P A R T E A I

LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Anul 179 (XXIII) — Nr. 158 bis Vineri, 4 martie 2011
S U MA R
Pagina
Anexa la Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului
nr. 2.688/2010 pentru aprobarea Reglementării tehnice
„Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri
sensibile la umezire, indicativ NP 125:2010”.............. 3–52
Volumul I
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
2
A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E
A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI TURISMULUI
O R D I N
pentru aprobarea Reglementării tehnice „Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri
sensibile la umezire, indicativ NP 125: 2010”*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările
ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de
reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu
modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizarea
schimbului de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societății
informaționale între România și statele membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 5 din 22 octombrie 2010 al Comitetului tehnic de coordonare generală din
cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului,
în temeiul art. 5 pct. II lit. e) și al art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul dezvoltării regionale și turismului emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă Reglementarea tehnică „Normativ
privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire,
indicativ NP 125: 2010”, elaborată de Universitatea Tehnică de
Construcții București, prevăzută în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la data
publicării.
Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin,
Reglementarea tehnică „Normativ privind fundarea construcțiilor
pe pământuri sensibile la umezire, indicativ P 7: 2000”**) își
încetează aplicabilitatea.
*
Prezenta reglementare a fost adoptată cu respectarea
procedurii de notificare nr. RO/470 din 11 octombrie 2010,
prevăzută de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru
furnizarea de informații în domeniul standardelor și
reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităților Europene L 204 din 21 iulie 1998, modificată prin
Directiva 98/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
20 iulie 1998, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților
Europene L 217 din 5 august 1998.
p. Ministrul dezvoltării regionale și turismului,
Gheorghe Nastasia,
secretar general
București, 29 decembrie 2010.
Nr. 2.688.
*) Ordinul nr. 2.688/2010 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 4 martie 2011 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Reglementarea tehnică „Normativ privind fundarea construcțiilor pe pământuri sensibile la umezire, indicativ P 7:2000” a fost aprobată prin Ordinul
ministrului lucrărilor publice și amenajării teritoriului nr. 333/N/8/2000 și publicată în Buletinul Construcțiilor nr. 7/2001, editat de Institutul Național de Cercetare-
Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor — INCERC București.










NORMATIV PRIVIND FUNDAREA CONSTRUC|IILOR PE
PÄMÂNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE,
Indicativ NP 125:2010
























MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 3
ANEX




CUPRINS

Cap.1. OBIECT $I DOMENIU DE APLICARE

Cap. 2. DOCUMENTE CONEXE $I DE REFERIN|Ä

Cap. 3. DEFINI|II
3.1. Defini|ii comune domeniului ingineriei geotehnice
3.2. Defini|ii specifice normativului

Cap. 4. NOTA|II

Cap. 5. DATE GEOTEHNICE
5.1. Ráspândirea PSU în România
5.2. Clasificarea PSU
5.3. Cerin|e generale pentru proiectarea geotehnicá pe terenuri constituite din PSU
5.4. Cerin|e specifice pentru recunoasterea PSU
5.5. Parametrii geotehnici în cazul PSU
5.6. Identificarea si încadrarea PSU
5.7. Studiul geotehnic

Cap.6. PROIECTAREA GEOTEHNICÄ ÎN CAZUL PSU
6.1. Aspecte generale
6.2. Situa|ii de proiectare
6.3. Stabilirea valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici ai PSU
6.4. Stabilirea valorilor de calcul ale parametrilor geotehnici ai PSU
6.5. Solu|ii de fundare pe terenuri alcátuite din PSU
6.6. Proiectarea geotehnicá a sistemelor de fundare pe PSU

Cap.7. MASURI CONSTRUCTIVE RECOMANDAT ÎN CAZUL FUNDÄRII PE PSU
7.1. Másuri pentru prevenirea umezirii terenului de fundare
7.2. Másuri constructive la alegerea solu|iilor de fundare pe PSU
7.3. Verificarea lucrárilor de construc|ii amplasate pe PSU
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

Cap.8. EXPLOATAREA, ÎNTRE|INEREA $I MONITORIZAREA CONSTRUC|IILOR
$I INSTALA|IILOR AMPLASATE PE PSU


ANEXA 1: DEFINIREA LOESSURILOR SI PÃMÂNTURILOR LOESSOIDE
ANEXA 2 : RÃSPÂNDIREA LOESSURILOR SI PÃMÂNTURILOR LOESSOIDE ÎN
ROMÂNIA
ANEXA 3: ELEMENTE PENTRU IDENTIFICAREA SI CARACTERIZAREA PSU
ANEXA 4: PRESIUNI CONVEN|IONALE DE CALCUL (p
conv
) PENTTERENURILE DE
FUNDARE CONSTITUITE DIN PÃMÂNTURI SENSIBILE LA UMEZIRE AVÂND S
r
_ 0,8
ANEXA 5: EVALUAREA TASÃRILOR SUPLIMENTARE PROBABILE PRIN UMEZIRE
A PSU
ANEXA 6: ELEMENTE REFERITOARE LA STRUCTURA DE REZISTEN|Ã CLÃDIRILOR
FUNDATE PE PSU
ANEXA 7: MÃSURI SPECIALE REFERITOARE LA LUCRÃRILE EDILITARE SI DE
INSTALA|II ÎN CAZUL PSU
ANEXA 8: REFERIN|E














MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 5

Cap.1. OBIECT $I DOMENIU DE APLICARE
Prezentul normativ se bazeazá pe principiile SR EN 1997-1:2004 si dupá caz, cu eratele,
amendamentele si anexele na|ionale asociate, SR EN 1997-2/2007 si dupá caz, cu eratele, amendamentele
si anexele na|ionale asociate si SR EN 1998-5/2006 si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele
na|ionale asociate si cuprinde o serie de reguli de aplicare referitoare la fundarea construc|iilor pe terenuri
alcátuite din pámânturi a cáror structurá si comportare mecanicá se modificá substan|ial si ireversibil în
contact cu apa, denumite generic pmânturi sensibile la umezire - PSU.
Comportamentul specific al PSU poate genera degradári ale construc|iilor fundate pe acestea si
fenomene de pierdere a stabilitá|ii. Prin másuri specifice se urmáreste men|inerea siguran|ei construc|iilor
si a stabilitá|ii masivelor de pámânt.
Prevederile acestui normativ se aplicá la proiectarea geotehnicá, execu|ia si exploatarea tuturor
construc|iilor amplasate pe PSU. De asemenea se utilizeazá si în cazul lucrárilor de consolidare si
reabilitare a construc|iilor existente, a lucrárilor de sus|inere, ca si a celor de stabilizare a versan|ilor
instabili.
Aplicarea prevederilor prezentului normativ se va face |inând cont de specificul lucrárilor.

Cap. 2. DOCUMENTE CONEXE $I DE REFERIN|Ä
Documentele conexe si de referin|á sunt enumerate în Anexa 8.

Cap. 3. DEFINI|II
3.1. DEFINI|II COMUNE DOMENIULUI INGINERIEI GEOTEHNICE
Defini|iile comune sunt cele indicate în standardele SR EN 1997-1:2004 si dupá caz, cu eratele,
amendamentele si anexele na|ionale asociate si SR EN 1997-2:2007 si dupá caz, cu eratele,
amendamentele si anexele na|ionale asociate.

3.2. DEFINI|II SPECIFICE NORMATIVULUI
3.2.1. Pàmânturi sensibile la umezire (PSU): acestea sunt pámânturi coezive macroporice
nesaturate, care la contactul cu apa suferá modificári bruste si ireversibile ale structurii interne, reflectate
prin tasári suplimentare cu caracter de prábusire (colaps) si scáderi ale valorilor parametrilor geotehnici de
comportament mecanic.
Din aceastá categorie fac parte loessurile, pámânturile loessoide si alte pámânturi preponderent
práfoase, cu porozitate mare, marcat neuniformá.
În ANEXA 1 sunt prezentate astfel de pámânturi în func|ie de geneza lor.
3.2.2. Tasàri suplimentare la umezire (I
m
): acestea sunt deforma|ii verticale ale PSU manifestate
odatá cu cresterea umiditá|ii, având valori sporite fa|á de cele ale pámântului în stare naturalá solicitat la
aceeasi stare de eforturi.

6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

Tasárile suplimentare la umezire pot apare sub greutatea proprie a stratului (I
mg
) si sub ac|iunea
încárcárilor de compresiune transmise de funda|ii (I
mp
).
Tasárile suplimentare la umezire se pot determina pe teren si/sau se pot calcula pe baza indicilor
specifici determina|i în laborator.


Cap. 4. NOTA|II
Litere latine
B [m] Lá|ime funda|ie
D [%] Frac|iune din amortizarea criticá
D
f
[m] Adâncime de fundare
E [kPa] Modul de deforma|ie liniará al terenului de fundare
E
din
[kPa] Modul dinamic de deforma|ie longitudinalá a terenului de fundare
E
oed i-j
[kPa] Modul edometric determinat pentru un interval i-j de presiuni
E
oed

200-300
[kPa] Modul edometric determinat pentru intervalul de presiuni 200-300 kPa
H [m] Grosime strat PSU
I
m
[m] Tasári suplimentare prin umezire
I
mg
[m] Tasare suplimentará la umezire sub greutate proprie
I
mp
[m] Tasare suplimentará la umezire sub o sarciná p
I
P
[%] Indice de plasticitate
PSU Pámânturi sensibile la umezire
PUCM Pámânturi cu umflári si contrac|ii mari
S
r
[%] Grad de umiditate
c [kPa] Coeziune pámânt
d [mm] Diametru particule solide din pámânt
e Indice pori
e
0
Indice ini|ial al porilor
i
m300
[%] Indice tasare specificá suplimentará prin umezire pentru o = 300 kPa
i
mo
[%] Indice tasare specificá suplimentará prin umezire pentru o valoare o
k [m/s] Coeficient de permeabilitate
n [%] Porozitate
p
conv
[kPa] Presiune conven|ionalá
p
net
[kPa] Presiune netá pe baza funda|iei
s [m] Tasare totalá
s
i
[m] Tasare teren inundat
s
n
[m] Tasare teren natural
w [%] Umiditate naturalá a pámântului
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 7

w
oc
[%] Umiditate optimá de compactare
w
L
[%] Limita superioará de plasticitate
w
P
[%] Limita inferioará de plasticitate
x
k
Valoare caracteristicá a parametrului geotehnic
x
k

inf
Valoare caracteristicá inferioará a parametrului geotehnic
x
k

local
Valoare caracteristicá localá a parametrului geotehnic
x
k

sup
Valoare caracteristicá superioará a parametrului geotehnic
Litere grecesti
¢ [
o
] Unghi de frecare interná al pámântului
¸ [kN/m
3
] Greutate volumicá pámânt în stare naturalá
¸
M
Coeficient par|ial pentru proprietá|ile pámântului
¸
d
[kN/m
3
] Greutate volumicá pámânt în stare uscatá
¸
s
[kN/m
3
] Greutate volumicá schelet
¸
sat
[kN/m
3
] Greutate volumicá pámânt în stare saturatá
v [kN/m
3
] Coeficient Poisson
µ [g/cm
3
] Densitate pámânt în stare naturalá
µ
d
[g/cm
3
] Densitate pámânt în stare uscatá
µ
s
[g/cm
3
] Densitate schelet
µ
sat
[g/cm
3
] Densitate pámânt în stare saturatá
o [kPa] Efort unitar vertical aplicat în încercarea edometricá
o
gz
[kPa]
Efort unitar vertical datorat greutá|ii proprii a pámântului la adâncimea
z; sarciná geologicá
o
z
[kPa] Efort unitar vertical la o adâncime z
o
0
[kPa] Rezisten|á structuralá


Cap. 5. DATE GEOTEHNICE
5.1. RÄSPÂNDIREA PSU ÎN ROMÂNIA
Pmânturile sensibile la umezire (PSU) ocupá suprafe|e importante în România (cca. 17% din
teritoriu).
Ele sunt grupate în diferite zone ale României fiind considerate pámânturi regionale. Se întâlnesc
în Câmpia Româná, Dobrogea, Podisul Moldovei, în lungul râurilor Siret, Prut si afluen|i, local în Banat si
în zona subcarpaticá.
În hár|ile din ANEXA 2 se prezintá ráspândirea teritorialá a PSU în România, ca si detaliat în
jude|ele unde aceste pámânturi au o pondere însemnatá: Bráila, Constan|a, Gala|i, Tulcea, Cálárasi,
Ialomi|a.
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011


Observaie: Hár|ile au caracter orientativ si nu eliminá necesitatea efectuárii
investiga|iilor geotehnice.

5.2. CLASIFICAREA PSU
Din punct de vedere al modului în care se taseazá la umezire sub greutatea proprie a stratului
(sarcina geologicá) PSU se clasificá astfel:
÷ grupa A: pámânturi care prezintá tasári suplimentare I
mg
mai mici de 5 cm;
÷ grupa B: pámânturi care prezintá tasári suplimentare I
mg
egale sau mai mari de 5 cm.

5.3. CERIN|E GENERALE PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICÄ
PE TERENURI CONSTITUITE DIN PSU
La proiectarea geotehnicá pe terenuri alcátuite din PSU se vor respecta prevederile din SR EN
1997-1:2004 si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate, SR EN 1998-5:2004 si
dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate, NP 074/2007, NP 122/2010 ca si cele
din prezentul normativ.

5.3.1.Categoria geotehnicà a amplasamentului
Pentru stabilirea cerin|elor proiectárii geotehnice se folosesc categoriile geotehnice conform SR
EN 1997-1:2004 si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate, explicitate în NP
074-2007, cárora li se asociazá riscul geotehnic.
Riscul geotehnic este definit în func|ie de factorii lega|i de teren, dintre care cei mai importan|i
sunt condi|iile de teren si apa subteraná, precum si de factorii lega|i de structura ce va fi construitá si de
vecinátá|ile acesteia
În cazul amplasamentelor unde în terenul de fundare se aflá PSU, condiiile de teren sunt
stabilite ca dificile (NP 074-2007-A.1). În func|ie de ceilal|i factori, în general pot rezulta Categoriile
geotehnice 2 sau 3, cárora li se asociazá riscul geotehnic moderat sau major (NP 074-2007).
Încadrarea unei lucrári într-o categorie de risc geotehnic sporit impune necesitatea realizárii în
condi|ii de exigen|á corespunzátoare a investigárii terenului de fundare si a proiectárii infrastructurii
folosind modele si metode de calcul perfec|ionate pentru a se atinge un nivel de siguran|á necesar pentru
rezisten|a, stabilitatea si condi|iile normale de exploatare a construc|iei, în raport cu terenul de fundare.

5.3.2. Investigarea terenului de fundare
Prin investiga|ii geotehnice trebuie sá se asigure cunoasterea proprietá|ilor esen|iale ale terenului
de fundare cel pu|in în limita zonei de influen|á a construc|iei. Zona de influen|á a construc|iei este
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 9

volumul din teren în care se resimte influen|a construc|iei respective sau în care pot avea loc fenomene
care sá influen|eze acea construc|ie.
Investigarea trebuie sá puná în eviden|á cu precizie cât mai mare limitele stratului PSU, în
suprafa|á si pe adâncime.
Investigarea terenului constituit din PSU se va realiza obligatoriu prin prospectare pe teren,
încercári în laborator si, în unele situa|ii, prin încercári pe teren. Este necesar sá fie consultate si utilizate,
date de arhivá.
La stabilirea volumului si tipului încercárilor se vor respecta prevederile din
NP-074/2007 si se va |ine seama si de recomandárile specifice din ANEXA 3.

5.4. CERIN|E SPECIFICE PENTRU RECUNOA$TEREA PSU
Identificarea si caracterizarea pámânturilor sensibile la umezire se realizeazá conform
SR EN 14688-1:2004, SR EN 14688-2:2005 Cercetri i încercri geotehnice. Identificarea i
clasificarea pmânturilor. Partea 1: Identificare si descriere. Partea 2: Principii pentru o clasificare si
dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate, cu respectarea cerin|elor specifice.
Ca trásáturi caracteristice ale PSU apar particularitá|ile structurii, texturii, micro si macro
porozitatea, compozi|iile chimico - mineralogice si granulometrice si anizotropia proprietá|ilor.
Pentru ca un pámânt sá poatá fi caracterizat pmânt sensibil la umezire - PSU trebuie sá fie
cunoscute în principal urmátoarele caracteristici geotehnice:
÷ compozi|ia:
granulometricá;
chimico - mineralogicá;
÷ proprietá|i fizice:
umiditatea;
densitá|ile în stare naturalá, în stare uscatá, în stare saturatá;
densitatea scheletului;
porozitatea;
plasticitatea;
÷ proprietá|i hidrice:
permeabilitatea în stare naturalá si sub diferite trepte de încárcare
÷ proprietá|i mecanice în condi|ii statice si eventual dinamice:
compresibilitatea si deformabilitatea în stare naturalá si în stare inundatá;
rezisten|a structuralá;
rezisten|a la forfecare în stare naturalá si în stare inundatá;
La efectuarea cercetárilor geotehnice pentru identificarea si caracterizarea PSU se va |ine seama de
condi|iile speciale impuse de comportamentul specific al PSU (ANEXA 3).
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

Parametrii geotehnici care reflectá aceste caracteristici trebuie determinate întotdeauna în laborator
si, în anumite situa|ii, pe teren - în conformitate cu prevederile NP-074/2007, SR EN 1997:2-2007 si a
reglementárilor tehnice na|ionale în vigoare .


5.5. PARAMETRII GEOTEHNICI ÎN CAZUL PSU
5.5.1. Compozi|ia granulometricà yi caracteristicile fizice
În func|ie de compozi|ia lor granulometricá si de frac|iunile predominante, PSU se clasificá
conform Tabelul 1.
Tabelul 1. Clasificarea depozitelor loessoide dup compoziia granulometric
Tipuri litologice
Con¡inut de material în procente, pe diametre (d)
ale particulelor (mm)
Major
Func¡ie de frac¡iunea
predominantà
< 0,01
mm
0,01 - 0,05
mm
0,05 - 0,1
mm
0,1 - 0,25
mm
> 0,25
mm
Loessuri
(d = 0,01-0,1 mm >
60%)
Nisipoase < 40 35 - 45 15 - 25 0 - 15 -
Práfoase < 30 > 45 < 15 0 - 10 -
Argiloase > 40 > 45 < 15 0 - 15 -
Pámânturi loessoide
(d = 0,01 - 0,1 mm <
60%)
Nisipuri argiloase < 30 10 - 50 10 - 50 25 - 55 > 5
Prafuri nisipoase < 30 35 - 55 35 - 50 < 30 < 5
Prafuri argiloase < 50 40 - 60 40 - 60 10 - 40 0 - 5
Argile práfoase > 50 25 - 50 25 - 50 0 - 10 0 - 5

5.5.2. Densitatea
Datoritá porozitá|ii mari, densitatea (greutatea volumicá) în stare naturalá a PSU, are valori mai
mici comparativ cu alte pámânturi, fiind de ordinul, µ = 1.2 ÷ 1.8 g/cm
3
(¸ = 12 ÷ 18 kN/m
3
).
5.5.3. Plasticitatea
Pentru loessuri în Tabelul 2 se prezintá corelarea compozi|iei granulometrice cu plasticitatea.
Tabelul 2. Clasificarea depozitelor loessoide dup I
P
Natura pàmântului Indicele de plasticitate I
P
( % )
Con¡inutul de particule
argiloase în %
Loessuri nisipoase 1 < I
P
< 7 3 - 10
Loessuri práfoase 7 < I
P
< 17 10 - 30
Loessuri argiloase I
P
> 17 > 30

5.5.4. Permeabilitatea
Coeficientul de permeabilitate, k, se va determina în laborator pe probe netulburate si/sau
compactate.
Pe probe netulburate, pentru eviden|ierea anizotropiei, se recomandá ob|inerea în permeametru a
coeficientului de permeabilitate pe direc|ie verticalá si orizontalá.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 11

Prin încercári de consolidare în edometru se poate determina varia|ia coeficientului de
permeabilitate sub trepte diferite de încárcare.
În cazul în care pe amplasament se poate organiza un poligon experimental se recomandá si
determinarea coeficientului de permeabilitate in situ.


5.5.5. Compresibilitatea
Parametrii ob|inu|i prin încercári de laborator sunt:
÷ modulul de deforma|ie edometric (E
oed i-j
) pentru diferite trepte (i, j) de încárcare o pe probe în
stare naturalá si inundatá;
÷ indicii tasárilor specifice suplimentare la umezire pe diferite trepte de încárcare (i
mo
) din
încercári edometrice duble;
÷ indicele tasárii specifice la umezire pentru treapta de 300 kPa (i
m300
)–valoare obligatorie
necesará pentru identificarea PSU (din încercári edometrice–simplá cu inundare la 300 kPa sau
dublá - ANEXA 3 fig. A3.1 si A3.2).
Parametrii ob|inu|i prin încercári pe teren cu placa pâná la o presiune de cel pu|in de 300 kPa sunt:
÷ modulul de deforma|ie liniará E în condi|ii naturale si inundate, din încárcári pâná la o presiune
de cel pu|in de 300 kPa;
÷ tasarea pe teren natural, s
n
;
÷ tasarea pe teren inundat, s
i
.

5.5.6. Rezisten¡a structuralà
Rezisten|a structuralá o
0
este parametrul specific PSU si reprezintá presiunea minimá pentru care
se produce fenomenul de tasare suplimentará la umezire.
Se ob|ine prin încercári în laborator sau pe teren (ANEXA 3).
5.5.7. Rezisten¡a la forfecare
Parametrii rezisten|ei la forfecare sunt unghiul de frecare interná ¢ si coeziunea c, determina|i prin
încercári de laborator pe probe în stare naturalá si inundatá. Pot fi utilizate încercári de forfecare directá si
încercári de compresiune triaxialá. Tipul de încercare (UU, CU, CD) se va alege în func|ie de situa|ia de
proiectare.
5.5.8. Parametrii dinamici
Acestia sunt:
÷ modulul dinamic de deforma|ie transversalá, G
÷ modulul dinamic de deforma|ie longitudinalá, E
din

÷ frac|iunea din amortizarea criticá, D
÷ coeficientul Poisson, v
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

Pot fi ob|inu|i prin încercári pe teren si/sau în laborator, pe probe în stare naturalá si inundate (în
aparatul triaxial dinamic, în coloaná rezonantá s.a.).
5.5.9. Lichefierea
Fenomenul de lichefiere a PSU se poate manifesta, numai în situa|ia în care acestea au un gradul
de satura|ie S
r
> 0.8, ca urmare a pierderii temporare, par|iale sau totale a rezisten|ei la forfecare a
pámântului sub influen|a unor solicitári dinamice.

5.5.10. Valori ale principalilor indici ce reflectá caracteristicile geotehnice ale PSU, precum si
detalii specifice ale încercárilor în laborator si pe teren, sunt prezentate în ANEXA 3.

5.6. IDENTIFICAREA $I ÎNCADRAREA PSU
5.6.1. Identificarea
5.6.1.1. Criterii referitoare la compoziie i proprieti fizice :
a. Pámânturi coezive
÷ cu frac|iunea praf (d = 0,002 - 0,062 mm)în propor|ie de 50- 80%
÷ aflate în stare nesaturatá ( S
r
< 0,8 )
÷ cu porozitate în stare naturalá n > 40%
b. Indicele
1
L
e e
I
e
÷
=
+
are valori mai mici decât cele din tabelul 3, unde:
÷ e este indicele porilor pentru pámântul în stare naturalá;
÷ e
L
este indicele porilor corespunzátor umiditá|ii la limita superioará de plasticitate w
L
a
pámântului

Tabelul 3. Indicele I în funcie de indicele de plasticitate
Indicele de plasticitate (I
P
) al
pámântului (%)
Sub 10 10 ... 14 14 ... 22 Peste 22
Indicele I 0,10 0,17 0,24 0,30

5.6.1.2. Criterii referitoare la comportamentul mecanic
a. Indicele tasárii specifice suplimentare prin umezire sub treapta de 300 kPa (în încercarea
edometricá) i
m300
, are valoare mai mare sau egalá cu 2 %:
300
2cm/m 2%
m
i > =
b. Indicii q si o referitori la tasárile terenului în stare naturalá si inundatá (în încercarea cu placa)
au valorile:
5
i
n
s
s
q = > si 3 cm,
i n
s s o = ÷ >
unde s
i
este tasarea terenului inundat, iar s
n
tasarea terenului în condi|ii de umiditate naturalá,
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 13

determinate cu placa încárcatá pâná la presiunea de 300 kPa.
5.6.2. Încadrarea unui pàmânt ca PSU
Pentru a caracteriza un pámânt ca PSU trebuie îndeplinit cel pu|in un criteriu referitor la
proprietá|ile fizice (pct. 5.6.1.1.) si un criteriu referitor la comportamentul mecanic (pct. 5.6.1.2.), din cele
de mai sus.
Clasificarea unui pámânt în Grupa A sau B se realizeazá pe baza estimárii tasárii suplimentare la
umezire sub greutate proprie, I
mg
(ANEXA 5).

5.7. STUDIUL GEOTEHNIC
Cerin|ele pentru redactarea studiului geotehnic sunt cele din NP 074/2007. Studiul geotehnic se
întocmeste utilizând datele din rapoartele geotehnice care con|in rezultatele investiga|iilor de teren si
laborator conform SR EN 1997:1-2004 si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale
asociate si SR EN 1997:2-2007 si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.
În aceste rapoarte este obligatoriu a fi cuprinse aspecte specifice privind:
÷ modul de recoltare a probelor (stu|uri cu pere|i sub|iri, monoli|i);
÷ încadrarea PSU pe baza încercárilor efectuate;
÷ orice observa|ii suplimentare ob|inute la încercárile în laborator sau/si in-situ care pot eviden|ia
în plus caracterul PSU (exemplu: culoare, existen|a macroporilor si a unor eventuale goluri,
friabilitate etc.)

Cap. 6. PROIECTAREA GEOTEHNICÄ ÎN CAZUL PSU
6.1. ASPECTE GENERALE
Conform SR EN 1997-1:2004 si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate,
proiectarea geotehnicá se poate realiza prin calcul, pe bazá de másuri prescriptive, pe baza rezultatelor
unor încárcári de probá si prin metoda observa|ionalá.
Proiectarea geotehnic prin calcul utilizeazá în cadrul modelelor de calcul parametrii geotehnici
în func|ie de stárile limitá
Valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici, bazate pe rezultate din încercárile pe teren si în
laborator, se stabilesc conform NP 122/2010. La stabilirea valorilor caracteristice trebuie |inut cont de
influen|a asupra stárii limitá care guverneazá în proiectare.
Valorile de calcul se stabilesc pe baza valorilor caracteristice prin utilizarea coeficien|ilor de
par|iali.
În cazul identificárii unui pámânt ca PSU starea limit care guverneaz întotdeauna proiectarea
lucrrii este cea care apare în teren si este cauzatá de saturarea acestuia prin umezire (GEO). Starea
limitá GEO este definitá în SR EN 1997-1:2004 si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele
na|ionale asociate, drept cedarea sau deformaia excesiv a terenului, în care rezistena pmânturilor sau
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

rocilor contribuie în mod semnificativ la asigurarea rezistenei.
Proiectarea geotehnic pe baz de msuri prescriptive, precum si cea bazatá pe metoda
observaional utilizeazá parametrii geotehnici numai pentru identificarea si clasificarea stratelor de
pámânt din terenul de fundare.

6.2. SITUA|II DE PROIECTARE
În cazul identificárii unui pámânt ca PSU, starea limit care guverneaz întotdeauna proiectarea
lucrrii este cea care apare în teren si este cauzatá de saturarea acestuia prin umezire (GEO).
O aten|ie deosebitá se va acorda la estimarea zonei de teren care determina în principal,
comportarea structurii geotehnice.
Pot fi avute în vedere urmátoarele situaii de proiectare:
1. Fundare pe terenul alctuit din PSU, fárá sá se prevadá másuri speciale pentru desensibilizarea
sa:
÷ stárile limitá apar simultan în teren si structurá, cu diferen|ieri în func|ie de gradul de rigiditate
a structurii;
÷ se va considera ipoteza cea mai defavorabilá, a umezirii întregului pachet PSU;
÷ va fi avutá în vedere si cedarea prin poansonare;
÷ se va examina oportunitatea prevederii de másuri constructive în vederea adaptárii structurii
pentru preluarea deforma|iilor prognozate ale terenului.
2. Fundare pe terenul alctuit din PSU cu luarea de msuri pentru desensibilizare sau pe un strat
de adâncime insensibil la umezire, prin depirea PSU:
÷ stárile limitá pot apare separat în teren si structurá.
3. În cazurile referitoare la stabilitatea la alunecare a pantelor din PSU se considerá situa|ia 1 de
proiectare, dacá nu sunt prevázute másuri specifice.
4. Dacá un teren cunoscut ca fiind constituit din PSU a fost în timp inundat pe toatá grosimea
stratului sensibil, acesta nu mai intrá în categoria PSU si proiectarea geotehnicá se va realiza conform
caracteristicilor sale geotehnice rezultate din investiga|ia geotehnicá.

6.3. STABILIREA VALORILOR CARACTERISTICE ALE PARAMETRILOR
GEOTEHNICI
6.3.1. Parametrii geotehnici care pot fi utiliza|i în proiectarea geotehnicá prin calcul pentru terenul
alcátuit din PSU sunt:
÷ porozitatea (n), umiditatea (w), gradul de satura|ie (S
r
), greutá|ile volumice (¸, ¸
s
, ¸
d
, ¸
sat
, ¸’);
÷ coeficientul de permeabilitate (k);
÷ rezisten|a structuralá (o
0
); modul de determinare a valorilor o
0
va fi ales în concordan|á cu
tipul funda|iei (ANEXA 3);
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 15

÷ modulii de deforma|ie (E) în stare naturalá si inundatá ;
÷ tasárile suplimentare la umezire (I
m
);
÷ parametrii rezisten|ei la forfecare (¢, c) în stare naturalá si inundatá.
În alegerea valorii caracteristice a acestor parametri se va face o estimare prudentá cu luarea în
considerare a prevederilor din SR EN 1997:1-2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele
na|ionale asociate.
În cazul terenurilor alcátuite din PSU este obligatoriu ca valorile caracteristice sá se bazeze pe
încercári în laborator si, când este posibil, pe încercári in-situ.
Valorile întabelate pentru diferi|i parametri geotehnici prezentate în ANEXA 3 au un caracter
orientativ si pot fi utilizate numai în calcule preliminare sau în cadrul proiectárii geotehnice prescriptive.
6.3.2. În cazul în care terenul alcátuit din PSU se propune a fi desensibilizat, în proiectare vor fi
avu|i în vedere noii parametrii ai PSU ob|inu|i prin încercári.

6.4. STABILIREA VALORILOR DE CALCUL
ALE PARAMETRILOR GEOTEHNICI
Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici se stabilesc conform prevederilor SR EN 1997:1-
2004 si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate si NP 122/2010.
Coeficien|ii par|iali (¸
M
) pentru stabilirea valorilor de calcul sunt cei din Anexa A-
SR EN 1997:1-2004 si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.
Vor fi utilizate si valori caracteristice minime (x
Kinf
), maxime (x
K sup
) sau locale (x
K loc
) ale
parametrilor geotehnici, conform 6.6.1.1.

6.5. SOLU|II DE FUNDARE PE TERENURI ALCÄTUITE DIN PSU
La amplasarea construc|iilor pe terenuri constituite din PSU se va |ine seama de caracteristicile
terenului si se va decide asupra solu|iilor de fundare, în func|ie de tipul structurii, de nivelul de risc
acceptat si de costuri.
Din punct de vedere al modului de fundare pe terenuri constituite din PSU se pot analiza
urmátoarele solu|ii:
a. Fundarea directà
- pe teren în stare naturalá, cu estimarea tasárilor totale incluzând tasárile suplimentare la umezire si
compararea acestora cu tasárile admisibile pentru structurá;
- pe terenul la care se eliminá sensibilitatea la umezire pe toatá zona din teren care determiná în principal
comportarea construc|iei;
- pe terenul la care se eliminá sensibilitatea la umezire si totodatá se iau másuri pentru micsorarea
sensibilitá|ii construc|iilor la deformarea terenului;

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

b. Fundarea indirectà
- prin sisteme de fundare care sá depáseascá stratul de PSU si sá pátrundá într-un strat insensibil la
umezire aflat în adâncime.

6.6.PROIECTAREA GEOTEHNICÄ A SISTEMELOR DE FUNDARE PE PSU
6.6.1. Proiectarea geotehnicà prin calcul
Proiectarea finalá a unei structuri geotehnice se va realiza prin calcul.

6.6.1.1. Aspecte specifice
La proiectarea solu|iilor de fundare pe PSU se vor respecta prevederile din SR EN 1997-
1:2004 si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate, cele din NP-112/2006 în
cazul fundárii directe si respectiv din NP 123/2010 în cazul fundárii indirecte, astfel:
-în cadrul verificárii la starea limitá de exploatare normalá, tasárile diferen|iate ale funda|iilor vor
fi limitate pentru a nu conduce la o stare limitá în structurá;
-se va lua în considerare compatibilitatea deforma|iilor la starea limitá ultimá, în cazul în care se
poate produce cedarea combinatá a elementelor structurii si a terenului |inând seama de rigiditatea relativá
a structurii si terenului;
-în cadrul stárilor limitá ultime, starea limitá GEO este criticá pentru determinarea dimensiunilor
elementelor structurale din funda|ii si pentru rezisten|a elementelor de structurá;
în cadrul acestor stári limitá se vor avea în vedere, unde este cazul, cerin|ele pentru men|inerea
func|ionárii utilajelor;
-la alegerea valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici se vor judeca în paralel extinderea
zonei din teren care determiná în principal comportarea structurii geotehnice si capacitatea structurii de a
transfera încárcárile de la zonele slabe cátre cele mai rezistente din teren; în cazul PSU este justificatá
utilizarea dupá caz, a unor valori caracteristice inferioare, x
k inf
(ex. modulii de deforma|ie E, parametrii
rezisten|ei la forfecare ¢, c) sau superioare, x
k sup
(ex. i
m300
); în cazul structurilor fárá capacitate de
distribuire a solicitárilor se recomandá a se folosi valori caracteristice locale (x
k loc
) ale parametrilor
geotehnici;
-la alegerea ac|iunilor geotehnice, func|ie de destina|ia si durata construc|iei, vor fi considerate
cele datorate umezirii (saturárii) terenului |inând cont de:
- sursele de umezire si tipul acestora (locale, generale);
- sensul umezirii care poate fi gravita|ional sau generat de ridicarea nivelului apei subterane;
- viteza si sensul de curgere al apei subterane, care poate avea alternativ direc|ii diferite (canale de
iriga|ii, maluri);
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 17

- diminuarea caracteristicilor terenului în zona de varia|ie a nivelului apei unde se produce o
înmuiere sau/si eroziuni, fiind posibil ca terenul situat deasupra sá rámâná în „consolá”, ceea ce
favorizeazá prábusirea acestuia (maluri adiacente unui curs si/sau acumulári de apá);
-în cazul utilizárii solu|iilor de fundare pe pilo|i care pátrund într-un strat insensibil la umezire
situat sub stratul PSU, dacá este posibilá umezirea si tasarea suplimentará sub greutate proprie a stratului
PSU, se va considera frecarea negativá pe pilo|i conform prevederilor din NP 123/2010.

6.6.1.2. Calculul terenului de fundare
6.6.1.2.1. Evaluarea zonelor deformabile
Cunoscându-se rezisten|a structuralá o
0
se pot defini zonele din teren în cuprinsul cárora se produc
deforma|ii ca urmare a prábusirii structurii pámântului prin umezire, numite zone deformabile.
Astfel, zona deformabil superioar se extinde pâná la adâncimea la care efortul unitar vertical
(o), datorat atât încárcárii date de funda|ie (o
z
) cât si greutá|ii proprii a pámântului (o
gz
), este mai mare si
devine egal cu o
0
(Fig. 1).

Fig. 1. Zone caracteristice în terenul de fundare alctuit din pmânturi sensibile la umezire:
I - zoná deformabilá superioará; II - zoná inertá; III - zoná deformabilá inferioará; 1 - diagrama varia|iei cu
adâncimea a efortului o
gz
; 2 - diagrama varia|iei cu adâncimea a efortului o
z

Pe de altá parte, în cazul unei anumite grosimi a stratului sensibil la umezire, se pot produce tasári
suplimentare si pe seama unei zone aflate la baza stratului, denumitá zon deformabil inferioar, în
cuprinsul cáreia sarcina geologicá (o
gz
) este suficient de mare pentru ca efortul unitar vertical total (o) sá
fie, de asemenea, mai mare ca o
0
. În cazul ilustrat în figura 1, între cele douá zone deformabile se
interpune o zon inert, denumitá astfel, întrucât în aceastá zoná efortul unitar vertical total (o) este mai
mic decât o
0
si, ca atare, nu se produc tasári prin umezire.
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

În func|ie de lá|imea B a funda|iei, de márimea presiunii nete p
net
pe talpa funda|iei, de grosimea H
a stratului sensibil la umezire si de valoarea rezisten|ei structurale o
0
pot apárea si alte situa|ii (Fig. 2a ...
e).

Fig.2. Situaii caracteristice pentru terenul de fundare alctuit din pmânturi sensibile la umezire:
I - zoná deformabilá superioará; II - zoná inertá; III - zoná deformabilá inferioará; 1 - diagrama varia|iei cu
adâncimea a efortului o
gz
; 2 - diagrama varia|iei cu adâncimea a efortului o
z



6.6.1.2.2. Calculul terenului la starea limit de exploatare normal
La evaluarea tasárilor probabile se vor lua în considerare tasárile suplimentare prin umezire sub
sarcina geologicá (I
mg
) si sub presiuni exterioare (I
mp
) în func|ie de grupa pámântului (A sau B) si másurile
de desensibilizare la umezire prevázute.
În ANEXA 5 este prezentat un model de calcul.
Pentru stabilirea valorilor admisibile ale deforma|iilor structurale si ale deplasárilor
funda|iilor se vor avea în vedere prevederile din NP 112/2004 si cele din Anexa H - SR EN 1997-1:2004
si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.

6.6.1.2.3. Calculul terenului la starea limit ultim
Pentru calculul capacitá|ii portante se vor introduce valorile parametrilor rezistentei la
forfecare ¢ si c conform situa|iilor de proiectare 1 si 2 (Cap. 6.2). Se pot utiliza diferite formule conform
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 19

NP 112/2004 si Anexa D-SR EN 1997-1:2004 si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale
asociate.
6.6.2. Proiectarea pe bazà de màsuri prescriptive
Proiectarea pe bazá de másuri prescriptive în cazul PSU se poate utiliza pentru calcule preliminare.
Predimensionarea funda|iilor directe amplasate pe PSU se poate realiza conform prevederilor NP-
112/2004, pe baza presiunilor conven|ionale de calcul p
conv
, considerate ca presiuni acceptabile, utilizând
valorile p
conv
din tabelul 1 - ANEXA 4.
La predimensionare se vor avea în vedere si aspectele constructive recomandate în ANEXA 4.

6.6.3. Utilizarea rezultatelor încàrcàrilor de probà în proiectare
În vederea ob|inerii unor rezultate care se vor folosi în proiectarea prin calcul, se pot realiza
încárcári de probá prin umezire sau inundare (ANEXA 3). Acestea se vor executa numai în poligoane
experimentale situate în afara perimetrului construibil si fárá a-l afecta. În caz contrar nu se vor efectua
încercári cu utilizarea apei.
Pentru amplasamentele la care existá date de arhivá din rezultate experimentale, acestea se pot
utiliza pentru situa|ii similare.

6.6.4. Proiectarea prin metoda observa¡ionalà
Aceastá metodá este aplicabilá în situa|ia în care se considerá cá prognozarea comportárii
construc|iei si sistemului de fundare al acesteia nu poate fi realizatá cu suficientá precizie în faza de
proiectare.
Poate fi de asemenea folositá în cazul proiectárii unor lucrári de interven|ii pe construc|ii existente
fundate pe PSU.
Utilizarea metodei observa|ionale presupune stabilirea si pregátirea unor date ce trebuie respectate
si controlate pe parcursul execu|iei, referitoare la:
÷ domeniul admisibil de comportare al construc|iei si limitarea acestuia în func|ie de tipul
structurii;
÷ monitorizarea pe etape a lucrárilor cu prevederea másurilor de interven|ie în cazul depásirii
domeniului admisibil;
÷ evaluarea pe etape a rezultatelor monitorizárii;
÷ aplicarea másurilor de interven|ie dacá este cazul.

6.6.5. Raportul de proiectare geotehnicà
În raportul de proiectare geotehnicá, care constituie un capitol distinct al memoriului tehnic al
proiectului, se vor respecta prevederile generale din SR EN 1997:1-2004 si dupá caz, cu eratele,
amendamentele si anexele na|ionale asociate si se va include în mod obligatoriu programul de
20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

supraveghere si de monitorizare atât pentru perioada de execu|ie a lucrárilor cât si pentru perioada de
exploatare a construc|iilor, |inând seama de aspectele specifice PSU si de reglementárile tehnice, în
vigoare, privind urmárirea comportárii în timp a construc|iilor .
Pentru másurarea tasárilor se vor avea în vedere prevederile STAS 2745/90.

Cap. 7. MÄSURI CONSTRUCTIVE ÎN CAZUL FUNDÄRII PE PSU
7.1. MASURI PENTRU PREVENIREA UMEZIRII TERENULUI DE FUNDARE
Indiferent de grupa de teren PSU care existá într-un amplasament, atât în perioada de execu|ie cât
si în timpul exploatárii construc|iilor, se vor adopta obligatoriu másuri specifice pentru protejarea
terenului contra umezirii, astfel:
÷ Sistematizarea vertical i în plan a amplasamentului pentru asigurarea colectárii si evacuárii
rapide cátre un emisar a apelor din precipita|ii, prin prevederea unor pante de minimum 2 %; se va
realiza ini|ial sistematizarea necesará pentru lucrárile de execu|ie, urmând ca celelalte lucrári de
sistematizare sá se termine odatá cu punerea în func|iune a obiectivului; în cazul platformelor de
construc|ii pe terenuri cu pante mai mari de 1:5, se vor prevedea másuri de protec|ie împotriva
apelor care se scurg de pe versan|i, prin san|uri de gardá a cáror sec|iune sá asigure scurgerea
debitului maxim al apelor meteorice; platformele de construc|ie situate pe versan|i se vor nivela în
terase cu pante de maximum 1:1, care se vor proteja prin diferite solu|ii tehnologice (brazde,
înierbare, îmbrácámin|i din materiale locale, geosintetice etc.).
÷ Colectarea i evacuarea rapid a apei din precipitaii pe toatá durata execu|iei sápáturilor prin
amenajári adecvate (pante, pu|uri, instala|ii de pompare etc.); în situa|ia în care la cota de fundare
se constatá existen|a unui strat de pámânt afectat de precipita|ii, acesta va fi îndepártat imediat
înainte de turnarea betonului.
÷ Evitarea stagnrii apelor în jurul construc|iilor, atât în perioada execu|iei cât si pe toatá durata
exploatárii, prin solu|ii constructive adecvate (trotuare, compactarea terenului în jurul
construc|iilor, execu|ia de strate etanse din argilá, pante corespunzátoare, rigole, cavalieri etc.).
÷ Evitarea perturbrii echilibrului hidrogeologic fárá a realiza lucrári care pot bara cáile naturale de
scurgerea a apei cátre emisarii naturali si artificiali în func|iune conducând la ridicarea nivelului
apei subterane; nu vor fi strápunse orizonturi impermeabile aflate deasupra pânzei freatice.
÷ Protecia reelelor purttoare de ap sau rezervoare, in caz de necesitate, prin prevederea unor
solu|ii de impermeabilizare a terenului .
÷ Evitarea pierderilor de apa din retelele edilitare si instalatii prin alegerea solutiilor adecvate din
cele prezentate in ANEXA 7.
÷ Execuia excavaiilor pe por|iuni cu protejarea imediatá a acestora.
÷ Execuia umpluturilor în jurul funda|iilor si pere|ilor subsolurilor pe másurá ce acestea sunt
realizate.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 21

7.2.MÄSURI CONSTRUCTIVE LA ALEGEREA SOLU|IILOR DE FUNDARE PE PSU
În conformitate cu situa|iile de proiectare definite la pct. 6.2, în cazul fundárii pe PSU este
necesará adoptarea unui complex de másuri constructive pentru terenul de fundare si/sau construc|ie.


7.2.1. Màsuri pentru terenul de fundare
7.2.1.1. Prevenirea umezirii terenului (conform pct. 7.1).
7.2.1.2. Îmbunátá|irea terenului prin diferite tehnologii urmárind formarea unei noi structuri
interne pentru întregul strat (desensibilizare la umezire).
La alegea solu|iilor se vor respecta reglementárile tehnice, în vigoare, privind îmbunátá|irea
terenurilor de fundare slabe prin procedee mecanice si se va |ine seama de prevederile sec|iunii 5 din SR
EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.
Pot fi avute în vedere:
- compactarea intensivá;
- injectarea prin silicatizare;
- tratarea termicá;
coloane de îndesare având corpul realizat din beton simplu sau materiale locale compactate; la
stabilirea materialului ce va fi utilizat în coloaná se va |ine seama de modul în care este influen|atá
permeabilitatea stratului astfel îmbunátá|it, corelat cu litologia specificá si másurile referitoare la prezen|a
apei; se interzice alcátuirea coloanelor din material granular permeabil;
La partea superioará, terenul îmbunátá|it va fi închis (uniformizat si protejat) printr-un strat practic
impermeabil.
Pentru aplicarea unei solu|ii se recomandá organizarea unui poligon experimental, înainte de a se
trece la execu|ia lucrárilor.

7.2.1.3. Realizarea unei perne din material compactat controlat, pe stratul de PSU, eventual prin
excavarea par|ialá a acestuia.
Vor fi evaluate tasárile suplimentare la umezire ale PSU rámas neconsolidat, a cáror probabilitate
de apari|ie se va estima în func|ie de toate celelalte másuri prevázute pentru evitarea umezirii.
Se interzice alctuirea pernei din material granular permeabil.
Perna trebuie dimensionatá si verificatá pentru a asigura:
÷ o buná compactare a materialului;
÷ un modul de deforma|ie în corpul sáu care sá conducá la deforma|ii compatibile cu
structura ;
÷ o permeabilitate cât mai redusá (practic impermeabilá);
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

÷ o presiune la bazá care sá fie în concordan|á cu caracteristicile geotehnice ale terenului
aflat sub perná.

7.2.1.4. Înlocuirea completá a stratului de PSU prin excavare si umplere controlatá cu un material
adecvat solicitárilor si caracteristicilor geotehnice ale stratului de bazá insensibil la umezire.


7.2.1.5. Consumarea tasárilor suplimentare ale PSU prin:
÷ umezire dirijatá;
÷ inundare sub încárcare suplimentará;
÷ explozii de adâncime.

7.2.1.6. Adoptarea unor sisteme de funda|ii (pilo|i, barete etc.) care sá depáseascá stratul de PSU
si sá pátrundá într-un strat insensibil la umezire.
Aceste sisteme se vor utiliza atunci când deforma|iile admisibile atât pentru structurá cât si pentru
func|ionarea utilajelor tehnologice nu pot fi respectate doar prin adoptarea másurilor prevázute mai sus .

7.2.2. Màsuri referitoare la construc¡ii fundate direct
La fundarea directá pe terenuri constituite din PSU structura de rezisten|á a construc|iei trebuie sá
se poatá adapta unor tasári neuniforme.
În acest sens se recomandá:
7.2.2.1. La structuri multietajate în cadre evitarea funda|iilor izolate si utilizarea de preferin|á a
funda|iilor continui (grinzi încrucisate si radiere).
7.2.2.2. Micsorarea sensibilitá|ii construc|iilor la deforma|iile terenului sporindu-le rezisten|a si
rigiditatea spa|ialá prin utilizarea centurilor armate, separarea în tronsoane de lungime limitatá prin rosturi
de tasare, întárirea si rigidizarea infrastructurii (subsol-funda|ii), alegerea unor forme în plan a
construc|iilor cât mai simple; lungimea tronsoanelor se va stabili prin calcul în func|ie de caracteristicile
terenului de fundare si structura de rezisten|á a construc|iei (ANEXA 6).

7.2.3. Criterii pentru alegerea yi gruparea màsurilor de limitare a màrimii
tasàrilor suplimentare prin umezire.
Másurile se adoptá în func|ie de urmátoarele criterii:
÷ clasa de importan|á, caracterul si destina|ia construc|iilor, natura proceselor tehnologice pe
are le adápostesc;
÷ sensibilitatea la umezire a pámântului, exprimatá prin grupa în care se încadreazá terenul
de fundare (A sau B) si prin márimea tasárilor probabile prin umezire;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 23

÷ gradul de seismicitate al regiunii în care este amplasatá construc|ia;
÷ costul lucrárilor ini|iale;
÷ costul lucrárilor de între|inere.
De regulá pot fi întâlnite douá situa|ii:
1. Terenul de fundare se încadreazá în grupa A de PSU (Fig. 3, a). Cu linie punctatá s-a marcat
izobara rezisten|ei structurale care delimiteazá zona deformabilá superioará.
Pe lângá másurile de protejare a terenului împotriva infiltra|iilor de apá (vezi pct.7.1.), se
analizeazá, aplicând metodele de la punctul 7.2., eliminarea sensibilitá|ii la umezire a stratului
pe o parte din zona deformabilá (Fig. 3, b) sau pe întreaga grosime a zonei deformabile (Fig.
3, c).

Fig. 3. Variante de fundare pe un teren din grupa A

2. Terenul de fundare se încadreazá în grupa B de PSU (Fig. 4, a); zona deformabilá superioará I
coexistá cu zona deformabilá inferioará III si cu zona inertá II.
Se analizeazá solu|ii de eliminare a sensibilitá|ii la umezire de tipul celor pentru PSU grupa A,
pâná la limita zonei deformabile superioare (Fig. 4, b).
Dacá aceste másuri nu oferá garan|ii cá tasárile care pot apare pe seama zonei deformabile
inferioare pot fi men|inute în limite acceptabile pentru structura de rezisten|á si pentru
condi|iile unei exploatári normale, se recurge la strápungerea stratului sensibil la umezire
printr-o funda|ie de adâncime (Fig. 4, c).


Fig. 4. Variante de fundare pe un teren din grupa B

Criteriul de bazá pentru alegerea unei variante, indiferent de grupa de PSU, îl constituie márimea
tasárii totale probabile.
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

Másurile de mai sus se vor asocia cu cele referitoare la construc|ii ( vezi pct.7.2.2.).

7.3. VERIFICAREA LUCRÄRILOR DE CONSTRUC|II AMPLASATE PE PSU
Verificarea lucrárilor pe parcursul execu|iei si recep|ionarea lor se va face în conformitate cu
prevederile prescrip|iilor tehnice specifice diferitelor categorii de lucrári si cu reglementárile legale în
vigoare, cu urmátoarele precizári:
a) Nu este admisá atacarea unei noi faze de execu|ie fárá efectuarea verificárilor fazei anterioare,
atât pentru lucrárile ce devin ascunse cât si pentru lucrárile de a cáror calitate depinde protec|ia
împotriva infiltrárii apei în pámânt, în fazele de execu|ie sau etapele urmátoare.
b) La recep|ia de terminare a lucrárilor se va verifica si consemna în mod expres în procesele
verbale de recep|ie, modul în care au fost respectate toate másurile prevázute pentru prevenirea
degradárilor datorate umezirii terenului de fundare. Eventualele defec|iuni de naturá a conduce
la umezirea terenului nu pot fi încadrate în categoria deficien|elor admise pentru a fi remediate
ulterior; în asemenea cazuri, recep|iile vor fi amânate pâná la efectuarea remedierilor.
c) La recep|ia definitivá a obiectivului, se va verifica comportarea obiectelor independente
recep|ionate anterior, precum si comportarea de ansamblu a întregului complex, dând aten|ie
specialá bunei func|ionári a instala|iilor si re|elelor purtátoare de apá, sistematizárii verticale a
teritoriului precum si másurilor luate prin proiectare si execu|ie, în vederea evitárii umezirii
terenului de fundare.
Toate actele privind verificárile pe faze de execu|ie, inclusiv buletinele de laborator, diagrame,
schi|e, se vor pástra de cátre beneficiar si se vor prezenta la recep|ie, dupá care se vor anexa la cartea
tehnicá a construc|iei.

Cap. 8. EXPLOATAREA, ÎNTRE|INEREA $I MONITORIZAREA
CONSTRUC|IILOR $I INSTALA|IILOR AMPLASATE PE PSU
Beneficiarii care exploateazá sau folosesc construc|ii si instala|ii amplasate pe PSU vor lua
másurile necesare ca urmárirea, exploatarea si între|inerea construc|iilor, instala|iilor si amenajárilor din
interiorul incintelor respective sá se facá potrivit prevederilor proiectului si normelor în vigoare referitoare
la între|inerea, repararea si urmárirea comportárii construc|iilor.
Construc|iile fundate pe terenuri PSU vor fi monitorizate obligatoriu conform programului de
supraveghere si de monitorizare (vezi pct. 6.6.5).
Toate datele privitoare la defec|iunile constatate si la opera|iile de remediere sau reparare
executate se vor trece în cartea tehnicá a construc|iei.
La elaborarea documenta|iei economice a investi|iei se vor avea în vedere toate cheltuielile
necesitate de aplicarea prevederilor prezentului normativ, inclusiv cele pentru executarea lucrárilor legate
de urmárirea comportárii în timp a construc|iilor si terenului.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 25

ANEXA 1



DEFINIREA LOESSURILOR $I PÄMÂNTURILOR LOESSOIDE

Pentru mai buna în|elegere a formárii si comportárii PSU sunt preluate din literatura de specialitate
unele date cu caracter orientativ.

A1.1. DATE DIN DIC|IONARUL DE GEOGRAFIE FIZICÄ - Editura Corint, 1999 (Ielenicz.
M. si al|ii).
LOESS - rocá sedimentará detriticá, predominant práfoasá, friabilá, cu porozitate mare,
neconsolidatá sau slab consolidatá, de culoare gálbuie pâná la brun - gálbuie; din punct de vedere
mineralogic este specificá prezen|a carbona|ilor (predominant de calciu), desi existá si loess lipsit de
carbona|i; loessul este permeabil, apele de infiltra|ie determinând procese de sufoziune, care duc la tasare
si la formarea crovurilor; loessul se desprinde pe fe|e verticale, favorizând formarea pere|ilor abrup|i.
Este o forma|iune specificá pleistocenului, cu o origine controversatá (fluvialá, eolianá, deluvialá,
glaciará, fluvioglaciará, pedogeneticá, complexá etc.).
LOESS ARGILOS - loess cu texturá mai finá, având un con|inut de argilá de aproximativ 25 - 30 %.
LOESS NISIPOS - loess cu texturá mai grosierá, având un con|inut de argilá de aproximativ 10 -
15 %.
LOESS TIPIC - loess cu texturá mijlocie, având un con|inut de argilá de aproximativ
15 - 25 %.

A1.2. DATE DIN DIC|IONARUL DE GEOLOGIE - Ed. Didacticá si Pedagogicá, 1998
(Anastasiu, N. si al|ii)
LOESS, depozit aleuritic, slab consolidat, pulverulent, cu aspect masiv, lipsit de stratifica|ie si cu
tendin|á de desprindere dupá plane verticale. Loessul are o culoare gálbuie sau gálbuie - albicioasá si o
porozitate ridicatá, cu spa|ii libere tubulare. Constituen|ii mineralogici alogeni sunt reprezenta|i prin cuar|,
feldspa|i, mice, minerale argiloase si minerale grele, iar cei autigeni prin calcit (ppui de loess), hidroxizi
de aluminiu etc. Loessul reprezintá un depozit periglaciar si eolian, acumulat pe grosimi de zeci si sute de
metri, în zona de câmpie si în zone submontane, pe platouri, în asocia|ie cu depozite lacustre, fluviale si
glaciare.

A1.3. DATE DIN MINERALE $I ROCI SEDIMENTARE-Ed. Tehnicá, 1977 (Anastasiu N)
LOESS $I ROCI LOESSOIDE: Depozitele mobile, relativ omogene, reprezentând acumulári de
material aleuritic.
26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011


Clasificarea granulometric a loessurilor (dupá D. Rádulescu, 1965)

Clase (mm) granulometrice

Varietà¡i texturale
0,25 - 0,1 0,1 - 0,05 0,05 - 0,01 < 0,01
(%)
Slab argiloase
Práfoase 0 - 5 < 15 > 50 < 35
Práfoase si fin nisipoase 0 - 10 15 - 25 > 40 < 15
Fin nisipoase 0 - 15 > 25 > 30 < 15
Argiloase
Práfoase 0 - 5 < 15 > 50 < 25
Práfoase si fin nisipoase 0 - 10 15 - 25 > 40 20 - 25
Fin nisipoase 0 - 15 < 25 > 30 20 - 25

Descriere macroscopic. Loessurile formeazá depozite pulverulente (práfoase) cu aspect masiv
(lipsite de stratifica|ie) si cu tendin|á de desprindere dupá plane verticale. De obicei sunt friabile, de
culoare gálbuie sau gálbui - albicioase, au o porozitate ridicatá si con|in spa|ii libere, tubulare.
Textur aleuriticá determinatá de granule cu diametrul mediu cuprins între 0,06-0,02 mm. Forma
particulelor este frecvent tabulará sau lamelará, cu grad de rotunjire scázut. Sortare slabá. Prezen|a
frac|iunilor pelitice determiná varietá|ile texturale.
Constitueni mineralogici. Constituen|ii alogeni sunt reprezenta|i prin: cuar| (29-70%), feldspa|i
(20-40%), mice (~ 25%), minerale argiloase, minerale grele (1-2%), amfiboli, piroxeni, epidot, zoizit,
grana|i, turmaliná, ilmenit, zircon si bioclaste. Cuar|ul apare ca granule microcristaline (¢ ~ 0,04 mm),
col|uroase, cu suprafa|a matá, rugoasá. Feldspa|ii plagioclazi si potasici sunt, de obicei, caoliniza|i. Micele
frecvente sunt biotitul si muscovitul. Frac|iunea argiloasá este, de obicei, nesaturatá în calciu (Ca) si
reprezentatá prin caolinit, illit, montmorillonit. Bioclastele sunt reprezentate, de obicei, prin gasteropode
cuaternare.

Constituen|ii autigeni sunt reprezenta|i prin: calcit, minerale argiloase, oxizi de aluminiu. Calcitul
apare frecvent concre|ionar (forme foarte diverse, numite ppui de loess). Mineralele argiloase apar pe
seama constituen|ilor alogeni, în zonele cu umiditate excesivá.

Varieti mineralogice: lehm - depozit loessoid provenit din decalcifierea unor loessuri,
caracterizat prin îmbogá|iri cu oxizi de fier si minerale argiloase - strict neomogene; lut loessoid -
caracterizat prin prezen|a nisipului si a mineralelor grele, structurá neomogená.

A1.4. CU PRIVIRE LA GENEZA LOESSURILOR $I PÄMÂNTURILOR LOESSOIDE au
fost emise mai multe teorii dintre care cele mai acceptate sunt:
-ipoteza eolian, care considerá cá loessul s-a format prin depunerea prafului transportat de vânt în
zone cu vegeta|ie;
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 27

-ipoteza deluvial, care considerá cá loessul a fost depus în vái largi, prin procesul de spálare si
transport al materialelor dezagregate de pe suprafa|a versan|ilor;
-ipoteza privind producerea strii de sub-îndesare a loessurilor prin formarea lor eolianá sau
deluvialá în condi|iile unui climat uscat; este consideratá cea mai verosimilá ipotezá.

A1.5. POTRIVIT CRITERIULUI GENETIC, clasificarea pámânturilor loessoide, în afará de
loessurile tipice reliefeazá o serie de alte forma|iuni, cum ar fi:
-lutul loessoid, provenit din alterarea loessului având un con|inut mai mare de argilá si pástrând o
parte din proprietá|ile specifice ale pámântului din care a luat nastere;
-nisipul loessoid eolian, format prin remanierea aluviunilor fluviale sub ac|iunea vântului;
-aluviunile loessoide, rezultate prin ac|iunea succesivá de sfárâmare si transport a apelor si
vântului;
-loessul lacustru, alcátuit din depunerea pulberilor în stare afânatá pe fundul unor lacuri care
ulterior au secat.
Perioada de formare a pámânturilor macroporice din România se situeazá în exclusivitate în
Cuaternar.



















28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

ANEXA 2

RÄSPÂNDIREA LOESSURILOR $I PÄMÂNTURILOR
LOESSOIDE ÎN ROMÂNIA

Loessurile si pámânturile loessoide constituie principalele roci de acoperire pâná la altitudini de
400 m, în cea mai mare parte a Câmpiei Române (cu excep|ia sesurilor aluvionare, a zonelor de divagare
si dunelor) în Dobrogea Centralá si de Sud precum si în Podisul Moldovei (cu excep|ia luncilor si a unei
pár|i din Podisul Bârladului).
Pe suprafe|e restrânse, aceste forma|iuni se întâlnesc si în Banat si Crisana precum si în zona
subcarpaticá si în nordul Dobrogei. Apar foarte rar în Transilvania. În tabelul A2.1 sunt prezentate grosimi
ale depozitelor de loess din România.

Tabelul A2.1. Grosimi ale depozitelor loessoide in Romania ( orientativ )

Loca¡ie
Grosime depozit
investigat
Malul Drept al Dunárii de la Ostrov spre aval,
Cernavoda, Tulcea – malul stâng al Bra|ului Borcea
30 m
40-60 m
Tecuci - Nicoresti 50 m
Valea Ialomi|ei – Marculesti, |ándárei
Turnu Mágurele
30 m
Bráila, Gala|i 10-35 m
Fetesti 25-35 m
Constan|a 6-10 m
Giurgiu 6-10 m
Câmpia Covurlui 7 m
Oras Tecuci 7-8 m

O hartá ce schematizeazá ráspândirea teritorialá a pámânturilor sensibile la umezire în România se
prezintá în figura A.2.1(dupá Popescu D.-1965). În figurile A2.2 ÷ A2.7 sunt prezentate hár|ile privind
raionarea PSU în jude|ele unde aceste pámânturi au o pondere însemnatá.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 29



F
i
g
.
A
2
.
1
.

R

s
p
â
n
d
i
r
e
a

l
o
e
s
s
u
r
i
l
o
r

i

p

m
â
n
t
u
r
i
l
o
r

l
o
e
s
s
o
i
d
e

î
n

R
o
m
â
n
i
a

30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011



Fig. A2.2. Rspândirea loessurilor i pmânturilor loessoide în judeul Brila

Fig. A2.3. Rspândirea loessurilor i pmânturilor loessoide în judeul Constana
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 31


Fig.A2.4. Rspândirea loessurilor i pmânturilor loessoide în judeul Galai



Fig. A2.5. Rspândirea loessurilor i pmânturilor loessoide în judeul Tulcea



32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011


Fig. A2.6. Rspândirea loessurilor i pmânturilor loessoide în judeul Clrai


Fig. A2.7. Rspândirea loessurilor i pmânturilor loessoide în judeul Ialomia



MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 33

ANEXA 3


ELEMENTE PENTRU IDENTIFICAREA $I CARACTERIZAREA PSU


A3.1. CERIN|E SPECIFICE LA INVESTIGA|II GEOTEHNICE PE TEREN

Pentru identificarea si caracterizarea PSU investigarea terenului de fundare se va efectua în
conformitate cu prescrip|iile tehnice în vigoare, |inând seama de urmátoarele recomandári:
a) Lucrári de prospectare si prelevare de probe:
÷ forajele geotehnice se vor executa numai în uscat;
÷ probele de pámânt se vor recolta cel pu|in din metru în metru;
÷ este indicat ca probele care vor servi încercárilor în edometru sá fie recoltate de preferin|á sub
formá de monoli|i, din sápáturi deschise, pu|uri sau foraje cu diametrul de peste un metru (prin
decupare din strat);
÷ în cazul probelor recoltate în stu|uri se vor folosi dispozitive care sá asigure prelevarea
netulburatá a probelor; se vor prefera stu|uri cu pere|i sub|iri;
÷ se vor stabili în mod obligatoriu natura si caracteristicile forma|iunii la baza depozitului sensibil
la umezire, precum si natura, extinderea si caracteristicile eventualelor intercala|ii din cuprinsul
acestui depozit.
b) Încercári pe teren:
÷ Încárcárile de probá pe pláci (STAS 8942/3-90) se vor efectua atât în condi|ii de umiditate
naturalá, cât si ori de câte ori este posibil în condi|ii de inundare. Încárcarea se va face pâná la o
presiune de cel pu|in 300 kPa, în trepte de 25 ... 50 kPa, suprafa|a minimá de încárcare fiind de
1,00 m
2
. La inundarea terenului de sub placá se va asigura men|inerea constantá a unei adâncimi
a apei de 10 ... 15 cm în groapa de încercare; pe fundul acesteia se va asterne un strat de pietris
márgáritar de 3...5 cm grosime. Inundarea va începe cu cel pu|in 15 zile înaintea încárcárii si se
va men|ine pe toatá durata acesteia.
÷ Incinta experimentalá de inundare pentru determinarea tasárii efective
ef
mg
I sub greutatea proprie
a terenului va avea dimensiunile în plan cel pu|in egale cu grosimea depozitului de loess sensibil
la umezire, dar nu mai mici decât 20,00x20,00 m. Inundarea sub un strat de apá de 0,3 ... 0,5 m
grosime va fi men|inutá neîntrerupt pâná la amortizarea tasárilor. Se vor urmári tasárile de
suprafa|á, în interiorul si exteriorul incintei inundate (prin reperi - borne topometrice), tasárile
diverselor orizonturi din adâncime (cu ajutorul reperilor mecanici, electroinductivi, radioactivi
etc.) precum si avansarea umezirii în adâncime (prin doze de umiditate, radiometrie etc.).
Amortizarea tasárilor se considerá atinsá atunci când ritmul tasárilor de suprafa|á pentru reperii
din incintá nu depáseste 1 cm/sáptámâná, timp de cel pu|in douá sáptámâni. Încercarea poate fi
34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

consideratá terminatá dacá timp de o luná nu se înregistreazá nici o tasare.
÷ Alte încercári speciale: încercári pe funda|ii la scará redusá si încercári cu lada pe suprafe|e de
10 x 10 m
2
.
Parametrii geotehnici specifici PSU care se pot ob|ine prin încercári pe teren sunt:
÷ rezisten|a structuralá (o
0
) care corespunde:
presiunii p
i
la limita de propor|ionalitate pe graficul presiune - tasare constant
i
i
p
s
| |
=
|
\ .
, în
cazul încárcárilor de probá cu placa efectuate în condi|ii de inundare;
presiunii din greutatea proprie a PSU (sarcina geologicá) la adâncimea de la care începe
sá se producá tasarea sub greutatea proprie la inundarea de la suprafa|á în incinte
experimentale.
÷ tasarea terenului natural s
n
din încercarea cu placa;
÷ tasarea terenului inundat s
i
din încercarea cu placa;
÷ modulul de deforma|ie lineará E din încercarea cu placa.
÷ tasarea efectivá
ef
mg
I sub greutate proprie la inundare în incinta experimentalá;

A3.2. CERIN|E SPECIFICE LA ÎNCERCÄRI ÎN LABORATOR
A3.2.1. Compozi¡ia si proprietà¡i fizice
La determinarea compozi|iei granulometrice a PSU se vor respecta prevederile STAS 1913/5-1985).
Pentru ob|inerea indicilor ce reflectá proprietatile fizice se vor respecta prevederile SR EN 1997-
2:2007, si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate si standardele în vigoare:
STAS 1913/1-82 pentru determinarea umiditá|ii, STAS 1913/4-86 pentru determinarea limitelor de
plasticitate, STAS 1913/2-76 pentru determinarea densitá|ii scheletului, STAS 1913/5-85 pentru
determinarea granulozitá|ii, STAS 1913/6-76 pentru determinarea permeabilitá|ii.

