă să6şi scoească dinţii cu un larin'osco". *rivind ne"ăsător "e
fereastră$ se învrednici5
— Aţi 'reşit drumul7
— >ir6ar să fie7 &u6i s"italul aiciG
— Ba da7 <ă aflaţi în cli"a aceasta în .spedale Militare. ;ar în faţa voastră se află
res"onsailul iroului. Aici stai în "o!iţie de dre"ţi şi te "re!inţi re'ulamentar.
— Ra4at7 s"use 1tto.
— Ce vă s"uneamG !ieră Carl. Să6i ardem o mardeală$ cat#rului ăstuia7
— Haide$ camarade$ înţele'e odată$ am venit aici la re"araţie$ mai încercă 1tto.
— &u m6aţi înţeles. Aici sunteţi la s"ital şi nu la un şantier naval.
— &u6i mai vori$ stri'ă Carl. Dacă are c4ef să6mi simtă laa "e mutră$ cu at#t mai rău
"entru el.
1tto insistă încă o dată.
— Bine$ cum îi s"une "e la voi aici$ avem nevoie de re"araţie$ de control.
Sanitarul îşi e3amină cu mult interes c4ica strălucitoare în o'linda de "e "eretele din faţă.
)şi îm"ros"ătă ora!ul cu a"ă de colonie.
— <rei să s"ui că aveţi nevoie de s"itali!areG )n ca!ul acesta "resu"un că aveţi şi 4#rtiile
necesare$ semnate de medicul de re'imentG Sunteţi răniţiG
— Da$ făcu Carl$ dar de mult. &u "entru asta$ am venit acum.
— Am neca!uri acolo (os$ !ise şi 1tto.
— Aţi 'reşit adresa. Aici e un s"ital de c4irur'ie.
Suofiţerul r#se at(ocoritor.
— Să nu mai discutăm cu el$ ţi"ă Carl scos din fire. Dă6i un şut în "icioare$ aruncă6l "rin
răsuflătoare şi s6o tăiem7
Suofiţerul se făcu că nu aude ameninţările.
— +reuie să vă "re!entaţi la serviciul de oli dermato6venerice care se află în cadrul
clinicii medicale. Cel mai ine vă interesaţi la 1rts%ommandatur
F-
. Ca să aflaţi unde e$ întreaţi
la comandatura 'ării$ iar "entru a 'ăsi 'ara nu aveţi dec#t să întreaţi un a'ent de circulaţie.
— Bă ra4at în "loaie$ de ce nu ştii unde este afurisitul ăsta de s"ital "entru fuduliiG
întreă 1tto$ "lin de draci.
— Bineînţeles că ştiu$ e datoria mea.
— Atunci s"une odată$ avortonule7
— Marinarule$ eu răs"und de intrările în s"ital de c4irur'ie$ dar nu sunt irou de
informaţii.
— Ce înv#rţi c#nd nu faci "e soldatulG întreă 1tto.
— &u cred că te "riveşte$ răs"unse înţe"at suofiţerul. 1ricum$ sunt "uţine şanse să ne
înt#lnim în vreun salon. Dar dacă tot întrei$ voi face "entru tine o e3ce"ţie şi îţi voi răs"unde.
Sunt ma'istrat la aroul din Berlin.
— A(un'e7 urlă Carl tră'#ndu6şi "antalonii în sus. Ma'istrat7 Res"onsail7 1 c#r"ă$ asta
e7
A"ucă o călimară şi o aruncă în "erete$ c4iar în s"atele suofiţerului. 1 iliotecă
cu"rin!ătoare fu 'olită în cli"a următoare$ într6un tim" record.
Carl şi cu mine am sărit "e deasu"ra iroului a"uc#ndu6l "e 8res"onsail9 de "ăr şi l6am
dat cu ca"ul de tălie. 1tto desc4ise un orcan cu dulceaţă de că"şuni şi răs"#ndi conţinutul
"este că"ăţ#na ti"ului. Am sf#şiat în ucăţele c#teva "erne: ful'ii !urau "rin încă"ere.
Suofiţerul se mai alese cu încă două orcane cu dulceaţă "e ţeastă. Du"ă aceea l6am tăvălit
"rin ful'i. Semăna cu o 'ăină olnavă.
1 infirmieră ă'ă ca"ul "rin uşa întredesc4isă$ dar o înc4ise re"ede la loc c#nd un
dicţionar 'ros !ură către ea.
)nainte de a "leca$ Carl mai înfi"se un sno" de documente în 'ura sanitarului$ care !iera.
Am "ărăsit iroul devastat foarte mulţumiţi de noi. Santinela ne lăsă să trecem fără a ne face
F- Comandatura militară a 'arni!oanei
'reutăţi.
— &e vom vindeca înainte de a a(un'e la vreun s"ital$ 'emu 1tto. Suntem de să"tăm#ni
între'i "e drum.
Ceva mai de"arte$ "e via Claudia$ un JUel o"ri în dre"tul nostru. Doi (andarmi militari$
cu căşti de oţel$ coor#ră din camion.
— Sunteţi arestaţi$ stri'ă unul dintre ei.
— Hai !ău$ !ise Carl.
Catarama centurii sale îl atinse "e "rimul dre"t în mi(locul feţei. .irul că!u la "ăm#nt$
orit$ url#nd de durere. )n numai c#teva secunde strada s6a 'olit. 1 trăsură în care erau două
cuconiţe dis"ăru în 'alo".
Cel de6al doilea îşi scotea "istolul din toc. ;6am sărit în s"inare şi l6am muşcat de urec4e.
1tto îi e3"edie o directă cu drea"ta în mutră.
Am urcat în 'raă în JUel$ am "ornit motorul$ şi$ du"ă ce am ă'at sc4imătorul într6a
doua$ am sărit (os. <e4iculul se !droi de o casă$ la colţul stră!ii.
D#n'ă Colisseum$ lui Carl îi uui o idee salvatoare. Scotocind "rin sacul său$ scoase o
sticlă cu rom. &e6am întors l#n'ă cei doi (andarmi leşinaţi.
— )n sănătatea voastră7 !ise Carl turn#ndu6le "e '#t c#te o "orţie !dravănă.
Restul ăuturii îl vărsă "este uniformele lor: sticla am "us6o "e scaunul din faţa maşinii.
— Do"ul$ murmură Carl.
1tto se str#mă de r#s: reveni l#n'ă cei doi şi "use do"ul în u!unarul unuia dintre ei.
— /i acum treuie să telefonăm$ decretă Carl$ înc#ntat.
Am 'ăsit o caină şi$ du"ă lun'i "arlamentari cu o telefonistă$ am oţinut numărul de la
1rts%ommandatur. 1tto a fost cel care a cerut le'ătura$ av#nd 'lasul cel mai convin'ător.
— ,enerale$ a4$ ine$ locotenente$ n6are im"ortanţă7 Cine6i mitocanG Cre!i "oate că mă
im"resione!iG D6ăştia ca tine am fumat eu mulţi7 Cine6i la a"aratG Mă cre!i neunG De ce
telefone!G Ce6ţi "asă7 Alo7 Alo7 +icălosul a înc4is7 Dui 1tto nu6i venea să creadă.
— Sunt "lini de ei$ deşte"ţii ăştia$ m#r#i Carl. Dasă6mă "e mine. Mai ai numărulG &u te
"rice"i. Am să6ţi arăt eu cum se "rocedea!ă.
— Dă6mi6l "e res"onsail$ !ise sec. Da a"arat "rofesorul Brandt. Ce se înt#m"lăG *#nă
acum c#teva minute mai credeam că (andarmeria militară 'ermană e aici "entru a menţine
ordinea$ dar iată că oamenii voştri sunt amestecaţi în încăierări cu civilii eţi. Asta treuie să
încete!e$ că"itane7 Doi (andarmi de6ai voştri !ac întinşi "e şosea$ eţi ca "orcii$ "e via Marc
Aurelio colţ cu via Claudia$ du"ă ce şi6au făcut maşina !o7
Carl a'aţă la loc rece"torul r#n(ind mulţumit.
Am re!istat is"itei de a urmări în continuare desfăşurarea evenimentelor. Am mai
"etrecut încă două!eci şi "atru de ore îm"reună. )n cele din urmă ne6am des"ărţit în faţa
dis"ensarului dermato6venerian al clinicii medicale$ amintindu6ne de înt#lnirea de "e *onte
2merto$ la trei luni du"ă ce ră!oiul va lua sf#rşit.
Am mers cu s"atele "#nă la colţul stră!ii$ "entru a6i vedea c#t mai mult "osiil. Salutau
a'it#ndu6şi eretele şi c#nt#nd rămasul un al marinarilor.
M6am aşe!at într6un "arc. <#ntul ătea dins"re mia!ă6!i. Se au!ea uuitul necontenit şi
ameninţător al tunurilor de la Monte Cassino. A"oi m6am "re!entat la comandatura 'ării să6mi
modific "ermisia$ "entru a mă "utea duce la aero"ort$ unde urma să caut un avion de trans"ort.
*lutonierul ma(or se uită îndelun' la mine.
— &6ai aflat ce s6a înt#m"lat ieriG
Stătea în faţa mea$ c#ntărindu6mi 4#rtiile în m#nă. De ru"se în ucăţele$ foarte încet.
— Mare ofensivă: "e întrea'a armată din sud toate "ermisiile au fost anulate.
)aşca de la ?da+ )ălbe(ita nu era un bordel ca toate celelalte. .$icial nici nu era un
bordel, cu toate că era cunoscut de toţi soldaţii, din icilia p!nă la 4renner.
Printre pro$esionistele de la ?da se ascundeau numeroase doamne HbineI, urmărite de
)estapo. "ltele, dimpotri%ă, erau căutate de partizani. ?da le procura acte $alse. ,e
categorisea după $elul cum arătau şi după mediul din care pro%eneau. ,a ?da erau patru
categorii de $ete/ pentru simpli soldaţi, pentru subo$iţeri, pentru o$iţerii de grade mici, pentru
o$iţerii superiori.
Doar $emeile $oarte $rumoase erau admise în această ultimă clasă. <i pe deasupra ele
trebuiau să $ie în măsură de a putea cita din c#iller şi din #a*espeare. ?da a%ea o slăbiciune
pentru c#iller. 'n entuziasmul ei, pictase pe peretele salonului în care se $ăceau prezentările/
2nd set!et ;4r nic4t das Deen ein$
&ie Iird Euc4 das Deen 'eIonnen sein7
Porta şi Micuţul sc#imbaseră două cu%inte din citat, pentru a se potri%i mai bine cu
locul.
?da era americană. Cu puţin înainte de izbucnirea războiului $ăcuse clasica călătorie la
Paris. Dar germanii au înaintat at!t de repede înc!t nu mai a%usese timp să părăsească
:ranţa, ?da mirosi că s+ ar putea totuşi ca războiul să dureze mult. <i nu $usese prea surprinsă
c!nd americanii au #otăr!t să ia şi ei parte. e $olosi de un locotenent german pentru a a(unge
p!nă în patul comandantului german. 'n $elul acesta, ?da se acoperise din toate părţile.
,a începutul lui QRE N plecă de la Paris îndrept!ndu+se spre 3oma, duc!nd cu ea şase
t!r$e $rumoase. Un început $rumos.
*A+R2DA DE 2C;,A/;
&e făceam de ca" cu tot felul de "rostii$ făceam "e fanţii faţă de 'renadieri şi "araşutişti.
Duam "arte la comandouri în s"atele liniilor inamice. Ceilalţi nu ne vedeau sf#rşind "rea ine.
/tiau ce ieşise de oicei din aceste misiuni de comando.
— Sunteţi voluntari$ voi ăştia$ s"ecialiiG întreă un "lutonier de intendenţă$ av#nd crucea
de cavaler "e du"ă '#t.
— Da$ să ne ducem la umlătoare$ r#se *orta.
&e6au dat comine!oane "entru a feri uniformele noastre ne're de tanc4işti.
Micuţul îşi ascuţea "umnalul de lu"tă "e o "iatră roasă de vreme.
— Cu ăsta "oţi sco"i un colonel fără ca măcar să se "rindă$ făcea el 4a!.
>ăceam nişte mişcări cu raţele şi "icioarele "entru a face comine!onul mai su"lu.
Bonetele semănau cu nişte 'lu'i$ înc4eindu6se cu nasturi "#nă la '#t. Se "uteau lăsa în (os
"entru a ne aco"eri faţa. )n dre"tul oc4ilor aveau două desc4i!ături.
Am c4efuit două !ile şi două no"ţi la ;da6,ăle(ita. >iecare avusese c#te trei fete$ "rintre
care şi iovnice de ofiţeri. *artea cea mai 'ro!avă a c4iol4anului fusese o încăierare cu
artileriştii.
*orta s6a luat la întrecere cu un italian$ care măn#ncă mai mult. *orta a c#şti'at
înfulec#nd două '#şte şi (umătate. ;talianul s6a îmolnăvit at#t de rău înc#t a treuit să i se facă
s"ălături stomacale. *orta o scosese ine la ca"ăt$ dar era "alid. Dacă l6am fi "us să vorească$
ar fi fost nenorocire. *orta cunoştea ş"ilul5 treuie să stai nemişcat$ cu 'ura ine înc4isă. *orta
era cam"ion la m#ncat. Era renumit "e am#ndouă "ărţile ale liniei frontului. Americanii îl
"oftiseră de trei ori la o "etrecere. De două ori a refu!at. A treia oară a "rimit. El şi cu un uriaş
"lutonier ne'ru şi6au "us urta la cale într6o 'roa"ă de ou! din no man9s land, su"rave'4eaţi
îndea"roa"e de amele taere.
*orta a c#şti'at. +uciuriul şi6a dat du4ul.
Stăteam a"lecaţi deasu"ra 4ărţilor$ în adă"ostul lui Mi%e. De întinsesem "e (os şi le
"riveam$ culcaţi "e urtă. C4iorul era lun'it între Bătr#nul şi mine.
— <ă veţi ascunde aici$ e3"lică C4iorul. Da o (umătate de oră du"ă mie!ul no"ţii vom
desc4ide un tir de diversiune$ un %ilometru mai la nord.
— Cine6i comandantul artilerieiG întreă Heide. &6o fi vreun calcă6n străc4iniG
— &u6ţi face 'ri(i$ îl linişti C4iorul. )l cunosc. /i6a făcut ucenicia la şcoala de tir de la
Denin'rad. /tie meserie. )n !ece minute$ îţi va fi turnat o"t sute de ou!e "este ti"i. *rietenii
noştri Kan%eii$ de aici din faţa noastră$ se vor culca "e o urec4e vă!#nd că salva noastră este
îndre"tată asu"ra camara!ilor lor 4induşi.
*orta îşi "use (oenul 'alen "este 'lu'ă.
C4iorul cli"i din oc4i. Toenul acesta avea darul să6l scoată din sărite$ dar renunţase de
mult să mai !ică ceva. C#nd îl vă!u şi "e Micuţul "un#ndu6şi "e ca" melonul său 'ri desc4is$
nu se mai "utu aţine5
— &u sunteţi !draveni$ !ise.
Micuţul încerca să6şi taie un'4iile cu cleştele de s#rmă '4im"ată. Aşc4iile !urau "este
4artă.
— *entru că îţi "lace at#t de mult să te foloseşti de cleşti$ urmă C4iorul cu vocea sa
'roasă$ tu şi cu melonul tău afurisit veţi trece "rimii "rin s#rma '4im"ată. <ei tăia "rimele două
r#nduri$ înce"#nd de (os.
— &u ştiu să număr$ anunţă Micuţul voios.
C4iorul se făcu că nu aude.
— *orta îl va urma "e Micuţul$ continuă el. Du"ă e3act trei minute. Se va lumina de !iuă
"uţin înainte de ora cinci. Comandantul artileriei noastre va veni aici "ersonal. <a treui să le
trimitem salutul de dimineaţă oişnuit. Altfel ar "utea să ănuiască ceva. Deci "lasaţi6vă foarte
"recis. Comandantul are "o!iţiile voastre însemnate "e 4artă. &u se vor tra'e dec#t ou!e de
-N$Q. *iesele ateriei sunt re'late încă de "e acum. *entru voi$ momentul 4otăr#tor va fi între
H$SN şi -P. Ascultaţi6mă cu atenţie$ Micuţule$ voresc şi "entru tine. <ă s"un "entru ultima
oară. 1 sin'ură 'reşeală şi veţi fi măcelăriţii. Da ora Q$ SF$ tir de diversiune cu ou!e de -N$Q.
+irul încetea!ă la Q$PA. Da ora -F$PQ$ tir de mortiere "este nasul americanilor. Da -F$Q0$ tir de
automate "entru aco"erire. Durata5 trei!eci de secunde. A"oi va fi r#ndul vostru să intraţi în
4oră. Scuturaţi6vă şi "orniţi înainte7 Sven va lua cuiul de mitralieră înaintat$ "ă!it de un sin'ur
om. )l vor înlocui la orele -S. Da cinci metri mai în s"ate e un adă"ost. )năuntru ş#nt şase
oameni. Du"ă ce îl vei fi lic4idat "e ti"ul cu mitraliera$ te vei ocu"a a"oi imediat de adă"ost$ cu
'renade. Heide va ataca ultimele două mitraliere. Am#ndouă sunt montate în "o!iţie$ dar sunt
aco"erite cu o "#n!ă vec4e în fundul tranşeei. Servanţii se află într6un adă"ost la trei metri în
drea"ta mitralierelor. Se "ătrunde înăuntru "rintr6o desc4i!ătură de "e "artea st#n'ă. Au
construit trei adă"osturi false$ dar nu vă "uteţi înşela. )n faţa intrării este un morman de cutii
'oale de conserve "e care le6a fost teamă să6l ridice. &u treuiesc mai mult de două 'renade.
2na în fundul şi cealaltă în mi(locul vă'ăunii. )n cli"a în care Sven şi Heide vor a(un'e acolo$
ceilalţi înce" să se urnească. Sunt de străătut !ece metri în F$Q secunde$ nici o secundă mai
mult sau mai "uţin. +ra'eţi asu"ra tranşeei dar risi"iţi în tră'ători. +reuie să aveţi tim" să
re"etaţi unde se află fiecare$ "entru a nu vă ucide între voi. +ra'eţi în tot ce nu "oartă salo"eta
voastră de camufla( cu uline mici ne're şi ver!i. *e între' "ăm#ntul nu sunteţi dec#t două!eci
care "urtaţi uniforma asta. C4iar dacă vedeţi un mareşal 'erman$ culcaţi6l la "ăm#nt. &u vreau
su"ravieţuitori în tranşeea aceasta. &imeni care să "oată "ovesti ce s6a înt#m"lat. +reuie să
ă'aţi s"aima în ei$ să le daţi im"resia că sunt atacaţi de stri'oi. )n orice ca!$ asta îi va face să6i
a"uce #ţul "e cei din tru"ele de culoare. Barcelona$ tu nu te mişti din 'roa"a ta de adă"ostire$
răm#i li"it locului$ faci "e oservatorul$ în tim" ce ceilalţi curăţă tranşeea. Cartuş luminos
verde$ a"oi o luaţi la sănătoasa de "arcă l6aţi avea "e dracu în s"ate7
— *ăi asta facem mereu$ r#se *orta neoră!at.