A3.2.2. Proprietà¡i mecanice
Parametrii specifici necesari a fi determina|i în laborator sunt:
÷ valoarea indicelui tasárii specifice la umezire, i
mo
(în cm/m sau %);
÷ rezisten|a structuralá, o
0
(în kPa) - vezi figura A3.1;
÷ indicele tasárii specifice la umezire pentru treapta de 300 kPa (i
m300
) (încercarea simplá) – vezi
figura A3.2;
÷ modulul de deforma|ie edometricá, E
oed
.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 35


Fig. A3.1.

Figura A3.2.
Indicele tasrii specifice la umezire (i
mo
) este diferen|a de tasare specificá, la o presiune o pe curba
presiune - tasare, ob|inutá pentru proba cu umiditate naturalá (c
n
) si respectiv inundatá ini|ial (c
i
), în cadrul
unor încercári duble în edometru (STAS 8942/1-1989 si SR EN 1997-2:2007 si dupá caz, cu eratele,
amendamentele si anexele na|ionale asociate.);
m i n
i
o
c c = ÷ [%].

Rezistena structural o
0
a PSU reprezintá presiunea minimá pentru care se produce fenomenul de
tasare suplimentará prin umezire (pâná la saturare). Ea corespunde:
÷ presiunii corespunzátoare unui indice al tasárii specifice 0, 01 1%
m i n
i
o
c c = ÷ = = în încercárile
edometrice.
36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

Selectarea valorilor lui o
0
se va face în func|ie de tipul funda|iei astfel:
÷ pentru funda|ii izolate si continui o
0
se va stabili prin încercári edometrice si/sau încárcári de
probá cu placa;
÷ pentru radiere generale o
0
se va stabili prin încercári edometrice si/sau prin inundári în incinte
experimentale.
Rezisten|a structuralá este variabilá cu adâncimea terenului sensibil la umezire si aceastá varia|ie se
va stabili prin încercári edometrice în corela|ie cu determinárile pe teren (atunci când acestea existá).

Indicele tasrii specifice la umezire (i
m300
) este diferen|a de tasare specificá, la presiunea de 300 kPa
pe curba presiune - tasare, ob|inutá pentru proba cu umiditate naturalá (c
n
) si respectiv inundatá ini|ial (c
i
),
în cadrul unor încercári duble în edometru (STAS 8942/1-1989 si SR EN 1997-2:2007 si dupá caz, cu
eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate);
o m
i [%].

Modulul de deformaie edometric (E
oed i-j
) se determiná între douá trepte de presiune (o
i
si o
j
) si se
calculeazá cu rela|ia:
i j
i j
j i oed
E
c c
o o
c
o
÷
÷
=
A
A
=
÷

Uzual se determiná E
oed 200-300
între treptele de 200 si 300 kPa.

În tabelul A3.1. se prezintá orientativ valori ale parametrilor geotehnici pentru PSU din România,
iar în tabelul A3.2. se prezintá pentru pámânturi loessoide din România valori ale rezisten|elor structurale.

Tabelul A3.1. Limitele de variaie ale caracteristicilor fizice i mecanice
pentru PSU în stare natural (România)

Denumire caracteristicà Simbol U.M.
Valoarea
caracteristicii
Densitatea scheletului µ
s
g/cm
3
2,52 - 2,67
Greutatea volumicá în stare naturalá ¸ kN/m
3
12,0 - 18,0
Greutatea volumicá în stare uscatá ¸
d
kN/m
3
11,0 - 16,0
Umiditatea naturalá w % 6 - 15
Porozitatea n % 40 - 55
Limita de curgere w
L
% 12 – 30
Limita de frámântare w
P
% 9 – 18
Indicele de plasticitate I
P
% 5 – 22
Presiunea de umflare p
u
kPa 0 – 10
Coeficientul de permeabilitate k m/sec. 10
-4
- 10
-6

Tasarea suplimentará la o = 100 kPa i
m100
% 0 - 0,6
Tasarea suplimentará la o = 200 kPa i
m200
% 1 – 4
Indice tasare specificá suplimentará la o = 300 kPa i
m300
% 2 – 14
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 37

Modulul de deforma|ie edometricá E
oed 200-300
kPa 5000 - 15000
Unghiul de frecare interná ¢ grade 5 – 25
Coeziunea c kPa 10 - 30

Tabelul A3.2. Valorile rezistenelor structurale pentru pmânturi loessoide din România

Localitatea
Procentaj de
argilà
Rezisten¡a
structuralà o
0

Bucuresti 35 % 150 kPa
Iasi, Constan|a 25 % 80 - 100 kPa
Medgidia, Cernavodá 20 % 60 kPa
Fetesti 10 - 12 % 25 kPa
Tulcea, Gala|i, Bráila 15 % 30 kPa
Turnu Mágurele, Zimnicea 20 % 50 – 80 kPa

Caracterizarea pámânturilor sensibile la umezire poate fi reprezentatá prin amprente, iar
comportarea lor în func|ie de umiditate si îndesare prin diagrama de stare, care prevede reprezentarea în
abscisá a umiditá|ii e în procente, iar în ordonatá a volumului specifice V în cm
3
(volumul corespunzátor la
100 grame de material uscat).
Aceste reprezentári sunt descrise detaliat în Normativ pentru proiectarea i executarea
construciilor fundate pe pmânturi cu umflri i contracii mari (PUCM), indicativ
NP 126/2010.











38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

ANEXA 4


PRESIUNI CONVEN|IONALE (p
conv
) PENTRU TERENURILE DE FUNDARE
CONSTITUITE DIN PSU AVÂND S
r
¿ 0,8

Tabel A4.1. PSU în stare naturalá
Denumirea pámântului
pconv (kPa)
Stare de satura|ie Sr
Sr = 0,4 Sr = 0,8
e = 0,65 e _ 1 e = 0,65 e _ 1
Loess
Nisipos 130 110 120 100
Práfos 140 120 130 110
Argilos 150 130 140 120
Pámânturi loessoide
Nisipuri argiloase 150 130 140 120
Prafuri nisipoase 160 140 150 130
Prafuri argiloase 170 150 160 140
Argile práfoase 180 160 170 150

Observaii:
1. Presiunile pconv date în tabelul A4.1 corespund suprafe|ei terenulul natural constituit din PSU
si sunt valabile pentru orice lá|ime a funda|iei B .
2. Valorile presiunilor conven|ionale corespunzátoare unei situa|ii de proiectare se determiná
utilizând valorile de bazá din tabelul A4.1 corectate în func|ie numai de adâncimea de fundare
cu valoarea ·Df, care sa adaugá la valoarea din tabel.
3. Pentru PSU cu grade de satura|ie intermediare, valorile pconv se determiná prin interpolare.
4. În situa|ia unui pámânt innundat ( Sr > 0,8 se va avea în vedere rezisten|a structuralá 0.
5. Pentru construc|ii fundate pe teren natural PSU, fárá másuri de îmbunátá|ire, se vor avea în
vedere urmátoarele:
-dimensiunea minimá a funda|iei sá nu fie mai micá de 0,6 m;
-pentru funda|iile exterioare, adâncimea de fundare va fi de minimum 1,5 m;
-pentru funda|iile interioare adâncimile minime de fundare vor fi de 1,0 m;
-tálpile funda|iilor vor fi coborâte sub pardoseala subsolului cu minimum 0,80 m;
-fundarea trebuie sá se facá în mod obligatoriu sub zona cu frecvente gáuri de
rozátoare si trebuie sá depáseascá stratul vegetal, cu luarea în considerare a
adâncimii de înghe|.
6. Prin compactare la un grad de compactare Proctor D = 95% presiunile conven|ionale ale PSU
cresc cu cca. 15 ÷ 20 %.












MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 39


ANEXA 5


EVALUAREA TASÄRILOR SUPLIMENTARE PROBABILE
PRIN UMEZIRE A PSU


A5.1. Prezenta anexá cuprinde modul de calcul pentru stabilirea urmátoarelor elemente:

I
mg
- tasarea suplimentará prin umezire sub greutate proprie (sarciná geologicá);
I
mp
- tasarea suplimentará prin umezire, sub ac|iunea încárcárilor transmise
de funda|ii, pentru grupárile de încárcári de compresiune;
s - tasarea totalá suplimentará prin umezire
( )
mg mp
s I I = + ;
A s - diferen|a maximá de tasare suplimentará prin umezire.

Valorile ob|inute prin calcul utilizeazá rezultatele încercárilor de compresibilitate în laborator si pe
teren (dacá este posibil) – fig. A5.1.
Metoda de calcul este cea a însumárii tasárilor stratelor elementare (NP 112/2004).

A5.2. Tasarea suplimentar prin umezire, sub sarciná geologicá (I
mg
) se calculeazá pe toatá
grosimea stratului sensibil la umezire (i
m3
_ 2 %) cu rela|ia:

¿
· =
N
i mg mg
h i I
1
(m)
în care:
N - numárul stratelor elementare de calcul;
h
i
- grosimea stratelor elementare;
i
mg
- indicele tasárii specifice suplimentare prin umezire a stratului elementar i
sub greutate proprie si se ob|ine pe baza rezultatelor încercárilor edometrice
duble cu rela|ia:


mg gi gn
i c c = ÷
unde:
c
gi
- deforma|ia specificá a pámântului inundat pentru o
gi
(sarcina
calculatá cu greutatea volumicá a pámântului saturat ¸
sat
);
40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

c
gn
- deforma|ia specificá a pámântului natural pentru o
gn
(sarcina
geologicá corespunzátoare mijlocului stratului elementar
calculatá cu greutatea volumicá în stare naturalá ¸);
Observaii: 1. Tasarea suplimentará prin umezire sub sarciná geologicá I
mg
constituie criteriu
de încadrare în grupa A (I
mg
< 5 cm) sau B (I
mg
_ 5 cm) si se va calcula într-o
primá etapá, indiferent de situa|iile de proiectare ce pot apare ulterior.
2. Dacá pe adâncime sunt zone în care rezisten|a structuralá o
0
_ o
gi
, se va |ine
seama în calculul i
mg
astfel
0, 01
mg gi gn
i c c = ÷ +


Fig. A5.1. Curbe de compresiune medii pentru probe netulburate,
cu umiditatea natural (curba 1) i inundate iniial (curba 2)

A5.3. Tasarea suplimentar prin umezire sub încrcarea transmis de fundaie (I
mp
) se calculeazá
de la cota de fundare D
f
pentru toate zonele deformabile din teren (conform pct. 6.6.1.2.1)cu rela|ia:
¿
· =
'
) ( 1
N
D
i mp mp
f
h i I (m)
în care:
N' - numárul stratelor elementare de calcul în zonele deformabile din teren;
h
i
- grosimea stratului de pámânt de ordinul i (în m), se stabileste ca la pct. 1;
D
f
- adâncimea de fundare.
i
mp
- indicele tasárii specifice suplimentare prin umezire a stratului elementar sub
sarciná de la funda|ie si se ob|ine pe baza rezultatelor încercárilor edometrice
duble cu rela|ia:
mp pi gi
i c c = ÷
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 41

unde:
c
pi
- deforma|ia specificá a pámântului inundat, pentru
i gi z
p o o = +
c
gi
- deforma|ia specificá a pámântului inundat, pentru o
gi
.
o
gi
- conform pct. A5.2
o
z
- efortul unitar vertical din încárcarea adusá de funda|ie (p
net
)
la mijlocul stratului elementar de calcul - conform NP 112/2004.
A5.4. Estimarea tasárilor totale suplimentare probabile prin umezire
mg mp
s I I = + se realizeazá
pentru zonele deformabile din teren - conform situa|iilor din Capitolul 6 (6.6.1.2.1 - figura 2).

Fig. A5.2. Scheme pentru calculul tasrilor i diferenelor de tasare la umezirea PSU:
a) Schema pentru stabilirea zonei inferioare de tasare suplimentará Ah, sub axa verticalá a unei funda|ii situatá lateral
fa|á de sursa de umezire; b) Schema pentru calcului diferen|ei de tasare la umezire a funda|iilor, pe terenuri din grupa
A

A5.5. Tasárile suplimentare, diferen|ele de tasare suplimentará si înclinárile funda|iilor izolate din
zona de infiltrare a apei, lateral fa|á de sursa de umezire (Fig. A5.2) se determiná |inând seama de limita A
h a zonei de umezire a straturilor inferioare, care poate fi stabilitá cu rela|ia:
' | tg
x
h h D h
s def f
÷ ÷ + = A
unde:
D
f
- adâncimea de fundare fa|á de cota terenului;
h
def
- adâncimea zonei de deforma|ie sub talpa funda|iei;
42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

x - distan|a de la limita sursei de umezire pâná la axa funda|iei analizate;
| |
|
tg m tg · = '
m
|
- coeficient care ia în considerare varia|ia posibilá a unghiului de infiltrare lateralá
a apei în raport cu sursa de umezire, datoritá stratifica|iei terenului,
care se va lua:
pentru terenuri omogene m
|
= 1;
dacá stratul din bazá este mai pu|in permeabil decât cel superior m
|
=1.5;
dacá stratul din bazá este mai permeabil decât cel superior m
|
= 0,7;

h
s
- adâncimea la care se aflá sursa de umezire fa|á de cota terenului;
| - unghiul de infiltrare a apei în teren, care se ia în func|ie de permeabilitatea stratului:
pentru loessuri si pámânturi loessoide argiloase | = 35
o
;
pentru loessuri si pámânturilor loessoide nisipoase | = 50
o
;

Distan|a l de la sursa de umezire, pe care se manifestá neuniformitatea tasárilor suplimentare se
determiná cu rela|ia:

( ) ' | tg h h D l
s def f
÷ + =

unde nota|iile sunt aceleasi ca mai sus.

A5.6. În cazul umezirii intense a terenului pe suprafe|e cu lá|imea B mai mare decât grosimea
pachetului PSU (h) sau a ridicárii nivelului apei subterane se calculeazá (conform pct. A5.2) o valoare a
tasárii maxime la umezire
( )
M
mg
I din greutatea proprie a pámântului (Fig.A5.3a).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 43


Fig. A5.3. Deformaia sub greutate proprie a PSU la umezire:
a) Cazul umezirii pe suprafe|e mari. b) Cazul umezirii locale, pe suprafe|e de dimensiuni reduse

A5.7. În cazul PSU grupa B, la umezirea localá sau de scurtá duratá, tasarea suplimentará la
umezire din greutate proprie (I
mg
) se determiná cu rela|ia:
|
.
|

\
|
÷ =
h
B
h
B
I I
M
mg mg
2
A5.8. Tasarea la umezire sub greutatea proprie a pámântului, în diferite puncte ale suprafe|ei de
inundare si în afara ei se determiná cu formula:
|
.
|

\
| ·
+ =
r
x
h
B
I I
M
mg mgx
t
cos 1 5 . 0
unde:
M
mg
I - tasarea maximá la umezire sau tasarea probabilá la umezire, sub greutate
proprie, în centrul suprafe|ei de umezire (inundare);
x - distan|a din centrul suprafe|ei inundate sau de la limita pár|ii orizontale
a suprafe|ei deformate a terenului, pâná la punctul în care se determiná márimea
tasárii (în limitele 0 < x < r);
r - lungimea de calcul a por|iunii curbilinii a suprafe|ei deformate a
44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

terenului, ce se determiná cu formula:
( ) ' 5 . 0 | tg h r + =
în care nota|iile sunt.
b - lungimea sectorului orizontal pe care tasarea este maximá
2 2 b B h r = + ÷

A5.9. Înclinárile sau rotirile sec|iunilor verticale (tg u) dupá consumarea tasárilor suplimentare se
ob|in cu rela|ia:
tg 0, 5 sin
M
mg
I
x
r
r
t
u
t
= ÷ · ·























MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 45

ANEXA 6


ELEMENTE REFERITOARE LA STRUCTURA DE REZISTEN|Ä A
CLÄDIRILOR FUNDATE PE PSU

În scopul asigurárii unei bune comportári a construc|iilor fundate pe PSU, pe lângá másurile de
eliminare a sensibilitá|ii la umezire a terenului se pot adopta másuri care conduc la micsorarea influen|ei
deforma|iilor neuniforme ale terenului asupra construc|iilor. Acestea constau din:

a. Forma în plan a construc|iilor va fi cât mai simplá, fárá intrânduri si iesinduri, ramifica|ii etc. În
cazul unor construc|ii cu suprafe|e mari sau cu o formá în plan mai complicatá construc|ia va fi împár|itá în
tronsoane de formá simplá, prin rosturi.
Se va evita amplasarea aláturatá a unor tronsoane de înál|ime sau încárcári mult
diferite.

b. Separarea construc|iilor în tronsoane delimitate prin rosturi de tasare; rapoartele dintre dimensiunile
generale ale tronsonului se recomandá a se situa între urmátoarele limite, daca prin calcule si prevederea
unor másuri constructive specifice nu rezultá alte valori
1 1
;
2 2
t
h b
l l
s >
în care:
b, l – lá|imea si lungimea tronsonului,
h
t
– înál|imea totalá de la nivelul de fundare pâná la ultimul planseu acoperis

c. Rosturile de dilatare-tasare dintre tronsoane vor avea deschideri corespunzátoare,
pentru a permite rotirea independentá a tronsoanelor, ca urmare a tasárii inegale.
Lá|imea minimá a rosturilor se determiná cu rela|ia:

rost
2 tg 0, 05
t
b h u = · + [m]
în care:
tg
B A
l
u
A ÷A
= - este rotirea posibilá a tronsonului în cazul umezirii la unul din capete;
l – lungimea totalá a tronsonului;
B A A ÷ A - diferen|a de tasare între capetele A si B ale tronsonului, |inând seama de caracteristicile
terenului natural si de solu|ia de fundare.
Se va analiza la rost solu|ia unor funda|ii comune sau independente.
Se recomandá ca tronsoanele aláturate sá fie fundate în general la acelasi nivel.
46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011


d. Aplicarea unor másuri pentru asigurarea conlucrárii elementelor structurii:
Se vor prefera structurile cu rigiditate de ansamblu mare ca de exemplu structurá cu diafragme din
beton armat; diafragme continue, fárá decalári în plan, pe toatá lungimea tronsonului.
Se va prevedea o infrastructurá rigidá, cu pere|i din beton armat continui pe cele douá direc|ii
principale, formând împreuná cu tálpile de funda|ie si cu planseul peste subsol o structurá casetatá.

























MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 47

ANEXA 7

MÄSURI REFERITOARE LA LUCRÄRILE EDILITARE $I DE INSTALA|II
ÎN CAZUL PSU

Solu|iile pentru lucrarile edilitare si de instala|ii, care se vor adopta vor fi corelate si analizate
împreuná cu solu|iile de fundare a construc|iilor.

A7.1. Re|elele de apá si canalizare se pot amplasa direct în teren fárá canale de protec|ie, indiferent
de grupa terenului de fundare, în cazul în care în eventualitatea unor pierderi de apá, nu se estimeazá
deforma|ii sau deplasári ale construc|iilor mai mari decât cele admisibile.
Distan|a minimá de amplasare a re|elelor hidroedilitare fa|á de funda|iile cládirilor este de 3 m.
În cazul în care amplasarea în teren a re|elelor nu este posibilá sau economicá, se va adopta solu|ia
de amplasare a re|elelor în sisteme de protec|ie controlabile.
Aceste sisteme pot fi realizate sub forma de canale (Fig. A8.1), tubulaturi, etc.
Se recomandá ca toate re|elele de conducte purtátoare de apá sá fie grupate în acelasi canal de
protec|ie controlabil, cu respectarea normelor tehnice specifice (Fig. A8.2).


Fig. A8.1. Exemplu de montare
a reelelor purttoare de ap
în canale de protecie
controlabile (canivouri)

Fig. A8.2. Exemple de montare a reelelor
în canale de protecie controlabile

Conductele din canalele de protec|ie se vor poza astfel încât sá nu fie împiedicatá scurgerea apei de
pe radierul canalului, fiind prevazute másuri de evacuare controlatá a acesteia.
Canalele pot fi acoperite cu capace demontabile.
Canalele vor fi prevazute cu cámine de control si de acces.
Traseele re|elelor exterioare hidroedilitare si gruparea lor se vor alege astfel încât sá se reducá la
minimum numárul intrárilor si iesirilor prin funda|iile sau subsolul cládirilor, grupându-se la un loc re|elele
purtátoare de apá.
Traseele vor urmári utilizarea spa|iilor verzi, a spa|iului de sub trotuare si numai când nu sunt
48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

posibile alte solu|ii, |inând seama si de necesitatea pozárii si a altor re|ele subterane, se va adopta solu|ia de
amplasare în zona carosabilá.
În zonele industriale se va urmári, pe cat posibil, amplasarea suprateraná a conductelor folosind
elemente de construc|ii si numai în cazurile în care aceasta nu este posibilá se vor monta în canale de
protec|ie.
Pentru construc|iile edilitare si alte construc|ii purtátoare de apá (rezervoare, bazine etc.), se vor
prevedea másuri care sá permitá atât protec|ia construc|iilor învecinate, cât si protec|ia proprie.
Se recomandá ca retelele edilitare si instalatiile sá fie prevázute din materiale rezistente la
coroziune, cu un numár minim de îmbinári si sá fie adaptabile la eventuale tasári fárá degradári .
Sistemul de colectare si evacuare a apei din pierderi sau accidente si sistemul de control al
pierderilor se vor stabili pentru fiecare caz în parte.

A7.2. În cládirile fárá subsol este interzisá montarea conductelor în canale necontrolabile.
Se admite trecerea prin subsolul cládirilor a conductelor care asigurá legátura dintre sta|iile de
hidrofor, punctele termice sau centralele termice ale ansamblurilor de cládiri si instala|iile din interiorul
cládirilor.
Conductele care trec prin deschiderile prevázute în soclurile sau funda|iile cládirilor se vor realiza
astfel încât sá preia tasarea diferen|ialá a cládirii fa|á de canalele exterioare de legáturá. În figura A8.3 se
prezintá un exemplu de realizare a unor astfel de traversári.

Fig. A8.3. Asigurarea continuitii proteciilor din cldire la exterior (exemple)
În subsol, obligatoriu conductele se vor monta aparent.
Pentru controlul permanent al subsolurilor si canalelor se va asigura accesul personalului de
exploatare si intretinere.
Subsolurile si canalele circulabile vor fi ventilate natural.

A7.3. Toate amenajárile (canale de protec|ie, cámine etc.) care fac parte din sistemul de colectare,
evacuare a apei si de dirijare a acesteia cátre emisari, trebuie dimensionate si etansate corespunzátor
scopului si men|inute permanent în stare de func|ionare.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 49

Golirea instala|iilor interioare de încálzire se va face prin intermediul unor pâlnii de colectare
amplasate de preferat în subsol deasupra nivelului maxim de refulare al re|elei de canalizare la care se
racordeazá, sau în cazul în care înál|imea subsolului nu permite aceastá amplasare, colectorul va avea pe
racord o cana de închidere.
Apele provenite accidental din exfiltra|ii sau avarii se vor evacua controlat astfel încât sá se evite
pericolul de refulare .

































50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011


ANEXA 8
REFERIN|E
1. Lista standardelor
Nr.
Crt.
standarde Denumire
1. SR EN 1997-1:2004
Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá. Partea 1: Reguli generale.
2. SR EN 1997-1:2004/NB:2007
Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá. Partea 1: Reguli generale.
Anexá na|ionalá.
3. SR EN 1997-1:2004/AC:2009
Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá. Partea 1: Reguli generale.
4. SR EN 1997-2:2007
Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá. Partea 2: Investigarea si
încercarea terenului.
5. SR EN 1997-2:2007/NB:2009
Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá. Partea 2: Investigarea si
încercarea terenului. Anexá na|ionalá.
6. SR EN 1998-1:2004
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten|a la
cutremur. Partea 1: Reguli generale, ac|iuni seismice si reguli
pentru cládiri.
7. SR EN 1998-1:2004/NA:2008
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten|a la
cutremur. Partea 1: Reguli generale, ac|iuni seismice si reguli
pentru cládiri. Anexá na|ionalá
8. SR EN 1998-5:2004
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten|a la
cutremur. Partea 5: Funda|ii, structuri de sus|inere si aspecte
geotehnice.
9. SR EN 1998-5:2004/NA:2007
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten|a la
cutremur. Partea 5: Funda|ii, structuri de sus|inere si aspecte
geotehnice. Anexa na|ionalá.
10. SR EN ISO 14688-1:2004
Cercetári si încercári geotehnice. Identificarea si clasificarea
pámânturilor. Partea 1: Identificare si descriere.
11. SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006
Cercetári si încercári geotehnice. Identificarea si clasificarea
pámânturilor. Partea 1: Identificare si descriere
12. SR EN ISO 14688-2:2005
Cercetári si încercári geotehnice. Identificarea si clasificarea
pámânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.
13. SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007
Cercetári si încercári geotehnice. Identificarea si clasificarea
pámânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.
14. STAS 1913/1-82
Teren de fundare. Determinarea umiditá|ii.
15. STAS 1913/2-76
Teren de fundare. Determinarea densitá|ii scheletului
pámântului.
16. STAS 1913/4-86
Teren de fundare. Determinarea limitelor de plasticitate.
17. STAS 1913/5-85
Teren de fundare. Determinarea granulozitá|ii.
18. STAS 1913/6-76
Teren de fundare. Determinarea permeabilitá|ii în laborator.
19. STAS 1913/12-88
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor fizice si
mecanice ale pámânturilor cu umflári si contrac|ii mari.
20. STAS 1913/13-83
Teren de fundare. Determinarea caracteristicilor de
compactare. Încercarea Proctor.
21. STAS 1913/15-75
Teren de fundare. Determinarea greutá|ii volumice pe teren.
22. STAS 1242/3-87
Teren de fundare. Cercetári prin sondaje deschise.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 51

23. STAS 2745-90
Teren de fundare. Urmárirea tasárii construc|iilor prin metode
topografice.
24. STAS 3950-81
Geotehnicá. Terminologie. Simboluri si unitá|i de másurá.
25. STAS 6054-77
Teren de fundare. Adâncimi maxime de înghe|. Zonarea
teritoriului Republicii Socialiste România.
26. STAS 8942/2-82
Teren de fundare. Determinarea rezisten|ei pámânturilor la
forfecare, prin încercarea de forfecare directá.
27. STAS 8942/3-90
Teren de fundare. Determinarea modulului de deforma|ie
liniará prin încercári pe teren cu placa.
28. STAS 8942/1-89
Teren de fundare. Determinarea compresibilitá|ii pámânturilor
prin încercarea în edometru.

2. Legisla¡ie
Nr.
Crt
Acte legislative Publica¡ia
1.
Legea nr. 10/1995 Legea privind calitatea în construc|ii,
cu modificárile ulterioare
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I
numarul 12 din 24 ianuarie 1995
2.
Legea nr. 50/1991 Legea privind autorizarea executárii
lucrárilor de construc|ii, republicatá în baza Legii nr.
199/2004, cu modificárile si completárile ulterioare
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I ,
numarul 933 din 13 octombrie 2004
3.
NP 074/2007 Normativ privind întocmirea si verificarea
documenta|iilor geotehnice pentru construc|ii
Ordinul ministrului dezvoltárii lucrárilor
publice si locuin|ei, nr.128 din 08 mai
2007,
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I,
numárul. 381 din 06 iunie 2007
4.
NP 112/2004 Normativ privind proiectarea structurilor de
fundare directá
Ordinul ministrului transporturilor,
construc|iilor si turismului nr.275 din 23
februarie 2005,
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I,
numárul 451 bis din 27 mai 2005

5.
NP 122/2010 Normativ privind determinarea valorilor
caracteristice si de calcul ale parametrilor geotehnici
În curs de publicare
6.
NP 123/2010 Normativ privind proiectarea geotehnicá a
funda|iilor pe pilo|i.
În curs de publicare
7.
NP 124/2010 Normativ privind proiectarea geotehnicá a
lucrárilor de sus|inere
În curs de publicare
8.
NP 126/2010 Normativ privind fundarea construc|iilor pe
pámânturi cu umflári si contrac|ii mari - PUCM
În curs de publicare
9.
P 100/2006 Cod de proiectare seismicá. Partea 1. Prevederi
de proiectare pentru cládiri.
Ordinul ministrului transporturilor,
construc|iilor si turismului nr.1711 din 19
septembrie 2006
Publicat în Monitorul Oficial,
Partea I, numárul 803 bis din 25
septembrie 2006

52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 bis (vol. I)/4.III.2011 conține 56 de pagini. Prețul: 22,40 lei ISSN 1453—4495
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
&JUYDGY|588332]
P A R T E A I
LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Anul 179 (XXIII) — Nr. 158 bis Vineri, 4 martie 2011
S U MA R
Pagina
Anexa la Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului
nr. 2.689/2010 pentru aprobarea Reglementării tehnice
„Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor
de susținere, indicativ NP 124:2010”.......................... 3–119
Volumul II
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
2
A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E
A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI TURISMULUI
O R D I N
pentru aprobarea Reglementării tehnice „Normativ privind proiectarea geotehnică a lucrărilor
de susținere, indicativ NP 124: 2010”*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările
ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de
reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu
modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizarea
schimbului de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societății
informaționale între România și statele membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 5 din 22 octombrie 2010 al Comitetului tehnic de coordonare generală din
cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului,
în temeiul art. 5 pct. II lit. e) și al art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul dezvoltării regionale și turismului emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă Reglementarea tehnică „Normativ
privind proiectarea geotehnică a lucrărilor de susținere, indicativ
NP 124: 2010”, elaborată de Universitatea Tehnică de
Construcții București, prevăzută în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la data
publicării.
Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin,
cap. 1—3 din Reglementarea tehnică „Normativ privind
proiectarea, execuția, monitorizarea și recepția pereților
îngropați, indicativ NP 113-2004”, aprobată prin Ordinul
ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului
nr. 279/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I,
nr. 458 și 458 bis din 30 mai 2005, se abrogă.
*
Prezenta reglementare a fost adoptată cu respectarea
procedurii de notificare nr. RO/469 din 11 octombrie 2010,
prevăzută de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru
furnizarea de informații în domeniul standardelor și
reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităților Europene L 204 din 21 iulie 1998, modificată prin
Directiva 98/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
20 iulie 1998, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților
Europene L 217 din 5 august 1998.
p. Ministrul dezvoltării regionale și turismului,
Gheorghe Nastasia,
secretar general
București, 29 decembrie 2010.
Nr. 2.689.
*) Ordinul nr. 2.689/2010 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 4 martie 2011 și este reprodus și în acest număr bis.





















NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICA A
LUCRÄRILOR DE SUS|INERE
Indicativ NP 124:2010
















MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 3
ANEX



CUPRINS

I. OBIECT I DOMENIU DE APLICARE

II. TERMINOLOGIE I SIMBOLURI
II.1 Terminologie
II.2 Simboluri

III. GENERALITI. TIPURI DE LUCRRI DE SUSINERE
III.1 Ziduri de sprijin
III.2 Sprijiniri simple
III.2.1.Sprijiniri cu dulapi orizontali
III.2.2.Sprijiniri cu dulapi verticali
III.2.3.Sprijiniri simple din elemente metalice de inventar
III.3 Sprijniri de tip mixt
III.4 Perei de susinere din palplane
III.4.1.Palplane metalice
III.4.2.Palplane din beton armat sau beton precomprimat
III.4.3.Palplane din lemn
III.5 Perei îngropai
III.5.1.Perei îngropai din panouri
III.5.2.Perei îngropai din piloi forai
III.6 Sisteme de sprijin pentru perei de susinere a excavaiilor
III.6.1. Perei de susinere în consol
III.6.2.Perei de susinere rezemai
III.6.3.Sisteme de rezemare a pereilor de susinere
III.7 Perei de susinere realizai prin injectare cu presiune înalt(tehnologia „jet grouting”)

IV. PRESCRIPII GENERALE DE PROIECTARE
IV.1 Prescripii privind elaborarea proiectului
IV.2 Stri limit
IV.3 Aciuni i situaii de proiectare
IV.4 Metode de proiectare i modele de calcul

V. EVALUAREA PRESIUNII MASIVELOR DE PMÂNT ASUPRA
LUCRRILOR DE SUSINERE
V.1 Generaliti
V.2 Presiunea pmântului în stare de repaus
V.3 Valori limit ale presiunii pmântului
V.4 Valori intermediare ale presiunii pmântului
V.5 Evaluarea presiunii pmântului în condiii seismice
V.6 Evaluarea presiunii pmântului în cazul zidurilor de sprijin
V.7 Evaluarea presiunii pmântului pe lucrrile de susinere a excavaiilor

VI. ZIDURI DE SPRIJIN
VI.1 Predimensionarea zidurilor de sprijin
VI.2 Calculul la starea limit ultim
VI.3 Proiectarea structural a zidurilor de sprijin
VI.4 Calculul la starea limit de exploatare
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011




VII. PEREI DE SUSINERE A EXCAVAIILOR
VII.1 Prevederi comune
VII.2 Aciuni asupra pereilor de susinere a excavaiilor
VII.2.1 Încrcri laterale
VII.2.2. Încrcri verticale
VII.3 Calculul la starea limit ultim a pereilor de susinere a excavaiilor
VII.3.1. Generaliti
VII.3.2.Cedarea în teren a pereilor de susinere
VII.3.3.Cedarea structural a pereilor de susinere
VII.3.4. Ruperea hidraulic a terenului
VII.5 Prevederi specifice pentru sprijinirile simple i de tip mixt
VII.5.1. Sprijinirile simple
VII.5.2. Sprijinirile de tip mixt
VII.6 Prevederi specifice pentru pereii din palplane
VII.6.1. Standarde aplicabile
VII.6.2.Elemente constructive
VII.7 Prevederi specifice pentru pereii îngropai
VII.7.1. Standarde aplicabile
VII.7.2. Dimensiuni uzuale ale pereilor îngropai
VII.7.3. Elemente constructive specifice pereilor mulai din beton armat
VII.7.3.1. Materiale
VII.7.3.2. Elemente de proiectare
VII.7.4 Elemente constructive specifice pereilor îngropai din elemente prefabricate
lansate în noroi autoîntritor
VII.7.4.1. Materiale
VII.7.4.2. Elemente de proiectare
VII.7.5. Elemente constructive specifice pereilor îngropai din piloi forai
VII.7.5.1. Materiale
VII.7.5.2. Elemente de proiectare

Anexa A (informativ):Evaluarea presiunii pmântului asupra lucrrilor de
susinere
A.1 Teoria Rankine
A.1.1 Presiunea activ
A.1.2 Presiunea pasiv
A.2 Teoria Coulomb
A.2.1 Presiunea activ
A.2.2 Presiunea pasiv
A.3 Probleme practice de calcul
A.3.1 Efectul unei suprasarcini uniform distribuite
A.3.2 Efectul prezenei apei subterane
A.3.3 Calculul presiunii în masive stratificate
A.3.4 Efectul solicitrilor seismice
A.4 Parametri utilizai în calculul presiunii pmântului
A.5 Grafice pentru determinarea coeficienilor presiunii pmântului
A.6 Cazuri particulare de evaluare a presiunii pmântului asupra zidurilor de sprijin
A.6.1 Cazul paramentului amonte frânt
A.6.2 Cazul suprafeei înclinate sau frânte a terenului
A.6.3 Cazul zidului cornier cu talp cu consol lung
A.6.4 Cazul zidului cornier cu talp cu consol scurt
A.6.5 Cazul zidului cornier cu consol de descrcare
A.6.6 Cazul umpluturii înguste
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 5
A.6.7 Efectul compactrii
A.7 Evaluarea presiunii pmântului pe lucrri de susinere a excavaiilor
A.7.1 Calculul pereilor autoportani
A.7.2 Calculul pereilor ancorai
A.7. 3. Calculul pereilor rezemai cu praiuri
A.7.4 Efectul suprasarcinilor aplicate la suprafaa terenului asupra presiunilor de
contact perete-teren

Anexa B (informativ):Aspecte specifice proiectrii geotehnice prin calcul a
pereilor de susinere
B.1 Avantaje i limitri ale diferitelor tipuri de perei de susinere
B.2 Metode de calcul utilizate în proiectarea pereilor de susinere
B.2.1 Metode care consider echilibrul limit
B.2.2 Metode care iau în considerare interaciunea teren – structur
B.2.3 Parametrii geotehnici necesari diferitelor metode de calcul
B.3 Metode de modelare a contrabanchetei de pmânt
B.3.1 Modelarea contrabanchetei printr-o suprasarcin echivalent
B.3.2 Modelarea contrabanchetei prin ridicarea nivelului excavaiei
B.3.3 Modelarea contrabanchetei prin metoda penelor de pmânt de tip Coulomb
B.3.4 Modelarea contrabanchetei în element finit
B.4 Analiza stabilitii traneei excavate sub protecie de noroi bentonitic
B.4.1 Metoda suprafeei cilindrice de alunecare
B.4.2 Stabilitatea traneei cu lungime infinit
B.4.3 Calculul stabilitii traneei pe baza echilibrului volumelor de pmânt
B.4.4 Calculul stabilitii traneelor de lungime finit
B.5 Presiunea apei asupra pereilor de susinere




6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

I. OBIECT $I DOMENIU DE APLICARE


I.1. Prezentul normativ stabileste prescrip|iile generale de proiectare a lucrárilor de sus|inere a
pámântului de tipul zidurilor de sprijin, sprijinirilor simple, palplanselor si pere|ilor îngropa|i.

I.2. Prevederile prezentului normativ sunt corelate cu sistemul de standarde europene pentru
construc|ii – EUROCODURI si sunt în concordan|á cu principiile expuse în Sec|iunea 7 din SR EN 1997-
1:2004,,Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá Partea 1: Reguli generale”, si SR EN 1997-1:2004/NB:2007
„Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá Partea 1: Reguli generale. Anexa na|ionalá”, si dupá caz, cu eratele si
amendamentul asociate.

I.3. Prevederile prezentului normativ nu se aplicá lucrárilor de sprijin din pámânt armat cu materiale
geosintetice si metalice. Pentru aceste lucrári se vor aplica prevederile privind utilizarea materialelor
geosintetice la lucrárile de construc|ii, în vigoare si GP 093-2006 „Ghid privind proiectarea structurilor de
pámânt armate cu materiale geosintetice si metalice”.

I.4. De asemenea, nu sunt incluse în acest normativ lucrárile de consolidare a pantelor cum ar fi
pilo|ii sau baretele pentru consolidarea pantelor instabile, lucrári cu siruri multiple de ancoraje sau |inte etc.

I.5. Prezentul normativ nu se aplicá lucrárilor de ancoraje pentru care se vor avea în vedere
prevederile NP 114-2004 „Normativ privind proiectarea si execu|ia ancorajelor”.

I.6. Aplicarea prezentului normativ se face în corelare cu prevederile reglementárilor tehnice
na|ionale conexe urmátoare:

- NP 074-2007 Normativ privind documenta|iile geotehnice pentru construc|ii.
- NP 114-2004 Normativ privind proiectarea si execu|ia ancorajelor
- NP120-2006 Normativ privind cerin|ele de proiectare si execu|ie a excava|iilor adânci în
zone urbane
- NP 122-2010 Normativ privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale
parametrilor geotehnici
- NP 123-2010 Normativ privind proiectarea geotehnicá a funda|iilor pe pilo|i
- P100-1:2006 Cod de proiectare seismicá–Partea I–Prevederi de proiectare pentru cládiri

si ale urmátoarelor standarde române armonizate:

- SR EN 1536:2004 Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale. Pilo|i fora|i.
- SR EN 1537:2002 Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale. Ancoraje în teren
- SR EN 1537:2002/AC:2002 Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale. Ancoraje în teren
- SR EN 1538:2002 Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale. Pere|i mula|i.
- SR EN 1990:2004 Eurocod. Bazele proiectárii structurilor
- SR EN 1990:2004/A1:2006 Eurocod. Bazele proiectárii structurilor
- SR EN 1990:2004/NA:2006 Eurocod. Bazele proiectárii structurilor. Anexá Na|ionalá
- SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2009 Eurocod: Bazele proiectárii structurilor
- SR EN 1990:2004/A1:2006/NA:2009 Eurocod: Bazele proiectárii structurilor. Anexa A2:
Aplica|ie pentru poduri. Anexa na|ionalá.
- SR EN 1991-1-1:2004 Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1-1: Ac|iuni generale.
Greutá|i specifice, greutá|i proprii, încárcári utile pentru cládiri.
- SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009 Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1- 1: Ac|iuni
generale - Greutá|i specifice, greutá|i proprii, încárcári din exploatare pentru construc|ii
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 7
- SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1-1: Ac|iuni
generale. Greutá|i specifice, greutá|i proprii, încárcári utile pentru cládiri. Anexa Na|ionalá
- SR EN 1991-1-6:2005 Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1-6: Ac|iuni generale.
Ac|iuni pe durata execu|iei
- SR EN 1991-1-6:2005/AC:2008 Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1-6: Ac|iuni
generale. Ac|iuni pe durata execu|iei
- SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008 Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1-6: Ac|iuni
generale. Ac|iuni pe durata execu|iei. Anexa Na|ionalá
- SR EN 1993-1-10:2006 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el. Partea 1-10: Alegerea
claselor de calitate a o|elului
- SR EN 1993-1-10:2006/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el. Partea 1-10:
Alegerea claselor de calitate a o|elului
- SR EN 1993-1-10:2006/NA:2008 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el. Partea 1-10:
Alegerea claselor de calitate a o|elului Anexa Na|ionalá
- SR EN 1993-5:2007 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el. Partea 5: Pilo|i si palplanse.
- SR EN 1993-5:2007/AC:2009 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el. Partea 5: Pilo|i si
palplanse.
- SR EN 1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton. Partea
1-1: Reguli generale si reguli pentru cládiri.
- SR EN 1994-1-1:2004/NB:2008 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si
beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cládiri. Anexa Na|ionalá
- SR EN 1994-1-1:2004/AC:2009 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de o|el si
beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru cládiri
- SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá. Partea 1: Reguli generale
- SR EN 1997-1:2004 /AC: 2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá. Partea 1: Reguli
generale.
- SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá. Partea 1: Reguli generale
Anexa na|ionalá.
- SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá. Partea 2: Investigarea si încercarea
terenului
- SR EN 1997-2:2007/NB:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá. Partea 2: investigarea si
încercarea terenului. Anexa Na|ionalá
- SR EN 1998-1:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten|a la cutremur. Partea
1: Reguli generale, ac|iuni seismice si reguli pentru cládiri.
- SR EN 1998-1:2004/NA:2008 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten|a la
cutremur. Partea 1: Reguli generale, ac|iuni seismice si reguli pentru cládiri. Anexa Na|ionalá.
- SR EN 1998-5:2004 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten|a la cutremur. Partea
5: Funda|ii, structuri de sus|inere si aspecte geotehnice
- SR EN 1998-5:2004/NA:2007 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten|a la
cutremur. Partea 5: Funda|ii, structuri de sus|inere si aspecte geotehnice. Anexa Na|ionalá
- SR EN 10248-1:1996 Palplanse laminate la cald din o|eluri nealiate. Partea 1: Condi|ii
tehnice de livrare.
- SR EN 10248-2:1996 Palplanse laminate la cald din o|eluri nealiate. Partea 2:Toleran|e de
formá si la dimensiuni.
- SR EN 10249-1:1996 Palplanse formate la rece din o|eluri nealiate. Partea 1: Condi|ii
tehnice de livrare.
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
- SR EN 10249-2:1996 Palplanse formate la rece din o|eluri nealiate. Partea 2: Toleran|e de
formá si la dimensiuni.
- SR EN 12063:2003 Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale. Pere|i din palplanse
- SR EN 12716:2002 Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale. Injectarea cu presiune înaltá a
terenurilor (Jet grouting).
- SR EN 13331-1:2004 Sisteme pentru sprijinirea san|urilor. Partea 1: Specifica|ii de produs.
- SR EN 13331-2:2004 Sisteme pentru sprijinirea san|urilor. Partea 2: Evaluare prin calcul
sau încercare .
- SR EN 14653-1:2005 Sisteme hidraulice ac|ionate manual pentru sprijinirea san|urilor.
Partea 1: Specifica|ii de produs .
- SR EN 14653-2:2005 Sisteme hidraulice ac|ionate manual pentru sprijinirea san|urilor.
Partea 2: Evaluare prin calcul sau încercare
- SR EN ISO 14688-1:2004 Cercetári si încercári geotehnice. Identificarea si clasificarea
pámânturilor. Partea 1: Identificare si descriere.
- SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006. Cercetári si încercári geotehnice. Identificarea si
clasificarea pámânturilor. Partea 1: Identificare si descriere
- SR EN ISO 14688-2:2005 Cercetári si încercári geotehnice. Identificarea si clasificarea
pámânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.
- SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007 Cercetári si încercári geotehnice. Identificarea si
clasificarea pámânturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.


II. TERMINOLOGIE $I SIMBOLURI

II.1. Terminologie


În cuprinsul prezentului normativ se utilizeazá urmátorii termeni, cu defini|iile aferente:

1. ziduri de sprijin – lucrári de sus|inere continui, realizate din piatrá, beton simplu sau beton
armat, având o talpá de fundare, cu sau fárá cálcâi, umár sau contrafor|i, utilizate pentru
sus|inerea unui masiv de pámânt.
2. pere¡i de sus¡inere – pere|i relativ sub|iri din o|el, beton armat sau lemn, sus|inu|i de
ancoraje, sprai|uri si/sau de presiunea pasivá a pámântului, utiliza|i pentru sprijinirea
excava|iilor.
3. sprijiniri simple – pere|i de sus|inere a excava|iilor, cu rol temporar, neetansi, realiza|i din
elemente din lemn sau elemente metalice de inventar.
4. pere¡i din palplanye – pere|i de sus|inere din elemente prefabricate din metal, beton armat
sau lemn, introduse în teren prin batere, vibrare sau presare cu rol de rezisten|á si etansare.
5. pere¡i îngropa¡i – pere|i de sus|inere a excava|iilor realiza|i din beton armat; pot fi sub
formá de pere|i mula|i, pere|i din pilo|i fora|i sau pere|i din elemente prefabricate.
6. perete mulat – perete îngropat din panouri realizate în transee excavate în teren sub
protec|ie de fluid de foraj.
7. perete îngropat din pilo¡i fora¡i – perete format prin aláturarea de pilo|i fora|i dispusi la
distan|e inter-ax mai mari decât diametrul (pilo|i cu interspa|ii), egale cu diametrul (pilo|i
joantivi) sau mai mici decât diametrul (pilo|i secan|i).
8. pilot forat – pilot la care gaura se realizeazá prin excavare.
9. perete din elemente prefabricate – perete realizat din elemente prefabricate din beton
armat care sunt lansate în transeea umplutá cu un fluid de foraj autoîntáritor.
10. pere¡i de sus¡inere de tip mixt – pere|i temporari de sprijinire a excava|iilor care utilizeazá
combina|ii între diferite materiale.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 9

II.2 Simboluri

Litere latine

A' suprafa|a efectivá a bazei (tálpii) funda|iei

A
b
suprafa|a bazei unui pilot

A
c
suprafa|a totalá a bazei supusá la compresiune

a
d
valoarea de calcul a datelor geometrice

a
nom
valoarea nominalá a datelor geometrice

Aa modificare adusá valorii nominale a datelor geometrice pentru anumite cerin|e particulare ale
proiectárii

b lá|imea unei funda|ii

b' lá|imea efectivá a unei funda|ii

C
d
valoare de calcul limitá a efectului unei ac|iuni

c coeziunea

c' coeziunea efectivá

c
u
coeziunea nedrenatá

c
u;d
valoare de calcul a coeziunii nedrenate

E
d
valoarea de calcul a efectului ac|iunilor

E
stb;d
valoarea de calcul a efectului ac|iunilor stabilizatoare

E
dst;d
valoarea de calcul a efectului ac|iunilor destabilizatoare

F
d
valoare de calcul a unei ac|iuni

F
k
valoare caracteristicá a unei ac|iuni

F
rep
valoare reprezentativá a unei ac|iuni

H încárcare orizontalá sau componenta orizontalá a unei ac|iuni totale aplicatá paralel cu baza
funda|iei

H
d
valoarea de calcul a lui H

h înál|imea unui zid

K
0
coeficient al presiunii în stare de repaus a pámântului

K
0;|
coeficient al presiunii în stare de repaus într-un masiv de pámânt a cárui suprafa|á este
înclinatá cu unghiul | fa|á de orizontalá

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
k raportul o
d
/
cv;d

l lungimea funda|iei

l lungimea efectivá a funda|iei

q
b;k
valoare caracteristicá a presiunii pe bazá

R
d
valoarea de calcul a rezisten|ei fatá de o ac|iune

R
p;d
valoarea de calcul a for|ei datoratá presiunii pámântului asupra fe|ei unei funda|ii

u presiunea apei din pori

V încárcare verticalá sau componentá normalá a rezultantei ac|iunilor aplicate asupra bazei
funda|iei

V
d
valoarea de calcul a lui V

V'
d
valoarea de calcul a ac|iunii verticale efective sau componenta normalá a rezultantei
ac|iunilor efective aplicate asupra bazei funda|iei

V
dst;d
valoarea de calcul a ac|iunii verticale destabilizatoare aplicatá asupra unei structuri

V
dst;k
valoarea caracteristicá a ac|iunii verticale destabilizatoare aplicatá asupra unei structuri

X
d
valoarea de calcul a proprietá|ii unui material

X
k
valoarea caracteristicá a proprietá|ii unui material

z distan|a verticalá



Litere greceyti

o înclinarea fa|á de orizontalá a bazei unei funda|ii

| unghiul pantei terenului în spatele unui zid (se considerá pozitiv când este în sus)

o unghi de frecare la interfa|á structurá-teren

o
d
valoarea de calcul a lui

¸ greutatea volumicá

¸ ' greutatea volumicá submersatá

¸
c'
coeficient par|ial pentru coeziunea efectivá

¸
cu
coeficient par|ial pentru coeziunea nedrenatá

¸
E
coeficient par|ial pentru efectul unei ac|iuni

¸
f
coeficient par|ial pentru ac|iuni, care |ine cont de posibilitatea unor devieri nefavorabile ale
valorilor ac|iunilor prin raport cu valorile lor reprezentative
¢
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 11

¸
F
coeficient par|ial pentru o ac|iune

¸
G
coeficient par|ial pentru o ac|iune permanentá

¸
G;dst
coeficient par|ial pentru o ac|iune permanentá destabilizatoare

¸
G;stb
factor permanent pentru o ac|iune permanentá destabilizatoare

¸
I
coeficient de importan|á în func|ie de durata de existen|á a lucrárii de sus|inere

¸
m
coeficient par|ial pentru un parametru al pámântului (o proprietate a materialului)

¸
m;i
coeficient par|ial pentru un parametrul al pámântului în stratul i

¸
M
coeficient par|ial pentru un parametru al pámântului (o proprietate a materialului), |inând cont
de asemenea de incertitudinile asupra modelului

¸
Q
coeficient par|ial pentru o ac|iune variabilá

¸
qu
coeficient par|ial pentru rezisten|a la compresiune monoaxialá

¸
R
coeficient par|ial pentru o rezisten|á

¸
R;d
coeficient par|ial pentru o incertitudine într-un model de rezisten|á

¸
R;e
coeficient par|ial pentru rezisten|a pámântului

¸
R;h
coeficient par|ial pentru rezisten|a la lunecare

¸
R;v
coeficient par|ial pentru capacitate portantá

¸
w
greutatea volumicá a apei

¸
¢’
coeficient par|ial pentru unghiul de frecare interná (tg ¢’)

¸
¸
coeficient par|ial pentru greutatea volumicá

u unghiul de înclinare a lui H

o
stb;d
valoarea de calcul pentru efortul total vertical stabilizator

o'
h;0
componenta orizontalá a presiunii efective a pámântului în stare de repaus

o(z) efortul normal asupra unei lucrári de sus|inere la adâncimea z

t(z) efort tangen|ial în lungul unei lucrári de sus|inere la adâncimea z

¢' unghiul de frecare interná în termeni de eforturi efective

¢
cv
unghiul de frecare interná la starea criticá

¢
cv;d
valoarea de calcul a lui ¢
cv


¢
d
valoarea de calcul a lui ¢'
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
III.GENERALITÄ|I. TIPURI DE LUCRÄRI DE SUS|INERE

Lucrárile de sus|inere sunt lucrári care au ca scop re|inerea terenului (pámânt, roci, umpluturi) si a
apei. În aceastá categorie sunt incluse toate tipurile de lucrári si sisteme de sprijin în care elementele
structurale sunt supuse for|elor generate de materialul re|inut (teren, apá).

În prezentul normativ sunt tratate urmátoarele categorii de lucrári de sus|inere:
- ziduri de sprijin
- ziduri de sprijin de greutate din piatrá sau beton simplu, inclusiv gabioane,
- ziduri de sprijin tip cornier din beton armat,
- ziduri de sprijin din cásoaie,
- pere|i de sprijin
- sprijiniri simple din lemn si din elemente metalice de inventar pentru sus|inerea
excava|iilor,
- pere|i din palplanse,
- pere|i îngropa|i,
- pere|i de sus|inere de tip mixt,
- pere|i de sus|inere realiza|i prin injec|ie cu presiune înaltá (tehnologia „jet-grouting”).

III.1. Ziduri de sprijin

Zidurile de sprijin sunt lucrári de sus|inere, în general definitive, utilizate de regulá pentru a asigura
trecerea între douá cote, atunci când spa|iul nu este suficient pentru o sápáturá taluzatá.
Zidurile de sprijin sunt lucrári de sus|inere cu caracter continuu, la care presiunea pámântului se
transmite integral, pe toatá suprafa|a de contact dintre lucrare si teren.
Zidurile de sprijin sunt realizate din zidárie de piatrá, beton, beton armat, cásoaie sau gabioane.

Zidurile de sprijin de greutate sunt lucrári de sus|inere masive care rezistá presiunii pámântului prin
propria lor greutate.
În Figura III.1 sunt prezentate, cu caracter de exemplu, câteva tipuri constructive de ziduri de sprijin
de greutate din beton.


Figura III.1. Exemple de tipuri de ziduri de greutate

Zidurile de greutate din beton sunt indicate pentru înál|imi de pâná la 6 m, peste aceastá valoare alte
tipuri de ziduri fiind probabil mai economice. Pentru a se face economie de material se adoptá sec|iuni în
trepte sau înclinate (Figura III.1 c, e, f). Sec|iunea simplá din Figura III.1 d) este indicatá pentru înál|imi
mici, de pâná la 1.5 m.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 13
Zidurile de greutate din zidárie de piatrá sunt indicate pentru înál|imi mai mici de 4.5 m. Pentru
înál|imi mai mici de cca 1.5 m se poate adopta o sec|iune simplá, ca cea din Figura III.1 d), iar pentru
înál|imi cuprinse între 1.5 m si 4.5 m sec|iuni în trepte sau cu contrafor|i (Figura III.2).


Figura III.2. Exemple de ziduri de greutate din zidrie de piatr nearmat

Pentru îmbunátá|irea stabilitá|ii zidurilor de greutate se adoptá de regulá o talpá înclinatá (Figura
III.3 a) sau un pinten (Figura III.3 b).


Figura III.3. Exemple de metode de îmbuntire a stabilitii zidurilor de greutate

Tot în categoria zidurilor de greutate intrá si cele realizate din gabioane (cutii din plasá de sârmá
umplute cu piatrá) - Figura III.4. Ele se pot realiza cu trepte spre amonte sau spre aval.



Figura III.4. Exemple de ziduri de sprijin din gabioane

Zidurile de greutate pot fi realizate si din elemente prefabricate de tip cásoaie. Cásoaiele sunt
construc|ii alcátuite din dulapi sau grinzi de lemn asamblate prin stivuire, delimitând incinte pátrate sau
rectangulare care se umplu cu piatrá spartá sau pámânt necoeziv (Figura III.5). Prin înlocuirea elementelor
de lemn cu elemente prefabricate din beton armat (Figura III.6) se pot realiza ziduri de înál|imi mari, de
peste 10 m (Figura III.7). Tipul de cásoaie utilizat pentru zidul din Figura III.7 b) este indicat în general
pentru situa|ii în care nu existá suprasarcini.

14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

Figura III.5. Exemple de ziduri de sprijin din csoaie de lemn

Figura III.6. Exemple de csoaie din beton

a) b)
Figura III.7. Exemple de ziduri de sprijin din csoaie de beton

Zidurile cornier sunt lucrári de sprijin realizate din beton armat, cu structurá mai sveltá, care
utilizeazá greutatea pámântului aflat deasupra consolei amonte pentru preluarea presiunii pámântului,
reducând astfel greutatea proprie a zidului.
În Figura III.8 sunt prezentate exemple de tipuri de sec|iuni de zid cornier.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 15
Pentru micsorarea consumului de armáturá, la înál|imi de peste 6 m se recomandá utilizarea de
contrafor|i (Figura III.8 c, d). Pentru aceastá situa|ie este mai economicá adoptarea unei solu|ii de pámânt
armat cu geosintetice sau, eventual, armáturi metalice.
Stabilitatea zidurilor de sprijin poate fi îmbunátá|itá prin prevederea de console de descárcare
(Figura III.9).


Figura III.8. Exemple de ziduri de sprijin cornier



Figura III.9. Exemple de ziduri de sprijin tip cornier cu consol de descrcare

Zidurile de sprijin sunt prevázute cu sisteme de drenaj în amonte pentru colectarea apei subterane si
a apelor provenite din infiltra|ia precipita|iilor.

III.2.Sprijiniri simple

Sprijinirile simple sunt lucrári de sus|inere cu caracter temporar, utilizate pentru sprijinirea
excava|iilor, atunci când:
- adâncimea sápáturii este mai mare decât înál|imea la care pámântul s-ar men|ine la verticalá
nesprijinit,
- realizarea unei sápáturi taluzate ar fi imposibilá (din ra|iuni de spa|iu disponibil) sau
neeconomicá.

Ele au forma unor pere|i de sus|inere verticali neetansi.



16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Elementul principal al unei sprijiniri simple este constituit de dulapi, care sunt cei care vin în
contact direct cu pámântul. Ei pot fi orizontali sau verticali. În primul caz, dulapii orizontali sunt monta|i
dupá ce a fost realizatá excava|ia (pe tronsoane). Ei sunt utiliza|i atunci când pámântul se poate men|ine la
verticalá nesprijinit pe adâncimea unui tronson de excavare (pámânturi cu coeziune suficientá). Dulapii
verticali sunt introdusi în teren înaintea realizárii sápáturii (utilizând un sistem de ghidare), fiind utiliza|i în
cazul pámânturilor necoezive.

Elementele sprijinirilor simple sunt realizate de regulá din lemn si/sau metal.

Avantajul acestor sprijiniri este dat de simplitatea execu|iei si de costul relativ redus. Datoritá
faptului ca nu sunt etanse nu pot fi folosite sub nivelul apelor subterane.

III.2.1. Sprijiniri cu dulapi orizontali
Sprijinirea cu dulapi orizontali este alcátuitá din urmátoarele elemente (Figura III.10):
dulapi orizontali, dispusi joantiv, în cazul pámânturilor cu coeziune redusá sau cu interspa|ii,
dacá pámântul are o coeziune mai mare;
filate, elemente verticale de solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe înál|ime;
praiuri, elemente de sprijinire a filatelor, dispuse orizontal sau înclinat, fixate prin împánare.


Figura III.10. Schema tip a unei sprijiniri cu dulapi orizontali

Dulapii si filatele sunt realizate din grinzi de lemn, iar sprai|urile din lemn rotund (bile) sau
elemente metalice.

În cazul unei sápáturi de lá|ime mare, în general peste 6 m, sprai|urile orizontale trebuie
contravântuite prin grinzi si contrafise în plan orizontal si sprijinite pe verticalá în dreptul nodurilor (cu
elemente numite popi) pentru a evita cedarea prin flambaj sau încovoiere sub greutate proprie (Figura
III.11).




Figura III.11. Exemplu de sprijinire cu dulapi orizontali cu praiuri rezemate intermediar (popi)

Tot pentru sápáturile de lá|ime mare se pot utiliza sprai|uri înclinate (Figura III.12).

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 17

Figura III.12. Sprijinire cu dulapi orizontali cu praiuri înclinate

Dezavantajul acestui sistem este obstruarea suprafe|ei de lucru de cátre contrafise. Pentru a
împiedica alunecarea pe grinzile orizontale, precum si ridicarea acestora, contrafisele trebuie sá aibá o
înclinare redusá fa|á de orizontalá.

III.2.2. Sprijiniri cu dulapi verticali
Sprijinirea cu dulapi verticali este alcátuitá din urmátoarele elemente (Figura III.13):
dulapi verticali, dispusi joantiv;
filate, elemente orizontale de solidarizare a dulapilor, dispuse discontinuu pe înál|ime;
sprai|uri, elemente de sprijinire a filatelor, dispuse orizontal, fixate prin împánare.


Figura III.13. Schema tip a unei sprijiniri cu dulapi verticali
Dulapii verticali sunt introdusi în teren prin batere, treptat, pe másura avansárii sápáturii,
devansând-o pe aceasta. Vârful dulapilor trebuie întotdeauna sá se gáseascá la cel pu|in 0.30 m sub nivelul
fundului sápáturii.
Sistemul de sus|inere din Figura III.13 se utilizeazá în cazul unor sápáturi continue, în spa|ii
înguste, a cáror adâncime nu depáseste lungimea dulapilor. Pentru spa|ii largi, filatele si sprai|urile se
înlocuiesc cu cadre orizontale din bile sau grinzi ecarisate legate pe verticalá prin popi (Figura III.14). Dacá
dimensiunile cadrelor sunt mari, ele se contravântuiesc în plan orizontal (Figura III.15).

18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
cadre orizontale
dulapi verticali

Figura III.14. Exemplu de sprijinire cu dulapi verticali cu cadre orizontale
dulapi verticali
pene
cadruorizontal
cucontravantuiri
scoabe

Figura III.15. Exemplu de sprijinire cu dulapi verticali i cadre contravântuite

III.2.3. Sprijiniri simple din elemente metalice de inventar
Sprijinirile din elemente metalice de inventar se trateazá din punct de vedere al alcátuirii si al
calculului precum sprijinirile simple din lemn.
Toate cele trei elemente ale unei sprijiniri simple (dulapi, filate si sprai|uri) se regásesc sub formá
metalicá, cu dimensiuni în general modulate. Sprai|urile sunt telescopice, permi|ând adaptarea lor la diferite
dimensiuni.
În Figura III.16 este prezentatá, cu titlu de exemplu, o astfel de sprijinire.


Figura III.16. Sprijiniri cu elemente metalice de inventar
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 19

III.3. Sprijiniri de tip mixt

Sprijinirile de tip mixt formeazá pere|i temporari de sus|inere a unor excava|ii care utilizeazá
combina|iile între diferite materiale pentru alcátuirea structurii de sus|inere: metal cu lemn, metal cu beton,
beton cu metal si lemn.

Dintre aceste tipuri de sprijiniri, cel mai ráspândit este asa numitul „sistem berlinez”. Sistemul
berlinez combiná metalul cu lemnul, elementele de rezisten|á verticale fiind alcátuite din profile metalice
laminate (I) amplasate la diferite distan|e (circa 1 ... 3 m) pe conturul viitorului perete de sus|inere, între
care, pe másura avansárii lucrárilor de excavare, se introduc dulapi orizontali care vor forma peretele
propriu-zis de sprijinire. În Figura III.17 este prezentatá o sec|iune orizontalá printr-un astfel de perete de
sprijin.
Datá fiind tehnologia de execu|ie a unei astfel de sprijiniri, aceasta nu poate fi utilizatá decât în
terenuri care au o suficientá coeziune pentru a se men|ine nesprijinite pe o anumitá înál|ime pâná la
montarea dulapilor si deasupra apei subterane.
Profile metalice
Dulapi de lemn

Figura III.17. Schema tip a unui sistem de sprijinire berlinez
În func|ie de adâncimea excava|iei profilele metalice pot fi introduse prin batere sau vibrare, sau pot
fi introduse în gáuri forate si încastrate prin betonare sub cota finalá de excavare.

Totodatá, în func|ie de adâncimea de excavare, peretele poate fi realizat autoportant sau sprijinit
prin sprai|uri, respectiv, ancoraje (paragraful III.6).

III.4. Perei de susinere din palplane

Palplansele sunt elemente prefabricate din metal, beton armat sau lemn, introduse în pámânt prin
batere, vibrare sau presare astfel încât sá formeze pere|i continui cu rol de sus|inere si etansare.

Palplansele sunt prevázute cu îmbinári care asigurá continuitatea peretelui din punct de vedere al
rezisten|ei si etansárii.

Palplansele pot fi utilizate pentru lucrári definitive sau temporare.

III.4.1.Palplane metalice
Palplansele metalice, în sec|iunile cele mai utilizate sunt în formá de Z, S, U (Figura III.18).
Acestea pot fi combinate rezultând sec|iuni compuse în func|ie de condi|iile de stabilitate si rezisten|á pe
care trebuie sá le îndeplineascá (Figura III.19).

Palplansele laminate la cald sunt utilizate în cele mai multe cazuri, fiind foarte versatile. Gra|ie
formei lor simetrice se pot reutiliza cu usurin|á si permit o fixare facilá a tiran|ilor, chiar si sub nivelul apei.

Palplansele de tip Z sunt adaptate solicitárilor severe, gra|ie unui modul de iner|ie mare, iar raportul
rezisten|á/greutate le face si economice.

Palplansele profilate la rece au grosimi limitate, dar lá|imi mari. Forma specificá este datá prin
pliere. Aceastá gamá de produse oferá solu|ii foarte economice pentru lucrári de micá anvergurá.

Palplansele combinate sunt indicate lucrárilor mari, care necesitá moduli de iner|ie si de rezisten|á
mari (cheuri maritime, excava|ii de dimensiuni foarte mari).
20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011



Îmbinári
Îmbinári
Tipuri de îmbinári
Tip U
Tip Z Tip S


Figura III.18. Exemple de palplane metalice i de tipuri de îmbinri


a – tuburi + palplanse „U”
b – chesoane din profile „U” + palplanse „U”
c – chesoane din profile „Z” + palplanse „Z”
d – profile si palplanse „Z”
Figura III.19. Exemple de perei de palplane mixte


Utilizarea palplanselor metalice neprotejate în medii foarte corozive (ex: în contact cu substan|e
chimice agresive) nu este indicatá. În cazul utilizárii palplanselor metalice pentru lucrári definitive sunt
necesare másuri de protec|ie anticorozivá în func|ie de agresivitatea mediului.

III.4.2.Palplane din beton armat sau beton precomprimat
Palplansele din beton armat sau beton precomprimat sunt utilizate, de regulá, pentru lucrári
definitive. Utilizarea lor pentru lucrári temporare nu este indicatá din cauza recuperárii dificile din cauza
greutá|ii proprii mari.

Transportul, manipularea si introducerea în teren ale palplanselor din beton armat sau precomprimat
presupun masini si utilaje specializate. Introducerea în teren se realizeazá prin batere sau vibrare.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 21
Palplansele din beton armat sau precomprimat au sec|iuni dreptunghiulare si sunt prevázute cu
îmbinári pentru asigurarea etanseitá|ii (Figura III.20). Etanseitatea asiguratá de aceste îmbinári este în
general slabá, fiind necesare másuri suplimentare de impermeabilizare.


Figura III.20. Exemple de palplane din beton armat sau precomprimat i de tipuri de îmbinri

III.4.3.Palplane din lemn
Palplansele din lemn sunt confec|ionate din dulapi sau grinzi ecarisate.

Palplansele din lemn sunt introduse în teren prin batere. Pentru a nu se deteriora la introducerea în
teren, palplansele din lemn sunt protejate la capete cu platbande metalice.

Utilizarea palplanselor de lemn este limitatá la lucrári temporare (ex: sprijinirea pere|ilor gropilor
de fundare). În func|ie de gradul de etansare necesar se pot adopta diferite tipuri de îmbinári între palplanse
(Figura III.21).


Dulapi joantivi
Dulapi suprapusi
Îmbinare în jumátatea lemnului
Îmbinare în coadá de rândunicá
Îmbinare cu lambá si uluc


Figura III.21. Exemple de palplane din lemn i de tipuri de îmbinri

III.5. Perei îngropai

Pere|ii îngropa|i sunt pere|i de sus|inere a excava|iilor realiza|i din beton armat.

Dupá criteriul alcàtuirii constructive, pere|ii îngropa|i examina|i în cuprinsul prezentului normativ
se clasificá în: perei din panouri si perei din piloi forai.

Dupá criteriul func¡iilor îndeplinite de peretele îngropat în lungul aceleiayi verticale, pere|ii
îngropa|i se clasificá în: pere|i omogeni si pere|i compui.
Pere|ii omogeni sunt acei pere|i la care atât materialul cât si func|ia pe care o îndeplinesc (de
sus|inere, de portan|á sau de etansare) sunt identice în lungul aceleiasi verticale.
Pere|ii compusi sunt acei pere|i la care func|iile de rezisten|á, portan|á si de etansare se separá pe
verticalá.
În Anexa B, Tabelul B-1 sunt prezentate avantaje si limitári pentru principalele tipuri de pere|i de
sus|inere a excava|iilor.

22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
III.5.1.Perei îngropai din panouri
III.5.1.1.Pere|i mula|i
Pere|ii mula|i sunt realiza|i prin turnarea în teren a betonului dupá ce în prealabil a fost realizatá
prin forare, sub protec|ia noroiului bentonitic, o transee de dimensiuni stabilite prin proiectare. În Figura
III.22 este prezentatá o sec|iune printr-un astfel de perete.
Panourile sunt armate cu carcase de armáturá iar legátura dintre panouri trebuie tratatá astfel încât
sá asigure continuitatea peretelui din punct de vedere al rezisten|ei si etansárii.



Figura III.22. Perete din panouri - exemplu

III.5.1.2. Pere|i din elemente prefabricate
Pere|ii îngropa|i din panouri prefabricate sunt realiza|i prin lansarea în transeea excavatá a unor
elemente prefabricate prevázute cu margini profilate care sá asigure îmbinarea între acestea. În Figura
III.23 sunt prezentate douá exemple de realizare a pere|ilor din elemente prefabricate.

Figura III.23. Perei din panouri prefabricate - exemple

Legátura fermá între perete si teren, precum si etansarea peretelui sunt asigurate prin întárirea
noroiului de foraj autoîntáritor care este utilizat în astfel de cazuri (noroi bentonitic în care se introduce si o
cantitate de ciment si un aditiv întârzietor de prizá).

III.5.2.Perei îngropai din piloi forai
În func|ie de condi|iile de rezisten|á si etansare pe care trebuie sá le îndeplineascá peretele, pilo|ii
pot fi dispusi cu distan|e între ei, joantivi sau secan|i.
Pere|ii realiza|i din pilo|i sunt recomanda|i, de regulá, atunci când stabilitatea transeelor necesare
pentru panouri nu este asiguratá (de exemplu, când în vecinátatea peretelui se gásesc funda|iile unor
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 23
construc|ii cu încárcári mari) sau dacá în cuprinsul stratifica|iei se întâlnesc mâluri sau nisipuri antrenate
de curentul de apá. În astfel de situa|ii se recurge la pilo|i fora|i cu tubaj recuperabil.
În Figura III.24 sunt prezentate câteva tipuri de pere|i îngropa|i din pilo|i, diferen|iate dupá modul
de dispunere, materialul din care sunt alcátui|i si de armarea pilo|ilor.
În cazul pere|ilor din pilo|i secan|i se poate recurge la armarea tuturor pilo|ilor, dacá peretele este
supus la încárcári mari care impun o rezisten|á ridicatá a acestuia, sau la armarea numai a pilo|ilor
secundari, dacá peretele nu este supus la solicitári importante dar este importantá îndeplinirea condi|iei de
etansare.
În func|ie de condi|iile pe care trebuie sá le îndeplineascá peretele, pilo|ii nearma|i (primari) pot fi
realiza|i din material cu slabe rezisten|e care asigurá numai condi|ia de etansare (amestec de noroi
bentonitic cu ciment la care se poate adáuga si nisip) sau din beton simplu care are o rezisten|á mai ridicatá.

Figura III.24. Perei din piloi forai
În cazul realizárii peretelui din pilo|i secan|i, se va avea în vedere corelarea între adâncimea de
intersectare a pilo|ilor cu toleran|ele în execu|ie ale acestora si cu diametrul lor, astfel încât sá fie asiguratá
intersec|ia pe toatá lungimea pilotului, iar pilotul primar sá nu se distrugá la forarea pilo|ilor secundari
punându-se astfel în pericol etanseitatea peretelui.

III.6. Sisteme de sprijin pentru perei de susinere a excavaiilor

Dupá criteriul modului de preluare a solicitàrilor la care sunt supuyi, pere|ii de sus|inere pentru
excava|ii se clasificá în: perei de susinere în consol i perei de susinere rezemai.

III.6.1. Perei de susinere în consol
Stabilitatea unui perete de sus|inere în consolá pe parcursul lucrárilor de excavare este asiguratá
prin încastrarea acestuia în teren.

În Figura III.25 sunt ilustrate etapele de execu|ie a unui perete de sus|inere în consolá.

24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

Figura III.25. Etapele de execuie a unui perete de susinere în consol

III.6.2.Perei de susinere rezemai
Rezemarea peretelui de sus|inere pe másura realizárii excava|iei reprezintá o alternativá care
permite reducerea adâncimii de încastrare a peretelui, precum si limitarea deplasárilor orizontale ale
peretelui, comparativ cu solu|ia peretelui în consolá.
Sistemele de rezemare de tip sprai|uri sau ancoraje sunt descrise în paragraful III.6.3.
Pe másura avansárii lucrárilor de excavare sunt amplasate sistemele de rezemare la cotele si
intervalele rezultate în urma calculelor de proiectare.
În Figura III.26 sunt ilustrate etapele de execu|ie a unei astfel de lucrári.


Figura III.26. Etapele de execuie a unui perete de susinere rezemat

O variantá de rezemare a pere|ilor de sus|inere prin însási structura îngropatá realizatá sub protec|ia
acestora o reprezintá procedeul de „sus în jos” sau „top – down”, cunoscut si sub numele de „metoda
milanez”. Structura subteraná este realizatá de sus în jos, pe másura avansárii lucrárilor de excavare, iar
planseele acesteia devin pe rând rezemári ale peretelui de sus|inere. Încárcárile verticale sunt preluate de
stâlpi si transmise unor barete sau pilo|i executa|i în prealabil. Procedeul permite realizarea, simultan cu
subsolurile, a unui numár de niveluri din suprastructura construc|iei. Execu|ia lucrárilor este însá mai
complexá si mai anevoioasá; spa|iile de lucru sunt reduse - sáparea terenului are loc sub fiecare planseu pe
o înál|ime egalá cu cea a viitorului nivel; trebuie asigurate goluri pentru evacuarea pámântului sápat; sunt
necesare utilaje cu gabarit redus etc.

În Figura III.27 sunt ilustrate etapele de execu|ie în procedeul de sus în jos.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 25

Figura III.27. Etapele de execuie în procedeul de sus în jos (top-down)

III.6.3. Sisteme de rezemare a pereilor de susinere
III.6.3.1.Solu|ia cu sprai|uri
Sprai|urile sunt în general elemente metalice (profile H, sec|iuni rectangulare sau tuburi) având
rolul de a prelua eforturile din presiunea pámântului asupra peretelui. Func|ia acestui sistem de rezemare,
de regulá provizoriu, este de a asigura stabilitatea pere|ilor de sus|inere pâná în momentul în care este
construitá structura definitivá. Dupá ce întreaga excava|ie a fost realizatá, începe de jos în sus construirea
structurii, sprai|urile fiind îndepártate pe másurá ce structura avanseazá.
Dezavantajul major al acestui sistem de rezemare a sus|inerilor îl reprezintá „aglomerarea”
excava|iei, ceea ce complicá atât lucrárile de excavare, care trebuie realizate printre si pe sub sprai|uri, cât
si lucrárile ulterioare de construire a structurii subterane.
În cazul unor deschideri mari ale excava|iei, sprai|urile pot fi realizate sub formá de contrafise care
asigurá rezemarea peretelui prin sprijinirea de fundul excava|iei. În acest caz este necesará dimensionarea
adecvatá a elementelor în care se sprijiná contrafisele.

III.6.3.2. Solu|ia cu ancoraje
Solu|ia cu ancoraje are avantajul cá lasá liberá incinta excavatá. Aceastá solu|ie poate fi utilizatá
complementar cu alte solu|ii (sprai|uri sau contrabanchete de pámânt).

Ancorajele, în general, nu sunt indicate în cazul unor terenuri slabe sau atunci când existá
construc|ii în vecinátate care ar putea fi afectate de execu|ia ancorajelor.

Sistemul de rezemare cu ancoraje poate fi realizat în douá solu|ii:

cu tiran|i pasivi care transmit solicitarea din reazem la o placá de ancoraj (Figura III.28) sau la un
bloc din beton (blocul de beton poate fi fixat printr-o caprá de pilo|i în cazul unor solicitári mari)
(Figura III.29) ;
cu tiran|i fora|i, injecta|i si pretensiona|i.

26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011


Figura III.28. Tirant pasiv care transmite încrcarea unei plci de ancoraj


Figura III.29. Tirant pasiv care transmite încrcarea unui bloc de beton fundat pe o capr de piloi

Tiran|ii fora|i, injecta|i si pretensiona|i (Figura III.30) sunt indica|i atunci când nivelul apei
subterane este deasupra nivelului de ancorare si când terenul din spatele peretelui este abrupt. Nu este
recomandatá folosirea acestora în cazul în care nivelul hidrostatic se aflá deasupra punctului de pornire a
forajului, dacá acest nivel nu poate fi coborât sau dacá nu se dispune de o tehnologie adecvatá care sá
previná curgerea apei. În cazurile în care nivelul de ancorare necesar este apropiat de suprafa|a terenului,
varianta tiran|ilor pasivi poate fi mai economicá, cu condi|ia sá existe suficient spa|iu liber în spatele
peretelui.
Tiran|ii fora|i, injecta|i si pretensiona|i au avantajul cá pot fi instala|i pe mai multe nivele. La
stabilirea tipului de tirant trebuie avutá în vedere durata de lucru estimatá pentru acesta.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 27

Figura III.30. Exemplu de tirant forat, injectat i pretensionat

La proiectarea tiran|ilor fora|i, injecta|i si pretensiona|i se vor respecta prevederile reglementárile
tehnice specifice acestui tip de lucrári.
În Tabelul III-1 sunt prezentate câteva din avantajele si limitárile tiran|ilor fora|i, injecta|i si
pretensiona|i.

Tabelul III-1. Avantaje i limitri ale tiranilor forai, injectai i pretensionai
Avantaje Limitári
dupá execu|ie, incinta excavatá este liberá
permi|ând accesul pentru lucrárile de
construc|ie
ancorajele pretensionate pot reduce
deplasárile peretelui si tasárile terenului în
spatele peretelui, în func|ie de valoarea
for|ei de pretensionare
timpul necesar instalárii si pretensionárii
ancorajelor duce la márirea duratei de execu|ie a
lucrárii de sus|inere
ancorajele se extind adesea pe o distan|á
considerabilá în afara incintei protejate de pere|ii
de sus|inere
uneori este necesará înláturarea tensiunii din
ancoraje sau chiar a ancorajului la sfârsitul
lucrárilor de construire
execu|ia ancorajelor poate conduce la slábirea
terenului strábátut

III.6.3.3.Solu|ia cu contrabanchete
Contrabanchetele din pámânt pot fi utilizate pentru a ajuta stabilitatea unui perete de sus|inere si
pentru reducerea deplasárilor acestuia.

Utilizarea contrabanchetelor adiacente peretelui de sus|inere are avantajul cá excava|ia poate atinge
adâncimi mai mari (chiar cota finalá) în partea centralá, fárá a fi împiedicate lucrárile de sprai|uire.

În combina|ie cu contrabanchetele poate fi utilizatá solu|ia cu contrafise. În Figura III.31 sunt
prezentate schematic etapele de execu|ie a unei astfel de lucrári de sus|inere.
Se interzice înláturarea prematurá a contrabanchetei sau micsorarea acesteia, întrucât poate sá
conducá la cedarea peretelui de sus|inere.

Contrabanchetele pot fi utilizate si în combina|ie cu rezemarea peretelui de sus|inere direct prin
structura realizatá în incinta excavatá. În Figura III.32 este prezentatá schematic aceastá posibilitate.
Contrabancheta este îndepártatá numai în momentul în care structura poate prelua solicitárile date de
peretele de sus|inere.
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

Figura III.31. Utilizarea contrabanchetelor din pmânt în combinaie cu sistemul de rezemare prin
contrafie


Figura III.32. Utilizarea contrabanchetelor din pmânt în combinaie cu rezemarea peretelui de
infrastructura construit în incinta excavat

În Figura III.33 sunt prezentate elementele geometrice ale unei contrabanchete.

Figura III.33. Elementele geometrice ale contrabanchetei de pmânt

În condi|ii de teren date, gradul de asigurare a stabilitá|ii oferit de contrabanchetá depinde de
înál|imea H, de lá|imea B si de panta 1:m (Figura III.33). Panta 1:m este guvernatá de parametrii geotehnici
ai terenului, în timp ce H si B sunt limitate de considera|ii legate de spa|iul si accesul din excava|ie.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 29
Dacá, pentru a se instala reazemul permanent al peretelui, contrabancheta este îndepártatá pe o
anumitá lungime, poate fi necesará o analizá tridimensionalá pentru estimarea stabilitá|ii si deplasárilor
peretelui. Dificultatea analizei determiná, în general, utilizarea contrabanchetelor de pámânt împreuná cu
metodele observa|ionale.

În anexa B, paragraful B-3 sunt prezentate câteva posibilitá|i de modelare a contrabanchetelor de
pámânt utilizate pentru asigurarea stabilitá|ii pere|ilor îngropa|i.

III.7. Perei de susinere realizai prin injectare cu presiune înalt (tehnologia „jet-grouting”)

O posibilitate de realizare a unor pere|i de sus|inere a excava|iilor o reprezintá injectarea unui
mortar de ciment în teren prin tehnologia ”jet-grouting”.
Aceastá tehnologie constá în fracturarea hidraulicá a terenului cu ajutorul unui jet de fluid de mare
presiune si injectarea terenului cu un liant (în general pe bazá de ciment). Jetul de fluid poate fi constituit
chiar de liantul de injec|ie. Rezultá astfel coloane, panouri sau alte tipuri de elemente injectate. Tehnologia
de execu|ie este descrisá în SR EN 12716:2002.

Dispunerea secantá sau tangentá a unor astfel de elemente (coloane sau panouri) permite realizarea
unor pere|i care pot avea si rol de sus|inere (Figura III.34). Aceastá tehnicá este folositá mai ales în cazuri
unor lucrári speciale (realizarea unor lucrári de subzidire, consolidári etc.).

Figura III.34. Principiul de realizare a unor perei de susinere prin injectare cu presiune înalt („jet-
grouting”)





30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011


IV. PRESCRIP|II GENERALE DE PROIECTARE

IV.1. Prescripii privind elaborarea proiectului

IV.1.1. Categoria geotehnic

(1) Încadrarea lucrárilor de sus|inere în categoriile geotehnice trebuie sá respecte prevederile
generale ale SR EN 1997-1:2004, paragraful 2.1, si dupá caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ionalá
asociate.
(2) Lucrárile de sus|inere sunt încadrate astfel în categoriile geotehnice:

Categoria geotehnicà 1: structuri mici sau relativ simple, care pot fi proiectate folosind
experien|a acumulatá si date si analize calitative. În aceastá categorie intrá lucrárile de sus|inere cu înál|ime
mai micá de 1.5 m, la care cedarea ar duce la distrugeri minime si la blocarea accesului.

Categoria geotehnicà 2: structuri conven|ionale fárá riscuri deosebite, fárá condi|ii de încárcare
sau de teren speciale, care pot fi proiectate utilizând date si analize cantitative obisnuite. În aceastá
categorie intrá lucrárile de sus|inere a cáror cedare poate provoca pagube moderate.

Categoria geotehnicà 3: structuri care implicá riscuri datorate condi|iilor deosebite de teren,
încárcárilor si vecinátá|ilor, care trebuie proiectate utilizând metode speciale.

(3) Încadrarea preliminará a unei lucrári de sus|inere într-una din categoriile geotehnice trebuie
sá se facá, în mod normal, înainte de cercetarea geotehnicá terenului. Încadrarea poate fi ulterior schimbatá
în cursul procesului de proiectare si execu|ie.

(4) Pentru evaluarea riscurilor si încadrarea lucrárilor de sus|inere în categoriile geotehnice se
va |ine seama de clasele de consecin|e CC1, CC2, CC3 definite în SR EN 1990:2004–Anexa B, si dupá caz,
cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.

IV.1.2. Investigarea geotehnic a amplasamentului

(1) Investigarea geotehnicá se realizeazá cu ajutorul forajelor si sondajelor, ca si a încercárilor in
situ. Se vor respecta prevederile NP 074-2007.

(2) Investiga|iile geotehnice trebuie realizate în func|ie de încadrarea pe categorii geotehnice.
Pentru categoria geotehnicá 1 nu sunt necesare investiga|ii geotehnice specifice. În timpul lucrárilor
de execu|ie trebuie sá se verifice ipotezele avute în vedere la proiectare.
Categoria geotehnicá 2 presupune studii de arhivá si realizarea de investiga|ii geotehnice specifice,
conform NP 074-2007.

(3) O etapá importantá este determinarea informa|iilor privind regimul apei subterane. Trebuie
realizate urmátoarele:
- observarea nivelului apei în foraje si piezometre, precum si a fluctua|ilor acestuia,
preferabil în timpul iernii si a primáverii;
- estimarea hidrogeologiei amplasamentului, incluzând miscárile apei subterane si varia|iile
presiunilor;
- determinarea nivelurilor extreme ale apei libere (provenitá din diferite cauze) care pot
influen|a presiunea apei subterane.

(4) Categoria geotehnicá 3 presupune investiga|ii adi|ionale fa|á de cele impuse la categoria
geotehnicá 2, cum ar fi de exemplu: încercári geotehnice complexe pentru determinarea unor parametri
caracteristici utiliza|i într-un calcul de interac|iune teren – structurá prin metode numerice. Acestea se pot
referi la determinarea coeficientului de presiune în stare de repaus, K
o
, prin încercári de teren, determinarea
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 31
rela|iei efort – deforma|ie ale terenului cu luarea în considerare a fenomenului de ecruisaj, încercári
dinamice etc.

(5) În cazul în care sunt suspectate contaminári chimice, trebuie realizatá o investigare pentru
determinarea compusilor chimici si a modului în care ar putea afecta structura de sprijin.

(6) În elaborarea programului de investiga|ii geotehnice, pentru fiecare tip de lucrare de sus|inere
se vor avea în vedere parametrii geotehnici specifici necesari fie pentru aplicarea unei anumite metode de
calcul, fie pentru alegerea unei anumite metode de execu|ie. Se vor avea în vedere standardele specifice de
execu|ie existente pentru unele tipuri de lucrári de sus|inere (de exemplu: SR EN 12063:2003 „Execu|ia
lucrárilor geotehnice speciale. Pere|i din palplanse”, SR EN 12716:2002 „Execu|ia lucrárilor geotehnice
speciale. Injectarea cu presiune înaltá a terenurilor (jet grouting)”, SR EN 1536:2004 „Execu|ia lucrárilor
geotehnice speciale. Pilo|i fora|i.”, SR EN 1538:2002 „Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale. Pere|i
mula|i”, SR EN 1537:2002 „Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale. Ancoraje în teren”) care prevád
determinarea unor parametri geotehnici specifici.
De asemenea, se vor avea în vedere prevederile SR EN 1997-2:2007 „Eurocod 7: Proiectarea
geotehnicá. Partea 2: Investigarea si încercarea terenului”, si dupá caz, cu anexa na|ionalá asociatá, precum
si ale SR EN 1998-5:2004 „Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten|a la cutremur. Partea 5:
Funda|ii, structuri de sus|inere si aspecte geotehnice”, si dupá caz, cu anexa na|ionalá asociatá.
În capitolele prezentului normativ, ca si în Anexele acestuia sunt date, acolo unde este cazul, cu
caracter informativ, care sunt parametrii geotehnici necesari aplicárii anumitor metode de calcul.

IV.2. Stri limit

IV.2.1. În metoda stárilor limitá sunt analizate: starea limità ultimà (SLU) si starea limità de
exploatare (SLE). Acest tip de metodá de calcul are ca obiectiv aplicarea unor coeficien|i de siguran|á
potrivi|i, acolo unde ei sunt necesari - de exemplu, cei mai mari factori de siguran|á trebuie aplica|i acolo
unde incertitudinile sunt si ele mari. Aplicarea factorilor par|iali de siguran|á are avantajul de a putea
distribui diferit marja de siguran|á pentru diferi|ii parametri.

IV.2.2. Starea limità ultimà se defineste ca fiind acea stare limitá care se referá la siguran|a
oamenilor si a structurii.
Starea limitá ultimá se referá la pierderea echilibrului static sau la ruperea unui component critic al
structurii sau al întregii structuri. Cu alte cuvinte, se definesc criterii astfel încât sá nu surviná o cedare a
construc|iei.
Starea limitá ultimá este atinsá când for|ele perturbatoare devin egale sau depásesc for|ele
rezistente. Marja de siguran|á fa|á de atingerea SLU este ob|inutá prin aplicarea de factori par|iali ai
încárcárilor si ai materialelor.
For|ele perturbatoare sunt márite prin multiplicarea cu factorii încárcárilor, ob|inând astfel valori de
proiectare ale acestor for|e. For|ele rezistente sunt diminuate prin împár|irea la factorii par|iali de material,
ob|inând rezisten|ele de proiectare. Dacá rezisten|a de proiectare este egalá sau mai mare decât solicitarea
de proiectare, se estimeazá cá existá o marjá suficientá de siguran|á fa|á de cedarea la starea limitá ultimá.

IV.2.3. În conformitate cu SR EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele
na|ionale asociate, trebuie luate în considerare urmátoarele situa|ii:
pierderea echilibrului structurii sau terenului, considerate ca un corp rigid, în care rezisten|a
materialelor structurale si a terenului este nesemnificativá în asigurarea rezisten|ei (EQU);
cedare interná sau deforma|ii excesive ale structurii sau elementelor structurale, în care
rezisten|a materialelor structurale este semnificativá în asigurarea rezisten|ei (STR);
cedarea sau deforma|ii excesive ale terenului, în care rezisten|a terenului este semnificativá
în asigurarea rezisten|ei (GEO);
pierderea echilibrului structurii sau terenului datoritá ridicárii de cátre presiunile intersti|iale
(UPL);
antrenare hidrodinamicá, eroziune interná a terenului datoratá gradien|ilor hidraulici (HYD).

32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
IV.2.4. Starea limità de exploatare se referá la condi|iile care duc la pierderea utilitá|ii func|ionale
a unui component sau a întregii structuri. Aceasta poate fi provocatá de deforma|iile terenului sau ale
structurii.
Starea limitá de exploatare este atinsá atunci când deforma|iile apárute în timpul duratei de via|á a
construc|iei depásesc limitele prevázute sau dacá exploatarea normalá a structurii este afectatá.

IV.2.5. Pentru calculul la stári limitá a lucrárilor de sus|inere trebuie avute în vedere stárile limitá
precizate în SR EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate,
paragraful 9.2, respectiv:
- pierderea stabilitá|ii generale,
- cedarea unui element structural sau cedarea legáturii dintre elemente,
- cedarea combinatá în teren si în elementul structural,
- ruperea prin ridicare hidraulicá si eroziune regresivá,
- miscári ale lucrárii de sus|inere care pot produce prábusirea sau pot afecta aspectul sau
utilizarea eficientá a lucrárii propriu-zise sau a celor învecinate,
- pierderi inacceptabile de apá prin sau pe sub perete,
- transport inacceptabil de particule de pámânt prin sau pe sub perete,
- modificári inacceptabile ale regimului apei subterane.

IV.2.6. Pentru lucrárile de sus|inere de tip gravita|ional (ziduri de sprijin) si pentru lucrárile
compozite (cum ar fi, de exemplu, lucrárile de sus|inere din pámânt armat) trebuie luate în considerare si
urmátoarele stári limitá:
- pierderea capacitá|ii portante a pámântului sub talpá,
- cedarea prin alunecare pe talpa zidului,
- cedarea prin rásturnarea zidului.

IV.2.7. Pentru lucrárile de sus|inere îngropate (pere|i din palplanse, pere|i îngropa|i) trebuie luate în
considerare si urmátoarele stári limitá:
- cedarea prin rotirea sau transla|ia peretelui sau a unor pár|i ale acestuia;
- cedarea prin pierderea echilibrului vertical al peretelui.

IV.2.8. Pentru toate tipurile de lucrári de sus|inere trebuie analizate si combina|ii între stárile limitá
men|ionate.

IV.III. Aciuni i situaii de proiectare

IV.3.1. Ac|iunile si situa|iile de proiectare pentru calculul la stári limitá al lucrárilor de sus|inere
sunt cele precizate în SR EN 1997-1:2004, paragraful 9.3, si dupá caz, cu eratele, amendamentele si
anexele na|ionale asociate.

IV.3.2. Ac|iunile vor fi considerate în conformitate cu prevederile paragrafului 2.4.2 (4) din SR EN
1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate, respectiv se vor include
ca ac|iuni de bazá urmátoarele:
- greutá|ile pámântului, rocilor, apei
- eforturile din teren
- presiunea pámântului si presiunile apei subterane
- presiunea apei libere, inclusiv valurile
- presiunea apei din pori
- for|e hidrodinamice
- încárcári permanente si încárcári transmise de construc|ii
- suprasarcini
- for|e de amarare
- descárcarea sau excavarea terenului
- încárcárile din trafic
- miscári cauzate de exploatári miniere, tuneluri, cavitá|i subterane,
- umflarea si contrac|ia produse de vegeta|ie, climá sau varia|ii de umiditate,
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 33
- miscári datorate curgerii sau alunecárii, precum si tasárii masivelor de pámânt,
- miscári datorate degradárii, dispersiei, auto-compactárii si dizolvárii
- miscári datorate cutremurelor, exploziilor, vibra|iilor si încárcárilor dinamice,
- efectele produse de temperaturá, inclusiv înghe|
- încárcarea din ghea|á,
- eforturi de precomprimare în ancoraje sau sprai|uri
- frecarea negativá.

IV.3.3. Ac|iunile sunt definite în conformitate cu SR EN 1990:2004, si dupá caz, cu eratele,
amendamentele si anexele na|ionale asociate.

IV.3.4. La stabilirea valorilor ac|iunilor se vor avea în vedere prescrip|iile si recomandárile cuprinse
în SR EN 1997-1:2004, paragrafele de la 9.3.1.2 la 9.3.1.8, si dupá caz, cu eratele, amendamentele si
anexele na|ionale asociate.

IV.3.5. Orice interac|iune teren – structurá trebuie luatá în considerare atunci când se determiná
ac|iunile de proiectare.

IV.3.6. Calculul lucrárilor de sus|inere se face, dupá caz, în func|ie de una sau mai multe combina|ii
posibile de ac|iuni si/ sau situa|ii de proiectare.

IV.3.7. Valorile de calcul ale datelor geometrice vor fi stabilite pe baza prevederilor cuprinse în
paragraful 9.3.2. al SR EN 1997-1:2004, |inându-se seama de posibilele varia|ii în teren, si dupá caz, cu
eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.

IV.3.8. Nivelele de apá considerate pentru proiectare se vor baza pe datele locale din amplasament,
|inând cont de efectul varia|iilor acestora.

IV.3.9. Situa|iile de proiectare ce trebuie luate în considerare pentru lucrárile de sus|inere sunt:
- varia|ia în spa|iu a proprietá|ilor pámânturilor, nivelelor apei si presiunilor apei din pori,
- varia|iile anticipate în timp ale proprietá|ilor pámânturilor, nivelelor apei si ale presiunilor
apei din pori,
- varia|iile ac|iunilor si ale modului în care acestea se combiná,
- excava|ia, afuierea sau erodarea pámântului în fa|a lucrárii de sus|inere,
- efectele compactárii materialului umpluturii din spatele lucrárii de sus|inere,
- efectele viitoarelor lucrári si ale unor încárcári si descárcári prevázute asupra materialului
re|inut sau în apropierea lui,
- miscárile anticipate ale terenului datorate, de exemplu, subsiden|ei sau ac|iunii înghe|ului.

IV.3.10. Pentru structurile de sus|inere realizate în zone seismice se vor respecta prevederile SR EN
1998-1:2004, SR EN 1998-1:2004/NA:2008, paragraful 2.1, si dupá caz, cu eratele, si amendamentul
asociate, precum si SR EN 1998-5:2004, sec|iunea 7, si dupá caz, cu eratele, si amendamentul asociate. De
asemenea, se vor respecta prevederile P100-1:2006.

IV.4. Metode de proiectare i modele de calcul

IV.4.1. Metodele prin care se verificá stárile limitá sunt cele prevázute la paragraful 2.1 (4) din SR
EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ionalá asociate, respectiv:
- prin calcul (conform 2.4 din SR EN 1997-1:2004)
- pe bazá de másuri prescriptive (conform 2.5 din SR EN 1997-1:2004)
- pe bazá de modele experimentale (conform 2.6 din SR EN 1997-1:2004)
- metode observa|ionale.

Metodele de proiectare prin calcul sunt descrise în prezentul normativ pentru fiecare tip de lucrare
de sus|inere în parte, în capitolele respective.

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Metodele de proiectare pe bazá de másuri prescriptive sunt prevázute pentru lucrárile de sprijiniri
simple ale excava|iilor, pentru adâncimi de pâná la 3 m (a se vedea paragraful VII.5.1.

Metodele bazate pe modele experimentale sunt indicat a se utiliza la lucrári de sus|inere complexe,
la care comportarea lucrárii de sus|inere în interac|iune cu terenul nu este cunoscutá sau nu este corect
modelatá prin metodele de calcul curente. Din aceastá categorie se pot aminti modele de laborator (clasice
sau centrifugate) sau la scará realá. Se vor avea în vedere prevederile SR EN 1997-1:2004, paragraful 2.6,
si dupá caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ionalá asociate.

Aplicarea metodelor observa|ionale presupune monitorizarea lucrárii de sus|inere si corectarea
proiectului pe parcursul execu|iei. Dacá másurátorile realizate în timpul execu|iei indicá valori diferite de
cele din proiect pentru anumite márimi (deplasári, for|e în sprai|uri, nivelul apei etc.) se aplicá prevederile
SR EN 1997-1:2004 paragraful 2.7, si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexa na|ionalá asociate.

IV.4.2. Rezultatele calculelor se vor compara ori de câte ori este posibil cu experien|a comparabilá.

IV.4.3. La proiectare, pentru verificarea stárilor limitá se vor aplica procedeele descrise in SR EN
1997-1:2004, paragrafele 2.4.7 (pentru starea limitá ultimá) si 2.4.8 (pentru starea limitá de exploatare), cu
eratele, amendamentul si anexa na|ionalá asociate.

IV.4.4. La proiectare se vor avea în vedere prevederile si recomandárile paragrafului 9.4 din SR EN
1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.

IV.4.5. Valorile coeficien|ilor par|iali pentru ac|iuni, efectele ac|iunilor si rezisten|e sunt cei din
Anexa A a SR EN 1997-1:2004, corelat cu Anexa Na|ionalá SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dupá caz, cu
eratele, si amendamentul asociate.

IV.4.6. În conformitate cu Anexa Na|ionalá SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dupá caz, cu eratele,
si amendamentul asociate, valorile coeficien|ilor par|iali pentru ac|iuni si efectele ac|iunilor în situa|iile
accidentale sunt egale cu 1.0.

IV.4.7. Este indicat ca valorile coeficien|ilor par|iali pentru rezisten|e sá fie stabilite |inând seama
de condi|iile particulare ale situa|iei accidentale.

IV.4.8. Determinarea valorilor de proiectare a parametrilor geotehnici se face în conformitate cu
prevederile Normativului NP 122-2010 privind determinarea valorilor caracteristice si de calcul ale
parametrilor geotehnici.

IV.4.9. La proiectarea prin calcul se vor respecta exigen|ele fundamentale ale SR EN 1990:2004, si
dupá caz, cu eratele, amendamentul si anexele na|ionale asociate, precum si prevederile paragrafului 2.4 al
SR EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ionalá asociate.

IV.4.10. Modelul de calcul utilizat trebuie sá descrie comportarea prezumatá a terenului, pentru
starea limitá consideratá.

IV.4.11. Dacá pentru o stare limitá nu existá modele de calcul fiabile, calculul trebuie realizat
pentru o altá stare limitá folosind coeficien|i care sá asigure cá depásirea stárii limite considerate este
suficient de improbabilá. În astfel de cazuri, proiectarea se poate face si pe bazá de másuri prescriptive,
modele, încercári de probá sau metode observa|ionale.

IV.4.12. Modelul de calcul considerat poate fi: analitic, semi-empiric sau numeric.



MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 35
V. EVALUAREA PRESIUNII MASIVELOR DE PÄMÂNT ASUPRA LUCRÄRILOR DE
SUS|INERE

V.1. Generaliti

V.1.1. La determinarea valorilor de calcul ale presiunilor pámântului se vor lua în considerare
moduri si amplitudini acceptabile ale deplasárilor si deforma|iilor lucrárii de sus|inere, care sunt posibil a
se produce pentru starea limitá consideratá.

V.1.2. La evaluarea presiunilor pámântului asupra lucrárilor de sus|inere trebuie sá se |iná cont de
urmátorii factori:
- existen|a unei suprasarcini la suprafa|a terenului,
- panta suprafe|ei terenului,
- unghiul pe care îl face peretele de sus|inere cu verticala,
- nivelele de apá si for|ele hidrodinamice în teren,
- márimea, direc|ia si sensul deplasárii lucrárii de sus|inere în raport cu masivul de pámânt sprijinit,
- caracteristicile geotehnice ale masivului de pámânt sprijinit, respectiv greutatea volumicá si
parametrii rezisten|ei la forfecare,
- rigiditatea peretelui de sus|inere si a sistemului de sprijin,
- rugozitatea suprafe|ei lucrárii de sprijin aflatá în contact cu terenul,
- în cazul lucrárilor care sus|in masive de rocá se va lua în considerare si efectul discontinuitá|ilor,
respectiv orientarea, deschiderea si rugozitatea acestora, precum si caracteristicile mecanice ale
materialului care eventual umple discontinuitá|ile.

V.1.3. La evaluarea parametrilor de frecare la interfa|a lucrare de sprijin/masiv de pámânt, respectiv
a frecárii si adeziunii mobilizate se va |ine seama de:
- parametrii de rezisten|á ai terenului,
- proprietá|ile de frecare la interfa|a lucrare – teren,
- direc|ia si amplitudinea deplasárii lucrárii de sprijin fa|á de masivul de pámânt,
- capacitatea lucrárii de sus|inere de a prelua for|ele verticale ce rezultá din frecarea si adeziunea la
contactul dintre aceasta si teren.
Se presupune cá frecarea maximá pe peretele de sprijin nu poate apare simultan cu rezisten|a
maximá la forfecare de-a lungul suprafe|ei de rupere.
În Anexa A, Tabelele A-1 si A-2 sunt prezentate, cu caracter orientativ, valori din literaturá ale
unghiului de frecare perete/teren, o.
La evaluarea acestor parametri se vor avea în vedere recomandárile si prescrip|iile cuprinse în SR
EN 1997-1:2004, paragraful 9.5, si dupá caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ionalá asociate.

V.1.4. Valoarea presiunii pámântului pentru calculul la starea limitá ultimá este în general diferitá
de valoarea acesteia la starea limitá de exploatare, ea neavând o singurá valoare caracteristicá.

V.1.5. La evaluarea presiunii pámântului se va |ine seama de eventualul poten|ial de umflare a
pámântului, precum si de efectul compactárii umpluturii din spatele lucrárii de sprijin ( a se vedea Anexa
A, paragraful A.6.7).

V.2. Presiunea pmntului în stare de repaus

V.2.1. Atunci când lucrarea de sprijin este foarte rigidá, nu se deplaseazá si nu se roteste, presiunea
pámântului este calculatá pe baza eforturilor în stare de repaus.
Pentru un pámânt normal consolidat se considerá a fi îndeplinite condi|iile de repaus atunci când
deplasarea lucrárii de sus|inere este mai micá de 5 x 10
-4
x h, unde h este înál|imea structurii de sprijin.

V.2.2. Presiunea în stare de repaus, o
0
’ se calculeazá ca fiind:

z K
'
¸ = o
0 0
, unde: (Ec. V-1)
36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

K
0
– coeficientul presiunii în stare de repaus,
¸ - greutatea volumicá a pámântului sus|inut,
z – adâncimea punctului de calcul.

V.2.3. Pentru o suprafa|á orizontalá a terenului din spatele lucrárii de sprijin, coeficientul presiunii
în stare de repaus, K
0
se calculeazá cu:

( ) RSC ' sin K × ¢ ÷ = 1
0
, unde: (Ec. V-2)

¢’ – unghiul de frecare interná în termeni de eforturi efective pentru pámântul sus|inut
RSC – raportul de supraconsolidare pentru pámântul sus|inut.

Aceastá formulá nu este indicat a fi utilizatá pentru un raport de consolidare, RSC mai mare de 3.

V.2.4. Pentru o suprafa|á înclinatá a terenului cu un unghi | fa|á de orizontalá, deasupra acesteia,
dacá | s ¢’:

z K
;
'
; h
¸ = o
| 0 0
, unde: (Ec. V-3)

o’
h;0
– componenta orizontalá a presiunii efective a pámântului

( ) | + =
|
sin K K
;
1
0 0
. (Ec. V-4)

Direc|ia for|ei de presiune a pámântului este paralelá cu suprafa|a terenului.

V.3. Valori limit ale presiunii pmântului

V.3.1. Valorile limitá ale presiunii pámântului trebuie determinate în func|ie de deplasarea relativá a
pámântului si a lucrárii de sus|inere, precum si de forma suprafe|ei de cedare.
În Anexa C a SR EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ionalá
asociate, sunt date valori ale deplasárilor relative care duc la valorile limitá ale presiunilor pámântului.

V.3.2. La evaluarea valorilor limitá ale presiunilor pámântului se vor avea în vedere recomandárile
si prescrip|iile SR EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ionalá asociate.

V.3.3. În cazul unui perete vertical, valorile limitá ale presiunii unui pámânt coeziv sub ac|iunea
unei suprasarcini, q se calculeazá astfel:
- stare limità activà, corespunzátoare trecerii masivului în stare activá datoritá deplasárii peretelui
de sus|inere prin îndepártarea de masiv:

( ) ( )
a a a
K c q z K z 2 ÷ + ¸ = o - presiunea activá a pámântului normalá pe perete, unde:
(Ec. V-5)
- z – adâncimea punctului de calcul,
- K
a
– coeficientul presiunii active orizontale,
- c – coeziunea pámântului sus|inut.

- stare limità pasivà, corespunzátoare trecerii masivului în stare pasivá datoritá deplasárii peretelui
de sus|inere înspre masiv:

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 37
( ) ( )
p p p
K c q z K z 2 + + ¸ = o - presiunea pasivá a pámântului normalá pe perete, unde:
(Ec. V-6)
- K
p
– coeficientul presiunii pasive orizontale.

În Anexa A sunt date recomandári pentru determinarea coeficien|ilor K
a
si K
p
în diferite cazuri.

V.4. Valori intermediare ale presiunii pmântului

V.4.1. Atunci când deplasárile masivului sunt insuficiente pentru a mobiliza valorile limitá,
presiunea pámântului este cuprinsá între presiunea în stare de repaus si valorile limitá activá si, respectiv,
pasivá.

V.4.2. Determinarea valorii intermediare a presiunii pámântului trebuie sá se facá pe baza márimii
si direc|iei deplasárii lucrárii de sprijin fa|á de teren.

V.4.3. În Anexa C din SR EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentul si anexa
na|ionalá asociate, sunt date unele recomandári privitoare la modul de determinare a valorilor intermediare
ale presiunii pámântului.

V.5. Evaluarea presiunii pmântului în condiii seismice

V.5.1. In condi|ii seismice, la evaluarea presiunii pámântului se va |ine seama de apari|ia unei
presiuni suplimentare datoratá solicitárii seismice, fa|á de presiunea pámântului în condi|ii statice. In afara
acestei presiuni suplimentare, elementul de sus|inere va fi supus for|elor iner|iale, în conformitate cu
prevederile P100-1:2006 si SR EN 1998-5:2004 si dupá caz, anexa na|ionalá asociatá.

V.5.2. Calculul presiunii suplimentare a pámântului în condi|ii seismice se poate efectua cu metoda
„pseudo-staticá”. În aplicarea acestei metode se vor avea în vedere prevederile SR EN 1998-5:2004,
paragraful 7.3.2, si dupá caz, anexa na|ionalá asociatá.

V.5.3. Pentru aplicarea metodei pseudo-statice se utilizeazá coeficien|ii seismici pe direc|ie
orizontalá, k
h
si verticalá, k
v
, care se calculeazá cu rela|iile (în conformitate cu P100-1:2006 si SR EN
1998-5:2004 si dupá caz, anexa na|ionalá asociatá):

g
a
. k
g
I h
× ¸ = 5 0 ;
h v
k . k 7 0 = , (Ec. V-7)

unde:
a
g
– accelera|ia terenului pentru proiectare, stabilitá conform P100-1:2006 pentru un interval mediu
de recuren|á de 100 ani;
g – accelera|ia gravita|ionalá.
¸
I
– coeficient de importan|á, definit conform SR EN 1991-1-6:2005 (4.13) si SR EN 1998-1:2004
(2.1 (4)), si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.

V.5.4. Coeficientul de importan|á, ¸
I
|ine cont de clasa de importan|á a structurilor definitive si de
gradul de expunere la cutremur.
Coeficientul de importan|á este definit în Anexa Na|ionalá SR EN 1998-1:2004/NA:2008 – 4.2.5(5)
în func|ie de clasa de importan|á, precum si în P100-1:2006.

Notá: Clasele de importan|á sunt definite diferit în P100-1:2006 si SR EN 1998-1:2004/NA:2008.

V.5.5. Pentru a |ine cont de expunerea la cutremur a diferitelor tipuri de structuri, în special pentru
a lua în considerare durata de expunere mai micá decât durata de via|á proiectatá pentru structurile
temporare, în SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008, si dupá caz, cu eratele, amendamentul asociate,
referitor la ac|iuni pe durata execu|iei este prevázut ca ¸
I
sá fie definit pentru fiecare proiect în parte.
38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

V.5.6. Coeficientul de importan|á, ¸
I
trebuie sá asigure acelasi nivel de asigurare al structurii de
sus|inere temporare fa|á de evenimentul seismic ca si structura definitivá.
Conform SR EN 1998-1:2004, si dupá caz, cu eratele, si anexa na|ionalá asociate,valoarea
coeficientului de importan|á, ¸
I
cu care se multiplicá ac|iunea seismicá de referin|á, a
g
pentru a ob|ine
aceeasi probabilitate de depásire în n ani (caracterizat prin intervalul mediu de recuren|á T
L
) ca în N ani
(caracterizat prin intervalul de recuren|á de referin|á, corespunzátor ac|iunii de proiectare, T
LR
) se poate
determina cu rela|ia:

k
L
LR
I
T
T
1
÷
|
|
.
|

\
|
= ¸ (Ec. V-8)

unde k este un coeficient care depinde de seismicitatea zonei si care poate fi luat egal cu 3.

P100-1:2006 prevede o duratá de via|á a construc|iei N = 50 ani, iar ac|iunea seismicá este definitá
printr-o accelera|ie maximá a terenului ce are probabilitatea de depásire de 39% în 50 de ani, ceea ce
corespunde unui interval de recuren|á T
LR
= 100 ani.
SR EN 1998-1:2004, si dupá caz, cu anexa na|ionalá asociatá, acceptá o probabilitate de depásire de
10 % în 50 de ani, ceea ce corespunde unui interval de recuren|á T
LR
= 475 ani.

V.5.7. La stabilirea coeficientului de importan|á, ¸
I
pentru o lucrare de sus|inere cu duratá de
expunere mai micá decât cea de referin|á stabilitá prin P 100-1:2006, respectiv SR EN 1998-1:2004, si
dupá caz, cu anexa na|ionalá asociatá, de 50 de ani se vor avea în vedere urmátoarele:
- durata de via|á proiectatá;
- vecinátá|ile construite care ar putea fi afectate de atingerea unei stári limitá în lucrarea de
sus|inere, categoria de importan|á a acestora, precum si riscul asociat;
- categoria geotehnicá a lucrárii de sus|inere;
- riscul geotehnic asociat lucrárii de sus|inere;
- durata de expunere a structurii de sus|inere, definitá ca durata maximá de timp în care aceasta îsi
îndeplineste func|ia pentru care a fost proiectatá, estimatá cu pruden|á si luând în calcul orice posibile
întârzieri care ar face ca aceastá duratá sá creascá.

V.5.8. Coeficientul seismic în direc|ie verticalá, k
v
poate fi considerat în calculul presiunii
pámântului cu semnul plus sau minus (miscare seismicá orientatá în sus sau în jos), dupá cum este
defavorabil pentru verificarea unei anumite stári limitá. În cazul structurilor de sprijin poate fi luat,
acoperitor, egal cu zero sau cu semn negativ. În cazul în care nu se cunoaste valoarea sa, se poate lua egal
cu 0.7k
h
, în conformitate cu cele precizate mai sus si cu prevederile P 100-1:2006.

V.5.9. Modul de calcul al presiunii pámântului în condi|ii seismice asupra unei lucrári de sus|inere
este precizat în Anexa E (normativá) a SR EN 1998-5:2004 si dupá caz, cu anexa na|ionalá asociatá.
În Anexa A a prezentului normativ, paragraful A.3.4 este prezentatá metoda Mononobe-Okabe
pentru calculul presiunii pámântului în condi|ii seismice. Pentru alte probleme practice de calcul care nu
sunt tratate în Anexa A se vor aplica prevederile Anexei E ale SR EN 1998-5:2004 si dupá caz, cu anexa
na|ionalá asociatá.


V.6. Evaluarea presiunii pmântului pe lucrrile de susinere a excavaiilor

In cazul zidurilor de sprijin la evaluarea presiunii pámântului se va |ine seama si de urmátoarele
aspecte:
- forma geometricá a paramentului amonte al zidului (linie frântá de exemplu)
- lungimea consolei amonte a tálpii zidurilor cornier,
- existen|a elementelor de îmbunátá|ire a stabilitá|ii, cum ar fi console de descárcare sau cálcâie,
- posibilitatea de apari|ie a efectului de siloz în cazul umpluturilor cu lá|ime micá în spatele
zidurilor de sprijin,
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 39
- înclinarea suprafe|ei de contact zid – teren.

În Anexa A, paragraful A.6 sunt prezentate unele recomandári de calcul în aceste cazuri specifice.

Pentru modul de considerare a presiunii pámântului în condi|ii seismice asupra diferitelor tipuri de
ziduri de sprijin se vor aplica prevederile SR EN 1998-5:2004, paragraful 7.3.2 si Anexa E, si dupá caz, cu
anexa na|ionalá asociatá.

V.7 Evaluarea presiunii pmântului pe lucrrile de susinere a excavaiilor

In cazul pere|ilor de sus|inere a excava|iilor, la evaluarea presiunii pámântului se va |ine seama si
de urmátoarele aspecte:

- posibilitá|ile de deplasare / deformare ale peretelui pe másura realizárii excava|iilor, ceea ce
depinde de urmátoarele aspecte:
- rigiditatea peretelui de sus|inere,
- existen|a sprijinirilor suplimentare a peretelui si tipul acestora (sprai|uri, ancoraje
etc.).
- numárul sprijinirilor suplimentare si rigiditatea acestora,
- existen|a unor construc|ii (funda|ii) învecinate,
- prezen|a apei subterane si necesarul unor eventuale lucrári de epuismente.

În Anexa A, paragraful A.7 sunt prezentate unele recomandári de calcul în aceste cazuri specifice.

Pentru evaluarea presiunii pámântului în condi|ii seismice asupra lucrárilor de sus|inere a
excava|iilor se vor aplica prevederile specifice ale SR EN 1998-5:2004, paragraful 7.3.2 si Anexa E, si
dupá caz, anexa na|ionalá asociatá.

40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
VI. ZIDURI DE SPRIJIN

VI.1. Predimensionarea zidurilor de sprijin

Pentru tipurile clasice de ziduri de sprijin, respectiv de greutate si cornier, în Figura VI.1 sunt date
dimensiuni orientative pentru faza de predimensionare.




Figura VI.1. Predimensionarea zidurilor de sprijin

VI.2. Calculul la starea limit ultim

VI.2.1. Zidul de sprijin predimensionat trebuie verificat la starea limitá ultimá pentru situa|ii de
proiectare corespunzátoare acestei stári, în conformitate cu cele specificate la paragraful IV.2.

VI.2.2. Stárile limitá ultime în cazul zidurilor de sprijin sunt (conform SR EN 1997-1:2004, si dupá
caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate):
- cedarea terenului de fundare (Figura VI.2): cedarea prin lunecarea pe talpá, prin rásturnare sau
prin depásirea capacitá|ii portante a terenului de fundare.
- pierderea stabilitá|ii generale (Figura VI.3),



MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 41

Figura VI.2. Exemple de stri limit ultime prin cedarea terenului de fundare pentru ziduri de
sprijin


Figura VI.3. Exemple de stri limit ultime prin pierderea stabilitii generale

VI.2.3. Verificarea la cedarea prin lunecare pe talpá presupune verificarea urmátoarei rela|ii,
conform 6.5.3 din SR EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ionalá asociate
:

d , p d d
R R H + s , unde: (Ec. VI-1)

H
d
– Valoarea de calcul a lui H
H – încárcarea orizontalá sau componenta orizontalá a unei ac|iuni totale aplicate paralel cu baza
zidului, în acest caz presiunea pámântului,
R
d
– valoarea de calcul a rezisten|ei fa|á de o ac|iune, în cazul acesta for|a de frecare pe baza
funda|iei zidului, calculatá în conformitate cu paragraful 2.4 al SR EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele,
amendamentul si anexa na|ionalá asociate.
R
p,d
– valoarea de calcul a for|ei datorate presiunii pasive.

Pentru zidurile de sprijin se recomandá neglijarea presiunii pasive pe fa|a funda|iei zidului.

Rezisten|a de calcul la alunecare, R
d
în condi|ii drenate se calculeazá aplicând coeficien|i par|iali fie
asupra proprietá|ilor pámântului, fie asupra rezisten|elor terenului, dupá cum urmeazá:

d d d
tan ' V R o = (Ec.VI-2)

sau:

( )
h ; R k d d
/ tan ' V R ¸ o = , (Ec. VI-3)

unde:

V’
d
– valoarea de calcul a ac|iunii verticale efective sau componenta normalá a rezultantei ac|iunilor
efective aplicate asupra bazei funda|iei zidului
o - unghiul de frecare la interfa|a baza zidului – teren de fundare
o
k
– valoarea caracteristicá a lui o
o
d
– valoarea de calcul a lui o
¸
R;h
– coeficient par|ial pentru rezisten|a la alunecare (conform Tabelul A-13 (RO) din Anexa
Na|ionalá SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dupá caz, cu eratele si amendamentul asociate.)
42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

Unghiul de frecare de calcul, o
d
poate fi admis egal cu valoarea de calcul a unghiului efectiv de
frecare interná la starea criticá, ¢’
cv;d
la funda|iile de beton turnate pe loc si egal cu 2/3¢’
cv;d
la funda|ii
prefabricate netede. Este indicat sá se neglijeze coeziunea efectivá, c’.

Rezisten|a de calcul la lunecare în condi|ii nedrenate, R
d
trebuie calculatá fie aplicând coeficien|ii
par|iali asupra proprietá|ilor pámântului, fie aplicându-i asupra rezisten|elor pámântului, dupá cum
urmeazá:

d ; u c d
c A R = (Ec. VI-4)

sau:

( )
h ; R k ; u c d
/ c A R ¸ = (Ec. VI-5)

unde:

A
c
– suprafa|a totalá a bazei supusá la compresiune
c
u;k
– valoarea caracteristicá a coeziunii nedrenate
c
u;d
– valoarea de calcul a coeziunii nedrenate
¸
R;h
– coeficient par|ial pentru rezisten|a la lunecare (conform Tabelul A-13 (RO) din Anexa
Na|ionalá SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dupá caz, cu eratele si amendamentul asociate).

Dacá este posibil ca apa sau aerul sá pátrundá la interfa|a dintre funda|ia zidului si un teren argilos
nedrenat trebuie verificatá si rela|ia urmátoare:

d d
V , R 4 0 s , unde: (Ec. VI-6)
V
d
– valoarea de calcul a lui V
V – încárcare verticalá sau componentá normalá a rezultantei ac|iunilor aplicate asupra bazei
funda|iei zidului

VI.2.4. Verificarea la rásturnare a zidului de sprijin presupune verificarea urmátoarei rela|ii (stare
limitá EQU):

d ; stb d ; dst
E E s , unde: (Ec. VI-7)

- E
dst;d
– valoarea de calcul a efectului ac|iunilor destabilizatoare, respectiv a momentului
for|elor destabilizatoare
- E
stb;d
- valoarea de calcul a efectului ac|iunilor stabilizatoare, respectiv a momentului for|elor
stabilizatoare

{ }
dst
d M k rep F d ; dst
a ; X ; F E E ¸ ¸ = (Ec. VI-8)
{ }
stb
d M k rep F d ; stb
a ; X ; F E E ¸ ¸ = (Ec. VI-9)
unde:
E – efectul unei ac|iuni,
¸
F
– coeficient par|ial pentru ac|iuni,
F
rep
– valoarea reprezentativá a unei ac|iuni,
X
k
– valoarea caracteristicá a proprietá|ii unui material,
¸
M
– coeficient par|ial pentru un parametru al pámântului,
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 43
a
d
– valoarea de calcul a datelor geometrice.

Coeficien|ii par|iali ai încárcárilor (Anexa A a SR EN 1997-1:2004 si Anexa na|ionalá SR EN
1997-1:2004/NB:2007, si dupa caz, cu eratele si amendamentul asociate) se pot aplica fie asupra ac|iunilor,
fie asupra efectelor ac|iunilor.
Pentru ziduri de sprijin realizate pe terenuri de fundare alcátuite din roci moi, rásturnarea ca stare
limita ultimá nu este luatá în considerare, având în vedere cá starea limitá ultimá de cedare prin depásirea
capacitá|ii portante va apárea înaintea acesteia.

VI.2.5. Verificarea capacitá|ii portante a terenului de fundare presupune satisfacerea urmátoarei
rela|ii:

d d
R V s , unde: (Ec. VI-10)

V
d
– valoarea de calcul a lui V
V – încárcare verticalá sau componentá normalá a rezultantei ac|iunilor aplicate asupra bazei
funda|iei zidului
R
d
- valoarea de calcul a rezisten|ei fa|á de o ac|iune, calculatá conform paragrafului 2.4 din SR EN
1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ionalá asociate.

{ }
d M k rep F d
a ; X ; F R R ¸ ¸ = - dacá coeficien|ii par|iali sunt aplica|i proprietá|ilor terenului (X)
(Ec. VI-11)
sau:
{ }
R d k rep F d
/ a ; X ; F R R ¸ ¸ = - dacá coeficien|ii par|iali se aplicá rezisten|elor (R)
(Ec. VI-12)
sau:
{ }
R d M k rep F d
/ a ; X ; F R R ¸ ¸ ¸ = - dacá coeficien|ii par|iali se aplicá simultan si proprietá|ilor
terenului si rezisten|elor (Ec. VI-13)

În acest caz, R
d
este valoarea de calcul a capacitá|ii portante.
V
d
trebuie sá includá greutatea proprie a zidului, greutatea oricárui material de umpluturá si toate
presiunile pámântului, favorabile sau nefavorabile, precum si presiunea apei.
Coeficien|ii par|iali de rezisten|á pentru lucrári de sus|inere, ¸
R
sunt da|i în Tabelul A-13 (RO) din
Anexa Na|ionalá SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dupa caz, cu eratele si amendamentul asociate.

O metodá analiticá de calcul a capacitá|ii portante a terenului de fundare este prezentatá în Anexa D
a SR EN 1997-1:2004,
Se vor avea în vedere prevederile paragrafului 6.5.2 al SR EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele,
amendamentele si anexele na|ionale asociate.

Pentru excentricitá|i mari ale încárcárilor, depásind 1/3 din lá|imea funda|iei dreptunghiulare a
zidului se vor verifica valorile de calcul ale ac|iunilor în conformitate cu paragraful 6.5.4 din SR EN 1997-
1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.

VI.2.6. Verificarea stabilitá|ii generale a zidului de sprijin se face în conformitate cu prevederile din
capitolul 11 al SR EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentele si anexele na|ionale asociate.
Pe baza acestor principii se va demonstra cá nu se produce o pierdere de stabilitate generalá si cá
deforma|iile corespunzátoare sunt suficient de mici.
Stabilitatea generalá a taluzelor incluzând construc|ii existente sau proiectate se verificá la stárile
limitá ultime de tip GEO si STR, folosind valorile de calcul ale ac|iunilor, rezisten|elor si parametrilor
geotehnici, precum si coeficien|ii par|iali defini|i în Anexa A a SR EN 1997-1:2004 corelat cu SR EN
1997-1:2004/NB:2007, si dupá caz, cu eratele si amendamentul asociate.


44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011


Se va |ine cont de riscurile de cedare progresivá si de lichefiere.
Pentru stárile limitá ultime de tip GEO si STR trebuie verificatá îndeplinirea condi|iei:

d d
R E s , unde: (Ec. VI-14)

E
d
este valoarea de calcul a efectelor ac|iunilor:

{ }
d M k ; rep F d
a ; X F E E ¸ ¸ = - dacá coeficien|ii par|iali se aplicá asupra ac|iunilor (F
rep
)
(Ec. VI-15)
sau:
{ }
d M k rep E d
a ; X ; F E E ¸ ¸ = - dacá coeficien|ii par|iali se aplicá asupra efectelor ac|iunilor (E)
(Ec. VI-16)

în care:
E – efectul unei ac|iuni,
¸
F
– coeficient par|ial pentru ac|iuni,
F
rep
– valoarea reprezentativá a unei ac|iuni,
X
k
– valoarea caracteristicá a proprietá|ii unui material,
¸
M
– coeficient par|ial pentru un parametru al pámântului,
a
d
– valoarea de calcul a datelor geometrice,
¸
E
– coeficient par|ial pentru efectul unei ac|iuni,

iar R
d
este valoarea de calcul a rezisten|ei fa|á de o ac|iune:

{ }
d M k rep F d
a ; X ; F R R ¸ ¸ = - dacá coeficien|ii par|iali sunt aplica|i proprietá|ilor terenului (X)
(Ec. VI-17)
sau:
{ }
R d k rep F d
/ a ; X ; F R R ¸ ¸ = - dacá coeficien|ii par|iali se aplicá rezisten|elor (R)
(Ec. VI-18)
sau:
{ }
R d M k rep F d
/ a ; X ; F R R ¸ ¸ ¸ = - dacá coeficien|ii par|iali se aplicá simultan si proprietá|ilor
terenului si rezisten|elor (Ec. VI-19)

În alegerea coeficien|ilor par|iali pentru fiecare caz în parte se vor respecta prevederile Anexei A si
paragrafului 2.4.7.3 al SR EN 1997-1:2004, în func|ie de abordarea de calcul utilizatá, corelat cu SR EN
1997-1:2004/NB:2007, si dupá caz, cu eratele si amendamentul asociate.

Coeficien|ii ¸
R
utiliza|i pentru verificarea stabilitá|ii generale sunt da|i în Tabelul A-14 (RO) din
Anexa Na|ionalá SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dupá caz, cu eratele si amendamentul asociate.

VI.2.7. Zidurile de sprijin realizate din elemente structurale precum gabioanele sau cásoaiele vor fi
verificate la stárile limitá ultime descrise mai sus considerându-le ca un tot unitar (verificarea stabilitá|ii
externe).

VI.2.8. Pentru stárile limitá de tip STR si GEO se vor utiliza abordárile de calcul prezentate în
paragraful 2.4.7.3.4 al SR EN 1997-1:2004, corelat cu Anexa na|ionalá de aplicare, SR EN 1997-
1:2004/NB:2007, si dupá caz, eratele si amendamentul asociate.




MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 45




VI.3. Proiectarea structural a zidurilor de sprijin

VI.3.1. Lucrárile de sus|inere, inclusiv elementele lor structurale de sprijin trebuie verificate fa|á de
cedarea structuralá în conformitate cu articolul 2.4 din SR EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele,
amendamentele si anexele na|ionale asociate, ca si cu standardele Eurocoduri referitoare la materialele din
care sunt alcátuite respectivele lucrári si elemente structurale.

VI.3.2. Ca un minim este indicat sá se ia în considerare modurile limitá de cedare structuralá
figurate în Figura VI.4.



Figura VI.4. Exemple de moduri de cedare structural a zidurilor de sprijin

VI.3.3. În cazul zidurilor de sprijin alcátuite din elemente structurale precum gabioane sau cásoaie,
se va verifica posibilitatea de cedare interná prin verificarea la lunecare la fiecare nivel (între douá
gabioane sau douá cásoaie).
Pentru evaluarea rezisten|ei la lunecare la nivelul diferitelor interfe|e ale unui zid din gabioane, se
va considera unghiul de frecare interná a umpluturii de piatrá din gabioane, fárá a se conta în nici un fel pe
sârma (sau polimerii) din care este realizatá cutia.
În cazul zidurilor de sprijin din cásoaie se va considera rezisten|a la forfecare a îmbinárii dintre
douá cásoaie.

VI.3.4. Pentru fiecare stare limitá ultimá trebuie demonstrat cá pot fi mobilizate rezisten|ele
necesare, deoarece deforma|iile din teren si cele din structurá sunt compatibile.


VI.4. Calculul la starea limit de exploatare

VI.4.1. Verificarea la starea limitá de exploatare a lucrárilor de sus|inere se face în conformitate cu
prevederile paragrafelor 2.4.8. si 9.8. din SR EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentul si
anexa na|ionalá asociate.

VI.4.2. Verificarea la starea limitá a exploatárii normale trebuie realizatá pentru situa|iile de
proiectare definite la paragraful IV.3.

VI.4.3. Coeficien|ii par|iali aferen|i stárii limitá de exploatare sunt egali cu 1,0.

VI.4.4. Valorile de calcul ale presiunilor pámântului pentru verificarea la starea limitá a exploatárii
normale trebuie stabilite luându-se în considerare deplasárile admisibile ale structurii în aceastá stare limitá.
Aceste valori nu sunt neapárat valori limitá (activá sau pasivá).

VI.4.5. Verificarea la starea limitá de exploatare presupune satisfacerea urmátoarei condi|ii:
46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

d d
C E s , unde: (Ec. VI-20)

- E
d
– valoarea de calcul a efectului ac|iunilor
- C
d
– valoarea de calcul limitá a efectului unei ac|iuni

VI.4.6. Valorile caracteristice ale parametrilor pámântului trebuie modificate adecvat în func|ie de
modificárile asteptate pe durata de via|á a structurii.

VI.4.7. Pentru valorile limitá ale deplasárilor se va |ine cont de prevederile articolului 2.4.9 al SR
EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ionalá asociate.



MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 47




VII PERE|I DE SUS|INERE A EXCAVA|IILOR

Pere|ii de sus|inere a excava|iilor pot fi realiza|i în func|ie de importan|a lucrárii si de durata
acesteia în una din urmátoarele variante: sprijiniri simple sau mixte, sprijiniri cu palplanse, pere|i îngropa|i,
pere|i executa|i prin jet-grouting.

La realizarea unei lucrári de sus|inere se pot combina diferite solu|ii de pere|i.

VII.1 Prevederi comune

VII.1.1. Metoda de construire a peretelui de sus|inere trebuie luatá în considerare cu aten|ie în etapa
de proiectare. Diferite metode de construire pot implica diferite metode de calcul.
O excava|ie presupune întotdeauna deplasári ale terenului. Alegerea tipului de perete de sus|inere si
a metodei de construire trebuie sá asigure cá deplasárile si efectele acestora rámân în limite prestabilite (a
se vedea paragraful VII.4).

VII.1.2. Proiectarea unei sus|ineri cu pere|i implicá parcurgerea a douá etape:

1. exprimarea condi|iilor de echilibru, prin care sá se determine dimensiunile si geometria
peretelui de sus|inere necesare pentru a asigura stabilitatea acestuia sub ac|iunea presiunilor
pámântului si a altor eventuale încárcári asupra peretelui;
2. dimensionarea structuralá, prin care sá se determine caracteristicile sec|ionale de rezisten|á
necesare pentru ca peretele sá poatá prelua în condi|ii de siguran|á eforturile la care este supus
(provenite din momente încovoietoare, for|e táietoare, for|e axiale).

Ambele etape de calcul trebuie parcurse pentru situa|ii specifice de proiectare, în concordan|á cu
principiile stárilor limitá. Situa|iile de proiectare trebuie sá fie suficient de severe si diverse astfel încât sá
acopere toate condi|iile rezonabile de solicitare la care poate fi expus peretele îngropat pe durata construirii
si exploatárii.

VII.1.3. În Tabelul VII-1 este prezentatá o listá a principalelor cerin|e care trebuie avute în vedere la
proiectarea unui perete de sus|inere a unei excava|ii




















48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Tabelul VII-1. Cerine de proiectare a pereilor de susinere
Cerin|e specifice amplasamentului Cerin|e specifice peretelui de sus|inere

- localizarea peretelui:
- existen|a unor cládiri în apropiere, drumuri, cái ferate,
tuneluri, re|ele edilitare etc;
- limite impuse pentru tasarea terenului si deplasarea peretelui
|inând seama de vecinátá|i;
- posibilitá|i de acces al materialelor pe amplasament.

- geometria amplasamentului:
- formá si dimensiuni;
- topografia amplasamentului;
- spa|iul necesar pentru utilaje;
- limite ale înál|imii spa|iului de lucru.

- durata de utilizare a peretelui:
- cerin|e de durabilitate;

- rolul peretelui în construc|ia finalá;

- cerin|e de etansare a peretelui;

- tehnologia de execu|ie;

- sprijiniri orizontale sau verticale ale peretelui:
- temporare;
- permanente.

- se va introduce în calcul rigiditatea elementelor
din beton armat dupá fisurare (caracteristicá
stadiului II);
- geologia si hidrogeologia amplasamentului:
- stratifica|ia terenului;
- caracteristicile fizice si mecanice ale pámânturilor;
- agresivitatea apei subterane;
- necesitatea drenárii apei;
- necesitatea controlului temporar sau permanent al nivelului
apei subterane;
- varia|ii ale nivelului apei subterane.

- seismicitatea amplasamentului.



Cerin|ele de proiectare precizate în Tabelul VII-1 pot fi completate în anumite cazuri cu alte cerin|e
specifice situa|iei.


VII.2. Aciuni asupra pereilor de susinere a excavaiilor

Ac|iunile de bazá în cazul lucrárilor de sus|inere sunt cele prezentate în paragraful IV.3, respectiv
cele din SR EN 1997-1:2004, paragraful 9.3, si dupá caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ionalá
asociate.

În plus, se vor avea în vedere urmátoarele:

VII.2.1 Încrcri laterale
(1) Peretele trebuie proiectat astfel încât sá fie permisá aplicarea de încárcári în spatele lui:
- încárcári provenite din construc|ii învecinate (cládiri, drumuri etc.);
- încárcári datorate activitá|ilor de construire;
- încárcári datorate varia|iilor nivelului suprafe|ei terenului.

(2) Încárcárile laterale pot fi reprezentate de:
- presiuni ale terenului, cu luarea în considerare a încárcárilor verticale aplicate în vecinátatea
peretelui, presiuni ale apei subterane; si / sau
- for|e aplicate direct pe perete: for|e de impact, for|e de iner|ie în caz de seism (suprapresiuni).

(3) Pentru determinarea presiunii pámântului a se vedea Capitolul V, paragraful V.7, precum si
Anexa A a prezentului normativ.