— +acă6ţi 'ura7 îl ocări 'eneralul$ şi ascultă ine. Da două secunde du"ă cartuşul verde
"oto"im totul$ iar tu$ Barcelona$ vei ate recordul mondial la fu'ă a(un'#ndu6i "e ceilalţi din
urmă. Sectorul de alături nu va înţele'e ce se "etrece. Dacă totul decur'e aşa cum s6a "revă!ut$
va fi o uliăşie 'enerală. Aveţi la dis"o!iţie cinci secunde "entru a coorî dealul. Artileria
noastră va tra'e foc de ara(. <eţi fi aco"eriţi "#nă a(un'eţi la r#u. *arti!anii vă vor trece
dincolo. 2rmea!ă a"oi -PQ de %ilometri "#nă la ţinta voastră. <ă descurcaţi cum "uteţi. Dar
treuie să vă descurcaţi7 ?Arătă un "unct "e 4artă@ E3act în locul ăsta vă vom trimite 'renade
antitanc şi mine. Dacă vor fi răniţi$ va treui s6o scoateţi sin'uri la ca"ăt. ;nter!is de a duce
răniţii. Ascundeţi6i şi vedeţi dacă mai sunt acolo la întoarcere7 2n sin'ur lucru contea!ă5 să
i!utiţi$ c4iar dacă nu se va mai întoarce dec#t unul sin'ur dintre voi7 Aici$ în "ădure$ se află
araca statului6ma(or. ;ar dincoace$ la răs"#ntie$ tancurile camuflate. Sunt cu totul cel mult
cins"re!ece te4nicieni de întreţinere. Docuiesc în corturi.
— Alte măsuri de "a!ă nu e3istăG se miră Bătr#nul.
— &u$ se cred în afară de "rime(die. Du"ă ce veţi scoate tancurile din stare de lu"tă$ doi
dintre voi se re"ed asu"ra arăcii în tim" ce ceilalţi îm"roaşcă cu 'loanţe dins"re sud. +reuie
să aduceţi un ofiţer viu. Ceilalţi vor fi ucişi. Să nu "oată ănui nimeni ce s6a înt#m"lat. Dacă
nu$ se duce naiii totul. /i a"oi la drum s"re "od7 A47 2itasem$ treuie lăsaţi doi oameni "e
"od. )n tim" ce voi vă veţi ocu"a de aracă şi de tancuri$ ei vor am"lasa minele. Cei doi vor
arunca "odul în aer îndată ce ultimul a trecut dincolo. Dacă însă inamicul vă urmăreşte de
a"roa"e$ va treui să sacrificaţi o 'ru"ă de mitralieră$ "entru a asi'ura trecerea ofiţerului de
stat6ma(or. Mer'eţi a"oi de6a lun'ul cursului îns"re est. ?De'etele sale 'roase arătau un "unct
"e 4artă@ ;ată un stat6ma(or de divi!ie. En'le!i. +reuie curăţaţi.
>lutură c#teva foto'rafii cu uniformele aliaţilor.
— Aşa arată insi'nele marelui stat6ma(or.
— Să s"erăm că nu vor fi în "i(ama7 r#se Heide. Sau "oate că îşi "oartă insi'nele "e
fundG
— <eţi vedea voi$ rete!ă C4iorul sec.
&e6am "otrivit ceasurile şi ne6am verificat "entru ultima oară armele. Eram "re'ătiţi de
"lecare.
— &u uitaţi livretele şi insi'nele cu ca" de mort. Altfel s6ar "utea ca vreun şmec4er din
"oliţia militară să intre la ănuieli. /i încă un sfat$ mai ales "entru *orta şi Micuţul. >ără (af7
Dacă sunteţi "rinşi cu dinţi de aur "rin u!unare$ veţi fi s"#n!uraţi "e loc7 Tandarmii nu6i în'4it
"e căutătorii de aur.
— Dar şi ei fac la fel$ se a"ără *orta.
— Da$ dar nimeni nu ştie. ?C4iorul îl a"ucă "e *orta de 'uler@. /i nici la noi nu ştie
nimeni. Cred că înţele'i ce vreau să s"un$ *ortaG
— )nţele' foarte ine$ domnule 'eneral.
— Astă!i nu sunt domnul 'eneral. Sunt C4iorul. +rei !ile de !du"$ "entru că ai uitat. +e
vei "re!enta la ra"ort la îna"oiere.
— Suntem 'ata$ murmură Bătr#nul.
Du"ă un minut$ Micuţul dis"ărea "e deasu"ra tranşeei. Către nord uuiau o mulţime de
tunuri. 2rmăream acele fosforescente ale ceasului meu. 0N secunde. HN secunde. Mi se
înmuiară "icioarele. PQ secunde. +remuram ca o frun!ă. SN secunde. M6am uitat la ceilalţi. Cei
"e care îi cunoşteam de at#ta tim".
De'ionarul$ ca de oicei$ ţinea între dinţi lun'ul său cuţit ara. )mi făcu cu oc4iul. /tia
că6mi este frică.
&u mai rămăseseră dec#t cinci secunde. C#t de încet se mişca secundarul ăsta... trei...
două...
Cineva mă ate "e umăr$ am sărit$ am a"ucat foarfeca de acolo unde o lăsaseră *orta şi
Micuţul şi am înce"ut să tai. S#rma '4im"ată îmi sf#şia s"atele. A"oi am dat foarfeca îna"oi.
Mi6a treuit c#tva tim" "entru a6mi re'ăsi suflul du"ă efortul acesta violent. Am "rivit
ceasul. Se şi scurseseră două minute.
De'ionarul se "re'ătea să sară. Bine că era acolo$ "re!enţa lui mă îmărăta.
Am înce"ut să mă t#răsc îns"re "o!iţiile americane. Am a(uns "#nă la tufişul în care
treuia să mă ascund "#nă a doua !i du"ă6amia!ă. M#na îmi alunecase "este ceva. 2n miros
dulcea'$ 'reţos$ mi6a "ătruns în '#tle(. Era un cadavru$ umflat. Am vomitat. A"oi mi6am aşe!at
inoclul înaintea mea aco"erindu6l cu frun!e şi iară. C#t tim" era întuneric inoclul nu era
"ericulos$ dar era de a(uns să6l atin'ă o ra!ă de soare$ fie numai o cli"ă$ ca ceilalţi să mai vadă.
/i6ar da seama că în no man9s land se află cineva care n6ar treui să fie.
Se a"ro"ia o umră. Mi6am scos cuţitul şi "istolul din toc.
— Bau$ făcu cineva din s"atele meu.
Era să urlu de s"aimă. A"oi am !ărit la lumina lunii un melon 'ri. Două şiruri de dinţi
mari de cal s6au desco"erit într6un r#n(et lar'.
Era Micuţul$ nătărăul.
— +e6ai scă"at în nădra'iG întreă el în şoa"tă. *oţi fi vă!ut la c#ţiva %ilometri$ măi ra4at
în "loaie.
A"oi se mistui în întuneric.
M6am a"ucat să sa" o 'roa"ă cu ca!maua cu coadă scurtă. Muncă de c#rtiţă. &u treuia
să fac nici cel mai mic !'omot.
)ns"re nord focul de artilerie încetase. Doar "ocnete rare de armă şi c#te un scurt lătrat de
mitralieră ru"eau liniştea a"ăsătoare a no"ţii.
2n "roiectil trasor străătu cerul. Era a"roa"e ora S. )n cur#nd avea loc sc4imul.
;ată6i. 2n !'omot de fiare. Cineva r#de. Sca"ără o flacără mică. Ce adunătură de nătărăi$
să fume!e în "rima linie7 Mă m#ncau "ur şi sim"lu de'etele7 /tiam că ceilalţi din "luton
treuie ce simţeau aceeaşi "oftă ca şi mine. Asemenea neunie ar fi treuit să fie "ede"sită cu
moartea. *esemne că erau ooci$ "entru "rima oară "e front. &u ne va fi 'reu să6i sur"rindem.
Cerul se înroşi către răsărit. )şi sc4ima culoarea la fiecare minut. Buricul "ăm#ntului$
muntele lestemat$ era a"roa"e frumos în dimineaţa aceasta. Aveam c4ef să c#nt un imn.
Măcar de6aş "utea "leca acum. *esemne că nu voi mai "utea "leca niciodată lier.
Mi!asem "e ne'ru şi ieşise ne'ru7 >iecare îşi urmea!ă soarta.
.arurile au fost aruncate. +reuie să6l ucid "e ti"ul din faţă.
Acum era a"roa"e ora. Din nou sc4imul "osturilor. Căştile lucesc. Mi6am re'lat
inoclul. ;ată6i. *e cel care se a"ro"ia urmea!ă să6l ucid. <a fi înlocuit la ora -N şi se va
întoarce în "ost la amia!ă. *ie"tul îi era îm"odoit cu două "an'lici colorate. Avea oc4ii de un
alastru ciudat. Cel "e care îl sc4ima îi arăta ceva. >oto'rafii "orno'rafice desi'ur. ;6am au!it
numele. )l c4ema Roert$ dar i se !icea Bo$ cum mi se s"unea şi mie. ;ata un Bo care treuie
să omoare un alt Bo.
Aş vrea să6ţi ru"i un "icior$ Bo$ "e c#nd te vei îna"oia acum. +e6ai duce la s"ital şi nici
n6ai şti c#t de norocos ai fost. ;artă6mă că treuie să te omor. &ădă(duiesc că mă vei ierta$ c#nd
vei fi în cer. Doar eşti soldat$ vei înţele'e.
Am încercat să6l "revin "rin su'estie. Citisem într6o carte că aşa ceva era "osiil. Dar nu
mer'ea. Autorul cărţuliei era un mincinos.
*entru numele lui Dumne!eu$ Bo Americanul$ tra'e6ţi un 'lonţ în "icior7 Da două!eci
de metri de tine te "#ndeşte o fiară. Dacă nu te răneşti$ în cur#nd îţi va suna ultimul ceas.
&u dădea nici o atenţie su'estiilor mele. Se s"ri(inea ne"ăsător de mitraliera sa$ fumul
alăstrui al ţi'ării sale se înălţa în aer. )şi îm"inse casca "e ceafă.
Deodată mi6a în'4eţat s#n'ele în vine. A"ucă inoclul care îi at#rna "e "ie"t şi îl îndre"tă
către mine. Mi6am ţinut răsuflarea. 1 muscă mi se aşe!ă "e "leoa"ă. 2n om care are o muscă
"e "leoa"ă nu "oate fi dec#t mort. Era mai ine să încete! cu e3"erienţele mele de tele"atie. &u
doream să6mi sacrific scurta mea viaţă "entru Bo Americanul. *entru mine nu însemna nimic.
&u avusesem tim" să trăiesc. Cel de dincolo "oate că mai a"ucase să ea şam"anie într6un
marc restaurant$ însoţit de o fată frumoasă. *oate că avea un smo%in' al$ cu o 'aroafă roşie la
utonieră.
Soarele înce"ea să6mi ardă ceafa. ;nsectele mă înneuneau. ;ată$ dincolo a sosit
sc4imul. Dacă nu se înt#m"lă nimic deoseit$ Bo al meu se va întoarce "este două ore. Mă
întream dacă îl aşte"ta vreo fată acasă la el$ în t#e tates.
Măcar de ar trece la atac. Atunci s6ar ale'e "raful şi de comandoul ăsta. )nce"eam să at
c#m"ii. +reuia să mă mişc. De !ece ore stau încremenit în nemişcare. *oate or fi fac4iri care
să "oată face una ca asta$ dar nici ei nu au în faţă 'ura mitralierei unui Bo Americanul. &oroc
că medicul ne administra o s"ălătură înainte de a "leca în misiune. 2ltimele "atru!eci şi o"t de
ore nu avusesem dre"t 4rană dec#t o ciocolată. Ciocolată cu dro'uri. ,reţoasă ciocolată.
;m"osiil de înc4is un oc4i măcar$ tim" de o"t !ile$ c4iar de ai fi murit de somn. ;nstinctele
noastre$ rinic4ii noştri$ totul înceta să funcţione!e. Ciocolata asta era o 8armă secretă9. ;nter!is
de a vori des"re ea$ su "edea"sa cu moartea. Micuţul ne ă'ase în ucluc$ duc#nd o cutie
întrea'ă fetelor de la ;da. .adarnic încercasem să le îm"iedicăm să m#n#nce.
A fost un tărăoi nemai"omenit c#nd ne6am întors la ;da. Moilele au fost făcute ţăndări.
Doi dintre ăieţi au treuit duşi la s"ital. Damele erau încredinţate că ne ătusem (oc de ele. *e
*orta au vrut să6l înece în cada de aie. Micuţul era "rea voinic "entru a sări la el$ *#nă la urmă
a treuit să mărturisim ;dei adevărul. Dar din !iua aceea nimeni de la tractir nu a mai vrut să
"rimească daruri su formă de ciocolată.
;a te uită$ căşti7 2ltimul sc4im. Dar ce se înt#m"lăG Erau mai numeroşi. Bo era şi el
"rintre ei. )l deoseeam foarte ine. A47 )nţelesesem. ;ns"ecţia şefului de detaşament. .iera$
da din m#ini$ îl şmotruia "e res"onsailul 'ru"ei. )i cunoşteam ine "e şefii de soiul ăsta5 nişte
nemernici$ nişte 'omoşi de ca!armă$ care nici în "rima linie nu6şi "uteau lăsa oamenii în "ace7
Aştea"tă tu "uţin7 &6ai nici o şansă de scă"are. )ţi mai răm#n de tras e3act cinci!eci şi
şa"te de minute. Micuţul şi Heide se vor ocu"a de adă"ostul tău.
;ată cine îşi mustruluieşte oamenii care urmau să moară "este c#teva minute. Desi'ur$ nu
ştia$ dar oric#t7 Era dintre cei cărora su"remă amiţie este să a(un'ă :irst ergeant. C4iar de6ar
fi să treacă "este tru"urile oamenilor săi. )şi dorea cele şase 'aloane cu o stea.
Bo stătea în "o!iţie de dre"ţi$ aşte"t#nd să treacă furtuna. 2n tăun îmi #!#ia în (urul
ca"ului. Se aşe!ă "e m#na mea. Aş re!ista dacă m6ar înţe"aG )ntotdeauna îmi fusese frică de
tăuni şi de aline. M6a înţe"at în tim" ce îl "riveam. 1 durere ascuţită mi6a străătut raţul.
Mi6am muşcat u!ele "#nă la s#n'e. Dar ce însemna o înţe"ătură de tăun$ faţă de un
umăr !droit sau un "#ntec "erforatG Bo înce"u să fluiere$ nu "rea tare$ doar "entru el.
Desi'ur că tim"ul se scur'ea 'reu şi "entru el. &ici "rin ca" nu6i trecea că trăieşte ultimul său
sfert de ceas.
MG 4onnie is o%er t#e ocean,
MG bonnie is o%er t#ea sea.
4ring bac*, o# bring bac* mG bonnie to me...
*este !ece minute tunurile vor desc4ide dansul. Comandantul artileriei îşi verifică acum
taelele. 1"t minute. ,urile tunurilor înce" să ţintească s"re înălţimi.
)l "riveam "e Bo cu inoclul. ;ată6l "e Pri%ate :irst Class U.. a"rin!#ndu6şi ultimul
Camel.
Bucură6te de ţi'ară$ camarade7 &u6ţi mai răm#n decit şa"te minute. S"er că îi vor trimite
mamei tale medalia Con'resului. 1 merită. Să6şi trimită fiul în ;talia să fie ucis$ la două!eci de
ani$ în floarea v#rstei. A"oi$ cortina... doar un sim"lu soldat7
Doar un sim"lu soldat$ de c#te ori nu au!isem cuvintele acestea7 Cu o urmă de dis"reţ.
Dar noi suntem cei care "lătim cu vieţile noastre u!inele voastre$ industria voastră. ;ar c#nd
totul se va sf#rşi$ veţi trata afaceri în irouri ele'ante: veţi face sc4im de contracte: veţi da
comen!i la Jru""$ Armstron' şi la alde Sc4neider.
C#nta cu voce (oasă5
#oJ me t#e JaG to go #ome...
3oll out t#e barrel,
8e9ll #a%e a barrel o$ $un...
)şi îndre"tă din nou inoclul s"re mine.
Doamne nu6l lăsa să mă desco"ere cu două minute mai devreme7
Dăsă inoclul (os şi înce"u să c#nte.
)n s"atele meu tună. Cerul s6a desc4is. Bateria în do. Rac4etele au că!ut în faţa "o!iţiilor
americane. 1 "rivelişte care i6ar fi ins"irat lui Dis!t o ra"sodie eroică. )mi mişcam muşc4ii în
ci!me. S#n'ele reînce"ea să circule. >urnicăturile în "icior "uteau fi fatale. Mi6am retras
"iciorul st#n' îndoit su mine. Era cel în care aveam "utere mai mare. )n cinci secunde
lansatoarele de rac4ete îşi vor înceta tirul.
2.S. Bo nu cunoştea re'ulile (ocului. De frica ou!elor se li"ise de "ăm#nt "e fundul
tranşeei. &u avea nervii unui vec4i soldat de "e front$ care "oate să răm#nă în mi(locul focului
"rivind "e deasu"ra mar'inii 'ro"ii sale.
*riveam în (ur cu coada oc4iului. ;ată6l "e lun'anul de *orta. Din c#m"ul verde de trifoi
(oenul său 'alen sărea în oc4i. Am "us m#na "e cuţit. Cuţitul "e care îl şter"elisem unui
"uşcaş sierian.
Ho"7 Dintr6un salt m6am re"e!it înainte.
*roiectilele armelor automate .um!ăiau "recum roiuri furioase de tăuni. Dar nu mă
temeam de ele. Era tirul de ara( al artileriei noastre.
2.S. Bo a"ăru la mar'inea tranşeei sale. D6am îmr#ncit$ în av#ntul meu. Scoase un
stri'ăt ascuţit şi încercă să mă res"in'ă. Două 'loanţe de revolver mi6au trecut "e l#n'ă ca"$
cuţitul meu se înfi"se în '#tul lui Bo. Se răsuci$ cris"#ndu6se. Din 'ură îi cur'ea s#n'e cu
ale.
Am răsturnat mitraliera arunc#nd o ultimă "rivire lui 2.S. Bo$ ale cărui de'ete se a'ăţau
de mar'inea tranşeei.
#oJ me t#e JaG to go #ome...
Cu ca"ul răsturnat "e s"ate$ cu oc4ii lar' desc4işi$ mă "rivea. )mi venea să mă las să cad
l#n'ă el$ să6i alin suferinţa$ dar nu aveam nici tim"ul$ nici dre"tul "entru aşa ceva. &u eram
dec#t un sim"lu soldat. Am dat cu "iciorul în casca sa.
Dintr6un adă"ost au a"ărut doi oameni. Ridic#nd automatul$ am tras din şold. D6am vă!ut
"e *orta făc#nd o mişcare cu m#na. Două 'renade !oară. 2n !'omot înăuşit i!ucni
înăuntrul adă"ostului.
Toenul 'alen al lui *orta de"ăşea mar'inea tranşeii. *ălăria asta sfida soarta. Doi
americani se a"ro"iau în "as de fu'ă. Se tre!iseră. *este tot i!ucneau e3"lo!ii.
Heide ateri!ă l#n'ă mine. 2n ser'ent şi trei răcani se îndre"tau e3act în tirul automatelor
noastre. Am călcat cu ci!mele "este cadavrele lor. &e a"ro"iam de adă"ostul des"re care
C4iorul ne s"usese să ne ferim. >lăcări 'ălui lin'eau intrarea camuflată a adă"ostului.
Mi s6a "ărut că o umră se re"e!ea la mine. ;nstinctiv m6am a"lecat şi m6am răsucit în
(urul meu. 2n tru" 'reu se "răvăli l#n'ă mine. ;6am trimis două salve din "istolul meu automat.
+ră'eam în tim" ce mă rosto'oleam "e (os.
Dar nu era de a(uns. Se ridică ca îm"ins de un arc. ;6am re"e!it de două ori ci!mele în
ora!. Scă"asem automatul. De'etele sale mi se str#n'eau în (urul '#tului. ;6am tras un "icior
în testicule. Str#nsoarea a slăit o cli"ă. A fost destul "entru a6mi "utea scoate revolverul din
toc. Am 'olit încărcătorul. Eram înneunit de 'roa!ă. +i"ul era de două ori c#t mine. Eram
aco"erit de s#n'e. Era iar "este mine. Dama unui cuţit mi se înfunda între coaste. Am mai
!v#cnit o dată din şale$ am a"ucat cuţitul din ci!me. Am lovit$ iar şi iar. Str#nsoarea slăea din
ce în ce mai mult. )nce"eam să res"ir.
D6am vă!ut "e Micuţul "rin!#nd un ti" de "ie"t$ arunc#ndu6l la "ăm#nt şi călc#ndu6l în
"icioare. Mi6am cules automatul$ l6am reîncărcat şi am tras în adă"ost. Cineva stri'ă.
1 rac4etă luminoasă se înălţă "e cer5 semnalul lui Barcelona. ;nfanteria noastră înainta.
Aco"eriţi de ea$ treuia să ne urmăm drumul. ;6am vă!ut "e ceilalţi ivindu6se de "rin tranşee.
Aici a"ărea "ălăria 'alenă a lui *orta$ colo melonul Micuţului. ;6am urmat c#t "uteam de
re"ede. Era o întrecere cu moartea. 1u!ele artileriei noastre e3"lodau e3act în urma noastră.
D6am a(uns din urmă "e Bătr#nul$ care coora '#f#ind. Destul de ine "entru un om de v#rsta
lui.
Am a(uns în sf#rşit la r#u. &e aşte"tau doi soldaţi italieni din tru"ele de comando$
de'4i!aţi în ţărani.
— Avanti$ avanti$ omăni unul dintre ei. )şi culese automatul$ ascuns în stuf.
Au luat un start de maratonişti. Aia ne "uteam ţine du"ă ei. 1u!ele e3"lodau din ce în
ce mai a"roa"e. A"oi italienii s6au o"rit$ arăt#nd către r#u5
— +receţi "e aici. <ă aşte"tăm l#n'ă troiţă$ "e "artea cealaltă.
De'ionarul "rivea a"a tulure. )ntorc#ndu6se către italieni$ s"use5
— Sunteţi si'uriG &u văd nimic.
2nul dintre italieni în(ură furios şi intră în a"ă. )i a(un'ea "#nă la r#u.
— *odul ăsta suacvatic l6am făcut cu m#na noastră$ cre!i că ne "utem înşelaG
Am trecut r#ul în şir c#te unul. )ncărcături e3"lo!ive iciuiau a"a. &e6am ascuns în stuful
de "e malul celălalt. Bătr#nul avea o rană lun'ă la raţ. Heide îi făcu un "ansament.
— +otul s6a "etrecut cu ine$ r#se *orta.
— ,ăseştiG murmură Bătr#nul. *entru mine nu va fi niciodată o "lăcere să omor un om.
— Soldat de c#r"ă$ !ieră Micuţul cu dis"reţ.
Bătr#nul trase "iedica "istolului său automat.
— Dacă mai scoţi o voră$ te culc la "ăm#nt ca "e un c#ine$ uci'aş smintit ce eşti7
— Ce te6a a"ucatG interveni De'ionarul. )l uci!i "e unul$ ori te ucide el "e tine. Aşa6i
ră!oiul.
— Am omor#t un suofiţer ătr#n$ un tată de familie$ 4o4oti Bătr#nul. 2ite actele lui. &e
întinse o foto'rafie în'ălenită. 2n ărat în uniformă de ser'ent "rivea s"re noi. Alături de el
era o femeie. )naintea lor aşe!aţi$ sur#deau trei fetiţe şi un ăiat. *uştiul să fi avut
!ece6dois"re!ece ani. De6a curme!işul foto'rafiei era scris5 )ood luc*, DaddG!
Bătr#nul era distrus. Blestema lumea întrea'ă şi "e noi în s"ecial. D6am lăsat să6i treacă
furia. Se înt#m"lă uneori să afli "e cine ai ucis: aveai de ce să fii descum"ănit. &u "uteam face
nimic "entru ietul om$ doar să ve'4em să nu facă vreo "rostie$ să de!erte!e$ să se omoare$ sau
mai ştiu eu ce. 1 "rostie care ar fi avut cele mai ne"lăcute urmări "entru familia sa.
Am a(uns la "od du"ă două!eci şi "atru de ore. *a!a era asi'urată de doi infanterişti: doi
canadieni.
Micuţul şi Barcelona i6au ucis la re"e!eală. Am lăsat "e "od doi dintre ai noştri. Avionul$
un Tu QF$ a venit la ora 4otăr#tă$ dar aia a"ucă să ne a!v#rle lucrurile că au şi a"ărut două
Mustanguri.
2un*ers6ul se "răuşi în flăcări. 1 siluetă se des"rinse de avion$ dar "araşuta nu s6a
desc4is.
— Amin$ oftă Heide.
&e6am ascuns ceva mai de"arte$ "e du"ă dealuri. 2n atalion defila foarte a"roa"e de
noi. Scoţieni la instrucţie. *#r#iau neîncetat din mitralierele lor. Micuţul "rinse "ică îm"otriva
unui ser'ent6ma(or cu o uriaşă mustaţă roşcată. )i maltrata "e soldaţi$ "retindea Micuţul$
4otăr#t să6l îm"uşte. Am avut mult de furcă cu el "#nă l6am "otolit.
A doua !i am înaintat "#nă la tancuri. &e6am 4otăr#t să ne odi4nim înainte de a trece la
atac. Am "ătruns în "ădure. Acolo Bătr#nul şi6a dat seama că$ în ciuda interdicţiei C4iorului$
*orta şi Micuţul str#nseseră dinţi de aur. Dacă am fi "rinşi$ asta ne6ar sorti "ieirii.
Du"ă o încăierare ună$ ne6am căutat alinarea în ăutură. A"oi totul r#nce"u$ c#nd
De'ionarul ne făcu soldaţi de trei "arale$ scursoare "rusacă.
— ;a te uită la el$ (avră a De'iunii Străine$ urla *orta din ad#ncul "lăm#nilor$ uit#nd că nu
treuia să facem 'ălă'ie. .ici că te6au (u'ănit la >a'en. Asta n6o mai credem$ ufniţă ătr#nă şi
castrată7 >anfara turcească ţi6a m#ncat fuduliile fri"te7
— )mi faci 'reaţă7 stri'ă De'ionarul$ !v#rlindu6şi cuţitul care se înfi"se în (oenul 'alen
al lui *orta.
*e acesta îl a"ucară "andaliile.
— Da6r6ar damlaua în toate t#rfele france!e$ !ieră el.
)nşfăc#nd automatul$ îi 'oli încărcătorul la "icioarele De'ionarului. Am sărit să ne
adă"ostim de 'loanţele care ricoşau. Santinelele noastre$ s"eriate$ se a"ro"iau în 'oană.
Micuţul trase în ei$ scoţ#nd urlete sălatice. 1lle Jarlsson era c#t "e6aci să fie ucis.
Du"ă scurt tim" ne6am "otolit. Am fi vrut să dormim$ dar nu "uteam din "ricina
ciocolatei dro'ate.
Am !ărit în de"ărtare o coloană de camioane.
— &e ducemG "ro"use *orta. &u6s dec#t de la trans"orturi. A"oi ne vedem de drum.
Dar Bătr#nul refu!ă. Ca întotdeauna$ el era meseriaşul încă"ăţ#nat şi li"sit de fante!ie
care$ neţin#nd seama de "ro"riul său interes$ nu ştia altceva dec#t să urme!e ordinul "rimit.
/tiau ce fac cei care numeau "lutonieri asemenea meseriaşi de năde(de7 Cei ca noi$ nu ne "rea
sinc4iseam de asemenea mărunţişuri. &u odată "re!entasem c#te un ra"ort măsluit$ care costa
c#teva milioane7 Asemenea lucruri ne făceau să ne stricăm de r#s.
;!ucni o nouă ceartă.
— Eşti cel mai fricos dintre toţi "roştii de "e lumea asta7 stri'ă *orta către Bătr#nul. &u
te6ar "lăcea nici măcar un maimuţoi7 Socoteşte6te fericit că te în'4iţim noi$ dar te "revin că şi
rădarea noastră are o limită. )ntr6o !i$ îţi vom căra rămăşiţele îna"oi7
Camioanele treceau. &i se scur'eau oc4ii du"ă ele. Bătr#nul rămăsese neclintit$ ca de
oicei. Au nimerit6o ine în !iua în care l6au numit >eldIeel. 1ricare altul ar fi "ăţit6o de
mult. Bătr#nul nici nu ănuia măcar că stă "e un utoi cu "ulere.
Da a"usul soarelui am "ornit la drum. 1 com"anie defilă at#t de a"roa"e de noi înc#t am
simţit mirosul ţi'ărilor Camel7
— E4ei7 Ce uşor i6am "utea curăţa "e răcanii ăştia$ şo"ti *orta.
— Am face ani 'rei7 s"use Micuţul visător.
— Ce !ici$ Bătr#nule$ se lin'uşiră ei$ o facemG Da întoarcere ne vom (ura că tu sin'ur i6ai
door#t "e toţi7 )ţi vor da crucea de cavaler$ înţele'iG ,#ndeşte6te "uţin la nevastă6ta. <a avea
"ensie "e viaţă7
Dar Bătr#nul nu se lăsă îndu"lecat. &ici măcar nu răs"unse.
*orta şi cu mine$ care eram în frunte$ era să dăm u!na dre"t în nişte corturi. &e6am
ascuns re"ede "e du"ă co"aci şi le6am făcut semn celorlalţi să se o"rească. Erau trei!eci de
corturi. )i au!eam "e unii sforăind.
Da un semn al lui Barcelona$ am smuls ţăruşii. Cei din corturi erau "rinşi ca într6un sac.
)n c#teva minute totul s6a sf#rşit. Doar c#teva stri'ăte "e (umătate înăuşite vesteau că se dă o
lu"tă. Băieţii au murit a"roa"e în somn.
&e6am dus în v#rful "icioarelor "#nă la tancuri. Santinelele au fost door#te cu laţul$
tru"urile le6au fost aruncate în tufişuri. Am e3aminat tancurile cu interes. Erau care lindate
MP şi MSH. 2ac*son6uri care arătau ca va'oanele de cale ferată.
Am înce"ut să le "unem încărcăturile e3"lo!ive. 2nele vor !ura în ucăţi la "ornirea
motorului$ altele la desc4iderea unei tra"e.
De'ionarul a dat dovadă de o in'enio!itate diaolică. 1 dulie de ron! aşe!ată ca din
înt#m"lare "e ca"ota din faţă a unui tanc$ dacă ar fi că!ut sau dacă cineva ar fi ridicat6o$ s6ar fi
declanşat e3"lo!ia unei încărcături. Am în'ro"at mine S.
Micuţul$ în căutarea de cadavre cu dinţi de aur$ a dat "este de"o!itul lor de en!ină. Era
ascuns cu asemenea diăcie$ înc#t Micuţul fu cu"rins de ănuieli.
Am "itit 'renade antitanc într6un co"ac: "rintr6un sistem de sfori$ ele vor e3"loda în
en!ină la atin'erea utoaielor.
*orta se smiorcăia în 'ura mare5
— Asta nu6i dre"tate$ nu6i "ăcat de tot aurul ăsta de care nu va "rofita nimeni$ ce !ici$
Bătr#nuleG Dacă Micuţul şi cu mine am răm#ne aici$ doar c#t să6l adunămG
— ,ura$ m#r#i Bătr#nul.
Am lăsat o cască franţu!ească la faţa locului$ iar în s"atele unui tufiş am ascuns o cutie
de s"a'4ete şi "ort4artul unui soldat italian. Ca să aiă la ce se '#ndi. <or fi convinşi că a fost
o"era "arti!anilor şi a de!ertorilor italieni. &e vom "utea termina misiunea în linişte.
Am a(uns seara t#r!iu la "od. Eram mulţumiţi. &imic nu era mai "lăcut dec#t să arunci un
"od în aer. +oţi voiam să a"ăsăm "e detonator. Bătr#nul se su"ără. Barcelona înce"u să stri'e
că asta era o treaă "entru el$ e3"ert în "oduri. )n S"ania fusese în tru"ele de 'eniu. *#nă la
urmă am lăsat !arurile să 4otărască. *e drumul care ducea s"re "od se a"ro"ia încet un camion
'reu. Ceva mai de"arte am !ărit un (ee".
— )ncetaţi cu "rostiile astea$ 'răiţi6vă$ omăni Bătr#nul.
<ru să a"ese "e detonator$ dar Micuţul îl "ocni cu automatul "este m#nă.
— Tos laele7 *odul răm#ne la locul lui$ "#nă c#nd !arurile 4otărăsc sorţii7
Tulius Heide ţinea socoteala. Eram "rimul la r#nd$ dar nu am dat dec#t şa"te. *orta fu mai
norocos cu o"ts"re!ece. Micuţul sări în sus de ucurie c#nd dădu două!eci şi o"t. &imeni nu6l
luă în seamă "e Bătr#nul care dădu "atrus"re!ece. Rudolf Jleer oţinu nouăs"re!ece. Micuţul
era să6l omoare "e Heide c#nd acesta dădu şi el două!eci şi o"t.
— 2ci'aş sadic de evrei$ ai trişat. De două ori am încercat să sca" de tine7 *entru o "iele
de evreu ai călca şi "este tru"ul mamei tale7
— A47 şuieră Heide '#nditor. <a să !ică tu eşti cel care a asmuţit Si'uranţa "e urmele
meleG
— E3act7 stri'ă Micuţul — şi nu mă las "#nă nu te6oi vedea s"#n!urat la +or'au7
Se ocăr#ră în continuare$ dar n6am stat să6i ascultăm. >iecare se '#ndea la (ocul său. )nsă
nimeni nu de"ăşi două!eci şi o"t.
Heide şi Micuţul au treuit să o ia de la înce"ut. Camionul trecu de cotitură.
Micuţul ridică "a4arul deasu"ra ca"ului. De camion nici nu6i "ăsa. 1coli de trei ori
detonatorul$ a"oi îşi frecă nasul de st#l"ul indicator. Asta îi va aduce noroc$ "retinse el. Scutură
"a4arul şi$ cu o mişcare unduită de "rofesionist$ aruncă cele şase !aruri "e covorul verde al lui
*orta. /ase şesari. De necre!ut. Dar cele şase !aruri erau într6adevăr acolo$ în faţa noastră.
Micuţul ţo"ăi de ucurie.
— Ai "ierdut$ Tulius7
— &u se ştie$ r#se Heide adun#nd !arurile.
— Aţi terminat$ daG stri'ă Bătr#nul. Camionul a a(uns a"roa"e de "od.
&u6l ascultam. Heide scui"ă !arurile$ le scutură de "atru ori la drea"ta$ de două ori la
st#n'a. =in#nd "a4arul deasu"ra ca"ului$ sări în (urul covorului verde$ cu 'enunc4ii îndoiţi.
A"oi răsturnă "a4arul cu 'ura în (os "este covor. .arurile au rămas su "a4ar. )l ridică "uţin
încerc#nd să "rivească "e dedesut.
— Dacă mişti "a4arul măcar cu un milimetru$ ai "ierdut$ îl "reveni Micuţul.
— /tiu$ m#r#i Heide "rost dis"us. Dar am dre"tul să6l at cu de'etul deasu"ra7
Micuţul încuviinţă.
Camionul şi (ee"6ul mai aveau doar cinci!eci de metri "#nă la "od. &e6am a"ucat să
"unem rămăşa' "e re!ultatul !arurilor. Heide nu se 'răea c#tuşi de "uţin. Dovi de "atru ori
"a4arul răsturnat. >oarte încet îl ridică. De şase ori unu$ cel mai mic !ar7
Micuţul se tăvălea "e (os.
— Am c#şti'at$ am c#şti'at$ ţi"a c#t "utea. E4ei$ ăieţi$ ce mai tărăoi veţi au!i7 M#n'#ie
detonatorul.
Camionul intra "e "od. Micuţul se "re'ătea să intre în acţiune.
Eine trassenba#n ist immer da!
Camionul a"roa"e a(unsese "e cealaltă "arte.
— Ce mai aştea"tă t#m"itul ăstaG omăni Barcelona.
— <rea şi (ee"6ul făcu Rudolf Jleer.
— E smintit$ mormăi Bătr#nul.
— Da naia$ aţi vă!ut camionulG Are stea' roşu7 1"riţi7 stri'ă Heide în'ro!it.
Am încercat !adarnic să6i atra'em atenţia Micuţului. &e răs"undea "rin semne de
voioşie.
1 adevărată catastrofă. 2n camion de cincis"re!ece tone$ "lin cu muniţii.
— Hello$ Kan%eii$ 4ai să vă arăt de unde îşi lua Moise erea7
)n (ee" s6au ridicat în "icioare doi ăraţi$ "rivind în direcţia Micuţului. Din caina
camionului se ivea ca"ul unui ne'ru voinic.
— *entru onor7 urlă Micuţul$ a"ăs#nd "e detonator.