(4) Pentru suprafe|e orizontale ale terenului si înál|imi ale excava|iei mai mari de 3 m, este
recomandatá considerarea unei supraîncárcári minime de 10 kPa aplicatá la suprafa|a terenului sus|inut de
peretele îngropat.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 49
Pentru înál|imi de excavare mai mici de 3 m aceastá supraîncárcare poate fi redusá dacá
proiectantul este sigur cá o suprasarciná mai mare nu va apare niciodatá pe durata de via|á a structurii de
sus|inere.

(5) Procesul de execu|ie a peretelui îngropat în teren determiná perturbári în starea ini|ialá de
eforturi;
la pere|ii realiza|i în foraje sau transei a cáror stabilitate este asiguratá cu noroi bentonitic are
loc o reducere a presiunii orizontale în teren în timp ce la pere|ii la care procedeul de execu|ie
determiná o îndesare a terenului are loc o crestere a acesteia;
în timpul procesului de execu|ie a peretelui îngropat, terenul din jurul acestuia poate fi supus
la diferite varia|ii de eforturi care presupun cresteri sau micsorári ale presiunii laterale.

În cazul unei analize de interac|iune teren – structurá este important sá se ia în considerare efectul
execu|iei peretelui asupra stárii ini|iale de eforturi din teren.

(6) Stabilirea presiunii apei se va face în func|ie de stratifica|ia terenului, de permeabilitate si |inând
seama de distribu|ia presiunii apei din pori rezultatá din másurátori în teren. În plus, proiectantul trebuie sá
ia în considerare urmátoarele:
existen|a unei surse de apá în apropierea peretelui si posibilitatea activárii acestei surse pe
durata de via|á a acestuia;
efectul construc|iei peretelui îngropat asupra condi|iilor hidrogeologice locale;
efectul coborârii nivelului apei subterane (prin epuismente) în timpul execu|iei si pe durata de
via|á a peretelui;
modificári ale presiunii apei din pori datorate plantárii sau îndepártárii vegeta|iei;
modificári ale presiunii apei datorate varia|iilor climatice.

Pe baza acestor considera|ii proiectantul trebuie sá determine:
(a) presiunea apei si for|ele de curgere, cu cele mai nefavorabile valori care pot apare în
circumstan|e extreme sau accidentale pentru fiecare etapá de execu|ie cât si pe perioada de via|á
a construc|iei. O asemenea circumstan|á poate fi reprezentatá de avaria unei conducte principale
de apá în apropierea peretelui;
(b) presiunea apei si for|ele de curgere, cu cele mai nefavorabile valori care pot apare în
circumstan|e normale pentru fiecare etapá de execu|ie cât si pe perioada de via|á a construc|iei.
Evenimentele extreme (de felul celor men|ionate la a) pot fi de asemenea incluse, dacá
proiectantul considerá cá pot apare în circumstan|e normale).

Valorile corespunzátoare cazului (a) sunt utilizate pentru verificárile la stári limitá ultime, în timp
ce valorile corespunzátoare cazului (b) sunt utilizate pentru verificárile la stári limitá de exploatare.

Proiectantul trebuie sá evalueze presiunea apei în jurul peretelui pentru diferitele etape de execu|ie
si pe durata de via|á a structurii.
Stabilirea valorilor parametrilor geotehnici utiliza|i în calcule (eforturi efective sau totale) se
realizeazá în func|ie de condi|iile de drenare ale apei date de natura terenului si de tipul peretelui. În Anexa
B sunt prezentate diagrame posibile ale presiunii apei asupra peretelui îngropat.

VII.2.2. Încrcri verticale
(1) Încárcárile verticale depind de specificul proiectului si de etapele de execu|ie a lucrárii de
sus|inere. De exemplu, în metoda de sus în jos (top-down), încárcárile verticale pe perete vor fi maxime
pentru nivelul maxim al excava|iei. Pentru un perete încastrat în argile tari, peretele trebuie sá preia for|ele
ascensionale datorate umflárii terenului, pentru a asigura stabilitatea generalá pe verticalá. Se vor analiza
efectele încárcárilor verticale asupra peretelui în vederea alegerilor parametrilor potrivi|i pentru frecarea
sau aderen|a terenului pe perete.

(2) Încárcári accidentale în timpul execu|iei – excava|ii neplanificate
Excava|iile planificate sunt cele prevázute a fi realizate prin proiect (eventuale transee de serviciu
sau drenaj în fa|a peretelui, lucrári de dragare în fa|a unor structuri portuare etc.).
50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Excava|iile neplanificate apar ca urmare a unor evenimente neprevázute.
La stabilirea adâncimii excava|iilor planificate, în proiectare se va lua în considerare abaterea
probabilá a nivelului excava|iei. Proiectantul trebuie sá se asigure cá verificarea la stári limitá ultime (SLU)
este îndeplinitá si în condi|iile unor excava|ii neplanificate realizate în fa|a peretelui.
Pentru aceasta, se va considera pentru verificárile la SLU un nivel al terenului coborât cu o valoare
Aa, másuratá fa|á de nivelul planificat al excava|iei, aleasá astfel:
pentru un perete încastrat liber la partea superioará (perete în consolá), Aa se ia egal cu 10% din
înál|imea peretelui deasupra nivelului de excavare, dar nu mai mult de 0.5 m;
pentru un perete îngropat sprijinit la partea superioará, Aa se ia egal cu 10% din distan|a dintre
cel mai coborât element de sprijin si nivelul de excavare, dar nu mai mult de 0.5 m.

Dacá nivelul suprafe|ei terenului este nesigur, se pot considera valori mai mari ale lui Aa .

VII.3 Calculul la stzarea limit a pereilor de susinere a excavailor

VII.3.1. Generaliti
Peretele de sus|inere trebuie verificat la starea limitá ultimá pentru situa|ii de proiectare
corespunzátoare acestei stári, în conformitate cu cele specificate la IV.2. Stárile limitá ultime sunt
prezentate în paragrafele VII.3.2 – VII.3.4.

Cauzele cele mai probabile pentru atingerea unei stári limitá ultime în realizarea unui perete de
sus|inere sunt:
- o recunoastere insuficient de aprofundatá a condi|iilor geologice si hidrogeologice;
- o proiectare sumará a peretelui sau/si mâná de lucru necalificatá în execu|ie (în special la
realizarea reazemelor peretelui);
- etape de construire care duc la dezvoltarea unor presiuni ale pámântului asupra peretelui
diferite de cele avute în vedere la proiectare;
- control inadecvat al opera|iilor de execu|ie (excavári mai adânci decât cele proiectate,
supraîncárcári neprevázute prin depozitarea unor materiale sau echipamente etc.)

Calculele la SLU trebuie realizate pe baza metodelor de echilibru limitá sau a analizei de
interac|iune teren – structurá (prezentate în Anexa B – paragraful B.2). Principalul scop este determinarea
adâncimii de încastrare si a capacitá|ii portante a peretelui, pentru asigurarea stabilitá|ii.

Stárile limitá pot apare atât în teren, cât si în structurá sau prin cedare combinatá în structurá si
teren. Orice interac|iune dintre structurá si teren trebuie luatá în considerare la determinarea ac|iunilor de
proiectare.

VII.3.2.Cedarea în teren a pereilor de susinere
În Figura VII.1 sunt ilustrate tipuri de cedári la SLU pentru un perete de sus|inere: pierderea
stabilitá|ii generale (a1), cedare rota|ionalá (a2), cedare verticalá (a3).

La verificarea stabilitá|ii generale trebuie respectate principiile din SR EN 1997-1:2004 „Eurocod 7:
Proiectarea geotehnicá. Partea 1: Reguli generale” – sec|iunea 11: Stabilitatea generalá, si dupá caz, cu
eratele, amendamentul si anexa na|ionalá asociate.

Stabilitatea generalá a taluzelor incluzând construc|ii existente sau proiectate se verificá la stárile
limite ultime de tip GEO si STR, folosind valorile de calcul ale ac|iunilor, rezisten|elor si parametrilor
geotehnici, precum si coeficien|ii par|iali defini|i în Anexa A a SR EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele,
amendamentul si anexa na|ionalá asociate.

La verificarea cedárii de tip rota|ional (stare limitá tip GEO) a pere|ilor de sus|inere trebuie
demonstrat prin calcule cá pere|ii încastra|i au o fisá suficientá pentru a fi pusi la adápost de o astfel de
cedare. Intensitatea si direc|ia de calcul ale efortului tangen|ial dintre pámânt si perete trebuie sá fie
compatibile cu deplasarea verticalá relativá care s-ar produce în situa|ia de proiectare consideratá.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 51

La verificarea cedárii verticale a pere|ilor de sus|inere (stare limitá tip GEO) trebuie demonstrat cá
se poate ob|ine echilibrul pe verticalá folosind valorile de calcul ale rezisten|elor sau proprietá|ilor de
rezisten|á ale pámântului si for|ele verticale de calcul care se exercitá asupra peretelui. Se vor respecta
prevederile paragrafului 9.7.5 al SR EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentul si anexa
na|ionalá asociate.
La verificarea cedárii pe verticalá a pere|ilor de sus|inere care ac|ioneazá ca funda|ie pentru
structurá trebuie respectate principiile din SR EN 1997-1:2004 - sec|iunea 6, si dupá caz, cu eratele,
amendamentul si anexa na|ionalá asociate.

În Figura VII.2 sunt ilustrate tipuri de cedári la SLU pentru un perete de sus|inere prin cedarea
ancorajelor (stare limitá tip GEO).


Figura VII.1. Exemple de stri limit ultime pentru un perete de susinere – cedare în teren



52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

Figura VII.2. Exemple de stri limit ultime pentru un perete de susinere – cedarea ancorajelor

Pentru stárile limitá de tip GEO sau STR trebuie verificatá îndeplinirea condi|iei:

d d
R E s , unde: (Ec. VII-1)

E
d
este valoarea de calcul a efectelor ac|iunilor:

{ }
d M k ; rep F d
a ; X F E E ¸ ¸ = - dacá coeficien|ii par|iali se aplicá asupra ac|iunilor (F
rep
)
(Ec. VII-2)
sau:
{ }
d M k rep E d
a ; X ; F E E ¸ ¸ = - dacá coeficien|ii par|iali se aplicá asupra efectelor ac|iunilor (E)
(Ec. VII-3)

în care:
E – efectul unei ac|iuni,
¸
F
– coeficient par|ial pentru ac|iuni,
F
rep
– valoarea reprezentativá a unei ac|iuni,
X
k
– valoarea caracteristicá a proprietá|ii unui material,
¸
M
– coeficient par|ial pentru un parametru al pámântului,
a
d
– valoarea de calcul a datelor geometrice,
¸
E
– coeficient par|ial pentru efectul unei ac|iuni,

iar R
d
este valoarea de calcul a rezisten|ei fa|á de o ac|iune:

{ }
d M k rep F d
a ; X ; F R R ¸ ¸ = - dacá coeficien|ii par|iali sunt aplica|i proprietá|ilor terenului (X)
(Ec. VII-4)
sau:
{ }
R d k rep F d
/ a ; X ; F R R ¸ ¸ = - dacá coeficien|ii par|iali se aplicá rezisten|elor (R)
(Ec. VII-5)
sau:
{ }
R d M k rep F d
/ a ; X ; F R R ¸ ¸ ¸ = - dacá coeficien|ii par|iali se aplicá simultan si proprietá|ilor
terenului si rezisten|elor (Ec. VII-6)

În alegerea coeficien|ilor par|iali pentru fiecare caz în parte se vor respecta prevederile Anexei A si
ale paragrafului 2.4.7.3 al SR EN 1997-1:2004, corelat cu Anexa Na|ionalá SR EN 1997-1:2004/NB:2007,
în func|ie de abordarea de calcul utilizatá, si dupá caz, cu eratele si amendamentul asociate.

Pentru stárile limitá de tip STR si GEO se vor utiliza abordárile de calcul prezentate în paragraful
2.4.7.3.4 al SR EN 1997-1:2004 si SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Anexa na|ionalá, si dupá caz, cu eratele si
amendamentul asociate.




MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 53

VII.3.3.Cedarea structural a pereilor de susinere
În Figura VII.3 sunt ilustrate tipuri de cedári structurale ale pere|ilor de sus|inere a excava|iilor.

Elementele structurale ale unei lucrári de sus|inere (perete, sisteme de rezemare de tip sprai|uri sau
ancoraje) trebuie verificate la cedarea de tip structural (STR).

În verificárile la cedarea structuralá a pere|ilor de sus|inere din palplanse se vor respecta prevederile
standardelor europene armonizate pentru fiecare tip de material.

Pentru fiecare stare limitá ultimá, trebuie demonstrat cá rezisten|ele necesare pot fi mobilizate, cu
deforma|ii compatibile în teren si în lucrarea de sus|inere.

In elementele structurale este indicat sá se ia în considerare reducerea rezisten|ei în func|ie de
deforma|ii, ca urmare a unor efecte precum fisurarea sec|iunilor nearmate, rotirile mari la articula|iile
plastice sau flambajul local al sec|iunilor metalice, în conformitate cu standardele SR EN aferente
materialelor respective.

Figura VII.3. Exemple de stri limit ultime pentru un perete de susinere – cedare structural

VII.3.4. Ruperea hidraulicà a terenului
În cazul în care peretele de sus|inere este etans si este supus la presiuni diferen|iale ale apei trebuie
verificatá securitatea fa|á de ruperea prin ridicare hidraulicá si prin eroziune interná sau regresivá.
În acest caz se aplicá prevederile capitolului 10 al SR EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele,
amendamentul si anexa na|ionalá asociate.

(1) Ruperea prin ridicare hidraulicá se produce atunci când for|ele curentului, dirijate în sus, se
opun greutá|ii pámântului, reducând la zero efortul efectiv vertical. Ca urmare, particulele de pámânt sunt
ridicate de curentul de apá, iar ruperea se face prin antrenare hidraulicá. Acest mecanism de rupere este
numit în SR EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ionalá asociate, rupere
hidraulicá datoritá anulárii eforturilor efective verticale.

54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

1 nivel de excava|ie (stânga); nivelul apei (dreapta)
2 apá
3 nisip

Figura VII.4. Exemplu de rupere prin ridicare hidraulic în cazul unei perete de susinere

Stabilitatea fa|á de acest mod de cedare, de tip HYD, se verificá cu una din rela|iile urmátoare, în
conformitate cu paragraful 2.4.7.5 al SR EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentul si anexa
na|ionalá asociate:
d ; stb d ; dst
u o s - condi|ia de stabilitate în termeni de eforturi totale si presiuni ale apei din pori
(Ec. VII-7)
sau:
d ; stb d ; dst
' G S s - condi|ia de stabilitate în termeni de greutá|i submersate si for|e ale curentului
(Ec. VII-8)

unde:
u
dst;d
este valoarea de calcul a presiunii totale destabilizatoare a apei din pori la baza coloanei de
pámânt
o
stb;d
este tensiunea totalá verticalá stabilizatoare la baza coloanei de pámânt
S
dst;d
este valoarea de calcul a for|ei curentului în coloana de pámânt
G’
stb;d
este valoarea de calcul a ac|iunilor verticale permanente stabilizatoare (greutatea în stare
submersatá a coloanei de pámânt.

În aceste ecua|ii de verificare trebuie utiliza|i coeficien|ii par|iali pentru u
dst;d
, o
stb;d
, S
dst;d
si G’
stb;d

pentru situa|iile permanente si tranzitorii definite în A.5 (1)P din Anexa A a SR EN 1997-1:2004, în
conformitate si cu Tabelul A.15(RO) din Anexa Na|ionalá SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dupá caz, cu
eratele si amendamentul asociate.

La determinarea valorii caracteristice a presiunii apei din pori trebuie luate în considerare toate
condi|iile defavorabile, de exemplu straturi de pámânt sub|iri cu permeabilitate redusá sau efecte spa|iale
datorate unor excava|ii înguste, în conformitate cu cele precizate la paragraful 10.3 al SR EN 1997-1:2004,
si dupá caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ionalá asociate.

Stabilitatea fa|á de modul de rupere prin anularea eforturilor efective verticale nu asigurá în mod
necesar si stabilitatea fa|á de eroziunea interná, care trebuie verificatá separat, dacá este cazul, în
conformitate cu articolul (3) al acestui paragraf.

În cazul în care nu se asigurá condi|iile cerute de siguran|á fa|á de ruperea prin anularea eforturilor
efective verticale se pot lua másuri care sá vizeze fie micsorarea presiunii apei, fie cresterea greutá|ii
coloanei de pámânt care se opune ruperii.

(2) Atunci când pámântul are coeziune mare, modul de rupere se modificá, trecând de la rupere
prin anularea eforturilor efective verticale la o rupere hidraulicá globalá, datoritá presiunii arhimedice.
Ridicarea sub efectul presiunii arhimedice se produce atunci când presiunea apei sub un strat de pámânt de
permeabilitate redusá deviná superioará efortului vertical mediu.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 55
Stabilitatea unui strat de pámânt cu permeabilitate scázutá fa|á de acest mod de cedare (stare limitá
de tip UPL) se verificá prin compararea ac|iunilor permanente stabilizatoare cu ac|iunile destabilizatoare
permanente si variabile datoritá apei (si eventual altor surse):

d d ; stb d , dst
R G V + s (Ec. VII-9)
unde:
V
dst,d
este valoarea de calcul a combina|iei dintre ac|iunile verticale permanente si variabile
destabilizatoare, egalá cu:

d ; dst d ; dst d , dst
Q G V + = (Ec. VII-10)
în care:
G
dst;d
– valoarea de calcul a ac|iunilor permanente destabilizatoare
Q
dst;d
– valoarea de calcul a ac|iunilor verticale destabilizatoare
iar:
G
stb;d
– valoarea de calcul a ac|iunilor verticale permanente stabilizatoare
R
d
– valoarea de calcul a rezisten|ei fa|á de o ac|iune

În rela|iile de mai sus trebuie utiliza|i coeficien|ii par|iali pentru G
dst;d
, Q
dst;d
, G
stb;d
si R
d
pentru
situa|ii permanente sau tranzitorii defini|i în A.4, Anexa A din SR EN 1997-1:2004, corelat cu Anexa
Na|ionalá SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dupá caz, cu erata si amendamentul asociate.
În cazul pere|ilor de sprijin în cazul cárora nu se îndeplineste condi|ia de verificare pentru acest
mod de cedare, se vor lua másuri care vizeazá reducerea presiunii apei.

(3) Ruperea hidraulicá prin eroziune interná se produce prin transportul particulelor de pámânt
în interiorul unui strat, la interfa|a a douá strate sau la interfa|a dintre teren si o structurá. Acest tip de
eroziune poate evolua în eroziune regresivá.
Pentru controlul eroziunii interne sau eroziunii regresive se pun condi|ii asupra gradientului
hidraulic.
Valoarea gradientului hidraulic pentru eroziunea interná trebuie stabilitá |inând seama de cel pu|in
urmátoarele aspecte:
- direc|ia curgerii,
- curba granulometricá a materialului si forma particulelor
- stratifica|ia terenului.

VII.4. Calculul la starea limit de exploatare

VII.4.1. Verificárile la starea limitá de exploatare trebuie realizate în cazul în care:

deforma|iile peretelui si deplasárile asociate ale terenului sunt importante;
peretele trebuie sá satisfacá criterii care impun verificári la starea limitá de exploatare (de
exemplu verificarea la fisurare a pere|ilor din beton armat).

VII.4.2. Pentru verificarea la starea limitá de exploatare în teren sau în sec|iunile structurale se
aplicá urmátoarea formulá:

E
d
s C
d
, (Ec. VII-11)
unde:
E
d
este valoarea de proiectare a efectelor tuturor ac|iunilor,
C
d
este valoarea limitá de proiectare a efectului unei ac|iuni.

VII.4.3. Valorile coeficien|ilor par|iali pentru verificarea la starea limitá de exploatare sunt luate
egale cu 1.0.


56 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
VII.4.4. Pentru calculul pere|ilor de sus|inere la starea limitá de exploatare se aplicá prevederile
capitolului 9.8. al SR EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ionalá asociate.

VII.4.5. Pentru presiunea apei se iau în considerare cele mai nefavorabile valori care pot apare în
circumstan|e normale pentru fiecare etapá de execu|ie, cât si pe perioada de via|á a construc|iei.
Evenimentele extreme (de exemplu avaria unei conducte principale de apá în apropierea peretelui) pot fi de
asemenea incluse, dacá proiectantul considerá cá pot apare în circumstan|e normale.

VII.4.6. Calculele trebuie realizate pentru grupárile de încárcári corespunzátoare fazei de execu|ie si
de exploatare. Trebuie adoptatá gruparea de încárcári pe care proiectantul o considerá posibilá în
circumstan|e normale. Evenimentele extreme sau accidentale trebuie excluse.

VII.4.7. Valorile limitá ale deplasárilor admisibile pentru pere|i si pentru terenul adiacent acestora
se stabilesc conform 2.4.8 din SR EN 1997-1:2004, si dupá caz, cu eratele, amendamentul si anexa
na|ionalá asociate, luându-se în considerare toleran|a fa|á de deplasári a structurilor si re|elelor pe care le
suportá lucrarea de sus|inere.

VII.4.8. Este indicat a se realiza un calcul de deforma|ii atunci când:
- peretele sus|ine mai mult de 6 m de pámânt coeziv cu plasticitate redusá,
- peretele sus|ine mai mult de 3 m de pámânt coeziv cu plasticitate ridicatá,
- peretele este suportat de o argilá moale pe înál|imea sa sau sub baza sa.


VII.5. Prevederi specifice pentru sprijinirile simple de tip mixt

VII.5.1. Sprijinirile simple
Pentru excava|ii cu adâncimi reduse de pâná la maximum 3 m adâncime fárá vecinátá|i construite la
calcan, sprijinirile simple din lemn pot fi dimensionate constructiv, astfel (metodá prescriptivá):
- dulapii cu grosimea minimá de 4 cm;
- filatele cu sec|iunea minimá de 5x14 cm, amplasate la distan|e de 1...2 m;
- sprai|urile cu diametrul minim de 14 cm, amplasate la distan|e de 1...2 m.

Pentru adâncimi mai mari de excavare sau atunci când pe terenul din spatele peretelui existá
suprasarcini, dimensionarea prin calcul este obligatorie. Pentru evaluarea presiunilor pámântului asupra
peretelui se vor respecta prevederile capitolului V.7 si indica|iile anexei A.
Dulapii si filatele vor fi considerate din punct de vedere static ca grinzi simplu rezemate supuse la
încovoiere, în timp ce sprai|urile vor fi verificate la compresiune cu flambaj. De asemenea, este necesará
verificarea la strivire a filatei la contactul cu sprai|urile.


VII.5.2. Sprijinirile de tip mixt
În proiectarea sprijinirilor de tip mixt se va |ine seama de prevederile standardelor referitoare la
elementele care alcátuiesc sprijinirea: lemn, profile metalice si, eventual, pilo|i fora|i.
Dacá încastrarea profilelor metalice este realizatá în pilo|i fora|i din beton se vor respecta
prevederile SR EN 1536:2004 Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale. Pilo|i fora|i.
Pentru evaluarea presiunilor pámântului asupra peretelui se va |ine seama de sistemul de rezemare
al sprijinirii (sprai|uri sau ancoraje pe unul sau mai multe niveluri) si se vor respecta prevederile capitolului
V.7 si indica|iile anexei A din SR EN 1536:2004.

VII.6. Prevederi specifice pentru pereii din palplane

VII.6.1. Standarde aplicabile
În proiectarea pere|ilor de sus|inere din palplanse se vor respecta prevederile standardelor:
- SR EN 12063:2003 Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale. Pere|i din palplanse.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 57
- SR EN 10248-1:1996 Palplanse laminate la cald din o|eluri nealiate. Partea 1: Condi|ii
tehnice de livrare.
- SR EN 10248-2:1996 Palplanse laminate la cald din o|eluri nealiate. Partea 2:Toleran|e de
formá si la dimensiuni.
- SR EN 10249-1:1996 Palplanse formate la rece din o|eluri nealiate. Partea 1: Condi|ii
tehnice de livrare.
- SR EN 10249-2:1996 Palplanse formate la rece din o|eluri nealiate. Partea 2: Toleran|e de
formá si la dimensiuni.

VII.6.2.Elemente constructive
VII.6.2.1. Materiale i produse
Materialele din care sunt confec|ionate palplansele trebuie sá respecte prevederile sec|iunii 6 a SR
EN 12063:2003.

Protec|ia palplanselor metalice contra coroziunii, respectiv metodele de conservare a palplanselor
din lemn trebuie sá respecte prevederile din paragraful 6.4 al SR EN 12063:2003.

Materialele de etansare utilizate în zona îmbinárilor dintre palplanse trebuie sá respecte prevederile
paragrafului 6.5 al SR EN 12063:2003.

Alegerea tipului de palplanse, a profilelor si a calitá|ii lor, ca si a dimensiunilor elementelor
principale ale elementelor unui profil mixt trebuie sá respecte cel pu|in specifica|iile generale de proiectare.

Pentru palplansele metalice se va considera clasa profilului în conformitate cu SR EN 1993-1-
10:2006 si, dupá caz, cu erata, amendamentul si anexa na|ionalá asociate. Alegerea fácutá trebuie sá
garanteze capacitatea necesará de introducere în teren.
La alegerea tipului de palplanse se vor avea în vedere prevederile paragrafului 7.2 al SR EN
12063:2003.

Alegerea celorlalte elemente structurale (tiran|i, sprai|uri etc.) se va face respectând prevederile
paragrafului 7.3 al SR EN 12063:2003.

VII.6.2.2. Capacitatea de introducere în teren a palplanselor

La analiza capacitá|ii unui anumit tip de palplanse de a fi introdus într-un anumit teren trebuie sá se
|iná seama de toate restric|iile definite în proiectare în ceea ce priveste metodele de introducere în teren.

VII.6.2.3. Elemente constructive ce trebuie luate în considerare la proiectare

La proiectarea pere|ilor de palplanse se va |ine cont de urmátoarele elemente (acolo unde este
aplicabil):
- metoda de blocare a îmbinárilor;
- metoda de fixare a racordurilor pe elementele principale ale unui profil mixt; se va |ine cont
de prevederile din Tabelul 15 al SR EN 10248-2:1996;
- calitatea sudurilor;
- procedeul de decupare a elementelor din o|el;
- metoda de facilitare a introducerii în teren, ca si adâncimea pâná la care aceasta poate fi
utilizatá;
- forma sabotului de protec|ie a vârfului palplansei,
- metoda prevázutá pentru evitarea pátrunderii argilei în spa|iului dintre baza palplansei si
roca de bazá, în cazul în care pe roca de bazá existá un strat de argilá moale;
- calitatea umpluturii sau metoda de punere în operá a acesteia;
- pretensionarea sprai|urilor sau ancorajelor pentru limitarea deforma|iilor terenului din
spatele peretelui;
- constrângerile de duratá de timp pentru fazele critice de execu|ie;
58 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
- metodele de epuisment si nivelul final al apei subterane;
- tipul de protec|ie a elementelor metalice sau de conservare a elementelor din lemn;
- compatibilitatea dintre materialele utilizate pentru etansarea îmbinárilor si stratul de
acoperire al palplanselor;
- prevederile specifice legate de permeabilitatea peretelui de palplanse;
- influen|a extragerii palplanselor asupra cládirilor si re|elelor utilitare învecinate, asupra
tasárii suprafe|ei terenului si asupra comunicárii hidraulice posibile între acvifere;
- másurile necesare de monitorizare a tasárilor, deplasárilor si vibra|iilor.

Pere|ii din palplanse fiind pere|i flexibili, se va acorda o aten|ie deosebitá în cazul în care în spatele
pere|ilor se aflá construc|ii existente ce ar putea fi afectate de deforma|iile peretelui. În acest caz este
recomandatá rigidizarea peretelui printr-un sistem de sprijinire prin sprai|uri sau ancoraje.

În cazul utilizárii palplanselor introduse prin batere sau vibrare se va |ine seama de efectele negative
pe care aceste metode le-ar putea avea asupra construc|iilor învecinate.


VII.7. Prevederi specifice pentru pereii îngropai
VII.7.1. Standarde aplicabile
În proiectarea pere|ilor îngropa|i se vor respecta prevederile standardelor:

- SR EN 1538:2002 „Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale. Pere|i mula|i”,
- SR EN 1536:2004 „Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale. Pilo|i fora|i”

referitoare la urmátoarele elemente:
- panotare;
- stabilitatea transeei / forajului în timpul excavárii;
- caracteristicile fluidului de foraj;
- încastrarea în roca de bazá;
- carcase de armáturá (armare verticalá si longitudinalá);
- panouri cu mai multe carcase si rosturi;
- goluri si perforári;
- acoperire cu beton;
- cerin|ele caracteristicile materialelor utilizate: beton si o|el.

VII.7.2. Dimensiuni uzuale ale pere|ilor îngropa|i
În Tabelul VII-2 sunt prezentate dimensiunile uzuale întâlnite la utilizarea diferitelor tipuri de pere|i
îngropa|i.

Tabelul VII-2. Dimensiuni uzuale în funcie de tipul de perete îngropat

Tipul peretelui Adâncimea uzualá
(1)
, m Controlul apei subterane Verticalitate
în consolá rezemat temporar permanent uzual
(2)
optim
(3)
din pilo|i cu interdistan|e < 5 4 - 20 nu nu 1:75 1:125
din pilo|i secan|i: beton
armat / noroi
autoîntáritor
< 5 4 - 20 da nu 1:75 1:125
din pilo|i secan|i: beton
armat / beton simplu
< 6 4 - 18 da da 1:75 1:125
din pilo|i secan|i: beton
armat /beton armat
< 6 4 - 25 da da 1:75 1:200
din panouri < 8 5 - 30 da da 1:75 1:125
Notá:
(1)
Se referá la adâncimea excava|iei.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 59
(2)
Verticalitatea uzualá este asiguratá în condi|ii normale fárá a impune másuri speciale.
(3)
Verticalitatea optimá presupune másurátori suplimentare de control.

VII.7.3. Elemente constructive specifice pereilor mulai din beton armat
Pere|ii mula|i sunt realiza|i prin turnarea în teren a betonului, dupá ce în prealabil a fost realizatá
prin forare, sub protec|ia fluidului de foraj, o transee de dimensiuni stabilite prin proiect.

VII.7.3.1. Materiale
(1) Fluidul de foraj reprezintá, în mod obisnuit o suspensie de bentonitá activatá în apá. Pentru
caracteristicile pe care trebuie sá le îndeplineascá fluidul de foraj se va face referire la SR EN 1538:2002
„Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale. Pere|i mula|i”.

(2) Beton: Tipul si marca de ciment se stabilesc func|ie de clasa betonului si agresivitatea mediului.
În stabilirea tipului de agregat, a cimentului, a raportului apá/ciment si a adaosurilor se va face referire la
SR EN 1538:2002.

(3) O|el: Armáturile din carcasele de armare ale pere|ilor mula|i se vor realiza conform prevederilor
SR EN 1538:2002. Dacá nu sunt luate másuri speciale de precau|ie, se interzice folosirea altor elemente
metalice de tipul |evi, pláci, conectori etc. din o|el galvanizat sau din alte metale care pot produce efecte
electrostatice, conducând la îngrosarea turtei de bentonitá sau la corodarea electrochimicá a armáturilor.
Armarea unui panou poate sá con|iná una sau mai multe carcase pe lungimea panoului.
Carcasa de armáturá trebuie sá con|iná:
- armáturá verticalá, în mod obisnuit dispusá în unul sau douá rânduri pe fiecare fa|á a peretelui;
- armáturá orizontalá: cadre, etrieri sau alte profile;
- bare pentru suspendare si ridicare.

VII.7.3.2. Elemente de proiectare
În proiectarea pere|ilor îngropa|i se vor respecta prevederile SR EN 1538:2002 „Execu|ia lucrárilor
geotehnice speciale. Pere|i mula|i”.

VII.7.3.3. Realizarea rosturilor între panouri
Realizarea rosturilor între panouri este diferen|iatá, în func|ie de procedeul folosit pentru excavare,
de gradul de impermeabilitate impus peretelui si de durata de exploatare a acestuia.
În mod normal rosturile sunt realizate fie cu ajutorul unor cofraje de o|el sau beton, fie prin
decupare în beton sau în materialul întárit al panoului adiacent turnat anterior. De asemenea, în unele cazuri
pot fi introduse în rosturi tole de etansare (metalice sau din materiale plastice).

VII.7.3.4. Panotarea
La stabilirea panotárii se va |ine seama de tehnologia de execu|ie si de modul de tratare a rosturilor,
precum si de specifica|iile SR EN 1538:2002.
Modul de dispunere a panourilor sau panotarea, dimensiunile în plan ale acestora, succesiunea
execu|iei se stabilesc prin proiect, în func|ie de particularitá|ile lucrárii, de instala|iile de excavare folosite
etc. În cazul excavárii panourilor cu cupá graifár ac|ionatá hidraulic sau cu forezá rotativá sau percutantá cu
circula|ie de noroi, panourile se pot executa unul dupá celálalt sau pe sárite. Se deosebesc din acest punct
de vedere, trei tipuri de panouri: primar, secundar si mixt. În cazul excavárii panoului cu instala|ii cu cupá
tip lingurá dreaptá, panourile se executá unul dupá celálalt. Panourile se clasificá din acest punct de vedere
în panouri primare si panouri de tip mixt.

În Figura VII.5 sunt arátate etapele de execu|ie ale unui perete mulat, alcátuit din panouri primare si
panouri secundare:
I – excavarea panourilor primare si plasarea la extremitá|ile acestora a tuburilor de rost;
II – lansarea carcasei de armáturá în panourile primare;
III – betonarea panourilor primare;
IV – extragerea tuburilor de rost;
60 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
V – sáparea panourilor secundare;
VI – lansarea carcasei de armáturá în panourile secundare;
VII – betonarea panourilor secundare.

I
II
III
IV
V
VI
VII
1
2 2
1
3 3
4 4
5
3
6
1 - panou primar sapat
2 - tub de rost
3 - carcasa de armatura
4 - panou primar betonat
5 - panou secundar sapat
6 - panou secundar betonat
Legenda:


Figura VII.5. Etapele de execuie ale unui perete mulat alctuit din panouri primare i panouri
secundare

În Figura VII.6 sunt arátate etapele de execu|ie ale unui perete mulat, alcátuit din panouri primare
si panouri de tip mixt:
I – excavarea panoului primar si plasarea la extremitá|ile acestuia a tuburilor de rost;
II – lansarea carcasei de armáturá în panoul primar;
III – betonarea panoului primar si extragerea tuburilor de rost; sáparea panoului de tip mixt si
plasarea unui tub de rost la extremitatea acestuia;
IV – lansarea carcasei de armáturá în panoul de tip mixt;
V – betonarea panoului de tip mixt si extragerea tubului de rost; sáparea urmátorului panou de tip
mixt;

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 61
I
II
III
IV
V
1
2
3
4
5
1 - panou primar sapat
2 - tub de rost
3 - carcasa de armatura
4 - panou primar betonat
5 - panou de tip mixt sapat
6 - panou de tip mixt betonat
Legenda:
6


Figura VII.6. Etapele de execuie ale unui perete mulat alctuit din panouri primare i panouri de
tip mixt

La stabilirea dimensiunii în plan a panourilor se va |ine seama de stabilitatea transeii. În func|ie de
dimensiunea acestora pot fi armate cu una sau mai multe carcase de armáturá. Dimensiunea panoului
depinde, de asemenea, de utilajul care realizeazá forajul.

VII.7.3.5. Stabilitatea transeei
Se va verifica stabilitatea transeei excavatá sub protec|ia noroiului bentonitic. Aceasta depinde de
natura terenului, de condi|iile hidrogeologice, de adâncimea transeei si de caracteristicile noroiului
bentonitic.
În Anexa B – paragraful B.4 sunt prezentate metode de verificare, cu caracter informativ.


VII.7.4 Elemente constructive specifice pereilor îngropai din elemente prefabricate lansate în
noroi autoîntritor
Pere|ii îngropa|i din elemente prefabricate sunt realiza|i prin lansarea în transeea umplutá cu noroi
de foraj autoîntáritor a unor elemente prefabricate prevázute cu margini profilate care sá asigure îmbinarea
între acestea.

VII.7.4.1. Materiale
(1) Fluid de foraj: În cazul în care sáparea transeii se efectueazá sub protec|ia unei suspensii de
bentonitá activatá în apá sau a unei solu|ii cu polimeri, se va face referire la SR EN 1538:2002 „Execu|ia
lucrárilor geotehnice speciale. Pere|i mula|i”.

(2) Noroiul de foraj autoîntáritor reprezintá o suspensie de bentonitá în care se introduce ciment.
Sunt folosi|i de asemenea aditivi pentru a îmbunátá|i lucrabilitatea în faza de excavare si de lansare a
elementelor prefabricate precum si pentru a regla timpul de prizá. În proiect se vor specifica proprietá|ile
materialului întárit (de ex. permeabilitate, rezisten|á, deformabilitate) precum si metodele de încercare,
astfel încât sá fie îndeplinite cerin|ele func|ionale ale peretelui.
Noroiul de foraj autoîntáritor poate fi folosit si în faza de excavare a transeii, dacá prin re|etá se
poate asigura pomparea noroiului în transee si întârzierea prizei pâná dupá introducerea elementelor
prefabricate si dacá nu existá riscul unor întreruperi accidentale. În caz contrar, sáparea se face sub
62 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
protec|ia noroiului obisnuit care apoi va fi înlocuit cu noroi autoîntáritor, utilizând aceiasi tehnologie ca în
cazul turnárii betonului.

(3) Beton, o|el: Se vor respecta prevederile SR EN 1538:2002.

VII.7.4.2. Elemente de proiectare
La proiectarea pere|ilor din elemente prefabricate se vor respecta toate recomandárile privind
calculul de stabilitate si de rezisten|á al pere|ilor îngropa|i.
(1) Noroiul autoîntáritor nu trebuie sá dezvolte rezisten|e ridicate dupá întárire; este suficientá
o rezisten|á superioará terenului în care este introdus peretele îngropat.
(2) Elementele prefabricate pot fi realizate din beton armat sau beton precomprimat.
(3) Diferen|ele care apar între tipurile de elemente prefabricate sunt date, în special, de tipul
îmbinárilor. În func|ie de condi|iile de rezisten|á si/sau etanseitate pe care peretele trebuie sá le
îndeplineascá, se aleg tipurile de elemente prefabricate.

VII.7.5. Elemente constructive specifice pereilor îngropai din piloi forai
Pere|ii îngropa|i din pilo|i fora|i sunt pere|i care se realizeazá, în func|ie de condi|iile de rezisten|á
si etanseitate pe care trebuie sá le îndeplineascá, în una din urmátoarele variante:
- pilo|i din beton armat amplasa|i cu interdistan|e;
- pilo|i secan|i:
- pilo|i din beton armat alterna|i cu pilo|i nearma|i din material cu rezisten|á scázutá
(noroi autoîntáritor);
- pilo|i din beton armat alterna|i cu pilo|i din beton simplu;
- pilo|i din beton armat.

VII.7.5.1. Materiale
(1) Beton: Tipul si marca de ciment se stabilesc func|ie de clasa betonului si agresivitatea mediului.
În stabilirea tipului de agregat, a cimentului, a raportului apá/ciment si a adaosurilor se va face referire la
SR EN 1536:2004 „Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale. Pilo|i fora|i”.

(2) O|el: Armáturile din carcasele de armare ale pilo|ilor fora|i pentru pere|i îngropa|i se vor
realiza conform prevederilor SR EN 1536:2004.
Armarea pilo|ilor se face cu carcase de armáturá formate din bare longitudinale, etrieri sau fretá,
inele de rigidizare si distan|ieri.
În cazul utilizárii unor armáturi rigide (de tipul profilelor laminate) se va utiliza ca referin|á SR EN
1994-1-1:2004 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton. Partea 1-1: Reguli generale si
reguli pentru cládiri, si dupá caz, cu erata, amendamentul si anexa na|ionalá asociate.

VII.7.5.2. Elemente de proiectare
(1) În cazul pere|ilor din pilo|i din beton armat amplasa|i cu interdistan|e se pot utiliza diametrele
si distan|ele prevázute în Tabelul VII-3.

Tabelul VII-3. Perei din piloi armai amplasai cu interdistane – diametre i distane uzuale
Diametru,
mm
Distan|a interax,
mm
Diametru,
mm
Distan|a interax,
mm
Diametru,
mm
Distan|a interax,
mm
300
450
600
750
400
550
700
850
900
1050
1200
1500
1000
1150
1300
1600
1800
2100
2400
1900
2200
2500

În cazul pere|ilor din pilo|i secan|i de tip „piloi din beton armat alternai cu piloi nearmai din
material cu rezisten sczut (noroi bentonitic autoîntritor)” se pot utiliza diametrele si distan|ele
prevázute în Tabelul VII-4.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 63
Tabelul VII-4. Perei din piloi secani de tip „piloi din beton armat alternai cu piloi nearmai din
material cu rezisten sczut (noroi bentonitic autoîntritor)” - diametre i distane uzuale
Diametru, mm Interax**,
mm
Diametru, mm Interax**, mm
secund* primar secund* primar
450
600
750
450
600
750
600
800
1000
900
1200
1200
600
600
750
1100
1400
1450
* pilo|i arma|i
** distan|a (lumina) dintre pilo|ii arma|i nu trebuie sá depáseascá 40% din diametrul pilo|ilor din noroi autoîntáritor

În cazul pere|ilor din pilo|i secan|i de tip „piloi din beton armat alternai cu piloi din beton
simplu” se pot utiliza diametrele si distan|ele prevázute în Tabelul VII-5.

Tabelul VII-5. Perei din piloi secani de tip „piloi din beton armat alternai
cu piloi din beton simplu” - diametre i distane uzuale
Diametru, mm Interax, mm
secund* primar
600
750
600
750
900
1150
* pilo|i arma|i


În cazul „pereilor din piloi armai secani” se pot utiliza diametrele si distan|ele prevázute în
Tabelul VII-6.

Tabelul VII-6. Perei din piloi armai secani - diametre i distane uzuale
Diametru, mm Interax, mm
secund* primar*
750
880
1180
750
880
1180
650
760
1025
* pilo|i arma|i

(2) Pere|ii din pilo|i cu interdistan|e nu sunt indica|i a fi utiliza|i în cazul unor excava|ii sub
nivelul apei subterane. Ei formeazá, de regulá, structuri cu caracter temporar. Un perete permanent poate fi
realizat prin „umplerea” golurilor dintre pilo|i (elemente din beton armat fixate de pilo|i, beton torcretat).

(3) Pere|ii din pilo|i secan|i de tip „piloi din beton armat alternai cu piloi nearmai din
material cu rezisten sczut (noroi bentonitic autoîntritor)” nu sunt indica|i ca solu|ie permanentá
pentru re|inerea apei datoritá caracteristicilor de contrac|ie si fisurare a materialului din care sunt alcátui|i
pilo|ii nearma|i.
În cazul în care peretele are un caracter permanent, alegerea materialului din care sunt alcátui|i
pilo|ii nearma|i trebuie fácutá cu aten|ie, iar condi|iile hidrogeologice trebuie sá fie de naturá sá asigure
faptul cá pilo|ii vor fi impermeabili pe toatá durata de via|á a construc|iei. Alternativ, se pot aplica pe fa|a
peretelui elemente structurale care sá asigure ranforsarea pilo|ilor nearma|i.

(4) În cazul pere|ilor din pilo|i secan|i de tip „piloi din beton armat alternai cu piloi din beton
simplu”, materialul din pilo|ii nearma|i (primari) nu trebuie sá depáseascá o rezisten|á la compresiune de
10-20 N/mm
2
pentru a se putea ulterior fora pilo|ii arma|i (secundari).

(5) Pere|ii din pilo|i secan|i arma|i sunt utiliza|i în cazurile în care este necesará o capacitate
portantá ridicatá si trebuie îndeplinite condi|ii de etansare. Este indicatá utilizarea lor pentru realizarea unor
pere|i îngropa|i de-a lungul unui traseu circular.
Carcasa de armáturá a pilo|ilor secundari are, de regulá, sec|iunea rectangulará.
64 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

(6) La proiectarea pilo|ilor fora|i se vor avea în vedere prevederile NP 123-2010 „Normativ privind
proiectarea geotehnicá a funda|iilor pe pilo|i”.








MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 65

ANEXA A
(informativà)

EVALUAREA PRESIUNII PAMANTULUI ASUPRA
LUCRARILOR DE SUSTINERE



A.1. Teoria Rankine
A.1.1 Presiunea activ

În teoria Rankine, se face ipoteza cá împingerea exercitatá de un masiv delimitat de o suprafa|á
planá, orizontalá sau înclinatá, asupra unui perete vertical este paralelá cu suprafa|a terenului. Acest fapt
revine la a considera drept nulá frecarea dintre perete si teren (perete neted).
Se considerá condi|ia de cedare plasticá în masivul de pámânt. Pentru un pámânt necoeziv se ob|ine
situa|ia din Figura A - 1. Efortul vertical rámâne constant, egal cu ¸z, iar, pe másurá ce peretele se
deplaseazá, efortul orizontal, ini|ial egal cu presiunea în stare de repaus, p
0
, scade pâná la valoarea p
a
.


Figura A - 1. Teoria Rankine pentru presiunea activ. Pmânt necoeziv
Scriind condi|ia de rupere, respectiv condi|ia de tangen|á a cercului eforturilor la dreapta intrinsecá,
rezultá:

a a
zk p ¸ = ,
(Ec. A - 1)


unde k
a
este coeficientul presiunii active, egal cu:

|
.
|

\
| |
÷ =
2
45
2
tg k
a
. (Ec. A - 2)

For|a rezultantá pe unitatea de lungime a peretelui este:

66 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
a a
k H P
2
2
1
¸ = . (Ec. A - 3)

În cazul unui pámânt coeziv, cercul eforturilor este cel din Figura A - 2.



Figura A - 2. Teoria Rankine pentru presiunea activ. Pmânt coeziv

Rezultá:

a a a
k c zk p 2 ÷ ¸ = , (Ec. A - 4)
a a a
k cH k H P 2
2
1
2
÷ ¸ = . (Ec. A - 5)

Adâncimea la care presiunea activá se anuleazá se determiná punând condi|ia p
a
= 0:

a
k
c
z
¸
=
2
0
, (Ec. A - 6)
iar înál|imea teoreticá pe care pámântul s-ar men|ine nesprijinit la verticalá se ob|ine punând condi|ia
P
a
=0:

a
cr
k
c
H
¸
=
4
. (Ec. A - 7)

Teoria Rankine poate fi aplicatá si pentru o suprafa|á a terenului înclinatá cu un unghi | fa|á de
orizontalá. În acest caz, presiunea activá, paralelá cu suprafa|a terenului, pentru un pámânt necoeziv, este
egalá cu (Figura A - 3):

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 67


Figura A - 3. Teoria Rankine pentru presiune activ. Pmânt necoeziv, teren înclinat fa de
orizontal

| ¸ = cos zk p
a a
, (Ec. A - 8)
cu:
| ÷ | + |
| ÷ | ÷ |
=
2 2
2 2
cos cos cos
cos cos cos
k
a
. (Ec. A - 9)
Se obisnuieste ca sá se includá în expresia lui k
a
pe cos|, astfel cá:

a a
zk p ¸ = , (Ec. A - 10)
cu:
| ÷ | + |
| ÷ | ÷ |
| =
2 2
2 2
a
cos cos cos
cos cos cos
cos k . (Ec. A - 11)
Pentru pámântul coeziv se aplicá aceleasi formule ca mai sus.


A.1.2 Presiunea pasiv

În Figura A - 4 este figuratá schematic situa|ia unui element de sus|inere vertical, neted, care se
deplaseazá spre masivul necoeziv. Efortul orizontal care ac|ioneazá asupra unui element de pámânt creste,
în timp ce efortul vertical rámâne constant. La un moment dat, cercul eforturilor devine tangent la dreapta
intrinsecá, presiunea lateralá atingând în acest moment rezisten|a pasivá.

68 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011


Figura A - 4. Teoria Rankine pentru rezistena pasiv. Pmânt necoeziv

Rezisten|a pasivá, p
p
la cota z este egalá cu:

p p
zk p ¸ = ,
(Ec. A - 12)


unde k
p
este coeficientul rezisten|ei pasive, egal cu:

|
.
|

\
| |
+ =
2
45
2
tg k
p
. (Ec. A - 13)

For|a rezultantá pe unitatea de lungime a peretelui este:

p p
k H P
2
2
1
¸ = . (Ec. A - 14)
În cazul unui pámânt coeziv, cercul eforturilor este cel din Figura A - 5.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 69

Figura A - 5. Teoria Rankine pentru rezistena pasiv. Pmânt coeziv

Rezultá:

p p p
k c zk p 2 + ¸ = , (Ec. A - 15)
p p p
k cH k H P 2
2
1
2
+ ¸ = . (Ec. A - 16)

În cazul suprafe|ei înclinate a terenului cu un unghi | si teren necoeziv (presiuni paralele cu
suprafa|a terenului, Figura A - 6):



Figura A - 6. Teoria Rankine pentru rezistena pasiv. Teren necoeziv, teren înclinat fa de orizontal
p p
zk p ¸ = , (Ec. A - 17)
cu:
| ÷ | ÷ |
| ÷ | + |
| =
2 2
2 2
cos cos cos
cos cos cos
cos k
p
. (Ec. A - 18)


70 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

A.2. Teoria Coulomb

Teoria Coulomb considerá echilibrul prismului de cedare ce apare în spatele elementului de sprijin,
atunci când deplasarea acestuia este suficient de mare pentru a produce starea limitá activá sau pasivá.

Se fac urmátoarele ipoteze:
- pámânt izotrop si omogen,
- suprafa|á de cedare planá,
- suprafa|a terenului planá (orizontalá sau înclinatá),
- prismul de cedare este considerat un corp rigid,
- existá frecare între perete si pámânt, exprimatá cu ajutorul unghiul de frecare, o.

A.2.1 Presiunea activ

În Figura A - 7 sunt prezentate for|ele implicate în echilibrul prismului de cedare ABC, delimitat de
suprafa|a terenului (AC), înclinatá cu unghiul |, de suprafa|a de cedare (BC), înclinatá cu unghiul o fa|á de
orizontalá si de suprafa|a elementului de sus|inere (AB), înclinatá cu unghiul u fa|á de orizontalá.



Legendá: G – greutatea prismului ABC, P – presiunea pámântului, R – reac|iunea terenului
Figura A - 7. Teoria Coulomb. Presiune activ.

Scriind condi|ia de echilibru si de maxim pentru împingerea pámântului, P, rezultá:

( )
( )
( ) ( )
( ) ( )
2
2
2 2
1
2
(
¸
(

¸

| + u o ÷ u
| ÷ | o + |
+ o ÷ u u
| + u
·
¸
=
sin sin
sin sin
sin sin
sin H
P
a
. (Ec. A - 19)
sau:
a a
k H P
2
2
1
¸ = (Ec. A - 20)
cu:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 71
( )
( )
( ) ( )
( ) ( )
2
2
2
1
(
¸
(

¸

| + u o ÷ u
| ÷ | o + |
+ o ÷ u u
| + u
=
sin sin
sin sin
sin sin
sin
k
a
. (Ec. A - 21)

Pentru cazul particular | = o = 0 si u = 90° (perete vertical neted, suprafa|á orizontalá a terenului),
se ob|ine aceeasi expresie a presiunii active ca în teoria Rankine, respectiv:

|
.
|

\
| |
÷ ¸ =
2
45
2
1
2 2
tan H P
a
. (Ec. A - 22)

În acest caz, unghiul o
0
pentru care împingerea pámântului este maximá este egal cu:

2
45
0
|
+ = o . (Ec. A - 23)

Calculul împingerii active dupá Coulomb conduce doar la determinarea valorii împingerii totale.
Direc|ia împingerii depinde de valoarea adoptatá pentru frecarea dintre perete si pámânt, o.
Dacá se admite cá împingerea variazá liniar cu adâncimea, rezultá cá, în cazul absen|ei unei
suprasarcini, diagrama de presiuni este triunghiulará (Figura A - 8).
La o adâncime z, presiunea activá, p
az
este egalá cu:

o
u
¸ =
cos
sin
zk p
a az
. (Ec. A - 24)


Figura A - 8. Teoria Coulomb. Diagrama de presiuni active.

Atunci când pámântul este coeziv, în echilibrul prismului de pámânt ABC intervine si for|a de
coeziune, BC c C · = (Figura A - 9).

72 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011


Figura A - 9. Teoria Coulomb. Presiune activ, pmânt coeziv

A.2.2 Presiunea pasiv

Schema de for|e în acest caz este prezentatá în Figura A - 10.



Figura A - 10. Teoria Coulomb. Rezistena pasiv

În mod analog cu presiunea activá, rezultá:

( )
( )
( ) ( )
( ) ( )
2
2
2 2
1
2
(
¸
(

¸

| + u o ÷ u
| ÷ | o + |
÷ o ÷ u u
| + u
·
¸
=
sin sin
sin sin
sin sin
sin H
P
p
(Ec. A - 25)
sau:
p p
k H P
2
2
1
¸ = (Ec. A - 26)
cu:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 73
( )
( )
( ) ( )
( ) ( )
2
2
2
1
(
¸
(

¸

| + u o ÷ u
| ÷ | o + |
÷ o ÷ u u
| + u
=
sin sin
sin sin
sin sin
sin
k
p
. (Ec. A - 27)


Pentru cazul particular | = o = 0 si u = 90° (perete vertical neted, suprafa|á orizontalá a
terenului), se ob|ine aceeasi expresie a rezisten|ei pasive ca în teoria Rankine, respectiv:

|
.
|

\
| |
+ ¸ =
2
45
2
1
2 2
tan H P
p
. (Ec. A - 28)


În acest caz, unghiul o
0
pentru care presiunea pámântului este maximá este egal cu:

2
45
0
|
÷ = o . (Ec. A - 29)

Considerând o distribu|ie triunghiulará pe adâncime, la o adâncime z, rezisten|a pasivá, p
pz
este
egalá cu:

o
u
¸ =
cos
sin
zk p
p pz
. (Ec. A - 30)

Pentru pámânt coeziv se procedeazá ca la presiunea activá, prin introducerea for|ei de coeziune, C.

A.3. Probleme practice de calcul

A.3.1 Efectul unei suprasarcini uniform distribuite
Se considerá valabilá teoria Rankine, elementul de sus|inere este vertical, neted, iar suprafa|a
terenului orizontalá. Pentru alte situa|ii se extinde ceea ce urmeazá conform teoriilor acceptate pentru
calcul.
Dacá pe întreaga suprafa|á a terenului se aplicá o încárcare uniform distribuitá, de intensitate q pe
unitatea de suprafa|á si se considerá situa|ia de regim, în care întreaga încárcare este preluatá de scheletul
solid al pámântului, efortul efectiv vertical este sporit, la orice adâncime z, cu q.
Ca urmare, presiunea activá este majoratá cu k
a
q, iar rezisten|a pasivá cu k
p
q.
Diagramele de distribu|ie ale presiunilor laterale din împingere activá si rezisten|á pasivá datorate
existen|ei suprasarcinii q sunt constante pe adâncime (în Figura A - 11 este dat exemplul presiunii active în
cazul unui masiv necoeziv) si au drept for|e rezultante:

qH k P
qH k P
p pq
a aq
=
=
(Ec. A - 31)

Aceste presiuni se adaugá presiunii active sau rezisten|ei pasive calculate conform celor prezentate
în paragrafele anterioare.
74 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

Figura A - 11. Presiunea activ a masivelor de pmânt necoezive datorat existenei unei
suprasarcini

Rezultá cá, în cazul general, cu suprasarciná si pentru un masiv coeziv, presiunea activá si rezisten|a
pasivá la o adâncime z sunt egale cu:

p p p p
a a a a
k c qk zk p
k c qk zk p
2
2
+ + ¸ =
÷ + ¸ =
. (Ec. A - 32)

În cazul pámântului coeziv si a împingerii active, suprasarcina are drept efect reducerea adâncimii
zonei de întinderi din diagrama de presiuni, care este acum egalá cu:

¸
÷
=
a
a a
k
q k k c
z
2
0
. (Ec. A - 33)

Dacá
a a
k c q k 2 < , diagrama prezintá o zoná de întinderi (Figura A - 12 – cazul a), iar for|a
rezultantá este datá numai aria diagramei presiunilor pozitive:

( )
a a
k z H P
2
0
2
1
÷ ¸ = . (Ec. A - 34)

Dacá
a a
k c 2 q k > , diagrama prezintá numai valori pozitive (Figura A - 12 – cazul b), iar for|a
rezultantá este egalá cu:

( ) ( )
a a a a
Hk z H k z k z H P
0
2
0
2
0
2
2
1
2
1
2
1
÷ ¸ = ¸ ÷ ÷ ¸ = (Ec. A - 35)

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 75


Figura A - 12. Presiunea activ a masivelor de pmânt coezive în cazul existenei unei suprasarcini

A.3.2 Efectul prezenei apei subterane
Sub nivelul apei subterane se lucreazá în eforturi efective.
Se considerá situa|ia din Figura A - 13.




Figura A - 13. Considerarea efectului apei subterane

Sub nivelul apei subterane:

( ) ( ) ( )
( )
w w
w w sat w w w w sat w v
'
v
z ' z z
z z z z z z z u
¸ + ÷ ¸ =
= ¸ ÷ ¸ + ÷ ¸ = ¸ ÷ ¸ + ÷ ¸ = ÷ o = o

(Ec. A - 36)
iar efortul orizontal este egal cu:

( )
w w w a w a w
'
v a
'
h
z z k ' z z k p k ¸ + ¸ + ÷ ¸ = + o = o (Ec. A - 37)

unde p
w
este presiunea hidrostaticá a apei la adâncimea z
w
sub nivelul hidrostatic (NH).



76 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
A.3.3 Calculul presiunii în masive stratificate
Când terenul este constituit din mai multe straturi, diagramele de presiuni active sau pasive nu mai
sunt continuu crescátoare cu adâncimea, prezentând salturi în dreptul suprafe|elor de separa|ie, iar pantele
sunt diferite func|ie de caracteristicile straturilor.
În Figura A - 14 este prezentat cazul presiunii active a unui masiv stratificat compus din straturi
necoezive, deasupra nivelului hidrostatic, fárá suprasarciná.

|
.
|

\
| |
÷ ¸ =
2
45
1 2
1 1 1

tan H p
a
(Ec. A - 38)

Pentru calculul saltului Ap
a1
, greutatea stratului 1, egalá cu ¸
1
H
1
, este consideratá ca o suprasarciná.
Rezultá:

|
.
|

\
| |
÷ ¸ =
÷
2
45
2 2
1 1 2 1

tan H p
a
(Ec. A - 39)
si
2 1 1 2 1 ÷ ÷
A + =
a a a
p p p . (Ec. A - 40)

De notat cá, în func|ie de valoarea unghiurilor |
1
si |
2
, saltul poate fi pozitiv sau negativ.

|
.
|

\
| |
÷ ¸ + =
÷
2
45
2 2
2 2 2 1 2

tan H p p
a a
(Ec. A - 41)




Figura A - 14. Calculul presiunii active în cazul unui masiv stratificat alctuit din straturi
necoezive

În mod similar:

( ) |
.
|

\
| |
÷ ¸ + ¸ =
÷
2
45
3 2
2 2 1 1 3 2

tan H H p
a
(Ec. A - 42)
3 2 2 3 2 ÷ ÷
A + =
a a a
p p p (Ec. A - 43)

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 77
Dacá p
a2-3
rezultá mai mic decât p
a2
se ob|ine situa|ia din Figura A - 14, în caz contrar saltul va fi
pozitiv.

|
.
|

\
| |
÷ ¸ + =
÷
2
45
3 2
3 3 3 2 3

tan H p p
a a
(Ec. A - 44)

În cazul straturilor coezive, în func|ie de valorile parametrilor geotehnici, pot apárea zone de
întindere în diagrama de presiuni.


A.3.4 Efectul solicitrilor seismice
În timpul cutremurului, masivul de pámânt din spatele elementului de sprijin exercitá o presiune, P
s

în plus fa|á de presiunea activá în condi|ii statice, P
a
, totalul împingerii ob|inut în condi|ii seismice fiind
notat P
as
.

În plus, elementul de sus|inere este supus unei for|e de iner|ie în direc|ie orizontalá:

F
ih
= k
h
G, (Ec. A - 45)

respectiv în direc|ie verticalá:

F
iv
= k
v
G, (Ec. A - 46)

unde: G este greutatea structurii de sprijin, iar k
h
este coeficientul seismic în direc|ie orizontalá.

În cazul lucrárilor de sprijin, coeficientul k
h
poate fi luat egal cu:

g
a
. k
g
I h
× ¸ = 5 0 , (Ec. A - 47)
unde:
¸
I
– coeficient de importan|á, func|ie de durata de expunere a lucrárii de sus|inere, în situa|ia pentru
care se efectueazá calculul, conform paragrafului V.5.
a
g
– accelera|ia terenului pentru proiectare, stabilitá conform P100-1:2006;
g – accelera|ia gravita|ionalá.


Coeficientul total al împingerii pámântului în condi|ii dinamice este calculat cu metoda Mononobe
– Okabe, bazatá pe teoria lui Coulomb:

( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
|
|
.
|

\
|
÷
= ç
(
¸
(

¸

ç + u ÷ + o | ÷ u ÷
| ÷ ç ÷ | o + |
+
×
×
ç + u ÷ + o u ÷ ç
u + ÷ ç ÷ | ÷
=
v
h
v
as
k
k
arctg
cos cos
sin sin
cos cos cos
cos k
k
1
90 90
1
1
90 90
90 1
2
2
2
(Ec. A - 48)
unde:
k
v
este coeficientul seismic în direc|ie verticalá.
78 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Coeficientul seismic în direc|ie verticalá, k
v
poate fi considerat în calculul presiunii pámântului cu
semnul plus sau minus, dupá cum este defavorabil pentru verificarea unei anumite stári limitá. În cazul
structurilor de sprijin poate fi luat, acoperitor, egal cu zero sau cu semn negativ. În cazul în care nu se
cunoaste valoarea sa, se poate lua egal cu 0.7k
h
,
u este unghiul fácut de suprafa|a de contact dintre elementul de sprijin si masivul din spate cu
orizontala,
| este unghiul fácut de suprafa|a terenului cu orizontala,
o este unghiul de frecare pe planul de contact dintre elementul de sus|inere si terenul din spate.

Rezultanta împingerii active seismice va fi în cazul pámântului necoeziv si al suprafe|ei orizontale a
terenului:

as as
k H P
2
2
1
¸ = (Ec. A - 49)

sau, în cazul pámântului coeziv:

as as as
k cH k H P 2
2
1
2
÷ ¸ = . (Ec. A - 50)


În cazul existen|ei unei suprasarcini uniform distribuite, q se adaugá o împingere suplimentará,
P
as,q
, care, în cazul general, este egalá cu:

( )
as q , as
k
cos
) cos( qH
P
| ÷ u ÷
u ÷
=
90
90
(Ec. A - 51)

Punctul de aplica|ie al for|ei P
as
se determiná astfel:
- componenta împingerii în regim static, P
a
are punctul de aplica|ie la o treime din înál|ime
fa|á de bazá;
- componenta seismicá, P
s
= P
as
– P
a
are punctul de aplicare la jumátate din înál|ime fa|á de
bazá.
Punctul de aplica|ie al for|ei P
as,q
se determiná în felul urmátor:
- componenta staticá, P
aq
are punctul de aplica|ie la jumátate din înál|ime fa|á de bazá;
- componenta seismicá, P
s,q
= P
as,q
– P
aq
are punctul de aplica|ie la 0.66 din înál|ime fa|á de
bazá.

În Figura A - 15 este prezentat cazul presiunii active a unui pámânt necoeziv, cu suprafa|a terenului
orizontalá, element de sprijin vertical si cu o suprasarciná q (| = 0, u = 90°, o = 0).

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 79


Figura A - 15. Efectul seismului asupra presiunii pmântului

Pentru calculul rezisten|ei pasive se procedeazá similar, expresia coeficientului rezisten|ei pasive în
condi|ii dinamice de solicitare fiind:

( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
( ) ( )
2
2
2
90 90
1
1
90 90
90 1
(
¸
(

¸

ç + u + ÷ o | ÷ u ÷
| + ç ÷ | o + |
+
×
×
ç + u + ÷ o u ÷ ç
u ÷ + ç ÷ | ÷
=
cos cos
sin sin
cos cos cos
cos k
k
v
ps
(Ec. A - 52)

Pentru alte cazuri practice de calcul în condi|ii de solicitare seismicá se vor aplica prevederile
Anexei E a SR EN 1998-5:2004, si dupá caz, cu eratele si anexa na|ionalá asociate.


A.4. Parametri utilizai în calculul presiunii pmântului

Pentru calculul presiunii pámântului se utilizeazá eforturile efective.
- pentru nisipuri se considerá valoarea |’;
- pentru pámânturi coezive normal sau usor supraconsolidate se utilizeazá valoarea
coeziunii nedrenate, c
u
;
- pentru pámânturi coezive supraconsolidate se poate utiliza:
- parametrii efectivi, |’, c’
- rezisten|a la forfecare nedrenatá,
- un unghi de frecare interná efectiv, |’ cuprins între valoarea de vârf si cea rezidualá
(considerând mobilizarea sa cu deplasarea).

Prezen|a apei în spatele structurii de sprijin este de nedorit deoarece creste greutatea volumicá si
presiunea lateralá. În general, se prevád sisteme de drenaj în spatele structurilor de sprijin. Un alt efect
nedorit al prezen|ei apei este înghe|ul.

Unghiul de frecare dintre elementul de sprijin si teren, o depinde atât de proprietá|ile terenului, cât
si de márimea si direc|ia deplasárii structurii.
Se presupune cá frecarea maximá pe peretele de sprijin nu poate apare simultan cu rezisten|a
maximá la forfecare de-a lungul suprafe|ei de rupere.

80 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
În Tabelul A-1 sunt date valori orientative ale unghiului de frecare o pentru diferite materiale în
contact.

Teoria Rankine considerá o = o, ceea ce duce la valori mai mari ale presiunii decât teoria Coulomb.
În cazul unor pere|i de sus|inere de înál|ime mare, flexibili, cu deforma|ii mari, teoria lui Coulomb este mai
realistá, ceea ce implicá estimarea valorii unghiului o.

În Tabelul A-2 sunt date câteva indica|ii pentru valoarea unghiului o în func|ie de caracteristicile
suprafe|ei de contact dintre structurá si teren.

Adeziunea de-a lungul peretelui se dezvoltá în cazul pámânturilor coezive. Valoarea acesteia este
luatá între 0.5 c
u
si 0.7c
u
, cu o valoare maximá de 50 kPa.





Tabelul A-1. Valori orientative ale unghiului de frecare perete/teren, o
(dup Bowles, 1988)

Materiale în contact o (°)
Beton masiv sau zidárie de piatrá în contact cu:
Roci 35
Pietris, nisip cu pietris, nisip mare 29 - 31
Nisip fin – mijlociu, práfos, pietris cu parte finá (praf sau argilá) 24 - 29
Nisip fin, nisip práfos sau argilos 19 - 24
Praf nisipos, praf 17 -19
Argilá tare 22 - 26
Argilá sau argila práfoasá plastic consistentá - vârtoasá 17 -19
Palplanse metalice în contact cu:
Pietris, pietris cu nisip, piatrá spartá neuniformá 22
Nisip, pietris cu nisip práfos, piatrá spartá uniformá 17
Nisip práfos, pietris sau nisip cu parte finá (praf sau argilá) 14
Praf fin nisipos, praf 11
Beton sau palplanse de beton în contact cu:
Pietris, pietris cu nisip, piatrá spartá neuniformá 22 - 26
Nisip, pietris cu nisip práfos, piatrá spartá uniformá 17 - 22
Nisip práfos, pietris sau nisip cu parte finá (praf sau argilá) 17
Praf fin nisipos, praf 14
Lemn în contact cu pámânt 14 -16

Tabelul A-2. Valori orientative ale unghiului de frecare perete/teren, o
(dup Brandl, 1987)
Suprafa|a structurii în contact cu pámântul Suprafa|a de cedare
Planá Curbá
Suprafa|á netedá o = 0
Suprafa|á pu|in rugoasá (beton sclivisit de exemplu) o = 1/3| o = 1/2|
Suprafa|á rugoasá (de exemplu beton netratat, torcretat,
o|el sau lemn)
o = 2/3| 27.5° > o s
s | - 2.5°
Suprafa|á neregulatá, în zig-zag (de exemplu perete din
pilo|i)
o = 2/3| o s |
Ziduri din cásoaie umplute cu pámânt o > 2/3|





MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 81
A.5. Grafice pentru determinarea coeficienilor presiunii pmântului

Pentru determinarea coeficien|ilor presiunii pámântului asupra pere|ilor de sus|inere se poate utiliza
Anexa C a SR EN 1997-1:2004 „Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá. Partea 1: Reguli generale”, si dupá
caz, cu eratele, amendamentul si anexa na|ionalá asociate.