&e6am aruncat la "ăm#nt. 1 e3"lo!ie care cred că a fost au!ită la sute de %ilometri
de"ărtare. Tee"6ul a fost a!v#rlit în aer ca o min'e. 2n r#u de foc se înălţă la cer. Camionul
dis"ăruse "ur şi sim"lu.
2nda de şoc îl aruncase "e Micuţul la c#teva sute de metri. Resturi de oţel fierinte
"lanau deasu"ra noastră. 1 roată de camion$ "ornită de "e "od$ suia dealul. Se ciocni de o
st#ncă şi coori îna"oi "anta cu o vite!ă neună. Barcelona a fost la un "as de moarte c#nd
roata trecu c4iar "e l#n'ă ca"ul său. A"oi roata se îndre"tă s"re Micuţul$ care era aşe!at$ "e
cale să6şi ştear'ă ora!ul îns#n'erat. )n loc să sară în lături$ se "orni să aler'e la vale$ cu roata
"e urmele sale. Era de necre!ut ca un om să "oată fu'i at#t de re"ede. Se îm"iedică$ a"oi
continuă să se rosto'olească ca o min'e îns"re "odul în ruine$ urmărit mereu de roată.
2n nor de "raf ni l6a ascuns. Se au!i un "leoscăit uriaş în cli"a în care se "răuşi în r#u
îm"reună cu roata. )n(ur#nd şi lestem#nd$ se căţără "e malul r#"os în sus.
— Bandă de asasini$ mu'i. Aţi vrut să mi6o faceţi. Aţi umlat la încărcătură$ firul a fost
"rea scurt7 De6asta m6aţi lăsat să c#şti'$ ticăloşilor$ m#ncători de var!ă "uturoşi7
2rcă "anta cu o vi'oare e3traordinară$ ţin#nd în m#nă cuţitul său lun'. Se re"e!i mai
înt#i la Barcelona.
— Ai "ierdut într6adins7 Ai vrut să6mi las aici "ielea7
Barcelona fu'ea să şi6o sca"e "e a sa$ stri'#nd cu dis"erare5
— Dasă6mă să6ţi e3"lic7... Dasă6mă să6ţi e3"lic7...
— )mi vei e3"lica în tim" ce6ţi voi cresta fuduliile7
)n furia sa aruncă cuţitul îns"re Barcelona.
&e străduiam să6l o"rim "e Micuţul înainte de a6l omorî "e Barcelona$ cum era 4otăr#t
s6o facă.
Bătr#nul îşi cu"rinse ca"ul cu am#ndouă m#inile5
— Simt că îneunesc$ ăsta nu mai este comando$ ci alamuc.
De'ionarul a fost cel care l6a salvat "e Barcelona. Cu o mişcare de (udo îl făcu "e
Micuţul să muşte ţăr#na şi îi str#nse '#tul cu o m#nă de oţel. Dar Micuţul nu "utea fi iruit
uşor. /ase oameni aia am i!utit să6l "otolim. Barcelona vru să6i strivească ca"ul su "icioare$
dar Bătr#nul se îm"otrivi.
De'ionarul încercă să6l lămurească "e Micuţul că era victima unei re'retaile
neînţele'eri.
— <rei să s"ui că trans"orta muniţiiG Micuţul nu6şi credea urec4ilor. &emernicii$
n6aveau stea'ul7
— Ba aveau$ unul mic de tot$ iuitule$ sur#se De'ionarul.
Micuţul fu indi'nat c#nd "rice"u că "e camion nu fusese arorat dec#t un sin'ur fanion.
— Au!i oră!nicie$ e3clamă el revoltat. Aş fi "utut fi omor#t7 Asta6i curată crimă. Cred
că mă voi "l#n'e în scris 'eneralului Clar%7
Bătr#nul îşi "ierdu rădarea şi ne ameninţă cu automatul.
— )nainte marş$ în şir c#te unul$ du"ă mine. /i mişcaţi6vă mai re"ede7
D6am urmat ocăr#nd şi năduşind. +reuia să urcăm muntele. De fiecare dată c#nd
"o"oseam în v#rful unei "ante$ cre!#nd că am a(uns$ desco"eream îndată o alta în s"atele ei. )n
sf#rşit$ du"ă cea de6a !ecea sau "oate a două!ecea$ nu6mi mai aduc aminte$ ne6am "răuşit în
iară$ leoarcă de năduşeală. &imeni nu lua în seamă "riveliştea minunată. Ca de oicei$ ne6am
ciondănit "entru fleacuri. C#nd lui ,re'or Martin îi trecu o şo"#rlă "este ci!mă$ fu cu"rins de
furie. Se nă"usti asu"ra micuţei şi s"rintenei vietăţi$ o sf#rtecă în ucăţele şi o strivi su
"icioare ca un neun.
Heide şi Barcelona au înce"ut dintr6o dată să se "ăruiască. Barcelona insinuase că Tulius
ar avea s#n'e de evreu. ;6am luat "artea lui Barcelona$ desco"erind la Heide numeroase
trăsături care dovedeau că ar fi evreu.
— Sunt si'ur$ mu'i *orta. Acum înţele' de unde ura lui îm"otriva evreilor. )nce"#nd de
astă!i te vei numi ;saac. Hai$ vinL la tata$ ;saac Heide.
— ;ar de !iua lui îi vom dărui +almudul7 se tăvălea de r#s Rudolf.
— )i vom tatua steaua lui David$ urla Micuţul.
Heide se luă du"ă Micuţul cu cuţitul ridicat.
— Dun'eşte "asul$ ;saac$ mititelule$ stri'a Micuţul înec#ndu6se de r#s$ altfel îţi vei toci
"rea mult tăl"ile şi se su"ără tata Moise.
Heide aruncă în Micuţul cu o "iatră care însă îl atinse "e ,re'or. Acesta se clătină
uimăcit de lovitură. Durerea îl scoase din minţi. ;!uti să se ridice în "icioare$ scoase o
'renadă şi o aruncă îns"re Heide care$ lovit dre"t în "ie"t$ că!u în mi(locul nostru. Din fericire$
în furia lui$ ,re'or uitase să numere.
&e6am îm"răştiat ca "ot#rnic4ile care încotro$ căut#nd adă"ost. ,renada e3"lodă cu
!'omot înăuşit. *rintr6o minune nu a fost ucis nimeni.
— Să6l îm"uşcăm$ stri'ă Micuţul.
Două!eci de "istoale s6au ridicat. ,re'or îl a"ucă "e al său$ armă$ 'ata să tra'ă la cea mai
mică mişcare.
Heide se a"ro"ie de el "rin s"ate. Au că!ut la "ăm#nt$ de6a valma$ muşc#nd$ m#r#ind$
!'#riind.
,re'or se rosto'oli "e "ov#rniş în (os$ din ce în ce mai re"ede. Dacă s6ar fi lovit de o
"iatră ar fi fost făcut ucăţele.
— Aşa6i treuie$ c4icoti Barcelona.
— )i voi lăsa oasele sfăr#mate colo (os$ r#se şi *orta. <a avea astfel tim" să se '#ndească
la firea lui de "orc$ înainte ca soarele să6l ardă de viu7
,re'or însă i!uti să se o"rească din 'oana sa neună. /iroind de s#n'e$ înce"u să urce.
Era "us "e moarte de om$ nu6i scă"a nici o mişcare a lui Heide$ voia să6l "rindă "rin s"ate.
Heide îl aşte"ta "re'ătit să6l lovească "este faţă. ;!uti de două ori. )ncă"ăţ#nat$ ,re'or
se săltă în sus. C4i"ul său era nă"ădit de s#n'e. )ntinşi "e urtă$ noi ceilalţi urmăream răfuiala
cu interes.
— *redă6te$ s"use Heide dis"reţuitor şi si'ur de iruinţă.
— &ici nu mă '#ndesc$ otrea"ă7 urlă ,re'or.
Sc4imă tactica arunc#nd cu cuţitul. Asta se "rinse. Heide îşi îndre"tă atenţia asu"ra
cuţitului$ ţintind "rea t#r!iu ca"ul lui ,re'or. Acesta i!uti să6l "rindă de 'le!nă. Se rosto'oliră
îm"reună la vale$ într6o avalanşă de olovani şi "ietriş. Se ridicară în "icioare$ îşi scoaseră
cuţitele şi înce"ură să se lovească cu sălăticie.
Du"ă ce îl lovi "e ,re'or în "#ntece$ Heide se "re'ăti să6i dea lovitura de 'raţie. Dar
,re'or$ care învăţase şiretlicul de la De'ionar$ făcu un salt "rime(dios îna"oi şi a"oi înainte.
Heide "rimi am#ndouă ci!mele dre"t în fi'ură. Scoase un ţi"ăt de "orc în(un'4iat. ,re'or îl
a"ucă de urec4i şi îl lovi cu ca"ul de st#ncă. Heide îşi "ierdu cunoştinţa. ,re'or se clătină o
cli"ă$ a"oi se "răuşi la r#ndul rău.
Micuţul îşi freca m#inile.
— De voi da lovitura de 'raţie ?se (uca cu cleştele de dentist@. Heide are otul "lin de
dinţi de aur iar ,re'or are şi el doi. Sunt de mult "e lista mea.
)nce"u să cooare$ dar nu făcuse nici (umătate din drum că ceilalţi şi6au revenit.
,re'or îl vă!u "rimul "e Micuţul cu cleştele în m#nă. ;ată6i acum "e Heide şi "e ,re'or
aliaţi7 Micuţul se simţea nedre"tăţit.
— <6aţi ars7 Dă6mi caninii$ urlă el$ re"e!indu6se la Heide care era mai a"roa"e.
A înce"ut altă încăierare. Cei doi erau mai s"rinteni dec#t uriaşul. Dar îm"otriva forţei
sale de Hercule nu "uteau face nimic. ,re'or a treuit să se recunoască învins. Micuţul nu i6a
dat drumul dec#t du"ă ce6i 'olise u!unarele.
Heide încercă să fu'ă: aler'a ca o veveriţă$ dar Micuţul l6a a(uns din urmă.
— )i vreau$ nu "rice"iG
Heide ca"itulă. *entru a6şi "ăstra dinţii fu silit să scui"e FMQ dolari$ inelul "a"ei şi$
culmea nenorocirii$ "istolul său Jalaşni%ov. &u aveam dec#t două asemenea arme minunate.
2na era a De'ionarului iar acuma cea de a doua devenise a Micuţului. Am fi făcut orice "entru
a "une m#na "e un asemenea automat$ şi nu "uţini şi6au "ierdut viaţa încerc#nd aşa ceva.
>ericitul "osesor dormea cu arma le'ată su raţ. Cu toate acestea$ se înt#m"la ca uneori furtul
să reuşească. )n "lutonul nostru mai aveam şi "atru "istoale ruseşti model LP-. 2nul sin'ur
dintre ele valora c#t o întrea'ă aterie 'rea Hauit!. Dar$ vora lui *orta$ care6i s"usese unui
artilerist 'ata să6i dea o aterie Hauit! "e un LP-5 8Cum vrei să car Hauit!6ul du"ă mineG9
De cinci ori a încercat Heide să6şi ia îna"oi automatul şi inelul. 2ltima oară a"roa"e că a
i!utit. Era în noa"tea în care "ărăsisem Monte Cassino. Micuţul era c#t "6aci să6l omoare "e
Heide$ care a fost salvat în ultima cli"ă de sosirea C4iorului.
Heide asistă de trei ori la slu(a "ărintelui Emmanuel$ "entru a6şi asi'ura s"ri(inul
Domnului în lu"ta sa îm"otriva Micuţului. Dar se "are că unul Dumne!eu a refu!at să se
ocu"e de "ovestea aceasta.
Am 'ăsit cu 'reu araca statului6ma(or ritanic. Santinelele erau "e (umătate adormite.
De6am tăiat ere'ata înainte de a "utea s"une 8uf9. Am încercuit araca. M#ncasem toată
ciocolata noastră dro'ată$ "entru a ne calma nervii. Eram "lecaţi în misiune de şase !ile şi şase
no"ţi.
*rin oloane se strecura o lumină slaă.
— Să atem "oliticos la uşă$ "ro"use Micuţul. C#nd vor da cu oc4ii de automatul meu$
vor face toţi în "antaloni.
— De data asta ne vom ale'e cu un colonel$ 4otărî *orta. &6am avut niciodată "arte de
unul7
— Eu îl voi duce$ ceru Micuţul. )i vom "etrece o fr#n'4ie de du"ă '#t şi va treui să
tro"ăie du"ă mine ca o ca"ră "e care o duci la staul s6o mul'i.
— ;a mai "otoliţi6vă$ s"use Bătr#nul. +otul treuie făcut la re"e!eală$ şo"ti el.
— Aşa cum le facem "e toate$ i6o întoarse *orta.
Micuţul arătă îns"re aracă.
— Ce s"uneţi$ fraţilor$ aţi vă!utG Au şi ăuturăG
Am tăcut vră(iţi. 1 femeie îmrăcată în uniformă străătu cu "aşi mari locul din faţa
arăcii.
— ;a te uită$ au şi "uicuţe$ sus"ină Micuţul.
— Asta6i o U":
FF
. lămuri Heide.
Micuţul îl "rivea cu oc4ii mari.
— *entru că latrăG
— +#m"itule$ şuieră Heide furios.
>ata desc4ise uşa: în lumină am vă!ut că era dră'uţă. 1 fată dră'uţă într6o uniformă
"ocită.
Barcelona 'ăsise firele telefonice.
— De tai$ anunţă el.
Bătr#nul încuviinţă lăud#ndu6l şi îm"ărţi ordinele.
— +rei să răm#nă de "a!ă în tim" ce6i vi!ităm7
— )şi vor uda nădra'ii$ c4icoti *orta.
— &u uitaţi să umflaţi cutiile cu corned bee$, du"ă ce îi veţi fi lic4idat.
Se desc4ise o fereastră. 2n ărat "rivea afară.
— ;ată omul nostru$ şo"ti Heide. &e aştea"tă.
1 umră a"ăru din e!nă. Am tresărit cu toţii. Se îndre"ta direct către noi.
De'ionarul trase cuţitul din teacă du"ă ce îşi "usese automatul "e (os. Era un en'le!
uriaş. +i"ul scoase un 'ro4ăit familiar.
— Micuţul7 e3clamă Barcelona neîncre!ător.
— Eu sunt$ r#se Micuţul.
*urta o tunică şi o cască en'le!ească. Am dat colo "este un ti" de "a!ă. D6am door#t cu
laţul. &e arătă doi dinţi de aur.
Bătr#nul înce"u să omăne.
— Mai devreme sau mai t#r!iu tot veţi fi s"#n!uraţi7
— Era ne'ru$ urmă Micuţul în c4i" de scu!ă$ arăt#ndu6ne şi o urec4e tăiată. Mi6a "asat
"arola lor. *este !ece minute îi soseşte înlocuitorul. &6am dec#t să sus"in 8Cellin'ton9 înainte
de a6l su'ruma şi de a6i tăia o foaie$ dacă e şi el ne'ru.
— Sunteţi scr#ntiţi$ murmură Bătr#nul. Mi se face rău c#nd văd urec4ile astea tăiate.
— De ceG întreă *orta cu ne"refăcută mirare. 1are araii nu ne taie şi ei urec4ileG Du"ă
fa"tă şi răs"lată.
— +oate astea nu se vor sf#rşi ine$ s"use Bătr#nul.
— &6are nimeni un a"arat de foto'rafiatG întreă Micuţul. Aş fi vrut să mă văd în ţoalele
FF C.A.>.5 Comen ArmK >orces ?2nităţi ritanice "entru servicii au3iliare$ formate din femei@
lui C4urc4ill. E ciudat c#te îţi "ot trece "rin minte$ c#nd eşti de unul sin'ur în noa"te. M6am
întreat dacă n6ar fi o idee ună să vă curăţ şi a"oi să dau alarma la 6ommies. <oi odată "uşi în
'roa"a comună$ cine m6ar mai "utea contra!iceG Cine ştie ce6ar mai fi ieşit de aici. &6ai în
fiştecare !i aftă să salve!i un între' stat6ma(or al lui C4urc4ill.
— Ce6ţi mai trece şi ţie "rin ca"$ făcu *orta cu o "rivire ciudată. &u te '#ndi "rea mult
Micuţule$ s6ar "utea sf#rşi rău$ doar ai au!it ce6a !is Bătr#nul.
— Mă între ce au de '#nd să facă cu ofiţerul$ s"use Heide.
— Să6l arate unor *.J.
FS
$ e3"lică *orta atotştiutor.
— Ce6ar s"une dacă le6am duce un ca"oral în locul unui ofiţerG
— Ar s"une să încete!i$ făcu sec Bătr#nul.
— A sosit momentul$ mă duc să6i tai foaia şi celuilalt$ r#se Micuţul ne"ăsător.
— Mi6e teamă$ şo"ti De'ionarul. Mă duc du"ă el. Sunt si'ur că a şi uitat "arola
8Cellin'ton9...
&oroc că De'ionarul era at#t de "revă!ător. Micuţul fu cu"rins de o furie oară c#nd
en'le!ul îi stri'ă o în(urătură în coc%neK. Dre"t urmare$ "e Micuţul îl luă 'ura "e dinainte5
— ,ura$ "orcule. >ă ine şi voreşte6mi în 'ermană.
En'le!ul făcu instinctiv un "as îna"oi. )n cli"a următoare îşi dădea ultima suflare în
m#inile de oţel ale De'ionarului.
&u mai aveam de "ierdut nici o secundă. &e6am re"e!it înainte$ s"ăr'#nd uşa şi
ferestrele. Automatele noastre scui"au moarte. *orta şi Heide au "us m#na "e un ofiţer
su"erior$ ameninţ#ndu6l cu "atul armelor. *e toţi ceilalţi i6am ucis.
Micuţul a"ăru în 'oană$ tot în uniforma en'le!ească.
— Scoate6ţi imediat ţoalele astea7 se răsti De'ionarul.
— Am adunat "ais"re!ece dinţi de aur$ s"use Micuţul mulţumit.
)n s"atele nostru au i!ucnit focuri de arme automate. De'ionarul mă trase l#n'ă el într6o
'roa"ă din mar'inea drumului. *orta şi Heide l6au t#r#t "e ofiţerul că!ut în nesimţire. A"ăru şi
1lle Jarlsson. Stri'ă c#teva cuvinte de neînţeles$ se întoarse către 'urile de flăcări din noa"te.
+rase. Scoase un stri'ăt "ătrun!ător$ se îndoi din mi(loc şi se "răuşi.
— Mii de draci$ şuieră De'ionarul. +reuia să ne fi aşte"tat.
+rei dintre ai noştri s6au ivit o cli"ă$ a"oi s6au mistuit în întuneric. Sosi şi Rudolf Jleer.
Se aşe!ă în 'enunc4i$ tră'#nd salve scurte. Deodată scă"ă arma$ duse m#na la ca" şi că!u.