A.6. Cazuri particulare de evaluare a presiunii pmântului asupra zidurilor de sprijin

A.6.1 Cazul paramentului amonte frânt

În cazul unui zid de sprijin cu paramentul amonte frânt, presiunea pámântului se calculeazá separat
pentru fiecare laturá a acestuia (Figura A - 16).


Figura A - 16. Diagrame de presiuni pe parament frânt

A.6.2 Cazul suprafeei înclinate sau frânte a terenului

Suprafa|a terenului din spatele zidului de sprijin poate fi înclinatá cu un unghi |, pozitiv sau negativ
(Figura A - 17).
Se disting trei situa|ii pe Figura A - 17, în func|ie de geometria ansamblului structurá de sprijin –
umpluturá. În situa|iile b) si c) se introduce în calcul greutatea umpluturii care se aflá deasupra bazei
zidului.

În general, fie cá se utilizeazá teoria lui Rankine sau cea a lui Coulomb, nici o parte a zidului nu
trebuie sá interfereze cu prismul de cedare.

În cazul zidului cornier (cazul b) se vor considera douá situa|ii:
- cu H = AB pentru calculul momentului si a for|ei táietoare pe inima zidului;
- cu H = A’C pentru verificarea stabilitá|ii globale si la rásturnare.
82 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

Legendá: a) zidul si baza nu interfereazá cu prismul de cedare; b) baza interfereazá cu formarea prismului de cedare, cu
excep|ia situa|iei prezentate în figurá; c) umplutura si baza interfereazá cu formarea prismului de cedare, cu excep|ia situa|iei
prezentate în figurá.
Figura A - 17. Cazul suprafeei înclinate a terenului (dup Bowles, 1988)

În cazul suprafe|ei frânte se poate utiliza schema din Figura A - 18.

Figura A - 18. Cazul suprafeei frânte a terenului (dup Brandl, 1987)

( )
1 1 a 1 a 1 1 a
f k , k h p | = ¸ = (Ec. A - 53)
( )
2 2 a 2 a 2 2 a
f k , k h p | = ¸ = . (Ec. A - 54)

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 83

A.6.3 Cazul zidului cornier cu talp cu consol lung

Presupunând cá deplasárile datorate presiunii pámântului sunt mici, se poate utiliza teoria lui
Rankine.
În Figura A - 19 a) este prezentat prismul de cedare care se formeazá în acest caz, în figura b)
for|ele care ac|ioneazá, iar în figura c) un caz simplificat, considerând un plan fictiv de ac|iune a presiunii
pámântului. În acest ultim caz, presiunea activá P
a1
este înlocuitá de P
a2
care ac|ioneazá paralel cu
suprafa|a terenului. Rezultanta este în ambele cazuri (b si c) aceeasi dacá consola este suficient de lungá si
dacá prismul presupus de cedare se dezvoltá complet în teren.

Figura A - 19. Împingerea pmântului pe un zid cornier cu consol lung
(dup Brandl, 1987)

A.6.4 Cazul zidului cornier cu talp cu consol scurt
În cazul zidului cornier cu consolá scurtá, planurile teoretice de cedare intersecteazá sec|iunea
centralá (inima) a zidului. Pe zona A’B se dezvoltá presiunea în stare de repaus, iar pe AA’ presiunea
activá (Figura A - 20). Dacá planurile de cedare nu intersecteazá inima zidului, presiunea în stare de repaos,
P
0
ac|ioneazá pe întreaga înál|ime.

84 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

Figura A - 20. Împingerea pmântului pe un zid cornier cu consola scurt
(dup Brandl, 1987)

A.6.5 Cazul zidului cornier cu consol de descrcare

În acest caz presiunea pámântului poate fi evaluatá folosind schema din Figura A - 21.

Figura A - 21. Împingerea pmântului pe un zid cu consol de descrcare

A.6.6 Cazul umpluturii înguste
Dacá spa|iul din spatele zidului, în care se realizeazá umplutura, este foarte îngust, prismul teoretic
de cedare nu are loc sá se dezvolte, ceea ce duce la o reducere a presiunii, în mod similar cu efectul de siloz
(Figura A - 22).

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 85

Figura A - 22. Împingerea pmântului pe un zid cu umplutur îngust
(dup Brandl, 1987)

Conform teoriei silozului, efortul vertical la o adâncime z este:

( )
0
1
0
z z
vz z
e z p
÷
÷ ¸ = = o , (Ec. A - 55)

unde, cu nota|iile din Figura A - 22:

( ) o +
=
tan k b a
ab
z
2
0
(Ec. A - 56)

este adâncimea la care presiunea geologicá este egalá cu valoarea maximá a presiunii din siloz, adicá:

0
z p
,max vz
¸ = . (Ec. A - 57)

Pentru un zid lung ( · ÷ a ):

|
|
.
|

\
|
÷
o
¸
=
o ÷
b
z
tan k
vz
e
tan k
b
p
2
1
2
. (Ec. A - 58)
Presiunea orizontalá în siloz va fi:

vz hz
kp p = , (Ec. A - 59)
unde:
¸ - greutatea volumicá a umpluturii,
k – coeficientul presiunii (cel mai adesea în stare de repaos, k
0
),
o - unghiul de frecare zid/umpluturá (care ac|ioneazá în „siloz”).

Dacá se adaugá o suprasarciná, q, presiunea suplimentará verticalá care apare este:

86 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
( ) | | z tan k ab / b a
vz
e p p
o +
= A
2
0
. (Ec. A - 60)

Împingerea totalá va fi egalá cu:

hz hz
p p P A + = . (Ec. A - 61)

A.6.7 Efectul compactrii
Atunci când se pune în operá umplutura prin compactare, împingerea pámântului poate creste
considerabil, depásind chiar valoarea în stare de repaus (Figura A - 23).


Figura A - 23. Modificarea coeficientului presiunii pmântului în timpul compactrii

Conform schemei din Figura A - 23, coeficientul presiunii nu scade pâná la valoarea k
a
înainte ca o
anumitá densitate sá fie atinsá. Dacá se continuá compactarea, coeficientul presiunii creste. Calculul
împingerii pámântului nu se poate face cu valoarea k
a
.
În practicá au existat situa|ii de cedare a structurii de sprijin datoritá compactárii excesive în spa|ii
înguste.


A.7. Evaluarea presiunii pmântului pe lucrri de susinere a excavaiilor

A.7.1 Calculul pereilor autoportani
Un perete de sprijin poate fi autoportant la sfârsitul execu|iei excava|iei, sau poate trece prin faza de
perete autoportant pâná la montarea primului rând de sprai|uri sau ancoraje.
Metodele clasice de calcul admit cá peretele autoportant se roteste în teren în jurul unui punct, C,
sub ac|iunea împingerii pámântului, iar împingerea activá si rezisten|a pasivá sunt mobilizate integral
(Figura A-24 a,b).

A. Cazul materialelor necoezive . În acest caz este admisá urmátoarea schemá simplificatá de calcul
(Figura A-24 c):
presiunile de deasupra punctului de rota|ie, C, sunt împingerea activá în spatele peretelui si
rezisten|a pasivá în fa|a peretelui;
centrul de rota|ie, C, se aflá la cca 0.2
o
f
D de baza peretelui;
presiunile ce se dezvoltá sub centrul de rota|ie sunt înlocuite cu o rezultantá, R, care ac|ioneazá în
centrul de rota|ie.

Adâncimea la care se realizeazá egalarea împingerii active cu rezisten|a pasivá este:
( )
a p
a
a p
a
K K
K
D
K K
DK
a
÷
=
÷ ¸
¸
= (Ec. A - 62)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 87
iar fisa necesará
o
f
D rezultá din echilibrul de momente fa|á de punctul C:
( ) ( ) 0
6
3
= ÷ ÷ ÷ + +
a p
f
f a
K K
D
h D a D R
o
o
(Ec. A - 63)
Fisa totalá rezultá:
o o
f f f
D . a D D 2 0 + + = (Ec. A - 64)
Momentul maxim apare în sec|iunea de anulare a for|ei táietoare si are valoarea:
( ) ( )¸ ÷ ÷ ÷ + + =
a p a max
K K
z
h z a D R M
6
3
(Ec. A - 65)
unde
( )
a p
a
K K
R
z
÷ ¸
=
2
.

C
C
¸K
a
¸K
a
¸K
p
¸K
p C
O
R
a
R
p
R
A
B
h
a
D
fo
D
D
f
0.2D
fo
z


a) b) c)
Figura A - 24. Starea de echilibrul limit pentru teren necoeziv

B. Cazul materialelor pur coezive. Pentru a evita distribu|ia negativá a presiunilor la partea
superioará a excava|iei, pentru împingerea activá se considerá o distribu|ie corespunzátoare unui material
cu frecare redusá (| = 20
o
) care sá |iná seama de eventualele efecte secundare care pot duce la cresterea
împingerii (de exemplu, umplerea fisurilor cu apá).
Din echilibrul momentelor în jurul punctului C (Figura A - 25) rezultá:
( ) ( ) 0 2 4
2
= ÷ ÷ ÷ ÷ h D R D R q c D
a f a u
f o
o
(Ec. A - 66)
din care rezultá fisa necesará:
o
f f
D . D 2 1 = (Ec. A - 67)
Momentul maxim apare în sec|iunea z de anulare a for|ei táietoare:
q c
R
z
u
a
÷
=
4
(Ec. A - 68)
88 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
C
D
D
f
-2c
A
B
R
a
R
p
R
4c
u
- q
O
h
D
fo
0.2D
fo
q = ¸D

Figura A - 25. Starea de echilibrul limit pentru teren pur coeziv


A.7.2 Calculul pereilor ancorai
Calculul pere|ilor ancora|i cu considerarea stárii limitá de eforturi în teren se face, în general, cu
douá grupuri de metode, depinzând de lungimea fisei peretelui si de rigiditatea terenului de sub cota
excava|iei.
Dacá lungimea fisei peretelui este micá sau terenul de sub cota excava|iei este deformabil (nisipuri
afânate, argile moi) atunci peretele se deformeazá ca în Figura A-26a si se admite cá el este „liber” sá se
roteascá si sá se deplaseze în teren, sub cota excava|iei, terenul oferindu-i o rezemare simplá.
Dacá lungimea fisei este mare, sau terenul de sub cota excava|iei este rigid (nisip îndesat, argile
tari) atunci peretele poate fi considerat „fixat” în teren si în zona de sub excava|ie apar douá reac|iuni de
semn contrar care asigurá încastrarea (Figura A-26b).

a
b

Figura A - 26. Deplasri ale peretelui de susinere ancorat în funcie de modul de rezemare în teren

A. Cazul peretelui simplu rezemat

În Figura A-27 sunt prezentate diagramele de presiuni, momente si deplasári în cazul peretelui liber.


MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 89
D
D
f
h
3
x
a
y`
y
F
a
R
a
R
p
¸(K
p
-K
a
)x
¸K
a
D
F
a
R
a
R
p
¸K
a
D
4c-q
q = ¸D
M
max
M
o


Figura A - 27. Diagramele de presiuni, momente i deplasri pentru cazul peretelui simplu rezemat

Distan|a a poate fi calculatá ca adâncimea la care presiunea netá se anuleazá:
) K K (
p
a
a p
a
÷ ¸
= (Ec. A - 69)
Ecua|ia de moment fa|á de punctul de ancorare este:
a p
R y R ` y = (Ec. A - 70)
Înlocuind rezisten|a pasivá cu
2
2
x
) K K ( R
a p p
÷ ¸ = si x a h ` y
3
2
3
+ + = se ob|ine:
( ) |
.
|

\
|
+ + ÷ ¸ = x a h
x
K K R y
a p a
3
2
2
3
2
(Ec. A - 71)
Rezolvarea ecua|iei anterioare conduce la aflarea distan|ei x si deci a fisei peretelui:
x a D
f
+ = (Ec. A - 72)
For|a din ancoraj poate fi dedusá din ecua|ia de echilibru de for|e orizontale:
p a a
R R F ÷ = (Ec. A - 73)
În cazul în care terenul este pur coeziv, iar diagrama de împingeri este ajustatá la o diagramá
standard cu | = 20
o
, c = 0 sau în cazul în care existá o succesiune de straturi: nisip pâná la cota excava|iei si
argilá pur coezivá sub cota excava|iei, rezisten|a pasivá a terenului este datá numai de coeziune si ecua|ia
(A-70) devine:
( )( ) 0 2 4
3
= + ÷ ÷ / D h q c D y R
f u f a
(Ec. A - 74)
de unde se poate ob|ine direct valoarea fisei peretelui, D
f
.
Din expresia rezisten|ei pasive se poate constata cá, în cazul terenurilor pur coezive, peretele devine
instabil dacá:
0 4 = ÷ q c
u
(Ec. A - 75)
sau

25 0.
D
c
s
¸
(Ec. A - 76)

Corecii pentru fenomenul de bolt
Pentru nisipuri de îndesare medie momentul maxim în perete se reduce datoritá fenomenului de
boltá (Figura A-28).
Ca rezultat al deformárii peretelui, distribu|ia de presiuni se modificá fa|á de cea teoreticá, astfel:
creste deasupra ancorajului, scade sub acesta si creste în fa|a peretelui sub cota de excava|ie si în spatele
acestuia la bazá. Cresterile de sub excava|ie provoacá un cuplu orar care reduce momentul din perete.
90 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Cresterea de sus provoacá un moment anti-orar care iarási scade momentul din perete. În fine, descresterea
dintre reazeme provoacá o reducere de moment si efectul este denumit efect de boltá.

descrestere
crestere
crestere
crestere AM
A
(flexiune deasupra ancorajului)
AM
C
(flexiune sub excavatie)
AM
B
(descarcare datorita
fenomenului de bolta)


Figura A - 28. Efectul de bolt

Márimea efectului de boltá poate fi exprimatá calitativ prin:
E
L
p
o
o = A (Ec. A - 77)
în care:
Ap – reducerea de presiune;
o/L – deformarea relativá; o - deplasarea lateralá maximá a peretelui, L – lungimea totalá a
peretelui;
E – modulul de elasticitate al terenului;
o - coeficient egal cu 0.3 ÷ 1.0, în func|ie de dimensiunile masei de pámânt de sub excava|ie si de
coeficientul lui Poisson.


B. Cazul peretelui încastrat în teren

Rezisten|a pasivá a terenului sub adâncimea y este înlocuitá cu o for|á concentratá R
b
(Figura A-29)
care ac|ioneazá la distan|a 0.2y de la baza peretelui.
Metoda constá în alegerea unei distan|e y, calcularea lui R
b
din echilibrul static si apoi trasarea
diagrama de momente. Distan|a y trebuie sá coincidá cu punctul de anulare a momentului la partea de jos a
peretelui. Dacá aceastá condi|ie nu este îndeplinitá se alege o nouá valoare y si calculul se reia.


D
D
f
a
F
a
R
a
R
p
M
o
y
0.2y
R
b
x


Figura A - 29. Diagramele de presiuni, momente i deplasri pentru cazul peretelui încastrat în
teren

O variantá simplificatá a acestei metode este metoda grinzii echivalente (Figura A-30).
Aceastá metodá face uz de faptul cá distan|a x de la cota excava|iei pâná la punctul de anulare al
momentului (O, Figura A-30) este func|ie de unghiul de frecare interná al terenului. În Figura A-31 este
prezentatá varia|ia distan|ei x cu unghiul | al terenului de sub cota excava|iei.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 91
D
D
f
a
F
a
R
a
R
p
M
y
0.2y
R
b
x
F
a
R`
b
R
b
R`
b
¸(K
p
-K
a
)(y-a)
y-x

Figura A - 30. Metoda grinzii echivalente

0
10
20
30
40
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5
x / D
f
,

o

Figura A - 31. Variaia distanei x cu unghiul de frecare interioar al terenului

Rela|ia din Figura A-31 a fost stabilitá admi|ând cá K
p
= 2/K
a
. Odatá stabilitá distan|a x, rezolvarea
grinzii superioare conduce la aflarea reac|iunii R`
b
. Pentru grinda echivalentá inferioará se scrie ecua|ia de
momente fa|á de punctul de aplica|ie al lui R
b
si se ob|ine distan|a necunoscutá y, apoi valoarea lui R
b

rezultá din ecua|ia de proiec|ie.
Valoarea fisei peretelui este:
y ) . . ( D
f
25 1 20 1 ÷ = (Ec. A - 78)

A.7.3. Calculul pereilor rezemai cu praiuri

Realizarea excava|iei cu pere|i sprijini|i cu sprai|uri presupune montarea sprai|urilor dupá excavarea
unui nivel de rezemare, astfel încât, în cazul în care nu se introduc for|e de pretensionare a sprai|urilor,
deplasárile pere|ilor cumulate de la fiecare nivel de excavare sá fie suficiente pentru a mobiliza în întregime
rezisten|a la forfecare a pámântului din spatele peretelui.
Astfel, metodele clasice de calcul considerá cá peretele este supus pe toatá lungimea la împingerea
activá a pámântului din spatele sáu si la rezisten|a pasivá a terenului din fa|a sa, sub nivelul excava|iei.
În mod acoperitor, pentru determinarea eforturilor sec|ionale maxime în perete, se considerá cá
peretele este simplu rezemat între douá nivele de rezemare pe sprai|uri si cá acestea preiau reac|iunile ce
revin reazemelor simple.
Másurátorile si observa|iile efectuate pe diverse lucrári subterane au arátat însá cá for|ele din
sprai|uri diferá substan|ial de cele calculate cu metoda descrisá anterior. Valorile másurate ale for|elor din
sprai|urile situate la partea superioará sunt mai mari decât cele rezultate dintr-o distribu|ie triunghiulará a
împingerii active din spatele peretelui, în timp ce cele din sprai|urile de la baza peretelui sunt mai mici. Pe
baza másurátorilor efectuate au fost propuse diverse diagrame de distribu|ie a împingerii active a terenului,
în func|ie de natura acestuia. În Figura A-32 sunt propuse trei astfel de diagrame.

92 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
D
D
f 0.65¸DK
a
teren
necoeziv
¸D-4c
0.75D
0.25D
teren cu
coeziune mica
0.2¸D ... 0.4¸D
0.50D
0.25D
teren cu
coeziune ridicata
0.25D


Figura A - 32. Diagrame de distribuie a împingerii active a pmântului pe perei rezemai cu
praiuri

În Figura A-33 este prezentatá schema de calcul a unui perete rezemat cu sprai|uri.

D
D
f
A
B
C
E
R
A
R
B
R`
B
R`
C
R
C
R
E


Figura A - 33. Schema de calcul a unui perete rezemat cu praiuri


Considerarea fenomenului de bolt
Acelasi fenomen care se întâlneste în cazul pere|ilor ancora|i este regásit si în cazul pere|ilor
sprijini|i cu sprai|uri.
Másurátorile deplasárilor pere|ilor sprai|ui|i au arátat cá adâncimea, D
o
, pâná la care masa de
pámânt de sub excava|ie participá la deformare se extinde sub limita inferioará a peretelui (Figura A-34a).
În cazurile în care la adâncimi nu prea mari existá un strat de pámânt rigid, pozi|ia acestuia
determiná adâncimea de influen|á, D
o
. Dacá terenul este însá uniform, adâncimea D
o
depinde de
deformabilitatea si de rezisten|a terenului precum si de dimensiunile excava|iei. Admi|ând deplasarea
terenului ca o transla|ie generalá si o rota|ie în jurul punctului de la cota D
o
si cá deplasárile laterale sunt
suficiente pentru mobilizarea integralá a rezisten|ei la forfecare, presiunile exercitate din spatele peretelui
reprezintá împingerea activá pe înál|imea D
o
. Faptul cá peretele nu se deplaseazá si se roteste ca un rigid,
existând fenomenele de flexiune ale acestuia, face ca distribu|ia presiunilor de contact sá nu fie liniará, prin
apari|ia fenomenului de boltá. Astfel, o secven|á de excava|ie între douá nivele de sprai|uri provoacá douá
modificári importante ale încárcárii peretelui:
a. îndepártarea terenului de lângá perete care duce la dispari|ia suportului lateral pe adâncimea
excavatá (Figura A-34b);
b. îndepártarea terenului de pe baza excava|iei care provoacá o reducere a presiunii laterale în
teren, sub excava|ie (Figura A-34c).


MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 93
D
D
f
D
o
a b
c

Figura A - 34. Punerea în eviden a efectului de bolt

Reducerea presiunilor laterale din fa|a peretelui provoacá un dezechilibru de for|e care are ca
rezultat încovoierea localá a sus|inerii. La rândul ei, încovoierea localá provoacá redistribuirea presiunilor
de contact în spatele sus|inerii care se manifestá prin reducerea presiunilor în zona cu deforma|ii laterale
mari si cresterea presiunilor în zonele învecinate (în zona superioará, sprijinitá cu sprai|uri si în zona
inferioará, în teren).
Efectul cumulat al redistribuirilor care apar la fiecare treaptá de excavare este acela cá o parte din ce
în ce mai importantá din încárcare este distribuitá pár|ii superioare a sus|inerii, la care deformarea lateralá
este împiedicatá de sprai|uri. Cu cât adâncimea Do este mai mare în raport cu cota excava|iei, cu atât
transferul de sarciná la sprai|uri va fi mai mare. Diferen|a dintre suma for|elor másurate în sprai|uri si
împingerea activá pe adâncimea excavatá D este cu atât mai mare cu cât raportul D/Do este mai mic (se
reduce la zero pentru D/Do = 1).
Graficele din Figura A-35 pot fi utilizate pentru corec|ia for|elor din sprai|uri calculate cu metodele
clasice de stare limitá, pentru a |ine seama de fenomenul de boltá.
-0.2
0
0.2
0.4
0.6
0.8
1
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
D / D
o
P
s
p
r

-

P
a

/

P
s
p
r
nisipuri îndesate, argile tari nisipuri afânate, argile moi

Figura A - 35. Corecia forelor din praiuri pentru a ine seama de fenomenul de bolt

A.7.4 Efectul suprasarcinilor aplicate la suprafaa terenului asupra presiunilor de contact perete
– teren
A.7.4.1 Suprasarciná liniar distribuitá, paralelá cu peretele

În Figura A-36a) este prezentat cazul unei suprasarcini liniare verticale care ac|ioneazá la suprafa|a
terenului.

94 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
z
Q
s
b
o
z
o
h
z
Q
s
b
2o
z
2o
h
b Q
s
2o
h
a b

Figura A - 36. Suprasarcin distribuit vertical

În ipoteza cá terenul este un semispa|iu elastic, Teoria Elasticitá|ii furnizeazá expresiile presiunilor
orizontale si verticale în teren datorate suprasarcinii distribuite pe metru liniar, Q
s
.
Prezen|a peretelui cu rigiditate diferitá de cea a terenului face ca eforturile care ac|ioneazá la limita
peretelui sá fie diferite de cele date de Teoria Elasticitá|ii si sá depindá de modul de deformare al peretelui.
În mod acoperitor, se poate considera cá peretele este infinit rigid, situa|ie care este echivalentá cu
cea în care semispa|iul este ac|ionat de douá for|e asezate simetric, de o parte si de alta a sec|iunii verticale
în care se calculeazá eforturile (Figura A-36b).
În acest caz:
( )
( )
2
2 2
3
2
2 2
2
4
4
b z
z Q
b z
zb Q
s
z
s
h
+
t
= o
+
t
= o
(Ec. A - 79)
Se constatá cá eforturile orizontale au un maxim la cota 3 / b z = , valoarea maximá fiind:
b
Q
s
max , h
t
= o
4
3 3
(Ec. A - 80)
În Figura A-37 este prezentatá varia|ia eforturilor orizontale, o
h
.
0
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
0 0.2 0.4 0.6 0.8 1
s
h
/ s
max
3
1
/
2

z

/

b

Figura A - 37. Variaia eforturilor orizontale, o
h


MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 95
În figurile A-38 si A-39 sunt prezentate modalitá|i aproximative de calcul al presiunilor orizontale
de contact datorate suprasarcinii liniare.
În cazul pámânturilor necoezive, în mod aproximativ se considerá cá rezultanta eforturilor
orizontale datorate suprasarcinii este:
a s
K Q P = (Ec. A - 81)
Rezultanta P se aplicá pe o por|iune de perete între cotele | = btg z
1
si
a
K b z =
2
(Figura A-
38a). Se presupune cá reparti|ia este triunghiulará (Figura A-38b) cu valoarea maximá:
1 2
2
z z
K Q
a s
max
÷
= o (Ec. A - 82)
O altá variantá este de a admite o distribu|ie uniformá (Figura A-38c) cu valoarea medie:
1 2
z z
K Q
a s
max
÷
= o (Ec. A - 83)
O variantá care aproximeazá mai bine diagrama teoreticá este prezentatá în Figura A-38d).
În cazul pámânturilor pur coezive, diagrama aproximativá de presiuni laterale datorate suprasarcinii
liniare este datá în Figura A-39a).













Figura A - 38. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de o suprasarcin liniar
distribuit, paralel cu peretele

Q
s
b
a
b
2b
3b
4b/3
o
max
= 2Q
s
/3b
P = Q
s
b
b
e
q
s
u
1 u
2
z
o
z
o
h

Figura A - 39. Efectul unor suprasarcini liniar distribuite

A.7.4.2 Suprasarciná liniar distribuitá, perpendiculará pe perete

Pentru a ob|ine solu|ia teoreticá se utilizeazá aceeasi ipotezá a peretelui indeformabil (Figura A-
39b).
z
2
Q
s
b
a
z
1
|
t/4 + |/2
b
P
c
P
Q
s
b
d
b
2b
3b
0.5b
1.17b
P
o
max
= 0.2Q
s
/b
96 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
( )
( )
1 1 2 2 1 2
1 1 2 2 1 2
2
2
u u ÷ u u + u ÷ u
t
= o
u u + u u ÷ u ÷ u
t
= o
cos sin cos sin
q
cos sin cos sin
q
s
z
s
h
(Ec. A - 84)
Distribu|iile aproximative ale eforturilor orizontale pe perete sunt prezentate în Figura A-40.















Figura A - 40. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de o suprasarcin liniar
distribuit, perpendicular pe perete

În toate variantele rezultanta presiunilor orizontale este:
a s
K eq P = (Ec. A - 85)
Se admite cá presiunile se repartizeazá între cotele:
( )
a
K e b z
btg z
+ =
| =
2
1
(Ec. A - 86)
Dacá se admite reparti|ia triunghiulará (Figura A-40b), presiunea maximá este:
1 2
2
z z
P
max
÷
= o (Ec. A - 87)
Pentru reparti|ia uniformá (Figura A-40c):
1 2
z z
P
÷
= o (Ec. A - 88)
Iar pentru reparti|ia trapezoidalá (Figura A-40d):
a s max
K q = o (Ec. A - 89)
distan|a a rezultând din condi|ia de echilibru:
( )
1 2
2
z z
P
a
max
÷ ÷
o
= (Ec. A - 90)

În Figura A-40 e si f sunt prezentate douá distribu|ii aproximative de eforturi orizontale ce
ac|ioneazá asupra peretelui în cazul pámânturilor pur coezive.


A.7.4.3 Suprasarciná uniform distribuitá local

b
a
e
q
s
z
2
z
1
|
t/4 + |/2
b
P
c
P
d
P
a
b
e
e
q
s
z
b
45
o
o
max
= 2q
s
e / (3b+2e)
b
f
e
q
s
3b + 2e
b
45
o
P = eq
s
(4b+2e)/3
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 97
O metodá aproximativá pentru determinarea presiunilor orizontale pe un perete datorate unei
suprasarcini distribuitá local este prezentatá în Figura A-41.

|
t
/
4

÷

|
/
2
d
b e
q
s
d + b
q
s
d
b e
e
q
s
z
2
z
1
|
t/4 + |/2
P
b

Figura A - 41. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de o suprasarcin
distribuit local (pmânt necoeziv)

În cazul materialelor necoezive rezultanta presiunilor orizontale distribuite pe perete este:
a s
K ed q P = (Ec. A - 91)
iar presiunea maximá:
( )( )
1 2
2
4
z z b d
P
max
÷ +
= o (Ec. A - 92)
În cazul materialelor pur coezive, rezultanta presiunilor este:
ed q P
s
= (Ec. A - 93)
iar presiunea netá rezultá (Figura A-42):
e b d
d
e / b
e q
s
max
+ + +
= o
2 3
(Ec. A - 94)
d + b
q
s
d
b e
e
q
s
45
o
b
t/4 - |/2

Figura A - 42. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de o suprasarcin
distribuit local (pmânt pur coeziv)


A.7.4.4 Suprasarciná concentratá

Un caz particular al situa|iei anterioare este cel al unei suprasarcini concentrate (Figura A-43).

Pentru materiale necoezive (Figura A-43a):
98 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
( )
1 2
2
z z b
Q
K Q P
s
max
a s
÷
= o
=
(Ec. A - 95)






















Figura A - 43. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de o suprasarcin
concentrat

Pentru materiale pur coezive (Figura A-43 b):
2
b
Q
Q P
s
max
s
= o
=
(Ec. A - 96)

A.7.4.5 Suprasarciná uniform distribuitá

Presiunea orizontalá ce se exercitá pe perete datoritá unei suprasarcini asezate lângá perete poate fi
calculatá, pentru terenuri necoezive, aproximativ, cu rela|ia (Figura A-44):
z d
d
z e
e
K q
a s
+
+
= o
2
1
(Ec. A - 97)
cu valoarea maximá la cota z = 0:
a s max
K q = o (Ec. A - 98)
Reparti|iile din Figura A-44 si ecua|iile anterioare rámân valabile si pentru terenuri pur coezive cu
men|iunea cá, datoritá lipsei frecárii interne, 1 =
a
K .





45
o
b
b
z
2
z
1
|
t/4 + |/2
P
b Q
s
b
a
Q
s
b
b
b
b
b
b
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 99
















Figura A - 44. Diagrame aproximative ale eforturilor orizontale induse de o suprasarcin aezat
lâng perete


e
q
s
z o
max
o
q
s
d
d + z
~27
o
~27
o
100 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

ANEXA B

ASPECTE SPECIFICE PROIECTARII GEOTEHNICE PRIN CALCUL A PERE|ILOR DE
SUSTINERE
(informativá)


B.1. Avantaje i limitri ale diferitelor tipuri de perei de susinere

În Tabelul B-1 sunt sintetizate tipurile de pere|i de sus|inere cu eviden|ierea unor avantaje si limitári
ale fiecárui tip.

Tabelul B-1 Tipuri de perei de susineri
Tipul peretelui Avantaje Limitàri
Sprijiniri simple yi de
tip mixt

- rapiditate si usurin|á în execu|ie
- solu|ie economicá pentru un
perete de sus|inere
- numai pentru lucrári temporare
- nu sigurá condi|ii de etansare
- în anumite solu|ii poate fi aplicate doar în
pámânturi coezive (ex: sistemul berlinez)
Pere¡i de sus¡inere
din palplanye

palplanye
metalice
- rapiditate si usurin|á în execu|ie
- stabilitate si rezisten|e ridicate
- asigurá condi|ii de etansare
- pot atinge adâncimi ridicate
- utilizate în toate tipurile de
teren, chiar dure
- fa|a peretelui poate rámâne
aparentá
- pot fi introduse si prin presare
pentru a se evita efectele neplácute
cauzate de batere sau vibrare
- formeazá pere|i flexibili care pot suferii
deforma|ii importante

palplanye
din beton armat
- stabilitate si rezisten|e ridicate
- asigurá condi|ii de etansare
- fa|a peretelui poate rámâne
aparentá
- lungimi limitate datoritá greutá|ii (circa 20 m)
- manipulare si punere în operá dificile
palplanye
din lemn
- rapiditate si usurin|á în execu|ie
- solu|ie economicá
- numai pentru lucrári temporare
- nu pot fi utilizate în pámânturi tari
- asigurá condi|ii de etansare limitate
Pere¡i de sus¡inere
din panouri

- stabilitate si rezisten|e ridicate
- asigurá condi|ii de etansare
- pot atinge adâncimi ridicate
- utiliza|i în toate tipurile de teren
- mai pu|ine îmbinári decât la
pere|ii din pilo|i
- în anumite circumstan|e fa|a
peretelui poate rámâne aparentá dacá
se curá|á si se îndepárteazá
eventualele protuberan|e
- continuitatea orizontalá între panouri este dificil
de asigurat
- utilajele si instala|iile tehnologice, bazinele de
noroi bentonitic si carcasele de armáturá necesitá
spa|ii largi
- nu poate urmári trasee complicate
Pere¡i de sus¡inere
din pilo¡i

cu
interdistan¡e
- reprezintá cea mai economicá
solu|ie de pere|i din pilo|i
- rapiditate în execu|ie
- nu asigurá condi|ii de etansare
- utilizare doar în pámânturi coezive
- datoritá distan|elor între pilo|i nu reprezintá o
solu|ie permanentá în nici un tip de teren decât dacá
între pilo|i se dispun elemente structurale

tangen¡i - stabilitate si rezisten|á ridicate
- utilizare în toate tipurile de
pámânt
- nu asigurá condi|ii de etansare
secan¡i: - pere|i etansi cu caracter - nu oferá o solu|ie permanentá de etansare
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 101
pilo¡i arma¡i / pilo¡i
din noroi
autoîntàritor
temporar
- forarea pilo|ilor secundari
(arma|i) este mai usoará
- adâncimi limitate de toleran|a pe verticalá
(pentru asigurarea zonei de intersec|ie a pilo|ilor
secan|i)

secan¡i:
pilo¡i arma¡i / pilo¡i
din beton simplu
- pere|i etansi cu caracter
permanent
- stabilitate si rezisten|á bune

- adâncimi limitate de toleran|a pe verticalá
(pentru asigurarea zonei de intersec|ie a pilo|ilor
secan|i)
secan¡i:
pilo¡i arma¡i / pilo¡i
arma¡i
- pere|i etansi cu caracter
permanent
- stabilitate si rezisten|á ridicate
- forarea pilo|ilor secundari necesitá instala|ii
puternice
- adâncimi limitate de toleran|a pe verticalá (de
asigurare a zonei de intersec|ie a pilo|ilor secan|i)

Pere¡i de sus¡inere în
consolà
- nu presupune sisteme de
rezemare temporare ale peretelui
(sprai|uri, ancoraje)
- spa|iu de lucru liber în incinta
excavatá, fárá restric|ii impuse de
lucrári de rezemare ale peretelui
- poate deveni neeconomic pentru excava|ii
adânci
- deplasárile peretelui datorate lucrárilor de
excavare pot fi inacceptabile
- adâncimea de înfigere a peretelui (fisa) si
caracteristicile sec|ionale (grosime, material,
armare) pot deveni considerabile pentru a
asigura stabilitatea
Pere¡i de sus¡inere
rezema¡i cu yprai¡uri
sau
ancoraje
- deplasárile peretelui îngropat
sunt controlate prin amplasarea
reazemelor temporare
- rigiditatea acestora,
adâncimea de înfigere si rezisten|a
pot fi diminuate comparativ cu pere|ii
în consolá
- în cazul utilizárii ancorajelor se
asigurá un spa|iu de lucru liber în
incinta excavatá
- comparativ cu pere|ii în consolá pot fi mai
scumpi si presupun o tehnologie mai complexá
(realizarea reazemelor temporare)
- în cazul utilizárii sprai|urilor, spa|iul de lucru în
incinta excavatá se aglomereazá si apar dificultá|i la
continuarea excavárii si realizárii structurii îngropate
Pere¡i de sus¡inere
rezema¡i în cazul
utilizàrii procedeului
de sus in jos

- partea suprateraná a construc|iei
poate fi realizatá concomitent cu
structura subteraná
- reazemele temporare sunt
înlocuite cu planseele structurii
subterane
- asigurá o rezemare rigidá a
peretelui cu o minimizare a
deplasárilor acestuia
- lucrárile de excavare si de realizare a structurii
subterane sunt dificile si mai scumpe datoritá
spa|iului redus de lucru
- trebuie lásate goluri în plansee pentru accesul
oamenilor si utilajelor în vederea excavárii si
execu|iei structurii subterane
- la deschideri mari este necesará asigurarea
rezemárii verticale a planseelor infrastructurii

B.2. Metode de calcul utilizate în proiectarea pereilor de susinere
B.2.1 Metode care consider echilibrul limit

Metodele de echilibru limit sunt bazate pe condi|iile corespunzátoare momentului cedárii, când
întreaga rezisten|á de forfecare a pámântului este mobilizatá uniform în jurul peretelui îngropat. Calculele
la starea de echilibru limitá sunt bazate pe considerarea unei distribu|ii simple, liniare, a eforturilor laterale.
Metoda este utilizatá pe scará mai largá si oferá rezultate acceptabile si poate fi utilizatá pentru anumite
forme structurale (de exemplu, pere|ii în consolá), dar este mai pu|in indicatá pentru alte forme structurale,
de exemplu pere|i rezema|i pe mai multe niveluri.
Datoritá faptului cá metodele la starea de echilibru limitá sunt bazate pe rezisten|a la forfecare a
terenului, acestea nu oferá indica|ii în cea ce priveste deplasárile peretelui. De asemenea, aplicarea de
coeficien|i de siguran|á la valorile presiunilor terenului, poate conduce la supradimensionarea structurii. La
proiectarea pere|ilor îngropa|i se va da prioritate unor metode care pot lua în considerare interac|iunea
dintre perete si teren.

102 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
B.2.2 Metode care iau în considerare interaciunea teren – structur
B.2.2.1 Ipoteza comportárii elastice a terenului. Mediul elastic discret si mediul continuu

Într-o analizá simplá de interac|iune teren – structurá, peretele îngropat este modelat printr-o grindá
iar terenul printr-un mediu elastic discret, alcátuit dintr-o serie de resorturi orizontale (metoda
coeficientului de reaciune), sau printr-un mediu elastic continuu. Rigiditatea terenului este caracterizatá
prin rigiditá|ile resorturilor (coeficien|i de reac|iune) sau prin rigiditatea mediului elastic continuu.
Rigiditá|ii resorturilor i se poate asocia o lege de crestere cu adâncimea sau se pot impune limitári
inferioare sau superioare are for|elor în resorturi care sá corespundá atingerii valorilor de împingere activá
sau rezisten|á pasivá ale terenului.
Metodele bazate pe ambele modele (mediul elastic discret sau mediul continuu) pot fi utilizate
pentru calculul deplasárilor peretelui, al momentelor încovoietoare în perete si al for|elor în reazemele
peretelui (ancoraje sau sprai|uri), dar nu pot furniza deplasárile terenului în jurul peretelui.
Sprai|urile si ancorajele sunt modelate, în general, prin resorturi sau for|e, apárând dificultá|i în
estimarea condi|iilor reale de rezemare.
B.2.2.2 Metoda elementelor finite si a diferen|elor finite

Calcule mult mai complexe de interac|iune teren – structurá sunt cele care permit modelarea
peretelui, a terenului, precum si a etapelor de execu|ie prin metoda elementelor finite (MEF) sau metoda
diferen|elor finite (MDF). Prin aceste metode este posibilá modelarea unor factori precum:
- comportamentul complex al terenului;
- etapele de execu|ie a lucrárii de sus|inere;
- detaliile de rezemare a peretelui;
- efectele date de consolidarea terenului;
- efectele date de prezen|a apei subterane etc.

Se pot face estimári privind deplasárile terenului si ale peretelui, márimea eforturilor în perete si
for|elor în reazemele peretelui. Pentru a ob|ine, însá, rezultate apropiate de realitate este necesará în
prealabil o „calibrare” a modelului utilizat prin compararea rezultatelor calculului cu másurátori realizate
pe structuri de sus|inere asemánátoare.
Metoda elementelor finite (MEF) si metoda diferen|elor finite (MDF) sunt considerate cá oferá
solu|ii „teoretic complete”. Aplicarea acestor metode impune ca proiectantul sá aibá experien|á atât în
utilizarea unui anumit program de calcul care se bazeazá pe una din aceste metode cât si în modelarea unor
astfel de lucrári.
B.2.2.3 Alegerea metodei de calcul

Metoda de calcul aleasá pentru a fi utilizatá depinde de complexitatea structurii, de procesul de
construire, de informa|iile necesare a se ob|ine prin calcule, de datele de intrare avute la dispozi|ie si de
beneficiul din punct de vedere economic care rezultá în urma rafinárii calculelor. De exemplu, dacá
peretele îngropat trebuie sá satisfacá doar condi|ii de impermeabilitate, calculele prea complexe oferá
beneficii reduse. De asemenea, nu sunt indicate calcule complexe pentru cazuri în care interac|iunea teren –
structurá este pu|in relevantá (de exemplu la pere|ii în consolá).
În Tabelul B-2 sunt sintetizate avantajele si limitárile principalelor metode de calcul al pere|ilor
îngropa|i. Unele dintre acestea oferá o cantitate largá de informa|ii, dar acurate|ea rezultatelor depinde de
calitatea datelor introduse în calcule. Tehnicile numerice avansate (MEF sau MDF) necesitá timp pentru
calarea modelelor si date de intrare complexe, precum si un operator cunoscátor al programului de calcul si
cu experien|á în domeniu. Aceste metode nu sunt, deci, de indicat în proiectarea unor structuri simple, când
sunt de preferat metode de calcul mai pu|in complexe.
În principiu, este mai bine sá fie utilizatá o metodá de calcul simplá, cu parametri ai terenului corect
estima|i, decât o metodá de calcul mult mai complexá, dar cu valori nesigure ale parametrilor terenului.



MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 103




Tabelul B-2. Avantaje i limitri ale metodelor de calcul a pereilor îngropai

Metoda
de calcul
Avantaje Limitàri
Echilibru
limità
necesitá numai parametrii de
forfecare ai terenului
simplá si clará
nu modeleazá interac|iunea teren – structurá,
rigiditatea peretelui si etapele de construire
nu permite calculul deforma|iilor
nu se aplicá unor sisteme static
nedeterminate (pere|i rezema|i pe mai multe
nivele)
poate modela numai condi|ii drenate
(eforturi efective) sau nedrenate (eforturi totale)
numai probleme bidimensionale
nu ia în considerare efectul stárii ini|iale
de eforturi în teren
Coeficient
de
reac¡iune
posibilá modelarea interac|iunii
teren – structurá, a etapelor de execu|ie etc.
modelarea terenului prin
resorturi elastice
deplasarea peretelui poate fi
estimatá
utilizare relativ simplá
se poate |ine cont de starea
ini|ialá de eforturi
modelare simplistá a terenului
estimare dificilá a coeficien|ilor de
reac|iune
numai probleme bidimensionale
anumite conectári structurale sunt dificil
de modelat
deplasárile terenului în jurul peretelui nu pot fi
calculate
Model
elastic
continuu
posibilá modelarea interac|iunii
teren – structurá, a etapelor de execu|ie etc.
modelarea terenului
printr-un mediu elastic continuu
(matricea de rigiditate poate fi
determinatá cu un program de
elemente finite)
deplasarea peretelui poate fi
estimatá
utilizare relativ simplá
se poate |ine cont de starea
ini|ialá de eforturi
comportare elasticá a terenului, cu limite
corespunzátoare atingerii stárii active sau pasive
modelare simplistá a influen|ei apei din
pori
numai probleme bidimensionale
anumite conectári structurale sunt dificil
de modelat
deplasárile terenului în jurul peretelui nu
sunt calculate
MEF /
MDF
posibilá modelarea interac|iunii
teren – structurá, a etapelor de execu|ie etc.
modele complexe pentru
teren care pot lua în considerare
varia|ia rigiditá|ii cu starea de
eforturi sau anizotropia
modelarea unor structuri
complexe cu includerea unor detalii
structurale si de rezemare
deplasarea peretelui poate fi
estimatá
buná reprezentare a efectului
apei din pori
modelarea consolidárii
terenului si a trecerii de la condi|ii
nedrenate la condi|ii drenate
probleme bi si
tridimensionale
se poate |ine cont de starea
ini|ialá de eforturi
deplasarea terenului în jurul
peretelui poate fi estimatá
pot necesita un timp relativ mare de calcul
dificilá modelarea anumitor aspecte (de
exemplu, execu|ia peretelui)
necesitá date de calcul complexe
modele simple pentru teren (elastic liniare)
pot conduce la deplasári eronate ale terenului
necesitá experien|á în utilizare
necesitá programe de calcul verificate
printr-o practicá îndelungatá



104 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011





B.2.3 Parametrii geotehnici necesari diferitelor metode de calcul

În Tabelul B-3 sunt prezenta|i, spre exemplificare, parametrii geotehnici necesari în calculele de
proiectare, în func|ie de câteva din metodele utilizate.

Tabelul B-3 Parametrii geotehnici necesari în proiectarea unui perete îngropat


Metoda de calcul
utilizatà în
proiectarea
peretelui îngropat
Parametrii terenului

greutatea
volumicá,
¸
coeficientul
presiunii în
stare de
repaus,
Ko
rezisten|a la forfecare a terenului
rigiditatea
terenului eforturi totale,
s
u


eforturi efective,
c’, |’
Metode care
considerá echilibrul
limitá
* - * * -
Metoda coeficientului
de reac|iune
* * * * *
Metoda elementelor
finite si a diferen|elor
finite

- cu utilizarea
criteriului elasto-
plastic, Mohr -
Coulomb
* * * * *
- cu utilizarea
unor modele
neliniare
* * (1) (1) (1)
(1) parametri specifici în func|ie de modelul utilizat.

În cazul utilizárii unor modele complexe privind comportarea terenului sunt necesari parametri
specifici, în func|ie de modelul utilizat, ca de exemplu: coeficientul presiunii în stare de repaus, k
0
,
modulii de elasticitate de încárcare – descárcare – reîncárcare, coeficientul lui Poisson, v, parametrii de
ecruisaj etc. Determinarea acestor parametri se face prin încercári speciale de laborator.

B.3. Metode de modelare a contrabanchetei de pmânt

În calculul pere|ilor îngropa|i folosind metoda echilibrului limitá sau metodele care iau în
considerare interac|iunea teren – structurá modelând un ráspuns elastic al terenului (mediu elastic continuu
sau discret) este necesará asumarea unor ipoteze privind eforturile laterale introduse de contrabancheta de
pámânt adiacentá peretelui.
În continuare sunt prezentate trei posibilitá|i de modelare a contrabanchetelor de pámânt în calculul
pere|ilor îngropa|i.
B.3.1 Modelarea contrabanchetei printr-o suprasarcin echivalent

În Figura B-1 este prezentatá modelarea unei contrabanchete de pámânt printr-o suprasarciná
echivalentá.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 105

Figura B-1. Modelarea contrabanchetei printr-o suprasarcin echivalent
Reprezentarea contrabanchetei printr-o suprasarciná echivalentá presupune calculul greutá|ii
contrabanchetei si echivalarea acesteia cu suprasarcina q*. Aceastá suprasarciná se extinde pâná la
intersec|ia planului înclinat cu unghiul (45-|`/2) care porneste din piciorul peretelui cu fundul excava|iei
(Figura B-1). Presiunea lateralá exercitatá de contrabanchetá este neglijatá.
Aceastá metodá de modelare a contrabanchetei este foarte acoperitoare, mai ales dacá adâncimea de
înfigere a peretelui este mare.

B.3.2 Modelarea contrabanchetei prin ridicarea nivelului excavaiei

În Figura B-2 este prezentatá modelarea efectului unei contrabanchete prin ridicarea nivelului
excava|iei. Aceastá modelare presupune cá nivelul excava|iei este ridicat prin prezen|a contrabanchetei de
pámânt. Profilul original al contrabanchetei este redus la un profil de proiectare cu o pantá de 1:3, dar baza
(lá|imea) este consideratá neschimbatá, b. Înál|imea contrabanchetei proiectate devine b/3 iar ridicarea
nivelului excava|iei este consideratá egalá cu jumátate din înál|imea contrabanchetei proiectate, adicá b/6.
Por|iunea hasuratá a contrabanchetei din Figura B-2 va fi modelatá printr-o suprasarciná aplicatá nivelului
ridicat al excava|iei conform metodei prezentatá anterior (A).


Figura B-2. Modelarea contrabanchetei prin ridicarea nivelului excavaiei

106 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Aceastá modelare ia în considerare o parte din presiunea lateralá exercitatá de contrabanchetá si este
o metodá acoperitoare.

B.3.3 Modelarea contrabanchetei prin metoda penelor de pmânt de tip Coulomb

Aceastá metodá este aplicabilá numai pentru terenuri argiloase în condi|ii nedrenate. Etapele care
trebuie urmate într-o astfel de modelare sunt (Figura B-3):

(1) divizarea peretelui în tronsoane de aproximativ 1 m (considerarea de noduri în fiecare capát de
tronson). Se presupune un punct de rotire la adâncimea h+z
p
fa|á de suprafa|a terenului (97.5%
din înál|imea totalá a peretelui h+d sub nivelul terenului poate reprezenta un punct ini|ial);
(2) analiza echilibrului penelor de pámânt de tip Coulomb care se formeazá din fiecare nod. În si
deasupra punctului de rotire se determiná suprafe|ele de cedare din fiecare nod corespunzátoare
stárii pasive a terenului. În si sub punctului de rotire se determiná suprafe|ele de cedare din
fiecare nod corespunzátoare stárii active a terenului;
(3) Calculul unei presiuni a terenului asupra peretelui (în fa|a acestuia) echivalentá pe baza analizei
echilibrului penelor de pámânt.

În spatele peretelui se considerá diagramele de presiune ale pámântului standard, conform metodei
de echilibru limitá (stare activá deasupra punctului de rotire si pasivá sub punctul de rotire).
Pentru o geometrie a contrabanchetei de pámânt datá, înál|ime a excava|iei h si o adâncime de
înfigere a peretelui d cunoscute, necunoscutele problemei sunt rezisten|a la forfecare în condi|ii nedrenate
mobilizatá s
u mob
si adâncimea z
p
. Acestea pot fi deduse prin exprimarea condi|iilor de echilibru în ceea ce
priveste for|ele orizontale si momentele încovoietoare din perete.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 107

Figura B-3. Metoda penelor de pmânt de tip Coulomb

În principiu o astfel de analizá poate fi realizatá si pentru terenuri în condi|ii drenate (eforturi
efective). Totusi, acest lucru nu este încá validat si metoda poate fi neacoperitoare datoritá faptului cá
suprafe|ele de alunecare nu sunt plane.

B.3.4 Modelarea contrabanchetei în element finit

În element finit contrabancheta de pámânt poate fi modelatá direct, fárá asumarea unor ipoteze
simplificatoare a efectului acestuia, dupá cum s-a arátat în metodele anterioare. O aten|ie deosebitá trebuie,
însá, acordatá stabilitá|ii interne a contrabanchetei. De exemplu, într-o analizá în eforturi efective în care
panta contrabanchetei este mai mare decât unghiul de frecare interná al terenului poate fi necesar a se
specifica si men|ine presiunea negativá a apei din pori în interiorul contrabanchetei pe durata analizei. Dacá
stabilitatea contrabanchetei depinde de men|inerea acestor presiuni negative, în practicá, se poate recurge la
acoperirea contrabanchetei cu beton sau cu o membraná impermeabilá.








108 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

B.4. Analiza stabilitii traneei excavate sub protecie de noroi bentonitic
B.4.1 Metoda suprafeei cilindrice de alunecare

Pentru determinarea stabilitá|ii unui masiv de pámânt limitat de o suprafa|á verticalá, se presupune
cá alunecarea se produce dupá o suprafa|á cilindricá. Pentru volumul de pámânt situat deasupra acestei
suprafe|e coeficientul de stabilitate este definit prin raportul:
r
s
s
M
M
F = (Ec. B-1)
unde M
s
este momentul de stabilitate, iar M
r
este momentul de rásturnare, calculate fa|á de centrul cercului
director al suprafe|ei de alunecare. De fapt este vorba de raportul între eforturile efective mobilizate în
lungul suprafe|ei de alunecare si eforturile necesare pentru asigurarea stabilitá|ii.
Momentul de stabilitate este generat de eforturile tangen|iale de contact mobilizate în lungul
suprafe|ei de alunecare:
| o + = t tg c (Ec B-2)
iar coeficientul de stabilitate F
s
devine în consecin|á:
nec nec
ef ef
s
tg c
tg c
F
| o +
| o +
= (Ec. B-3)
Evident cá existá o multitudine de valori care rezolvá starea de echilibru limitá. Dacá c
o
este
coeziunea corespunzátoare lui | = 0, iar |
o
este unghiul de frecare interná corespunzátor lui c = 0, o
m
este
presiunea normalá pentru care rezisten|ele la forfecare în cele douá cazuri extreme sunt egale:
o m o
tg c | o = (Ec. B-4)
Raportând într-un sistem de axe perechile de valori necesare pentru ca F
s
= 1, curba
rezultatá (locul geometric al punctelor pentru echilibru limitá) delimiteazá semispa|iul valorilor de
stabilitate, orice punct situat în afara curbei reprezentând un punct de stabilitate, respectiv orice punct situat
în interiorul curbei reprezentând un punct de instabilitate(Figura B-4a). Factorul de stabilitate este definit în
acest caz astfel:
OM `/ OM F
s
= (Ec. B-5)
Aplicarea concretá la verificarea stabilitá|ii taluzului vertical al unei transei umplute cu noroi
bentonitic presupune rezolvarea problemei prezentatá în Figura B-4b.
În acest caz, M
s
este dat de presiunea hidrostaticá a noroiului (cu rezultanta P) si de rezisten|a la
forfecare a terenului dezvoltatá în lungul suprafe|ei de alunecare, iar M
r
este dat de greutatea pár|ii din
masivul de pámânt care alunecá, G, la care se adaugá eventualele suprasarcini aplicate la suprafa|a
terenului.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 109
M`(c
i
, tg|
i
)
M
c
tg| tg|
o
c
o
O
H
nH
mH
P
G
o
t
a
b

Figura B-4. Calculul stabilitii în ipoteza suprafeei de alunecare cilindrice

În practicá, determinarea adâncimii critice a transeei se realizeazá prin utilizarea unor abace de
calcul în func|ie de trei variabile:

nH – diferen|a între cota superioará a transeei si nivelul noroiului bentonitic;
mH - diferen|a între cota superioará a transeei si nivelul apei freatice;
µ
n
– densitatea noroiului bentonitic.

În Figura B-5 sunt prezentate astfel de abace care corespund unui nivel al noroiului în transee egal
cu cota superioará a acesteia (n = 0).
Pe baza acestor abace se pot determina nivelul si densitatea noroiului din transee necesare pentru
evitarea adâncimii critice care duce la pierderea stabilitá|ii.



0.00
0.05
0.10
0.15
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
tg f
c

/

g
H
m = 0
m = 0.2
m = 0.5
r
n
= 1.05 g/cm
3
n = 0

110 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
0.00
0.05
0.10
0.15
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
tg f
c

/

g
H
m = 0
m = 0.2
m = 0.5
r
n
= 1.10 g/cm
3
n = 0

0.00
0.05
0.10
0.15
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
tg f
c

/

g
H
m = 0
m = 0.2
m = 0.5
r
n
= 1.15 g/cm
3
n = 0

0.00
0.05
0.10
0.15
0 0.1 0.2 0.3 0.4 0.5 0.6 0.7
tg f
c

/

g
H
m = 0
m = 0.2
m = 0.5
r
n
= 1.20 g/cm
3
n = 0

Figura B-5. Abace de calcul al stabilitii traneei în ipoteza suprafeelor de cedare cilindrice

Notà: Problema de stabilitate generalá a taluzului vertical al unei transee umplute cu noroi se poate
rezolva în mod asemánátor si în ipoteza unei suprafe|e plane de alunecare (ipoteza Coulomb).



MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 111
B.4.2 Stabilitatea traneei cu lungime infinit

În semispa|iul infinit, eforturile normale sunt eforturi principale, determinarea lor fiind posibilá prin
cunoasterea greutá|ii volumice a materialului, ¸:
o
z
= K¸z (Ec. B-6)
unde K este coeficientul de împingere al terenului, iar z este adâncimea punctului de calcul. Coeficientul K
este ia valori între K
o
(coeficientul de împingere a pámântului în stare de repaus) si K
a
(coeficientul de
împingere activá a pámântului).
În cazul excavárii unei transei în care se introduce noroi bentonitic, stabilitatea peretelui transeii
este asiguratá prin presiunea datá de noroi, pn, care echilibreazá presiunile terenului. Starea de echilibru
depinde astfel de greutatea volumicá a noroiului bentonitic introdus în transee, ¸
n
(Figura B-6a).
Deoarece teoretic aceastá metodá de calcul este suficient de exactá, ea se utilizeazá frecvent la
verificarea stabilitá|ii pere|ilor transeei. Distribu|ia eforturilor orizontale pe suprafa|a de contact este
prezentatá în Figura B-6b.


n
Kz¸
Z
O X
K
a
s K s K
o
h
n
h
a
z
p < k
n a z
o
p - p > k `
n w a z
o
p - p < k `
n w a z
o
1
2
3
a
b
0
4

Figura B-6. Stabilitatea traneei cu lungime infinit

În zonele 0 – 1 si 3 – 4, presiunea noroiului este mai micá decât valoarea necesará pentru atingerea
stárii limitá a terenului, în timp ce în zonele 1 – 2 si 2 – 3 presiunea este mai mare. Deoarece pe înál|imea 0
– 1 presiunea orizontalá a terenului este preluatá de grinzile de ghidaj, calculul stabilitá|ii se face conform
teoriei clasice a împingerii pámântului pe un perete rigid. Punctele 1 si 3 reprezintá limite ale zonelor
plastice în timp ce punctul 2 corespunde unei stári de rezisten|á pasivá. Por|iunea 3 – 4 este o zoná plasticá.
Pentru asigurarea stabilitá|ii într-un punct pe verticala sápáturii trebuie asigurat un coeficient de
siguran|á supraunitar:
z a
w n
s
K
p p
F
o
÷
= (Ec. B-7)
Verificarea stabilitá|ii prin aceastá metodá conduce la greutá|i volumice ale noroiului mai mari
decât în cazul unei singure suprafe|e de alunecare.

B.4.3 Calculul stabilitii traneei pe baza echilibrului volumelor de pmânt

Aceastá metodá se bazeazá pe exprimarea echilibrului unui prism de pámânt delimitat la partea
superioará de suprafa|a terenului, lateral de planul sápáturii si la partea inferioará de planul de cedare.
Transeea se considerá de lungime infinitá iar pámântul omogen si lipsit de coeziune pe întreaga adâncime a
acesteia. Încárcárile care ac|ioneazá asupra prismului sunt: greutatea proprie G, rezultanta presiunii
112 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
noroiului bentonitic P, rezultanta presiunii hidrostatice datorate pânzei freatice U, reac|iunea pe planul de
cedare Q, (Figura B-7a). Din echilibrul poligonului for|elor rezultá:
( ) ( )
( )
( )
( ) ( ) | | ( ) ( )
w w w
w
w w w
h h tg ctg ` h h h
h h
tg ` ctg
h h
ctg
h h
ctg
h
P
¸ ÷ + | ÷ o o ¸ ÷ ¸ ÷ + ¸ =
= ¸
÷
+ | ÷ o
(
(
¸
(

¸


÷
+ ¸
|
|
.
|

\
|
o
÷
÷ o =
2 2 2
2 2 2 2
2
1
2
1
2 2 2 2
(Ec. B-8)
Pe de altá parte: ( )
n n
h h P ¸ ÷ =
2
2
1
(Ec. B-9)
atunci:
( ) ( ) | | ( ) ( )
( )
2
2 2 2
n
w w w
n
h h
h h tg ctg ` h h h
÷
¸ ÷ + | ÷ o o ¸ ÷ ¸ ÷ + ¸
= ¸ (Ec. B-10)
o
G
h
h
w
h
n
h ctgo
¸
¸
w
c = 0
P
U
Q
|
(h-h )
w w
¸
O
A`
A
¸
n
tg|
a
b

Figura B-7. Calculul stabilitii pe baza echilibrului volumelor de pmânt

Din condi|ia de minim dP/do = 0 se determiná unghiul limitá pentru pierderea stabilitá|ii. Pentru
acest unghi se determiná apoi greutatea volumicá necesará pentru noroiul bentonitic, ¸
n
.
Valoarea greutá|ii volumice se recalculeazá pentru diferite unghiuri de frecare interná |. Graficul
care delimiteazá starea de echilibru limitá al peretelui transeii, în coordonate (¸
ni
, tg|
i
) este prezentat în
Figura B-7b. Cunoscând unghiul de frecare interná al terenului si greutatea volumicá a noroiului
bentonitic, se pot determina coordonatele punctului A, iar la intersec|ia dreptei AO cu graficul se ob|ine
punctul A`. Coeficientul de siguran|á al stabilitá|ii peretelui transeii va fi:
` OA
OA
F
s
= (Ec. B-11)
Dezavantajul metodei constá în alegerea suprafe|ei plane de alunecare, practica demonstrând cá
forma realá a acestei suprafe|e este întotdeauna curbá.

B.4.4 Calculul stabilitii traneelor de lungime finit

Teoriile de calcul care |in seama de efectul de siloz presupun cá în zona corespunzátoare transeii,
volumul de pámânt se deplaseazá vertical; în acest fel suprafa|a de alunecare va fi determinatá de apari|ia
unui efect de boltá vertical, deschiderea bol|ii respective fiind egalá cu lungimea panoului excavat.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 113
În urma efectului de boltá eforturile verticale scad, adicá se va constata o dependen|á neliniará de
adâncime. Deoarece nu se ia în considerare efectul de boltá orizontal, se considerá o distribu|ie uniformá a
eforturilor si de aceea problema se considerá ca problemá planá.
Eforturile orizontale se determiná pe baza teoriei lui Rankine. Acestea fiind cunoscute, studiul
stabilitá|ii se reduce la determinarea ei în zonele plastice. Teoria lui Caquot-Kerissel asupra efectului de
siloz ia în considerare efectul de boltá la terenuri necoezive.

L
-x
+x
z
O
dx
dz
|
q
q`
o
2
o
y
o
1
÷ o
z
| = 0
c = 0
o
3
÷ o
x
p - p
n w
o
x
p - p
n w
> o
x

Figura B-8. Calculul stabilitii traneelor de lungime finit

Condi|iile sunt exemplificate în Figura B-8. În teoria Schneebeli valoarea eforturilor verticale în
teren la fa|a transeei se determiná cu rela|ia:
|
|
|
.
|

\
|
÷
|
¸
= o
| ÷
L
z
sin
z
e L
sin
L
2
2
(Ec. B-12)
si presupune cá eforturile orizontale sunt cele corespunzátoare stárii plastice:
z x
tg o |
.
|

\
| |
÷
t
= o
2 4
2
(Ec. B-13)
Conform teoriei lui Schneebeli, orice punct de la suprafa|a peretelui transeii se gáseste în echilibru
dacá presiunea noroiului bentonitic este mai mare decât reac|iunea interioará a pámântului (în cazul
apari|iei eforturilor orizontale datoritá unei mobilizári complete). Schneebeli considerá valabilá aceastá
metodá si la pámânturile coezive. În acest caz:
|
.
|

\
| |
÷
t
÷ o |
.
|

\
| |
÷
t
= o
2 4
2
2 4
2
ctg tg
z x
(Ec. B-14)
În volumul de pámânt care limiteazá transeea apar si niste eforturi verticale date de efectul de siloz
care se formeazá.
În acest caz fâsiile studiate sunt paralele (Figura B-8), iar pe pere|ii verticali unde apar eforturi de
forfecare se reduc eforturile verticale. Fenomenul este datorat redistribuirii eforturilor si nu unui efect de
boltá real.
Pentru efectul de siloz de tip Terzaghi în cazul când c = 0, q = 0, la adâncimea z si lungimea L a
panoului se determiná o valoare a efortului vertical egalá cu:
|
|
|
.
|

\
|
÷
|
¸
= o
| ÷
L
z
Ktg
z
e L
Ktg
L
2
2
(Ec. B-15)
114 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

B.5. Presiunea apei asupra pereilor de susinere

În calculele de proiectare ale unui perete îngropat presiunea apei poate avea un efect considerabil
asupra rezultatelor de calcul.
În estimarea nivelului de proiectare al apei subterane trebuie sá se |iná seama de varia|iile naturale
ale acestuia, existen|a si dispozi|ia eventualelor drenaje, precum si a straturilor drenante din teren. Influen|a
apelor provenite din precipita|ii asupra regimului apei subterane trebuie luatá în considerare mai ales în
cazul unor pámânturi práfoase sau nisipoase.
În pámânturi argiloase nivelul apei subterane poate fi determinat numai în urma citirilor
piezometrice realizate într-un interval suficient de timp. Presiunea apei datoratá umplerii temporare cu apá
a fisurilor în pámânturile argiloase trebuie luatá în considerare pentru o analizá în eforturi totale. Presiunea
apei pentru o analizá în eforturi efective trebuie calculatá conform regimului apei subterane din apropierea
peretelui. În roci moi este necesará másurarea presiunii apei pe suprafe|ele discontinuitá|ilor.

În Figura B-9 sunt prezentate schematic situa|iile posibile care pot apare în regimul apei subterane
în jurul unui perete îngropat.

Figura B-9. Situaii posibile ale regimului apei subterane în cazul unor perei îngropai

În func|ie de tipul terenului (stratifica|ie, permeabilitate) si de tipul peretelui îngropat (impermeabil,
cu baza într-un strat impermeabil sau nu) efectul apei subterane si condi|iile de calcul de o parte si de alta a
peretelui îngropat (condi|ii drenate sau nedrenate) pot sá difere.
În Figura B-10 sunt prezentate câteva scenarii posibile care scot în eviden|á efectul anizotropiei
asupra presiunilor apei. În stabilirea efectului regimului hidrodinamic asupra peretelui îngropat este
indicatá o analizá pe baza metodelor numerice.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 115



Figura B-10. Diferite diagrame ale presiunii apei pentru un perete impermeabil în funcie de
natura terenului





















116 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

Anexa C
1. Legisla¡ie


2. Lista standardelor
Nr.
Crt.
Standarde
Indicativ, titlu

1. SR EN 1536:2004
Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale. Pilo|i
fora|i.

2. SR EN 1537:2002
Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale. Ancoraje
în teren.
SR EN 1537:2002/AC:2002
Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale. Ancoraje în
teren.
3. SR EN 1538:2002
Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale. Pere|i
mula|i.

4. SR EN 1990:2004
Eurocod. Bazele proiectárii structurilor.
SR EN 1990:2004/A1:2006
Eurocod. Bazele proiectárii structurilor.
5. SR EN 1990:2004/NA:2006
Eurocod. Bazele proiectárii structurilor.Anexá
Na|ionalá.
6. SR EN 1990:2004/A1:2006/AC:2009
Eurocod: Bazele proiectárii structurilor.