Ceilalţi trei s6au întors să6l ducă cu ei. Am vrut să tra'. De'ionarul făcu 8nu9 din ca" şi
duse de'etul la u!e.
2nul dintre cei trei se "răuşi a"roa"e rete!at în două de o salvă. Ceilalţi doi se "re'ăteau
să fu'ă. Deodată unul dintre ei scoase un stri'ăt înfiorător.
— Am orit$ am orit...
A"ăru un en'le! cu ca"ul desco"erit$ doar în cămaşă. Str#n'ea la suţioară o mitralieră
uşoară. )n urma lui veneau şa"te6o"t en'le!i. 2nul dintre ei era înarmat cu o caraină Mar% -+$
ultimul model.
De'ionarul făcu semn că da. Cel orit şedea în 'enunc4i. En'le!ul voinic îi "use arma "e
ceafă. Răsună o serie de îm"uşcături. En'le!ul r#se.
— Damned >raut!
Am str#ns la umăr "atul automatului meu **SH. Dintre co"aci ieşea o altă ceată.
,#f#iau$ stri'#nd şi în(ur#nd. Cuv#ntul >raut revenea întruna.
Rudolf 'emea. 2n ca"oral ridică "istolul şi 'oli încărcătorul în tru"ul tresălt#nd.
Am vă!ut roşu. De arăt eu lor. De'ionarul fredonă5
— 1iens, %iens, la mort!
En'le!ul din drum îm"ietri. Din străfundul '#tle(ului De'ionarului i!ucni stri'ătul
marocan de lu"tă5
— "lla# el a*bar!
)n aceeaşi cli"ă automatul său scui"ă foc.
S6au "răuşit ca "o"icele.
FS *.J.5 Comisie de "ro"a'andă Bn.a.C
&e6am ridicat tră'#nd în cei care mai mişcau. De'ionarul r#dea cu sălăticie. Muind un
de'et într6o ăltoacă de s#n'e$ însemnă c#te o cruce "e fruntea fiecărui mort.
;6am a(uns "e ceilalţi din urmă. 1fiţerul de stat6ma(or$ un locotenent6colonel$ se tre!ise.
;6am "us o fr#n'4ie în (urul '#tului$ e3"lic#ndu6i că dacă mişcă va fi su'rumat.
— Cine6i şeful vostruG întreă el semeţ.
— Ce6ţi "asăG i6o rete!ă Heide. Mai ine ţi6ai ţine 'ura$ dacă nu vrei s6o "ăţeşti7
— 147 încetea!ă$ m#r#i Bătr#nul făc#ndu6i v#nt lui Heide într6o "arte.
— Domnule colonel$ >eldIeel Cilli Beier$ conducătorul acestui comando.
— )nvaţă6ţi oamenii cum să se adrese!e unui ofiţer7
— &e face 'reaţă$ urlă *orta.
1fiţerul ritanic nici nu se uită măcar la *orta.
— <a treui să "ăstre!i disci"lina "rintre oamenii dumitale$ >eldIeel$ altfel mă voi
"l#n'e su"eriorilor dumitale.
*orta îşi ridică măreţ (oenul 'alen$ îşi "otrivi monoclul s"art$ scoase cutia cu tutun de
mestecat şi se servi. A"oi se adresă ofiţerului$ făc#ndu6i cu oc4iul5
— ir colonel, să mă "re!int. 2rmă$ fornăind "uţin5 )n faţa dumneavoastră se află
celerul 1er'efreiter$ "rin mila Domnului$ ;osef *orta de Cedin'. Cu ce vă "ot fi de folosG
Eventual cu un "icior în fundG
*orta dădu roată "ri!onierului$ "rivindu6l cu mult interes.
— >eldIeel Beier$ unde ai "escuit scrumia astaG Ciudat e3em"lar7
1fiţerul ritanic îşi "ierdu s#n'ele rece. Se întoarse furios către Bătr#nul.
— &u admit să fiu tratat astfel.
— Mi6e teamă că vei fi nevoit să admiţi$ r#se Barcelona.
*orta se a"ro"ie din nou de "ri!onier şi numără5
— 2nu$ doi$ trei.
1fiţerul îl "rivea cu 'ura căscată.
— C#ţi dinţi de aur aveţi$ SirG Am !ărit doar trei.
,lasul locotenent6colonelului se fr#nse de furie. )l ameninţă "e Bătr#nul cu toate
nenorocirile din lume.
— Dasă6l în "ace. &e va aduce neca!uri$ s"use Bătr#nul enervat.
)n ciuda "rotestelor Micuţului$ i6am scos "ri!onierului fr#n'4ia. De'ionarul se li"i de el5
— Domnule colonel$ un cuvinţel doar şi vă înfi' cuţitul în urtă. Cu un !#met
ameninţător$ îi arătă cuţitul său arăesc.
Dins"re front au!eam uuitul tunurilor. )n (urul nostru înce"use să fie mişcare. Dun'i
coloane de camioane şi infanterie în marş.
2n tim" am mărşăluit alături de un atalion de marocani care ne luau dre"t tru"e
s"eciale. Dintr6un sin'ur salt ofiţerul en'le! ar fi fost în si'uranţă$ dar lama cuţitului
De'ionarului era îndre"tată îns"re coastele sale$ iar în s"ate simţea "istolul lui Barcelona. )n
faţă avea s"inarea uriaşă a Micuţului. Să fu'ă ar fi însemnat moarte si'ură.
&e6am ascuns în s"atele liniilor americane$ aşte"t#nd să se înno"te!e.
*e front nu era linişte. C#t vedeai cu oc4ii$ 'loanţele trasoare îşi lăsau d#rele.
Am străătut linia frontului$ "uţin du"ă mie!ul no"ţii$ sărind dintr6o 'roa"ă de ou! în
alta. Doi 4induşi au încercat să ne o"rească$ dar i6am secerat într6o cli"ă. Am "ierdut trei
oameni su focul "ro"riei noastre infanterii.
Am sosit sleiţi de "uteri la adă"ostul comandantului de atalion. C4iorul a venit să ne
vadă şi ne6a str#ns în raţe "e fiecare dintre noi. Mi%e ne6a dăruit traucele sale 'roase.
*ierdusem (umătate dintre oameni. *rintre ei Rudolf şi 1lle Jarlsson.
Am "rimit cinci !ile de "ermisie$ de "etrecut în s"atele frontului. *e c#nd "lecam de6a
lun'ul şoselei frontului$ am fost de"ăşiţi de un Mercedes mare$ cenuşiu. *e anc4eta din s"ate
se afla ofiţerul ritanic$ aşe!at l#n'ă un 'eneral 'erman. Maşina de lu3 ne6a îm"roşcat cu
noroi. Am scui"at în urma ei.
A"oi am înce"ut să vorim des"re ce ine va fi la ;da6,ăle(ita. Cu '#ndul la fetele de ;a
;da$ am uitat totul.
Muntele tremura ca o %ietate pe moarte. Deasupra mănăstirii plutea un nor galben de
pra$ care, lins de lungi $lăcări, se $ăcea din ce în ce mai roşu. <tiam că acolo sus mai
rămăseseră călugări. Dar ceea e nu ştiam, era că în acea clipă c#iar se o$icia slu(ba în
bazilică.
— 6rebuie să $ie pra$ şi pulbere, murmură 4arcelona pri%ind ruinele.
Comandantul Mi*e ieşi dintr+ o băltoacă de noroi, înto%ărăşit de părintele Emmanuel.
— 1oluntarii pentru mănăstire, ordonă Mi*e.
Din tranşeea inamică americanii ne $ăceau semne.
— -ello, >raut, strigau.
— Căraţi+%ă, Gan*ei puturoşi, tună Mi*e la r!ndul său.
— "scundeţi+ %ă mutrele sau %i le $acem pi$tie.
:ără să le pese de ameninţare, ne arătau cu m!na mănăstirea cuprinsă de $lăcări.
— )o up and #elp t#e #olG men, >raut. 'ntre timp %om sta cu armele descărcate!
'nălţară steagul alb/
&e+am depus carabinele. Mitralierele tăcuseră. "m pornit în goană. Eram urmăriţi de
pri%irile americanilor, englezilor şi $rancezilor. "m sărit peste rămăşiţele zidurilor, în $runte cu
părintele Emmanuel şi cu medicul.
&e+am pus măştile de gaz, i+ am scos pe călugări şi i+ am adunat în ceea ce înainte $usese
curtea centrală. "u părăsit mănăstirea în tăcere, în şir c!te unul. Cel din $runte ducea un
cruci$i= din lemn. ?+am înto%ărăşit p!nă la cotitura drumului. ?ntonau un imn.
oarele a răzbit printre nori. Era ca şi cum Dumnezeu ne+ ar $i pri%it din înaltul cerului.
"şezaţi pe marginea tranşee lor, americanii pri%eau şi ei ciudata procesiune.
— Descoperiţi+ %ă! porunci un glas.
.are $usese în engleză sau în germană0 + au descoperit cu toţii şi s+au înclinat cu
respect...
Ultimul s+a %ăzut cruci$i=ul, care părea că pluteşte în aer.
"m sărit din nou în tranşeele noastre. )urile mitralierelor erau aţintite iarăşi înainte.
,!ngă mine căzu caporalul c#en*. Un detaşament american de aruncătoare de $lăcări
a $ost e=terminat la două sute de metri de noi. Un locotenent $rancez cobora în goană
po%!rnişul/ îşi pierduse minţile.
6imp de o clipă $usesem oameni! Dar asta trecuse.
— Ucide, camarade, ucide! Mori, soldatule! Moartea pentru patrie e at!t de $rumoasă!
C#iar şi într+ o groapă plină de noroi de pe $rontul plin de du#oare de la Monte Cassino!
S>YR/;+2D MB&BS+;R;;
Mănăstirea nu mai era dec#t o adunătură de ruine. Se 'ăsea su tirul necontenit al
artileriei. Ardea "retutindeni.
2nul c#te unul am străătut în fu'ă locul desco"erit din faţa "orţii. <ă!#ndu6ne$
"araşutiştii care erau "e cale să6şi sa"e 'ro"i$ au înce"ut să r#dă de noi.
— Aţi v#ndut tancurileG ne întreau cu dis"reţ.
>lăcările lin'eau cuv#ntul *a3$ dăltuit deasu"ra "orţii. Curtea centrală cu toate starurile
sale nu mai era dec#t un morman de ruine. &e6am a"ucat să să"ăm.
&oa"tea au "ornit la atac două sute de omardiere 'rele. )n c#teva ore s6au uşurat de F
QNN tone de ome. ,ro"ile noastre au fost dăr#mate.
*orta era alături de mine. 1 ucată mare de !id fu aruncată în aer. 1 urmăream cu
"rivirile.
— Sări7 urlă *orta.
Am sărit îm"reună. Cu un !'omot asur!itor !idul că!u e3act în locul în care stătusem cu
c#teva secunde mai înainte$ în'ro"#nd o treime dintre ai noştri. &u i6am "utut scoate de su
dăr#mături.
C#nd au mi(it !orile ne6am scos mitralierele din noroi şi le6am cercetat cu 'ri(ă.
>uncţionau.
— <or veni în cur#nd$ "rofeţi *orta.
Mi%e se t#rî "#nă la noi. )şi "ierduse casca$ iar un oc4i îi era aco"erit cu o f#şie de "iele.
— Cum mer'eG întreă$ tră'#nd din traucul său mare.
— &e ţinem$ răs"unse *orta$ r#n(ind "#nă la urec4i.
— )ncă nu s6a terminat7 decretă Mi%e "esimist. )şi şterse s#n'ele care îi şiroia "e faţă.
Mi%e avea dre"tate. )ncă nu se terminase. Muntele sf#nt se !v#rcolea ca un taur în arenă
"e moarte. *ietrele monumentale !urau din toate "ărţile. Ardea "rin toate colţurile.
Am "ărăsit "o!iţiile noastre şi ne6am retras în eciurile mănăstirii. &ici o fiinţă vie nu
"utea să răm#nă afară.
Mu!icantul nostru$ ca"oralul Braus$ ătea c#m"ii. )şi luă trom"eta şi se "orni să c#nte o
ucată de (a!!. A"oi se 4otărî să ne arunce "e toţi în aer. Micuţul i!uti să6i smul'ă 'renada din
m#nă şi să i6o arunce afară în curte$ unde e3"lo!ia ei fu înăuşită de mu'etul ou!elor.
2n "araşutist$ căruia îi fuseseră !droite am#ndouă "icioarele su rămăşiţele unui !id$
'emea într6o altă de s#n'e5
— 1mor#ţi6mă7 1mor#ţi6mă7 Dăsaţi6mă să mor7
Heide îşi avea "istolul său calirul SA în m#nă$ dar Bătr#nul îl făcu să6l sca"e$ cu o
lovitură scurtă. Ca"oralul infirmier ,lVser se a"lecă asu"ra soldatului care ţi"a şi îi făcu
in(ecţie cu morfină$ "rin stofa uniformei.
— Asta6i tot ce "ot să fac "entru tine$ camarade. Dacă ai fi fost cal$ ţi6am fi dat lovitura
de 'raţie$ dar fiindcă eşti om$ ai dre"tul la între' #lciul. Aşa vrea Domnul.
,lVser scui"ă "e crucifi3.
*ărintele Emmanuel "ăşea "rintre dăr#mături. Era al de calcar. Se a"lecă asu"ra
rănitului$ a"ro"ie crucifi3ul de u!ele sale şi făcu o ru'ăciune. Avea ora!ul rănit de o sc4i(ă
de ou!. ,lVser vru să6l "anse!e$ dar "ărintele Emmanuel îl îmr#nci s#s#it şi "lecă mai
de"arte$ la că"ăt#iul unui 'rav rănit$ un SS6Hau"tsturmfU4rer$ care avea în "#ntece o 'aură
uriaşă$ "rovocată de un "roiectil cu fosfor.
— )ntinde6o$ "o"o7 'emu ofiţerul muriund. *e Dumne!eul tău să6l ia dracu7
*ărintele Emmanuel nu6l asculta. A"lecă crucifi3ul s"re c4i"ul Hau"tsturmfUrer6ului$
căruia i se vedeau maţele.
Rănitul răcnea. *orta se (uca cu "istolul său. Micuţul "use m#na "e un cioma' de "e (os.
Dacă omul ăsta nu încetea!ă cur#nd... Stri'ătele sale ne scoteau din sărite. ,lVser nu mai avea
morfină.
— 1moară6l$ stri'ă *orta e3as"erat.
*ărintele Emmanuel se a"ro"ie de alţi muriun!i. Erau o mulţime. Cum îşi dădeau ultima
suflare$ erau aruncaţi afară. C#nd şoolanii atacau cadavrele$ era o "rivelişte înfiorătoare.
Asu"ra cri"tei că!u o omă. Am rămas "ri!onieri în s"atele altarului.
E3"lodau mereu alte ome. Eram "e (umătate sufocaţi de "raf. Am dus6o aşa întruna$
ore în şir. *ierdusem noţiunea tim"ului.
*reotul şedea "e "ăm#nt. Avea uniforma în !drenţe şi c4i"ul "lin de s#n'e. Căut#nd un
loc "entru a "utea să ne eliere!e$ se o"inti într6o 'rindă 'roasă. Era "uternic ca un leu.
)l urmăream at(ocoritori cum tră'ea de 'rindă. Ar fi treuit un tractor s6o "oată mişca
din loc.
— 1mul lui Dumne!eu "are destul de 'răit să "ărăsească casa stă"#nului său$ r#se
Heide. Stai (os şi aştea"tă liniştit să cră"i$ "ărinte. Doar acolo sus$ la unul Dumne!eu$ o vom
duce at#t de ine7 Sau te "omeneşti că nici tu nu cre!i în toate aiurelile asteaG ?Aceasta era o
idee fi3ă a lui Heide. )l ura "e Dumne!eu tot at#t de mult "recum îi ura "e evrei@.
*ărintele Emmanuel se întoarse către Heide. ,ura r#dea$ dar oc4ii aruncau ful'ere. *ăşi
încet s"re Heide care$ cu cuţitul în m#nă$ se li"ise nervos de altar.
Cu o lovitură de "icior$ Emmanuel făcu să !oare cuţitul. *rin!#ndu6l a"oi "e Heide de
'uler$ îl dădu cu ca"ul de "eretele de l#n'ă crucifi3ul cel mare.
— Tulius$ dacă mai 4uleşti o dată îm"otriva Domnului$ te strivesc de !id$ ţi6o (ur7 &u vei
fi "rimul căruia să6i fi s"art ca"ul$ aşa "reot cum sunt. /i dacă treuie să6i fie teamă cuiva să
a"ară în faţa Domnului$ a"oi acela eşti tu$ Tulius7
De"lasarea de aer "rodusă de o omă enormă ne a!v#rli "e toţi claie "este 'rămadă.
*ărintele Emmanuel scutura din ca"$ scui"#nd s#n'e. Bătr#nul îi întinse "losca lui$ "e care o
"rimi recunoscător. 1 "iatră îi trecu la o "almă de ca". Heide se şi "re'ătea să mai arunce una.
*reotul se îndre"tă. )şi "use crucifi3ul "e "ie"t$ înc4eie nasturii lu!onului şi înaintă s"re
Heide cu mişcările lu"tătorului încercat.
Heide îşi re"e!i un "icior între coa"sele "reotului şi sări într6o "arte. Dar acesta era făcut
dintr6un material re!istent: se aruncă "este Heide$ îl ţinu la "odea şi îl str#nse de '#t. Du"ă
c#teva cli"e Heide se dădu ătut.
*reotul s6a îna"oiat la lucru ca şi cum nimic nu s6ar fi înt#m"lat. Micuţul scui"ă în "alme
şi se duse să dea o m#nă de a(utor5 omul Domnului şi uci'aşul colaorau. ;ncrediilul se
"roduse5 'rinda se urni. Au r#s de m#ndrie$ nimeni nu ar fi i!utit. &e6am "utut croi o trecere şi
am ieşit.
*rin a!ilică aler'au înneuniţi vreo sută de şoolani. Cu ţi"ete ascuţite încercau să ni se
caţere "e "icioare. &6aveau dec#t un sin'ur '#nd5 să iasă din iadul acesta de flăcări. ;6am lovit
cu ca!malele noastre de infanterie. Simţind mirosul de s#n'e "roas"ăt$ s6au nă"ustit unii asu"ra
celorlalţi$ omor#ndu6se între ei.
+irul se mai "otoli$ a"oi reînce"u şi mai v#rtos. Am aflat că la omardamente
"artici"aseră "este două mii de fortăreţe !urătoare. )n două!eci şi "atru de ore$ în locul acesta
se aătuseră mai multe "roiectile dec#t fuseseră aruncate vreodată asu"ra Berlinului. )n tim"ul
atacului aerian$ 'eneralul Tuin s"use 'eneralului Clar%5
— &u ştiu ce simt nemţii care se află în mănăstire$ dar eu "ot s"une că mi s6a făcut de(a
"ielea de 'ăină.
— Muntele acesta a devenit un nou <erdun ce treuie cucerit. &u vrem să mai trăim
vreodată cele trăite în >ranţa. Du"ă ce ne vom fi aruncat toate omele$ totul se va sf#rşi. &u
vor fi su"ravieţuitori acolo sus.
,eneralul Tuin nu era c4iar at#t de si'ur de aceasta.
— Domnule ,eneral$ r#se Clar% — du"ă ce fortăreţele noastre !urătoare îşi vor termina
misiunea$ trei mii de tunuri 'rele vor "relua sc4imul. Aceasta va fi o ătălie de artilerie cum
nu s6a mai vă!ut niciodată. ,eneralul >reKer' a cerut omardament aerian. ;6au fost acordate
"e deasu"ra şi două milioane de ou!e. <om ataca necontenit tim" de "atru !ile şi "atru no"ţi.
A"oi vom "utea ra"orta la Cas4in'ton şi la Dondra5 la Monte Cassino nu mai sunt
su"ravieţuitori. ,eneralul r#dea$ si'ur de el./i Dumne!eu ar fi ucis dacă s6ar afla "rintre ruine.
)n cli"a aceea$ "ărintele Emmanuel îşi v#ntura crucifi3ul deasu"ra ca"etelor noastre.
Ridicasem un altar din 'rin!i şi din lă!i s"arte. Este adevărat că lucrul acesta a dat naştere la
c#teva încăierări. Dar nu era nimic de făcut$ "reotul militar voia să6şi oficie!e slu(a.
Am luat loc în (urul lui.
— Scoteţi6vă căştile$ "orunci el$ şi în'4enunc4iaţi$ ne vom ru'a.
)n tim"ul ru'ăciunii$ c#ţiva s6au îm"otrivit. *ărintele se întoarse către ei.
— C#inilor$ să nu credeţi că Domnului îi este teamă de voi. <ă smiorcăiţi c#nd e vora să
muriţi$ dar c#nd ucideţi "e alţii nu aveţi nici o milă. )n trei !ile com"ania noastră a "ierdut
o"t!eci şi şase de oameni. Este mult. /i vor fi mai mulţi. Mai ine încredinţaţi6vă Domnului c#t
mai e tim".
2rmă "e tonul acesta tim" de un sfert de ceas.
— Ar fi treuit să fie 'eneral de divi!ie$ şo"ti *orta. Ce conducător7
1 rafală de ou!e se aătu asu"ra mănăstirii.
*reotul fu a!v#rlit din amvonul său im"rovi!at. )i cur'ea s#n'e dintr6o rană ad#ncă "e
ora!. )şi reluă locul şi ridică un "istol automat.
— /i mai ales să nu credeţi că asta6i arma cea mai "uternică din lume. C#inilor$ nu vă
întoarceţi faţa de la Dumne!eu. <iaţa nu vă e dată dec#t cu îm"rumut. *istoalele n6au nici o
valoare în faţa lui Dumne!eu. <ă cunosc ine. /tiu ce '#ndiţi. &u r#de$ *orta. )n faţa Domnului
nu vei şti să s"ui nici un cuv#nt$ cu toată 'ura ta mare de erline!. Să nu credeţi în ceea ce este
scris "e cataramele centiroanelor voastre. Dumne!eu nu este cu voi. Da fel cum nu este nici cu
ceilalţi. Ră!oiul nu este dec#t culmea "rostiei omeneşti. 1"era diavolului. 2nii numesc
ră!oiul acesta o cruciadă. Este o lestemăţie să6i s"ui astfel. Este măcelul cel mai cum"lit care
s6a vă!ut vreodată.
1 e3"lo!ie în'ro!itoare "use ca"ăt "redicii. Ba!ilica se "răuşi. )ncercam să ieşim din
încă"erea "lină de fum. .'omotul omardamentului era acum deoseit. Acum "redominau
ou!ele. 2n tir de artilerie: mai concentrat$ foarte deoseit: un !'omot re'ulat$ mai sim"atic.
Am să"at adă"osturi. Mănăstirea dis"ăruse. Soarele a a"us. A"oi a răsărit din nou.
Ruinele au fost !v#rlite în aer de mii de ori.
Stăteam li"iţi de "ăm#nt în 'ro"ile noastre. 1are c#t tim" încăG
Cineva venea în 'oană "e "otecă. Cu o săritură măiastră ateri!ea!ă l#n'ă noi.
Era <ierul. Curierul nostru. ,#f#ia$ oosit de aler'ătură. Mi%e îl ătu "e umăr.
— Ce se înt#m"lăG
— Batalionul este lic4idat$ domnule comandant$ #l#i.
— Aiurea$ m#rii Mi%e$ făc#ndu6i semn lui *orta5
— Sven şi cu tine mer'eţi să vedeţi ce se înt#m"lă.
&e6am luat automatele şi c#teva 'renade$ să fie$ a"oi am "lecat îm"reună cu <ierul.
— Arată6ne drumul$ ătr#ne7
— &u "ot$ 'emu el lăs#ndu6se (os$ mort de frică$ în fundul unei 'ro"i.
*orta îi trase c#teva ci!me.
— Ridică6te$ "orcule. &u "oţi$ dar treuie7
<ierul nu mai era dec#t o !dreanţă. D6am urduşit cu "atul armelor. &imic de făcut. Dar
acolo unde loviturile şi ameninţările noastre au fost !adarnice$ i!uti 'lasul lui Mi%e.
— Sta4lsc4midt$ la drum7 E un ordin.
Mistreţul sări în sus$ luă "o!iţie de dre"ţi su 'rindina de ou!e şi răcni5
— Da$ domnule comandant.
1 !u'4i at#t de re"ede$ înc#t *orta şi cu mine aia ne "uteam ţine du"ă el.
— Camara!i$ urmaţi6mă$ urlă.
; se "ăru că vede un american şi îşi 'oli încărcătorul$ dar nu era dec#t un cadavru.
2n fluierat ascuţit ne făcu să tresărim. &e6am aruncat în noroi. Doar oc4ii ne ieşeau din
masca de mocirlă care ne aco"erea c4i"urile. Ceea ce fusese "o!iţia com"aniei a treia nu mai
era dec#t un "eisa( lunar$ în care ici şi colo$ din "ăm#nt$ mai răsărea c#te un raţ.
— Au lovit în "lin$ lămuri <ierul. +ocmai "ărăsisem 'ru"a de comando c#nd s6a
înt#m"lat. +reuie să fi fost un ou! de SN cm.
*orta !ări într6o 'roa"ă o mină uriaşă în'ro"ată.
— Ai vă!ut6o$ SvenG A47 ia '#ndeşte6te ce de ani vom scoate7 )mi dai o m#nă de a(utorG
E "entru cel "uţin trei no"ţi la ;da7
Am în'4iţit în sec. Dacă mina e3"loda$ n6ar mai fi rămas nici măcar un nasture din noi.
&u îndră!neam să !ic nu. +oţi trei am i!utit s6o "unem în "icioare. *orta o stuc4i$ făcu semnul
crucii$ a"oi trei temeneli. <ierul era "alid şi cu si'uranţă că şi eu.
— =ineţi6o ine că de nu$ v6a sunat ceasul$ sfătui *orta.
)şi scoase sculele din 'eantă şi le aşe!ă cu 'ri(ă l#n'ă maşina infernală.
*rimeam două!eci şi cinci de "fenin'i "e %ilo'ramul de cu"ru$ iar mina avea cel "uţin o
sută de %ilo'rame de asemenea material.
*orta îşi c#ntărea '#nditor cleştele. C4iar în cli"a în care se "re'ătea să6l "ună în (urul
otului ou!ului$ am au!it un şuierat deasu"ra ca"etelor noastre. &e6am întors la iuţeală în
'roa"ă.
Asu"ra noastră "loua cu "ietre$ "ăm#nt şi ţăndări de oţel.
*orta scui"ă şi "orunci. <ierul să se aşe!e călare "e ou!. Acesta "l#nse$ cer#nd milă.
— Asta6i moarte de om$ 'emu el.
— Da$ dacă "leci$ răs"unse *orta scurt$ încerc#nd să de!amorse!e maşinăria.
)mi trecu celălalt cleşte să înv#rtesc în sens contrar. *orta tră'ea cu toată 'reutatea
tru"ului său. <ierul se a'ăţa cu dis"erare să ţină ou!ul.
*orta năduşea cu "icături mari de sudoare$ dar nu de frică$ ci de efort.
— Dacă înce"e să facă !'omot$ uşc4ială7 De nu$ ne tre!im "e lună. Mer'e Sta4lsc4midtG
— Blestemată fie !iua în care am intrat în com"ania voastră7
— ,ata$ făcu *orta ucuros$ înv#rtind cleştele. Scoase ca"acul$ se aşe!ă în 'enunc4i$
"rivi înăuntrul ou!ului$ a"oi îşi v#rî m#na în el.
Mă aşte"tam în orice cli"ă la o e3"lo!ie. &ici o fiinţă normală$ care ţine la viaţă$ nu ar
de!amorsa un ou! în felul acesta.
<ierul îşi muşca u!ele "#nă la s#n'e. Avea oc4ii ieşiţi din orite. *ărea un "orc lovit de
damla.
— *e toţi dracii$ răcni *orta cu raţul ă'at "#nă la umăr. &u mai "rice" nimic$ înăuntru
e "lin de rotiţe. A4a7 înce"e să facă tic6tac$ au!iţiG
— E cu înt#r!iere$ !ieră Micuţul în'ro!it.
*orta îşi a"rinse ric4eta să vadă mai ine. Mi se !#rlise "ărul din ca" "#nă în "icioare.
— ;a te uită7 e3clamă *orta. C#te au mai "us colo înăuntru şi toate mer'7 S6ar !ice un
deşte"tător7
<ierul scoase un stri'ăt ră'uşit$ îşi "ărăsi locul şi o luă la sănătoasa cu "aşi mari. *orta$
"rea ocu"at cu maşinăria aceasta interesantă$ nici nu ă'ă de seamă. Scoase un tu. A"oi
ou!ul scoase un !'omot strident.
)ns"ăim#ntat$ am şters6o la r#ndul meu şi m6am "us la adă"ost într6o 'roa"ă$ la vreo
două!eci de metri mai încolo. .ăream (oenul 'alen al lui *orta înălţ#ndu6se şi coor#nd "e
l#n'ă ou!.
+recură cam cinci minute. A"oi îmi făcu semn.
— <ino şi a(ută6mă$ măi curcă "louată. Am scos ceasornicul7
M6am a"ro"iat "uţin cam ruşinat. <ierul dis"ăruse fără urmă. )naintea lui *orta se afla o
'rămadă de şuruuri şi de roţi !imţate.
— Ciudată maşinărie$ se miră *orta. &u6i 'ăsesc fusul o'ivei. +reuie să fi rămas
înăuntru.
— Cre!i că mai "oate e3"lodaG am întreat neliniştit.
— >ără îndoială$ s"use *orta. Dar să s"erăm că vom avea tim" să scoatem cu"rul.
Aveam o cantitate im"resionantă$ c#nd *orta se declară mulţumit. )nainte de a "leca$ se
culcă să asculte !'omotul care ieşea dinăuntrul ou!ului.
— ;ar a înce"ut cu tic6tacul. Ce6ar fi să6l demontăm cu totul să vedem ce are în urtăG
*oate vom mai da de unul tot la fel.
— A47 nu$ vino$ ne a(un'e$ am stri'at.
Am luat6o înainte fără să6l mai aşte"t.
*orta mă urma alene$ în'reunat de "ovara cu"rului. Dar aia mă a(unsese că "ăm#ntul se
ridică şi furăm aruncaţi "e (os. Tucăria noastră e3"lodase.
*orta îşi căuta în "atru lae (oenul 'alen. D6a 'ăsit în s"atele unor tufişuri caroni!ate$
'ăurit de o sc4i(ă de ou!$ cu "an'lica smulsă.
<ierul stătea culcat într6o "#lnie şi "l#n'ea$ !druncinat rău de tot. C#nd dădu cu oc4ii de
noi înneuni de6a inelea şi se "orni "e urlat. A treuit să6l "ocnim în ca" cu ca!malele noastre.
Din com"ania a F6a nu mai rămăseseră dec#t "atru!eci de oameni. Comanda o luase un
suofiţer$ sin'urul 'radat su"ravieţuitor. Com"ania a S6a fusese nimicită. Dintr6a P6a mai
rămăseseră şa"te$ dintre care "atru erau 'rav răniţi. Comandantul com"aniei$ un locotenent de
o"ts"re!ece ani$ era aşe!at într6un colţ al tranşeei$ cu un "ansament îns#n'erat în (urul urţii.
— Ce mai faceţi$ domnule locotenentG întreă *orta.
Docotenentul sc4iţă un !#met. M#n'#ie o mitralieră aşe!ată l#n'ă el.
— Suntem 'ata să6i "rimim$ ticăloşii. <or afla cu cine au de6a face7
Din cei şa"te sute de ostaşi ai atalionului nu mai rămăseseră dec#t o sută şa"tes"re!ece.
+ru"ele trimise în a(utor erau decimate în vă'ăuna morţii. Asu"ra mănăstirii "louau ou!ele.
Batalioane$ re'imente între'i erau nimicite. Altele noi le luau locul. &ici unul dintre noi
nu era teafăr. Doar cei 'rav răniţi erau în'ri(iţi în altă "arte. Ca"oralul Jnut4 se "re!entă la
"ostul de "rim a(utor av#nd trei de'ete smulse şi fu refu!at de medic5 treuia să ai cel "uţin un
raţ smuls ca să se ocu"e de tine.
Da "uţin tim" du"ă revărsatul !orilor$ omardamentul încetă. 2n nor 'alen otrăvitor
învăluia muntele sf#nt. Ciuleam urec4ile. Se au!ea un şuierat "e care nu6l cunoşteam. 2n nou
ti" de ou!G
2n comandant de "araşutişti îşi ridică masca de 'a!.
— ,aa6a!e$ 'a6a6!e7
Stri'ătul se transmitea din adă"ost în adă"ost. 1u!ele e3"lodau cu un !'omot ciudat$
înăuşit$ scoţ#nd un aur 'ălui.
)nce"usem să tuşim. &e ardeau "lăm#nii. &e durea '#tul Simţeam că ne înăuşim. 1c4ii
ne lăcrimau. 2nii înneuniţi$ au sărit în "ră"astie.
&e6am smuls casca şi ne6am "us masca "e faţă. &e orea. &ăduşeam. +eama ne c4inuia
măruntaiele.
&oa"tea urmă !ilei. Eram îns"ăim#ntători cu măştile noastre ne're.
&u erau 'a!e$ ci ou!e de ceaţă. Dar era de a(uns. C#ţiva au "ierit de 8inocentul9 fum.
Soseau. Si'uri de victorie. Am au!it !'omotul tancurilor cu şenile$ vestind moartea. Se
le'ănau "rin ceaţă$ în roiuri str#nse.
Boturile tancurilor coorau către 'ro"ile făcute de ou!e$ ridic#ndu6se a"oi la verticală.
/enilele clăm"ăneau !droind morţii şi răniţii. Soseau$ cu toate tra"ele desc4ise$ în "icioare în
turle$ căut#ndu6şi "rada "rin fumul 'ălui.
;nfanteriştii stri'au$ arunc#ndu6şi armele în semn de "redare$ dar fură striviţi.
Comandanţii tancurilor rideau.
— )o to #ell, >raut, #ere Je are Jit# t#e #ermans!
+raseră o salvă$ o vi(elie de foc. Au ras întrea'a !onă cu mitralierele. Aruncătoarele de
flăcări au scui"at asu"ra unei com"anii de 'renadieri care$ încremeniţi$ se li"iseră de st#ncă.
Dar uitaseră de tanc4iştii care se lu"tau îm"reună cu infanteria. /enilele lor nu ne
im"resionau. /tiam cum să le venim de 4ac.
Heide scoase afetul mitralierei sale uşoare$ verifică înălţătorul. &e scoteam 'renadele$
smul'#nd si'uranţele cu dinţii.
Erau la c#ţiva "aşi$ monştrii de oţel. &e ardea o ură sălatică. &e vom ră!una "entru
miile de ou!e7
Micuţul înce"u să aler'e$ ţin#nd 'renade su fiecare raţ. )n m#na drea"tă ţinea o mină +.
Se o"ri în faţa unui #erman şi lansă mina care trecu foarte a"roa"e de ora!ul t#nărului
comandant din turelă. 1 e3"lo!ie asur!itoare. Comandantul fu a!v#rlit în aer. +ancul cel 'reu
se răsturnă. /enilele continuau să se rosto'olească în 'ol.
Micuţul trecuse între tim" la următorul. *orta se a'ăţase de ţeava altui tanc. Strecură
două 'renade "e 'ura ţevii$ a"oi se lăsă să cadă. +ancul trecu "este el$ dar *orta ştia cum să se
li"ească de "ăm#nt. Se ridică fără nici o !'#rietură.
Heide se "ostase între roţile unui tanc caroni!at şi ne aco"erea cu mitraliera lui.
Americanii s6au o"rit5 nu înţele'eau ce se înt#m"lă. +ancurile lor luau foc unul du"ă
altul.
— "lla# el a*bar! stri'ătul de lu"tă al De'ionarului stră"unsese aerul. 1i%e la ,egion!
Scoase un comandant de tanc "rin tra"a desc4isă a turlei şi îşi "lasă 'renadele.
Am "us m#na "e o mină + şi m6am nă"ustit asu"ra #erman6ului cel mai a"ro"iat. Mina
rămase a'ăţată în şenile. Suflul aerului mă aruncă dedesutul unui tanc cu"rins de flăcări$ în
care erau două tru"uri calcinate. )n "icioare$ la următorul7 Altă mină.
Au urmat a"oi lu"te individuale. )ncăierări sălatice$ "e viaţă şi "e moarte$ "line de ură.
1 turela se "răuşi "rintre noi: (umătate din comandantul tancului rămase în tra"ă: tunul
se roti: rămăşiţe omeneşti.
Se ivi Mi%e$ cu un "istol într6o m#nă şi o saie de samurai în cealaltă.
— Du"ă mine$ în r#nduri str#nse7 răcni.
*araşutiştii$ infanteriştii$ 'renadieri$ artilerişti$ infirmieri şi un "reot urmea!ă un
comandant vocifer#nd$ care îşi v#ntură saia de samurai deasu"ra ca"ului.
De'ionarul$ *orta şi Micuţul se re"ed înainte. <ierul este între ei$ fără nimic "e ca". /i6a
"ierdut casca şi se "are că a fost cu"rins de neunie$ căci se ate ca un leu. )narmat cu una din
noile mitraliere en'le!eşti$ "revă!ute cu aionetă în ca"$ tra'e în tot ce înt#lneşte.
Hinduşi "urt#nd turane se "redau$ cu raţele ridicate. 1 cli"ă mai t#r!iu sunt tranformaţi
în torţe vii.
Heide a făcut rost de un aruncător de flăcări şi scoate răcnete sălatice.
Da statul ma(or al divi!iei domneşte "anica. 2n ofiţer a'4iotant$ aco"erit de s#n'e$ a
a(uns "#nă la C4iorul şi îi ra"ortea!ă situaţia.
— Cele mai multe com"anii au fost nimicite$ domnule 'eneral. +oate "o!iţiile sunt
"ustiite. Bateriile nu mai tra'. &u mai sunt le'ături$ dar "este tot sunt lu"te.
— +otul e nimicit$ dar se lu"tă "este totG Cine se ate$ "entru numele lui Dumne!euG
stri'ă C4iorul ca un a"ucat. Cum vreţi să comand o divi!ie care nu mai e3istăG
Răsună telefonul. Era oservatorul de artilerie rănit al mănăstirii.
— Domnule 'eneral$ unităţi de tancuri 'rele atacă dins"re nord6est şi din sud. &u avem
arme îm"otriva lindatelor. +rimiteţi întăriri$ "entru numele cerului7
Ho4ote demente au "us ca"ăt convoririlor. *e ofiţer îl lăsaseră nervii.
C4iorul se duse la marea 4artă de stat6ma(or "rinsă în cuie "e "erete şi scui"ă "e ea. +otul
era !adarnic. +otul era învălmăşeală şi 4aos.
— *e toţi dracii7 vreau întăriri$ mă au!iţi$ vreau oameni7 Bucătarii$ infirmierii7 ,oliţi
s"italele$ daţi6le ti"ilor caraine în locul c#r(elor7 !ieră la a'4iotantul său.
S6au str#ns 4ărţile. &u mai serveau la nimic de acum înainte. )nce"use dansul morţii.
1fiţerii a'4iotanţi au fost trimişi în 'raă s"re mănăstire. C4iorul îi ameninţă cu consiliul
de ră!oi dacă nu a(un' la destinaţie.
— <ă inter!ic să muriţi7 stri'ă.
2n locotenent$ rănit mortal$ intră clătin#ndu6se$ a"oi se "răuşi la "ăm#nt. )nainte de a
înc4ide oc4ii$ a"ucă să olorosească5
— Domnule 'eneral$ com"ania a P6a este nimicită. Du"tele continuă.
C4iorul îl înşfăcă de 'uler "e locotenentul mort5
— Răs"unde6mi înainte de a cră"a7 Cine se ateG
Dar ca"ul locotenentului se răsturnă fără viaţă. S#n'ele îl stro"ea "e C4iorul care dădu
drumul cadavrului ăiatului de o"ts"re!ece ani.
— Ar treui să fie inter!is să mori în condiţiile astea$ ocărî el.
*retutindeni domnea aceeaşi de!ordine. Americanii şi neo!eelande!ii erau comandaţi de
către 'eneralul >reKer'$ cel mai încă"ăţ#nat 'eneral care a "urtat vreodată uniforma %a%i. Da
ordinul său$ mănăstirea a fost dăr#mată "#nă la ultima "iatră. <oia să aiă <erdun6ul său şi l6a
avut7 C#nd i se s"use de re!istenţa o"usă tancurilor sale şi 'renadierilor săi lindaţi$ îşi aruncă
casca de "ăm#nt.
— ;m"osiil$ răcni. &6a mai rămas nimic acolo sus. Aveţi năluciri$ vedeţi stri'oi7
Dar stri'oii erau înarmaţi cu mitraliere şi cu aruncătoare de flăcări. &oi re'imente au fost
trimise la asalt şi au murit înaintea rămăşiţelor !idurilor mănăstirii.
+ancurile en'le!eşti urcau ălăănindu6se. ;nfanteriştii scoţieni erau a'ăţaţi de tra"e
"recum ciorc4inii de stru'uri. 2n tir de mitraliere îi curăţă.
,eneralul >reKer' (ură "e Bilie că va cuceri mănăstirea. Cu orice "reţ.
Se formau noi unităţi. Scoţieni$ 'ale!i$ te3ani$ australieni$ munteni marocani$ 4induşi$
ne'ri de "e malurile Con'o6lui$ (a"one!i. )n frunte mer'ea o divi!ie "olone!ă.
*l#n'eau$ urlau$ în(urau. Cădeau su tirul drăcesc al mitralierelor. &u e3istau "o!iţii şi
totuşi se lu"ta.
+ancurile se îm"otmoleau. >oto'rafiile aeriene nu mai făceau nici doi ani. *ro"ria lor
artilerie s4imase totul.
&oi eram la adă"ost într6o 'roa"ă. *orta$ Micuţul$ De'ionarul şi cu mine.
A"ăru un S4erman. *riveam cu oc4ii ţintă otul său îndre"tat asu"ra noastră. )n c#teva
cli"e se va înclina şi vom fi striviţi.
*orta făcu un salt şi aruncă o mină +. 1 coloană de foc$ tancul nu mai era dec#t un ru' de
flăcări. Cineva scoase un stri'ăt de moarte. Era comandantul căruia îi ardeau "icioarele "rinse
în turelă. 2n infanterist american îi dădu lovitura de 'raţie. &e6am sc4imat "o!iţia. &i s6au
alăturat doi "araşutişti înarmaţi cu 'renade antitanc.
De'ionarul era în'enunc4eat în s"atele aruncătorului său de flăcări5
— Alla4 el a%ar7 <ive la De'ion7 stri'ă el ca un nerod$ ca şi cum n6ar fi ştiut că ne
lu"tăm îm"otriva unui 'eneral france!.
C4iorul a"ăru a"oi "rintre noi. )ntr6o m#nă ţinea un na'an$ în cealaltă astonul.
— 2rmaţi6mă$ "orunci. )şi "ierduse le'ătura nea'ră care îi aco"erea oc4iul. 1rita 'oală
era s#n'erie.
)n drea"ta sa$ Mi%e se av#ntă$ str#n'#nd în 'ură un trauc 'ros. Da st#n'a lui$ *orta$ cu
(oenul dat "e ceafă. 2n 'eneral oe! cu 'arda sa "ersonală.
Du"tam cor" la cor". Muşcam$ m#r#iam: dădeam cu cuţitul şi cu "icioarele. Re!emat de
o st#ncă$ un comandant france! îşi "unea maţele la loc. Cu "icioarele "rinse şi strivite su
şenilele unui tanc$ un ser'ent ne'ru american tră'ea rafale cu automatul său încins la roşu. 1
lovitură de to"or îi des"ică craniul.
M6am tre!it a!v#rlit în fundul unei "#lnii îm"reună cu un ,.;. &e "riveam muţi de
s"aimă$ între#ndu6ne cine va tra'e "rimul. A"oi$ lestem#nd$ îşi aruncă "istolul automat şi îmi
întinse un "ac4et cu ţi'ări Camel. Am r#s uşurat şi i6am oferit la r#ndul meu o ţi'ară ,rifa.
.#mi. &e6am aruncat unul în raţele celuialt$ "ră"ădindu6ne de r#s. Am făcut sc4im de
"loşti.
)n "#lnie au că!ut doi soldaţi$ cu ca"ul înainte. Erau *orta şi Micuţul. .ărindu6l "e ,.;.
s6au dat îna"oi.
Micuţul ridică "iedica automatului. ;6am dat arma deo"arte. &e6am înfundat şi mai mult
în 'roa"ă. Am sc4imat insi'ne şi nasturi cu americanul care se entu!iasmă de steaua mea
roşie de comisar.
Am făcut o "artidă de !aruri$ am fumat ţi'ări 'rifa şi ne6am 'olit idoanele. ,.;.6ul ne
arătă tatua(ul de "e "ie"t5 Donald Răţoiul. Mişc#ndu6şi muşc4ii într6un anumit fel$ desc4idea
ciocul. Să mori de ris.
+irul încetase. Am "rivit cu "recauţie "e deasu"ra mar'inii 'ro"ii5 trei 'ermani şi un
american.
— &oJ, ?9m going #ome, s"use ,.;6ul.
&e6am luat rămas6un călduros. A"oi a "lecat$ aco"erit de armele noastre.
— Cel care îl dooară va avea de6a face cu mine$ fă'ădui Micuţul.
D6am !ărit sărind într6o 'roa"ă$ a"oi o mitralieră se "orni să latre$ alături de noi. Du"tele
reînce"eau.
2n "araşutist cu"rins de o neunie înce"u să escalade!e dealul. Se căţăra ca o maimuţă.
1 vite(ie care în tim"uri normale ar fi a"ărut "e "rima "a'ină a tuturor !iarelor din lume.
Aici nu i6a dat nimeni atenţie.
Aliaţii atacau. )n frunte "olone!ii$ v#nătorii Car"aţilor.
— *entru <arşovia$ stri'au.
&e6am retras "#nă la mănăstire. &e6am lun'it în 'ro"i. *rimii soldaţi în %a%i care au
a"ărut au fost seceraţi. Cadavre$ numai cadavre$ 'răme!i de cadavre. 1amenii mureau$ în tim"
ce 'eneralii admirau fantastica "rivelişte.
— >ormidail$ murmură Ale3ander.
— Minunat$ e3clamă >reKer'.
— Su"er$ se ucură Jesselrin'.
Rosteau cuvintele care urmau să înne'rească "a'inile Memoriilor. <isul oricărui mare
'eneral. *unctul final al !ilei de lucru a e3"erţilor în materie de ră!oi.
2n locotenent "olone!$ s#n'er#nd din mai multe răni$ se înălţă şi stri'ă celor două!eci de
oameni care mai rămăseseră din re'imentul său5
— )nainte$ soldaţi$ trăiască *olonia7 )şi înnodase stea'ul "olone! în (urul '#tului.
— ;nima mea este alături de tine$ şo"ti De'ionarul$ în tim" ce oc4ea. <ei sta la drea"ta lui
Alla4$ vitea!ule "olone!. ,oli încărcătorul în urta ofiţerului "olone!.
<eniră a"oi ne'rii ,ur%a$ urmaţi de marocani.
De'ionarul sări în sus de ucurie !ărindu6i şi scoase stri'ătul său de ră!oi.
— 1mor#ţi6i$ răcnea$ r#!#nd ca un neun. )nainte$ înainte$ vive la De'ion7
D6am urmat$ aşa cum îl urmasem de at#tea ori în trecut. C4iorul vru să ne o"rească5 era o
neunie. +ră'eam ţin#nd arma la şold. Reîncărcam aler'#nd.
Marocanii ne "riveau cu 'ura căscată. &e6am nă"ustit "este ei$ lovind cu ca!malele şi cu
latul armelor. Micuţul făcu v#nt la vreo dois"re!ece dins"re ei "este st#ncă.
Marocanii şi ne'rii ,ur%a au fu'it să se adă"ostească. Du"ă ce s6a lăsat întunericul$ la
ordinele De'ionarului$ am "atrulat. )n tăcere$ le6am tăiat ere'ata.
Heide şi6a reluat vec4iul său (oc de tră'ător la ţintă. Se ucura !'omotos de fiecare dată
c#nd nimerea în "lin.
Docotenentul >ric%$ din ce în ce mai furios$ mormăi5
— Măi idiotule7 Dacă mai tra'i o dată$ te ra"orte! "entru nesu"unere7
— )nţeles$ domnule locotenent$ făcu Heide în at(ocură. Să transmit ordinul şi celor de
"este drum$ să or'ani!ăm în sc4im o "artidă de fotalG
Docotenentul >ric% cli"i din oc4i.
— Suofiţer. Heide$ ştiu că eşti ostaşul cel mai re'lementar din tot Cermac4t6ul. /tiu de
asemenea că ai relaţii cu na!iştii. Eşti cel mai mare uci'aş "e care l6am vă!ut. 2niforma asta
"ăcătoasă ţi se "otriveşte de minune.
— Mă doare6n cot$ r#se Heide.
Docotenentul >ric% se a"lecă$ luă o 'amelă "lină cu s"a'4ete şi îi a!v#rli conţinutul în
ora!ul lui Heide$ care se dădu îna"oi$ răcnind uluit. Docotenentul "use fără o voră 'amela
'oală l#n'ă *orta. A"oi se adresă lui Heide5
— Ei ine$ suofiţer Heide$ iată că "oţi să6ţi faci ra"ortul. Su"eriorul tău te6a lovit$ a
"ronunţat cuvinte defetiste. Cred că este suficient "entru a fi s"#n!urat de cinci sau şase ori.
Du"ă care locotenentul se răsuci "e călc#ie şi sări alături de Mi%e$ care era foarte ocu"at cu
v#nătoarea de "urici.
— Sunteţi martori7 răcni Heide şter'#ndu6se.
— Martori la ceG întreă *orta.
— &u face "e t#m"itul7 D6aţi au!it că a s"us că suntem "e cale să "ierdem ră!oiul şi vă
voi sili să6mi semnaţi ra"ortul. <reau să6l văd s"#n!urat.
— Dar de cine voreştiG se miră Barcelona. &u l6am mai vă!ut "e locotenent de nu ştiu
c#nd. Ai vă!ut vreun locotenent$ MicuţuleG
— Eu$ da$ dar de mult$ s"use Micuţul du"ă ce în'4iţise o ucată de c#rnat.
— ;a s"une$ *orta se ridică în "icioare$ cum îndră!neşti să te m#!'ăleşti "e faţă cu
s"a'4etele meleG Asta te va costa scum"$ treuie să mi le "lăteşti$ aveau şi sos de roşii7 ;a
sca"ă6mi nişte ,rifa7
— >ac ceva "e s"a'4etele tale$ fă'ădui Heide$ al de furie. )i fac eu fi'ura afuristului
ăsta de ofiţer.
Căut#nd în (urul său martori mai "otoliţi$ îl !ări "e "ărintele Emmanuel.
— *ărinte$ ai "utea (ura "e sf#nta cruce că nu l6ai au!it 4ulind "e >ric%G )ţi atra' atenţia
că vom a(un'e în faţa curţii marţiale.
*reotul nec4e!ă şi îşi luă un aer năt#n'.
— Dacă am înţeles ine$ Heide$ i6ai furat s"a'4etele lui *orta ca să te m#!'ăleşti "e faţă
cu eleG
Heide ridică "iedica automatului său.
— *ărinte$ l6ai vă!ut "e nenorocitul ăsta de ofiţer arunc#ndu6mi6le în ora!7
— *esemne că ai înneunit$ Heide$ s"use "ărintele Emmanuel$ făc#ndu6se că îi este frică.
Care locotenent arunca cu s"a'4etele în ca"ul inferiorilor săiG
Heide vă!u roşu.
— Bandă de trădători$ vă voi duce cu m#na mea la +or'au7 1 să vă "ară rău.
— >ă mai "uţină 'ălă'ie$ Tulius$ îl întreru"se *orta înţe"#ndu6l în urtă cu aruncătorul de
flăcări. Scoate ţi'ările 'rifa. Să te înveţi minte ca altădată să nu mai furi s"a'4etele oamenilor
cumsecade.
— )ţi răceşti 'ura de "omană$ s"use Heide 4otăr#t$ si'ur "e el.
— Dacă o iei aşa$ s"use *orta$ şi trimise o flacără "e deasu"ra ca"ului lui Heide$ at#t de
a"roa"e înc#t am simţit mirosul "ărului ars.
— +erminaţi o dată cu "rostiile$ omăni Mi%e.
Heide aler'ă să se "ună la adă"ost în s"atele unei st#nci.
Altă flacără.
Heide rea"ăru$ înne'rit şi cu "rivirea îns"ăim#ntată.
— )ncetea!ă$ ce naia$ ai de '#nd să mă "ră(eştiG
— ;a te uită7 +e6ai tre!itG sus"ină *orta drăceşte$ "re'ătindu6se să trimită un nou (et de
flăcări.
2n "ac4et de ţi'ări !ură "rin aer. *orta îl culese$ mirosindu6l.
— Bun$ iar acum te descurci să ne faci rost de o nouă 'amelă cu s"a'4ete cu sos de roşii.
&6ar strica nici o leacă de cea"ă. Mulţumesc.
Heide "orni la drum$ ocăr#nd furios. *orta stri'ă sfaturi în urma lui.
— Doamne7 e3clamă "ărintele Emmanuel$ arăt#nd către cer.
Am ridicat "rivirile$ necre!#ndu6ne oc4ilor: un roi de aline uriaşe... alinele însă erau
omardiere.
&e smul'eam inoclurile unul altuia din m#ini.
— Sunt "e "uţin o mie$ murmură Barcelona. >ortăreţe !urătoare americane. &6aş vrea
să fiu acolo unde îşi vor lăsa 'ăinaţul7
Mi%e lăsă un "urice să sca"e şi scrută cerul.
— *e toţi dracii$ de unde au mai răsăritG <in dins"re nord7
&u ştiam că omardierele decolaseră în aceeaşi dimineaţă din An'lia. Deasu"ra >ranţei
fuseseră a"ărate de avioane de v#nătoare. <iolaseră cu s#n'e rece neutralitatea Elveţiei.
:oc*e68ul$+urile atacaseră !adarnic.
+inerii "iloţi mestecau c4eIin'6'um. Aveau c4i"urile aco"erite de măştile "entru o3i'en.
Motoarele mu'eau de ore în şir. Avioanele străăteau ara(ele artileriei antiaeriene ca şi
cum ar fi fost sim"le furtuni. Smul'#ndu6şi măştile au ăut din acelaşi termos. &avi'antul îşi
"use cinci Camel deodată în 'ură$ le a"rinse şi le îm"ărţi camara!ilor săi. >umau "rivind tăliţa
scrisă cu roşu5 mo*ing pro#ibited. 2n :oc*e+8ul$ atacă avionul B. -M al t#nărului că"itan
BoKe Smit4.
— ;a trimite6i nişte oae afurisitului ăsta de Jraut7 stri'ă el către tră'ătorul din coada
avionului.
A"aratul de v#nătoare :oc*e+8ul$ a fost lovit de "rima salvă şi se "orni să cooare în
vrie scoţ#nd fum des din carli'ă. Se "răuşi în mi(locul satului *untoni$ la vest de >lorenţa. Au
fost ucişi doi co"ii şi o t#nără femeie care s"ăla rufele. *ilotul$ aronul von &ierndorf$ fusese
ucis în aer.
— )o to t#e Jorms, r#se ca"tain BoKe Smit4$ scui"#nd "e (os. &u ştia că "este trei
sferturi de oră va fi linşat de către o ceată de ţărani$ deoarece cu o !i înainte un Tao ucisese
două femei$ un moşnea' şi cinci co"ii.
C#nd avionul lui BoKe s6a "răuşit$ că"itanul$ sin'urul su"ravieţuitor al ec4i"a(ului$
căută adă"ost în sat. D6au le'at de un st#l" în s"atele fermei lui Bruno ,arini$ l6au stro"it cu
en!ină şi i6au dat foc.
)n cli"a în care flăcările au înce"ut să6i cu"rindă "icioarele lui BoKe Smit4$ în sat a intrat
ca o furtună o "atrulă a (andarmeriei militare. Era comandată de "lutonierul ma(or Stein$ un
ticălos fără "erec4e.
— Hei7 stri'ă el. De6a ce vă (ucaţiG /i arăt#ndu6l "e "ilotul încon(urat de flăcări5 —
+reuie să r#demG *rinse cu un soi de veselie o femeie în v#rstă de ărie$ dar oc4ii îi rămaseră
reci — Sau treuie să numim asta asasinatG
— Si$ si'nor Ma''iori$ făcu ea încerc#nd să !#mească fără să fi înţeles o oaă din cele
ce s"usese. 2na dintre femeile ucise în a(un fusese fiica ei cea mai mică. )n mintea ei înceată
de ţărancă nu încă"ea îndoiala că fata ei fusese ucisă de "ilotul "e care îl ardeau acum.
Stein îmr#nci "e ătr#nă. )şi a"rinse '#nditor o ţi'ară$ îşi "otrivi casca. Soarele
strălucea. Da umra unui c4i"aros dormea un c#ine. )ntr6o roaă se lin'ea o "isică. Dintr6un
vec4i landou cu roţile de lemn un co"ilaş întinse raţele sale durdulii îns"re că"etenia
v#nătorilor de ca"ete. )l ciu"i de ora!.
— 4ambino, bambino.
Mama stătea deo"arte neliniştită.
)şi scoase "istolul$ un * SA. )i cercetă conştiincios încărcătorul. Cu un !'omot sec şi6l
"use la loc.
*lutonierul ma(or Stein r#dea. *ilotul american ardea. Mirosea a carne arsă. *lutonierul
ma(or aruncă ţi'ara şi făcu semn cu ca"ul.
— ;a culcaţi6mi la "ăm#nt "e toţi oamenii ăştia7 Să se termine cu ei.
1"t "istoale * SA s6au descărcat asu"ra italienilor care ţi"au$ încerc#nd în ultima cli"ă să
se salve!e.
Civilii s6au "răuşit unii "este ceilalţi$ cei vii încerc#nd să se adă"ostească su cei morţi.
Tandarmii şi6au reîncărcat armele$ trimiţ#nd a"oi o nouă salvă în 'rămada de tru"uri
omeneşti.
*lutonierul ma(or îşi a"rinse altă ţi'ară.
Co"ilul din landou se "orni să "l#n'ă. *lutonierul culese un cartuş 'ol şi îl dădu
micuţului. Beeluşul r#se$ arăt#ndu6şi sin'urul dinte.
— *lecarea$ ordonă Stein.
Maşinile au demarat într6un nor de "raf.
Mai t#r!iu$ în cursul !ilei$ un cioan desco"eri co"ilul care se (ucă cu cartuşul 'ol.
Avioanele B -M din fruntea convoiului se aflau e3act deasu"ra lui Monte Cassino.
Muntele vuia în aerul st#rnit de o furtună de oţel.
— Drace$ stri'ă Mi%e care tocmai ne arătase unul dintre "uricii săi.
&e6am c4ircit su o st#ncă$ aşte"t#nd moartea. Americanii erau la fel de sur"rinşi ca şi
noi.
— Damned, t#eG are bombing, răcniră ei.
*rimele ome au măturat muntele. Casele din vale au fost aruncate de"arte. 1 aterie
'rea$ ascunsă în s"atele 'ării Cassino$ a fost !droită într6o secundă.
Deasu"ra mănăstirii s6au aătut noi ome. +otul fu învăluit într6o ceaţă 'ăluie.
Muntele sf#nt se transformă într6o vi(elie scui"#nd flăcări şi foc. Du"ă B -M au trecut la atac
omardierele en'le!eşti de ti"ul Mitc4ell.
)n cursul no"ţii sosi la noi C4iorul$ urmat de ad(unctul său HartIi'.
C4iorul îi c4emă la el "e şefii de com"anie.
— )n noa"tea asta o intindem$ le e3"lică el. Dar treuie ca ceilalţi să nu6şi dea seama de
asta. )nt#i "leacă "araşutiştii$ a"oi atalionul înt#i$ în sf#rşit$ com"ania a Q6a. Cei care răm#n
"leacă la orele două şi cinci fi3. <om lăsa în urmă o 'ru"ă. Două aterii vor desc4ide foc de
diversiune ceva mai sus.
— ;ar ultima 'ru"ăG stri'ă *orta. <a fi "lutonul al doilea7 Eroi$ nu aţi oosit încăG
Bucuraţi6vă$ co"iii vor învăţa fa"tele noastre la şcoală. *ălăria mea 'alenă şi cleştele meu
dentar vor fi e3"use într6o vitrină de mu!eu.
C4iorul îl "rivi '#nditor.
— De vreme ce o "ro"ui c4iar tu$ *orta$ ei ine7 da$ va răm#ne "lutonul al F6lea.
— C#nd ai să înveţi să6ţi ţii 'ura7 mormăi Barcelona.
Com"aniile au "lecat la ora 4otăr#tă. Au "ărăsit tranşeele fără !'omot.
— &oroc un7 murmură locotenentul >ric%$ înainte de a se face nevă!ut.
Comandantul Mi%e îşi lăsă m#na "e umărul Bătr#nului.
— *e cur#nd$ Beier.
&ervoşi$ ne6am str#ns în s"atele mitralierelor noastre.
— Dacă află că au "lecat ai noştri$ şo"ti *orta$ ne "utem aşte"ta să fim răsfăţaţi7
— *e mine mă trec fiorii$ făcu Barcelona.
— Dacă vin încoace$ urmă *orta în şoa"tă$ eu unul o şter'. 1 iau la sănătoasa ie"ureşte.
&6am c4ef să s"ar' "ietre în +e3as.
Bătr#nul îşi "rivi ceasul.
— *este cinci minute artileria va desc4ide focul$ şo"ti el. >iţi "re'ătiţi. Micuţule$ tu iei
aruncătorul de 'renade.
— Aiure!i$ se îm"otrivi Micuţul. Dacă ţii să iei urlanul ăsta vec4i de soă$ n6ai dec#t
să6l cari tu. De'ionarul mi6a "oruncti să duc ţuica.
— Aici eu comand. De ţuica voastră "uţin îmi "asă. )nţelesG
— Doar nu6s surd$ m#r#i Micuţul.
— Atunci re"etă.
— Să re"et$ ceG Micuţul făcea "e "rostul. 2na din fiţele sale oişnuite c#nd voia să sca"e
de o corvoadă.
+irul de artilerie se "orni să vuiască. *orta înşfacă mitraliera. Eu am luat afetul. Ben!ile
de cartuşe au fost îm"ărţite. *orta trimise din v#rful de'etelor o sărutare americanilor.
— )ood bG, ammG, see Gou later! /i nu "l#n'e c#nd vei 'ăsi 'ro"ile noastre 'oale.
— C#t de mult ne iuim$ r#se Barcelona.
— Dra'ostea asta ne va "ierde$ s"use Heide.
Cooram muntele fără a face vreun !'omot. 2n sc#rţ#it ne făcu să tresărim.
— Ce s6a înt#m"lat$ ocări Bătr#nul$ s6au şi luat du"ă noiG
Din e!nă ne "arveni răs"unsul Micuţului5
— ;artă6mă$ Bătr#nule$ afurisitul ăsta de aruncător de 'renade mi6a scă"at. E vina ta$ căci
tu ai vrut să6l duc o dată cu ţuica7
— Ai "ierdut şi şna"sulG întreă *orta neliniştit.
— &uuuu7 *e sf#nta ocrotitoate a artileriştilor$ nici o "icătură. /tiu să umlu cu lucruri
"reţioase.
— Dai în 'ro"i de "rost ce eşti7 omăni Bătr#nul. &e vei face rost de un rand nou7
— <oi înc4iria unul de la Sam$ răs"unse Micuţul voios. Are destule.
&ăduşiţi$ ne6am urmat drumul.
— &u mai "ot$ am sus"inat. )i fac v#nt afetului.
— &u face asta$ dă6mi6l mie$ s"use Barcelona. )n sc4im îmi trecu aruncătorul de flăcări$
care era tot at#t de 'reu$ dar mai uşor de "urtat.
2n "roiectil trasor se înalţă "e cer. &e6am aruncat la "ăm#nt. Cea mai mică mişcare şi s6a
!is cu noi.
Dumina se stinse cu o încetineală de necre!ut. Către răsărit uuia artileria: tră'eau
tunurile de la Castellona$ cota MM-. &u ştiam că asta însemna înce"utul stră"un'erii frontului
de către americani. Re'imentul -HA de infanterie !droi re'imentul nostru -SP. )n acelaşi tim"
re'imentul -PF de infanterie 2.S. nimicea re'imentul nostru FNN de 'renadieri lindaţi.
— Duaţi6vă armele$ ordonă Bătr#nul — şi urmaţi6mă. )n şir c#te unul$ du"ă mine.
Com"ania să"ase 'ro"i între c#teva case. Micuţul îşi "use (os cu "recauţie idonul său
mare.
— Desc4idem alulG îl întreă "e De'ionar$ care făcu da din ca".
*orta luă loc "e o ladă şi îşi "use în faţă un clo"oţel de amvon. Micuţul se aşe!ă în
s"atele lui ţin#nd în m#nă un aruncător de flăcări. &oul nostru mu!icant ridică trom"eta şi sună
adunarea.
Ca"ete curioase au răsărit de "rin diferite 'ro"i.
Mi%e veni ca o vi(elie$ cu un trauc 'ros în 'ură.
— Ce6i "orcăria astaG Americanii înţele' şi ei 'oarna. &e "utem tre!i cu ei7
— &u am nimic îm"otriva clienţilor americani$ sus"ină *orta. Dolarii sunt o valoare
si'ură.
— &u te mai lăuda$ ţi"ă Mi%e la el. &eam de neamul tău n6a vă!ut vreo ancnotă
ver!uie7
>ără un cuv#nt$ *orta scoase dintr6o ci!mă două teancuri 'roase de dolari.
Mi%e rămase fără 'rai.
— De unde îi aiG
— De la c#ţiva ăieţi de6ai 'eneralilor RKder şi Cal%er. &e6am înt#lnit din înt#m"lare în
s"atele mănăstirii. ;6am convins că nu le vor mai treui iştarii.
— Cred că ştii că treuie să de"ui devi!ele străine la şeful com"aniei tale sau la ofiţerul
din SS.
*orta "use taancurile la loc în ci!mă$ cu un !#met "ie!iş.
— Da$ domnule comandant$ ştiu. 1fiţerul din SS e un "rieten cu mine.
Arătă un foarte mic a"arat de foto'rafiat.
— Datorită cutiuţei acesteia. Sunt neun du"ă foto'rafii şi nu ţin nici o dată minte unde
mi6am ascuns filmele. Acum c#teva !ile$ fără s6o fac într6adins$ l6am "rins "e ofiţerul nostru de
la SS "e cale să seducă un ăieţel italian. Du"ă aceea am discutat "uţin des"re film. Am că!ut
la învoială că filmul nu treuie trimis în *rin! Alrec4t Strasse.
Mi%e fluieră$ "rivind ci!mele lui *orta.
— )ntr6o ună !i vei fi s"#n!urat$ "re!ise el din toată inima.
— *oate şi dumneavoastră$ domnule comandant. Micuţul meu a"arat e un "rieten de
năde(de. Sunt doar un iet ca"oral$ cu o "ălărie 'alenă. 2n camarad din +e3as$ cel care mi6a
dăruit (ucăria asta$ mi6a !is că lumea e "lină de calici. /i dacă n6ai arme secrete "entru a te
a"ăra$ o "ăţeşti.
)şi m#n'#ia a"aratul.
— ;ată$ de "ildă$ !ilele trecute$ era un tim" foarte frumos$ urmăream un fluture în tim" ce
tot foto'rafiam ici şi colo. )nc4i"uiţi6vă sur"rinderea mea c#nd am vă!ut filmul5 foto'rafiasem
un comandant cu un trauc 'ros în 'ură care scotocea u!unarele morţilor$ at#t "rieteni c#t şi
duşmani. Ei ine$ fa"ta aceasta nu m6a mirat "rea mult. 2n comandant este desi'ur un un
"atriot. >ără îndoială că a de"us tot ce a 'ăsit în m#inile ofiţerului de la SS.
Mi%e în'4iţi în sec$ cu "rivirea aţintită asu"ra ca"ătului traucului său.
— 2nde6i filmul ăsta$ *ortaG întreă$ silindu6se să6şi stă"#nească 'lasul.
— >ilmulG ;a stai7
*orta se făcea că se '#ndeşte.
— A47 da$ "rietenul meu$ ofiţerul de la SS$ mi6l "ăstrea!ă. Da sf#rşitul ră!oiului avem
de '#nd să desc4idem o e3"o!iţie de foto'rafii. 1 vom intitula5 8*atrioţi în tim"ul ră!oiului9.
Sunt si'ur că se va ucura de mult interes$ domnule comandant.
1osit$ Mi%e se lăsă (os în fundul tranşeei. Se aşe!ase "e casca <ierului care$ foarte
"oliticos$ i6o strecurase su uci.
— 2n "ă4ărel$ domnule comandantG !#mi *orta cu amailitate.
Mi%e 'oli "a4arul dintr6o în'4iţitură. S"irt din ore!$ de AA 'rade. A"oi comandantul se
ridică$ uriaş$ "use încet un alt trauc în 'ură$ "e care <ierul i6l a"rinse slu'arnic.
Comandantul nu6l învrednici nici măcar cu o "rivire. Băt#ndu6se "este "istol$ se strădui
să r#dă5
— *orta$ ai fi fost un un şef de stat6ma(or. Ai fi a(uns mareşal.
— Ba nu$ domnule comandant. Sunt doar un sim"lu soldat care a învăţat să se asi'ure din
toate "ărţile. Devi!a mea este5 "riveşte6i "e fiecare ca "e un andit "#nă la dovada contrarie.
1ri$ dovada aceasta$ nu o ai dec#t foarte rar.
Comandantul Mi%e răsuflă ad#nc. C#t "6aci să6şi în'4ită traucul.
— )ncă o dată îţi s"un$ *orta$ te văd foarte lim"ede la ca"ătul unei funii7
*orta înălţă din umeri ne"ăsător. Se "orni a"oi să sune clo"oţelul ca un neun$ răcnind5
— Ditra în m#na drea"tă$ anii în m#na st#n'ă7 *lata înainte.
*reţul se sc4ima$ cu toate că "orţia era aceeaşi. 2n 1ersc4arfU4rer SS a treuit să
"lătească mai mult dec#t "lutonierul ma(or de la lindate. Dim"otrivă$ unul de la intendenţă a
fost nevoit să scui"e de două ori mai mulţi ani dec#t 1ersc4arfU4rer6ul.
Micuţul a treuit în trei r#nduri să intervină "entru a îm"iedica ătăile. 2n sin'ur (et cu
aruncătorul de flăcări era suficient "entru ca să se restailească liniştea.
)n mi(locul eţiei au a"ărut marocanii. +ăiaseră ere'ata santinelelor noastre$ fără să
"rindem de veste. Au coor#t de "e st#nci$ desc4i!#nd focul din trei "ărţi.
)n cli"a următoare eram "rinşi în lu"te individuale. Micuţul îşi duse înt#i ţuica la adă"ost$
a"oi se nă"usti cu aruncătorul său de flăcări.
De'ionarul$ cu s"atele la un !id$ se a"ăra cu un to"or.
A"oi au venit în "ica( omardierele de v#nătoare$ mătur#nd c#m"ul de lu"tă. Araii
înaintaseră "rea mult. Au fost seceraţi de focul uci'ător al avioanelor americane.
Casele ardeau. 2n ţăran ătr#n încerca cu dis"erare să lu"te îm"otriva flăcărilor cu o
cratiţă care se făcu ţăndări în cli"a c#nd umra unui 2abo trecu ra!ant deasu"ra lui.
+ir de artilerie. ;nfanterie. &e6am retras. Adică acei "uţini care mai erau în stare să se
t#rască. *e mar'inile drumului erau camuflate amulanţe. D6am "us "e Bătr#nul într6una din
ele$ "lătindui6i locul cu ţi'ările noastre 'rifa şi cu dolarii lui *orta. Da fiecare răsuflare a
Bătr#nului i se vedea un "lăm#n. ;6am str#ns m#na.
Mi%e$ cu raţul dre"t sfăr#mat$ a fost în'rămădit "e un camion îm"reună cu alţi 'rav
răniţi. ;6am "us l#n'ă el cutia sa cu traucuri. &e6a !#mit recunoscător.
Am să"at o 'roa"ă "entru a6l în'ro"a "e <ierţul. 1 'renadă îi smulsese amele "icioare.
,roa"a nu era "rea ad#ncă$ iar <ierul n6a avut "arte nici de cască în morm#nt şi nici de cruce
deasu"ra.
— Să ar!i încetişor în iad$ lestemă Barcelona.
Docotenentul >ric%$ cu ca"ul încon(urat de un anda( din care nu se vedeau dec#t oc4ii şi
'ura$ se a"ro"ie de noi.
— Da arme7 )naintăm7 ,renadierii s6au retras. +reuie să "ăstrăm "o!iţia cu orice "reţ.
&e6am luat mitralierele "e umeri. *este noi "loua cu ou!e.
Barcelona se "răuşi. Doi "araşutişti l6au ridicat şi l6au dus. Heide se rosto'oli "e
"ăm#nt5 ceafa şi s"atele nu6i mai erau dec#t o 'aură. D6am trimis cu 'renadierii.
Docotenentului >ric% i6a fost smuls ca"ul. S#n'ele îi ţ#şnea în valuri din '#t.
Am luat "o!iţie într6o 'roa"ă "lină de noroi. *orta$ Micuţul$ ,re'or Martin şi cu mine.
2ltimul cuartet al com"aniei a Q6a. Ceilalţi erau în s"ital sau în 'roa"a comună. )naintasem în
'rad5 eram şeful com"aniei$ iar com"ania era alcătuită din "atru oameni. &i s6au alăturat c#teva
"#lcuri de soldaţi su"ravieţuitori din alte com"anii şi atalioane. Am re!istat tim" de cinci !ile.
A"oi au venit camioanele să ne ia. *araşutiştii ne6au aco"erit retra'erea.
2ltima lu"tă de la Monte Cassino se înc4eiase.
;uite cititorule$ dacă într6o frumoasă !i de vacanţă treci cumva "rin oraşul Cassino$
o"reşte6te o cli"ă$ atunci c#nd vei a(un'e la drumul care duce către mănăstire. Cooară din
maşină$ "leacă6ţi ca"ul în semn de res"ect "entru cei care au că!ut aici$ "e muntele sf#nt.
Ascultă cu atenţie$ "oate vei mai au!i vuietul ou!elor şi vaietele răniţilor.
666666666666666666