Nr.
Crt.
Acte legislative Publica¡ia
1. GP 093-2006
Ghid privind proiectarea structurilor de pámânt
armate cu materiale geosintetice si metalice.
Ordinul ministrului transporturilor construc|iilor si
turismului nr. 1764 din 21septembrie 2006
publicat in Monitorul Oficial , Partea I , nr. 896 bis
din 03 noiembrie 2006,
2. NP 114-2004
Normativ privind proiectarea si execu|ia
ancorajelor.
Ordinul ministrului transporturilor construc|iilor si
turismului nr.363 din 08 martie 2005
publicat in Monitorul Oficial , Partea I , nr. 453 bis
din 27 mai 2005 ,
3. NP 074-2007
Normativ privind documenta|iile geotehnice
pentru construc|ii.
Ordinul ministrului dezvoltárii lucrárilor publice si
locuin|elor nr. 128 din 08 mai 2007
publicat in Monitorul Oficial , Partea I , nr. 381 din
06 iunie 2007,
4. NP 120-2006
Normativ privind cerin|ele de proiectare si
execu|ie a excava|iilor adânci în zone urbane
Ordinul ministrului transporturilor construc|iilor si
turismului nr 1730 din 21 septembrie 2006
publicat in Monitorul Oficial , Partea I , nr. 911 bis
din 09 septembrie 2006,
5. NP 122-2010
Normativ privind determinarea valorilor
caracteristice si de calcul ale parametrilor
geotehnici.
Urmeazá sá fie publicat
6. NP 123-2010
Normativ privind proiectarea geotehnicá a
funda|iilor pe pilo|i.
Urmeazá sá fie publicat
7. P 100-1:2006
Cod de proiectare seismicá–Partea I–Prevederi
de proiectare pentru cládiri.
Ordinul ministrului transporturilor, construc|iilor si
turismului nr.1711/2006 din 19 septembrie 2006,
publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 803 bis din
25 septembrie 2006.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 117
7. SR EN 1990:2004/A1:2006/NA:2009
Eurocod: Bazele proiectárii structurilor. Anexa A2:
Aplica|ie pentru poduri. Anexa na|ionalá.
8. SR EN 1991-1-1:2004
Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1-
1: Ac|iuni generale. Greutá|i specifice, greutá|i
proprii, încárcári utile pentru cládiri
SR EN 1991-1-1:2004/AC:2009
Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1- 1:
Ac|iuni generale - Greutá|i specifice, greutá|i proprii,
încárcári din exploatare pentru construc|ii.
9. SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006
Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1-1:
Ac|iuni generale. Greutá|i specifice, greutá|i proprii,
încárcári din exploatare pentru construc|ii. Anexá
na|ionalá.
10. SR EN 1991-1-6:2005
Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1-
6: Ac|iuni generale. Ac|iuni pe durata execu|iei
SR EN 1991-1-6:2005/NB:2008
Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1-6:
Ac|iuni generale. Ac|iuni pe durata execu|iei. Anexa
Na|ionalá.
11. SR EN 1991-1-6:2005/AC:2008
Eurocod 1: Ac|iuni asupra structurilor. Partea 1-6:
Ac|iuni generale. Ac|iuni pe durata execu|iei.
13. SR EN 1993-1-10:2006
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el.
Partea 1-10: Alegerea claselor de calitate a
o|elului
SR EN 1993-1-10:2006/AC:2009
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el. Partea 1-
10: Alegerea claselor de calitate a o|elului
14. SR EN 1993-1-10:2006/NA:2008
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el. Partea 1-
10: Alegerea claselor de calitate a o|elului. Anexa
na|ionalá.
15. SR EN 1993-5:2007
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el.
Partea 5: Pilo|i si palplanse.
SR EN 1993-5:2007/AC:2009
Eurocod 3: Proiectarea structurilor de o|el. Partea 5:
Pilo|i si palplanse
16. SR EN 1994-1-1:2004
Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de
otel si beton. Partea 1-1: Reguli generale si
reguli pentru cládiri.
SR EN 1994-1-1:2004/AC:2009
Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de o|el
si beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru
cládiri.
17. SR EN 1994-1-1:2004/NB:2008
Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de o|el
si beton. Partea 1-1: Reguli generale si reguli pentru
cládiri. Anexa Na|ionalá.
18. SR EN 1997-1:2004
Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá Partea 1:
Reguli generale
SR EN 1997-1:2004 /AC: 2009
Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá Partea 1: Reguli
generale.
19. SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá Partea 1: Reguli
generale. Anexa na|ionalá.
20. SR EN 1997-2:2007
Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá. Partea 2:
Investigarea si încercarea terenului
SR EN 1997-2:2007/NB:2009
Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá. Partea 2:
investigarea si încercarea terenului. Anexa Na|ionalá
21. SR EN 1998-1:2004
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru
rezisten|a la cutremur. Partea 1: Reguli generale,
ac|iuni seismice si reguli pentru cládiri
SR EN 1998-1:2004/NA:2008
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten|a
la cutremur. Partea 1: Reguli generale, ac|iuni
seismice si reguli pentru cládiri. Anexa na|ionalá.
22. SR EN 1998-5:2004
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru
rezisten|a la cutremur. Partea 5: Funda|ii,
structuri de sus|inere si aspecte geotehnice
SR EN 1998-5:2004/NA:2007
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezisten|a
la cutremur. Partea 5: Funda|ii, structuri de sus|inere
si aspecte geotehnice. Anexa na|ionalá.
118 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
23. SR EN 10248-1:1996
Palplanse laminate la cald din o|eluri nealiate.
Partea 1: Condi|ii tehnice de livrare.

24. SR EN 10248-2:1996
Palplanse laminate la cald din o|eluri nealiate.
Partea 2: Toleran|e de formá si la dimensiuni.

25. SR EN 10249-1:1996
Palplanse formate la rece din o|eluri nealiate.
Partea 1: Condi|ii tehnice de livrare.

26. SR EN 10249-2:1996
Palplanse formate la rece din o|eluri nealiate.
Partea 2: Toleran|e de formá si la dimensiuni.

27. SR EN 12063:2003
Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale. Pere|i
din palplanse.

28. SR EN 12716:2002
Execu|ia lucrárilor geotehnice speciale.
Injectarea cu presiune înaltá a terenurilor (Jet
grouting)

29. SR EN 13331-1:2004
Sisteme pentru sprijinirea san|urilor. Partea 1:
Specifica|ii de produs.

30. SR EN 13331-2:2004
Sisteme pentru sprijinirea san|urilor. Partea 2:
Evaluare prin calcul sau încercare.


31.
SR EN 14653-1:2005
Sisteme hidraulice ac|ionate manual pentru
sprijinirea san|urilor. Partea 1: Specifica|ii de
produs.

32. SR EN 14653-2:2005
Sisteme hidraulice actionate manual pentru
sprijinirea santurilor. Partea 2 : Evaluare prin
calcul sau incercare.

33. SR EN ISO 14688-1:2004
Cercetári si încercári geotehnice. Identificarea si
clasificarea pámânturilor. Partea 1: Identificare si
descriere
SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006
Cercetári si încercári geotehnice. Identificarea si
clasificarea pámânturilor. Partea 1: Identificare si
descriere.
34. SR EN ISO 14688-2:2005
Cercetári si încercári geotehnice. Identificarea si
clasificarea pámânturilor. Partea 2: Principii
pentru o clasificare.
SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007
Cercetári si încercári geotehnice. Identificarea si
clasificarea pámânturilor. Partea 2: Principii pentru o
clasificare.














MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 119
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 bis (vol. II)/4.III.2011 conține 120 de pagini. Prețul: 48 lei ISSN 1453—4495
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
&JUYDGY|588332]
P A R T E A I
LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Anul 179 (XXIII) — Nr. 158 bis Vineri, 4 martie 2011
S U MA R
Pagina
Anexa la Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului
nr. 2.690/2010 pentru aprobarea Reglementării tehnice
„Normativ privind determinarea valorilor caracteristice
și de calcul ale parametrilor geotehnici, indicativ
NP 122:2010” ............................................................ 3–28
Volumul III
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
2
A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E
A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI TURISMULUI
O R D I N
pentru aprobarea Reglementării tehnice „Normativ privind determinarea valorilor caracteristice
și de calcul ale parametrilor geotehnici, indicativ NP 122: 2010”*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările
ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de
reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu
modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizarea
schimbului de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societății
informaționale între România și statele membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 5 din 22 octombrie 2010 al Comitetului tehnic de coordonare generală din
cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului,
în temeiul art. 5 pct. II lit. e) și al art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul dezvoltării regionale și turismului emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă Reglementarea tehnică „Normativ
privind determinarea valorilor caracteristice și de calcul ale
parametrilor geotehnici, indicativ NP 122: 2010”, elaborată de
Universitatea Tehnică de Construcții București, prevăzută în
anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la data
publicării.
*
Prezenta reglementare a fost adoptată cu respectarea
procedurii de notificare nr. RO/467 din 11 octombrie 2010,
prevăzută de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru
furnizarea de informații în domeniul standardelor și
reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităților Europene L 204 din 21 iulie 1998, modificată prin
Directiva 98/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
20 iulie 1998, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților
Europene L 217 din 5 august 1998.
p. Ministrul dezvoltării regionale și turismului,
Gheorghe Nastasia,
secretar general
București, 29 decembrie 2010.
Nr. 2.690.
*) Ordinul nr. 2.690/2010 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 4 martie 2011 și este reprodus și în acest număr bis.










NORMATIV PRIVIND DETERMINAREA VALORILOR
CARACTERISTCE SI DE CALCUL ALE
PARAMETRILOR GEOTEHNICI, indicativ NP 122: 2010




































MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 3
ANEX



CUPRINSUL

1. GENERALITÄTI
1.1. Obiect si domeniu de aplicare
1.2. Condi(ii de aplicare. Nivel de siguran(à
1.3. Termeni si defini(ii
1.4. Referin(e normative

2. PRINCIPII ÎN STABILIREA VALORILOR PARAMETRILOR GEOTEHNICI
2.1. Modalità(i de determinare a parametrilor geotehnici
2.2. Cerin(e privind determinarea valorilor parametrilor geotehnici
2.3. Factorii care pot influen(a în mod semnificativ valorile parametrilor geotehnici

3. VALORI CARACTERISTICE ALE PARAMETRILOR GEOTEHNICI
3.1. Definirea valorilor caracteristice si selectarea datelor
3.2. Stabilirea valorilor caracteristice cu ajutorul metodelor statisticii matematice
3.3. Stabilirea pe cale indirectà a valorilor caracteristice pe baza corela(iilor cu unele încercàri
3.4. Stabilirea valorilor caracteristice pe baza màsuràtorilor privind comportarea structurilor
geotehnice realizate
3.5. Stabilirea valorilor caracteristice pe baza datelor documentare

4. VALORI DE CALCUL ALE PARAMETRILOR GEOTEHNICI

ANEXA A.1 EXEMPLE DE UTILIZARE A VALORILOR CARACTERISTICE INFERIOARE
(Xk inf) SI SUPERIOARE (Xk sup) ALE PARAMETRILOR GEOTEHNICI

ANEXA A.2 EXEMPLE DE UTILIZARE A VALORILOR CARACTERISTICE STABILITE CA
ESTIMÄRI PRUDENTE ALE MEDIEI (¢
k
, c
k
) SAU CA ESTIMÄRI PRUDENTE ALE
VALORILOR MINIME (¢
k loc
, c
k loc
) PENTRU UNGHIUL DE FRECARE INTERNÄ SI
COEZIUNE

ANEXA A.3 RECOMANDÄRI PENTRU STABILIREA VALORILOR DERIVATE ALE UNOR
PARAMETRI GEOTEHNICI DETERMINATI PRIN ÎNCERCÄRI

ANEXA A.4 VALORI RECOMANDATE ALE COEFICIENTULUI DE VARIATIE Vx cunoscut
PENTRU UNELE CATEGORII DE PÄMÂNTURI (1)


ANEXA A.5 EXEMPLU DE CORELATII STABILITE ÎNTRE MODULUL DE DEFORMATIE
LINEARÄ (E) SI REZISTENTA PE CON (qc) LA PENETRAREA STATICÄ – CPT

ANEXA A.6 TABELE CU VALORI CARACTERISTICE RECOMANDATE PENTRU CALCULE
GEOTEHNICE PRELIMINARE







4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011







N NO OR RM MA AT TI IV V P PR RI IV VI IN ND D D DE ET TE ER RM MI IN NA AR RE EA A V VA AL LO OR RI IL LO OR R
C CA AR RA AC CT TE ER RI IS ST TI IC CE E I I D DE E C CA AL LC CU UL L A AL LE E P PA AR RA AM ME ET TR RI IL LO OR R
G GE EO OT TE EH HN NI IC CI I, , I IN ND DI IC CA AT TI IV V N NP P 1 12 22 2: : 2 20 01 10 0


1. GENERALITÄTI

1.1. Obiect si domeniu de aplicare

1.1.1. Prezentul normativ trateazá modul în care se stabilesc valorile caracteristice si valorile de
calcul ale parametrilor geotehnici ai pámânturilor care alcátuiesc terenul de fundare al constructiilor sau
care intrá în alcátuirea lucrárilor de constructii.

1.1.2. Parametrii geotehnici servesc în special la proiectarea geotehnic prin calcul.
Valorile parametrilor geotehnici pot servi, de asemenea, la identificarea si clasificarea straturilor de
pámânt în cazul proiectárii geotehnice bazatá pe másuri prescriptive.

1.2. Condi(ii de aplicare. Nivel de siguran(à

1.2.1. Definirea parametrilor geotehnici si modul de stabilire a valorilor caracteristice si de calcul
din prezentul normativ sunt în concordantá cu conceptul stárilor limitá si cu principiile cuprinse în sistemul
de standarde europeane, Eurocod, adoptat prin seria de standarde române SR EN 1990 ... SR EN 1999.
Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici stabilite în prezentul normativ se utilizeazá în
proiectarea prin calcul împreuná cu valorile de calcul ale actiunilor, ale rezistentelor materialelor, ale
rezistentelor elementelor structurale si ale datelor geometrice definite în seria de standarde SR EN 1990....
SR EN 1999.

1.2.2. Nivelul de sigurantá adoptat în stabilirea valorilor caracteristice si de calcul ale parametrilor
geotehnici conform prezentului normativ corespunde nivelului minim prevázut în standardele europene,
Eurocoduri. Proiectantul constructiei poate adopta, pe baza unor justificári tehnico-economice, cu acordul
beneficiarului, sau la cererea expresá a acestuia, un nivel de sigurantá mai ridicat pentru parametrii
geotehnici utilizati la proiectarea întregii structuri geotehnice sau la unele párti ale acesteia.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 5



1.3. Termeni si defini(ii

1.3.1. Termenii comuni pentru toate standardele europene, Eurocoduri, sunt date în standardul SR
EN 1990:2004.
Termenii specifici proiectárii geotehnice sunt indicati în standardele SR EN 1997-1:2004, SR EN
1997-1:2004/AC:2009.

1.3.2. Termeni specifici prezentului normativ

÷ Valoarea caracteristicà a parametrului geotehnic (X
k
)
Valoarea parametrului geotehnic stabilitá ca o estimare prudentá a valorii care
influenteazá aparitia stárii limitá în structura geotehnicá sau în structurile (constructiile)
care conlucreazá cu acestea; este-de cele mai multe ori-o estimare prudentá a mediei
valorilor determinate prin încercári sau prin másurátori în volumul de teren care
guverneazá, pentru starea limitá consideratá, comportarea structurii geotehnice.
÷ Valoarea caracteristicà inferioarà (X
k inf
)
Valoarea caracteristicá obtinutá la estimarea mediei când valorile inferioare sunt mai
nefavorabile pentru aparitia stárii limitá.
÷ Valoarea caracteristicà superioarà (X
k sup
)
Valoarea caracteristicá obtinutá la estimarea mediei când valorile superioare sunt mai
nefavorabile pentru aparitia stárii limitá.
÷ Valoarea caracteristicà localà (X
k loc
)
Valoarea caracteristicá obtinutá ca o estimare prudentá, de regulá, a celei mai scàzute
valori din volumul de teren care guverneazá aparitia stárii limitá în structura geotehnicá
sau în párti din aceasta.
÷ Valoare màsuratà
Valoarea parametrului geotehnic másuratá în timpul unei încercári sau prin urmárirea
comportárii unei structuri geotehnice.
÷ Valoare derivatà
Valoarea unui parametru geotehnic obtinutá pe cale teoreticá, prin corelare sau pe cale
empiricá, pe baza rezultatelor încercárilor.




6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011




1.4. Referin(e normative
1.4. 1.Documente normative de bazà
Aplicarea prezentului normativ se face în corelare cu prevederile din alte acte normative.
Documentele normative generale precum si referirile la alte documente sunt date în continuare în text, în
cazurile în care este necesar si sunt enumerate în Anexa B.

2. PRINCIPII ÎN STABILIREA VALORILOR PARAMETRILOR GEOTEHNICI
2.1. Modalità(i de determinare a parametrilor geotehnici

2.1.1. Valorile parametrilor geotehnici se pot determina prin una sau mai multe din modalitátile
prezentate mai jos:
÷ pe cale directá, prin încercári efectuate pe teren (in-situ);
÷ pe cale directá, prin încercári efectuate în laboratorul geotehnic, pe probe de pámânt;
÷ pe cale indirectá, prin încercári (de regulá, in-situ), cu utilizarea unor corelatii între rezultatele
încercárii si valorile parametrului geotehnic;
÷ pe baza másurátorilor privind comportarea structurilor geotehnice în etapele de executie si dupá
punerea în exploatare;
÷ pe baza unor date din experienta comparabilá acumulatá;
÷ pe baza unor date documentare relevante din literatura de specialitate.

2.1.2. Listele încercárilor geotehnice efectuate pe teren si în laborator sunt prezentate în SR EN
1997-2:2007, anexa A si în NP 074-2007, anexele C si D.

2.2. Cerin(e privind determinarea valorilor parametrilor geotehnici

2.2.1. Cerintele de bazá pentru efectuarea încercárilor geotehnice pe teren si în laborator sunt
indicate în SR EN 1997-2:2007, cap. 4 si 5 si în anexele D .... S, precum si în NP 074-2007.
În standardul mentionat mai sus se precizeazá numárul minim de determinári în laborator care
trebuie efectuat pentru fiecare tip de încercare si se prezintá unele corelatii recomandate pentru stabilirea
valorilor parametrilor geotehnici pe baza încercárilor indirecte realizate pe teren.

2.2.2. Másurátorile asupra comportárii constructiilor pot servi la determinarea prin calcul invers a
parametrilor geotehnici ai pámânturilor care conlucreazá cu structura geotehnicá respectivá. Aceste
másurátori trebuie realizate pe baza reglementárilor existente sau-în lipsa acestora-a unor documentatii
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 7
tehnice speciale (exemplu-caiete de sarcini), întocmite conform legislatiei în vigoare.


2.2.3. Datele documentare privind valorile unor parametri geotehnici, bazate pe experientá
comparabilá, pot fi utilizate în stabilirea valorilor parametrilor geotehnici dacá se referá la aceleasi tipuri de
pámânturi si pentru care este de asteptat o comportare geotehnicá similará, pentru constructii similare. Se
considerá cu precádere adecvate datele obtinute pe plan local.
Este indicat ca la preluarea acestor date sá se cunoascá nivelul de asigurare pentru care au fost
determinate valorile parametrilor geotehnici.

2.3. Factorii care pot influen(a în mod semnificativ valorile parametrilor geotehnici

2.3.1. La stabilirea valorilor parametrilor geotehnici trebuie sá se tiná seama de diferentele posibile
între proprietátile pámânturilor determinate prin încercári pe teren sau în laborator si cele care guverneazá
comportarea structurii geotehnice.
Factorii care pot influenta cel mai frecvent proprietátile pámânturilor sunt:
÷ starea (nivelul) de eforturi si modul de deformare (în special asupra rezistentei la
forfecare si a deformabilitátii),
÷ unele particularitáti structurale ale pámântului respectiv (fisurile, anizotropia, existenta
unor particule mari),
÷ efectele de timp,
÷ efectele actiunilor dinamice (în special ale celor seismice),
÷ caracterul casant sau ductil al comportárii pámântului supus încercárii,
÷ metoda de executie a structurii geotehnice,
÷ efectul tuturor activitátilor de constructie asupra terenului de fundare.

2.3.2. Ori de câte ori este necesar, trebuie aplicati coeficienti de corectie pentru convertirea
rezultatelor încercárilor pe teren si în laborator în valori derivate care sá reprezinte comportarea
pámânturilor în lucrarea respectivá.

3. VALORI CARACTERISTICE ALE PARAMETRILOR GEOTEHNICI

3.1. Definirea valorilor caracteristice si selectarea datelor

3.1.1. Valoarea caracteristic a unui parametru geotehnic (X
k
) trebuie stabilitá ca o estimare
prudentá a valorii care influenteazá aparitia stárii limitá.
De regulá, valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici se stabilesc pentru un element geologic
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
denumit strat, alcátuit din pámânt apartinând aceleiasi formatiuni geomorfologice si aceleiasi clase
(conform SR EN 14688-2:2005, SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007), care prezintá o variabilitate limitatá
a valorilor acestor parametri.
Când în formatiunea geologicá alcátuitá din aceeasi clasá de pámânt apar portiuni cu proprietáti
distincte, se poate pástra denumirea integralá de strat, dar în cuprinsul acestuia se contureazá subdiviziuni
ca:
÷ orizonturi (delimitate în grosime),
÷ lentile (delimitate în plan si în grosimea stratului),
÷ zone (delimitate în plan),
pentru care se stabilesc valori proprii ale parametrilor geotehnici.

3.1.2. La selectarea datelor pentru stabilirea valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici
trebuie sá se tiná seama de urmátoarele aspecte majore:
÷ existenta unor informatii prealabile privind geologia si hidrogeologia zonei si a altor date din
proiecte anterioare,
÷ variabilitatea valorilor másurate ale parametrilor si cunostintele preexistente privind aceste date,
÷ volumul investigatiilor întreprinse pe teren si în laborator, numárul si calitatea probelor
prelevate,
÷ extinderea zonei din teren care guverneazá, pentru starea limitá consideratá, comportarea
structurii geotehnice,
÷ capacitatea structurii geotehnice de a transfera încárcárile de la zonele slabe la zonele mai
rezistente din teren.

3.1.3. Cerintele generale privind colectarea informatiilor prealabile, tipul, volumul si extinderea
investigatiilor geotehnice în terenul de fundare sunt precizate în SR EN 1997-2:2007 si NP 074-2007.
Aceste criterii se aplicá, pe baza experientei si a competentei tehnice a specialistului care efectueazá
investigarea geotehnicá, la conditiile locale de teren în functie de caracteristicile si importanta structurii
proiectate, reflectate în categoria geotehnic a lucrrii, definitá în conformitate cu NP 074-2007.

3.1.4. Variabilitatea valorilor parametrilor geotehnici se ia în considerare prin stabilirea valorii
caracteristice inferioare (X
k inf
) si a valorii caracteristice superioare (X
k sup
) si utilizarea în calcul a
combinatiei cele mai defavorabile a acestor valori. Pentru exemplificare, în Anexa A1 se prezintá situatii
care impun utilizarea valorilor caracteristice inferioare si superioare.
Modul de stabilire a valorilor X
k inf
si X
k sup
este dat la pct. 3.2.2 (3), cu respectarea principiului
medierii expus la pct. 3.1.5.
În cazul în care valorile determinate prin încercári indicá o tendintá certá de variatie în plan sau în
adâncime, se poate stabili o dependentá matematicá a valorilor caracteristice în functie de dimensiunea
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 9
respectivá, conform indicatiilor de la pct. 3.2.3.


3.1.5. Zona din teren care guverneazá comportarea structurii geotehnice la o stare limitá este de
obicei mult mai mare decât proba de laborator sau zona din teren afectatá de o încercare in-situ. În
consecintá, valoarea parametrului geotehnic care guverneazá starea limitá este deseori valoarea medie a
unui sir de valori care acoperá o suprafatá sau un volum mai mare de teren. Valoarea caracteristicá X
k
este
o estimare prudentá a acestei medii.
În cazul în care comportarea structurii geotehnice la starea limitá este guvernatá de valoarea cea mai
scázutá sau cea mai mare a proprietátii pámântului, valoarea caracteristicá
X
k loc
trebuie sá fie o estimare prudentá a celei mai scázute sau celei mai mari valori din zona care
guverneazá comportarea.
Deoarece extinderea zonei de teren care guverneazá comportarea structurii geotehnice depinde de
capacitatea acestei structuri de redistribuire a încárcárilor la terenul de fundare este important ca
specialistul care stabileste valorile caracteristice ale parametrilor geotehnici sá fie informat de cátre
proiectantul de rezistentá asupra tipului si particularitátilor structurii proiectate.
În anexa A2 se prezintá exemple de utilizare a valorilor caracteristice stabilite ca o estimare
prudentá a mediei X
k
, respectiv a valorii locale (minime) X
k loc
.
În cazul necesitátii utilizárii valorilor X
k loc
, este indicat sá se realizeze o investigare geotehnicá
detaliatá a zonelor cu parametri scázuti din terenul de fundare.

3.1.6. La selectarea rezultatelor încercárilor în laborator si pe teren trebuie sá se tiná seama de
factorii care influenteazá proprietátile pámântului si care au fost indicati la pct. 2.3.1.
În special în cazul parametrilor de deformabilitate si ai rezistentei la forfecare încercárile trebuie sá
urmáreascá reconstruirea cât mai fidelá a stárii de eforturi în teren si aplicarea unei secvente de încárcare
care sá simuleze conditiile de solicitare induse de realizarea structurii proiectate

3.1.7. Asupra valorilor unor parametri, determinate prin încercári în laborator si pe teren, se pot
aplica coeficienti de corectie fundamentati din punct de vedere teoretic sau bazati pe experienta acumulatá,
obtinându-se valorile derivate care reprezintá mai fidel comportarea pámânturilor în lucrarea respectivá.
În anexa A3 se prezintá coeficientii de corectie recomandati în vederea determinárii valorilor
derivate ale parametrilor de compresibilitate si ai rezistentei la forfecare pentru unele categorii de
pámânturi.

3.1.8. În figura 1 este reprezentatá schematic procedura de stabilire a valorilor caracteristice ale
parametrilor geotehnici pe baza másurátorilor obtinute din încercári directe si indirecte si a másurátorilor
privind comportarea structurilor geotehnice.
10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011


Fig. 1. Schema modului de stabilire a valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici

3.1.9. Pentru stabilirea valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici, mai ales în cazul
structurilor încadrate în categoria geotehnicá 3, se recomandá utilizarea metodelor statisticii matematice.
Nivelul de asigurare al valorilor X
k
va fi de 95 %.
Pentru valorile locale X
k loc
estimarea trebuie fácutá astfel ca probabilitatea de aparitie a unei valori
mai nefavorabile sá fie de 5 %.
În figura 2 sunt arátate valorile caracteristice inferioará (X
k inf
) si superioará (X
k sup
) si valoarea
caracteristicá localá (X
k loc
) stabilite pe baza prelucrárii statistice a valorilor parametrului geotehnic X.

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 11


Fig. 2. Stabilirea valorilor caracteristice pe baza prelucrárii statistice.
Semnificatia simbolurilor corespunde relatiilor (3.1) ... (3.5')

În subcapitolul 3.2 se prezintá modul de stabilire a valorilor caracteristice ale parametrilor
geotehnici cu ajutorul metodelor statisticii matematice.

3.2. Stabilirea valorilor caracteristice cu ajutorul metodelor statisticii matematice

3.2.1. Delimitarea elementelor geologice

(1) Elementele geologice pentru care se stabilesc valori caracteristice ale parametrilor geotehnici se
delimiteazá cu ajutorul datelor obtinute prin lucrárile de investigare geotehnicá pe amplasament, efectuate
conform exigentelor indicate în SR EN 1997-2:2007 si NP 074-2007, pe baza informatiilor geologice
generale precum si a criteriilor de clasificare recomandate în SR EN 14688-2:2005, SR EN ISO 14688-
2:2005/C91:2007.
(2) Coeficientul de variatie V
x
pentru valorile determinate prin încercári si pentru valorile derivate
ale parametrilor geotehnici care servesc la identificarea si clasificarea pámântului din cuprinsul elementului
geologic se recomandá sá nu depáseascá V
x max
în tabelul 3.1.
Coeficientul de variatie se calculeazá cu ajutorul relatiilor:

x
x
m
s
V
X
= (3.1)
( )
2 1
1
x i m
s X X
n
= ÷
÷
¿
(3.2)
i
m
X
X
n
=
¿
(3.3)
în care:
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
s
x
abaterea standard a valorilor individuale selectate X
i
, determinate prin încercári
sau derivate din rezultatele încercárilor pe teren sau în laborator,
X
m
media aritmeticá a valorilor X
i
selectate,
n numárul de valori X
i
selectate.

Tabelul 3.1
Valori maxime ale coeficientului de varia(ie recomandate
pentru delimitarea unui element geologic

Parametrul geotehnic V
x max

Greutatea volumicá, ¸ 0,05
Umiditatea naturalá, w
Indicele de consistentá, I
C

Indicele porilor, e
Gradul de îndesare, I
D

0,15
Indicele de plasticitate, I
P
0,30

(3) În cazul pámânturilor cu caracteristici speciale se poate lua în considerare si variabilitatea altor
parametri geotehnici, precum:
÷ continutul în materii organice,
÷ continutul de carbonati (în special Ca CO
3
),
÷ tarea specificá suplimentará la umezire (pentru pámânturile sensibile la umezire - PSU),
÷ umflarea liberá si presiunea de umflare (pentru pámânturile cu umflári si contractii mari).
(4) În situatia în care coeficientii de variatie pentru un strat de pámânt delimitat pe considerente
geomorfologice depásesc valorile maxime indicate în tabelul 3.1 se recomandá împártirea acestuia în
subdiviziuni geologice sau sá se stabileascá o dependentá a variatiei parametrilor în raport cu dimensiunile
în plan sau în adâncime ale terenului de fundare respectiv. Indicatii privind analiza stratelor cu tendintá de
variatie spatialá sunt date la pct. 3.2.3.

3.2.2. Stabilirea valorilor caracteristice pentru elemente geologice fr tendin de variaie
spaial
(1) În majoritatea cazurilor valorile determinate direct prin încercári sau derivate din acestea se
prelucreazá ca variabile independente.
(2) Se admite si prelucrarea statisticá a unor variabile corelate (unghiul de frecare interná ¢ si
coeziunea c) cu conditia ca încercárile respective (forfecare directá, compresiune triaxialá) sá fie realizate
în conditii asemánátoare pentru toate probele selectate.
În acest caz valorile caracteristice ¢
k
si c
k
se stabilesc pentru un nivel de asigurare de 95% fatá de
dreapta de regresie medie (dreapta intrinsecá, conform modelului Mohr-Coulomb), calculatá prin metoda
abaterilor medii pátratice minime.
(3) Valoarea caracteristicá a parametrului geotehnic X
k
se stabileste cu relatia:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 13

( ) 1
k m n x
X X k V = ± · (3.4)
în care:
V
x
si X
m
sunt definite prin relatiile (3.1 ... (3.3)
k
n
este un coeficient statistic de variatie a mediei, care depinde de numárul
de valori selectate si de nivelul de asigurare al mediei, dat în tabelul 3.2
tinând seama de explicatiile de la subpunctele (4) si (5).

Semnul + sau - din relatia (3.4) corespunde valorii caracteristice superioare (X
k sup
), respectiv (X
k inf
)
a parametrului respectiv:

( )
sup
1
k m n x
X X k V = + · (3.4')

( )
inf
1
k m n x
X X k V = ÷ · (3.4")
Tabelul 3.2
Valorile coeficientului statistic k
n
pentru un nivel de asigurare de 95%
în stabilirea valorilor caracteristice
Numárul de valori n
Valori k
n
pentru:
V
x necunoscut
V
x cunoscut

3
4
5
6
8
10
20
_ 30
1,69
1,18
0,95
0,82
0,67
0,58
0,39
0,31
0,95
0,82
0,74
0,67
0,58
0,52
0,37
0,30

Notà: Pentru valori n intermediare se admite interpolarea
lineará a valorilor k
n
din tabel.

(4) În cazul în care se iau în considerare numai valorile determinate direct prin încercári si valorile
derivate din acestea, coeficientul de variatie pentru terenul respectiv nu este cunoscut în prealabil si valorile
k
n
, pentru nivelul de asigurare de 95%, se iau din tabelul 3.2, coloana
V
x necunoscut
.
(5) Deoarece în multe cazuri practice, pentru un element geologic se pot selecta putine valori, ceea
ce conduce la valori ridicate pentru V
x
si k
n
, se poate utiliza metoda „cunostintelor preexistente”, prin care
se preia valoarea coeficientului de variatie V
x
din date documentare relevante.
La preluarea coeficientului de variatie, care este - de regulá - mai mic decât cel ce rezultá pe baza
datelor selectate pe amplasament, trebuie sá se verifice dacá datele documentare (din publicatii, arhive etc.)
se referá la aceleasi tipuri de pámânturi pentru care este de asteptat o comportare geotehnicá similará,
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
pentru structuri geotehnice similare. Se recomandá, în acest sens, utilizarea datelor obtinute pe plan local si
a báncilor de date, precum si a criteriilor de similitudine a pámânturilor (clasificári, amprente etc.).
În aceste situatii, valorile coeficientului statistic k
n
din relatia (3.4), pentru acelasi nivel de asigurare
de 95%, se iau din tabelul 3.2, din coloana V
x cunoscut
.
În lipsa unor date documentare pe amplasamentul respectiv, la proiectarea structurilor geotehnice
încadrate în categoriile geotehnice 1 si 2 se pot utiliza valorile coeficientului V
x cunoscut
recomandate în
anexa A4, pentru unele categorii de pámânturi de vârstá cuaternará.
(6) Valorile caracteristice locale X
k loc
, stabilite pentru situatiile arátate la pct. 3.1.5 se calculeazá cu
relatia:
( )
loc
1 2
k m x
X X V = ± (3.5)
în care X
m
si V
x
sunt definite prin relatiile (3.1), (3.2) si (3.3).
În acest caz nu se va utiliza metoda V
x cunoscut
.
Observaie: De regulá, în calculele practice intervine numai valoarea localá inferioará:
( )
loc
1 2
k m x
X X V = ÷ (3.5')

3.2.3. Stabilirea valorilor caracteristice pentru elemente geologice
cu tendin de variaie spaial

(1) În cazul în care se constatá existenta unei tendinte de variatie cu adâncimea sau în plan (în limita
amplasamentului studiat) a unor parametri geotehnici (în special de compresibilitate sau de rezistentá la
forfecare) ai stratului, existá posibilitatea divizárii acestuia în elemente geologice pentru care se stabilesc
valorile caracteristice bazate pe media valorilor determinate în limitele fiecárui element (conform pct.
3.2.2) sau a stabilirii unei dependente matematice a parametrului în functie de pozitia în spatiu a punctului
respectiv.
(2) Pentru situatiile tratate în acest punct nu se recomandá utilizarea metodei V
x
cunoscut.

3.3. Stabilirea pe cale indirectà a valorilor caracteristic pe baza corela(iilor cu unele încercàri

3.3.1. Pentru unele încercári (mai ales cele efectuate pe teren) în care se másoará valori ale unor
indici a cáror dependentá cu valorile parametrilor geotehnici poate fi demonstratá în conditiile date ale unui
amplasament sau pe zone mai extinse, se pot utiliza corelatii matematice stabilite între cele douá siruri de
valori.
Asemenea corelatii pot fi stabilite în cadrul programului de investigare geotehnicá a
amplasamentului sau preluate din arhive si publicatii.
Pentru utilizarea acestor corelatii trebuie îndeplinite urmátoarele conditii:
÷ utilizarea unor metode standardizate de determinare a indicilor,
÷ demonstrarea similitudinii tipului de teren pentru care se utilizeazá corelatia cu terenul pentru
care a fost stabilitá aceasta,
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 15
÷ cunoasterea nivelului de încredere al corelatiei utilizate, caracterizat prin: numárul de încercári
care au servit la stabilirea corelatiei, coeficientul de corelatie, nivelul de asigurare al corelatiei.

3.3.2. În anexa A5 se prezintá un exemplu de corelatie lineará între valorile modulului de
deformatie lineará E determinat prin încercári cu placa si valorile rezistentei pe con la penetrare staticá
(CPT) efectuate în paralel pe mai multe amplasamente din tará.

3.4. Stabilirea valorilor caracteristice pe baza màsuràtorilor privind comportarea structurilor
geotehnice realizate

3.4.1. Atunci când în zone apropiate de amplasamentul pe care se proiecteazá noua constructie si
având conditii geotehnice similare s-au realizat másurátori sistematice privind comportarea unor structuri
existente care permit, prin calcul invers, determinarea unor valori ale parametrilor geotehnici (în special
parametri de deformabilitate), aceste date pot fi considerate drept valori caracteristice sau pot fi folosite în
prelucrárile statistice, împreuná cu márimile selectionate din încercárile pe teren si în laborator.

3.4.2. Acceptarea valorilor rezultate din másurátori pe constructii reale poate fi admisá când se
îndeplinesc urmátoarele conditii:
÷ másurátorile se efectueazá pe baza unor reglementári tehnice sau a unor documente tehnice
(reglementári interne, caiete de sarcini, programe de monitorizare etc.), întocmite conform
legislatiei în vigoare,
÷ másurátorile conform legislatiei în vigoare, cu aparaturá adecvatá si cu indici de precizie
determinati,
÷ actiunile (încárcárile) care s-au aplicat terenului de fundare în perioada de másurare au fost
evaluate cu o precizie satisfácátoare,
÷ másurátorile permit evidentierea clará a contributiei fiecárui strat care conlucreazá cu structura
monitorizatá,
÷ modelul utilizat la calculul invers al parametrului respectiv este justificat din punct de vedere
teoretic sau confirmat de experienta acumulatá.

3.4.3. Lucrárile de monitorizare a structurilor geotehnice cele mai des utilizate la stabilirea, prin
calcul invers, a valorilor caracteristice sunt:
÷ másurátorile de tasare ale elementelor structurale sub încárcári cunoscute,
÷ másurátorile deplasárilor orizontale ale lucrárilor de sustinere (másurátori inclinometrice),
÷ determinarea suprafetelor de rupere în cazul unor alunecári de teren produse.
În cazul stabilirii parametrilor rezistentei la forfecare pe suprafete de rupere determinate se va
acorda o atentie deosebitá analizei mobilizárii rezistentei în straturi cu rigiditáti diferite.

16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
3.5. Stabilirea valorilor caracteristice pe baza datelor documentare

3.5.1. Pentru proiectarea structurilor geotehnice care se încadreazá în categoria geotehnicá 1 si
pentru fazele preliminare de proiectare a structurilor din categoria geotehnicá 2 se admite utilizarea
valorilor caracteristice ale parametrilor geotehnici preluate din documente relevante: tabele de valori
recomandate în reglementárile tehnice, bánci de date, valori obtinute prin investigatii geotehnice efectuate
în formatiuni geologice asemánátoare, de preferintá pe amplasamente apropiate.
Pentru a putea fi utilizate aceste date documentare, trebuie demonstratá asemánarea pámânturilor pe
baza unor criterii clare de similitudine (clasificári, amprente etc.).

3.5.2. Valorile preluate din sursele documentare trebuie sá reprezinte o estimare foarte acoperitoare
a parametrului geotehnic respectiv pentru volumul de pámânt care conlucreazá cu structura geotehnicá, si
sá tiná seama de precizárile fácute la pct. 3.1.4 si 3.1.5 privind valorile
X
k sup
, X
k inf
si X
k loc
.

3.5.3. În anexa A6 se dau tabele de valori caracteristice pentru unele categorii de pámânturi, care
pot fi utilizate în conditiile precizate la pct. 3.5.1.

4. VALORI DE CALCUL ALE PARAMETRILOR GEOTEHNICI

4.1. Valorile de calcul ale parametrilor geotehnici (X
d
) se stabilesc - de regulá - de cátre proiectantul
structurii geotehnice, prin împártirea valorilor caracteristice (X
k
) la coeficientul partial pentru proprietátile
pámântului (¸
M
):

k
d
M
X
X
¸
= (4.1)
În cazul inexistentei unor date semnificative ale valorilor X
k
, pentru calcule preliminare se admite
evaluarea directá a valorilor X
d
, tinând seama de nivelul de sigurantá indicat la pct. 3.1.

4.2. Pentru calculele la stárile limitá ultime, în situatiile de proiectare permanente si tranzitorii,
valorile ¸
M
sunt date în tabelele A.2 si A.4 din SR EN 1997-1:2004.
Pentru situatiile de proiectare accidentale se acceptá ¸
M
= 1.
În cazurile speciale, în care se efectueazá calcule la starea limitá ultimá cu considerarea stárii de
deformare a terenului, pentru parametrii de deformatie ai straturilor de pámânt se poate accepta ¸
M
= 1.

4.3. Pentru toate calculele la starea limitá de exploatare normalá se utilizeazá valoarea
¸
M
= 1.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 17

4.4. În cazurile în care se impun limitári severe ale deformatiilor în masivul de pámânt pentru starea
limitá de exploatare (de exemplu, prin mobilizarea partialá a rezistentei pasive a masivului de pámânt) se
pot accepta reduceri mai pronuntate ale parametrilor rezistentei la forfecare, fatá de cele rezultate conform
pct. 4.1 si 4.2.





























18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

ANEXA A.1
EXEMPLE DE UTILIZARE A VALORILOR CARACTERISTICE INFERIOARE
(X
k inf
) SI SUPERIOARE (X
k sup
) ALE
PARAMETRILOR GEOTEHNICI


Fig. A.1.1. Utilizarea valorilor caracteristice inferioare (¢
k inf
) si superioare (¢
k sup
)
ale unghiului de frecare interná pentru calculul capacitátii portante
a pilotilor (
'
1
f - frecarea negativá)



Fig. A.1.2. Utilizarea valorii caracteristice inferioare (E
k inf
) si superioare (E
k sup
)
ale modulului de deformatie pentru calculul tasárii diferentiate






MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 19

ANEXA A.2

EXEMPLE DE UTILIZARE A VALORILOR CARACTERISTICE STABILITE CA
ESTIMÄRI PRUDENTE ALE MEDIEI (¢
k
, c
k
) SAU
CA ESTIMÄRI PRUDENTE ALE VALORILOR MINIME (¢
k loc
, c
k loc
) PENTRU
UNGHIUL DE FRECARE INTERNÄ SI COEZIUNE




Fig. A.2.1. Verificarea capacitátii portante a
terenului unei constructii rigide (cu capacitate
mare de redistribuire a încárcárilor)





Fig. A.2.2. Verificarea stabilitátii generale si
locale a unui taluz







Fig. A.2.3. Verificarea la depásirea localá a capacitátii portante a terenului
sub fundatiile unei structuri fárá capacitate de redistribuire
a încárcárilor





20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
ANEXA A.3

RECOMANDÄRI PENTRU STABILIREA VALORILOR DERIVATE ALE UNOR
PARAMETRI GEOTEHNICI DETERMINATI PRIN ÎNCERCÄRI

A.3.1. Valorile derivate ale modulului de deformatie lineará E, utilizat în calculul tasárilor, se pot
stabili pe baza valorilor determinate în laborator prin încercarea în edometru E
oed
, cu ajutorul relatiei:

oed 0
E E M = · (A.3.1)

Valorile E
oed
se determiná în intervalul de presiuni unitare A o cuprins între presiunea geologicá
existentá în strat la nivelul probei (o
g
) si presiunea totalá la acelasi nivel dupá aplicarea încárcárii fundatiei
(o
t
), cu relatia:

oed
t g
t g
E
o o
c c
÷
=
÷


în care: c
t
, c
g
reprezintá deformatia specificá a probei în edometru la presiunile
o
t
, respectiv o
g
.
Valorile recomandate ale coeficientului de corectie M
0
sunt date în tabelul A.3.1 pentru unele
categorii de pámânturi coezive, de vârstá cuaternará, normal consolidate.

Tabelul A.3.1
Valori ale coeficientului de corec(ie M
o


Categoria pámântului
Indicele de
consistentá I
C

Indicele porilor e
0,41 ... 0,60 0,61 ... 0,80 0,81 ... 1,00 1,01 ... 1,10
Cu plasticitate redusá
(I
P
_ 10 %)
0 .... 1 1,6 1,3 1,0 -
Cu plasticitate medie
(I
P
=10 .... 20 %)
0,76 .... 1 2,3 1,7 1,3 1,1
0,50 .... 0,75 1,9 1,5 1,2 1,0
Cu plasticitate mare
(I
P
_ 20 %)
0,76 .... 1 1,8 1,5 1,3 1,2
0,50 .... 0,75 1,5 1,3 1,1 1,0

A.3.2. Valorile derivate ale unghiului de frecare interná ¢ ' ale nisipurilor, utilizate în calculele
geotehnice în cazul stárii plane de deformatie (fundatii continue, lucrári de sustinere si stabilitatea
taluzurilor de lungime mare) se pot determina pe baza valorilor
'
triax
¢ determinate în laborator prin încercári
de compresiune triaxialá (cu solicitare axial simetricá
2 3
o o = ) cu relatia:

triax
tg ' 1,1 tg ¢ ¢ =
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 21

ANEXA A.4



VALORI RECOMANDATE ALE COEFICIENTULUI DE VARIATIE
V
x cunoscut
PENTRU UNELE CATEGORII DE PÄMÂNTURI
(1)



Parametru geotehnic V
x cunoscut
Greutatea volumicá (¸) 0,05
(2)

Unghiul de frecare interná în stare drenatá (tg ¢ ') 0,10
Indicele de consistentá (I
C
), gradul de îndesare (I
D
), indicele porilor (e) 0,15
Indicele de plasticitate (I
P
), modulul de deformatie lineará drenat (E) si
nedrenat (E
U
), modulul de deformatie în edometru (E
oed
)
0,30
Coeziunea în stare drenatá (c') si în stare nedrenatá (c
U
) 0,40

Observatii:
(1)
Valorile din tabel sunt valabile pentru pámânturile de
vârstá cuaternará, normal consolidate, cu continut de
materii organice de max. 5%.
Se exclud pámânturile cu caracteristici speciale:
pámânturi cimentate, pámânturi cu umflári si contractii
mari, pámânturi sensibile la umezire.


(2)
În multe calcule geotehnice, pentru greutatea volumicá
se poate admite V
x cunoscut
= 0.
















22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
ANEXA A.5


EXEMPLU DE CORELATII STABILITE ÎNTRE MODULUL DE DEFORMATIE
LINEARÄ (E) SI REZISTENTA PE CON (q
c
)
LA PENETRAREA STATICÄ - CPT

A.5.1. Metoda de determinare

Corelatiile lineare între douá variabile se utilizeazá cu precádere în prelucrarea datelor
experimentale, datoritá simplitátii calculelor si a transpunerii grafice.
În acest caz functia de regresie are forma (Fig. A.5.1):

y ax b = + (A.5.1)

iar parametrii a si b ai acestei drepte se stabilesc din conditia ca suma pátratelor abaterilor valorilor
experimentale y
0i
fatá de cele calculate cu ajutorul dreptei de regresie sá fie minime („metoda celor mai
mici pátrate”).


Fig. A.5.1
În consecintá parametrii dreptei de regresie se deduc cu relatiile:

2
0 0 0 0
1 1 1 1 1 1 1
2 2
2 2
1 1 1 1
;
n n n n n n n
i i i i i i i i i
n n n n
i i i i
n x y x y x y x x y
a b
n x x n x x
· ÷ · · ÷ · ·
= =
| | | |
÷ ÷
| |
\ . \ .
¿ ¿ ¿ ¿ ¿ ¿ ¿
¿ ¿ ¿ ¿

în care: n - numárul valorilor experimentale;
y
0i
- valoarea experimentalá înregistratá, corespunzátoare valorii x
i
.
Másura dependentei între márimile y si x se face cu ajutorul coeficientului de corelatie r:

2
1
c
s
r
s
| |
= ÷
|
\ .

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 23
în care:
s
c
- abaterea medie pátraticá a valorilor experimentale y
0i
fatá de dreapta de regresie,
s - abaterea medie pátraticá a valorilor experimentale fatá de media valorilor y

( )
( )
2
2
0 0 0
1 1 1
1 1 1
; ;
n n n
i c i i i
y y s y y s y y
n n n
= = ÷ = ÷
¿ ¿ ¿


Valorile y
i
se calculeazá cu relatia (A.5.1), corespunzátor valorilor experimentale x
i
.
Valorile coeficientului de corelatie variazá între 0 si 1. Pentru r = 0 variabilele x si y sunt
independente (nu existá corelatie), pentru r = 1 relatia este strict lineará (punctele corespunzând valorilor
experimentale se suprapun strict peste dreapta de regresie).
În ingineria geotehnicá valori r > 0,8 se considerá, în general, corespunzátoare si regresiile
respective pot fi utilizate în calculele practice.
Deoarece dreapta de regresie datá de relatia (A.5.1) conduce la valori medii ale variabilei y, se
recomandá utilizarea unei corelatii acoperitoare, din care sá rezulte valoarea caracteristicá:
k c
y ax b t s
o
= + ± (A.5.2)
Coeficientul statistic t
o
este dat în tabelul A.5.1, în functie de numárul n de valori experimentale,
pentru un nivel de asigurare de 95%.
Tabelul A.5.1
n-1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 12 15 20 30 ·
t
o
2,92 2,35 2,13 2,01 1,94 1,90 1,86 1,83 1,81 1,78 1,75 1,72 1,69 1,64

A.5.2. Exemplu de stabilire a unei corela(ii lineare

Au fost selectionate 27 de încercári cu placa în foraj prin care s-au determinat valorile modulului de
deformatie lineará E. Aceste valori se compará cu rezistenta la penetrare pe con q
c
determinatá, la acelasi
nivel în sondaje CPT amplasate în imediata apropiere a forajelor pentru încercári cu placa (Fig. A.5.2).
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011


Figura A.5.2

Toate încercárile s-au realizat în pámânturi coezive (I
P
= 15 ... 25%) de vârstá cuaternará, normal
consolidate, având gradul de umiditate S
r
> 0,70.
÷ Dreapta de regresie calculatá prin metoda celor mai mici pátrate (dreapta 1, în figura A.5.2)
rezultá:
E = 4,72 q
c
+ 2,4 (în MPa) (A.5.3)
÷ Coeficientul de corelatie r (E, q
c
) = 0,93.
÷ Abaterea medie pátraticá a valorilor experimentale fatá de dreapta de regresie
s
c
= 1,68 MPa.
÷ Pentru n - 1 = 26 valori si nivelul de asigurare de 95%, rezultá corelatia care dá valoarea
„prudentá” (dreapta 2, în figura A.5.2):
E = 4,72 q
c
+ 2,4 ± 1,70 1,68 (A.5.4)
Deci valoarea caracteristicá a modulului de deformatie lineará E
k
, pentru tipul respectiv de pámânt
se poate evalua pe baza corelatiei (dupá rotunjiri):
E
k
= 4,7 q
c
(A.5.5)








MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 25
ANEXA A.6


TABELE CU VALORI CARACTERISTICE RECOMANDATE PENTRU
CALCULE GEOTEHNICE PRELIMINARE


A.6.1. Valorile din tabelele continute în prezenta anexá se pot utiliza în calculele geotehnice în
conditiile arátate la pct. 3.5.1.
Valorile din tabele sunt valabile pentru pámânturi normal consolidate, de vârstá cuaternará, care
contin maximum 5% materii organice.

A.6.2. Valorile unghiului de frecare interná ¢ ' si ale coeziunii c', stabilite în conditii drenate sunt
date în tabelul A.6.1 pentru pámânturi nisipoase, respectiv în tabelul A.6.2 pentru pámânturi coezive.
Tabelul A.6.1

Valori caracteristice ale unghiului de frecare ¢ ' (în grade)
pentru pàmânturi necoezive

Categoria pámântului
Îndesare medie
I
D
= 35 ... 65 %
Îndesat si foarte îndesat
I
D
> 65 %
Nisip cu pietris si nisip mare 33 36
Nisip mijlociu 31 33
Nisip fin 27 30
Nisip práfos 24 28

Notá: Valorile din tabel sunt valabile pentru pámânturi necozive
cu particule relativ rotunjite. În cazul prezentei particulelor
colturoase se pot accepta valori mai ridicate

















26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011

Tabelul A.6.2

Valori caracteristice ale unghiului de frecare ¢ ' (în grade) si ale coeziunii c' (în kPa) pentru
pàmânturi coezive

I
P
(%) I
C

Indicele porilor e
0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 0,95 1,05
¢ ' c' ¢ ' c' ¢ ' c' ¢ ' c' ¢ ' c' ¢ ' c' ¢ ' c'
<10
0,75 ... 1 25 10 24 7 22 5
0,5 .. 0,75 23 8 22 6 20 4 17 2
10 .. 20
0,75 ... 1 22 30 21 24 20 20 19 16 18 14 16 12
0,5 .. 0,75 20 25 19 22 18 18 17 15 15 12 14 10
0,25 .. 0,5 16 16 15 13 13 10 11 9 10 7
> 20
0,75 ... 1 17 53 16 44 15 35 15 31 13 27 11 24
0,5 .. 0,75 15 37 14 33 13 28 11 24 9 21
0,25 .. 0,5 12 29 11 27 10 23 8 21 5 19

Observatii: 1. Valorile din tabel sunt valabile pentru pámânturi având
gradul de umiditate S
r
> 0,8.
2. Pentru valori intermediare ale indicelui porilor se admite
interpolarea lineará a valorilor ¢ ' si c'

A.6.3. Valorile modulului de deformatie lineará E sunt date din tabelul A.6.3 pentru pámânturile
nisipoase, respectiv în tabelul A.6.4 pentru pámânturile coezive.

Tabelul A.6.3

Valori caracteristice ale modulului de deforma(ie linearà E (în kPa)
pentru pàmânturi nisipoase

Categoria pámântului
Îndesare medie
I
D
= 35 ... 65 %
Îndesat si foarte îndesat
I
D
> 65 %
Nisip cu pietris si nisip mare si mijlociu 30.000 40.000
Nisip fin 25.000 35.000
Nisip práfos 18.000 30.000

Tabelul A.6.4

Valori caracteristice ale modulului de deforma(ie linearà E (în kPa)
pentru pàmânturi coezive

I
P
(%) I
C

Indicele porilor e
0,45 0,55 0,65 0,75 0,85 0,95 1,05
<10 0,25 ... 1 32.000 24.000 16.000 10.000 7.000
10 .. 20
0,75 ... 1 34.000 27.000 22.000 17.000 14.000 11.000
0,5 .. 0,75 32.000 25.000 19.000 14.000 11.000 8.000
> 20
0,75 ... 1 28.000 24.000 21.000 18.000 15.000 12.000
0,5 .. 0,75 21.000 18.000 15.000 12.000 9.000





MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 27

ANEXA B
REFERINTE
1.Lista standardelor
Nr.crt. Standarde Denumire
1. SR EN 1997-1:2004 Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá.
Partea 1: Reguli generale
2. SR EN 1997-1:2004/AC:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá.
Partea 1: Reguli generale
3. SR EN 1997-1:2004/NB:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá.
Partea 1: Reguli generale. Anexa nationalá
4. SR EN 1997-2:2007 Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá.
Partea 2: Investigarea si încercárea terenului.
5. SR EN 1997-2:2007/ NB:2009 Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá.
Partea 2: Investigarea si încercárea terenului.Anexa nationalá
6. SR EN ISO 14688-1:2004 Cercetári si încercári geotehnice.
Identificarea si clasificarea pámânturilor. Partea 1:
Identificare si descriere.
7. SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006 Cercetári si încercári geotehnice. Identificarea si clasificarea
pámânturilor. Partea 1: Identificare si descriere
8. SR EN ISO 14688-2:2005 Cercetári si încercári geotehnice.
Identificarea si clasificarea pámânturilor. Partea 2:
Principii pentru o clasificare.
9. SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007

Cercetárisi încercári geotehnice. Identificarea si clasificarea
pámînturilor. Partea 2: Principii pentru o clasificare.

2. Legisla(ie
Nr.crt. Acte legislative Publica(ia
1. "Normativ privind documentatiile
geotehnice pentru constructii", indicativ
NP 074-2007.
Ordinul ministrului dezvoltárii lucrárilor publice si
locuintelor nr. 128/2007 din 08 mai 2007,
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 381 din 06 iunie
2007.








28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 bis (vol. III)/4.III.2011 conține 28 de pagini. Prețul: 11,20 lei ISSN 1453—4495
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
&JUYDGY|588332]
P A R T E A I
LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE
Anul 179 (XXIII) — Nr. 158 bis Vineri, 4 martie 2011
S U MA R
Pagina
Anexa la Ordinul ministrului dezvoltării regionale și turismului
nr. 2.691/2010 pentru aprobarea Reglementării tehnice
„Normativ privind proiectarea geotehnică a fundațiilor
pe piloți, indicativ NP 123:2010” ................................ 3–67
Volumul IV
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011
2
A C T E A L E O R G A N E L O R D E S P E C I A L I T A T E
A L E A D M I N I S T R A Ț I E I P U B L I C E C E N T R A L E
O R D I N
pentru aprobarea Reglementării tehnice „Normativ privind proiectarea geotehnică a fundațiilor
pe piloți, indicativ NP 123: 2010”*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările
ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității de
reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu
modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea și realizarea
schimbului de informații în domeniul standardelor și reglementărilor tehnice, precum și al regulilor referitoare la serviciile societății
informaționale între România și statele membre ale Uniunii Europene, precum și Comisia Europeană, cu modificările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 5 din 22 octombrie 2010 al Comitetului tehnic de coordonare generală din
cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului,
în temeiul art. 5 pct. II lit. e) și al art. 13 alin. (6) din Hotărârea Guvernului nr. 1.631/2009 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, cu modificările și completările ulterioare,
ministrul dezvoltării regionale și turismului emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă Reglementarea tehnică „Normativ
privind proiectarea geotehnică a fundațiilor pe piloți, indicativ
NP 123: 2010”, elaborată de Universitatea Tehnică de
Construcții București, prevăzută în anexa care face parte
integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, și intră în vigoare la 30 de zile de la data
publicării.
Art. 3. — La data intrării în vigoare a prezentului ordin,
Reglementarea tehnică „Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea
și executarea baretelor pentru fundarea construcțiilor, indicativ
P 106-1985”**), își încetează aplicabilitatea.
*
Prezenta reglementare a fost adoptată cu respectarea
procedurii de notificare nr. RO/468 din 11 octombrie 2010,
prevăzută de Directiva 98/34/CE a Parlamentului European și a
Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru
furnizarea de informații în domeniul standardelor și
reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al
Comunităților Europene L 204 din 21 iulie 1998, modificată prin
Directiva 98/48/CE a Parlamentului European și a Consiliului din
20 iulie 1998, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităților
Europene L 217 din 5 august 1998.
p. Ministrul dezvoltării regionale și turismului,
Gheorghe Nastasia,
secretar general
București, 29 decembrie 2010.
Nr. 2.691.
*) Ordinul nr. 2.691/2010 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 4 martie 2011 și este reprodus și în acest număr bis.
**) Reglementarea tehnică „Instrucțiuni tehnice pentru proiectarea și executarea baretelor pentru fundarea construcțiilor, indicativ P 106-1985” a fost
aprobată prin Decizia Institutului Central de Cercetare Proiectare și Directivare în Construcții nr. 5 din 14 februarie 1985 și publicată în Buletinul Construcțiilor
nr. 7/1985, editat de către Institutul Național de Cercetare în Construcții și Economia Construcțiilor — INCERC București.








SECRETAR









NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICÄ A
FUNDATIILOR PE PILOTI, Indicativ NP 123:2010






Contract nr. 314/2007
Beneficiar: MDRL
Elaborator: Universitatea Tehnicá de Constructii Bucuresti

















MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 3
ANEX






CUPRINS

1. GENERALITÃTI
1.1 Scop si domenii de aplicare
1.2 Prevederi generale

2. CLASIFICARE
2.1 Clasificarea pilotilor
2.2 Clasificarea fundatiilor pe piloti

3. TERMINOLOGIE

4. SIMBOLURI

5. PRESCRIPTII PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI
5.1 Date privitoare la conditiile amplasamentului
5.2 Alegerea tipului de pilot
5.3 Încercári pe piloti

6. PRESCRIPTII GENERALE DE PROIECTARE
6.1 Stári limitá
6.2 Actiuni si situatii de proiectare
6.3 Metode de proiectare si consideratii privind proiectarea

7. PILOTI SUPUSI LA SOLICITÃRI AXIALE
7.1 Calculul la stári limitá
7.2 Capacitatea portantá la compresiune suportatá de piloti)
7.3 Rezistenta la tractiune a pilotului
7.4 Deplasárile verticale ale fundatiei pe piloti (starea limitá de exploatare normalá pentru
structura suportatá de piloti)

8. PILOTI SUPUSI LA SOLICITÃRI TRANSVERSALE
8.1 Generalitáti
8.2 Rezistenta la încárcare transversalá pe baza încárcárilor de probá pe piloti
8.3 Rezistenta la încárcare transversalá pe baza rezulatelor încercárilor asupra terenului si a
parametrilor de rezistentá ai pilotului
8.4 Rezistenta la încárcare transversalá prin metode prescriptive
8.5 Deplasarea transversalá

9. ELEMENTE PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURALÃ A PILOTILOR
9.1 Generalitáti
9.2 Elemente constructive specifice pilotilor executati pe loc
9.3 Dispunerea pilotilor în radier
9.4 Alcátuirea radierului

10. SUPRAVEGHEREA EXECUTIEI SI CONTROLUL CALITÃTII PILOTILOR



ANEXA A CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT SUPUS LA SOLICITÃRI TRANSVERSALE
FOLOSIND TEORIA GRINZILOR PE MEDIU ELASTIC

ANEXA B CALCULUL UNUI GRUP SPATIAL DE PILOTI CU RADIER RIGID
4 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011






ANEXA C DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI NECESARI
CALCULULUI PILOTILOR ÎN CONLUCRARE CU TERENUL

ANEXA D CALCULUL TASÃRII PROBABILE A UNEI FUNDATII PE PILOTI CU METODA
BAZATÃ PE SCHEMA FUNDATIEI CONVENTIONALE

ANEXA E METODOLOGIE PENTRU DETERMINAREA PRIN ÎNCÃRCARE DE PROBÃ
ATRANSFERULUI DE ÎNCÃRCARE AXIALÃ CU AJUTORUL REPERILOR
MECANICI

ANEXA F DOCUMENTE CONEXE SI DE REFERINTA

































MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 5





NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA GEOTEHNICÄ A
FUNDATIILOR PE PILOTI, Indicativ NP 123:2010

1. GENERALITÄTI
1.1 Scop si domenii de aplicare

1.1.1 Prezentul normativ se aplicá la proiectarea fundatiilor pe piloti, cu respectarea conditiei:
- latura sau diametrul sectiunii transversale curente a pilotului, d, este: 0.3 < d _ 3.0m.

1.1.2 Prevederile normativului se aplicá si la proiectarea fundatiilor pe barete, cu respectarea
urmátoarelor conditii:
- sectiunea transversalá a baretei poate fi alungitá (dreptunghiulará cu laturile mici curbe sau
drepte) sau compusá în formá de T, L, H, X, cruce etc., cu conditia ca executia acesteia (forare,
armare si betonare) sá se realizeze într-o singurá etapá;
- dimensiunea cea mai micá a sectiunii transversale, b, este: b _ 0.4m;
- raportul dintre dimensiunea cea mai mare, l, si cea mai micá, b, este: l/b _ 6;
- aria sectiunii transversale, A, este: A _ 10m
2
.

1.1.3 În prezentul normativ, sub denumirea genericá de piloti se vor întelege – în context,
dupá caz – si baretele.

1.1.4 Prevederile prezentului normativ sunt corelate cu prevederile din sistemul de standarde
europene pentru constructii – EUROCODURI.

1.1.5 Prezentul normativ este în concordantá cu principiile expuse în Sectiunea 7 din
SR EN 1997-1:2004 si SR EN 1997-1:2004/NB:2007, si dupa caz, cu eratele si amendamentele
asociate.

1.1.6 Aplicarea prezentului normativ se face în corelare cu prevederi din alte acte normative.
Documentele normative de bazá sunt enumerate in Anexa F.

1.1.7 Prezentul normativ stabileste prescriptiile generale de proiectare a pilotilor utilizati în
fundatiile constructiilor civile, industriale, hidrotehnice, de poduri etc.

1.1.8 Prezentul normativ se aplicá la proiectarea pilotilor supusi la urmátoarele tipuri de încárcári:
— axiale:
• compresiune
• smulgere
— transversale
— provenite din micrile pmântului adiacent:
• frecarea negativá
• umflarea (ridicarea) terenului
• deplasarea lateralá a terenului, inclusiv actiunea de origine cinematicá ce rezultá din
deformarea terenului datoritá propagárii undelor seismice.
1.1.9 Prevederile prezentului normativ se pot aplica si fundatiilor pe piloti în pámânturi
macroporice sensibile la umezire, cu conditia respectárii si a prevederilor din reglementárile
tehnice specifice referitoare la aceste pámânturi.
1.1.10 Prevederile prezentului normativ nu se aplicá la proiectarea micropilotilor sau a fundatiilor
de tipul radierelor pilotate
6 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011





1.2. Prevederi generale

1.2.1 Alcátuirea pilotilor ca elemente structurale se face în conformitate cu prescriptiile în
vigoare privitoare la materialul din care sunt alcátuiti pilotii si prevederile complementare din
SR EN 12699:2004 si SR EN 1536:2004 .

1.2.2 Fundatia pe piloti se compune din pilotii propriu-zisi si din radierul care îi solidarizeazá.

2. CLASIFICARE

2.1 Clasificarea pilo(ilor

Pilotii se clasificá în functie de urmátoarele criterii:
— materialul din care sunt executati;
— efectul pe care procedeul de punere în operá a pilotului îl are asupra terenului
din jur;
— variatia sectiunii transversale;
— modul de executie;
— directia solicitárii fatá de axa longitudinalá;
— modul de transmitere a încárcárilor axiale la teren;
— pozitia axei longitudinale.

2.1.1 Dupá materialul din care sunt executati, pilotii pot fi:
— din lemn;
— din metal;
— din beton simplu;
— din beton armat sau beton precomprimat;
— compusi.

2.1.2 Dupá efectul pe care procedeul de punere în operá a pilotului îl are asupra terenului
din jur, pilotii pot fi:
— de dislocuire;
— de îndesare.

2.1.3 Dupá variatia sectiunii, pilotii pot fi:
— cu sectiunea transversalá constantá;
— cu sectiunea transversalá variabilá:
• cu variatie continuá a sectiunii transversale (piloti sub formá de trunchi de
con sau trunchi de piramidá);
• cu evazare la bazá sau cu bulb;
• cu evazári multiple (atât la bazá cât si în cuprinsul fisei).

2.1.4 Dupá modul de executie, pilotii pot fi:
— prefabricati;
— executati pe loc.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 7





2.1.4.1 Pilotii prefabricati se instaleazá în teren prin:
— batere;
— vibrare;
— presare;
— însurubare.

2.1.4.2 Pilotii executati pe loc se realizeazá prin urmátoarele tipuri principale de tehnologii:
— forare;
— batere;
— vibrare.

2.1.4.2.1 Dupá márimea diametrului, pilotii executati pe loc pot fi:
— cu diametrul mic (cu diametrul mai mic de 600 mm);
— cu diametrul mare (cu diametrul de 600 mm sau mai mare).

2.1.4.2.2 Dupá modul de sustinere a peretilor gáurilor, pilotii executati pe loc prin forare
pot fi:
— forati în uscat si netubati;
— forati sub noroi;
— forati cu tubaj recuperabil;
— forati cu tubaj nerecuperabil;
— forati cu burghiu continuu.

2.1.4.2.3 Dupá modul de sustinere a peretilor gáurilor, pilotii executati pe loc prin batere
pot fi:
— netubati;
— cu tubaj recuperabil;
— cu tubaj nerecuperabil.

2.1.5 Dupá directia solicitárii fatá de axa longitudinalá, pilotii pot fi supusi la:
— solicitári axiale de compresiune sau de smulgere;
— solicitári transversale;
— solicitári axiale si transversale aplicate simultan.

2.1.6 Dupá modul de transmitere a încárcárilor axiale la teren, pilotii pot fi:
— purtátori pe vârf;
— flotanti.

2.1.7 Dupá pozitia axei longitudinale, pilotii pot fi:
— verticali;
— înclinati.

2.2 Clasificarea funda(iilor pe pilo(i

Dupá pozitia radierului fatá de suprafata terenului, fundatiile pe piloti pot fi:
— cu radier jos, în cazul în care pilotii sunt înglobati complet în teren;
— cu radier înalt, în cazul în care pilotii sunt liberi de la talpa radierului pâná la suprafata
terenului.
8 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011





3. TERMINOLOGIE
Tabelul 1
Nr.
crt.
Denumire sau expresie Definitie
3.1 Pilot Vezi pct. 1.2.1
3.2 Pilot compus Pilot alcátuit din: lemn + beton simplu, lemn +beton
armat, metal + beton simplu etc, utilizat în situatii
speciale.
3.3 Pilot de dislocuire Pilot forat la care gaura se realizeazá prin dislocuirea
si îndepártarea unui volum de pámânt egal cu volumul
pilotului, neafectându-se, în mod normal, prin aceasta
starea terenului de fundare din jur.
3.4 Pilot de îndesare Pilot prefabricat instalat în pámânt prin batere, vibrare
sau presare sau pilot executat pe loc la care gaura se
realizeazá fárá evacuarea pámântului.
3.5 Pilot executat pe loc Pilot la care corpul, în totalitate sau în cea mai mare
parte, se realizeazá prin turnarea betonului într-o gaurá
efectuatá chiar pe locul de executie a pilotului.
3.6 Pilot executat pe loc prin
batere
Pilot de îndesare la care gaura se realizeazá prin
batere.
3.7 Pilot executat pe loc prin
forare. Sinonim: pilot forat
Pilot de dislocuire la care gaura se realizeazá prin
forare.
3.8 Pilot executat pe loc prin
vibrare sau vibropresare
Pilot la care gaura se realizeazá prin înfigerea în
pámânt prin vibrare sau vibropresare a unui tubaj
prevázut cu un vârf care se deschide dupá ce atinge
cota prescrisá, sau cu un vârf pierdut, betonarea
corpului pilotului efectuîndu-se pe másura extragerii
tubajului.
3.9 Pilot flotant Pilot la care, datoritá deformabilitátii terenului de la
bazá si deplasárii relative dintre pilot si teren, pot
apare forte de frecare pe suprafata lateralá la contactul
între pilot si teren; în functie de márimea solicitárii,
încárcarea axialá se transmite la teren atât prin frecarea
pe suprafata lateralá cât si prin presiunile de la
contactul bazei cu terenul.
3.10 Pilot purtátor pe vârf Pilot care pátrunde cu baza într-un strat de pámânt
practic incompresibil si care transmite încárcarea
axialá integral prin presiunea de la contactul bazei cu
terenul; pámânturile practic incompresibile sunt
reprezentate prin roci stâncoase sau semistâncoase
(marne sau argile marnoase) sau prin blocuri,
bolovánisuri sau pietrisuri caracterizate printr-un
modul de deformatie liniará, E, de cel putin 100.000
kPa.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 9





3.11

Pilot forat
Sinonim: pilot executat pe loc
prin forare
Vezi nr. crt. 3.7

3.12 Pilot forat cu burghiu continuu
(CFA)
Pilot forat la care sáparea pámântului se realizeazá
prin însurubarea unui burghiu continuu, pâná la
atingerea cotei prescrise; la extragere burghiul ridicá la
suprafatá pámântul în timp ce cavitatea cilindricá
rámasá liberá este umplutá prin injectarea unui beton
fluid sau mortar prin tija centralá în jurul cáreia este
dispus burghiul.
3.13 Pilot forat cu tubaj
nerecuperabil

Pilot forat la care sáparea se face în uscat sau sub apá,
iar sustinerea peretilor se face cu ajutorul unui tub care
nu se recupereazá.
3.14 Pilot forat cu tubaj recuperabil Pilot forat la care sáparea se face în uscat sau sub apá,
iar sustinerea peretilor se face cu ajutorul unui tub
metalic care se extrage în timpul betonárii.
3.15

Pilot forat în uscat si netubat Pilot forat la care forarea se face în uscat, fárá
sustinerea peretilor gáurii.
3.16

Pilot forat sub noroi Pilot forat la care sustinerea peretilor în timpul sápárii
este asiguratá de un noroi de foraj.
3.17 Pilot netubat Pilot la care, datoritá coeziunii pámântului sau datoritá
prezentei unui noroi de foraj, peretii gáurii se mentin
nesustinuti pâná la betonarea corpului pilotului.
3.18 Pilot prefabricat Pilot din lemn, metal, beton armat sau beton
precomprimat care se confectioneazá în atelier
(fabricá) sau pe santier si se înfige în pámânt prin
batere, vibrare, vibropresare, însurubare, cu sau fárá
subspálare.
3.19 Pilot instrumentat Pilot echipat în cuprinsul lungimii cu instrumente de
másurá ale cáror înregistrári permit sá se obtiná, pe
baza unei prelucrári corespunzátoare:
÷ în cazul pilotilor supusi la solicitári axiale: cota parte
din portantá aferentá rezistentei pe baza pilotului si
cota parte din portantá aferentá frecárii pe suprafata
lateralá a pilotului;
÷în cazul pilotilor supusi la solicitári transversale:
variatia ságetii în lungul pilotului, a presiunii reactive
si a momentului încovoietor.
3.20 Baretá Element structural de fundare în adâncime, caracterizat
printr-o sectiune transversalá de forma alungitá sau
compusá, care se executá pe loc prin sáparea
pámântului în uscat sau sub protectia noroiului de
foraj.

10 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011





4. SIMBOLURI

Simbol Semnificatie
Litere LATINE
A
b
suprafata bazei unui pilot
A
s;i
suprafata lateralá a pilotului în stratul i
c
u
coeziunea nedrenatá
c
u;d
valoarea de calcul a coeziunii nedrenate
c' coeziunea drenatá
c'
;d
valoarea de calcul a coeziunii drenate
d diametrul sau latura maximá a sectiunii pilotului
F
c;d


valoarea de calcul a încárcárii axiale de compresiune asupra unui pilot sau a unui grup de
piloti
F
d
valoarea de calcul a unei actiuni
F
t;d


valoarea de calcul a încárcárii de smulgere axialá asupra unui pilot sau a unui grup de
piloti supusi la smulgere
F
tr;d


valoarea de calcul a încárcárii transversale asupra unui pilot sau a unei fundatii pe piloti
q
b;k
valoarea caracteristicá a presiunii pe bazá
q
s;i;k
valoarea caracteristicá a rezistentei de frecare lateralá în stratul i
R
b;cal


rezistenta la baza unui pilot, la starea limitá ultimá, dedusá pe baza rezultatelor încercárilor
asupra pámântului
R
b;d
valoarea de calcul a rezistentei pe bazá a pilotului
R
b;k
valoarea caracteristicá a rezistentei pe bazá a pilotului
R
c
rezistenta la compresiune a terenului în contact cu pilotul, la starea limitá ultimá
R
c;cal
valoarea calculatá a lui R
c
pe baza rezultatelor încercárilor asupra pámântului
(R
c;cal
)
med
valoarea medie a lui R
c;cal

(R
c;cal
)
min
valoarea minimá a lui R
c;cal

R
c;d


valoarea de calcul a lui R
c
R
c;k
valoarea caracteristicá a lui R
c

R
c;m
valoarea másuratá a lui R
c
în una sau mai multe încárcári de probá pe piloti
(R
c;m
)
med
valoarea medie a lui R
c;m

(R
c;m
)
min
valoarea minimá a lui R
c;m

R
s;d
valoarea de calcul a rezistentei de frecare pe suprafata lateralá a pilotului
R
s;cal


valoarea ultimá a rezistentei de frecare pe suprafata lateralá a pilotului, calculatá cu
utilizarea parametrilor pámântului stabiliti pe baza rezultatelor încercárilor
R
s;k
valoarea caracteristicá a rezistentei de frecare pe suprafata lateralá a unui pilot
R
t
rezistenta la tractiune a unui pilot sau a unui grup de piloti
R
t;cal
valoarea calculatá a lui R
t
pe baza rezultatelor încercárilor asupra pámântului
(R
t;cal
)
med
valoarea medie a lui R
c;cal

(R
t;cal
)
min
valoarea minimá a lui R
c;cal

R
t;d
valoarea de calcul a rezistentei la tractiune a unui pilot sau a unui grup de piloti
R
t;k
valoarea caracteristicá a rezistentei la tractiune a unui pilot sau a unui grup de piloti
R
t;m
valoarea másuratá a lui R
t
în una sau mai multe încárcári de probá pe piloti
(R
t;m
)
med
valoarea medie a lui R
t,m

(R
t;m
)
min
valoarea minimá a lui R
t,m

R
tr;d
valoarea de calcul a rezistentei pilotului încárcat transversal
U perimetrul sectiunii transversale a pilotului
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 11





Litere GRECESTI
¸ greutatea volumicá a pámântului
¸
b
coeficient partial pentru rezistenta pe bazá a unui pilot
¸
s
coeficient partial pentru rezistenta prin frecare pe suprafata lateralá a unui pilot
¸
t
coeficient partial pentru rezistenta totalá a unui pilot
ç

coeficient de corelare în functie de numárul de piloti încercati sau profilelor de stratificatie
¢' unghiul de frecare interná în termeni de eforturi efective
¢'
d
valoarea de calcul a lui ¢'



5. PRESCRIPTII PRIVIND ELABORAREA PROIECTULUI

5.1 Date privitoare la condi(iile amplasamentului

5.1.1 Pentru întocmirea proiectului fundatiei pe piloti trebuie precizate urmátoarele date
referitoare la conditiile amplasamentului:
— stratificatia terenului de fundare cu parametrii geotehnici respectivi;
— gradul de seismicitate stabilit conform normativ P 100-1/2006;
— nivelul stabil al apei de suprafatá, cu asigurárile impuse de lucrárile specifice;
— nivelul normal al apei subterane, precum si modificárile eventual previzibile ale
acestuia pentru viitor;
— agresivitatea apelor subterane si de suprafatá (la fundatiile cu radier înalt);
— prezenta organismelor care atacá lemnul, în cazul fundatiilor de lemn;
— adâncimea probabilá de afuiere (când este cazul).

5.1.2 În cazul în care pilotii se executá în incinta unei constructii existente, pozitia acestora se
definitiveazá de comun acord cu beneficiarul.

5.2 Alegerea tipului de pilot

5.2.1 Alegerea tipului de pilot, inclusiv calitatea materialului pilotului si metoda de punere în
operá, se face conform indicatiilor de la 7.4.2 (4)P din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu
eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate, si trebuie sá tiná seama si de urmátoarele
aspecte:
— încárcarea ce trebuie preluatá de piloti;
— posibilitatea conservárii si verificárii integritátii pilotilor care sunt pusi în operá;
— tipul, alcátuirea si deformatiile admisibile ale constructiei proiectate;
— pozitia radierului fatá de suprafata terenului;
— conditiile specifice amplasamentului: vecinátáti, instalatii subterane etc.;
— lungimea necesará a pilotilor;
— nivelul apelor subterane si variatia acestuia;
— executia în apá;
— utilaje de executie avute la dispozitie;
— viteza de executie;
— experienta localá în privinta comportárii constructiilor similare fundate pe piloti de un
anumit tip.
12 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011






La luarea în consideratie a aspectelor enumerate mai sus, trebuie sá se dea atentie factorilor
indicati la 7.4.2 (5) din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa
nationalá asociate.

5.2.2 Fundarea pilotilor purtátori pe vârf se adoptá în cazul în care terenul de fundare cuprinde
straturi practic incompresibile la o adâncime accesibilá tipului de pilot utilizat.
În cuprinsul zonei active, trebuie sá se verifice dacá sub stratul în care se gásesc vârfurile
pilotilor, nu existá un strat sau o lentilá compresibilá care ar putea produce tasarea întregii
fundatii pe piloti. În cazul prezentei unui asemenea strat, pilotii trebuie considerati flotanti.
OBSERVATIE – Dacá studiile geologice efectuate în zoná exclud posibilitatea aparitiei unei
intercalatii compresibile în stratul portant de la vârful pilotilor, lucrárile de prospectare trebuie
sá pátrundá în acest strat pe o adâncime de cel putin 4d; în cazul rocilor compacte se depáseste
în mod obligatoriu orizontul alterat.

5.2.3 Se recomandá utilizarea pilotilor forati de diametru mare sau baretelor atunci când:
— fundatia transmite terenului încárcári transversale mari;
— baza pilotilor sau baretelor pátrunde într-un strat practic incompresibil.

5.2.4 Nu se recomandá utilizarea pilotilor de îndesare (piloti prefabricati, piloti executati pe loc
prin batere, vibrare, vibropresare etc.) în cazul prezentei unor straturi argiloase saturate de
consistentá ridicatá, în care pot apare fenomene de ridicare a terenului la executia pilotilor, sau
în zonele urbane unde vibratiile pot afecta constructiile învecinate.

5.3 Încercàri pe pilo(i

5.3.1 Generalitáti

5.3.1.1 Încercárile pe piloti se realizeazá in concordantá cu indicatiile de la 7.5.1 din SR EN
1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate.

5.3.1.2 Încercárile pe piloti se utilizeazá în faza finalá de proiectare în vederea stabilirii
capacitátii portante a pilotilor, pentru toate categoriile de constructii.
În mod optional, la constructiile obisnuite (încadrate conform STAS 10100/0-75 si Normativ
P100-1/2006 în clasele de importantá III, IV si V, respectiv conform H.G nr.766/1997 pentru
aprobarea unor regulamente privind calitatea în constructii, cu modificárile si completárile
ulterioare, în categoriile de importantá C si D) se admite ca în faza finalá de proiectare sá se
determine capacitatea portantá folosind metodele prescriptive de calcul, dacá sub nivelul
vârfurilor pilotilor se gásesc terenuri practic incompresibile si numai dacá numárul total de
piloti, pentru toate constructiile de pe acelasi amplasament, este mai mic de 100; de la aceste
prevederi fac exceptie pilotii forati de diametru mare.

5.3.1.3 Pilotii de probá supusi încercárilor în teren trebuie executati cu aceeasi tehnologie si cu
aceleasi utilaje avute în vedere în proiectul de executie al fundatiilor pe piloti.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 13





5.3.2 Încárcári statice de probá

5.3.2.1 Metoda de încárcare a pilotilor ce se încearcá static pe un amplasament se stabileste de
proiectantul de specialitate, conform indicatiilor de la 7.5.2.1 din SR EN 1997-1:2004 si dupa
caz, cu eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate.

5.3.2.2 Încárcárile statice de probá se efectueazá în concordantá cu prevederile privind
încercarea în teren a pilotilor de probá si a pilotilor din fundatii, în vigoare. În anexa E este
prezentatá o metodologie pentru determinarea transferului de încárcare axialá prin încárcarea de
probá a unei barete sau a unui pilot forat de diametru mare prin instrumentare cu reperi
mecanici.

5.3.2.3 Numárul pilotilor ce se încearcá static pe un amplasament se stabileste de proiectantul
de specialitate, pe baza principiilor de la 7.5.2.2 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele,
amendamentele si anexa nationalá asociate.

5.3.2.4 În cazul în care nu se prevád si alte tipuri de încercári în teren, numárul total minim al
pilotilor de diametru mic, d < 600mm, încercati static axial la compresiune este precizat în
tabelul 2.
Tabelul 2
Numárul pilotilor conform proiectului s 100 101…500 501…1000 1001…2000
Numárul pilotilor de probá încercati 2 3 5 6
OBSERVATIE ÷ În fundatiile cu peste 2000 piloti, în afara celor sase piloti indicati pentru 2000 piloti se mai
încearcá câte un pilot pentru fiecare 1000 sau 2000 piloti în plus, în functie de uniformitatea stratificatiei din
amplasament.

5.3.2.5 În cazul pilotilor de diametru mare, d > 600mm, numárul minim al pilotilor de probá, în
functie de numárul total al pilotilor si de modul de solicitare în exploatare, este precizat în
tabelul 3.
Tabelul 3
Numárul de piloti
din lucrare
sau zoná
Numár minim al pilotilor de probá în functie de modul de solicitare
Solicitare axialá Solicitare
transversalá Compresiune Smulgere
s 40 1 1 1
41…100 2 2 2
101…200 3 2 2
> 201
3+ câte un pilot pentru fiecare sutá
de piloti în plus peste 200
2 2
OBSERVATIE
Numárul minim al pilotilor de probá indicat în tabelul 3 se aplicá si pilotilor de diametru mic în cazul solicitárii
axiale de smulgere sau solicitárii transversale, în functie de modul de solicitare în exploatare.

5.3.2.6 În cazul pilotilor prefabricati introdusi prin batere, când în paralel cu încercárile statice
se executá pe amplasamentul respectiv si alte tipuri de încercári, ca de exemplu încercári
dinamice pe piloti de probá sau încercári de penetrare staticá, care conduc la rezultate
comparabile cu cele obtinute prin încárcári statice de probá, numárul pilotilor de probá poate fi
redus în mod corespunzátor, fárá a fi însá mai mic de jumátate din numárul indicat în tabelul 2 si
nu mai mic decât doi piloti.
14 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011





5.3.2.7 Numárul pilotilor încercati static poate fi redus pâná la jumátate din numárul indicat în
tabelul 2 (fárá a fi mai mic de doi) pentru zone caracterizate prin stratificatie uniformá, în cazul
în care, pe amplasamente învecinate cu conditii de teren similare, s-a executat un numár
suficient de încárcári statice pe piloti similari cu cei de pe amplasamentul cercetat.

5.3.2.8 La lucrári cu un numár redus de piloti pe un amplasament, 40 sau mai mic, se admite
ca încercárile statice sá se realizeze pe piloti care sá rámâná în lucrare. În acest caz forta
maximá aplicatá pilotului în timpul încercárii trebuie sá atingá valoarea solicitárii maxime
provenitá din gruparea cea mai defavorabilá.

5.3.2.9 Încercarea pilotilor de probá trebuie sá se facá înainte de începerea executiei pilotilor
definitivi din lucrare.
În cazuri justificate tehnico-economic, se pot efectua încercári chiar în timpul executiei pilotilor
din lucrare, dar începerea executiei celorlalte elemente ale infrastructurilor (radiere, elevatii
etc.) nu se face decât dupá efectuarea încercárilor si interpretarea rezultatelor.

5.3.2.10 La constructiile la care este necesará limitarea deformatiilor (tasári, translatii
orizontale, rotiri etc.) încercárile pe pilotii de probá se efectueazá indiferent de numárul pilotilor
din lucrare.

5.3.2.11 Numárul pilotilor de probá care rámân în lucrare se stabileste de proiectantul de
specialitate, conform indicatiilor de la 7.5.2.3 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele,
amendamentele si anexa nationalá asociate.

5.3.2.12 Încercárile efectuate asupra pilotilor care rámân în lucrare pot servi nu numai la
determinarea capacitátii portante a pilotului, dupá cum s-a arátat la pct. 5.3.2.7, ci si la controlul
calitátii pilotilor pusi în operá.

5.3.2.13 Alegerea pilotilor de probá dintre pilotii care rámân în lucrare se stabileste prin
proiect. În functie de constatárile fácute la executia pilotilor, numárul pilotilor de probá poate fi
majorat.

5.3.3 Încercári în conditii dinamice

Rezultatele încercárilor în conditii dinamice pot fi utilizate în proiectare in concordanta cu
indicatiile de la 7.5.3 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa
nationalá asociate.

5.3.4 Raportul asupra încárcárii de probá

5.3.4.1 Unitatea care realizeazá încercárile pe piloti are obligatia de a întocmi un raport asupra
ansamblului încárcárilor de probá, în conformitate cu cu prevederile privind încercarea în teren
a pilotilor de probá si a pilotilor din fundatii, în vigoare.

5.3.4.2 Dupá caz, acest raport trebuie sá includá informatiile specificate la 7.5.4 din SR EN
1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 15





6. PRESCRIPTII GENERALE DE PROIECTARE

6.1 Stàri limità

6.1.1 Pentru calculul pilotilor izolati si al fundatiilor pe piloti trebuie avute în vedere stárile
limitá precizate la 7.2 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa
nationalá asociate.

6.1.2 Calculul pilotilor izolati si al fundatiilor pe piloti se face, dupá caz, în functie de una sau
mai multe combinatii posibile ale stárilor limitá.

6.2 Ac(iuni si situa(ii de proiectare

6.2.1 Actiunile si situatiile de proiectare pentru calculul la stári limitá sunt precizate la 7.3 din
SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate.

6.2.2 Calculul pilotilor izolati si al fundatiilor pe piloti se face, dupá caz, în functie de una sau
mai multe combinatii posibile de actiuni si/ sau situatii de proiectare.

6.3 Metode de proiectare si considera(ii privind proiectarea

6.3.1 Metodele de proiectare se bazeazá pe modurile de abordare indicate la 7.4.1 din SR EN
1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate, si precizárile de
la pct. 5.3.1.2 din prezentul normativ.

6.3.2 Calculul pilotilor izolati si al fundatiilor pe piloti se face pe baza precizárilor de la 7.4.2
din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate.

7. PILOTI SUPUSI LA SOLICITÄRI AXIALE

7.1 Calculul la stàri limità

Stárile limitá la care se face calculul pilotilor sub solicitári axiale sunt indicate la 7.6.1 si 7.6.2
din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate.

7.2 Capacitatea portantà la compresiune

7.2.1 Generalitáti

7.2.1.1 Conditiile generale de verificare sunt date la 7.6.2.1 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz,
cu eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate.

7.2.1.2 Relatia generalá de verificare [7.1 SR EN 1997-1:2004] este:

F
c;
s R
c;d
(1)
unde:
F
c;d
valoarea de calcul a încárcárii axiale de compresiune asupra unui pilot sau a unui grup de
piloti corespunzátoare stárii limitá ultime
R
c;d
valoarea de calcul a lui R
c
16 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011





OBSERVATIE
În cazul grupelor de piloti trebuie luate în considerare douá mecanisme de cedare:
- cedarea prin epuizarea capacitátii portante la compresiune a pilotilor luati individual;
- cedarea prin epuizarea capacitátii portante la compresiune a pilotilor si a pámântului aflat între piloti care
actioneazá ca un bloc.

7.2.2 Capacitatea portantá ultimá la compresiune stabilitá pe baza încárcárilor statice de probá
pe piloti

7.2.2.1 Conditiile generale de determinare a capacitátii portante ultime la compresiune pe baza
încárcárilor statice de probá pe piloti sunt date la 7.6.2.2 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu
eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate.

7.2.2.2 Relatia generalá de calcul pentru valoarea caracteristicá a capacitátii portante ultime la
compresiune [7.2 SR EN 1997-1:2004] este:

R
c;k
= Min {(R
c;m
)
med
/ ç
1
;

(R
c;m
)
min
/ ç
2
}

(2)
unde:
R
c;k
valoarea caracteristicá a lui R
c

R
c;m
valoarea másuratá a lui R
c
în una sau mai multe încárcári de probá pe piloti
(R
c;m
)
med
valoarea medie a lui R
c,m

(R
c;m
)
min
valoarea minimá a lui R
c,m

ç
1
coeficient de corelare dat in tab. A9(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
ç
2
coeficient de corelare dat in tab. A9(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007

7.2.2.3 Capacitatea portantá de calcul la compresiune se calculeazá [7.4 si 7.5 SR EN 1997-
1:2004] cu:

R
c;d
= (R
c;k
)

/ ¸
t


(3)

unde:
R
c;d
valoarea de calcul a lui R
c

R
c;k
valoarea caracteristicá a lui R
c

¸
t
coeficient partial pentru rezistenta totalá a unui pilot dat in tab. A6(RO), A7(RO) si
A8(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
sau
R
c;d
= (R
b;k
)

/ ¸
b


+

(R
s;k
)

/ ¸
s


(4)
unde:
R
c;d
valoarea de calcul a lui R
c

R
b;k
valoarea caracteristicá a rezistentei pe bazá a pilotului
R
s;k
valoarea caracteristicá a rezistentei de frecare pe suprafata lateralá a unui pilot
¸
b

coeficient partial pentru rezistenta pe bazá a unui pilot dat în tab. A6(RO), A7(RO) si
A8(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
¸
s

coeficient partial pentru rezistenta prin frecare pe suprafata lateralá a unui pilot dat în
tab. A6(RO), A7(RO) si A8(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007

7.2.3 Capacitatea portantá ultimá la compresiune stabilitá pe baza rezultatelor încercárilor
asupra pámânturilor.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 17





7.2.3.1 Conditiile generale de determinare a capacitátii portante ultime la compresiune pe baza
rezultatelor încercárilor asupra pámânturilor sunt date la 7.6.2.3 din SR EN 1997-1:2004 si
dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate.

7.2.3.2 Relatia generalá de calcul pentru valoarea caracteristicá a capacitátii portante ultime la
compresiune [7.6 SR EN 1997-1:2004] este:

R
c;k
= (R
b;k
+

R
s;k
)

=

Min {(R
c;cal
)
med
/ ç
3
;

(R
c;cal
)
min
/ ç
4
}

(5)
unde:
R
c;k
valoarea caracteristicá a lui R
c

R
b;k
valoarea caracteristicá a rezistentei pe bazá a pilotului
R
s;k
valoarea caracteristicá a rezistentei de frecare pe suprafata lateralá a unui pilot
R
c;cal
valoarea calculatá a lui R
c
pe baza rezultatelor încercárilor asupra pámântului
(R
c;cal
)
med
valoarea medie a lui R
c;cal

(R
c;cal
)
min
valoarea minimá a lui R
c;cal

ç
3
coeficient de corelare dat în tab. A10(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
ç
4
coeficient de corelare dat în tab. A10(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007

7.2.3.3 Capacitatea portantá de calcul se determiná cu relatia (3) sau (4).

7.2.3.4 În cazul utilizárii relatiei (4), valorile caracteristice se pot obtine [7.9 SR EN 1997-
1:2004] cu:

R
b;k


= A
b
q
b;k


(6)
unde:
R
b;k
valoarea caracteristicá a rezistentei pe bazá a pilotului
A
b
suprafata bazei pilotului
q
b;k
valoarea caracteristicá a presiunii pe bazá

si


R
s;k


= A
s;i


q
s;i;k
(6’)
unde:
R
s;k


valoarea caracteristicá a rezistentei de frecare pe suprafata lateralá a unui pilot
A
s;i


suprafata lateralá a pilotului în stratul i
q
s;i;k
valoarea caracteristicá a rezistentei de frecare lateralá în stratul i

7.2.3.5 Capacitatea portantá de calcul la compresiune a pilotilor prefabricati introdusi prin
batere se poate stabili, pe baza datelor din încercarea de penetrare staticá (CPT), cu:

R
c,d
=
A q
b b k
b
,
2
3
¸
+
F
l
s
¸
3
·
U
u
p

(7)

unde:
q
b;k
valoarea caracteristicá a presiunii pe vârful penetrometrului

q
b k ,
=
q q
b k b k , ,
1 2
2
+

unde:
18 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011






q
b k ,
1 media valorilor înregistrate în straturile situate de la nivelul vârfului
penetrometrului pâná la o adâncime egalá cu 4d sub
acest nivel

q
b k ,
2 media valorilor înregistrate de la nivelul vârfului penetrometrului pâná la o
înáltime egalá cu |d deasupra acestui nivel
unde:
d diametrul sau dimensiunea maximá a sectiunii dreptunghiulare a
pilotului (cm)
| coeficient care se ia în functie de stratul în care se executá penetrarea:
| = 3 pámânturi coezive, nisipuri cu I
D
s 0,35
| = 8 nisipuri cu I
D
= 0,36 ÷ 0,65
| = 15 nisipuri si nisipuri cu pietris cu I
D
> 0.66
A
b
aria sectiunii transversale a pilotului
F
l
forta de frecare pe suprafata lateralá a penetrometrului introdus la nivelul
vârfului pilotului
U perimetrul sectiunii transversale a pilotului
u
p
perimetrul sectiunii coloanei penetrometrului
¸
b3
, ¸
s3
coeficienti partiali: ¸ ¸
b s
3 3
1 4 = = ,
OBSERVATII:
1. Relatia (7) se aplicá în cazul utilizárii unui penetrometru static care realizeazá o vitezá de penetrare constantá
pe întreaga adâncime de încercare si are urmátoarele caracteristici tehnologice:
÷ diametrul bazei conului d
c
= 3.6 cm;
÷ diametrul coloanei d
col
= 3.6 cm;
÷ viteza de penetrare vs 3.3 cm/s.
2. În cazul folosirii unor penetrometre cu caracteristici diferite de cele indicate la obs. 1, calculul valorii q
b,k
se
poate face numai pe baza unor formule verificate printr-un numár suficient de încercári paralele pe piloti de probá.

7.2.4 Capacitatea portantá ultimá la compresiune stabilitá prin metode prescriptive

7.2.4.1 Piloti purtátori pe vârf

7.2.4.1.1 Valoarea de calcul a capacitátii portante ultime la compresiune a pilotilor purtátori pe
vârf se exprimá prin relatia:

R
c;d


= R
b;d
= R
b;k
/

¸
b


(8)

unde:
R
c;d
valoarea de calcul a lui R
c

R
b;d
valoarea de calcul a rezistentei pe bazá a pilotului
R
b;d
=

R
b;k
/

¸
b

unde:
R
b;k
valoarea caracteristicá a rezistentei pe bazá a pilotului
¸
b
coeficient partial pentru rezistenta pe bazá a pilotului: ¸
b
= 1,4

7.2.4.1.2 Valoarea caracteristicá a rezistentei pe bazá se obtine cu relatia:

R
b;k


= A
b
q
b;k


(9)
unde:
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 19





R
b;k
valoarea caracteristicá a rezistentei pe bazá a pilotului
A
b
suprafata bazei pilotului:
- pentru pilotii executati pe loc cu sectiunea circulará constantá, cu diametrul d:
A
b
=
td
4
4

- pentru pilotii forati cu baza lárgitá, când se poate controla diametrul bazei d
b
:
A
b
= 0,9
td
b
2
4

- pentru pilotii tubulari, A
b
se ia egalá cu aria totalá a sectiunii circulare cu diametrul
exterior d numai dacá golul a fost umplut cu beton pe o înáltime de cel putin 3d de la
nivelul vârfului; în caz contrar A
b
se considerá aria netá a sectiunii inelare de beton.
q
b;k
valoarea caracteristicá a presiunii pe bazá:
- pentru pilotii de îndesare care reazemá cu vârful pe rocá stâncoasá sau semistâncoasá,
sau pe straturi necoezive macrogranulare (blocuri, bolovánis) q
b k ,
= 20 000 kPa;
- pentru pilotii de îndesare care reazemá cu vârful într-un strat de pietris, conform
tabelului 5;
- pentru pilotii de dislocuire care reazemá cu baza în straturi necoezive
macrogranulare (blocuri, bolovánis, pietris) conform paragrafului 7.2.4.2.5 relatia (15)
- pentru pilotii de dislocuire care reazemá cu baza pe rocá stâncoasá sau semistâncoasá:
q
b k ,
=
o
cs
t
d
+
|
\

|
.
| 15 ,

unde:
o
cs
rezistenta medie la compresiune a rocii, determinatá pe epruvete în stare
saturatá
t adâncimea de încastrare în stâncá a bazei pilotului
d diametrul pilotului în planul bazei
OBSERVATII
1. În cazul existentei în stratul portant, sub vârful pilotului, a unor orizonturi stâncoase puternic fisurate, sau a
unor intercalatii nestâncoase, este obligatorie ÷ în toate situatiile ÷ verificarea capacitátii portante prin încercári
statice pe piloti de probá.
2. În cazurile mentionate la observatiile 3 si 4 de la tabelul 6, valoarea R
b,d
se reduce cu valoarea R
s,d

corespunzátoare rezistentei negative pe suprafata lateralá a pilotului.

7.2.4.2 Piloti flotanti

7.2.4.2.1 Valoarea de calcul a capacitátii portante ultime la compresiune a pilotilor flotanti se
exprimá prin relatia:

R
c;d


= R
b;d
+

R
s;d
= R
b;k
/

¸
b
+ R
s;k
/

¸
s


(10)
unde:
R
c;d
valoarea de calcul a lui R
c

R
b;d
valoarea de calcul a rezistentei pe bazá a pilotului
R
b;d
=

R
b;k
/

¸
b

unde:
R
b;k
valoarea caracteristicá a rezistentei pe bazá a pilotului
20 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011





¸
b
coeficient partial pentru rezistenta pe bazá a pilotului
R
s;d
valoarea de calcul a rezistentei de frecare pe suprafata lateralá a pilotului
R
s;d
=

R
s;k
/

¸
s

unde:
R
s;k
valoarea caracteristicá a rezistentei de frecare pe suprafata lateralá a pilotului
¸
s
coeficient partial pentru rezistenta prin frecare pe suprafata lateralá a pilotului

7.2.4.2.2 Valoarea caracteristicá a rezistentei pe bazá se obtine cu relatia:

R
b;k


= A
b
q
b;k


(11)
unde:
R
b;k
valoarea caracteristicá a rezistentei pe bazá a pilotului
A
b
suprafata bazei pilotului
q
b;k
valoarea caracteristicá a presiunii pe bazá



7.2.4.2.3 Valoarea caracteristicá a rezistentei de frecare pe suprafata lateralá a unui pilot se
obtine cu relatia:

R
s;k


= A
s;i


q
s;i;k
= U q
s;i;k
l
i
(12)
unde:
R
s;k


valoarea caracteristicá a rezistentei de frecare pe suprafata lateralá a unui pilot
A
s;i


suprafata lateralá a pilotului în stratul i
U perimetrul sectiunii transversale a pilotului
l
i
lungimea pilotului în contact cu stratul i
q
s;i;k
valoarea caracteristicá a rezistentei de frecare lateralá în stratul i

7.2.4.2.4 Valoarea de calcul a capacitátii portante ultime la compresiune a pilotilor flotanti
prefabricati se exprimá prin relatia:

R
c,d
= R
b,d
+ R
s,d
=
R R
b k
b
s k
s
, ,
¸ ¸
1 1
+ =
A q
b b k
b
,
¸
1
+
U q l
s k i
s
i
, ¿
¸
1
(13)
unde:
R
b;k
valoarea caracteristicá a rezistentei pe bazá a pilotului
R
s;k
valoarea caracteristicá a rezistentei de frecare pe suprafata lateralá a pilotului
¸
b;1
coeficient partial de rezistentá dat în tabelul 4
¸
s;1
coeficient partial de rezistentá dat în tabelul 4
A
b
suprafata bazei pilotului
U perimetrul sectiunii transversale a pilotului
l
i
lungimea pilotului în contact cu stratul i
q
b;k
valoarea caracteristicá a presiunii pe bazá datá în tabelul 5
q
s;i;k
valoarea caracteristicá a rezistentei de frecare lateralá în stratul i datá în tabelul 6

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 21





Tabelul 4
Modul de introducere a pilotului prefabricat în teren ¸
b
1
¸
s
1

Piloti introdusi prin batere 1,0 1,0
Piloti introdusi prin batere cu subspálare în pámânturi nisipoase, cu conditia
baterii pe ultimul metru fárá subspálare
1,0 1,6
Piloti introdusi prin vibrare în pámânturi:
nisipoase saturate de îndesare medie
mijlocii si mari 0,8 1,0
fine 0,9 1,0
práfoase 1,0 1,0
argiloase cu indicele de consistentá
0,5<I
c
s1
prafuri nisipoase 1,1 1,1
prgile nisipoase sau práfoase 1,2 1,1
argile 1,4 1,1
argiloase cu indicele de consistentá I
c
> 1 1,0 1,0

Tabelul 5
A
d
â
n
c
i
m
e
a


d
e

î
n
f
i
g
e
r
e
Pámânturi necoezive Pámânturi coezive
Pietris
Nisipuri
Nisip
práfos
Ic
mari medii fine _ 1,0 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4
(m) q
b;k
(kPa)
3 7500 6500 2900 1800 1200 7000 4000 3000 2000 1200 1000 600
4 8300 6600 3000 1900 1250 8300 5100 3800 2500 1600 1200 700
5 8800 6700 3100 2000 1300 8800 6200 4000 2800 2000 1300 800
7 9700 6900 3300 2200 1400 9700 6900 4300 3300 2200 1400 850
10 10500 7300 3500 2400 1500 10500 7300 5000 3500 2400 1500 900
15 11700 7500 4000 2800 1600 11700 7500 5600 4000 2800 1600 1000
20 12600 8200 4500 3100 1700 12600 8200 6200 4500 3100 1700 1100
25 13400 8800 5000 3400 1800 13400 8800 6800 5000 3400 1800 1200
30 14200 9400 5500 3700 1900 14200 9400 7400 5500 3700 1900 1300
> 35 15000 10000 6000 4000 2000 15000 10000 8000 6000 4000 2000 1400
OBSERVATII
1. Adâncimea de înfigere a pilotului se másoará de la nivelul terenului natural pâná la nivelul bazei pilotului, când umpluturile
sau decapárile prevázute nu depásesc 3m. Când umpluturile sau decapárile prevázute depásesc 3m, adâncimea de înfigere se
másoará de la un nivel superior, respectiv inferior, cu 3m fatá de nivelul terenului natural.
2. Valorile q
b;k
din tabel pot fi folosite cu conditia ca pilotul sá pátrundá în terenul stabil (care nu este susceptibil de afuiere
sau alunecare) cel putin 4m în cazul infrastructurii podurilor sau constructiilor hidrotehnice si cel putin 3m în cazul celorlalte
constructii.
3. Valorile q
b;k
din tabel sunt valabile pentru pámânturi cu I
D
> 0,35
4. Pentru nisipuri mari si pietrisuri, valorile q
b;k
din tabel se pot folosi numai în cazul în care încastrarea relativá a vârfului
pilotului în strat este t/d>15. Pentru valori t/d<15 rezistenta de proiectare corectatá se calculeazá cu:
q
b;k cor
= q
b;k
(0,7 + 0,02 t/d) [kPa]
unde:
t adâncimea de încastrare în stratul de nisip mare sau pietris a vârfului pilotului, în metri;
d diametrul pilotului în planul bazei, în metri.
22 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011





5. Pentru pámânturi nisipoase (cu exceptia nisipurilor mari prevázute la observatia 4) si pámânturi coezive, valorile din tabel
se pot folosi cu conditia pátrunderii várfului pilotului pe o adâncime t/d >4.
Pentru valori t/d < 4 se calculeazá rezistenta normatá corectatá cu relatia: q
b;k cor
= q
b;k
(0,5 + 0,125 t/d)
6. Pentru valori intermediare ale adâncimilor sau consistentei, valorile q
b k ,
se obtin prin interpolare liniará.
Tabelul 6
A
d
â
n
c
i
m
e
a


m
e
d
i
e


a

s
t
r
a
t
u
l
u
i
Pámânturi necoezive
Pámânturi coezive
Ic
mari
si medii
fine práfoase _ 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4 0,3
(m) q
s;k
(kPa)
1 35 23 15 35 23 15 12 5 2
2 42 30 20 42 30 20 17 7 3
3 48 35 25 48 35 25 20 8 4
4 53 38 27 53 38 27 22 9 5
5 56 40 29 56 40 29 24 10 6
7 60 43 32 60 43 32 25 11 7
10 65 46 34 65 46 34 26 12 8
15 72 51 38 72 51 38 28 14 10
20 79 56 41 79 56 41 30 16 12
25 86 61 44 86 61 44 32 18 -
30 93 66 47 93 66 47 34 20 -
> 35 100 70 50 100 71 50 36 22 -
OBSERVATII
1.Valorile q
s;k
se adoptá

pentru adâncimile medii, corespunzátoare distantei de la mijlocul stratului i pâná la suprafata terenului
tinând seama de obs. 2 de la tabelul 5.
In cazul unor straturi cu grosimi mai mari de 2m, determinarea valorilor se face prin impártirea in orizonturi de max. 2m.
2. Pentru valori intermediare ale adâncimilor sau consistentei valorile q
s;k
se obtin prin interpolare lineará.
3. Dacá în limitele lungimii pilotului existá o intercalatie de pámânt puternic compresibil, de consistentá redusá (turbá, mâl
námol etc.) de cel putin 30 cm grosime, iar suprafata terenului urmeazá a fi încárcatá (în urma sistematizárii sau din alte
cauze), valorile q
s;k
pentru stratul puternic compresibil si pentru cele de deasupra lui se determiná astfel:
÷ când supraîncárcarea este pâná la 30 kPa, pentru toate straturile situate pâná la limita inferioará a stratului puternic
compresibil (inclusiv umpluturile) se ia q
s;k
=0;
÷ când supraîncárcarea este cuprinsá între 30 si 80 kPa , pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil (inclusiv
umpluturile) se ia q
s;k
din tabel multiplicat cu 0,4 si cu semn negativ, iar pentru stratul puternic compresibil q
s;k
= ÷5 kPa;
÷ când supraîncárcarea este mai mare de 80 kPa, pentru straturile situate deasupra stratului foarte compresibil se ia q
s;k
din
tabel cu semn negativ, iar pentru stratul puternic compresibil se ia q
s;k
= ÷5 kPa.
4. Dacá pilotul strábate umpluturi recente, straturi argiloase în curs de consolidare sau straturi macroporice sensibile la
umezire, cu grosimi mai mari de 5 m, valorile q
s;k
se iau din tabel cu semn negativ.

7.2.4.2.5 Valoarea de calcul a capacitátii portante ultime la compresiune a pilotilor flotanti
executati pe loc se exprimá prin:

R
c,d
= R
b,d
+ R
s,d
=
R R
b k
b
s k
s
, ,
¸ ¸
2 2
+ =
A q
b b k
b
,
¸
2
+
U q l
s k i
s
i
, ¿
¸
2
(14)
unde:
R
b;k
valoarea caracteristicá a rezistentei pe bazá a pilotului
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 23





R
s;k
valoarea caracteristicá a rezistentei de frecare pe suprafata lateralá a pilotului
¸
b;2
coeficient partial de sigurantá dat în tabelul 7
¸
s;2
coeficient partial de sigurantá dat în tabelul 8
A
b
suprafata bazei pilotului
U perimetrul sectiunii transversale a pilotului
l
i
lungimea pilotului în contact cu stratul i
q
s;i;k
valoarea caracteristicá a rezistentei de frecare lateralá în stratul i datá în tabelul 6
q
b;k
valoarea caracteristicá a presiunii pe bazá
Valoarea caracteristicá a presiunii pe bazá, q
b;k
, se determiná, dupá caz, astfel:
i) Pentru pilotii de îndesare executati prin batere sau vibropresare, valorile sunt date în tabelul
5
ii) Pentru pilotii de dislocuire care reazemá cu baza pe pámânturi coezive, cu conditia
asigurárii pátrunderii bazei pilotului în stratul respectiv pe o adâncime egalá cu cel putin
diametrul pilotului sau al bulbului:
q
b k ,
= N
c
c
u;d

d;1
D
(15)
unde:
N
c
factor de capacitate portantá, N
c
= 9
c
u;d
valoarea de calcul a coeziunii nedrenate
¸
d;1
media ponderatá, prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale
greutátilor volumice ale straturilor strábátute de pilot
D fisa realá a pilotului (adâncimea la care se gáseste baza pilotului, másuratá
de la nivelul terenului natural, sau, pentru infrastructurile podurilor, de la nivelul
fundului albiei, tinînd seama de adâncimea de afuiere)
iii) În lipsa datelor privind rezistenta la forfecare a stratului de la baza pilotului, se admite,
pentru pámânturi coezive, utilizarea valorilor din tabelul 9
iv) Pentru pilotii de dislocuire care reazemá cu baza pe straturi necoezive:
q
b k ,
= o ( ¸
d
d
b
N
¸
+ ¸
d;1
D
c
N
q
)
(16)
unde:
o coeficient determinat în functie de gradul de îndesare I
D
al pámântului de la baza
pilotului, dat în tabelul 10
¸
d
valoarea de calcul a greutátii volumice a pámântului de sub baza pilotului
¸
d;1
media ponderatá, prin grosimile straturilor, a valorilor de calcul ale
greutátilor volumice ale straturilor strábátute de pilot
d
b
diametrul pilotului la nivelul bazei
N
¸
,

N
q
factori de capacitate portantá determinati în functie de valoarea de calcul a unghiului
de frecare interioará, ’
d
, al stratului de la baza pilotului, dati în tabelul 11
D
c
fisa de calcul a pilotului:
D
c
= | d
b
dacá D > | d
b

D
c
= D dacá D < | d
b

unde:
| coeficient în functie de gradul de îndesare I
D
al pámântului de la baza
pilotului, dat in tabelul 10
24 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011





OBSERVATIE
Când deasupra stratului de pámânt necoeziv în care pátrunde baza pilotului se aflá un strat de umpluturá recentá,
necompactatá sau de pámânt coeziv plastic moale sau plastic curgátor, sau un strat de turbá, fisa D se considerá
doar adâncimea pe care pátrunde pilotul în stratul portant, iar la expresia q
b k ,
definitá prin relatia (15) se adaugá
termenul ¸
d;2
h unde ¸
d;2
este valoarea de calcul a greutátii volumice a stratului slab si h este grosimea acestuia.

Tabelul 7 Tabelul 8

Tehnologia
de betonare
a pilotului
Tipul pámântului
de la baza pilotului

Modul de executie a pilotului
Tipul pámântului
din jurul pilotului
coeziv necoeziv coeziv necoeziv
¸
b
2
¸
s
2

Betonare în uscat,
inclusiv pentru pilot
forat cu burghiu
continuu (CFA)
1,20 1,20
Cu tubaj introdus prin batere si
beton compactat prin batere
1,20 1,20
Cu tubaj introdus prin vibrare si
beton compactat prin vibrare
1,70 1,20
Betonare sub apá Forat în uscat si netubat, cu tubaj
recuperabil si cu burghiu continuu
(CFA)
1,90 1,70 - cu injectie la bazá 1,30 1,20
- fárá injectie la bazá 1,45 1,30
Betonare sub noroi Forat cu tubaj nerecuperabil 1,90 1,50
- cu injectie la bazá 1,45 1,30 Forat sub noroi 2,40 1,90
- fárá injectie la bazá 1,90 1,50

Tabelul 9
Adâncimea
bazei pilotului
(m)
I
C

>1 0,9 0,8 0,7 0,6 0,5 0,4
q
b k ,
( kPa)
3 700 600 500 400 300 250 200
5 800 700 600 500 400 300 300
7 900 800 700 600 500 400 350
10 1100 950 850 750 650 550 500
12 1250 1100 1000 900 750 650 550
15 1450 1300 1200 1050 900 800 650
18 1700 1500 1350 1200 1050 900 750
20 1850 1700 1500 1300 1150 1000 850
30 2650 2400 2100 1850 1600 - -
40 3600 3200 2800 2400 2000 - -

Tabelul 10 Tabelul 11
I
D
o | ’
d
(
o
)
0,00…0,35 0,5 10 26 28 30 32 34 36 38 40
0,36…0,65 0,4 15 N
¸
9,5 12,6 17,3 24,4 34,6 48,6 71,3 108,0
0,66…1,00 0,3 20 N
q
18,6 24,8 32,8 45,5 64,0 87,6 127,0 185,0

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 25





7.2.5 Capacitatea portantá ultimá la compresiune stabilitá pe baza încercarilor de impact
dinamic

7.2.5.1 Conditiile generale de determinare a capacitátii portante ultime la compresiune pe baza
încercarilor de impact dinamic sunt date la 7.6.2.4 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu
eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate.

7.2.5.2 Valoarea de calcul a capacitátii portante la compresiune se determiná cu relatia [7.10
SR EN 1997-1:2004]:
R
c;d
= (R
c;k
)

/ ¸
t


(17)

unde:
R
c;k
= Min {(R
c;m
)
med
/ ç
5
;

(R
c;m
)
min
/ ç
6
}


unde:
R
c;k
valoarea caracteristicá a lui R
c

R
c;m
valoarea másuratá a lui R
c
în una sau mai multe încercári
(R
c;m
)
med
valoarea medie a lui R
c,m

(R
c;m
)
min
valoarea minimá a lui R
c,m

ç
5
coeficient de corelare dat în tab. A11 din SR EN 1997-1:2004
ç
6
coeficient de corelare dat în tab. A11 din SR EN 1997-1:2004

7.2.6 Capacitatea portantá ultimá la compresiune stabilitá pe baza formulelor de batere

7.2.6.1 Conditiile generale de determinare a capacitátii portante ultime la compresiune pe baza
formulelor de batere sunt date la 7.6.2.5 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele,
amendamentele si anexa nationalá asociate.


7.2.6.2 În cazul pilotilor purtátori pe vârf, bátuti într-un pámânt necoeziv, valoarea de calcul a
capacitátii portante la compresiune se determiná cu:
R
c;d
= (R
b;k
)

/ ¸
b


(18)

unde:
¸
b


coeficient partial de sigurantá: ¸
b
= 1,4
R
b,k

aA aA aA
e
Q q
Q q
Q H
2 2
0 2
2
0
0
0 0
+
|
\

|
.
| + ·
+
+
·
,

unde:
a factor ce depinde de tipul pilotului si conditiile de batere, dat în tabelul 12
A aria sectiunii pilotului (în cazul pilotilor tubulari se considerá suprafata sectiunii
inelare)
e refuzul pilotului (cm)
Q
0
greutatea berbecului (sau a pártii care loveste)
q greutatea pilotului (inclusiv a cáciulii de protectie si a pártii stationare a
berbecului)
H
0
înáltimea de cádere a berbecului (cm), stabilitá conform tabelului 13
H
1
márimea cursei berbecului
E
0

energia de lovire a berbecului (kJ)
OBSERVATIE
Încárcarea caracteristicá pe baza datelor din încercarea pe cale dinamicá a pilotilor prefabricati se poate
determina si cu alte relatii, dacá în urma aplicárii acestora pentru diferite conditii de teren se aratá cá se obtine
o concordantá satisfácátoare cu rezultatele încercárilor statice.
26 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011





Tabelul 12 Tabelul 13
Tipul pilotului si
conditiile de batere
a
(kPa)

Tipul de berbec
Piloti
verticali
Piloti înclinati
cu 3 : 1
Pilot din beton armat
(cu cáciulá de protectie)
1500
Berbec cu cádere liberá
sau cu actiune simplá
H
0
=H
1
H
0
=0,8 H
1

Pilot din lemn
(fárá cáciulá de protectie)
1000
Berbec diesel sau
cu actiune dublá
H
0=
100
0
0
E
Q
H
0=
80
0
0
E
Q


7.2.6.3 Rebatere

Conditiile generale de determinare a numárului de piloti care trebuie rebátuti sunt date la 7.6.2.7
din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate.


7.2.7 Capacitatea portantá ultimá la compresiune stabilitá pe baza interpretárii ecuatiei undei

Conditiile generale de determinare a capacitátii portante ultime la compresiune pe baza
interpretárii ecuatiei undei sunt date la 7.6.2.6 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele,
amendamentele si anexa nationalá asociate.


7.2.8 Capacitatea portantá ultimá la compresiune a unui pilot care lucreazá în grup

Valoarea de calcul a capacitátii portante la compresiune a unui pilot care lucreazá în grup se
determiná cu:

R
c;g
= m
u
R
c;d


(19)

unde:
R
c;d


valoarea de calcul a lui R
c
a

pilotului izolat
m
u
coeficient de utilizare:
m
u
= 1 pentru pilotii purtátori pe vârf si pilotii flotanti de îndesare având fisa
integral cuprinsá în pámânturi necoezive
m
u
= f (r/r
0
) dat în tabelul 14
unde:
r distanta minimá (lumina) între 2 piloti vecini
r
0
raza de influentá a pilotului izolat în planul bazei:
r
0
= l
i
tg
i

unde:
l
i
grosimea stratului i prin care trece pilotul

i
= (’
d
/4)
OBSERVATII
1. Valorile din tabelul 14 pot fi sporite pâná la m
u
= 1 în cazul în care tasarea probabilá calculatá a fundatiei pe
piloti este în limitele acceptabile pentru constructia respectivá.
2. In straturile în care se considerá posibilá aparitia frecárii negative, = 0.

Tabelul 14
r/r
0
> 2 1,8 1,6 1,4 1,2 1,0 0,8
m
u
1,00 0,95 0,90 0,85 0,80 0,70 0,60
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 27





7.2.9 Capacitatea portantá ultimá la compresiune a grupei de piloti

În cazul grupelor de piloti se va lua în considerare si cedarea prin epuizarea capacitátii portante
la compresiune a pilotilor si a pámântului aflat între piloti care actioneazá ca un bloc, conform
observatiei de la 7.2.1.2.

7.3 Rezisten(a la trac(iune a pilotului

7.3.1 Generalitáti

7.3.1.1 Conditiile generale de verificare sunt date la 7.6.3.1 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz,
cu eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate.


7.3.1.2 Relatia generalá de verificare [7.12 SR EN 1997-1:2004] este:

F
t;d
s R
t;d
(20)
unde:
F
t;d
valoarea de calcul a tractiunii exercitatá asupra unui pilot corespunzátoare stárii
limitá ultime
R
t;d
valoarea de calcul a lui R
t


7.3.2 Rezistenta ultimá la tractiune stabilitá pe baza încárcárilor statice de probá pe piloti

7.3.2.1 Conditiile generale de determinare a rezistentei ultime la tractiune pe baza încárcárilor
statice de probá pe piloti sunt date la 7.6.3.2 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele,
amendamentele si anexa nationalá asociate.

7.3.2.2 Relatia generalá de calcul pentru valoarea caracteristicá a rezistentei ultime la tractiune
[7.14 SR EN 1997-1:2004] este:

R
t;k
= Min {(R
t;m
)
med
/ ç
1
;

(R
t;m
)
min
/ ç
2
}

(21)
unde:
R
t;k
valoarea caracteristicá a lui R
t

R
t;m
valoarea másuratá a lui R
t
în una sau mai multe încárcári de probá pe piloti
(R
t;m
)
med
valoarea medie a lui R
t,m

(R
t;m
)
min
valoarea minimá a lui R
t,m

ç
1
coeficient de corelare dat in tab. A9(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007.
ç
2
coeficient de corelare dat in tab. A9(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007.

7.3.2.3 Rezistenta la tractiune de calcul se calculeazá [7.13 SR EN 1997-1:2004] cu:

R
t;d
= R
t;k
/ ¸
s;t




(22)

unde:
R
t;d
valoarea de calcul a lui R
t

R
t;k
valoarea caracteristicá a lui R
c

¸
s;t


coeficient partial pentru rezistenta la tractiune a unui pilot dat in tab. A6(RO),
A7(RO) si A8(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007.
28 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011





7.3.3 Rezistenta ultimá la tractiune stabilitá pe baza rezultatelor încercárilor asupra
pámânturilor.

7.3.3.1 Conditiile generale de determinare a rezistentei ultime la tractiune pe baza rezultatelor
încercárilor asupra pámânturilor sunt date la 7.6.3.3 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu
eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate.

7.3.3.2 Valoarea de calcul a rezistentei la tractiune [7.15 SR EN 1997-1:2004] este datá de
relatia 22.

7.3.3.3 Relatia generalá de calcul pentru valoarea caracteristicá a rezistentei la tractiune [7.17
sau 7.18 SR EN 1997-1:2004] este:

R
t;k
= Min {(R
t;cal
)
med
/ ç
3
;

(R
t;cal
)
min
/ ç
4
}

(23)
unde:
R
t;k
valoarea caracteristicá a lui R
t

R
t;cal
valoarea calculatá a lui R
t
pe baza rezultatelor încercárilor asupra pámântului
(R
t;cal
)
med
valoarea medie a lui R
c;cal

(R
t;cal
)
min
valoarea minimá a lui R
c;cal

ç
3
coeficient de corelare dat in tab. A10(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
ç
4
coeficient de corelare dat in tab. A10(RO) din SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007

sau

R
s;k


= A
s;i


q
s;i;k
(24)
unde:
R
s;k


valoarea caracteristicá a rezistentei de frecare pe suprafata lateralá a unui pilot
A
s;i


suprafata lateralá a pilotului în stratul i
q
s;i;k
valoarea caracteristicá a rezistentei de frecare lateralá în stratul i

7.3.3.4 Valoarea de calcul a rezistentei la tractiune a pilotilor prefabricati introdusi prin batere
se poate stabili, pe baza datelor din încercarea de penetrare staticá, cu:

R
t,d
=
F
l
s
¸
3
·
U
u
p

(25)
unde:
F
l
,

U, u
p
,

¸
s3
conform semnificatiilor precizate la relatia 7

7.3.4 Rezistenta ultimá la tractiune stabilitá prin metode prescriptive

7.3.4.1 Rezistenta ultimá la tractiune pentru pilotii prefabricati se determiná cu:

R
U q l
t d
s k i
m s
i
,
,
=
·
·
¿
¸ ¸
1


(26)
unde:
U, q
s;i;k
,

l
i
,

¸
s;1
conform semnificatiilor precizate la relatia 13
¸
m
coeficient partial: ¸
m
= 2,4
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 29





7.3.4.2 Rezistenta ultimá la tractiune pentru pilotii executati pe loc se determiná cu:
R
U q l
t d
s k i
m s
i
,
,
=
·
·
¿
¸ ¸
2


(27)
unde:
U, q
s;i;k
,

l
i
,

¸
s;2
conform semnificatiilor precizate la relatia 14
¸
m
coeficient partial: ¸
m
= 2,4

7.4 Deplasàrile verticale ale funda(iei pe pilo(i (starea limità de exploatare normalà
pentru structura suportatà de pilo(i)

7.4.1 Generalitáti

7.4.1.1 Conditiile generale de verificare sunt date la 7.6.4.1 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz,
cu eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate.


7.4.1.2 Trebuie evaluatá deplasarea verticalá (tasarea) fundatiei pe piloti pentru conditiile
stárilor limitá ale exploatárii normale si comparatá cu valoarea tasárii acceptabile:

s s s
acc
(28)
unde:
s deplasarea verticalá (tasarea) fundatiei pe piloti estimatá/ calculatá
s
acc
deplasarea verticalá (tasarea) acceptabilá pentru structura suportatá de piloti

7.4.1.3 Metode analitice pentru calculul deplasárilor verticale ale fundatiei pe piloti, de felul
celei indicate în anexa D, trebuie considerate ca aproximative.

7.4.2 Fundatia pe piloti supusi la compresiune
Conditiile generale de verificare sunt date la 7.6.4.2 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu
eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate.


7.4.3 Fundatii pe piloti supusi solicitati la tractiune
Conditiile generale de verificare sunt date la 7.6.4.3 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu
eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate.

8. PILOTI SUPUSI LA SOLICITÄRI TRANSVERSALE

8.1 Generalità(i

8.1.1 Conditiile generale de verificare sunt date la 7.7.1 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu
eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate.


8.1.2 Relatia generalá de verificare [7.19 SR EN 1997-1:2004] este:

F
tr ,d
s R
tr ,d
(29)
unde:
F
tr ,d
valoarea de calcul a încárcárii transversale asupra unui pilot corespunzátoare stárii limitá
ultime
30 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011





R
tr;d
valoarea de calcul a lui R
tr
luând în considerare efectul oricáror încárcári axiale de
compresiune sau de tractiune

8.2 Rezisten(a la încàrcare transversalà pe baza încàrcàrilor de probà pe pilo(i

8.2.1 Conditiile generale de determinare a rezistentei la încárcare transversalá pe baza
încárcárilor de probá pe piloti sunt date la 7.7.2 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele,
amendamentele si anexa nationalá asociate.


8.2.2 Rezistenta de calcul la încárcare transversalá se calculeazá cu:
R
R
tr d
tr k
tr
,
,
=
¸
(30)
unde:
R
tr,k
valoarea caracteristicá a încárcárii transversale, stabilitá cu luarea în considerare a
factorului de corelare ç din tabelul A9(RO) din SR EN 1997-1:2004/NB: 2007 în
functie de numárul încárcárilor de probá
¸
tr
coeficient partial: ¸
tr
= 2

8.3 Rezisten(a la încàrcare transversalà pe baza rezultatelor încercàrilor asupra terenului
si a parametrilor de rezisten(à ai pilotului

8.3.1 Conditiile generale de determinare a rezistentei la încárcare transversalá pe baza
rezultatelor încercárilor asupra terenului si a parametrilor de rezistentá ai pilotului sunt date la
7.7.3 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa nationalá
asociate.


8.3.2 Calculul rezistentei la încárcare transversalá a unui pilot lung, svelt poate fi efectuat
folosind teoria unei grinzi încárcatá la o extremitate si rezematá pe un mediu deformabil,
caracterizat printr-un modul al reactiunii laterale. În anexa A se prezintá o metodá de calcul a
unui pilot izolat supus la o solicitare transversalá (lateralá, orizontalá), în ipoteza modelárii
terenului de fundare ca un mediu discret de tip Winkler.

8.4 Rezisten(a la încàrcare transversalà prin metode prescriptive

8.4.1 Metodele prescriptive pentru calculul rezistentei la încárcare transversalá a unui pilot se
utilizeazá doar în fazele preliminare de proiectare.

8.4.2 Rezistenta caracteristicá la încárcare transversalá a pilotilor verticali în radiere joase se
determiná cu:

R
tr,k
=
2
0
M
l
cap
în cazul pilotului considerat încastrat în radier (31)

sau


R
tr,k
=
M
l
cap
0
în cazul pilotului considerat articulat în radier (32)
unde:
l
0
lungimea conventionalá de încastrare; valorile l
0
sunt date în tabelul 15
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 31





M
cap
momentul încovoietor capabil al sectiunii pilotului, determinat conform
reglementárilor tehnice specifice privind calculul elementelor de beton armat
OBSERVATII
1. Relatiile pot fi utilizate în cazul când fisa, D, este mai mare decât 5l
0

2. În cazul unei stratificatii neomogene, l
0
se stabileste ca medie ponderatá (prin grosimile de
straturi) ale valorilor corespunzátoare straturilor întâlnite pe o adâncime egalá cu 1,5 l
0
, în care l
0
reprezintá
valoarea corespunzátoare stratului de la suprafatá.
3. Nu se utilizeazá lungimea l
0
din tabelul 15 la calculul ságetii.

Tabelul 15
Tipul pámântului
Piloti
Barete, în functie de directia fortei orizontale
Paralelá
cu latura mare, l
Paralelá
cu latura micá, b
l
0
Nisipuri cu I
D
s 0,35 si
pámânturi coezive cu I
C
s 0,5
4d 2,50l 4b
Nisipuri cu I
D
= 0,36 ÷ 0,65 si
pámânturi coezive
cu I
C
= 0,51÷ 0,75
3d 1,75l 3b
Nisipuri, nisipuri cu pietris cu
I
D
> 0.66 si pámânturi coezive
cu I
C
= 0,76 ÷ 1,00
2d 1,25l 2b
Pámânturi coezive cu I
C
>1,00 1,5d 1,00l 1,5b

8.4.3 Rezistenta de calcul la încárcare transversalá se determiná cu:

R
tr,d
=
R
tr k
tr
,
¸


(33)
unde:
¸
tr
coeficient partial: ¸
tr
= 2

8.5 Deplasare transversalà

8.5.1 Conditiile generale de determinare a deplasárii transversale sunt date la 7.7.4 din SR EN
1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate.

8.5.2 În anexa B se prezintá o metodá de calcul spatial al grupei de piloti în ipoteza radierului
rigid si a modelárii terenului de fundare ca un mediu discret de tip Winkler.

9. ELEMENTE PRIVIND PROIECTAREA STRUCTURALÄ A
PILOTILOR

9.1 Generalità(i

9.1.1 Conditiile generale sunt date la 7.8 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele,
amendamentele si anexa nationalá asociate.

9.1.2 Alcátuirea pilotului trebuie astfel conceputá încât sá facá fatá tuturor situatiilor la care
pot fi supusi pilotii atât pe parcursul executiei, inclusiv transportul si baterea dacá este cazul, cât
si în exploatare.
32 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011





9.1.3 Pilotii supusi la încárcári de tractiune trebuie conceputi pentru a suporta întreaga fortá de
smulgere pe întreaga lor lungime, dacá este necesar.

9.1.4 La pilotii executati pe loc, valorile rezistentelor corespunzátoare clasei betonului se
afecteazá cu urmátorii coeficientii de reducere dati în tabelul 16:

Tabelul 16
Conditiile de betonare Coeficient de reducere
Betonare în uscat 0,95
Betonare sub apá sau sub noroi de foraj 0,80
OBSERVATIE
Coeficientii de reducere mentionati sunt suplimentari fatá de coeficientii
conditiilor de sigurantá care tin seama de dimensiunile sectiunilor transversale
si de pozitia de turnare a betonului stabiliti conform STAS 10107/0-90.

9.2 Elemente constructive specifice pilo(ilor executa(i pe loc

9.2.1 Materiale

9.2.1.1 Beton

9.2.1.1.1 Alegerea clasei betonului, a dozajului minim de ciment si a tipului si dimensiunilor
agregatelor se fac cu respectarea prevederilor din SR EN 1536:2004 si NE 012/1-2007.

9.2.1.1.2 Pentru pilotii situati în terenuri cu ape agresive, la alcátuirea retetei de betonare trebuie
sá se tiná seama de reglementárile specifice.

9.2.1.2 Armáturá
Armáturile pilotilor se realizeazá, dupá caz, din otel tip OB 37, PC 52 sau S500.

9.2.2 Alcátuirea pilotilor

9.2.2.1 Dimensiuni caracteristice

9.2.2.1.1 Diametru
Diametrul pilotului se stabileste functie de tehnologia de executie ce se adoptá.

OBSERVATIE
1. În cazul pilotilor forati în uscat si netubati precum si în cel al pilotilor forati sub noroi, diametrul pilotului se
considerá egal cu diametrul uneltei de sápare.
2. În cazul pilotilor forati cu tubaj recuperabil sau nerecuperabil, diametrul pilotului se considerá egal cu diametrul
exterior al tubajului.

9.2.2.1.2 Lungime

Lungimea se stabileste astfel încât, prin efectul combinat al frecárii pe suprafata lateralá si al
rezistentei în planul bazei, pilotul sá transmitá la teren încárcarea axialá de calcul care îi revine.
Se recomandá ca lungimea pilotului forat de diametru mare sá se determine în functie de
adâncimea la care se întâlneste stratul practic incompresibil.
La pilotii cu solicitári orizontale importante, lungimea pilotului se stabileste astfel încât sá se
asigure încastrarea necesará în teren.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 33





Adâncimea de pátrundere a pilotului în stratul portant trebuie sá fie de cel putin 2 d la pilotii
cu d < 1,20 m si 1,5 d la pilotii cu d > 1,20 m (d - diametrul pilotului).
Dacá stratul portant este constituit dintr-o rocá stâncoasá, se admite ca încastrarea sá se facá pe
minimum 0,5 m dupá îndepártarea stratului de rocá alteratá.

9.2.2.1.3 Evazare la bazá

Evazarea la baza pilotului forat se face numai în cazul în care baza pátrunde într-un strat cu
coeziune mare, având rezistenta la compresiune cu deformare lateralá liberá (compresiune
monoaxialá) de cel putin 200 kPa la forarea în uscat si 300 kPa la forarea în apá.
Evazarea se face sub forma unui trunchi de con, cu înáltimea cel putin egalá cu diametrul
sectiunii curente a pilotului. Se recomandá ca aria sectiunii bazei lárgite sá nu depáseascá de trei
ori sectiunea curentá a pilotului.

9.2.2.1.4 Injectare la bazá sau în lungul suprafetei laterale a pilotului forat

Pentru sporirea capacitátii portante a pilotului forat precum si pentru micsorarea deformatiilor
datorate terenului de la bazá, eventual slábit prin operatia de forare, se poate prevedea o
injectare la baza pilotului sau în lungul suprafetei laterale a acestuia. În acest scop, tevile prin
care urmeazá a se injecta suspensia (de obicei lapte de ciment) se înglobeazá în corpul pilotului,
fiind coborâte în gaura foratá odatá cu carcasa de armáturá. Reteta si tehnologia de injectare se
precizeazá în caietul de sarcini.

9.2.3 Armarea pilotilor

9.2.3.1 Armarea pilotilor se face cu respectarea prevederilor din SR EN 12699:2004 si SR EN
1536:2004.
9.2.3.2 Armarea pilotilor se face, de regulá, cu carcase de armáturá formate din bare
longitudinale, etrieri sau fretá, inele de rigidizare si distantieri.

9.2.3.3 Carcasa de armáturá poate sá aibá sectiunea constantá sau variabilá în lungul pilotului,
dupá cum rezultá în urma calculului de rezistentá a elementului de beton armat sau din conditii
constructive.

9.3 Dispunerea pilo(ilor în radier

9.3.1 Distanta minimá între axele pilotilor, másuratá în teren, este de:

÷ 3d
în cazul pilotilor de îndesare

÷ 2 d +
3
100
D în cazul pilotilor de dislocuire (valoare minimá recomandatá)
unde:
d diametrul sau latura micá a sectiunii pilotului
D fisa realá a pilotului

34 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011




9.3.2 Repartizarea pilotilor sub radierul fundatiei se face, dupa caz, în rânduri paralele,
radial, în sah sau în functie de modul de conformare a structurii de rezistentá a constructiei, pe
baza valorilor solicitárilor preluate de piloti.

9.4 Alcàtuirea radierului

9.4.1 Adâncimea de fundare a radierului se stabileste în raport cu :

÷ existenta subsolurilor si instalatiilor subterane;
÷ conditiile geologice si hidrogeologice ale amplasamentului (nivelul apelor subterane si
variatia acestuia în timpul constructiei si al exploatárii acesteia etc.);
÷ posibilitatea de umflare prin înghet a pámânturilor etc.

9.4.2 Radierul de beton armat se calculeazá sub actiunea încárcárilor de la suprastructurá si a
reactiunilor din piloti.

9.4.2.1 Înáltimea radierului se determiná din calcul. În cazul radierului de tip placá groasá,
înáltimea nu va fi mai micá de 30 cm.

9.4.2.2 Clasa betonului trebuie sá fie minim C12/15 (Bc 15) si va fi corelatá cu clasa de beton din
piloti.

9.4.3 Distanta între fata exterioará a pilotilor marginali si extremitatea radierului trebuie sá fie
de cel putin 25 cm.

9.4.4 Lungimea pártii pilotilor cuprinsá în radierul de beton armat se determiná în functie de
tipul de solicitare si de tipul si diametrul armáturii longitudinale din corpul pilotului (nu se
include în grosimea radierului stratul de beton de egalizare) conform reglementárilor tehnice
specifice, dar nu mai micá decât cea prevázutá la pct. 9.4.4.1.

9.4.4.1 În cazul fundatiilor pe piloti supusi la solicitári axiale de compresiune si la forte
orizontale care pot fi preluate de pilotii considerati articulati în radier, pilotii trebuie sá pátrundá
în radier cu capetele intacte pe o lungime de 5 cm, iar armáturile longitudinale ale pilotilor sá se
înglobeze în radier pe minimum 25 cm.

9.4.4.2 În cazul fundatiilor pe piloti supusi la solicitári axiale de smulgere sau la forte
orizontale mari, care impun preluarea acestora prin piloti considerati încastrati în radier, pilotii
trebuie sá pátrundá în radier cu capetele intacte pe o lungime de cel putin 10 cm, iar armáturile
longitudinale ale pilotilor trebuie sá se înglobeze în radier pe o lungime determinatá prin
calculul sáu constructiv, cu respectarea prevederilor din SR EN 12699:2004 si SR EN
1536:2004.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 35









10. SUPRAVEGHEREA EXECUTIEI SI CONTROLUL
CALITÄTII PILOTILOR

10.1 Conditiile generale sunt date la 7.9 din SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu eratele,
amendamentele si anexa nationalá asociate.


10.2 Conditiile specifice sunt date în SR EN 12699:2004 si SR EN 1536:2004 .


















































36 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011









ANEXA A


CALCULUL UNUI PILOT IZOLAT
SUPUS LA SOLICITÄRI TRANSVERSALE
FOLOSIND TEORIA GRINZILOR PE MEDIU WINKLER

A.1 Pentru calculul deformatiilor si eforturilor în lungul unui pilot izolat, definit într-un
sistem de axe (fig. A.1 a) supus la încárcári transversale (fortá táietoare, moment încovoietor)
terenul de fundare se asimileazá cu un mediu discret (de tip Winkler) alcátuit din resoarte
independente (fig. A.1 b). Caracteristica de deformabilitate a resoartelor supuse la presiuni
orizontale poartá denumirea de coeficient al reactiunii laterale E
s
.


Fig. A.1

A.2 Datoritá variatiei importante pe verticalá a naturii si stárii terenului, se recomandá sá se
considere coeficientul E
s
variabil cu adâncimea: E
s
=E
s
(z).

A.3 Considerând cá un pilot actionat de solicitári transversale conform fig. A.1 suferá
deformatia y=y(z), în urma cáreia se mobilizeazá din partea terenului presiunea reactivá
) z ( p p
r r
= (fig. A.1 c), se poate exprima echilibrul diferential cu relatia:

0 p
dz
y d
) EI (
r
4
4
p
= +

(A.1)


unde:

r
p
presiunea reactivá
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 37









y E p
s r
=

(EI)
p
rigiditatea la încovoiere a sectiunii pilotului.

Pentru rezolvarea ecuatiei (A.1) pot fi adoptate mai multe ipoteze ca de exemplu:

1) Ipoteza terenului linear-elastic, cu coeficient al reactiunii laterale variabil linear cu
adâncimea:
z m E
h s
=

(A.2)
unde:
m
h
se numeste modulul coeficientului reactiunii laterale care se poate determina conform
pct. C.2 din anexa C.

2) Ipoteza terenului nelinear, cu coeficient al reactiunii laterale dependent de nivelul de
solicitare si cu o distributie oarecare pe adâncime E
s
=E
s
(z,y).

A.4 Calculul deformatiilor si eforturilor în ipoteza terenului linear elastic se face cu relatiile:

) D / z ( B
) EI (
M
) D / z ( A
) EI (
P
) z ( y
y
p
2
y
p
3
ì
+
ì
=
(A.3)
) D / z ( B
) EI (
M
) D / z ( A
) EI (
P
) z (
p p
2
u u
ì
+
ì
= u

(A.4)
) D / z ( MB ) D / z ( A P ) z ( M
m m
+ ì =

(A.5)
) D / z ( B
M
) D / z ( PA ) z ( T
t t
ì
+ =

(A.6)
unde:
y(z) deplasarea în sectiunea pilotului de la adâncimea z
u(z)
rotirea în sectiunea pilotului de la adâncimea z
M(z) momentul încovoietor în sectiunea pilotului de la adâncimea z
T(z) forta táietoare în sectiunea pilotului de la adâncimea z
A
y
(z/D), B
y
(z/D), A
u
(z/D)…B
t
(z/D) sunt coeficienti de influentá functie de fisa redusá
ì = / D zmax si functie de adâncimea relativá z/D, iar
5
h
p
m
) EI (
= ì

Pentru pilotii opriti cu baza în terenuri nestâncoase coeficientii de influentá se iau
conform tabelelor A.1 si A.2.



A.5 Calculul deformatiilor si eforturilor în ipoteza terenului neliniar se poate face prin
metode iterative astfel:
a) Se determiná curbele p-y la diferite adâncimi, acordând prioritate zonei superioare a
stratificatiei pe o adâncime de aprox. 5d, în care d este diametrul pilotului sau latura
sectiunii transversale perpendiculará pe directia planului de actiune a încárcárii
transversale; construirea curbelor se poate face conform pct. C.3 din anexa C;
b) Se estimeazá o primá valoare pentru modulul m
h
;
38 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011








c) Cu valoarea estimatá se calculeazá translatiile y(z) cu relatia (A.3);
d) Pe baza datelor din curbele p-y si cu valorile translatiilor y(z) se determiná coeficientii
reactiunii laterale secanti Es(z) (fig. A.2 a);
e) Se reprezintá valorile Es functie de adâncimea z si se construieste dreapta medie prin aceste
puncte, trecând prin origine(fig. A.2 b);
f) Panta acestei drepte reprezintá noua valoare a coeficientului m*h.
g) Se compará:
toleranta m m
h
*
h
s ÷
- dacá comparatia este pozitivá, calculul se opreste, ultimele rezultate fiind admise ca
valabile;
- dacá comparatia este negativá, se reia calculul de la pct. c cu o altá valoare pentru m
h
;
- toleranta se acceptá în limitele 0.02 m
h
…0.05 m
h
.



a) b)

Fig. A.2


MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 39













T
a
b
e
l
u
l

A
.
1

z
/
D

2
z
m
a
x
=

3
z
m
a
x
=

4
z
m
a
x
=

5
z
m
a
x
>


A
y

B
y

A
u

B
u
A
y

B
y

A
u

B
u

A
y

B
y

A
u

B
u

A
y

B
y

A
u

B
u

0
.
0
0

4
.
7
3
1

-
3
.
4
1
6

-
3
.
4
1
6

3
.
1
9
2

2
.
7
2
8

-
1
.
7
5
8

-
1
.
7
5
8

1
.
7
8
9

2
.
4
4
4

-
1
.
6
2
3

-
1
.
6
2
3

1
.
7
1
2

2
.
4
3
8

-
1
.
6
2
5

-
1
.
6
2
5

1
.
7
0
1

0
.
0
5

4
.
3
9
3

-
3
.
1
0
0

-
3
.
4
0
9

3
.
0
9
2

2
.
4
6
5

-
1
.
4
9
7

-
1
.
7
4
2

1
.
6
3
9

2
.
1
2
1

-
1
.
2
9
3

-
1
.
5
9
5

1
.
5
1
2

2
.
0
3
4

-
1
.
2
1
9

-
1
.
5
8
1

1
.
4
5
2

0
.
1
0

4
.
0
5
3

-
2
.
7
9
4

-
3
.
3
9
2

2
.
9
9
2

2
.
2
0
5

-
1
.
2
5
8

-
1
.
7
0
6

1
.
4
9
0

1
.
8
0
5

-
1
.
0
0
2

-
1
.
5
3
0

1
.
3
1
4

1
.
6
4
5

-
0
.
8
7
4

-
1
.
4
8
2

1
.
2
0
6

0
.
1
5

3
.
7
1
3

-
2
.
4
9
8

-
3
.
3
6
7

2
.
8
9
3

1
.
9
5
1

-
1
.
0
4
1

-
1
.
6
4
9

1
.
3
4
2

1
.
5
0
5

-
0
.
7
5
2

-
1
.
4
3
2

1
.
1
2
1

1
.
2
8
5

-
0
.
5
9
1

-
1
.
3
3
7

0
.
0
9
7

0
.
2
0

3
.
3
7
8

-
2
.
2
1
1

-
3
.
3
3
3

2
.
7
9
5

1
.
7
0
7

-
0
.
8
6
4

-
1
.
5
7
5

1
.
1
9
8

1
.
2
2
5

-
0
.
5
3
8

-
1
.
3
1
0

0
.
9
3
5

0
.
9
6
3

-
0
.
3
6
4

-
1
.
1
6
3

0
.
7
5
1

0
.
2
5

3
.
0
4
6

-
1
.
9
3
5

-
3
.
2
9
3

2
.
7
0
0

1
.
4
7
5

-
0
.
6
7
3

-
1
.
4
8
8

1
.
0
5
9

0
.
9
7
2

-
0
.
3
6
3

-
1
.
1
6
9

0
.
7
6
1

0
.
6
8
7

-
0
.
1
9
3

-
0
.
9
7
2

0
.
5
5
5

0
.
3
0

2
.
7
1
8

-
1
.
6
6
7

-
3
.
2
4
8

2
.
6
0
8

1
.
2
5
6

-
0
.
5
2
0

-
1
.
3
9
1

0
.
9
2
5

0
.
7
4
7

-
0
.
2
1
9

-
1
.
0
1
8

0
.
6
0
1

0
.
4
5
8

-
0
.
0
6
6

-
0
.
7
8
0

0
.
3
8
6

0
.
3
5

2
.
3
9
5

-
1
.
4
0
9

-
3
.
1
9
9

2
.
5
2
0

1
.
0
5
2

-
0
.
3
8
7

-
1
.
2
8
8

0
.
8
0
1

0
.
5
5
3

-
0
.
1
0
7

-
0
.
8
6
5

0
.
4
5
8

0
.
2
7
7

0
.
0
1
8

-
0
.
5
9
9

0
.
2
4
7

0
.
4
0

2
.
0
7
6

-
1
.
1
6
0

-
3
.
1
4
8

2
.
4
3
7

0
.
8
6
3

-
0
.
2
7
2

-
1
.
1
8
2

0
.
6
8
5

0
.
3
3
8

-
0
.
0
2
4

-
0
.
7
1
5

0
.
3
3
3

0
.
1
3
9

0
.
0
7
2

-
0
.
4
3
5

0
.
1
3
7

0
.
4
5

1
.
7
6
3

-
0
.
9
1
8

-
3
.
0
9
7

2
.
3
6
1

0
.
6
9
1

-
0
.
1
7
4

-
1
.
0
7
8

0
.
5
8
1

0
.
2
5
4

0
.
0
3
5

-
0
.
5
7
4

0
.
2
2
8

0
.
0
4
2

0
.
0
9
9

-
0
.
2
9
5

0
.
0
5
5

0
.
5
0

1
.
4
5
5

-
0
.
6
8
4

-
3
.
0
4
7

2
.
2
9
1

0
.
5
3
4

-
0
.
0
9
1

-
0
.
9
7
8

0
.
4
8
8

0
.
1
4
7

0
.
0
7
5

-
0
.
4
4
7

0
.
1
4
1

-
0
.
0
2
3

0
.
1
0
8

-
0
.
1
8
2

-
0
.
0
0
3

0
.
6
0

0
.
8
5
3

-
0
.
2
3
6

-
2
.
9
5
7

2
.
1
7
5

0
.
2
6
2

0
.
0
3
6

-
0
.
8
0
3

0
.
3
4
0

0
.
0
0
3

0
.
1
1
0

-
0
.
2
4
1

0
.
0
1
8

-
0
.
0
7
9

0
.
0
9
3

-
0
.
0
3
0

-
0
.
0
5
9

0
.
7
0

0
.
2
6
7

0
.
1
9
2

-
2
.
8
8
8

2
.
0
9
4

0
.
0
3
8

0
.
1
2
5

-
0
.
6
7
2

0
.
2
4
1

-
0
.
0
6
9

0
.
1
0
5

-
0
.
1
0
6

-
0
.
0
4
8

-
0
.
0
7
8

0
.
0
6
0

0
.
0
4
1

-
0
.
0
6
8

0
.
8
0

-
0
.
3
0
6

0
.
6
0
6

-
2
.
8
4
6

2
.
0
4
7

-
0
.
1
5
3

0
.
1
9
0

-
0
.
5
9
4

0
.
1
8
6

-
0
.
0
9
8

0
.
0
8
1

-
0
.
0
3
3

-
0
.
0
7
6

-
0
.
0
5
2

0
.
0
2
8

0
.
0
6
2

-
0
.
0
5
9

0
.
9
0

-
0
.
8
7
4

1
.
0
1
4

-
2
.
8
2
8

2
.
0
2
8

-
0
.
3
2
6

0
.
2
4
2

-
0
.
5
6
1

0
.
1
6
5

-
0
.
1
0
6

0
.
0
4
8

-
0
.
0
0
6

-
0
.
0
8
4

-
0
.
0
2
0

0
.
0
0
0

0
.
0
6
4

-
0
.
0
5
1

1
.
0
0

-
1
.
4
3
9

1
.
4
1
9

-
2
.
8
2
5

2
.
0
2
5

-
0
.
4
9
4

0
.
2
9
2

-
0
.
5
5
7

0
.
1
6
2

-
0
.
1
0
8

0
.
0
1
5

-
0
.
0
0
3

-
0
.
0
8
5

0
.
0
1
2

-
0
.
0
2
5

0
.
0
6
3

-
0
.
0
4
9

O
B
S
E
R
V
A
T
I
I
:

1
.

Î
n

c
a
z
u
l

p
i
l
o
t
i
l
o
r

l
a

c
a
r
e
5
z
m
a
x
>
,

î
n

l
o
c
u
l

f
i
s
e
i

r
e
a
l
e
,

D
,

d
i
n

p
r
i
m
a

c
o
l
o
a
n
á

a

t
a
b
e
l
u
l
u
i
,

s
e

f
o
l
o
s
e
s
t
e

f
i
s
a

d
e

c
a
l
c
u
l

D
c
=
5
ì
.

2
.

P
e
n
t
r
u

v
a
l
o
r
i

i
n
t
e
r
m
e
d
i
a
r
e

a
l
e

l
u
i

m
a
x
z
s
i

a
l
e

r
a
p
o
r
t
u
l
u
i

z
/
D

s
e

i
n
t
e
r
p
o
l
e
a
z
á

l
i
n
i
a
r


40 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011





































T
a
b
e
l
u
l

A
.
2

z
/
D

2
z
m
a
x
=

3
z
m
a
x
=

4
z
m
a
x
=

5
z
m
a
x
>


A
m

B
m

A
t

B
t
A
m

B
m

A
t
B
t
A
m

B
m

A
t
B
t
A
m

B
m

A
t
B
t

0
.
0
0

0
.
0
0
0

1
.
0
0
0

1
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

1
.
0
0
0

1
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

1
.
0
0
0

1
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

1
.
0
0
0

1
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
5

-
0
.
0
9
9

0
.
9
9
9

0
.
9
6
8

0
.
0
2
3

-
0
.
1
4
9

0
.
9
9
8

0
.
9
5
9

0
.
0
2
5

-
0
.
1
9
7

0
.
9
9
8

0
.
9
3
7

0
.
0
3
9

-
0
.
2
4
4

0
.
9
9
6

0
.
9
0
6

0
.
0
5
8

0
.
1
0

-
0
.
1
9
4

0
.
9
9
6

0
.
8
9
8

0
.
0
7
1

-
0
.
2
8
9

0
.
9
9
3

0
.
8
7
3

0
.
0
7
5

-
0
.
3
7
8

0
.
9
8
7

0
.
8
1
1

0
.
1
1
1

-
0
.
4
5
9

0
.
9
7
5

0
.
7
2
2

0
.
1
5
9

0
.
1
5

-
0
.
2
8
1

0
.
9
8
7

0
.
7
9
5

0
.
1
4
1

-
0
.
4
1
5

0
.
9
7
9

0
.
7
5
0

0
.
1
4
2

-
0
.
5
3
0

0
.
9
5
9

0
.
6
3
9

0
.
1
9
9

-
0
.
6
2
2

0
.
9
2
7

0
.
4
8
9

0
.
2
7
0

0
.
2
0

-
0
.
3
5
7

0
.
9
7
0

0
.
6
6
7

0
.
2
2
5

-
0
.
5
2
1

0
.
9
5
5

0
.
6
0
3

0
.
2
1
6

-
0
.
6
4
7

0
.
9
1
4

0
.
4
4
6

0
.
2
8
7

-
0
.
7
2
7

0
.
8
5
2

0
.
2
4
6

0
.
3
6
9

0
.
2
5

-
0
.
4
1
9

0
.
9
4
5

0
.
5
1
9

0
.
3
2
0

-
0
.
6
0
4

0
.
9
1
9

0
.
4
4
0

0
.
2
9
3

-
0
.
7
2
4

0
.
8
5
1

0
.
2
5
1

0
.
3
6
4

-
0
.
7
7
0

0
.
7
5
4

0
.
0
2
3

0
.
4
3
8

0
.
3
0

-
0
.
4
6
7

0
.
9
1
0

0
.
3
5
9

0
.
4
1
9

-
0
.
6
6
3

0
.
8
7
2

0
.
2
7
1

0
.
3
6
5

-
0
.
7
6
3

0
.
7
7
5

0
.
0
6
6

0
.
4
2
3

-
0
.
7
6
2

0
.
6
4
1

-
0
.
1
6
3

0
.
4
7
4

0
.
3
5

-
0
.
4
9
7

0
.
8
6
5

0
.
1
9
2

0
.
5
1
9

-
0
.
6
9
5

0
.
8
1
4

0
.
1
0
4

0
.
4
2
9

-
0
.
7
6
6

0
.
6
8
8

-
0
.
0
9
6

0
.
4
6
0

-
0
.
7
0
9

0
.
5
2
2

-
0
.
2
9
8

0
.
4
7
5

0
.
4
0

-
0
.
5
1
2

0
.
8
1
0

0
.
0
2
4

0
.
6
1
4

-
0
.
7
0
4

0
.
7
4
7

-
0
.
0
5
5

0
.
4
8
2

-
0
.
7
3
9

0
.
5
9
4

-
0
.
2
2
0

0
.
4
7
5

-
0
.
6
2
8

0
.
4
0
5

-
0
.
3
8
4

0
.
4
4
7

0
.
5
0

-
0
.
4
9
1

0
.
6
7
4

-
0
.
2
8
7

0
.
7
7
3

-
0
.
6
5
3

0
.
5
9
3

0
.
3
2
7

0
.
5
4
6

-
0
.
6
1
5

0
.
4
0
7

-
0
.
3
9
0

0
.
4
4
3

0
.
4
2
3

0
.
2
0
2

-
0
.
4
1
8

0
.
3
3
2

0
.
6
0

-
0
.
4
1
3

0
.
5
1
1

-
0
.
5
3
0

0
.
8
6
4

-
0
.
5
3
1

0
.
4
2
8

-
0
.
5
3
1

0
.
5
5
1

-
0
.
4
4
4

0
.
2
4
3

-
0
.
4
4
7

0
.
3
5
2

-
0
.
2
2
9

0
.
0
6
4

-
0
.
3
2
8

0
.
1
8
9

0
.
7
0

-
0
.
2
9
4

0
.
3
3
6

-
0
.
6
6
0

0
.
8
5
7

-
0
.
3
6
6

0
.
2
6
8

-
0
.
5
8
2

0
.
4
9
5

-
0
.
2
7
1

0
.
1
2
0

-
0
.
3
9
8

0
.
2
3
7

-
0
.
0
9
1

-
0
.
0
0
5

-
0
.
1
9
4

0
.
0
6
8

0
.
8
0

-
0
.
1
6
1

0
.
1
7
4

-
0
.
6
3
5

0
.
7
2
2

-
0
.
1
9
5

0
.
1
3
1

-
0
.
5
2
6

0
.
3
8
2

-
0
.
1
2
7

0
.
0
4
4

-
0
.
2
9
0

0
.
1
2
6

-
0
.
0
1
9

-
0
.
0
2
1

-
0
.
0
7
4

-
0
.
0
2
1

0
.
9
0

-
0
.
0
4
9

0
.
0
5
0

-
0
.
4
1
0

0
.
4
2
7

-
0
.
0
5
8

0
.
0
3
6

-
0
.
3
2
6

0
.
2
0
9

-
0
.
0
3
3

0
.
0
0
8

-
0
.
1
4
7

0
.
0
4
1

-
0
.
0
0
1

-
0
.
0
1
0

-
0
.
0
0
4

-
0
.
0
3
1

1
.
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

0
.
0
0
0

O
B
S
E
R
V
A
T
I
I
:

1
.

Î
n

c
a
z
u
l

p
i
l
o
t
i
l
o
r

l
a

c
a
r
e

5
z
m
a
x
>
,

î
n

l
o
c
u
l

f
i
s
e
i

r
e
a
l
e
,

D
,

d
i
n

p
r
i
m
a

c
o
l
o
a
n
á

a

t
a
b
e
l
u
l
u
i
,

s
e

f
o
l
o
s
e
s
t
e

f
i
s
a

d
e

c
a
l
c
u
l

D
c
=
5
ì
.

2
.

P
e
n
t
r
u

v
a
l
o
r
i

i
n
t
e
r
m
e
d
i
a
r
e

a
l
e

l
u
i

m
a
x
z
s
i

a
l
e

r
a
p
o
r
t
u
l
u
i

z
/
D

s
e

i
n
t
e
r
p
o
l
e
a
z
á

l
i
n
i
a
r

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 41








ANEXA B



CALCULUL UNUI GRUP SPATIAL DE PILOTI CU RADIER RIGID

B.1 Cunoscându-se actiunea exterioará pe radier, { } ( )
z y x z y x
T
M , M , M , F , F , F F = , (fig. B.1)
se cere:
- determinarea deplasárilor {D
T
}
T
=(u,v,w,u
x
, u
y
,u
z
);
- determinarea eforturilor {f
i
}
T
=(f
x
,f
y
,f
z
,m
x
,m
y
,m
z
) în sectiunea de încastrare a fiecárui
pilot i, în radier;
- determinarea diagramelor de eforturi sectionale în lungul fiecárui pilot;
- verificarea de rezistentá a sectiunii pilotilor si verificarea la capacitatea portantá în
raport cu terenul;
- verificarea, dacá este cazul, la starea limitá de deformatii.



Fig. B.1


B.2 Calculul se efectueazà în urmàtoarele etape:

- se determiná matricea de rigiditate [Ki] a fiecárui pilot i, în raport cu sistemul local de
axe Oixiyizi , conform pct. B.3;
- se determiná matricea de rigiditate a grupului de piloti [K] în raport cu sistemul general
de axe, Oxyz, prin asamblarea rigiditátilor locale si transformarea sistemelor de
coordonate;
- se rezolvá sistemul de ecuatii:
[K}{D}={F} (B.1)
si se determiná vectorul deplasárilor radierului, {D};
- se determiná vectorul deplasárilor {di} la capul fiecárui pilot, în raport cu sistemul propriu
de axe:
42 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011








{di}=[ri][li]{D} (B.2)
- în care [ri][li] sunt matricele de transformare a axelor prin rotatie si respectiv translatie;
- se determiná solicitárile pe capul pilotului:
{fi}=[Ki]{di} (B.3)
- se efectueazá calculul eforturilor în lungul axei pilotului, conform prevederilor din anexa A;
- se fac verificári de rezistentá ale sectiunii pilotului conform reglementárilor tehnice
specifice;
- se fac verificári la capacitatea portantá în raport cu terenul conform pct. 5.2;
- se fac verificári la starea limitá de deformatii, dacá se impun.

B.3 Determinarea flexibilità(ii pilotului izolat

B.3.1 Se considerá un pilot izolat definit în sistemul local de axe (fig. B.2). Se aplicá, în mod
succesiv, câte o solicitare unitará f
x
=1, f
y
=1, f
z
=1, m
x
=1, m
y
=1 si m
z
=1 în capul pilotului, si se
determiná conform prevederilor din anexa A, deplasárile o
xx
, o
yy
, o
xu=
o
ux
, o
yu=
o
uy
, o
uux
, si o
uuy
,
márimi ce au semnificatia de coeficienti de flexibilitate.

OBSERVATII:
1. În cazul pilotilor cu simetrie axialá a sectiunii transversale:
y x y x
y x
x yy xx
u u u u
u uu uu
o o o o
o o o
o o o
= = =
= =
= =

2. În cazul pilotilor cu fisá liberá l
0
, expresiile coeficientilor de flexibilitate se determiná adáugând la deplasárile
calculate la nivelul terenului, deplasárile pe consola de lungime l
0
, astfel:
p
0
p
x
p
2
0
0
p
y
p
2
x
p
3
0
y
p
0
2
0
p
0
p
2
y
p
3
x
) EI (
l
B
) EI (
) EI ( 2
l
l ) 0 ( B
) EI (
) 0 ( B
) EI (
) EI ( 3
l
) 0 ( B
) EI (
l
l ) 0 ( B
) EI (
l
) 0 ( A
) EI (
) 0 ( A
) EI (
+
ì
= o
o = +
(
(
¸
(

¸

ì
+
ì
= o
+
ì
+
(
(
¸
(

¸

ì
+
ì
+
ì
= o
u u
u u u
u u


B.3.2 Pentru gradele de libertate necuplate de translatia axialá, deplasarea o
z
si rásucirea o
¢
se
determiná astfel:

a) La translatie verticalá
- din încárcári de probá:
0 0 z
N s = o

unde:
s
0
deplasarea capului pilotului
N
0
încárcarea axialá ce revine pilotilor din grup sub actiuni permanente
- pe baza unor modele teoretice adecvate.

OBSERVATII
1. În cazul pilotilor cu fisá liberá pe lungimea l
0
trebuie sá se tiná seama si de efectele acesteia.
2. În cazul grupului de piloti la care eforturile axiale pot varia foarte mult se recomandá folosirea flexibilitátii
diferentiate pentru pilotii comprimati si pentru cei supusi la tractiune.

b) La rásucire
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 43








- pe baza unor modele teoretice adecvate.


Fig. B2


B.4 Determinarea matricii de rigiditate [K
i
] a pilotului izolat.

Matricea de rigiditate are forma:

u v w
u
x
u
y
u
z

f
x
K
x
0 0 0
K
u
0
f
y
0 K
y
0
K
yu

0 0
f
z
0 0 K
z
0 0 0
m
x
0
K
uy

0
K
u
(x)
0 0
m
y

K
ux
0 0 0
K
u
(y)
0
m
z
0 0 0 0 0
K
¢
unde:

¢ ¢
u u
u
u u
u
u
u u
u
o =
o =
o ÷ o o
o
=
o ÷ o o
o
=
o ÷ o o
o
=
/ 1 K
/ 1 K
) y (
K
) y (
) y (
) y ( K
) y (
) y ( K
z z
2
x x
x
2
x x
x
x
2
x x
x


OBSERVATIE
Indicii din paranteze aratá cá relatia se aplicá si pe directia (y).
În cazul pilotilor având sectiunea transversalá cu simetrie axialá márimile dupá cele 2 directii din plan sunt egale.

În cazul grupului plan de piloti (fig. B.3) sistemul (B.1) devine:
44 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011








y y z x
z y z zz zx
x y x xz xx
M K w K u K
F K w K u K
F K w K u K
= u + +
= u + +
= u + +
uu u u
u
u

unde:
¿ ¿
¿ ¿
¿
¿ ¿
¿
¿
u uu
u u u
u u u
+ o + o =
= o ÷ o + o ÷ =
o + o =
= o + o o ÷ =
= o o ÷ =
o + o =
p p
p p
p
p p
p
p
n
1
n
1
2
x
2
z
2
i
n
1
z x
n
1
2
x
2
z i z
n
1
2
x
2
z zz
n
1
x
n
1
x x z i x
n
1
zx x z xz
n
1
2
z
2
xx xx
K ) sin K cos K ( x K
K sin K ) sin K cos K ( x K
) sin K cos K ( K
K cos K cos sin ) K K ( x K
K cos sin ) K K ( K
sin K cos K ( K


Fig. B.3






























MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 45








ANEXA C


DETERMINAREA VALORILOR UNOR PARAMETRI GEOTEHNICI
NECESARI PENTRU CALCULUL
PILOTILOR ÎN CONLUCRARE CU TERENUL

C.1 Valorile parametrilor geotehnici utilizati în calculul pilotilor se recomandá sá fie
determinate experimental.

În lipsa unor date experimentale complete pot fi utilizate valorile precizate în prezenta anexá, cu
conditia verificárii pilotilor prin încárcári de probá.

C.2 Determinarea coeficientului reactiunii laterale, E
s
, variabil linear cu adâncimea, z.
Coeficientul E
s
se determiná cu relatia:
(kPa) z Kb E
c s
= (C.1)
unde:
K coeficient de proportionalitate, în kilonewtoni pe metru la puterea a
patra, conform tabelului C.1; coeficientul K se determiná pentru
straturile de pámânt aflate pâná la o adâncime l
k
, în metri, care se
calculeazá cu relatia:
l
k
= 3l
0
_ D (C.2)
unde:
l
0
conform tabel 15
D fisa pilotului sau baretei, în metri
b
c
látimea de calcul, în metri, se determiná astfel:
1. Pentru piloti
b
c
= d (1+tgf’
med
)

(C.3)
2. Pentru barete, când încárcarea lateralá se aplicá perpendicular pe
latura cea mai mare a sectiunii transversale, l
b
c
= l+2b tgf’
med
(C.3’)
unde:
d diametrul pilotului, în metri
sau
b latura micá a sectiunii transversale a baretei, paralelá cu directia planului
de actiune a încárcárii laterale, în metri
f’
med
unghiul de frecare interná în termeni de eforturi efective; valoarea f’
med
se
calculeazá ca medie ponderatá (prin tgf’) pentru straturile de pámânt
aflate pâná la adâncimea l
k




3. Pentru barete, când încárcarea lateralá se aplicá perpendicular pe latura cea
mai micá a sectiunii transversale, b, se utilizeazá graficele din figura C.1; pentru
valori intermediare se interpoleazá liniar; valorile f’ din grafice sunt valori
medii, f’
med
, calculate ca medie ponderatá (prin tgf’) pentru straturile de pámânt
aflate pâná la adâncimea l
k
46 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011









Se verificá conditia:
1. b
c
– d

_ t (piloti, cazul 1)
2. b
c
– l _ t (barete, cazul 2)
3. b
c
– b _ t (barete, cazul 3)
unde:
t distanta liberá minimá (lumina) dintre 2 elemente (piloti sau barete)
vecine, corespunzatoare directiei pe care s-a calculat b
c
, în metri
OBSERVATIE
Dacá în limitele grosimii l
k
se întâlnesc mai multe straturi caracterizate prin coeficienti de proportionalitate K
i

diferiti ( cu peste 50%) fatá de media ponderatá linear cu grosimile, iar grosimea fiecárui strat h
i
este cel putin
egalá cu látimea de calcul a pilotului b
c
, se evalueazá un coeficient echivalent, K , cu relatia:
2
1 1
) 2 (
k
n
i
n
i j
j i i i
l
h h h K
K
¿ ¿
= + =
+
=

(C.4)

2.00
2.50
3.00
3.50
4.00
4.50
5.00
5.50
6.00
1.00 1.50 2.00 2.50 3.00 3.50 4.00 4.50 5.00
bc/b
l
/
b
f ' = 10
f ' = 14
f ' = 18
f ' = 2 2
f ' = 2 6
f ' = 3 0
f ' = 3 4
f ' = 3 8

Figura C.1


C.3 Construirea curbelor p-y în ipoteza terenului nelinear

C.3.1 Curba p-y la o cotá curentá z, (fig. C.2) se compune, de regulá, din urmátoarele portiuni:

- Portiunea OA, hiperbolá, ce se determiná cu relatia:

d 0
p
y
K
1
p
y
o
+ = valabilá pentru p s p
d
si y s |
d

(C.5)
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 47








unde:
p
d
presiunea ultimá de calcul determinatá conform pct. C.3.2 sau C.3.3 în kilonewtoni pe
metru pátrat
o
coeficient de sigurantá, determinat cu relatia:

) d z K /( p 1
1
i d
| ÷
= o

| coeficient ce depinde de tipul pámântului si al încárcárii, care se ia : |=0.04
pentru pámânturi necoezive si conform tabelului C.2 pentru pámânturi coezive;
K
0
panta initialá care se ia astfel:

z
d
b
K K
c
0
= la pámânturi necoezive
25 . 0
c
d
0
) ( d
p
K
c
ç = la pámânturi coezive

ç
coeficient conform tabelului C.2

c
c

deformatia axialá determinatá prin încercarea la compresiune triaxialá,
corespunzátoare la 50 % din deviatorul de rupere; în lipsa datelor experimentale
se pot adopta valorile precizate în cadrul observatiei de sub tabelul C.2.


Tabelul C.1

Tipul pámântului
Coeficientul de proportionalitate K, kN/m
4

piloti prefabricati piloti executati pe loc
Argile si argile práfoase având I
c
s0.25
650…2500 500…2000
Argile si argile práfoase având 0.25<I
c
s0.5;
Prafuri nisipoase având I
c
s1.00;
Nisipuri práfoase având 0.6se<0.8

2500…5000

2000…4000
Argile si argile práfoase având 0.5<I
c
s1.00;
Prafuri nisipoase având I
c
>1.00 ;
Nisipuri fine si nisipuri mijlocii

5000…8000

4000…6000
Argile si argile práfoase având I
c
>1.00;
Nisipuri mari
8000…13000 6000…10000
Nisipuri cu pietris, pietrisuri si bolovánisuri
cu umpluturá de nisip.
- 10000…20000
48 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011










Fig. C.2

- Portiunea AB, liniará, caracteristicá pámânturilor ce pot suferi degradári structurale la diferite
tipuri de solicitári (argile supraconsolidate, nisipuri afânate saturate solicitate ciclic etc.).
Presiunea p
d
reprezintá rezistenta rezidualá si se determiná prin încercári de laborator.
În mod aproximativ, pentru argile se poate aprecia deplasarea necesará mobilizárii rezistentei
reziduale cu relatia:
y = |

d
(C.6)
unde:
|


conform tabelului C.2.

- Portiunea liniará orizontalá, dupá caz, AD sau BC.

Tabelul C.2
Parametrul Tipul încárcárii
Tipul pámântului coeziv
Normal consolidat Supraconsolidat
ç
|
|


Staticá
10
20c
c

80c
c

30
5c
c

8c
c

ç
|
|



Ciclicá
10
7.5c
c

20c
c

30
2.5c
c

5c
c


OBSERVATIE
În lipsa datelor experimentale, pentru analize preliminare, se pot adopta urmátoarele valori pentru deformatia
axialá c
c
:
- argile având I
c
<0.5 c
c
=0.02
- argile având 0.5sI
c
<1.00 c
c
=0.01
- argile având I
c
>1.00 c
c
=0.005


C.3.2 Calculul presiunii ultime pentru pámânturi coezive

C.3.2.1 Cazul actiunii statice
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 49









'
0
'
'
ds
p
sin 1
sin 1
4 p
u ÷
u +
=

(kPa)

(C.7)

unde:
u


unghiul de frecare interioará efectivá, în grade
p

0
presiunea verticalá efectivá la cota z, în kilopascali

C.3.2.2 Cazul actiunii ciclice

'
0
'
'
dc
p
sin 1
sin 1
3 p
u ÷
u +
=

(kPa)

(C.8)

pentru adâncimi z s 2d

si
'
0
'
'
ds
p
sin 1
sin 1
d 2
z
3 p
u ÷
u +
=

(kPa) (C.9)
pentru adâncimi z>2d.

C.3.3 Calculul presiunii ultime pentru pámânturi coezive

u p d
c N p =



(C.10)

unde:
c
u
coeziunea aparentá nedrenatá, de calcul;
N
p
coeficient care variazá linear cu adâncimea; se determiná astfel:
- în cazul solicitárilor statice:

cr
p
z
z
7 1 N + =

- în cazul solicitárilor ciclice:

cr
p
z
z
8 N =


z
cr
=10d la pámânturi normal consolidate sau usor supraconsolidate
z
cr
=5d la pámânturi supraconsolidate






50 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011








ANEXA D


CALCULUL TASÄRII PROBABILE A UNEI FUNDATII PE PILOTI CU
METODA BAZATÄ PE SCHEMA FUNDATIEI CONVENTIONALE

D.1 În cazul fundatiei cu piloti verticali (fig. D.1 a), fundatia conventionalá se considerá cá
are talpa orizontalá la nivelul mediu al vârfurilor pilotilor si dimensiunile în plan egale cu:

0
'
0
'
r 2 B B
r 2 L L
+ =
+ =



(D.1)

unde:
L

, B

lungimea, respectiv látimea fundatiei conventionale, în metri
L, B lungimea, respectiv látimea conturului exterior al grupului de piloti, másurate în
planul radierului, în metri
r
0
raza de influentá a pilotului (pct. 7.2.4), în metri

În cazul fundatiei cu piloti înclinati (fig. D.1 b) fundatia conventionalá are dimensiunile în plan
L

si B’

egale cu lungimea, respectiv látimea conturului

exterior al grupului de piloti, másurate
în planul vârfurilor pilotilor.



a) b)
Fig. D.1

D.2 Presiunea medie netá p
n
pe talpa fundatiei conventionale se considerá egalá cu:

' '
n
B L
N
p =

(kPa)


(D.2)

unde:
N efortul total vertical provenit din încárcárile de calcul din gruparea fundamentalá ce
actioneazá în planul tálpii radierului, în kilonewtoni.
D.3 Pentru calculul tasárii probabile a fundatiei conventionale, pámântul de sub nivelul
vârfurilor pilotilor se împarte în straturi elementare, pâná la o adâncime corespunzátoare limitei
inferioare a zonei active (definitá la pct. D.3.2).

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 51








Fiecare strat elementar se constituie din pámânt omogen; grosimea stratului trebuie sá fie mai
micá decât 0.4 B

.

D.3.1 La limitele de separatie ale straturilor elementare se calculeazá eforturile unitare
verticale datorate presiunii nete transmise pe talpa fundatiei conventionale, cu relatia:

n 0 zi
p o = o (kPa)

(D.3)

unde:
o
0

coeficient de distributie al eforturilor verticale dat în tabelul D.1, în functie de
rapoartele
' '
B / L si
'
B / z
z adâncimea planului de separatie al stratului elementar fatá de nivelul tálpii fundatiei
conventionale, în metri

Tabelul D.1

'
B / z
' '
B / L
1 2 3
>10
o
0

0.0 1.0 1.00 1.00 1.00
0.2 0.96 0.96 0.98 0.98
0.4 0.80 0.87 0.88 0.88
0.6 0.61 0.73 0.75 0.75
0.8 0.45 0.53 0.63 0.64
1.0 0.34 0.48 0.53 0.55
1.2 0.26 0.39 0.44 0.48
1.4 0.20 0.32 0.38 0.42
1.6 0.16 0.27 0.32 0.37
2.0 0.11 0.19 0.24 0.31
3.0 0.05 0.10 0.13 0.21
4.0 0.03 0.06 0.08 0.16
5.0 0.02 0.04 0.04 0.13
OBSERVATIE
Pentru valori intermediare ale rapoartele
' '
B / L si
'
B / z valorile o
0
se obtin prin
interpolare liniará.







D.3.2 Limita zonei active se considerá la nivelul stratului elementar la care începe sá se
îndeplineascá conditia:

gzi zi
o o 1 . 0 s

(D.4)

unde:
o
gzi

efortul unitar din greutatea straturilor situate deasupra nivelului respectiv (sarcina
geologicá) calculat cu relatia:
52 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011









¿
¸ = o h
gzi
(kPa)

¸ greutatea volumicá a fiecárui strat geologic situat deasupra nivelului respectiv,
în kilonewtoni pe metru cub
h grosimea fiecárui strat, în metri

În situatia în care limita inferioará, astfel stabilitá, rezultá în cuprinsul unui strat având modulul
de deformatie lineará mult mai mic decât al straturilor superioare, sau având E<5000 kPa,
adâncimea zonei active se majoreazá prin includerea acestui strat sau pâná la îndeplinirea
conditiei:

gzi zi
o o 05 . 0 <

În situatia în care în cuprinsul zonei active apare un strat practic incompresibil (E>100000 kPa)
si existá siguranta cá în cuprinsul acesteia, pâná la adâncimea corespunzátoare atingerii
conditiei (D.4), nu apar orizonturi mai compresibile, adâncimea zonei active se limiteazá la
suprafata acestui strat.

D.3.3 Tasarea probabilá a fundatiei conventionale se calculeazá cu relatia:

¿
=
n
i
i zi
E
h
s
1
100
o
| (cm)


(D.5)

unde:
|
coeficientul care corecteazá schema simplificatá de calcul si se ia egal cu 0.8
o
zi

efortul vertical mediu în stratul elementar i, calculat cu relatia:

2
inf
zi
sup
zi
zi
o + o
= o

(kPa)

sup
zi
o si
inf
zi
o

efortul unitar la limita superioará, respectiv la limita inferioará a
stratului elementar i, calculat cu relatia (D.3), în kilopascali
h
i
grosimea stratului elementar i, în metri
E
i
modulul de deformatie lineará al stratului elementar i, în kilopascali


MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 53









ANEXA E


METODOLOGIE PENTRU DETERMINAREA PRIN ÎNCÄRCARE DE
PROBÄ A TRANSFERULUI DE ÎNCÄRCARE AXIALÄ
CU AJUTORUL REPERILOR MECANICI

E.1 Metodologia se foloseste la piloti sau barete. Exemplul prezentat se referá la o baretá
instrumentatá. În cazul în care între bareta solicitatá axial si teren au loc deplasári relative,
rezistenta la frecare pe suprafata lateralá a baretei poate fi mobilizatá. Procesul de transmitere
prin frecare a încárcárii axiale de la baretá la terenul înconjurátor poartá numele de transfer de
încárcare.

E.2 În vederea determinárii transferului de încárcare este necesará cunoasterea distributiei
deformatiei în adâncime în corpul baretei. În acest scop bareta se instrumenteazá cu reperi
mecanici (fig.E.1) plasati la diferite cote de observatie.
Un reper mecanic este alcátuit dintr-o tijá metalicá sudatá de o placá de bazá. Tija este protejatá
fatá de betonul din corpul baretei printr-o teavá rezematá pe placa de bazá prin intermediul unei
garnituri de cauciuc. Pentru a evita frecarea între tija-reper si teava de protectie, se prevád din
loc în loc distantiere inelare din cauciuc. La capátul superior se prevede un capac de care tija-
reper se solidarizeazá, înainte de începerea încárcárii, printr-o piulitá.
Reperii mecanici se solidarizeazá de carcasa de armáturá a baretei, la interiorul acesteia si sunt
coborâti odatá cu carcasa în transeea foratá, înainte de betonare. Prin betonare, plácile de bazá
se înglobeazá în corpul baretei reprezentând reperi ai tasárii baretei la cota la care au fost
introduse. În figura E.2 se indicá, într-o sectiune verticalá prin baretá, schema de amplasare a
reperilor mecanici.
Pentru obtinerea distributiei de deformatii în adâncime,capetele tijelor-reper înglobate în baretá
debuseazá în ferestre practicate în corpul baretei (Detaliu A, fig. E.2). În acest scop, la
pregátirea capului baretei (îndepártarea, prin spargere, a stratului de beton din suprafatá
contaminat cu noroi si turnarea în loc a unui beton corespunzátor) se lasá cutii de cofraj pentru
formarea ferestrelor.
De tija-reper se monteazá un microcomparator pentru înregistrarea deplasárii relative între cota
z si cota capului baretei.
Important: Înainte de începerea determinárii se va îndepárta piulita de fixare a capacului de
protectie a reperului.

E.3 Încárcarea de probá se efectueazá cu respectarea SR EN 1997-1:2004 si dupa caz, cu
eratele, amendamentele si anexa nationalá asociate.

Citirile la reperii mecanici se înregistreazá la fel ca la reperii care determiná tasarea capului
baretei.

54 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011































E.4 Prelucrarea rezultatelor

E.4.1 Deformatiile în lungul corpului baretei
Pentru o anumitá treaptá de încárcare, deformatia s
i
a corpului baretei la adâncimea z
i
la care
este coborât reperul mecanic i se determiná cu relatia:
i i
c s s + =
0

(E.1)
unde:
s
o
tasarea capului baretei sub o treaptá de încárcare
c
i
citirea pe microcomparatorul atasat reperului i la aceeasi treaptá de încárcare

Deformatiile s
i
, înregistrate la diferite adâncimi pentru una si aceeasi treaptá de încárcare, se
reprezintá la o scará convenabilá, raportându-se fatá de axul vertical al baretei. Se construieste
grafic sau analitic o curbá de variatie cu adâncimea a deformatiilor de compresiune în lungul
baretei (fig.E.3.b).


MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 55









Fig. E.2

E.4.2 Deformatiile specifice în lungul corpului baretei
Deformatia specificá c
i
la cota z
i
se calculeazá cu relatia:

1 1
1 1
÷ +
+ ÷
÷
÷
=
i i
i i
i
z z
s s
c
(E.2)
unde:
s
i-1
deformatia corpului baretei la adâncimea z
i-1

s
i+1
deformatia corpului baretei la adâncimea z
i+1

z
i+1
-

z
i-1
distanta dintre reperii coborâti la adâncimile z
i-1
si z
i+1:
56 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011








Pe baza valorilor c
i
, calculate cu relatia (E.2), se construieste curba de variatie cu adâncimea a
deformatiei specifice (fig.E.3c).



Fig. E.3


E.4.3 Forta axialá în lungul corpului baretei

Forta axialá P
i
la adâncimea z
i
se calculeazá cu expresia:

i b i
A E P c · · =
(E.3)
unde:
E modulul de deformatie al betonului din corpul baretei
A
b
aria sectiunii transversale a baretei
c
i
deformatia specificá la cota z
i:

Pe baza valorilor P
i
calculate cu (E.3) se construieste curba de variatie cu adâncimea a fortei
axiale P (Fig. E.3.d).

Observatie
Este indicat ca cel mai scurt reper sá fie plasat suficient de aproape de suprafata terenului astfel
sá se poatá practica, înainte de începerea încárcárii, un sant de jur împrejurul baretei pâná la
adâncimea acestui reper. În acest fel, pe zona cuprinsá între capul baretei si cota primului reper,
frecarea pe suprafata lateralá lipseste, iar încárcarea axialá se transmite integral prin baretá.
Modulul de deformatie al betonului din corpul baretei poate fi obtinut cu relatia:

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 57








b
A s s
z P
E
· ÷
·
=
) (
1 0
1 0

(E.4)
unde:
P
o
încárcarea axialá aplicatá pe capul baretei
z
1
adâncimea primului reper
s
0
tasarea capului baretei
s
1
deformatia baretei la adâncimea z
1


În lipsa valorilor E determinate experimental, modulul de deformatie se va calcula cu relatia:

) 1 (
b
a
b
E
E
E E µ + =
(E.5)
unde:
E
b
modulul de deformatie al betonului
E
a
modulul de deformatie al armáturii
µ procentul de armare

E
b
, E
a
se obtin din prescriptiile în vigoare pentru calculul elementelor de beton si beton armat în
functie de marca betonului si tipul armáturii.


E.4.4 Efortul tangential mobilizat pe suprafata lateralá
Efortul tangential t
i
mobilizat pe suprafata lateralá a baretei la adâncimea z
i
se calculeazá cu
expresia:

U z z
P P
i i
i i
i
· ÷
÷
=
+
+
) (
1
1
t
(E.6)
unde:
P
i,
P
i+1
fortele axiale la adâncimile z
i
, respectiv z
i+1
, calculate cu relatia (E.3)
z
i+1
- z
i
distanta dintre reperii de la adâncimile z
i
si z
i+1

U perimetrul baretei

Pe baza valorilor t
i
calculate cu expresia (E.6) se construieste graficul de variatie cu adâncimea
a efortului tangential mobilizat pe suprafata lateralá (Fig E.3.e). Calculele prezentate la punctele
E.4.1 ÷ E.4.4. se repetá în succesiunea arátatá pentru fiecare treaptá de încárcare, obtinându-se
astfel elementele pentru interpretárile datelor experimentale, dintre care se prezintá, spre
exemplificare câteva în puncte E.4.5 ÷ E.4.7.


E.4.5 Determinare curbelor de transfer a încárcárii
Într-un sistem de coordonate (s,t) se reprezintá valorile deformatiilor baretei, s
i
, la o adâncime
datá, z
i
, stabilite cu relatia (E.1) în corelare cu valorile efortului tangential t
i
calculate cu relatia
(E.6), pentru diferite valori ale încárcárii P
0
aplicatá la capátul baretei. Se obtine astfel o curbá
care aratá márimea deformatiei necesará a fi atinsá la adâncimea z
i
pentru a se mobiliza efortul
tangential pe suprafata lateralá a baretei, denumitá curbá de transfer (fig.E.4). Comparându-se
valoarea maximá a lui t
max
de pe curba de transfer ( ab ) cu valoarea rezistentei la forfecare a
pámânturilor la aceeasi adâncime,
i
z f ,
t obtinutá prin încercári de laborator sau pe teren ( bc ) se
obtin valorile coeficientului de reducere, ì
i
.
58 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011









i
z f
i
,
max
t
t
ì =
(E.7)



Fig. E.4

E.4.6 Determinarea diagramelor de variatie a fortei axiale transmisá prin suprafata bazei, P
v
si
fortei axiale transmisá prin frecare pe suprafata lateralá, P
lat

Forta P
v
la baza baretei corespunzátoare diferitelor trepte de încárcare P
0
se calculeazá cu relatia
(E.3). Scázând P
v
din P
0
se obtine P
lat
care reprezintá cota-parte din forta totalá P
0
preluatá prin
frecare pe suprafata lateralá. În sistemul de coordonate (s,P) se construiesc curbele (s,P
0
), (s,P
v
)
si (s,P
lat
), dupá cum aratá în figura E.5.

E.4.7 Determinarea márimii absolute a tasárii baretei pentru care se produce mobilizarea
integralá a frecárii pe suprafata lateralá
Pe baza valorilor P
lat
= f(s) din curba din figura E.5 se calculeazá rapoartele P
lat
/P
lat,max
. Valorile
P
lat
/P
lat,max
se reprezintá grafic în functie de tasárile corespunzátoare, s

(Fig. E.6).

E.4.8 Determinarea márimii relative a tasárii baretei pentru care se produce mobilizarea
integralá a rezistentei în planul bazei
Pe baza valorilor P
v
= f(s) din curba din figura E.5 se calculeazá rapoartele P
v
/P
v,max
. Valorile
P
v
/P
v,max
se reprezintá grafic în functie de tasárile relative corespunzátoare, s/b, unde b este
látimea baretei (Fig. E.7).
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 59
60 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011










E.5 Exemplu de calcul
Se prezint etapele de calcul pentru determinarea, prin încrcarea de prob a unei barete având
dimensiunile în plan 2,60 x 0,80m
2
i fia de 7,50m, instrumentat cu reperi mecanici, a
transferului de încrcare. Treptele de încrcare aplicate pe bareta de prob, poziia, lungimea i
numrul de ordine al reperilor ca i citirile înregistrate la microcomparatoare sub fiecare treapt
de încrcare sunt prezentate în tabelul E.1.

E.5.1 Calculul deformaiilor în lungul corpului baretei
Determinarea deformaiilor s
i
, sub treapta de încrcare P, se face cu relaia:

i i
C s s ÷ =
0
(E.8)

Sub treapta de încrcare P
0
= 3000kN, tasarea capului baretei, s
0
, a fost de 1,488cm.
Deformaiile în lungul corpului corpului baretei, calculate cu relaia (E.8), sunt:
s
1
= 1,488 - 0,0020 = 1,4860cm
s
2
= 1,488 - 0,0100 = 1,4780cm
s
3
= 1,488 - 0,0165 = 1,4715cm
s
4
= 1,488 - 0,0225 = 1,4655cm
s
5
= 1,488 - 0,0260 = 1,4620cm


Deformaiile în lungul corpului baretei, sub fiecare treapt de încrcare, se determin în acelai
mod. Valorile obinute sunt date în tabelul E.2 (coloana 4).

E.5.2 Calculul deformaiilor specifice în lungul corpului baretei
Valorile deformaiilor specifice în lungul corpului baretei, calculate cu relaia (E.2), sunt:

5
2
0 2
2 0
1
10 00 , 4
10 ) 0 5 , 2 (
478 , 1 488 , 1
÷
=
÷
÷
=
÷
÷
= x
x z z
s s
c
5
2
1 3
3 1
2
10 83 , 4
10 ) 0 , 1 0 , 4 (
4715 , 1 486 , 1
÷
=
÷
÷
=
÷
÷
= x
x z z
s s
c

5
2
2 4
4 2
3
10 16 , 4
10 ) 5 , 2 5 , 5 (
4655 , 1 478 , 1
÷
=
÷
÷
=
÷
÷
= x
x z z
s s
c
5
2
3 5
5 3
4
10 16 , 3
10 ) 0 , 4 0 , 7 (
462 , 1 4715 , 1
÷
=
÷
÷
=
÷
÷
= x
x z z
s s
c


Deformaia specific c
5
, nu se poate determina pentru c nu se cunoate s
6
adic tasarea bazei
baretei.

Observaie
Se constat c deformaia specific c
1
, corespunztoare prii superioare din corpul baretei
(cuprins între cotele 0,0 i -2,5), este mai mic decât
2
corespunztoare zonei dintre cotele -1,0
i -4,0. Este evident c acest lucru nu concord cu situaia real, întrucât zona superioar a
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 61








corpului baretei sufer deformaia specific maxim, fiind supus la solicitarea maxim axial,
pe aceast poriune efectul transferului de încrcare fiind minim (neglijabil).
Aceast inadverten se constat sistematic la toate treptele de încrcare ceea ce conduce la
ideea c, probabil, sunt erori în citirile înregistrate la microcomparatoarele pentru msurarea
tasrii s
0
, deoarece deformaia specific aferent zonei dintre cotele -1,0 i -2,5m este:
5
2 1
10 30 , 5
10 5 , 1
478 , 1 486 , 1
÷
=
÷
= x
x
c
Aceast valoare a deformaiei specifice este în concordan cu celelalte valori corespunztoare
aceeai trepte de încrcare (P
0
= 3000 kN) i poate fi admis ca fiind constant pe poriunea din
corpul baretei cuprins între capul acesteia i cota -2,5m.

Valorile c
i
pentru toate treptele de încrcare sunt înscrise în tabelul E.2 coloana 8.

Tabelul E.1
Fora
aplicat

pe
capul
baretei
(kN)
Poziia reperilor
Nivel 1 Nivel 2 Nivel 3 Nivel 4 Nivel 5
Lungimea reperilor (m)
1.0 2.5 4.0 5.5 7.0
Numrul de ordine al reperilor
4 7 5 6 1 10 2 9 3 8
Citirile înregistrate la microcomparatoare (10
-3
cm)
2500 2 2 8 9 14 13 18 19 22 21
3000 2 2 10 10 17 16 22 23 27 25
4500 3 3 15 15 24 24 32 32 37 37
5750 4 4 20 20 30 30 40 40 46 46
7250 5 5 25 25 38 38 50 50 59 60
8000 7 7 28 28 42 42 58 58 69 69
8750 7 7 29 30 45 46 63 64 75 76
10250 8 8 34 37 51 54 74 76 88 89
11000 9 9 37 40 57 57 82 83 106 107


Tabelul E.2
Forta
aplicat
Numr
Reper
Cota
Reper
Tasarea
corpului
baretei
s
i

Modulul de
deformaie
E
Fora
axial
P
i

Efortul
tangenial

i

Deformaia
specific

i

[kN] [-] [-] [mm] [daN/cm
2
] [kN] [daN/cm
2
] [-]
1 2 3 4 5 6 7 8
2500
4; 7 1,0 14,380
282.805
2500 0,000 4,25x10
-5

5; 6 2,5 14,315
2253 0,242 3,83x10
-5

1; 10 4,0 14,265
1959 0,288 3,33x10
-5

2; 9 5,5 14,215
1565 0,386 2,66x10
-5

3; 8 7,0 14,185
62 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011










3000
4; 7 1,0 14,860
272.134
3000 0,000 5,30x10
-5

5; 6 2,5 14,780
2734 0,260 4,83x10
-5

1; 10 4,0 14,715
2355 0,370 4,16x10
-5

2; 9 5,5 14,655
1789 0,550 3,16x10
-5

3; 8 7,0 14,620
4500
4; 7 1,0 16,400
288.461
4500 0,000 7,50x10
-5

5; 6 2,5 16,280
4200 0,294 7,00x10
-5

1; 10 4,0 16,190
3396 0,788 5,66x10
-5

2; 9 5,5 16,110
2598 0,782 4,33x10
-5

3; 8 7,0 16,060
5750
4; 7 1,0 17,950
276.442
5750 0,000 10,00x10
-5

5; 6 2,5 17,790
4980 0,755 8,66x10
-5

1; 10 4,0 17,690
3830 1,127 6,66x10
-5

2; 9 5,5 17,590
3065 0,749 5,33x10
-5

3; 8 7,0 17,530

7250
4; 7 1,0 20,030
278.846
7250 0,000 12,50x10
-5

5; 6 2,5 20,100
6380 0,852 11,00x10
-5

1; 10 4,0 17,970
4831 1,518 8,33x10
-5

2; 9 5,5 19,850
4153 0,665 7,16x10
-5

3; 8 7,0 19,755






Tabelul E.2 (continuare)
1 2 3 4 5 6 7 8
8000
4; 7 1,0 22,430
274.725
8000 0,000 14,00x10
-5

5; 6 2,5 22,220
6629 1,344 11,60x10
-5

1; 10 4,0 22,080
5715 0,896 10,00x10
-5

2; 9 5,5 21,920
5143 0,560 9,00x10
-5

3; 8 7,0 21,810
8750
4; 7 1,0 25,660
286.172
8750 0,000 14,70x10
-5

5; 6 2,5 25,435
7619 1,108 12,80x10
-5

1; 10 4,0 25,275
6726 0,875 11,30x10
-5

2; 9 5,5 25,095
5952

0,758 10,00x10
-5

3; 8 7,0 24,975
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 63















10250
4; 7 1,0 34,840
278.411
10250 0,000 17,70x10
-5

5; 6 2,5 34,565
8570 1,646 14,80x10
-5

1; 10 4,0 34,395
7586 0,965 13,10x10
-5

2; 9 5,5 34,170
6949 0,624 12.00x10
-5

3; 8 7,0 34,035
11000
4; 7 1,0 41,950
274.725
11000 0,000 19,30x10
-5

5; 6 2,5 41,655
9143 1,820 16,00x10
-5

1; 10 4,0 41,470
8343 0,784 14,60x10
-5

2; 9 5,5 41,215
7943 0,392 13,90x10
-5

3; 8 7,0 40,975

E.5.3 Calculul forei axiale în lungul corpului baretei
Valoarea modului de deformaie, E, al betonului din corpul baretei corespunzatoare deformaiei
specifice c
1
= 5,3x10
-5
(conform observaiei de la pct. E.5.2), calculat cu relaia (E.4), este:

E = 3000/5,3 x 10
-5
x 2,08 = 272.134kN/m
2
unde:
P
0
= 3000kN este fora aplicat pe baret
A
b
= 2,08m
2
este aria seciunii transversale a baretei

Valorile forei axiale în lungul corpului baretei, calculate cu relaia (E.3), sunt:
kN 3000 10 30 , 5 08 , 2 10 134 . 272
5 2
1
= =
÷
x x x x P
kN 2734 10 83 , 4 08 . 2 10 134 . 272
5 2
2
= =
÷
x x x x P
kN 2355 10 16 , 4 08 , 2 10 134 . 272
5 2
3
= =
÷
x x x x P
kN 1789 10 16 , 3 08 , 2 10 134 . 272
5 2
4
= =
÷
x x x x P
Valorile P
i
, respectiv E corespunztoare tuturor treptelor de încrcare sunt înregistrare în tabelul
E.2, coloanele 5 i 6.

E.5.4 Calculul efortului tangenial mobilizat pe suprafaa lateral
Efortul tangenial, t
i
, mobilizat pe suprafaa lateral se calculeaz cu relaia (E.6). Valorile obinute
sunt:
0
) 8 , 0 6 , 2 ( 2 0 , 1
3000 3000
) (
0 1
1 0
0
=
+ · ·
÷
=
· ÷
÷
=
U z z
P P
t
2
1 2
2 1
1
daN/cm 26 , 0
) 8 , 0 6 , 2 ( 2 5 , 1
2734 3000
) (
=
+ · ·
÷
=
· ÷
÷
=
U z z
P P
t

2
2 3
3 2
2
daN/cm 37 , 0
) 8 , 0 6 , 2 ( 2 5 , 1
2355 2734
) (
=
+ · ·
÷
=
· ÷
÷
=
U z z
P P
t
2
3 4
4 3
3
daN/cm 55 , 0
) 8 , 0 6 , 2 ( 2 5 , 1
1789 2355
) (
=
+ · ·
÷
=
· ÷
÷
=
U z z
P P
t

Valorile t
i
pentru toate treptele de încrcare sunt date în tabelul E.2. coloana 7.

Rezultatele obinute prin preluarea datelor înregistrate în timpul încrcrii de prob sunt prezentate
sub form grafic în figurile E.8 ÷ E.11.











Fig. E.8



Fig. E.9
64 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011











Fig. E.10

500
1500
2500
3500
4500
5500
6500
7500
8500
9500
10500
11500
10 15 20 25 30 35 40 45
Tasare, s (mm)
P
,

P
l
a
t
,

P
v

(
k
N
)
Pv - s
Plat - s
P -s


Fig. E.




MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 65









ANEXA F
REFERINTE


1. Lista standardelor
Nr.
crt
Standarde Denumire
1. SR EN 1997-1:2004
Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá Partea 1:
Reguli generale.
SR EN 1997-1:2004 /AC: 2009
Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá Partea 1: Reguli
generale
2.

SR EN 1997-1:2004 /NB: 2007
Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá Partea 1: Reguli
generale. Anexa Nationalá
3. SR EN 1997-2:2007
Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá. Partea 2:
Investigarea si încercarea terenului.
SR EN 1997-2:2007/NB:2009
Eurocod 7: Proiectarea geotehnicá. Partea 2:
investigarea si încercarea terenului. Anexa Nationalá
4. SR EN 1998-5:2004
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru
rezistenta la cutremur. Partea 5: Fundatii,
structuri de sustinere si aspecte geotehnice.
SR EN 1998-5:2004/NA:2007
Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la
cutremur. Partea 5: Fundatii, structuri de sustinere si
aspecte geotehnice. Anexa Nationalá
5. SR EN 12699/2004
Executia lucrárilor geotehnice speciale. Piloti de
îndesare .

6.
SR EN ISO 14688-1:2004
Cercetári si încercári geotehnice. Identificarea si
clasificarea pámânturilor. Partea 1: Identificare
si descriere.
SR EN ISO 14688-1:2004/AC:2006
Cercetári si încercári geotehnice. Identificarea si
clasificarea pámânturilor. Partea 1: Identificare si
descriere
7. SR EN ISO 14688-2:2005
Cercetári si încercári geotehnice. Identificarea si
clasificarea pámânturilor. Partea 2: Principii
pentru o clasificare.

SR EN ISO 14688-2:2005/C91:2007
Cercetári si încercári geotehnice. Identificarea si
clasificarea pámânturilor. Partea 2: Principii pentru o
clasificare
8. SR EN 1536:2004
Executia lucrárilor geotehnice speciale. Piloti
forati.

9. STAS 10100/0-75- Principii de verificare a
sigurantei constructiilor






66 MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011









2. Legisla(ie















Nr.
Crt.
Acte legislative Publica(ia
1. NE 012/1-2007
Normativ pentru producerea betonului si
executarea lucrárilor din beton, beton armat si
beton precomprimat - Partea 1: Producerea
betonului.
Ordinul ministrului dezvoltárii lucrárilor publice
si locuintelor nr.577/2008 din 29 aprilie 2008
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.374
din 16 mai 2008.
2. NP 074/2007
Normativ privind documentatiile geotehnice
pentru constructii.
Ordinul ministrului dezvoltárii lucrárilor publice
si locuintelor nr.128/2007 din 08 mai 2007
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I,
nr.381 din 06 iunie 2007.
3. P 100-1/2006;
Cod de proiectare seismicá – Partea I –
Prevederi de proiectare pentru cládiri.
Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor
si turismului nr.1711/2006
din 19 septembrie 2006
Publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr.803
bis din 25 septembrie 2006.
4. Hotarârea Guvernului nr.766/1997 pentru
aprobarea unor regulamente privind calitatea
în constructii, cu modificárile si completárile
ulterioare
Monitorul Oficial, Partea I, nr.352 din 10
decembrie 1997.
MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 158 bis/4.III.2011 67
Acest număr al Monitorului Oficial al României a fost tipărit în afara abonamentului.
„Monitorul Oficial” R.A., Str. Parcului nr. 65, sectorul 1, București; C.I.F. RO427282,
IBAN: RO55RNCB0082006711100001 Banca Comercială Română — S.A. — Sucursala „Unirea” București
și IBAN: RO12TREZ7005069XXX000531 Direcția de Trezorerie și Contabilitate Publică a Municipiului București
(alocat numai persoanelor juridice bugetare)
Tel. 021.318.51.29/150, fax 021.318.51.15, e-mail: marketing@ramo.ro, internet: www.monitoruloficial.ro
Adresa pentru publicitate: Centrul pentru relații cu publicul, București, șos. Panduri nr. 1,
bloc P33, parter, sectorul 5, tel. 021.401.00.70, fax 021.401.00.71 și 021.401.00.72
Tiparul: „Monitorul Oficial” R.A.
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 bis (vol. IV)/4.III.2011 conține 68 de pagini. Prețul: 27,20 lei ISSN 1453—4495
EDITOR: PARLAMENTUL ROMÂNIEI — CAMERA DEPUTAȚILOR
&JUYDGY|588332]

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful