Subiectul hipnotic intelege ad litteram

Am primit o fata pentru o demonstaratie de transa profunda si fenomene ce tin de

transa pentru dr. Rossi. I-am spus fetei sa intre in transa profunda si sa ne intalnim in
mijlocul necunoscutului. Ea a deschis imediat ochii, in stare de transa si mi-a spus pe un
ton serios:
- Ceva nu e deloc in regula!
Dr. Rosi nu stia ce anume nu este in regula ea insa stia. Ce putea sa
nu fie in regula daca ma intalneam pe un taram necunoscut!
"u e#ista un mijloc al necunoscutului! Este doar un spatiu gol.
Am rugat-o sa inchida ochii si am tre$it-o din transa, apoi i-am spus:
- %reau sa faci altceva pentru mine. %reau sa te intalnesti cu mine in
spatiul cosmic dupa vce intri in transa.
&ata a deschis ochii in stare de transa. Era evident ca nu se orienta in functie de
camera, pe podea sau de vreun alt o'iect de acolo. Apoi i-am $is:
- %e$i acest prespapier din mana mea! Asea$a-l in alta po$itie.
Ce-a facut fata! (i-a spus:
- Doctore Eric)son, nu e#ista decat trei po$itii. Intr-una ma aflu eu, in
alta sunteti dvs, iar prespapierul este in a treia. Acestea sunt singurele po$itii.
*u'iectul hipnotic asculta ad literam, in sens strict.
Am tre$it-o din nou si i-am spus o anecdota a'surda.
- +n co,'o- calarea intr-o $i si a ajuns la un munte, care era asa de
inalt, incat a tre'uit sa se uite de doua ori ca sa-I vada varful. *-a uitat in sus cat a putut
de departe. Apoi s-a uitat a doua oara, pornind din locul in care se oprise prima data.
Am adus-o in stare de transa si i-am $is:
- Cand deschi$i ochii, vreau sa-mi ve$i palmele, dar nu si dincolo de
ele. Apleaca-te in fata si uita-te.
(i-a $is:
-Ro$ si cenusiu. Astea sunt palmele dumneavoastra, doctore Eric)son, dar unde
sunteti dvs.! %a vad palmele, dar nu aveti incheieturi. *i, doctore Eric)son, e ceva in
neregula rau de tot cu ceea ce vad. .almele dvs. *unt 'idimensionale, iar eu stiu ca ar
tre'ui sa fie tridimensionale.
Cand ne ocupam de hipno$a, nu tre'uie sa uitam nici o clipa ca inconstientul
nostru acorda semnificatii foarte specifice cuvintelor. De-a lungul vietii, ati invatat tot
felul de lucruri, ati transferat acele cunostinte in inconstient si ati invatat. Ati invatat sa
vor'iti si a e#istat o perioada in care ati cre$ut ca /ve-pa0 era vreau apa. %-a luat mult
timp pana ati descoperit ca /ve-pa0 nu e vreau apa1 de aceea, trece mult timp pana cand
pacientii, ca adulti, ajung sa inteleaga, dupa ce le e#plicam cu foarte mare grija, ca
/e#ista un lim'aj pe care nu il intelegeti desi a fost o vreme cand il intelegeati0.
Portocale
2 pacienta s-a dus la farmacie cu o reteta pentru ulei de ricin. Cand i-a intins
reteta farmacistului, femeia i-a spus ca uleiul de ricin ii provoaca greturi. Dupa ce
ajungea acasa, tre'uia sa ia uleilul de ricin si avea sa I se faca rau de la stomac.
Iar cand farmacistul i-a $is:
- Cat va prepare uleiul de ricin, nu vreti un pahar cu suc proaspat de portocale!
Doamna a remarcat ca sucul proaspat de portocale avea un gust oarecum diferit
de ce stia ea. Dupa ce si-a 'aut paharul a intre'at:
- E gata reteta!
- Ati luat deja uleiul de ricin, vi l-am pus in sucul de portocale, i-a
raspuns farmacistul.
.este cateva $ile, femeia a o'servat un panou pu'licitar care facea
reclama portocalelor *un)ist1 I s-a facut rau de la stomac. A intrat intr-un restaurant , a
va$ut niste portocale si I s-a facut greata. "u putea sa mearga la cumparaturi pentru
mama ei daca in maga$inul respective se vindeau si portocale. *i a fost nevoita sa
renunte la multe dintre hainele ei de culoare portocalie. *-a ajuns pana acolo incat era
suficient sa auda cuvantul /porocala0 si imediat I se facea rau de la stomac, dupa care
incepea o durere de cap foarte puternica.
Am facut in asa fel ca ea sa fie invitata la o petrecere care se organi$a la spital,
pentru ca doamna era prietena cu unul dintre medicii de acolo. Am aranjat lucrurile cu
respectivul medic. .rin urmare, la acea petrecere, el mi-a cerut sa fac o demonstratie de
hipno$a, asa ca am hipnoti$at o persoana, apo alta. In cele din urma, doamna in cau$a s-
a oferit sa-mi fie su'iect pentru hipno$a.
In stare de transa, i-am introdus o regresie pana la varsta de trei ani, cu mult
inainte de episodul cu uleiul de ricin. Era intr-o transa profunda de somnam'ulism si
avea halucinatii negative si po$itive. 3a$da i-a intre'at pe cei pre$enti daca doreau un
suc de portocale. A adus un cos plin de portocale, le-a stors, apoi s-a ase$at langa
doamna respective. Am sporovait despre una, despre alta. Am facut in asa fel incat ea
sa-l vada, sa-I vor'easca. *i am 'aut cu toii suc de portocale. (ai tar$iu, cand am tre$it-
o, avea in gura un gust nedefinit, dar placut. *eara, in drum spre casa, a trecut pe langa
acel panou pu'licitar si si-a spus :0Ciudat, panoul asta nu-mi mai provoaca greata0.
Iar de atunci incolo a inceput sa 'ea suc de portocale sis a-si poarte
im'racamintea portocalie. .este un timp, si-a spus: /"u-mi mai amintesc cand a inceput
sa-mi fie greata la vederea portocalelor, dar acum nu mi se mai face rau. (a intre' care
o fi fost motivul! "u-mi pot adduce aminte cand s-a intamplat.0
*impla reorientare in timp a unei persoane re$olvase pro'lema.. Daca ti-e frica de
inaltime si nu esti capa'il sa escalade$i varful *4ua,, cum procede$ eu! 5e de$oriente$
in timp, chiar daca pentru asta e nevoie sa ma intorc in urma cu $ece sau doispre$ece
ani. Iesi la o plim'are, ca si cum ai fi mai tanar cu optspre$ece ani, cand poate nu aveai
acea fo'ie. +rci muntele respectiv, ca sa ve$i ce e de partea cealalta.
*au, daca nu pot sa fac asta cu tine, iti de$oriente$ perceptia lucrurilor astfel incat
muntele sa arate ca un teren plat, un spatiu neted, ca o 'rad$a de pamat reavan pe care
poti sa-l ari din nou. E o inaintare dificila. 5u urci muntele si dai vina pe aratura.
Reusesti sa ajungi de partea cealalta a muntelui. Dupa care eu te ajut sa-ti recapeti
treptat orientarea.
Intr-o $i calduroasa de vara, in somn, poti sa mergi sa patine$i pe gheata. *i poti
sa cine$i in "e, 2rleans, *an &rancisco sau 6onolulu. .oti sa pilote$i un avion, sa
conduci o masina sa te intalnesti cu tot felul de prieteni si in tot timpul asta sa dormi
prfound in patul tau.
%a dati seama ca fiecare pacient a avut astfel de e#periente, asa ca, in stare de
transa, puteti sugera ca un vis poate sa se transforme intr-o sen$atie de realitate
hipnotica. 5ransa nu face decat sa va permita sa manevrati toate invatamintele pe care
le-ati acumulat deja. De multe ori, noi nu luam in seama invatamintele pe care le-am
acumulat.
Sa invingem rezistenta prin invaluire
.rima oara cand am practicat hipno$a in .hoeni#, m-a sunat un medic care dorea
sa-si faca o programare. 5onul vocii lui m-a averti$at: /"u-I a 'una. Imi cere sa il aduc
stare de transa0. 7-am programat pentru a doua $i. A intrat in ca'inet si mi-a $is:
- Acum, hipnoti$ea$a-ma.
"u mi-a iesit, pentru ca am folosit un numar foarte mare de tehnici, in
asa fel incat sa fiu sigur ca ele nu vor functiona.
Apoi i-am spus:
- %a rog sa ma scu$ati o clipa, m-am dus in 'ucatarie, unde lucra o
studenta de-a mea de la Ari$ona *tate +niversit-. *i i-am spus:
- Ilse, am la mine in ca'inet un pacient foarte recalcitrant, care
opune re$istenta. 2 sa-ti induc o transa, o transa de somnam'ulism.
(-am intors in 'irou insotit de Ilse si i-am ridicat 'ratul pentru a demonstra
catalepsia. Apoi i-am $is:
- Ilse, du-te langa 'ar'atul acela. %reau sa stai asa pana il aduci in starea de
transa. Revin peste 89 minute.
Domnul respective isi directionase deja re$istenta catre mine. Cum poti sa opui
re$istenta unei persoane deja hipnoti$ate, care incepe sa te hipnoti$e$e pe tine!
Cand am revenit, el se afla intr-o stare de transa profunda.
5e invarti in jurul re$istentei. Evoci toata re$istenta de care esti in stare in
scaunul acesta. Ea isi lasa re$istenta acolo si nu mai manifesta deloc re$istenta atunci
cand ajunge la scaunul acesta.
Cactusi
De o'icei, trimit pacientii alcoolici la Asociatia Alcoolicilor Anonimi, pentru ca
ea poate sa-I ajute mai 'ine decat mine. 2data, a venit la mine un alcoolic care mi-a
spus:
- :unicii mei au fost toti alcoolici, parintii mei au fost alcoolici1
parintii sotiei mele au fost alcoolici, sotia mea este alcoolica, iar eu am avut delirium
tremens de unspre$ece ori. (-am saturat sa fiu alcoolic. &ratele meu este si el alcoolic.
Inteleg ca pentru dumneavoastra este o trea'a teri'il de grea. Ce credeti ca ati putea
face ca sa ma ajutati!
7-am intre'at cu ce se ocupa.
- Cand sunt trea$, lucre$ la un $iar. Iar alcoolul este un risc profesional acolo.
I-am spus:
- In regula, vreti sa va ajut cu acest lung sir de antecedente.Ceea ce o sa va
sugere$ n-o sa vi se para correct. %a duceti la 3radina :otanica. %a uitati la toti cactusii
de acolo si va minunati cum de pot cactusii sa traiasca trei ani fara ploaie. *i va ganditi
temeinic.
.este mai multi ani, in ca'inet a intrat o tanara care mi-a $is:
- Doctore Eric)son, m-ati cunoscut cand aveam trei ani. (-am mutat in
California la varsta de trei ani. Acum locuiesc in .hoeni# si am venit sa vad ce fel de
om sunteti cum aratati.
- +itati-va 'ine, apoi sunt curios sa aflu de ce vreti sa ma priviti, i-am spus.
(i-a raspuns:
- +n om care trimite un alcoholic la 3radina :otanica ca sa priveasca plantele de
acolo si sa invete cum sa se descurce fara alcool si lucrul asta functionea$a , este unul
pe care vreau sa-l vad! (ama si tata nu au mai 'aut de cand l-ati trimis pe tata acolo.
- Ce face tata acum!
- 7ucrea$a la o revista. A renuntat la sluj'a de la $iar. ;ice ca, daca lucre$i la un
$iar, alcoolismul e un risc profesional.
A fost un mod frumos de a vindeca un alcoolic. *a-l faci sa respecte cactusii care
supravietuiesc trei ani fara ploaie. .oti sa vor'esti despre manuale. Asta$i inveti si asta
si asta. (aine inveti altceva. 7umea spune despre tine ca faci cutare sau cutare lucru.
Dar important este sa privesti pacientul pentru a intelege ce fel de om 'ar'at sau
femeie este, apoi sa te ocupi de el intr-un mod care se potriveste pro'lemei lui sau a
ei, pro'lemei lor unice.
Competitie
Am avut un pacient care venise din .hiladelphia. 7-a adus un doctor. (-am uitat
la acel pacient si stiu ca nu mai va$usem niciodata o persoana cu o fire atat de
competitive. Era in stare sa se ia la intrecere cu tine pe orice su'iect si avea o afacere
foarte competitiv. Era mereu la panda pentru a nu rata nici o oca$ie de a concura.
I-am spus:
- Aveti dureri de cap, migrene, care pur si simplu va omoara in fiecare $i. 7e
aveti de noua ani. De trei ani faceti tratament $ilnic pentru dureri de cap cu acest medic
in care aveti incredere. Dar nu ati progresat deloc. Acum dumnealui v- a adus la mine,
ca sa lucre$ cu dumneavoastra. Eu nu o sa lucre$ cu dvs., dar am sa fac urmatorul lucru.
Ase$ati-va mainile pe genunchi si vedeti care mana vi se ridica spre fata mai intai, mana
stanga sau mana dreapta.
*i a urmat o adevarata competitie intre mainile pacientului ceva fenomenal ! A
durat cam o jumate de ora .ana cand una dintre maini a reusit sa castige.
In clipa in cvare mana ii atingea fata i-am spus :
- 5ensiunea se afla in muschi, si dvs. Aduceti aceasta tensiune in
maini in timpul competitiei dintre ele.
"u i-a placut sa simta acea tensiune.
- Daca vreti sa aveti dureri de cap, de ce sa nu aveti durere de cap
fara ca muschii gatului si ai umerilor dvs. sa intre in competitie! "u cred ca vreti o
durere de cap si nu vreti nici ca muschii gatului si ai umerilor sa intre in competitie. As
dori sa va fac sa intelegeti ce este rela#area musculara, lasandu-va mainile sa concure$e
in a fi rela#ate.
Asadar i-am dat o lectie despre tensiune si rela#are. *i de atunci nu a mai avut
dureri de cap. Asta s-a intamplat acum sase sau opt ani.
Vise umede
2 femeie inaintase actele pentru divort din cau$a ca devenise indiferenta din
punct de vedere se#ual, lucru care il deranja foarte tare pe sotul ei. "u suporta sa
traiasca alaturi de o femeie care nu reactionea$a.
Apoi, femeia a avut mai multi iu'iti. Acum traia cu un 'ar'at care era despartit
de sotie o viata ingro$itor de sordida. El dorea sa o ai'a ca amanta. .entru el, pe
primul loc erau copii, pe al doilea sotia, pe al treilea amanta. Iar ea nu reactiona in nici
un fel.
:ar'atul in cau$a era un tip instarit. I-a dat femeii multe lucruri care ei ii placeau.
Iar ea spunea:
- *unt rece ca gheata. "u am nici o sen$atie. .entru mine e o chestie
mecanica.
I-am Indus o transa si i-am e#plicat cum invata 'aietii sa recunoasca
diferite sen$atii din penisul lor cand e flasc, erect pe sfert, erect pe jumatate, cand are
o erectie completa. Ce simt cand se produce detumescenta. Ce simt cand ejaculea$a. *i
i-am e#plicat in amanunt cum e cu visele umede la 'aieti.
I-am spus:
- .entru fiecare 'aiat, jumate dintre stramosi sunt femei. *i ce poate sa faca un
'aiat poate sa faca si o fata. Asa ca si tu poti sa ai un vis umed noaptea. De fapt, poti sa
ai un vis umed oricand doresti tu. In timpul $ilei, ve$i un 'ar'at chips. D ce sa nu ai
astfel de vis atunci! El nu tre'uie sa stie despre asta. 5u insa poti sti.
- E un gand care imi starneste curio$itatea, mi-a spus ea.
Am o'sevat ca devenise neo'isnuit de calma. &ata I se inrosise.
(i-a $is:
- Doctore Eric)son, tocmai m-ati ajutat sa am primul orgasm din
viata mea. %a multumesc foarte mult.
Am primit mai multe scrisori de la ea. *e despartise de iu'itul care se
*eparase de sotie. Acum era cu un tanar de varsta ei, interesat de casatorie. Iar viata ei
se#uala cu acest 'ar'at era a'solute minunata. Avea de fiecare data orgasm, uneori
chiar doua sau trei.
Cat despre idea ca toti 'aietii au vise umede, motivul este ca un individ invata sa
se mastur'e$e folosindu-si mainile. .entru a se maturi$a, el tre'uie sa functione$e
se#ual fara sa-si foloseasca mainile. Astfel incat inconstientul sau ii pune la dispo$itie,
prin intermediul viselor, un o'iect se#ual.
De ce i-am descries mastur'area 'aietilor si nu pe cea a fetelor! .entru ca, daca ii
descriam un 'aiat un 'aiat si nu vor'eam despre ea, atunci putea sa inteleaga.Apoi, dup
ace a inteles, i-am spus: /2 fata poate sa ai'a si ea vise umde. Iar jumatate dintre
stramosii fiecarui 'aiat sunt femei0.
Simularea unei transe
*a ii induci lui Doll- o transa nu era deloc usor. .ur si simplu nu putea sa intre
intr-o transa profunda. I-am oferit o sugestie care ii transmitea mesajul ca putea /sa
invete sa intre in transa0.
Apoi i-am povestit despre e#perienta prin care trecuse un su'iect h-pnotic, o
femeie, in in Al'u4uer4ue. +n profesor care lucrase cu ea in cadrul unui e#periment
hipnotic mi-a spus: /Am incercat din rasputeri sa-I inducem o transa profunda, dar ea
chiar nu poate sa faca acest lucru.0
Asadar, am facut-o pe pacienta sa creada ca intrase in transa. I-am spus sa
deschida ochii si doar sa fie capa'ila sa-mi vada mana. Apoi i-am spus ca vederea ei
periferica urma sa se inguste$e pana se limita la mana mea. *i ca e#ista alte patru $one
sen$oriale. In scurt timp, era sigura ca putea sa vada doar mana mea, fara 'irou, fara
mine, fara scaun. Apoi am scos-o din acea stare si i-am Indus o'isnuinta ei transa
usoara, dupa care am adus-o din nou intr-o transa profunda. A stimulat inca o data o
transa profunda, pana cand transa chiar a devenit reala.
Doll- a ascultat povestirea aceasta. A simulate si ea o transa profunda pana
cand transa a devenit reala.
O auzi?
7a un ,or)shop, o femeie s-a oferit voluntar sa fie su'iect. A spus ca lucrasera
cu mai multe persoane, ore intregi, dar nici o sugestie nu avusese efect.
Am inceput prin a o chestiona un pic despre insasi. Era frantu$oaica. (i-a spus
cum se numea mancarea ei preferata , mi-a vor'it despre un restaurant frantu$esc din
"e, 2rleans, care ii placea ei, despre cat de mult iu'ea mu$ica. (i-a descris mu$ica.
Atunci cand a va$ut ca o ascultasem, si-a intors capul si a inceput sa asculte cu
cealalta ureche. Au$ea cu ureche stanga. Asa ca mi-am inchis urechea dreapta.
I-am spus:
- 2 au$i si tu! Este foarte sla'a! (a intre' cat de departe o fi orchestra aceea. *e
pare ca se apropie.
"u a trecut mult si s-a tre$it ca nu se mai putea a'tine sa nu 'ata ritmul mu$icii.
Atunci am intre'at-o:
- E un violinist in orchestra sau sunt doi!
- Erau doi. A aratat spre tipul care canta la sa#ofon. In conclu$ie ne-
am distrat.
(a intre'am daca orchestra ajunsese la sfarsitul acelei 'ucati mu$icale si daca
instrumentistii isi deschideau partiturile pregatindu-se sac ante un alt gen de mu$ica.
Doamna a au$it cum au fost interpretate toate piesele ei preferate.
6ipno$a se reali$ea$a cel mai 'ine daca ne gandim la anumite fenomene. Il
asculti vor'ind pe un 'al'ait si nu te poti a'tine sa nu pronunti tu insuti cuvintele.
&orme$i tu insuti cuvintele, ca sa-l ajuti.
Boli de piele
2 doctorita din Est m-a sunat odata si mi-a $is:
- &iul meu este student la 6arvard si sufera de o acnee foarte urata. Il puteti trata
prin hipno$a!
I-am raspuns:
- Da. Dar de ce va mai deranjati sa-l aduceti aici! Ce planuri aveti pentru vacanta
de Craciun!
- De o'icei, imi iau li'er de la clinica si ma duc in *un %aller- la schi.
I-am $is:
- Ei 'de Craciunul asta, de ce nu-l luati si pe 'aiat! 3asiti o ca'ana si scoateti
toate oglin$ile din ea. .uteti lua masa in ca'ana, dar sa aveti oglinda pentru machiaj in
'u$unarul posetei.
*i-au petrecut vremea schiind, fara ca 'aiatul sa vada o singura oglinda. Acneea I
s-a curatat in decurs de doua saptamani.
Deci, acneea poate fi vindecata daca nu ai oglin$i prin preajma. +rticaria de pe
fata sau ec$emele dispar de multe ori in acelasi fel.
2 alta pacienta , care avea pe am'ele maini negi foarte inestetici, a venit la mine.
Avea negi si pe fata, multi. (i-a $is ca voia sa scape de ei prin hipno$a. Daca aveti ceva
cunostinte de medicina, stiti ca negii sunt cau$ati de un virus si ca sunt sensi'ili la
schim'arile tensiunii arteriale.
I-am spus femeii sa-si inmoaie picioarele mai inatai in apa rece ca gheata, apoi in
apa fier'inte, cat suporta, si din nou in apa rece ca gheata. 5re'uia sa faca asta de trei
ori pe $i, pana se enerva atat de tare, incat ar fid at orice numai sa nu mai fie nevoita sa
recurga la asa ceva.. Dup ace scapa de negi, putea sa uite de inmuiatul picioarelor.
Era destul de enervant sa-si intrerupa tre'urile $ilnice pentru a-si tine picioarele
in apa sis a faca asta dupa un program 'ine sta'ilit.
.este trei ani, doamna in cau$a a venit la mine sa-I trate$ fiul. Am intre'at-o
despre negi.
- Ce negi! *-a mirat ea.
- Ati venit la mine, acum vreo trei ani, ca sa va trate$ de negii de pe
maini si de pe fata, i-am $is.
-.ro'a'il ca ma confundati cu o alta persoana, mi-a replicat ea.
5inuse cont de sugestia mea. Isi inmuiase picioarele in apa cateva luni, lucru pe
care mi l-a confirmat sotul ei. Dupa care trea'a asta a de$gustat-o asa de tare, incat a
uitat de inmuierea picioarelor, dar si de negi. Incetand sa se mai necajeasca din pricina
negilor, nu s-a mai produs irigarea lor cu snage, pentru ca sangele tre'uia sa irige
picioarele, dar si pentru ca nu le mai dadea atentie. *i asa a scapat de ei.
Auto-hipnoza
2 pacienta mi-a spus:
- *tau foarte prost cu nervii, dar nu pot sa discut cu dvs sau cu altcineva. Am
ajuns aici prin interemdiul unor prieteni care va sunt pacienti. Dar nu am curaj sa va
spun ce pro'lema am. %reti sa fiti terapeutul meu!
- Da , o sa fac tot ce-mi sta in putinta, i-am raspuns.
- Ei, 'ine, o sa fac in felul urmator. *eara, pe la unspre$ece, vin cu masina, o
parche$ in fata si imi imagine$ ca sunteti in masina cu mine. Apoi ma gandesc temeinic
la pro'lema mea.
(i-a platit doua consultatii. "u stiu de cate ori a stat, pana dimineata, pe la patru,
pe aleea din fata ca'inetului, anali$andu-si pro'lema. *i-a re$olvat pro'lema, iar mie
mi-a platit doar pentru primele doua consultatii.
(i-a spus:
< Am scapat de pro'lem ape care o aveam. Daca vreti, acium pot sa lucre$ cu dvs
la e#perimente.
7inn Cooper =coauthor, impreuna cu Eric)son, al lucrarii 5ime Distortion in
6-pnosis> si cu mine am folosit-o in e#perimente de deformare temporala in hipno$a.
Asa ca, pana la urma, m-a platit acordandu-mi timpul ei. *i i-am sugerat sa foloseasca
transa, atunci cand eu si 7inn Cooper am lucrat cu deformarea temporala, pentru
propriul sau 'eneficiu. 7inn Cooper si cu mine am fost multumiti. Am o'tinut ceea ce
doream. Cred ca si a o'tinut ceea ce isi dorea.
Sa foram in inconstient
Cand era studenta la medicina, fiica mea a citit o lucrare despre legaturile du'le,
scrisa de Ernest Rossi si de mine. A venit apoi si mi-a spus:
- Aha, deci, asa reusesc!
Rossi a intre'at-o:
- Ce sa reusesti!
*i ea raspuns:
- 5oti pacientii au dreptul sa refuse un e#amen rectal, hernial sau
vaginal cand e facut de un student la medicina. "ici una dintre celelalte studente nu a
efectuat un astfel de e#amen, in timp ce eu le-am facut e#amene vaginale, rectale si
herniale tuturor pacientilor mei.
Am intre'at-o cum de a reusit, din moment ce cu totii aveau dreptul sa refuse.
(i-a $is:
- Cand ajungem la acea parte a e#amenului, le $am'eam dulce si le
spuneam cu intelegere: /*tiu ca v-ati saturat sa ma tot $gaiesc in ochii vostri, sa ma uit
in urechile, nasul si gatul vostru, sa va impugn ici sis a va inghiontesc colo. Dar dup ace
termin cu e#amenul rectal si cu cel hernial, o sa scapati de mine.0
*i au asteptat cu totii, ra'datori, sa scape de ea.
athleen! tratarea unei fo"ii
In urmatoarea transcriere completa, din fericire, putem observa o intreaga
terapie care demonstreaza sugestia indirecta. Putem vedea modul in care Erickson
seamana o idea si se intoarce la ea mai tarziu. Putem observa cum utilizeaza sugestia
posthipnotica pe termen lung si reincadrarea.
Aceasta prezentare textuala o are ca subiect pe Kathleen, o studenta care
participa la seminariile de instruire ale lui Erickson. Ne este imposibil sa determinam
cum a descoperit Erickson ca fata suferea de o fobie a vomatului. and e intrebat, el
explica doar atat! "Pe lumea asta nu ducem niciodata lipsa de barfitori.# Poate ca ii
spusese un alt student. $au poate intuise el. In orice caz, nu a ezitat sa se ofere sa o
trateze, iar fata a acceptat.
E: Iti dai seama ca esti in transa, nu! 2 sa reali$e$i mai 'ine lucrul asta daca
inchi$i ochii.
Acum, in stare de transa, vreau sa te simti foarte conforta'il. %reau sa intri intr-o
transa atat de profunda, incat sa ti se para ca esti o minte lipsita de trup, ca mintea ta
pluteste in timp.
*i vreau sa alegi un moment din trecut cand erai foarte, foarte mica. Iar vocea
mea te va insoti. %ocea mea se va preschim'a in vocea parintilor tai, a vecinilor tai, a
prietenilor, colegilor de scoala, tovarasilor de joaca, a profesorilor tai. *i vreau sa te
descoperi pe tine stand in sala de clasa, o fetita care este foarte fericita dintr-un motiv
anume, ceva ce s-a intamplat cu multa vreme in urma, ceva ce ai uitat cu multa vreme in
urma.
*i mai e#ista inca o e#perienta pe care vreau s-o traiesti. Cand iti spun sa te
tre$esti, sa te tre$esti de la gat in sus.
Corpul tau va ramane in somn profound. *tiu ca e greu sa te tre$esti de la gat in
sus, dat tu poti s-o faci.
In curand, vei incepe sa te tre$esti de la gat in sus. "u te teme caci corpul tau
doarme pofund. "u te gra'i, tre$este-te in voie de la gat in sus. E o trea'a grea, dar tu
poti s-o faci.
=o pau$a prelungita>
Acum capul tau incepe sa se tre$easca. 2chii tai incep sa se deschida =pau$a>.
.oti sa faci asta. .oate ca trupul tau, care continua sa doarma profound, va fi cel al unei
fetite. 5e tre$esti incet de la gat in sus. 2chii tai incep sa clipeasca sis a se deschida. Iti
ridici capul, si gatul ti se de$morteste.=pau$a>
Ridica-ti capul si priveste-ma.
E trea$ capul tau!
*tii ca pe lumea asta e#ista multe moduri de adaptare la mediul de viata. (ie nu
mi-ar surade deloc sa fac 'aie in 2ceanul Arctic, dar morsei ii place lucrul asta si
'alenei ii place. Eu cred ca Antarctica e geroasa."-as suporta sa fiu o femela de
penguin, sa clocesc un ou la sai$eci de grade su' $ero, sa tin oul intre picioare sis a
flaman$esc vreme de sase saptamani pana cand partenerul meu cel gras se intoarce si
imi ia locul la clocit.
*i, ve$i tu, 'alenele, aceste mamifere uriase, se hranesc cu plncton, particule
microscopice care se afla in apa oceanica. *i ma intre' cate tone de apa de mare tre'uie
sa le treaca prin gura pana au mancat destul plan)ton. &iindca, ve$i tu, eu ma 'ucur ca
'alenele pot sa manance plan)ton sis a creasca mari si grase. *i faimosii scafandri din
Australia adora sa stea Calare pe spinarea rechinului-leopard in timp ce el inoata lenes
de colo-colo,trecand apa de mare prin 'ranhii,ca sa e#traga o#igenul,si maturand cu
'ranhiile dupa planctonul care sa-I hraneasca trupul enorm.
Ai ceva impotriva faptului ca 'alenele si rechinii traiesc in felul acesta! *i am
vi$ionat si un program educativ despre o ciocanitoare din .adurea "eagra, reali$at de
un specialist in pasari. Ciocanitoarea isi petrecuse aproape trei saptamani sco'ind o
gaura suficient de mare si de adanaca pentru a-si adaposti familia acolo. Cel care ii
studia comportamentul, in a'senta parintilor plecati dupa mancare, a sfredelit o gaura in
cui', a indepartat lemnul si a pus in loc o placa de sticla, astfel incat gaura ciocanitoarei
era acum solida si impenetra'ila. Apoi a instalat un 'ec electric, pentru ca atunci cand
clocea ouale sa poata fi filmata de$voltarea lor. In sfarsit, a fi#at un inel pe gatul puiului
de ciocanitoare, iar in lipsa parintelui, s-a uitat in gatlejul puilui ca sa vada cu ce fel de
mancare se hranea. I" acest fel el a descoperit ca ciocanitoarea are un rol vital in
conservarea padurii. Agasit gandaci care mancau &run$e si gandaci care mancau lemn,
care distrug coaja si frun$ele copacilor.
*igur ca parintii se dus si gasesc gandacii1 ei au in gat o umflatura in care
predigera acesti gandaci cu crusta. *i cand se intorc la cui'uri, regurgitea$a gandacii pe
jumatate digerati in gurile lacome ale puilor.
Din e#perienta mea, alaptarea este o modalitate mult mai 'una de a o'tine
mancare. Dar, daca as fi un pui de ciocanitoare, as prefera gandacii regurgitate, pe
jumatate digerati. Chiar daca oamenii sunt cele mai evaluate animale, totusi aceste
cunostinte caracteristice altor animale au un correspondent in viata umana. "oi folosim
regurgitarea pentru a ne salva viata. Ciocanitoarele folosesc regurgitarea pentru a-si
salva viata . 2amenii inghit alimentele intr-o clipa, iar stomacul le da imediat replica:
/"etre'nicule, scapa de chestia asta acum sip e cea mai scurta cale posi'ila.0 Am
dreptate!
In opinia mea, este fantastic ca oamenii au un stomac care, desi este lipsit de
creier, are totusi destula inteleigenta pentru a le spune: /*capa de gunoiul asta pe cea
mai rapida cale0.
*igur ca toate aceste caracteristici ale vietii umane sunt e#treme de importante si
demne de admiratie.
Cre$i ca o sa te mai temi vreodata ca o sa vomiti! "u tre'uie sa-ti fie teama. E
'ine ca nu tre'uie sa te 'a$e$i pe creierul din cap. Iti dai seama singura ca de multe ori,
reactia in cau$a e mult mai inteligenta decat reactiile mentale.
Asa, acum vrei sa ne povestesti cum te temeai altadata ca o sa vomiti!
?athleen: De unde ati stiut!
E: .e lumea asta nu ducem niciodata lipsa de 'arfitori. *tii cand a inceput fo'ia ta
legata de vomat!
?: De mult.
E: Cunosti e#presia /2ntogenia repeat filogenia!0 De$voltarea individului repeat
de$voltarea speciei. Chiar daca respire pen as, din punct de vedere anatomic e#ista si
fante pentru 'ranhii. Cum te simti cand esti perfect trea$a! Cat de mare este corpul tau!
"u esti uimita de faptul ca nu-l poti folosi! "u, nu poti sa te ridici.
?: Ce nu pot sa fac!
E: "+ poti sa te ridici.
?: *unteti sigur!
E: 2, eu sunt sigur, dart u esti!
?: .ai, am fost, pana adineauri1 eu cred ca pot.
E: .ractic, toti cei pre$enti aici stiu ca ei pot. 5u doar cre$i ca poti.
?: .ai, am stiut ca pot pana adineauri. Dintotdeauna am avut marea spaima de a
nu ma putea misca, de a fi infirma ca mama.
E: Cum a ajuns infirma!
?: Ani de $ile eu am cre$ut ca de vina a fost poliomelita, dap apoi am descoperit
ca era mintea ei. Avea poliomelita, dar vinovatul era mintea ei.
E: eu sufar de poliomelita de-adevaratelea, la care se adauga u$ura varstei. Intr-o
'una $i, o sa ma fac 'ucati, ca o trasura trasa de un cal. Dar pana vine $iua aceea sunt
hotarat sa ma tin tare. %e$i tu, cand eram mic m-am dus in vi$ita la fratele 'unicii si la
familia lui. 5undeau oile . (atusa (ar- ne-a dat la masa ficat prajit si dupa aia ani de-a
randul nu am putut sa mananc ficat din cau$a ca ma gandeam la urechile oilor de atunci.
Acum , cu guta mea, nu mai pot sa mananc ficat atat de mult pe cat as vrea.
Inchide ochii si tre$este-te in intregime. .este tot.
5re$este-te in intregime. *i eli'erea$a-te. *i incearca sa nu $am'esti.
*pune , ce parere ai despre vomit!
E ca atunci cand 'ei prea mult sifon1 daca tre'uie sa te usure$i, o faci si gata.
?: Aveti un staul secret de ciripitori!
E: .rietena mea a venit a$i dimineata la mine si mi-a $is ca ai avut un cosmar, dar
ti-ai amintit doar cum te-a afectat. Asa mi-a spus despre ce fo'ie este vor'a. "u te
'ucuri ca e#ista ciripitori! Cre$i in reincarnare!
?: In viata viitoare o sa fiu un corn france$ intr-o orchestra.
E: Cred ca va tre'ui sa-l incline ca sa versi ce e inauntru.
?: Intelegeti, toata viata m-am reincarnate ca un corn fara sa stiu asta! Acum
pricep: inainte nu aveam decat sunetul!
E: *a fie pentru tine o lectie : nu tot creierul este locali$at in craniu. *tii cum
spunea *ha)espeare: /etapele vietii incep cu adevarat odata cu pruncul0.
Iar eu cred ca tu ar tre'ui sa incepi viata, pe 'une.
In Corinteni scrie: /Cand eram copil, vor'eam ca un copil, ma purtam ca un
copil, dar cand m-am facut 'ar'at, am lepadat cele ale copilului.0 Aici intra si spaimele,
nu!
Care e numele tau mic!
?: ?ath-.
E: *a ti-l schim' eu in mod official! De a$i inainte o sa fii doar ?athleen, nu
?ath- cea sperioasa care da la 'o'oci.
Cum te simti!
?: +ndeva intre ametita si linistita.
E: E#ista un vechi cantec irlande$, nu vreau s-o strig pe nevasta-mea ca sa-l
cante. Eu nu reproduce niciodata corect. Am vrut s-o pre$int pe (argaret (ead
spunand ca eu nu pot sa recit o poe$ie correct. Dar am pre$entat-o fara pro'leme pe
(argaret (ead. *i mai eram sigur de un lucru: puteam sa recit /+n trandafir este un
trandafir este un trandafir este un trandafir0 a lui 3ertrude Epstein. .ana cand am aflat
de la familia mea, care s-a distrat pe chestia asta, ca in numele lui 3ertrude *tein nu era
un /Ep0 si ca e#istau doar trei trandafiri!
Ei, 'ine, lucrul care mi-a venit acum in minte este: /*i s-a tot dus (c3int- pan
ape fundul marii.0 Daca marea era din ,his)e- irlande$, el a jurat ca nu va mai urca
niciodata la suprafata. Daca marea era secata, nu avea de gand sa iroseasca nici o
picatura de apa, vomand-o!
Iar ?athleen este un foarte frumos nume irlande$!
Asadar, ati asistat pana acum la o demonstratie de psihoterapie.
"u am fost deloc scortos. Am ras si am facut glume. .oate ca pe unii dintre voi i-
am plictisit de moarte vor'ind despre 'alene, plan)ton si altele asemenea. Ciocanitori si
gandaci.
Pietrele si mecanica cuantica
Ati va$ut cu totii pietrele mele slefuite in urma cu doua sute de milioane de ani.
"epotul meu, care are cincispre$ece ani, mi-a $is:
- .ietrele astea au fost lustruite acum doua sute de milioane de ani. Dar in felul
asta se elimina omul. Eu vreau sa stiu cum au fost lustruite. "u mi-ai aratat o piatra
modelata de apa. Am trait in 2)ina,a: stiu cum arata pietrele lustruite de apa. *I am
va$ut vulcani: nu e nici piatra de vulcani. 5u mi-ai aratat ceva neo'isnuit de acum doua
sute de milioane de ani. *tiu ca imi arati ceva care imi este cunoscut. Doar ca tre'uie sa
nu ma gandesc la nisip, apa, gheata si la om.
7-am lasat sa cugete si i-am $is:
- (ai am o ghicitoare pentru tine. 7a ce se refera urmatorul enunt: /Cum as mai
'ea ceva, alcoholic, desigur, dupa toate capitolele astea de mecanica cuantica!0
- 6a'ar n-am. "u stiu ce-I aia mecanica cuantica.
- "ici nu e nevoie sa stii. 2 sa-ti dau un raspuns pentru profane. :ate doi tarusi in
pamant la o jumatate de metro unul de altul. Intre tarusi, asa$a un panou suficient de lat
incat sa depaseasca tarusii cu doi centimentri si ai o'tinut un raspuns pentru profane.
#recerea dintr-o camera in alta
- Cum treci din camera asta in cealalta! 7-am intre'at pe un student.
Iar el mi-a raspuns:
- (ai intai, te ridici in picioare. Apoi faci un pas@
7-am interupt:
-*pune-mi toate modurile posi'ile in care poti ajunge din camera asta
in cealalta.
- .oti sa fugi, sa mergi la pas1 poti sa inainte$i in salturi1 poti sari1 poti sa faci
tum'e. .oti sa iesi pe usa aceea, sa te duci in fata casei, sa intri pe alta usa sis a ajungi
in camera. *au poti sa intri printr-o fereastra, daca vrei@
- Ai vrut sa enumeri toate posi'ilitatile, dar ai omis ceva e#treme de important.
Eu o'isnuiesc sa e#emplific spunand : /Daca as vrea sa intru in camera aceea din
camera asta, as iesi pe usa aceea, as lua un ta#i pana la aeroport, mi-as cumpara un
'illet pana la Chicago, "e, Aor), 7ondra, Roma, Atena, 6ong ?ong, 6onolulu, *an
&rancisco, Dallas, .hoeni#, m-as intoarce de acolo cu limu$ina, as intra in curtea din
spate, de acolo pe poarta din spate, apoi pe usa din dos si de acolo in camera0. .lus ca
tu te-ai gandit doar la miscarea inainte! "u te-ai gandit sa intri cu spatele, nu-I as! *i nu
te-ai gandit sa intri taras.
- 2ri sa intru alunecand pe 'urta, a adaugat studentul.
Adevarul este ca ne autolimitam ingro$itor de mult in gandirea noastra!
$u castig de fiecare data campionate olimpice
+n pianist, indifferent cat de suferinde i-ar fi mainile, stie mu$ica. *i
*tie sa compuna. Iar asta e ceva ce n-o sa uite niciodata. (ana poate sa nu-l ajute, dar
poate sa compuna si chiar sa compuna 'ine. Dintr-un scaun cu rotile, eu castig de
fiecare data campionate olimpice.
%onald &a'rence si medalia de aur
Donald 7a,rence s-a ocupat de aruncarea greutatii un an incheiat. Antrenorul de
la liceu l-a pregatit 'enevol, fara sa-I ia 'ani, un an intreg, seara de seara. Donald avea
8,BC inaltime si cantarea 88D )g, dar nu avea pic de grasime pe el, iar antrenorul se
am'itionase sa o'tina un record national al liceelor la aruncarea greutatii. 7a incheierea
anului, mai erau doua saptamani pana la competitia intre licee, dar Donald nu putea sa
arunce greutatea decat la 9C de picioare cu mult su' recordul in vigoare.
5atal lui era foarte preocupat de aceasta situatie. 7-a adus pe Donald la mine. I-
am spus lui Donald sa se ase$e si sa intre in transa. I-am spus sa ridice mana in aer sis
a invete sa-si simta fiecare muschi, apoi sa mai vina o data, sa intre in transa sis a
asculte ce-I spun. 7-am intre'at daca stie ca o mila se face ape vremuri in patru minute,
dar Roger :annister do'orase acest record dupa ce recordul fusese im'ata'il multi,
foarte multi ani. 7-am intre'at daca stie cum reusise :anniester sa faca asta.
I-am spus:
- Ei, 'ine, :anniester care era familiari$at cu sporturi de toate genurile si-a dat
seama ca putea sa castige la schi fond cu o sutime de secunda sau cu o $ecime de
secunda, apo a inceput sa inteleaga ca o mila in patru minute inseamna EFG de secunde.
Daca putea sa o parcurga in EHB de secunde si cinci $ecimi de secunda, reusea sa
do'oare recordul de patru minute pentru o mila. Dupa ce s-a gandit temeinic la asta, a
do'orat recordul de patru minute.
Apoi am adaugat:
- 5u ai aruncat deja greutatea la 9C de picioare. Donald, spune-mi sincer, cre$i
ca tu stii diferenta dintre 9C de picioare si o saispre$ecime dintr-un inch!
- "u, sigur ca nu, mi-a raspuns.
- Dar dintre 9C de picioare si o optime dintr-un inch!
- "u stiu.
*i am continuat asa pana am ajuns la 9B de picioare, dar el tot n-a stiut
care-I diferenta. Au urmat alte doua sedinte, in care am marit treptata posi'ilitatea.
.este doua saptamani Donald sta'ilea un nou record national al liceelor.
In vara, a venit la mine si mi-a spus:
- (a duc la 2limpiada1 am nevoie de un sfat.
- Recordul olimpic la aruncarea greutatii este putin su' IE de
picioare. 5u aid oar 8C ani. E sufficient daca aduci acasa medalia de 'ron$. *a nu aduci
medalia de argint sau medalia de aur. &iindca asta ar insemna sa concure$i cu tine
insuti. 7asa-I pe .err- sip e 2J:r-an sa ia aurul si argintul.
.err- si 2J:r-an au castigat medaliile de aur si argint, iar Donald s-a intors acasa
cu 'ron$ul.
+rmatoarele Kocuri 2limpice s-au desfasurat in (e#ico Cit-. Donald a venit din
nou la mine si mi-a $is:
- (a duc in (e#ico Cit-.
Iar eu i-am spus:
< acum, Donald, ai cu patru ani mai mult. E in regula daca iei medalia
de aur.
*i a venit cu medalia de aur.
Cand sa plece la 5o)-o, m-a intre'at:
- Ce tre'uie sa fac la 5o)-o!
I-am raspuns:
- In atletism, e nevoie de timp pentru ca reali$arile sa se maturi$e$e.
Castiga din nou aurul.
*-a intors acasa cu medalia de aur si a intrat la colegiu sa studie$e stomatologia.
Acolo a aflat ca era eligi'il pentru doua interviuri sportive, la care voia sa se duca. A
venit si mi-a $is:
- *e apropie interviurile la colegiu1 este official. Ce sa fac cu aruncarea greutatii!
I-am $is:
- Donald, oamenii se limitea$a intotdeauna. 7a pro'a olimpica de aruncare a
greutatii s-au limitat ani de-a randul la mai putin de IE de picioare. *incer, nu stiu pana
la ce distanta poate fi aruncata o greutate. *unt sigur ca poate fi aruncata la IE de
picioare. Chiar ma intre' daca ar putea fi aruncata la DG de picioare. De ce nu sta'ilesti
tu un nivel al recordului cuprins intre IE si DG de picioare!
Cred ca la- fi#at la I9 de picioare si I inchi.
Cand a venit din nou la mine, m-a intre'at:
- Acum ce fac!
I-am raspuns:
- Donald, tu ai demonstrate, radicand recordul la I9 de picioare, ca
vechiul record olimpic, care se mentinea de atata timp, era foarte gresit.Iar asta e a'ia
prima incercare. Data viitoare, ve$i cat de mult te poti apropia de DG de picioare.
- :ine.
- *i a fi#at recordul la IC de picioare si 8G inchi.
I-am povestit antrenorului de la 5e#as A L ( despre Donald
7a,rence, despre modul in care il antrenasem. Antrenorul m-a ascultat foarte atent,
apoi mi-a $is:
- Eu il antrene$ pe (asterson la aruncarea greutatii.
Cand i-a spus lui (asterson cum il antrenasem pe Donald 7a,rence,
acesta i-a $is:
- Daca asa l-a antrenat Eric)son pe Donald 7a,rence pentru a sta'ili
un nou record, sa vedem cat de departe pot eu sa-l duc fata de Donald 7a,rence.
7-a fi#at la DG de picioare. Cred ca acum a ajuns la DG de picioare de F inchi.
$ric(son trece apoi la golf!
7a golf, lovesti de fapt pentru prima gaura si ajungi la a doua dupa un numar
corect de lovituri. *e pune intre'area: / 5e poti descurca la fel de 'ine si la a treia
gaura!0 .rin urmare, la fiecare gaura tu cre$i ca este prima. Il lasi pe 'aiatul de mingi sa
tina socoteala gaurilor.
+n concurrent a venit la mine si mi-a $is:
- (arche$ din sapte$eci de lovituri la o runda si vreau sa castig campionatul statal
inainte sa ma apuc de golf profesionist. %reau sa castig campionatul de amatori din
Ari$ona. Dar la fiecare turneu la care particip termin la noua$eci. Cand joc singur, pot
sa ajung la sapte$eci.
7-am adus in stare de transa si i-am spus:
- 2 sa joci doar la prima gaura. "umai asta o sa-ti amintesti. *i o sa fii singur pe
terenul de golf.
A participat la urmatorul turneu statal. Dupa a optspre$ecea gaura, cand se
indrepta spre alta, cineva l-a oprit si i-a spus:
- Ai jucat a optspre$ecea gaura.
- :a nu, a'ia am jucat la prima, l-a contra$is el.
Dupa care a adaugat:
- De unde au parut toti oamenii astia!
Antrenarea echipei americane pentru a-) invinge pe rusi
Antrenorul echipei de tir a armatei americane a citit undeva despre hipno$a si a
hotarat ca aceasta putea sa ajute echipa lui sa-I 'at ape rusi. Echipele se antrenau in
3eorgia. &usesera la trageri in *an &rancisco si se oprisera in .hoeni#. Antrenorul i-a
adus la mine pe 'aietii din echipa si m-a intre'at daca puteam sa-I antrene$ sa-I invinga
pe rusi la concursul international.
- Eu am tras cu arma de doua ori, in adolescenta. *tiu care e gura de
tragere si care e patul pustii asta e tot ce stiu legat de arme. 5intasii aici de fata stiu tot
ce tre'uie sa stie despre o arma. Eu sunt medic. *tiu tot ce tre'uie sa stiu despre corpul
omenesc. 2 sa va antrene$ echipa. Ei au deja cunostintele despre arme, iar eu am
informatiile medicale.
Comandantul s-a infuriate asa de tare afland ca un civil urma sa
antrene$e echipa de tir, incat a adaugat alti doi ani sa fie primiti in concurs. "u stiu ce
aptitudini erau necesare pentru a intra in echipa de tir, dar tre'uia sa scoti un punctaj de
apro#imativ sai$eci. Acesti doi indivi$i isi dedicasera tot timpul li'er pentru a se
antrena, dar a'ia daca o'tineau patru$eci. Cu alte cuvinte, nu aveau ce sa caute in
echipa.
+nul dintre lucrurile pe care I le-am spus omului cand am aflat ca la concurs
tre'uia sa tragic patru$eci de runde succesive a fost:
- *tiu ca prima data e usor sa lovesti centrul tintei. Intre'area este: /.oti s-o faci
si a doua oara!....oti s-o faci de unspre$ece ori dup ace ai reusit sa lovesti in centru de
$ece ori! @Ai lovit acolo de nouspre$ece ori. 2 sa reusesti si a doua$ecea
oara!...5ensiunea creste cu fiecare lovitura reusita! Ai facut-o de doua$eci si noua de
ori. .oti s-o faci de trei$eci de ori! Ai facut-o de trei$eci si cinci de ori. 5rei$eci si sase!
5rei$eci si sapte! 5rei$eci si opt! =cu respiratia taiata> 5rei$eci si noua! E posi'il sa
reusesc de patru$eci de ori!0
Al doilea lucru pe care l-am facut a fost sa chem. 7a mine un su'iect 'un pentru
hipno$a.I-am spus:
Dup ace te tre$esti, o sa ti se ofere o tigara. 2 sa vrei s-o fume$i. *i o primesti
'ucuros. 2 s-o pui in gura, dar esti distrat si o sa-ti cada jos@o sa iei a doua tigara
fara sa-ti amintesti ca ai luat prima tigara.
In felul acesta su'iectul a primit 8IB de tigari!
Atunci, tintasii au inteles ca si ei puteau sa uite. Daca el a putut sa uite de 8IB de
tigari, puteau si ei sa uite de fiecare dintre cele patru$eci de trageri la tinta.
Apoi le-am spus:
- %a fi#ate 'ine in podea talpa piciorului, in asa fel incat talpa sa se simta comod.
Apoi va asigurati ca gle$na se simte comod, gam'a se simte comod, genunchiul, soldul,
trunchiul, 'ratul stang1 degetul vostru pe tragaci, patul armei sprijinit de umar. *a aveti
e#act sen$atia potrivita. Apoi miscati mira armei in sus si in jos, de-a latul tintei, inainte
si inapoi. *i la momentul potrivit, apasati pe tragaci.
*i au invins pe rusi, pentru prima oara, la (oscova. Iar cei doi oameni adusi de
commandant ca umplutura au marcat si ei.
O pata de culoare
2 pacienta a venit la mine si mi-a spus:
- 7ocuiesc in .hoeni# de cicncispre$ece ani si am urat fiecare clipa din acesti
cincispre$ece ani. *otul meu mi-a pferit o vacanta in &lagstaff. +rasc .hoeni#ul foarte
tare, totusi am refu$at sa merg in &lagstaff. .refer sa raman in .hoeni# sis a urasc ca ma
aflu in .hoeni#.
Asa ca i-am spus, in timp ce era in transa, ca va fi curioasa in legatura cu
sentimental de ura pe care il are pentru .hoeni# si cu motivul pentru care se pedepseste
singura asa tare. 2 sa ai'a o foarte mare curio$itate.
- *i mai e#ista un lucru pentru care sa fiti curioasa chiar foarte, foarte curioasa.
Daca mergeti in &lagstaff pentru o saptamana, o sa vedeti cu totul pe neasteptate, o pata
de culoare.
Daca avea o curio$itate mare legata de sentimental de ura fata de .hoeni#, putea
foarte 'ines a de$volte o curio$itate la fel de mare, la fel de ire$isti'ila, ca sa afle ce va
fi acea pata de culoare din &lagstaff.
*-a dus la &lagstaff pentru o saptamana, dar a ramas o luna. Ce pata de culoare a
va$ut! Eu nu ma gandisem la nici una. Doar vroiam ca ea sa fie curioasa. Iar cand a
va$ut acea pata de culoare s-a inveselit intr-atat, incat a ramas in &lagstaff o luna
incheiata. .ata de culoare fusese o ciocanitoare cu cap rosu $'urand pe deasupra unui
ar'ore peren. Doamna respective isi petrece acum mai toate verile in &lagstaff, insa a
fost sip e Coasta de Est, ca sa vada culoarea de acolo. *-a dus in 5ucson, ca sa vada o
pata de culoare. *-a dus la "e, Aor), ca sa vada o pata de culoare. *-a dus in Europa,
ca sa vada o pata de culoare. Dar afirmatia mea, ca va vedea o pata de culoare, se
'a$a$e e#clusive pe faptul ca tre'uie sa vedem o multime de lucruri pe care de o'icei
noi nu le vedem. *i voiam ca ea sa continue sa priveasca. Atunci avea sa gaseasca ceva
care sad ea sens cuvintelor mele.
Sa mergi pe o gheata sticloasa
In timpul ra$'oiului, am lucrat la centrul de incorporare din Detroit. Intr-o $i in
drum spre respectivul centru, am va$ut un veteran, care se alesese cu un picior artificial,
cum se uita la o fasie de gheata sticloasa, privind-o suspicios, fiindca stia ca ar fi ca$ut
daca ar fi pasit pe ea.
- E o gheta foarte neteda, i-am spus. *tai pe loc. %in imediat si iti arat cum sa
mergi pe gheata sticloasa.
- A va$ut ca schipatam, asa ca stia ca vor'esc in cunostinta de cau$a. (-a urmarit
traversand gheata lucioasa, apoi m-a intre'at:
- Cum ai facut!
I-am $is:
- "u-ti spun. Dar o sa te invat si pe tine. Inchide ochii stans de tot.
7-am rasucit in loc si l-am plim'at inainte si inapoi pe trotuar, unde nu era pic de
gheata. Am continuat sa-l plim' pe distante din ce in ce mai mari, apoi pe distante din
ce in ce mai mici, pana cand am o'servat ca e complet $apacit. In cele din urma, l-am
adus cu 'ine de cealalta parte a fasiei de gheata.
- Deschide ochii, i-am $is.
- +nde e gheata aia sticloasa! (-a intre'at el.
- E in spatele tau.
- Cum am ajuns pana aici!
I-am spus:
- 2 sa intelegi. Ai mers ca si cum asfaltul nu era acoperit cu nimic. Cand incerci
sa mergi pe gheata, tendinta o'isnuita este sa-ti incorde$i muschii, pregatindu-te sa ca$i.
Re$ulta o programare mentala. *i asa, aluneci.
Daca itit lasi greutatea picioarelor drept in jos, asa cum faci pe cimentul usact, n-
o sa mai aluneci. Alunecarea se produce fiindaca nu iti co'ori toata greutatea si fiindca
te incorde$i.
(ie mi-a tre'uit mult timp pana mi-am dat seama de lucrul asta. +rcand o scara,
ati pasit vreodata o treapta in plus! Ce hurducatura $dravana! Co'orati o treapta in plus
si puteti sa va rupeti piciorul! 5otusi, nu aveti deloc cunostinta de programarea dvs.
)ndienii #arahumara
Indienii 5arahumara din Chihuahua de sud-vest sunt cei care pot sa alerge o suta
de mile tensiunea lor nu creste, ritmul lor cardiac ramane neschim'at. +n impresar a
adus cativa astfel de alegatori la Kocurile 2limpice =8BEC, Amsterdam>. "u au iesit nici
macar pe locul al doilea. &iindca au cre$ut ca doua$eci si cinci de mile era incal$irea!
"u le-a e#plicat nimeni ca alergau intr-o cursa de doua$eci si cinci de mile.
Paturi uscate
2 mama a venit la mine cu fiica ei de unspre$ece ani. Imediat ce am au$it ca
urina in pat, am rugat-o pe mama sa iasa din camera, incredintat fetita putea sa-mi
spuna singura povestea ei. &ata mi-a spus ca avusese o infectie la ve$ica urinara cand
era 'e'elus, ca fusese tratata de un urolog, dar ca infectia continuase vreme de cinci
sau sase ani, poate chiar mai mult.&acuse cistoscopie in mod regulat,de sute de ori,si
pana la urma focarul de infectie fusese descoperia intr-un rinichi.Ii fusese scos acest
rinichi si nu mai avusese infectii vreo patru ani,iar ve$ica si sfincterul ei erau atat de
dilatate, incat isi uda patul noapte de noapte, imediat ce se rela#a in timpul somnului.
;iua reusea sa-si controle$e ve$ica, destul de greu, cu conditia sa nu rada. Daca radea,
se producea o rela#are si isi uda lenjeria intima.
.arintii ei credeau ca, dat fiind faptul ca I se e#tirpase un rinichi si nu mai avea
infectii de vcativa ani, tre'uia sa invete sa se controle$e. &ata avea trei surori mai mici,
care ii spuneau vor'e urate si radeau de ea. 5oate mamele stiau ca face ape ea. *i toti
copiii de la scoala , vreo doua-trei mii, stiau ca isi uda patul si ca se scapa pe ea cand
rade. Era calul lor de 'atatie.
&ata era foarte inalta, foarte frumoasa, 'londa, cu un par lung care ii ajungea pana
la 'rau. Cu adevarat o fata incantatoare. Era ostraci$ata, ridiculi$ata1 I se cerea mai mult
decat putea sad ea. 5re'uia sa indure compatimirea vecinilor, $eflemeaua surorilor ei si
a colegilor de scoala. "u putea sa mearga la o petrecere in pajama ori sa ramana peste
noapte la rude pentru ca isi uda patul. Am intre'at-o daca mai fusese la vreun doctor.
(i-a spus ca fusese la o multime de doctori, inghitise pastille in cantitati industriale si
luase tot felul de medicamente, fara nici un re$ultat.
I-am spus ca nu eram cu nimic diferit de ceilalti doctori. "ici eu nu puteam sa o
ajut.
- Insa tu stii deja ceva, doar ca nu stii ca stii. Imediat ce o sa afli ce anume stii,
dar nu stii ca stii, n-o sa mai u$i patul.
Apoi am adaugat:
- 2 sa-ti adrese$ o intre'are foarte simpla si vreau de la tine un raspuns foarte
simplu. Iata intre'area. Daca ai fi in 'aie si ai urina, iar un tip ciudat s-ar i$'i cu capul
de usa, ce ai face!
- As incremeni!
- Asa este. Ai incremeni si te-ai opri din urinat. Deci stii ceea ce stiai dja, dar
nu stiai ca stii deja. *i anume ca poti sa nu mai urine$i in orice moment, la orice stimul
ales de tine. .entru asta nu e nevoie ca un tip ciudat sad ea cu capul in usa de la 'aie. E
suficienta idea. 5e opresti. Incremenesti. *i, dupa ce pleaca incepi sa urine$i.
*tiu ca e foarte greu sa ai patul uscat. .oate ca o sa ai pentru prima oara peste
doua saptamani. 5re'uie sa e#erse$i mult, cum sa incepi si cum sa te opresti. *-ar putea
ca in unele $ile sa uiti sa e#erse$i cum incepi si cum sa te opresti. E in regula. Corpul
tau va fi 'un cu tine. 2 sa-ti dea intotdeauna oca$ii noi. 5ot asa cum pot sa e#iste $ile in
care esti prea ocupata sa e#erse$i pornirea si oprirea, dar e in regula. Corpul tau o sa-ti
ofere intotdeauna oca$ii ca sa pornesti sis a te opresti. (-ar mira tare mult daca in trei
luni nu ti-ai mai uda patul deloc. Dar m-ar mira si daca peste sase luni ai continua sa-ti
u$i patul. %a fi mult mai usor sa nu u$i patul prima data decat sa ai patul uscat de doua
ori la rand. Iar de trei ori la rand e si mai greu. *i e si mai greu de patru ori la rand.
Dupa asta totul devine mai usor. .oti sa ai patul uscat de cinci, sase, sapte ori, deci o
saptamana intreaga. Atunci o sa stii ca poti sa ai patul uscat o saptamana incheiata, apoi
inca o saptamana.
"u m-am gra'it cu aceasta fetita. "u aveam altceva de facut. Am stat cu ea o ora
si jumatate, apoi am lsat-o sa plece. .este doua saptamani, a venit si mi-a adus un cadou
primul cadou pe care il oferea stiind ca nu-si mai udase patul =mi-a daruit o vaca
rosie, tricotata>. 5in foarte mult la acest cadou. .este sase luni, ramanea peste noapte la
prieteni, rude,, la petreceri in pajama, la hotel. &iindca cel care face terapia este
pacientul. Eu nu am cre$ut ca avea nevoie de terapie familia, chiar daca parintii erau
nera'datori, surorile iii spuneau vor'e urate, colegii de scoala radeau de ea. Eu am
simtit ca parintii tre'uiau sa se adapte$e la faptul ca patul ei ramanea uscat. 7a fel si
surorile si colegii de scoala si vecinii. De fapt, nu vedeam cum ar fi putut sa faca
altfel. "u am considerat ca era necesar sa-I e#plic ceva tatalui, mamei, surorilor sau
altcuiva. Eu i-am spus fetei ceea ce ea stia deja, dar nu stia ca stia.
5oti ati crescut cu idea ca atunci cand va goliti ve$ica urinara o goliti de tot. *i
credeti in asta. Important este ca fiecare dintre voi a trecut prin e#perianta de a fi
interrupt in timp ce urinea$a si de a va opri 'rusc jetul. Cu totii traim aceasta e#perienta
numai ca ea a uitat acest lucru. Eu nu am facut decat sa-I reamintesc ceva ce ea stia
deja, dar nu stia ca stie.
Cu alte alte cuvinte, atunic cand faci terapie, iti privesti pacientul ca pe un individ
si oricata 'ataie de cap le-ar fi dat parintilor, surorilor, vecinilor sau colegilor de scoala,
era in primul rand pro'lema ei. 5ot ceea ce avea nevoie sa stie era ceva ce ea stia deja
iar terapia pentru toti ceilalti era sa-I las a se adapte$e, fiecare in felul lui.
.sihoterapia tre'uie sa fie orientate catre pacient si catre pro'lema principala.
"u uitati un lucru. Ca fiecare dintre noi are lim'ajul sau individual si ca atunci cand
asculti un pacient, tre'uie sa-l asculti stiind ca el vor'este o lim'a straina si ca nu
tre'uie sa incerci sa intelegi in termenii lim'ajului sau. Intelege pacientul in lim'ajul
lui.
Cravata snur
5oata viata invatam sa fi#am limite pentru foarte multe lucruri. Imi amintesc de
:ill &olse-, reporter la ?227 5%. Intr-o calatorie la Chicago, s-a dus la un restaurant,
iar seful de sala l-a anuntat ca tre'uie sa poarte cravata nu snurul pe care il purta el.
:ill l-a intre'at:
- Cat ai dat pe cravata dumitale!
- Dou$eci si cinci de dolari, i-a raspuns seful de sala.
Iar :ill i-a $is:
- Cravata mea a costat doua sute de dolari.
2spatarul nu stia ce sa creada. Asa ca :ill &olse- a intrat in restaurant
si s-a ase$at unde avrut in vreme ce ospatarul incerca sa anali$e$e pro'lema. Chestia
aia ciudata de la gatul lui :ill &olle-! 2 cravata de doua sute de dolari! Iar a lui costase
doua$eci si cinci de dolari!
Deci ai avut un vis. Iar de fiecare data cand vise$i, ai dreptul si privilegiul sa
vise$i din nou acel vis, cu o alta distri'uite a personajelor. In felul acesta, poti sa
descoperi multe lucruri pe care ai fost educat sa nu le stii. Cu multa vreme in urma,
profesorii ti-au spus: /+ita-te la mine cand mi te adrese$i. +ita-te la mine cand vor'esc
cu tine.0 *i tu ai invatat: /"u face asta, nu face aia. Im'raca-te cu hainele potrivite,
puneti pantofii potriviti. 7eaga-ti sireturile cum tre'uie0. 2 mare parte din ceea ce am
invatat se 'a$ea$a pe instructiuni limitatea, care ne impiedica san e de$voltam
intelegerea si intram in tipare care ne limitea$a.
I-am invatat pe fiii mei cum sa sape un lot de cartofi facand desene. De fiecare
data cand fac desene cu sapa si sapa lotul cu cartofi, ei se intrea'a care va fi ultimul lor
desen. Asa ca fiii mei au invatat sa sape un lot cu cartofi facand tirunghiuri, apoi mai
multe triunghiuri si au descoperit singuri ca puteau sa sape cercuri, cifre si litere.
Este minunat sa dormi noaptea, sa ai un somn profound si odihnitor si sa
descoperi a'ia peste o saptamana ca in acea noapte ai visat. "u ai avut cunostinta de
acel vis ai aflat a'ia peste o saptamana.
Pacatul
2 tanara a venit la mine. &usese educate sa creada ca teatrele sunt locuri in care
fetele sunt seduse, locuri ale pacatului. Refu$a sa intre intr-o drogherie din cau$a ca
acolo se vindea tutun si Dumne$eu ar fi pedepsit-o daca o vedea intr-un loc unde se
comerciali$a tutun. 7a fel, nu 'ea vin sau cidru si nici vreo alta 'autura alcoolica,
fiindca, daca ar fi 'aut, Dumne$eu ar fi tra$nit-o1 ar fi tra$nit-o si daca fuma o tigara.
(-am interesat de locul ei de munca. 7ucra pentru un medic care facea parte din
'iserica ei. 2 platea cu o suta de dolari pe luna. .e vremea aceea, salariul mediu era de
doua sute sapte$eci de dolari pe luna. 7ucra pentru el de $ece ani, dar continua sa
primeasca doar o suta de dolari pe luna. Iar vite$a ei de dactilografiere era de numai
doua$eci si cinci de cuvinte pe minut.
7ocuia cu parintii, care o pa$eau ca pe ochii din cap sa nu cada in pacat. &acea
o ora pana la serviciu, lucra acolo opt ore, cateodata statea peste program, fara sa fie
platita suplimentar. (ai facea o ora pana acasa. *i muncea sase $ile pe saptamana.
Duminica se ducea la 'iserica unde statea toata $iua. Era o familie foarte rigida si
limitata.
Cand a iesit din ca'inetul meu dupa prima sedinta, sotia mea, care rareori face
comentarii la adresa pacientilor, m-a intre'at:
- Cine era individa aia insipida, a adus-o pisica!
- 2 pacienta de-a mea.
Am stat de vor'a cu fata si am convins-o ca viata e plina de capcane si
ca de moarte nu scapa nimeni, iar daca Dumne$eu a hotarat ca ea sa moara la un
moment dat, eram sigur ca n-o sa moara din cau$a fumatului, daca Dumne$eu nu era
pregatit s-o primeasca. Am pus-o sa fume$e o tigara. A tusit mult, dar Dumne$eu nu a
tra$nit-o! Chiar nu a tra$nit-o! 7ucrul asta a surprins-o.
Apoi i-am sugerat sa se duca la cinema. I-au tre'uit doua saptamani pana si-a
facut cura. (i-a spus, cu toate sinceritatea:
- Dumne$eu o sa tra$nea daca ma duc intr-un loc al pier$aniei.
I-am spus ca daca Dumne$eu nu o tra$nea era pentru ca nu-I venise vremea sa
moara si ca si eu ma indoiam ca i-ar fi cerut venit vremea sa moara. %oia sa fie ama'ila
sis a-mi spun ace film a va$ut! A revenit dup ace va$use Doamna si vaga'ondul. "u eu
am ales spectacolul.
(i-a spus:
- .ro'a'il ca 'iserica se inseala. "ici macar un lucru din filmul ala nu a fost rau.
"u am va$ut oameni depravati care sa corupa fetele tinere. (ie filmul mi s-a parut
amu$ant.
Iar eu i-am $is:
- Eu cred ca 'iserica ti-a dat o idMe falsa despre filme. "u cred ca 'iserica a facut-
o intentionat. Cred ca 'iserica a facut-o din ignoranta.
*i au mai fost si alte filme care I s-au parut interesante in special musicaluri.
Apoi, intr-o $i i-am $is:
- Cred ca ai facut destule progrese ca sa 'ei un pic de ,his)e-.
- Cu siguranta ca Dumne$eu are sa ma tra$neasca, a replicat ea.
Iar eu i-am $is:
- (a indoiesc. "u te-a tra$nit cand te-ai dus la cinema sau cand ai
fumat o tigara. *a vedem daca o sa te tra$neasca daca 'ei putin ,his)e-.
A 'aut ,his)e- si a tot asteptat ca Dumne$eu s-o tra$neasca. Apoi mi-a $is:
- Cred ca tre'uie sa fac niste schim'ari in viata mea. Cred ca ar fi 'ines a ma mut
din casa parintilor si sa-mi iau un apartament al meu.
I-am spus:
- *i tre'uie sa-ti cauti un loc de munca mai 'un. 5re'uie sa inveti sa
dactilografie$i. *i sa te muti intr-un apartament numai al tau. "u iti permiti financiar,
asa ca nu e$ita sa-I rogi pe parinti sa-l plateasca ei. 2 sa-ti faci singura de mancare si o
sa inchirie$i o masina de scris. Dimineata, imediat dup ace te tre$esti, fugi la masina de
scris, primul lucru pe care-l faci si scrii: /E o $i minunata de iunie0. Dupa care te duci
la 'aie, te speli pe dinti si scrii la masina alta propo$itie scurta, dactilografiind cu cea
mai mare vite$a. &iecare propo$itie tre'uie sa fie foarte scurta. Apoi incepi sa te
im'raci. Inainte sa termini cu im'racatul, mai 'ati la masina o propo$itie. Cand termini
de im'racat, mai scrii o propo$itie scurta. Incepi sa pregatesti micul dejun si mai 'ati o
propo$itie scurta de fiecare data dactilografiind cu vite$a ma#ima. .oti sa e#erse$i cu
aceste intreruperi, de fiecare data la vite$a ma#ima si vei invata sa dactilografie$i mult
mai rapid.
.este trei luin, ajunse la opt$eci de cuvinte pe minut.
Cat despre prepararea mancarurilor, mi-a spus:
- (-am gandit sa fac niste ore$, si am $is sa pun pe foc o cana de ore$. Am as$at
ore$ul intr-o oala si am adaugat apa. Apoi a tre'uit sa iau alata oala, deoarece cana de
ore$ umpluse toata oala aceea mare. Dupa care a fost nevoie de alte doua oale. "u
steam ca ore$ul se umfla asa mult.
- *unt multe lucruri care tre'uie invatate despre gatit, i-am $is.
Am pus-o sa faca fasole. A masurat cana de fasole cu multa grija, iar fasolea s-a
umflat, s-a facut o cantitate uriasa. .ana la urma, a ajuns 'ucatareasa 'una, a renuntat la
'iserica si le-a spus parintilor :
- 2 sa mai vin sa va vi$ite$ din cand in cand. Acum am un loc de munca mai 'un.
Castig doua sute sapte$eci de dolari pe luna, si nu am de mers decat cateva $eci de metri
pana la serviciu.
Apoi a venit la mine si cam tot atunci doamna Eric)son m-a intre'at:
- (ilton, te-ai speciali$at in 'londe frumoase!
- .e ea mi-a adus-o pisica de data asta, am lamurit-o.
&iindca s-a dovedit ca fata aceea era, de fapt, foarte frumoasa. A luat
lectii de mu$ica si ii place ace facea la serviciu.
Apoi a venit la mine, peste cateva luni si mi-a $is:
- Doctore Eric)son, vreau sa ma im'at si vreau sa stiu cum sa fac
asta.
I-am spus:
- Cel mai 'un mod de a te im'ata este sa-mi promiti ca nu o sa
folosesti telefonul, ca o sa incui usa si ca nu mai descui, si ca o sa ramai in apartamentul
tau. Ia o sticla de vin si savurea$a-l, picatura cu picatura, pan ail 'ei tot.
.este cateva $ile, s-a intors si mi-a $is:
-(a 'ucur ca m-ati pus sa va promit ca nu o sa folosesc telefonul, fiindca am vrut
sa-mi sun toti prietenii sis a-I invite la mine ca san e im'atam impreuna Iar asta ar fi
fost cumplit. *i am vrut sa ies in strada sis a cant. Dar v-am promis ca o sa incui usa si
s-o las incuiata. *unt asa de fericita ca m-ati facut sa promit toate astea. *a stiti ca a fost
distractive sa ma im'at, numai ca a doua si m-am tre$it cu o migreana groa$nica. "u
cred ca vreau sa ma mai im'at vreodata.
I-am spus :
- :ucuria de a te im'ata are un prNt, iar acesta este o migrena mahmureala. Esti
li'era sa fii mahmura de cate ori doresti.
- "u mai vreau sa fiu mahmura, mi-a $is.
.este un timp , s-a maritat. Acum nu mai stiu nimic despre ea.
Cred ca este foarte important sa iei pacientul in serios sis a vii in intampinarea
dorintelor lui. *a nu fii judecator rece si dur. *a admiti ca oamenii au nevoie sa invete
tot felul de lucruri, iar tu nu ai competenta necesara pentru a-I invata toate lucrurile de
care au nevoie. Ca pot invata multe pe cont propriu. Asa cum , fara indoiala , a invatat
aceasta fata. .lus ca, in general, sunt uimitor de politicosi cand se afla in transa.
Sla"esti * te ingrasi * sla"esti
2 femeie a venit la mine si mi-a spus:
- Cantaresc CG de )ilograme. Am urmat sute de diete la recomandarea medicilor
si au dat re$ultate. %reau sa cantaresc IG de )ilograme. De fiecare data cand ajung la IG
)ilograme, dau iama prin 'ucatarie si sar'atoresc succesul. *i ma ingras la loc imediat.
Acum am iar CG de )ilograme. .uteti sa folositi hipno$a ca sa ma ajutati sa scad la IG
)ilograme! Am revenit la CG de )ilograme pentru a suta oara.
I-am $is ca da, puteam s-o ajut sa piarda in greutate prin hipno$a, dar n-o sa-I
placa ceea ce fac.
(i-a spus ca ea vrea sa ai'a IG )ilograme si ca nu-I pas ace anume fac.
I-am $is ca o sa fie destul de neplacut.
- 2 sa fac tot ce $iceti dvs. , mi-a $is.
- In regula. %reau sa-mi promiti solemn ca o sa-mi urme$i sfatul intocmai.
mi-a promis imediat si i-am introdus o stare de transa. I-am e#plicat inca o data
ca n-o sa-I placa metoda prin care vreau sa-I reduce greutatea si am rugat-o sa-mi
promita, solemn, ca o sa-mi urme$e sfatul. (i-a promis.
Apoi i-am $is:
- 7asa-ti inconstientul si constientul sa asculte. Iata cum vei proceda. In clipa de
fata cataresti CG de )ilograme. %reau sa te ingrasi 8G )ilograme, iar cand ajungi la BG de
)ilograme, dupa cantarul meu, poti sa incepi sa sla'esti.
(-a rugat efectiv in genunchi s-o eli'ere$ de promisiunea pe care mi-o facuse.
Cu fiecare suta de grame pe care o lua in greutate insista din ce in ce mai mult sa-I
permit sa inceapa cura de sla'ire. Era e#treme de nefericita cand a ajuns la C9 de
)ilograme. Cand avea C9 de )ilograme, m-a implorat sa o eli'ere$ de promisiune. 7a
CB,9 )ilograme, mi-a spus ca mai avea doar un pic pana la BG de )ilograme, dare u am
insistat sa ajunga la BG de )ilograme.
Cand a atins BG de )ilograme, era foarte fericita ca putea incepe sa sla'easca. Iar
cand a ajuns la IG de )ilograme, mi-a $is:
- "-o sa ma mai ingras niciodata.
5iparul ei fusese sa sla'easca, apoi sa se ingrase la loc. Eu am inversat
acest tipar si am facut-o sa se ingrase si apoi sa sla'easca. A fost foarte multumita de
re$ultatul final si s-a mentinut la acea greutate. "u voia sa mai treaca niciodata prin
chinul cumplit de a se ingrasa 8G )ilograme.
O metoda fantastica de a tine regim
2 alta fata era supraponderala, si inca mult. I-am e#plicat:
- Esti supraponderala si ai tinut diete peste diete, fara nici un re$ultat. *i mi-ai
spus ca poti sat ii regim o saptamana, sau doua saptamani, chiar trei saptamani, dupa
cate te lasi pagu'asa si incepi sa te ghiftuiesti. Apoi te apuca disperarea si manaci si mai
mult.
2 sa-ti dau o reteta medicala. Continua dieta pe care ti-a prescris-o medical tau.
5ine regim doua sapatamani sau trei saptamani, daca poti. Dupa care, in duminica celei
de-a treia saptamani, manacana atat cat te tine stomacul, e ordin de la medic. 2ricat de
mult ai manca, nu are cum sa compense$e ce ai sla'it in cele trei saptamani. *i poti
manca fara sa te simti vinovata, fiindca medical ti-a recomndat sa te chiftuiesti toata
$iua de duminica. 7uni , revii la regim. 5ine-l trei saptamani, daca poti, apoi mai
infuleca o $i intreaga, fara sentimental vinovatiei.
In ultima scrisoare pe care mi-a trimis-o , imi spunea ca tre'uie sa e#iste o
metoda mai 'una de a tine regim decat sa-si controle$e foamea trei saptmani. %rea sa-I
fie foame in fiecare $i, vrea sa savure$e mancare asi sa se 'ucure de cantitatea potrivita
in fiecare $i. ;ilele in care s-a ghiftuit i-au dat forta de a tine regim in acele trei
saptamani.
Vizitarea o"iectivelor turistice
2 femeie mi-a spus ca voia sa faca ceva in legatura cu greutatea ei corporala. (-
am uitat la unghiile ei. Avea unghii lungi, rosii. Cred ca li se face reclama ca /+nghii0.
7e lipesti cu un ade$iv . *unt foarte lungi . 5oata grasimea aia si unghiile lacuite cu
rosu!
I-am spus:
- .ot sa va ajut, dar va tre'ui sa fiti cooperanta. 2 sa va urcati in *4ua, .ea).
- 7a rasaritul soarelui! m-a intre'at ea.
- Da.
- .ai, mi-ar place ca 'aiatul dvs. de saispre$ece ani cantareste cu 9G de )ilograme
mai mult decat ar tre'ui. 7uati-l sip e el. Dati-I un e#emplu 'un.
Data viitoare cand ne-am va$ut , mi-a $is:
- *a stiti ca nu cred ca vreau sa sla'esc, si stiu ca nici fiul meu nu
vrea. %a suparati daca incete$ sa ma mai mint singura!
- Catusi de putin, i-am raspuns.
2 alta femeie mi-a dat telefon si mi-a spus:
- (i-e rusine sa vin la dumeavoastra pentru consultatie. De doi ani imi
neglije$ sotul, familia, copiii. *tau in 'ucatarie si infulec tot ce imi cade su' ochi. *otul
meu ii duce pe copii la scoala si ii adduce. El face toate cumparaturile, iar eu pregatesc
mancare si infulec. Am mult peste greutatea normala. "u vreau sa ma vedeti cum arat.
Iar eu i-am $is:
- %reti sa sla'iti. %a neglijati copiii si sotul de doi ani de $ile. In ca$ul acesta, de
ce nu luati dvs. copiii de scoala ! Ei n-or sa piarda nimic daca faceti asta. *otul castiga
destul cat sa va permiteti sa aveti masina dvs. 7uati copiii de la scoala1 urcati-I in
masina si vi$itati o'iectivele turistice din Ari$ona, "e, (e#ico, +tah, California si din
oricare alt loc unde se cultiva 'um'acul. .uneti-I pe copii sa citeasca 'rosuri istorice si
geografice atunci cand faceti aceasta calatorie. Ca$ati-va la moteluri unde nu aveti acces
la 'ucatarie. 2 sa fiti prea ocupata sa aveti grija de copii ca sa mai aveti timp sa
mancati. 7a cat castiga sotul dvs. in pre$ent, poate sa vina si el in fiecare ,ee)end.
&amilia chiar poate sa se 'ucure de vacante vreme de un an.
.este un an , m-a sunat si mi-a spus:
- Am revenit la greutatea normala. *unt interesata de copiii mei. Imi iu'esc sotul
si vreau sa-mi reiau indatoririle casei. (ai e nevoie sa vi$ite$ si alte locuri!
- "umai daca mai luati in greutate, i-am raspuns.
- *tati linistit, domnule doctor. (i-am facut suma.. Acum vreau sa-mi vad copiii
crescand si vreau sa ma ocup de gospodarie. Copiii s-au distrat, dare u am dreptul sa fiu
acasa. *i o sa-mi apar acest drept.
"u am primit nici un fel de onorariu si nu am intalnit-o niciodata. Insa toata
familia a facut terapie fara ca eu sa-I fi va$ut macar.
Cand atingi punctual vital al pacientului, acesta fie reactionea$a si se face 'ine,
fie nu.
Alcoolicul tau tre"uie sa fie sincer
+n 'ar'at foarte 'ine situate financiar a venit la mine si mi-a spus:
- *unt alcoolic. %reau sa ma las de 'aut.
I-am $is:
- Ei 'ine, as vrea sa stiu cateva lucruri despre dvs. *unteti casatorit!
- Da, foarte casatorit, mi-a raspuns el.
- Cum adica /foarte casatorit0!
- .ai, avem o resedinta de vara, o ca'ana, la cincispre$ece )ilometri
de oras. E un loc foarte frumos. Am avut 'ani, asa ca am platit ca sa fie frumos aranjata.
*tau acolo cu sotia cate doua trei saptamani. .utem prinde pastravi din rau daca ne
scoatem unditele pe fereastara. "u e#ista telefon. Civili$atia e la o departare de
cincispre$ece )ilometri . Casa e mo'ilata frumos. Avem o gramada de mancare si de
'autura. In fiecare vara, eu si sotia mea stam acolo cam trei saptamani, um'lam goi
peste tot si ne 'ucuram cu adevarat de viata.
I-am spus:
- :ine, o sa va fie foarte simplu sa nu mai fiti alcoolic. 5rimiteti-o pe sotie la
ca'ana si spuneti-I sa incarce in masina toate sticlele de 'autura. Incarcati in masina si
toate hainele dvs. 7uati toate hainele care mai sunt pe acolo si aduceti-le inapoi in
.hoeni#.
.oate sa roage o prietena sa o duca acolo cu masina, noaptea si s-I daruiasca
hainele ei acestei prietene. Iar dvs. si sotia puteti sa petreceti acolo doua saptamani, trei
saptamani incantatoare, hranindu-va cu pastravi si fara sa mai puneti gura pe 'autura.
*tiu ca n-o s-o luati pe jos prin desert, cale de cincispre$ece )ilometric, dupa o sticla de
'autura.
*i el mi-a $is:
- Domnule doctor, cred ca m-am inselat cand v-am spus ca vreau sa ma las de
'aut.
Ar fi fost modalitatea perfecta. "umai ca alcoolicul tre'uie sa fie sincer.
+n divort in termini amia"ili
Iata un ca$ in care l-am va$ut pe sot o singura data. Asta din pricina ca m-am
im'olnavit."-am mai primit pe nimeni vreme de doua luni.
A venit la mine un sot si mi-a spus:
- *unt singur la parinti. 5ata este preot la o 'iserica crestina foarte stricta. Am
fost educat sac red ca fumatul este un pacat, sa mergi la cinematograf este un pacat. De
fapt, am fost educat sac red ca aproape totul este un pacat. &oarte putine sunt lucrurile
pe care le poti face. Cat am studiat medicina, am avut grija sa nu comit vreun pacat. Am
cunoscut-o pe unica fiica a unui preot apartinand aceluiasi cult, care primise aceeasi
educatie ca si mine. "e-am indragostit unul de altul. .arintii nostril au fost incantati si
au organi$at pentru noi o nunta minunata. Au pus mana de la mana sin e-au platit luna
de miere in acelasi hotel in care si-o petrecusera si parintii unuia dintre noi. Era situate
la EHG de )ilometric de localitatea noastra de 'astina.
Iarna era in toi in Indiana, iar temperature co'orase su' $ero grade. Am facut
nunta seara, dupa care a urmat o petrecere frumoasa. .e la ora $ece sau unspre$ece, eu
si sotia mea ne-am urcat in masina si am pornit spre respectivul hotel, cale de EHG de
)ilometric. Dupa ce parcurseseram vreo trei )ilometri, radiatorul masinii s-a defectat,
asa ca atunci cand am ajuns al hotel, dupa ce am mers EHG de )ilometric, eram inghetat
'ocna. Eram amandoi suparati si o'ositi. (asina se stricase si nu steam daca o putem
repara. .lus ca tre'uia sa schim' cauciucul de re$erva.
Cand am ajuns, am urcat in camera si eu am deschis usa. *tateam in prag sin e
uitam unul la altul.
*tiam amandoi ce aveam de facut, dar eram asa de o'ositi, asa de nefericiti si de
inghetati. *otia mea a facut primul pas. *i-a luat vali$a, a aprins lumina in 'aie si a stins
lumina in camera. *-a de$'racat in 'aie, a stins lumina si a iesit de acolo in pajama. .e
intuneric a venit si s-a varat in pat.
Asa ca mi-am luat si eu vali$a, am intrat in 'aie, am aprins lumina, mi-am pus
pijamaua, am stins lumina sip e intuneric, m-am urcat in pat de cealalta parte. *tateam
amandoi si asteptam. *tiam ce avem de facut, dar nu incercam sa luam o deci$ie in
sensul asta, nu vroiam decat sa nu ne mai fie frig, sa nu mai fim nefericiti si o'ositi.
Am stat asa toata noaptea si am incercat sa dormim macar un pic, sa ne hotaram.
Intr-un tar$iu, pe la unspre$ece dimineata, ne-am facut sufucient curaj pentru
consumarea casatoriei, dar n-a fost o placere pentru nici unul din noi. Dupa acel prim
act se#ual ea a ramas insarcinata. De atunci, am tot incercat sa invatam cum sa facem
dragoste amandoi, insa e prea tar$iu. Am stat de vor'a, si imediat dupa nasterea
copilului, luna viitoare , dupa controlul de sase saptamani, vrem sa divortam in termini
amia'ili. "u vreau sa fie si divortul la ca insuratoarea. Regretam amandoi ca mariajul
nostru nu a mers. Copilul ramane la ea si o s-o ajut sa-l creasca. *e intoarce cu copilul
la parintii ei. Eu nu stiu incotro s-o apuc.
I-am $is:
- In regula. Este intr-adevar o casnicie nefericita, la care voi nu ati reusit sa va
adaptati. 7ucrurile s-au complicat cand ea a ramas insarcinata. %a sugere$ sa divortati
in termini amia'ili. Acum o sa va e#plic cum faceti acest lucru.
*i am continuat:
- (ergeti in Detroit si aranjati pentru o cina intima si o camera de hotel. Angajati
o doica care sa ai'a grija de copil dupa controlul de sase saptamani al sotiei. E#plicati-I
sotiei ca e timpul sa demarati pregatirile pentru un divort amia'il si ca tre'uie sa va
despartiti in acesti termini. Duceti-o la 6otelul *tatler, nu ma interesea$a cat costa.
Inchiriati un salon si luati o cina minunata, cu lumanari si ordin de la medic, cu o sticla
de sampanie. *i 'eti amandoi din acea sticla de sampanie.
7a sfarsitul cinei sa nu fie mai tar$iu de ora $ece mergeti la receptie si cereti
cheia de la camera. 2 sa va conduca 'aiatul de serviciu. Cand ajungeti la etajul
respectiv, dati-I 'aiatului o 'ancnota de cinci dolari si spuneti-I sa spele putina. 2 sa
priceapa la ce va referiti. Apoi mergeti in camera de hotel, descuiati usa, luati-va
mireasa in 'rate , treceti-o pragul, incuiati usa la loc, fara sa o lasati din 'rate, traversati
camera si ase$ati-va pe marginea patului. *i spuneti-I : /%reau sa te sarut de ramas-
'un0. *arutati-o cu tandrete, apoi faceti urmatoarea remarca: /*arutul asta a fost pentru
tine, acum vreau unul si pentru mine0. .uneti man ape ghenunchiul ei, prelungiti un pic
sarutul, apoi scoateti-I pantoful. .e urma spuneti-I : /Inca un sarut, pentru noi
amandoi0. %a strecurati mana pe su' rochia ei, o lasati sa alunece in jos, si ii scoateti si
celalalt pantof. Apoi, cu sampania si cu glandele endocrine ale amandorora, lucrurile
vor incepe sa se lege. Descheiati-I 'lu$a si sarutati-o din nou. *coateti-I un ciorap, apoi
sarutati-o iar.
I-am descries in detaliu cum sa-si seduca sotia. .ana in vara, m-am in$dravenit
dupa 'oala, dar ei disparusera amandoi. .este cativa ani, tineam niste prelegeri la
+niversitatea Emor-. +n tanar a venit si mi-a spus:
- "e-ar face mare placere sa cinati cu noi.
- Imi pare rau, dar nu ma lasa 'iletul de avion, m-am scu$at eu.
- 2 sa fie foarte de$amagita, mi-a $is atunci.
"u pricepeam de ce sa fie de$amagita o familie pe care nu o cunosteam.
- Dupa cate vad, nu ma recunoasteti, a continuat tanarul.
- Asa este, nu va recunosc, am admis eu.
- Dar va amintiti cu siguranta de o cina pe care ne-ati recomandat-o , mie si
sotiei, la 6otelul *tatler din Detroit, m-a lamurit el.
- Da, imi amintesc, i-am $is.
- Acum avem doi copii, iar al treilea e pe drum, a adaugat el.
Cand oamenii vin la voi si spun ca vor sa divorte$e, poate ca de fapt,
nu vor lucrul asta.
)ncepi sa rostogolesti mingea
2 fata de doispre$ece ani nu mai e un copil. Am avut o astfel de
pacienta pe care am demonstrate o tehnica pur si simplu copilareasca. (i-a dat telefon
si mi-a spus:
- Am avut parali$ie infantile si am uitat cum sa-mi misc 'ratele. .uteti sa ma
hipnoti$ati si sa ma invatati dvs.!
I-am spus mamei ei sa o aduca la ca'inet, si a venit cu ea. (-am uitat la fata.
.entru o fata de doispre$ece ani, avea un 'ust foarte 'ine de$voltat, doar ca sanul drept
era su' 'rat. Am pus-o pe mama sa o de$'race pe fata pana la 'rau si i-am cercetat tot
torsul sa vad in ce stare sunt muschii.
I-am spus ca tre'uie sa se ase$e in fata unei oglin$i de trei ori pe $i, goala pana la
'rau, sis a se sram'e la imaginea ei reflectata.
- %rei, te rog, sa co'ori am'ele colturi ale gurii! Asa, mai fa o data, simte cum ti
se misca pielea de pe piept. Eu pot sa fac asta doar cu o parte a fetei.
I-am spus sa se ase$e in fata unei oglini$i de trei ori pe $i, timp de doua$eci de
minute, sis a-si co'oare colturile gurii. Cu alte cuvinte, sa contracte muschiul plat-sma.
- Chiar tre'uie sa stau in fata unei oglini$i! m-a intre'at fata.
- +nde ti-ar placea sa stai! am intre'at-o.
- (i-ar placea sa-mi imagine$ un program de televi$iune.
+rmarea deci un program imaginar la un televi$or imaginar. A inceput sa faca
e#ercitii cu muschii plat-sma si ii placea sa se uite la televi$orul imaginar in timp ce se
stram'a.
Atunci cand incepi sa misti un muschi, tendinta este ca aceea miscare sa se
e#tinda si la alti muschi. 5u incerci sa misti un singur deget. Dar incepi sa e#tin$i
miscarea, fara sa vrei. *i 'ratul fetei a inceput sa se miste.
*anul drept s-a deplasat de su' 'ratul ei pe o latura a pieptului. Acum fata este
avocat pledant.
Claustrofo"ia
2 alta pacienta suferea de claustrofo'ie. "u siporta sa fie inchisa intr-o camera
mica. In copilarie, mama ei o pedepsea trimitand-o intr-o odaita e#terioara, care dadea
in pivnita. Apoi inchidea usa si ii au$ea tocurile pe pavaj, in timp ce se indeparta,
parasind-o pe fata. Isi tacane tocurile pe trotuar, facand-o sa creada ca pleaca departe.
*i fata crescuse cu o fo'ie totala pentru camerele mici. Am rugat-o asadar sa stea
in 'iroul ca'inetului meu de consultatii.
- 2 sa fac asta numai daca usa este larg deschisa, mi-a spus.
- Dar daca ii mai lipseste un milimetru pana sa fie larg deschisa ! am
intre'at-o.
- Iar ea a fost de accord. A stat in 'irou, cu usa larg deschisa, mai
putin un milimetru. Apoi am trecut la doi milimetri, trei milimetri, un centimetru, un
centimetru si jumatate, doi centimetri. Cat de deschisa tre'uia sa fie usa aceea pentru
ea!
Asa ca a stat in 'irou si a inchis incet usa. Am asteptat sa vad cand intra in
panica. A descoperit ca se simtea linistita chiar si atunci cand usa era deschisa doar un
centimetru si jumatate, iar ea statea cu man ape clanta. In cele din urma, a inchis-o si a
va$ut ca poate sa traiasca sis a respire in acel 'irou cu usa inchisa, atata timp cat statea
cu mana pe clanta.
Apoi i-am sugerat ca ar putea sa incerce sa se uite peg aura cheii. Cum prin gaura
cheii vedea ce e afara, nu mai era nevoie sa se mai tina de clanta.
Pana la stele
+n profesor de astronomie a venit la mine intr-o iarna. A lasat deschisa usa de la
intrare. A lasat deschisa usa de la ca'inetul meu si a deschis si celelalte doua usi din
ca'inet.
A deschis o'loanele unei ferestre. A ridicat jalu$elele si a deschis fereastra.
(i-a spus:
- Am fost ales de guvern sa fotografie$ eclipsa totala din :orneo, numai ca eu
sufar de claustrofo'ie. Ca sa ajung in :orneo, tre'uie sa ma urc in avion, apoi sa merg
cu trenul. 5re'uie sa calatoresc cu vaporul, cu automo'ilul. 5re'uie sa fiu in stare sa
lucre$ intr-o camera o'scura. .uteti sa ma faceti 'ine! (ai sunt doua luni pana plec.
I-am cerut sa-si imagine$e ca una dintre usi este inchisa, chiar daca ea era de fapt
larg deschisa. .ana la urma, a reusit sa-si imagine$e acest lucru su' hipno$a. Apoi i-am
cerut sa-si imagine$e ca si cealalta usa e inchisa, ca fereastra e inchisa si ca usa de la
intrare in ca'inet e inchisa.
*-a dus in :orneo sa fotografie$e eclipsa totala de soare.
Dupa ce a reusit, in stare de transa, sa-si imagine$e ca usa e inchisa, eu chiar am
inchis-o, putin cate putin, pana am inchis-o de tot. +na cate una, am inchis fiecare usa,
dup ace i-am cerut mai intai sa-si imagine$e ca e inchisa. Eu am numit acea usa o
spartura in perete. I-am spus:
- 6ai sa inchidemm spartura aceea, putin cate putin, pana o'tinem un perete
compact.
Daca voi ati fi claustrofo'i, ati vrea sa fie deschise toate, ferestrele si toate usile.
Eu v-as adduce in stare de transa si v-as face sa vedeti aici o spartura mare. *i,
indifferent cat de grava ar fi claustrofo'ia voastra, ati suporta sa stati pe canapeaua de
colo, cu toate ferestrele si cu usa aceea deschise. Iar cand eu va schim' imaginea mental
ape care o aveti, o sa va raportati la ea asa cum va raportati la peretele aflat in spatele
vostru.
5ocmai acesta este avantajul hipno$ei. .oti sa-I determine pe oamenii aflati in
stare de transa sa-si imagine$e ca o usa sau alta este de fapt o spartura in perete. Deci
ferestrele si usile tre'uie sa fie deschise. Can dele se transforma in sparturi in perete, le
inchi$i usor.
Dup ace a ajuns in :orneo si a fotografiat eclipsa, omul a intrat in camera
o'scura si a developat po$ele. &iindca isi dorea cu disperare sa vada locurile din :orneo
sau orice altceva.
Iarna viitoare , sotia lui a venit la mine si mi-a spus:
- *lava Domnului ca in iarna asta nu mai tre'uie sa mai dorm cu toate usile si
ferestrele deschise.
Sange pe claviatura
+n medic avea doi 'aieti si o fata. A hotarat ca 'aiatul cel mare, 6enr-, sa devina
medic. (ama a vrut ca acest fiu sa se faca pianist concertant. Il punea sa e#erse$e la
pian cate patru ore pe $i. 5atal nu vedea nimic rau in asta. In scurt timp 6enr- a invatat
ca tre'uie sa-si pacaleasca mama intr-un fel.Asa ca si-a ros unghiile pana la carne, iar
cand canta la pian lasa urme de snage pe toata claviatura. (ama lui era neinduratoare si
l-a pus sac ante in ciuda acestui lucru. *i-a ros unghiile si mai mult, dar oricat de mult
sange i-ar fi curs, tot tre'uia sa e#erse$e. A continuat sa-si roada unghiile. "u-l lasa sa
plece la scoala daca nu canta la pian patru ore, in fiecare $i. Iar el voia sa mearga la
scoala. (ai tar$iu, voia sa mearga la liceu. Asa ca tre'uia sa e#erse$e la pian patru ore
pe $i. (ai tar$iu, cand a vrut sa mearga la facultate, a tre'uit sa e#erse$e $ilnic cate
patru ore pe $i ca sa I se permita acest lucru.
Dupa liceu, tatal lui 6enr- a vrut ca el sa urme$e medicina, dar 6enr- nu voia sa
faca asta. A reusit sap ice la e#amenul de admitere. Dar tatal lui era un 'un politician si
l-a inscris la o alta facultate de medicina. A picat si acolo e#amenul. 6enr- ajunsese sa
ai'a idei proprii. %oia sa studie$e stiintele politice, asa ca a copiat in mod deli'erat, pe
fata, cu nerusinare si a fost trecut la lista neagra la toate facultatile de medicina. 5atal
lui l-a adus la mine si mi-a spus:
- 6ipnoti$ati-l si faceti-l sa nu-si mai roada unghiile.
6enr- avea dou$eci si sase de ani. El mi-a $is:
- %reau sa studie$ stiintele politice, dar tata mi-a taiat toate
fondurile.
6enr- isi gasise de ludru la un antreprenor de pompe fune're. "u-I placea deloc
ce facea acolo. Conducea o am'ulanta.
I-am spus tatalui:
- 2 sa ma ocup de fiul dvs. Am propriile mele metode de a face terapie.
5atal a replicat:
- "u ma interesea$a metodele dvs. De a face terapie, numai sa-l faci
pe 6enr- sa-si lase unghiile sa creasca. "u am cum sa-l 'ag pe fiul meu la facultatea de
medicina cu asa unghii ori'ile.
- Ce cre$i despre o'iceiul asta al tau! 7-am intre'at pe 6enr-.
- E un tipar inradacinat. "u ma pot a'tine sa-mi rod unghiile.
.ro'a'il ca le rod in somn. "u-mi doresc sa am asemenea unghii. *unt respingatoare!
"u mi-ar placea sa-mi vada mainile o fata frumoasa, mi-a spus 6enr-.
I-am spus:
- +ite ce e , 6enr-, tu ai $ece degete. Eu sunt a'solute convins ca unghiile de la
noua degete iti ofera suficienta hrana, asa ca poti sa-ti lasi sa creasca unghia de la ce
deget vrei tu, sis a le ro$i pe celelalte noua.
- Asa este, a acceptat 6enr-.
- De fapt, ai putea sa-ti lasi sa creasca unghiile de la doua degete, si celelalte opt
unghii tot ti-ar oferi suficienta hrana, am adaugat.
6enr- a replicat:
- Inteleg incotro 'ateti. .ana la urma, o sa-mi spuneti ca imi este suficient un
singur deget si pot s alas sa creasca noua unghii. &ir-ar sa fie, m-ati prins cu logica dvs.!
In scurt timp, avea unghiile crescute la toate cele $ece degete.
Atunci i-am spus:
- 6enr-, tatal tau nu te mai intretine. Ai un loc de munca sic anti la pian patru ore
pe $i.
- Imi place mu$ica, insa detest pianul. Chiar imi place mu$ica, m-a asigurat
6enr-.
- (ai sunt si alte instrumente in afara de pian, i-am $is. Ai doua$eci si doi de ani
de e#perienta privind cantatul la clape.
- 2 sa-mi cumpar o orga electronica, m-a anuntat 6enr-.
*i a reusit sac ante asa de 'ine la orga electronica , incat era foarte solicitat la
nunti si petreceri. A continuat sac ante la org ape toata durata studiilor de drept. 5atal
lui era furios pe mine!
Al doilea fiu, hotarase tatal, tre'uia sa se faca preot Episcopalian. Dar el se
insurarse cu o evreica. Isi luase o sluj'a la un parc de masini u$ate. Era 'etiv, vindea
masini de mana a doua si se insurase cu o evreica!
&iica primise si ea instructiuni. Cand avea sa fie mare, tre'uia sa se faca sora
medicala. Dar fata fugise de acasa la saispre$ece ani! *e dusese in Carolina de "ord sau
de *ud si se maritase cu iu'itul ei , tot adolescent.
&ratele lui 6enr- hotarase ca, daca 6enr- putea sa studie$e stiintele politice si
dreptul, nu mai avea rost ca el si sotia lui evreica sa continue sa se urasca unul pe altul.
Erau amandoi nefericiti in acea casnicie. "u mai avea de ce sa 'ea. A divortat. .reotii
episcopalieni nu aveau voie sa divorte$e. A spus: / "+ puteti sa ma faceti preot
Episcopalian o sa ma fac van$ator de masini. *i o sa vand masini noi!0 Ei 'ine, a
reusit!
In felul acesta , 6enr-, avocatul si fratele lui, van$atorul de masini, prin e#emplul
dat, au impus o conduita pentru sora lor si pentru sotul ei in varsta de saispre$ece ani.
Cei doi si-au vi$itat familiile si si-au spus punctual de vedere. *otul ei avea sa mearga
la colegiu sis a ia note 'une. .utea sa studie$e orice voia. Iar sora lor urma sa mearga la
colegiu sis a-si ia licenta1 ea si sotul ei erau perfect capa'ili sa ia singuri deci$ile care ii
priveau.
Spune-le ca sunt mari
&iul meu, Ro'ert, a mai facut un etaj la casa in care locuia.Cu o noapte in urma,
el si sotia lui se mutasera sus. Douglas, care avea cinci ani si :ec)-, care avea doar doi,
erau gro$av de speriati ca ei ii lasau jos. Ro'ert a venit la mine. Iar eu l-am sfatuit asa :
/.atul lui Douglas este mai jos decat patul parintilor0. Ro'ert tre'uia sa-I demonstre$e
ca el era acum 'aiat mare sis a faca legatura intre faptul ca el era mare si marimea
patului parintilor, care ramanea jos. :ec)- tre'uia sa-si raporte$e statutul de fetita mare
la cat de mare era patul lui Douglas.
Apoi i-am spus lui Ro'ert sa se asigure ca cei doi copii stiau ca puteau sa
foloseasca interfonul pentru a comunica de la parter la etaj. *i au dormit 'ine, desi
Douglas fusese foarte agitate. Chiar ii intre'ase daca putea sa doarma sus cateva nopti,
mai ales la inceput.
Important era sa se concentre$e asupra unui lucru care scotea in evidenta eul,
faptul ca patul era mare si ca el era acum 'aiat mare.
&a moda
&iica mea a venit de la scoala si mi-a $is:
- 5ati, toate fetele de la scoala isi rod unghiile si vreau sa fiu si eu la moda.
I-am spus:
- Ei 'ine, sigur ca tre'uie sa fii la moda. Cred ca pentru fete este foarte important
sa fii la moda. Ai ramas mult in urma fata de restul fetelor. Ele au avut tot timpul sa
e#erse$e. Asa ca, dupa mine, cel mai 'un mod de a le ajunge din urma este sa si grija
sa-ti roi unghiile sufficient de mult, in fiecare $i. +ite, eu $ic ca, daca iti ro$i unghiile
cate cincispre$ece minute de trei ori pe $i, in fiecare $i =o sa-ti dau eu un ceas>, la ore
fi#e, poti sa ajungi la nivelul lor.
7a inceput, s-a apucat de trea'a asta cu tot entu$iasmul. Dupa care a inceput sa
intar$ie si apoi sa renunte repede, pana cand, intr-o $i, mi-a $is:
- 5ati, o sa lanse$ o noua moda in scoala unghiile lungi.
,ata cel mai usor de sedus
Am aici o scrisore de la o studenta care a venit la mine cand era in ultimul an de
facultate. Iata ce spunea ea: /(ama a fost dominata de mama ei toata viata. Asa ca
mama si-a jurat ca, atunci cand ajunge adult, daca o sa ai'a un copil, sa nu-l domine.
(ama mi-a fost cea mai 'una amica, cea mai 'una prietena, tot timpul cat am fost la
scoala primara si in liceu. Dupa aceea am plecat in California, la o universitate catolica
de acolo. *unt o catolica infocata. (ama ma suna de doua ori pe saptamana, sau o sun
eu de doua ori pe saptamana si ne scriem scrisori una alteia saptamanal, fiindca este cea
mai 'una prietena a mea.
Dar totusi ceva nu merge 'ine. Cand am plecat la facultate, am sarit de la FC )g,
cat cantaream de o'icei, la 9C )g. In prima vara cand am venit acasa am sla'it pana la
HD )g. Dupa care , cand am venit iar la facultate, am ajuns din nou la 9C de )g. In vara
urmatoare, am sla'it iar pana la HD )g. Acelasi lucru s-a intamplat si in vara urmatoare.
Acum se apropie .astele si anul acesta termin facultatea si vreau sa-mi petrec verile in
.hoeni#. *i nu support sa fiu asa de grasa. (ananc non-stop tot felul de alimente
nesanatoase, nu ma pot controla. (-ati putea ajuta!
Am adus-o in stare de transa si am vor'it despre greutatea ei. *i atunci am aflat:
generatia mai in varsta nu poate sa fie prietena cu o eleva de gradinita, o eleva de scoala
primara.
I-am spus ca mama ei nu era o prietena adevarata. Daca ar fi avut un iu'it si ii
facea confidente numai mamei. Daca ar fi avut un iu'it, ar fi renuntat la el, fiindca o
face sa se simta ciudat. "u era capa'ila sa descrie acele sen$atii.
I-am spus atunci cand era in stare de transa ca tre'uie sa cunoasca anumite
lucruri, ca putea sa ma asculte cu su'constientul . Apoi o sa lucre$ cu ea ca sa poata
asculta cu mintea constienta . In stare de transa usoara, i-am e#plicat cum o mama nu
poate sa fie prietena cea mai 'una a fiicei ei si ca , dimpotriva, mama o domina intr-un
mod invers celui in care fusese ea dominate. I-am spus ca tre'uia sa se gandeasca
temeinic la asta, pana intelegea. I-am spus ca de pro'lema greutatii corporale o san e
ocupam mai tar$iu. %ara, s-a intors in .hoeni# si a sla'it doar pana la 98 de )g. Dupa
care mi-a spus:
- Aveti dreptate, mama chiar ma domina intr-un mod invers celui in care a
dominat-o mama ei. :unica locuieste cu noi si ii domina sip e mama sip e tata. Iar tata e
'etiv, mama ma domina, iar eu vreau sa fiu o fata normala. *tiu ca am sentimente
caudate, pe care nu le inteleg.
I-am spus:
- Esti o catolica infocata, esti foarte evlavioasa, dar esti fata cel mai usor de sedus
din *tatele +nite.
.area ingro$ita. (i-a spus:
- "imeni nu are cum sa ma seduca.
I-am $is:
- 2 sa-ti e#plic cat de usor poti fi sedusa. Iar tu o sa te gandesti 'ine la
asta. Daca as fi un tanar care vrea sa te seduca, ti-as da o intalnire , te-as scoate la cina
si la un film si ti-ai petrece timpul intr-un mod foarte placut. 7a a doua intalnire, ti-as
spune ca eu cred ca esti foarte frumoasa si ca ma simt foarte atras de tine. Iar in restul
intalnirii as fi a'solute neprihanit. As avea grija sa te simti 'ine. 7a a treia intalnire, ti-
as spune ca mi-ar placea sa te seduc, dar stiu ca nu esti genul de fata care poate fi
sedusa. /6ai sa nu mai vor'im despre asta sis a ne distram0.Dar ti-as face urmatoarea
recomandare:
/"u-mi da opt intalniri. 2 sa fii in perfecta siguranta la primele sapte intalniri. Dar sa
nu-mi dai intalnire a opta oara.0
Atunci vei fi in siguranta sa-mi dai a patra intalnire, a cincea intalnire. 7a a
saptea intalnire, hormonii tai isi vor face de cap. 5e-as saruta de noapte 'un ape frunte.
As astepta o saptamana , dupa care ti-as da telefon pentru a opta intalnire. *tii c ear
urma sa se intample.
A fot de accord in legatura cu c ear fi urmat sa se intample.
I-am spus:
- Asa, cat despre greutatea ta corporala, ai avut un tipar gresit, care a durat F ani.
"u poti iesi din el dintr-o data. .rin urmare, pana la Craciun vreau sa-mi dai o po$a din
fata si in oglinda cu tine in costum de 'aie. *i vreau sa mi-o aduci personal, in $iua de
Craciun.
A venit cu fotografiile. Era deprimata, nefericita.
- Aveam 9D )g cand am facut po$a asta. *i ma uram.
I-am spus:
- %ad ca ai multa grasime pe tine. "u vreau sa pastre$ po$ele astea. .oti sa le iei
inapoi.
- "ici eu nu le vreau, mi-a $is. 2 sa le rup in 'ucati.
.este un an cantarea intre F9 si FC )g si avea un iu'it sta'il. *i mi-a $is:
- (ainile I se opresc pe genunchii mei si I se opresc pe umerii mei. Acum stiu
ce e cu acele sen$atii ciudate. *i nu am de gand sa mai predau inca un an la scoala
catolica. 2 sa-mi gasesc un post la scoala pu'lica.
Asa ca anul acesta, in septem'rie, a inceput sa predea la o scoala pu'lica. *i era o
fata foarte frumoasa.
-ergeti pe .os doi (ilometri
+n politist pensionat pe ca$ de 'oala mi-a spus:
- *ufar de emfi$en, hipertensiune arteriala si, dupa cum vedeti , sunt
supraponderal. :eau prea mult. (ananc prea mult. %reau sa muncesc , dar nu mai pot
din cau$a emfi$emului si a hipertensiunii. As vrea sa mai reduce din tigari. (i-ar placea
sa ma las de tot de fumat. As vrea sa nu mai 'eau EGG ml de ,his)- pe $i si sa mananc
rational.
- *unteti casatorit! 7-am intre'at.
- "u , sunt celi'atar, mi-a raspuns. De o'icei, imi fac singur de mancare, dar
imediat dupa colt e un restaurant mic, convena'il, la care ma duc des.
- Asadar, aveti imediat dupa colt un mic restaurant la care puteti sa luati cina.
5igarile de unde vi le cumparati!
Cumpara cate doua cartuse o data. I-am spus:
- Cu alte cuvinte, dvs. cumparati tigari nu pentru a$i, ci pentru viitor. Ati spus ca
va gatiti singur, unde va faceti cumparaturile!
- Din fericire, e#ista o mica 'acanie chiar la colt. De acolo imi cumpar alimente
si tigari.
- De unde cumparati alcoolul!
- Din fericire, am un maga$in de 'auturi chiar langa 'acanie.
- Deci e#ista un restaurant convena'il chiar dupa colt, o 'acanie convena'ila
chiar dupa colt, un maga$in de 'auturi convena'il chiar dupa colt. *i vreti sa faceti
jogging, dar stiti ca nu puteti sa alergati. Ei 'ine, pro'lema dvs. este cat se poate de
simpla. %reti sa faceti jogging si nu puteti sa alergati. Dar puteti sa mergeti la pas. In
regula, cumparati-va un singur pachet de tigari. (ergeti in partea cealalta a orasului ca
sa va cumparati acest pachet. Asa, veti incepe sa va recapatati forma fi$ica. Cat despre
alimente, nu va mai faceti cumparaturile la 'acania convena'ila de la colt. Duceti-va la
o 'acanie aflata la un )ilometru si jumate distanta si cumparati doar cat gatiti o data.
Asta inseamna sa faceti trei plim'ari pe $i. Cat despre 'autura, puteti sa 'eti cat poftiti.
.rimul pahar, 'eti-l la un 'ar aflat la cel putin un )ilometru distanta. Daca mai vreti sa
'eti ceva, gasiti alt 'ar aflat la cel putin un )ilometru distanta. Daca tot mai vreti sa 'eti,
gasiti alt 'ar aflat la un )ilometru distanta.
*-a uitat la mine de-a dreptul furios. (i-a aruncat vor'e urate. A plecat plin de
nervi.
Cam peste o luna, a venit la mine un alt pacient. (i-a spus:
- (-a trimis la dvs. un politist care s-a pensionat. (i-a $is ca sunteti singurul
psihiatru care stie ce face.
.olitistul n-a mai putut sa cumpere un cartus de tigari dupa ce a fost la mine!
Acum stia ca mersul la 'acanie era un act constient. 5inea lucrurile su' control. Eu nu l-
am privat de mancare. "u l-a privat de tutun. "+ l-am privat de alcool. Eu doar i-am
oferit prilejul de a merge pe jos.
Boa"e suieratoare
Intr-o $i, o studenta a tras un vant $gomotos in sala de curs, in timp ce scria la
ta'la. *-a rasucit pe calcaie si a iesit in fuga, s-a dus in apartamentul in care locuia, a
tras jalu$elele, si-a comandat alimente la telefon si s-a dus sa le ia dupa ce s-a innoptat
'ine. Iar eu am primit o scrisoare de la ea in care spunea: /%reti sa ma acceptati ca
pacienta!0
Am o'servat adresa din .hoeni# pe care si-o dadea si i-am trimis raspuns: /Da,
vreau.0 (i-a scris din nou: /*unteti sigur ca vreti sa va fiu pacienta!0 (-a mirat dar i-
am trimis raspuns: /Da, chiar vreau.0
I-au tre'uit cam trei luni, dar pana la urma mi-a scris si mi-a spus: /As dori sa ma
programati dupa ce se innoptea$a. *i nu vreau sa ma vada nimeni. %a rog , sa nu fie
nimeni pe acolo cand vin la dvs..0
I-am facut programare pentru $ece si jumatate si atunci mi-a povestit despre
episodul de flatulenta $gomotoasa si despre cum fugise din clasa si se inchisese in casa.
(i-a spus ca se convertise la catolicism. Catolicii convertiti sunt intotdeauna foarte
credinciosi1 asa ca am intre'at-o:
- Esti cu adevarat o 'una catolica!
Iar ea m-a asigurat ca este. *i am stat cu ea doua ceasuri, punandu-I intre'ari
despre cat de 'una catolica este.
7a urmatoarea sedinta, i-am $is:
- *pui ca esti o 'una catolica. Daca-i asa, atunci de ce il ofense$i pe Dumne$eu1
de ii iei numele in desert! &iindca asta faci. Ar tre'ui sa-ti fie rusine iei numele
Domnului in desert si mai $ici ca esti o 'una catolica!
A incercat sa se apre.
I-am $is:
- .ot sa-ti dovedesc ca nu-l respecti pe Dumne$eu.
(i-am scos cartea de anatomie, un atlas, cu ilustratii despre intregul corp
omenesc. I-am aratat o sectiune transversala a rectului si a sfincterului anal.
I-am spus:
- 2mul se pricepe foarte 'ines a construiasca lucruri. Dar poti sa-ti inchipui un
om sufficient de priceput sa construiasca o supapa care contine materie solida, materie
lichida si aer dar emite in jos numai aerul!
I-am $is:
- Dumne$eu a facut asta. De ce nu-l respecti pe Dumne$eu!
Apoi am adaugat:
- %reau sa faci dovada faptului ca-l respecti pe Dumne$eu sincer, cu toata
convingerea. %reau sa faci o mancare de fasole. (arinarii o numesc 'oa'e suieratoare.
Condimentea$-o cu ceapa si usturoi. Apoi scoate-ti de pe tine toate hainele , dansea$a si
topaie prin tot apartamentul si emite vanturi sonore, usoare, puternice, sla'e@si
'ucura-te de lucrarea lui Dumne$eu.
A facut ce i-am spus eu. .este un an , era maritata si i-am facut o vi$ita la
domiciliu ca sa vad ce face. Avea un copilasi, cand eram acolo, mi-a spus:
- E timpul sa hranesc 'e'elusul.
*i-a descheiat 'lu$a, si-a scos sanul si i-a dat pruncului sa suga, continuand sa
stea de vor'a cu mine, foarte degajata. 2 schim'are completa a sistemului de referinta.
,ata de scortisoara
2 femeie pe care o tratasem impotriva durerii a venit din nou la ca'inet. (i-a
spus:
- De data asta, am venit pentru altcineva. E vor'a de fiica mea. Are opt ani. 2
uraste pe sora ei1 ma uraste pe mine1 il uraste pe tatal ei1 ii uraste pe invatatoare si pe
colegii ei de scoala1 ii uraste pe postas, pe laptar, pe omul de la 'en$inarie pur si
simplu uraste pe toata lumea. *e uraste sip e ea. De multa vreme tot incerc s-o conving
sa mearga la vara in ?ansas , la 'unici. Ii uraste, cu toate ca nu-I cunoaste.
- De unde provine toata ura asta! Am intre'at-o.
- Are fata plina de pistrui. Copiii de la scoala au poreclit-o .istruiata si uraste
gro$av pistruii astia.
- +nde e fata!
- E afara, in masina, nu vrea sa intre. %a uraste pe dvs. fiindca are pistrui.
- (ergeti si aduceti fata incoace, chiar cu forta. Aduceti-o aici, in camera asta.
Eu m-am ase$at la 'irou in camera alaturata. "-a fost nevoie ca mama sa
foloseasca forta. &ata a intrat si a ramas in prag, cu pumnii inclestati, cu ma#ilarul
impins in afara, aruncandu-mi o privire feroce, gata de lupta.
Cum statea acolo, m-am uitat la ea si i-am spus:
- Esti o hoata! &uri!
(i-a $is ca nu e hoata si ca nu fura. .utea sa se 'at ape tema asta.
- 2, 'ad a, esti hoata! &uri lucruri. *i eu stiu ce ai furat. Am si
dove$i ca ai furat.
- "u aveti nici o dovada. Eu nu am furat niciodata nimic, a protestat
ea.
- *tiu si unde erai cand ai furat ce ai furat, i-am $is.
&ata era furioasa rau pe mine. I-am $is:
- 2 sa-ti spun unde erai si ce ai furat. Erai in 'ucatarie, ase$ai masa.
*tateai la masa din 'ucatarie. 5e-ai intins spre 'orcanul cu prajiturele, in care erau
fursecuri cu scortisoara, chec cu scortisoara, cornulete cu scortisoara si ai varsat pe
tine un pic de scortisoara esti o &ata de *cortisoara.
Asta se intampla acum doi ani.
Ce a facut ea a fost sa reactione$e emotional si favora'il, la pistrui. *e afla in
cadrul mental de a reactiona favora'il fiindca ii intensificasem intentionat ostilitatea si
furia, apoi ii facusem in minte, efectiv un vid. .entru ca i-am spus ca stiu unde se afla
cand a furat, steam si ce furase. *i aveam dove$i. .rin urmare , se simtise usurata de
acu$atia ca e hoata cand intelesese ca nu era intemeiata. Eu glumisem cu ea, iar situatia
devenise una amu$anta. Ei ii placeau cornuletele cu scortisoara, sau checul , sau
fursecurile, si ii 'ote$asem altfel pistruii. 5erapia o facusera emotiile ei, modul ei de
gandire, reactiile ei. Chiar daca ea nu stia lucrul acesta.
Psoriazis
2 tanara mi-a spus:
- De luni de $ile incerc sa-mi fac curaj sa vin la dvs. Dupa cum o'servati, am
guler inalt si maneci lungi, desi e vara. A$i-noapte insa, cand am va$ut cata matreata era
pe covor si a$i-dimineata , cata matreata era in pat, m-am gandit : tre'uie neaparat sa
ma vada un psihiatru. Am psoriasis, nu are cum sa-mi faca ceva mai rau.
-Deci credeti ca aveti psoriasis, i-am $is eu.
- "-as suporta sa-mi scot hainele. %-ati uita la corpul meu, la 'rate, la gat. *-ar
putea sa las matreata peste tot.
- 6aideti sa ma uit la psoria$is. "-o sa mor din asta si nici dvs. nu muriti.
(i-a aratat. (-am uitat cu atentie, apoi i-am $is:
- "u aveti decat mai putin o treime din psoria$isul pe care credeti
ca-l aveti.
(i-a raspuns:
- Am venit la dvs. pentru ca sunteti medic. Iar dvs. imi spuneti ca am
mai putin de o treime din tot psoria$isul ala, cand eu vad cat de mult am, iar dvs. il
reduceti la o treime.
I-am $is:
- Asa este. Aveti multe emotii. Aveti un pic de psoria$is si multe emotii. *unteti
vie, aveti emotii, un pic de psoria$is si multe emotii. 2 multime de emotii pe 'rate, pe
corp, dar dvs. le numiti /psoria$is0. .rin urmare nu puteti sa aveti decat o treime din cat
credeti ca aveti.
- Cat va datore$! (-a intre'at.
I-am spus cat.
- 2 sa va scriu un cec, dar nu mai vin la dvs, mi-a $is.
.este doua saptamani, m-a sunat si m-a intre'at:
- .uteti sa-mi faceti o programare!
- Da.
- %reau sa-mi cer scu$e. %reau sa vin din nou la consultatie.
- "u aveti de ce sa va cereti scu$e, pentru ca eu v-am pus
diagnosticul correct si nu vreau sa mi se ceara scu$e.
(i-a $is:
- .resupun ca aveti dreptate. "-ar tre'ui sa-mi cer scu$e. Ar tre'ui
sa va fiu recunoscatoare ca ati pus diagnosticul correct. "u mai am matreata si uitati-va
la 'ratele mele. (ai am cate un petic pe ici, pe colo, dar atat. 7a fel si pe restul
corpului. Am fost furioasa pe dvs. doua saptamani incheiate.
Pleosc/ pleosc/ pleosc
2 fata de cincispre$ece ani isi sugea tot timpul degetul mare. .arintii m-au sunat
si au inceput sa planga si sa se tanguie. (i-au spus ca fata ii necajea cat era $iua de
lunga sugandu-si degetul. Isi sugea degetul cat timp mergea cu auto'u$ul scolii, iar
soferul se considera jignit. 7a fel si ceilalti copii. .rofesorii se plangeau de ea ca isi
suge degetul. I-au spus fetei ca or s-o aduca la mine.
&ata a intrat in ca'inet sugandu-si $gomotos degetul, cu o'ra$nicie. .arintii erau
in camera alaturata si nu au$eau ce-I spun.
- %reau sa iti spun ca esti foarte proasta ca-ti sugi degetul, i-am $is.
- %or'iti ca parintii mei.
- "u, vor'esc inteligent. Accepti faptul ca parintii tai se simt usor
stingheriti, ca soferul de pe auto'u$ se simte usor stingherit. 5e afise$i in toata scoala
cu o'iceiul de a-ti suge degetul. Cate mii de copii sunt in scoala! 5u te afise$i in fata
tuturor. Daca nu ai fi proasta, daca ai fi inteligenta, ti-ai suge degetul intr-un fel care sa-
l scoata din pepeni pe tatal tau.
Am afalat de la tatal tau si de la mama ta ca dupa cina aveti un program fi#. 5atal
tau citeste $iarul *e asea$a si il citeste, de la cap la coada. I-am facut pe parintii tai sa-
mi promita ca or sa-si tina gura referitor la o'iceiul tau de a-ti suge degetul. "-ar sa
scoata o vor'a despre asta.
Asa ca te rog sa iei un ceas. Diseara, dup ace mancati, asea$a-te langa tatal tau si
suge-ti degetul cu plescaieli prNt de doua$eci de minute, iar pe mama , care e o persoana
foarte tipicara, las-o sa spele vasele. I place sa coasa cuverturi din petice. Dup ace spala
vasele, intotdeuna se asea$a si lucrea$a la cuvertura. Dupa cele doua$eci de minute de
stat langa tatal tau, asea$a-te langa mama. *tai cu ochii pe ceas si suge-ti degetul cu
simt de raspundere, pleosc, pleosc, pleosc.
I-am pus pe parintii tai sa-mi promita ca n-or sa-ti spuna nimic ca-ti sugi degetul.
Asa ca poti sa te joci in voie cu sentimentele lor. .entru ca ei nu au ce sa faca.
Cat despre soferul de pe auto'u$ va vedeti doar de doua ori pe $i. .e copiii de
la scoala ii ve$i $ilnic. "u ii ve$i nici pe sofer, nici pe copiii de la scoala sam'ata si
duminica. Asa ca tre'uie sa te afise$i. De o'icei, orice fata de scoala nu poate sa sufere
un anumit 'aiat sau o fata anume. Asa ca foloseste-te de faptul ca sugi degetul. De cate
ori se uita la tine 'aiatul acela sau fata aceea, 'aga-ti degetul in gura. *i suge-l pe 'une.
"u e#ista elev care sa nu ai'a un professor pe care nu-l suporta. "u tre'uie sa-ti sugi
degetul fara rost in fata celorlalti profesori. Cand il ve$i pe profesorul respective, vara-ti
degetul in gura si suge-l cu plescaieli.
In mai putin de o lina, a descoperit ca erau si alte lucruri de facut. Eu
transformasem suptul degetului intr-o o'ligatie, iar ea nu voi sa fie o'ligate sa faca un
anumit lucru.
Cum e sa ai sase ani
*aptamana trecuta am primit o scrisoare de la nora mea, in care imi scria ca fiica
ei implinise I ani. A doua $i, fetita a facut ceva pentru care mama a mustrat-o. &etita i-a
spus mamei:
- E gro$av sa ai I ani. Eu am doar o $i de e#perienta.
)n vis
"oaptea, cand mergi la culcare, te culci ca sa dormi, poate si ca sa vise$i. Iar in
vis nu intelectuali$e$i, ci e#perimente$i. "u am vrut sa-I dau 'om'oane fiului meu
7ance. I-am spus ca mancase destule. A doua $i, cand s-a tre$it, era foarte fericit.
- Am mancat toata punga, mi-a $is el.
Cand i-am aratat ca mai erau 'om'oane in punga, a cre$ut ca ma
Dusesem si cumparasem altele, fiindca el stia ca le mancase pe toate. *i chiar le
mancase in vis.
Alta data, :ert il necajise pe 7ance, iar 7ance voia sa-l pedepsesc pe :ert. Am
refu$at. A doua $i dimineata, 7ance mi-a $is:
- (a 'ucur ca l-ai altoit pe :ert dar nu tre'uia sa folosesti o 'ata de 'ase'all
asa de mare.
El stia ca deja il pedepsim pe :ert cu asprime. Isi transformase sentimental de
vinovatie, pentru ca isi dorise ca tata sa-l pedepseasca pe :ert, intr-o clinica la adresa
asprimii pedepsei mele. Era clar ca se intamplase ceva cu el.
(ulti su'iecti, care au tendinta de a intelectuali$a in loc sa intre in transa,
noaptea, cand se gandesc la alte chestiuni, visea$a ca sunt in trans. *i, in acea stare de
transa din vis, ei vor face anumite lucruri. A doua $i vin la tine si iti spun: /Am visat o
re$olvare a pro'lemei.0 5erapia este in principal o motivare a su'constientului pentru a-
si folosi toate cunostintele , care sunt multe si diverse.
)notul
*a inveti din e#perienta este mult mai educativ decat sa inveti in mod constient.
.oti sa inveti toate miscarile de inot stand pe 'urta pe scaunul de la pian. .oti sa
sta'ilesti ritmurile, respiratia, miscarea capului, miscarile 'ratelor, miscarile picioarelor
si as mai departe. Cand intri in apa, stii doar sa inoti caineste. 5re'uie sa inveti sa inoti
in apa. Dup ace inveti asta, ai mai invatat ceva.
*a inveti din e#perienta este lucrul cel mai important. Cu totii am invatat in
perioada de scolari$are ca tre'uie sa invatam constient. Ai facut lucrurile in mod
inconstient, in raport cu apa. Ai invatat sa-ti rotesti capul, sa vaslesti cu mainile si sa dai
picioare intr-un anumit ritm in raport cu apa. Cei care nu sunteti inotatori nu stiti, nu
puteti sa-mi descrieti ce simti cand ai picioarele in apa, cum simti apa pe maini, cum te
a'soar'e apa cand iti rasucesti corpul la dreapta si la stanga in craulul australian, de
pilda.
Cand inoti pe spate, stii toate astea. Cata atentie acor$i jetului de apa de su'
spinarea ta cand inoti inapoi! Daca inoti in pielea goala, o sa descoperi cat de mult te
ingreunea$a costumul de 'aie. Apa aluneca pe pielea ta mult mai usor atunci cand esti
gol. Iar costumul de inot este in mod cert un handicap.
"u ma preocupa cat invata oricare dintre voi despre hipno$a aici, in aceatsa
camera, fiindca stiti cu totii., din cand in cand in perioada cand nu sunteti nici aici,
nici acolo, cand nici nu dormiti, nici nu sunteti treji ca invatati foarte mult, in aceasta
stare hipnagogica, despre hipno$a. 2'isnuiam sa ma tre$esc dimineata sis a co'or din
pat imediat ce deschideam ochii, pe cand sotiei mele ii placea sa mai stea cincispre$ece
sau doua$eci de minute sis a se tre$easca incetul cu incetul. Reverva mea de sange imi
urca instantaneu in cap. Re$erva ei circula foarte incet. &iecare dintre noi are un tipar
individual, numai al lui. De cate ori nevoie sa intri in transa, poate de douaspre$ece ori,
pana cand nu te mai interesea$a sa urmaresti tu insuti aceasta e#perienta!
Ati inotat vreodata in lacul 3reat *alt! Arata ca apa si simti ca pea pa. Eu am
stiut dinainte ca nu pot inota in el. (a intre'am ce s-ar intampla daca as incerca sa inot.
Intelegem cat se poate de 'ine ca lacul era suprasaturat cu apa sarata. Insa tre'uia sa
traiesc e#perienta de a incerca sa inot ca sa-mi dau seam ace s-ar ointampla unui
inaotator care ar incerca sa inoate acolo. (ajoritatea su'ievtilor hipnotici vor sa
inteleaga in timp ce traiesc e#perienta. 7asati e#perienta deoparte. .ur si simplu, lasati
lucrurile sa se intample.
0usta un pic
&iul meu, :ert, ar fi putut sa ajunga un psihanalist foarte 'un, dar a ales sa se faca
fermier. Are sase 'aieti si o fata. *e temea ca ei sa nu se apuce de tutun, alcool, droguri
si asa mai departe. .rin urmare, chiar de la inceput, le arata lucruri inofesnsive, dar care
pareau interesante, de pilda vaselina. Atunci cand copiii incepeau sa-I puna intre'ari, el
le $icea:
- De ce nu gusti un pic !
*au lua o sticla draguta:
- De ce n-o mirosi!
*i nu e deloc placut sa mirosi ammoniac! A'solut toti copiii au invatat
sa ai'a foarte multa grija ce pun in gura. A fost o modalitate 'una de a le face educatie.
%espre moarte si ce inseamna sa mori
O .entru a raspunde unui student care si-a e#primat ingrijorarea ca Eric)son era pe
moarteP
Cred ca este prematur. "u am de gand sa mor . De fapt, va fi ultimul lucru pe
care o sa-l fac!
(ama a trait pana la noua$eci si patru de ani1 'unica si stra'unica au trait
noua$eci si trei sau peste. 5ata a murit la noua$eci si sapte de ani si jumatate 5ata
planta pomi fructiferi si se intre'a daca mai apuca sa mai manance din roadele lor. *i
avea BI sau BD de ani cand facea asta.
.sihoterapeutii au o idMe gresita despre 'oala, handicap si moarte. *e pun in
practica tot soiul de aiureli pentru a ajuta familiile sa treaca peste perioada de doliu. Eu
cred ca fiecare om tre'uie sa stie ca $iua in care te nasti este $iua in care incepi sa mori.
+nii sunt mai practice decat altii si nu pierd timpul cu moartea, pe cand altii asteapta
vreme indelungata.
5ata a avut un atac coronarian grav la opt$eci de ani. Era inconstient cand l-au
adus la spital. *ora mea a mers cu el1 medical i-a spus surorii mele:
- "u va faceti prea multe sperante. 5atal dvs. este 'atran. A muncit din greu toata
viata si a suferit un atac coronarian e#treme de grav.
Iar sora mea a $is:
- I-am ras in nas doctorului, si i-am $is : /"u-l cunoasteti pe tata!
Cand tata si-a recapatat cunostinta , medical era de fata. 5ata a
intre'at:
- Ce s-a intamplat!
Doctorul i-a raspuns:
- "u va faceti griji, domnule Eric)son, ati avut un atac coronarian
grav, dar in doua sau trei luni o sa fiti din nou acasa.
5ata i-a $is, furios:
- Doua sau trei luni, pe dracuJ ! %reti sa spuneti ca tre'uie sa irosesc
o saptamana intreaga!
.este o sptamana era acasa.
7a opt$eci si cinci de ani, a facut din nou o cri$a cardiaca, asemanatoare cu
prima. A dat peste acelasi doctor. 5ata si-a recapatat cunostinta si a intre'at:
- Ce s-a intamplat!
- Acelasi lucru, i-a raspuns doctorul.
- Inca o saptamana pierduta, a oftat tata.
A trecut printr-o operatie a'domina'ila serioasa, in care i-au e#tirpat
E,D9 m de intestine. Cand si-a revenit din aneste$ie, a intre'at-o pe asistenta:
- Ce s-a intamplat!
I-a spus, iar tata a oftat si a $is:
- In loc de o saptamana , acum or sa fie 8G $ile.
Al treilea infarct s-a intamplat la CB de ani. *i-a recpatat
cunostinta si a spus:
- Acelasi lucru, doctore!
- Da, a raspuns medicul.
5ata i-a spus:
- %ad ca am prostul o'icei de a sta de pomana cate o saptamana.
7a BH de ani, a facut al patrulea infarct. Cand si-a recpatat cunostinta ,
a spus:
- Doctore, serios, am cre$utr ca la al patrulea ma duc. Incep sa-mi
pierd increderea in al cincilea.
7a BD si jumatate, planuise impreuna cu doua dintre surorile mele o iesire la
sfarsit de saptamana in veche colectivitate de fermieri. 5oti de-o seama cu el murisera,
plus o parte din copii lor. *ta'ilisera pe cine sa vi$ite$e, la ce motel sa stea, la ce
restaurante s manance. Au iesit din casa si s-au indreptat spre masina. Cand au ajuns la
masina, tata a spus:
- 2, mi-am uitat palaria.
*-a dus fuga dupa palarie. *urorile mele l-au asteptat o vreme, dupa
care s-au uitat una la alta linistite si au spus:
- *-a sfarsit.
Au intrat in casa. 5ata $acea pe podea, rapus de o hemoragie cere'rala
masiva.
(ama a ca$ut si si-a fracturat soldul la BH de ani. A spus:
- E ridicol pentru o femeie de varsta mea sa faca una ca asta. 2 sa
ma fac 'ine.
*i s-a facut.
+n an mai tar$iu, cand a ca$ut si si-a fracturat si celalalt sold, a spus:
- "-a fost deloc usor sa ma in$dravenesc atunci cand mi-am fracturat soldul
prima data. De data asta, nu cred ca ma vindec, dar nimeni n-o sa spuna ca n-am
incercat.
Eu am stiut si va$andu-mi e#presia intiparita pe chip si ceilalti mem'ri ai
familiei au stiut ca din aceasta a doua ca$atura avea sa I se traga moartea. A murit de
pneumonie congestive, /prietena 'atranelor0.
Citatul preferat al mamei era: /In fiecare viata si ploaia-i hara$ita.*unt $ile care
scris e sa fie mohorate.0 Din poemul 5he Rain- Da- =;i cu ploaie> al lui 7ongfello,.
5ata si mama s-au 'ucurat de viata din plin, tot timpul. Incerc sa-mi conving
pacientii: /:ucurati-va de viata, si 'ucurati-va de ea din plin.0 Cu cat pui mai multa
veselie in viata ta, cu atat iti va fi mai 'ine.
"u stiu de unde i-a venit acelui student idea ca o s mor. 2 sa aman chestia asta.
Vreau o pereche
Cand tata a fugit de acasa la 8I ani, a infipt in perna un 'illet, s-a dus
la gara, a trantit pe tejghea maruntisul pe care il stransese si a $is: /%reau un 'illet de
toti 'anii astia.0 A ajuns in :eaver Dam, Qisconsin, o localitate rurala. (erge ape
strada si se uita la fermierii de acolo, cum unii manau caii, altii aveau care trase de 'oi.
*-a dus la un 'ar'at cu parul carunt, care mana un car cu 'oi si l-a intre'at:
- "u aveti nevoie de un 'aiat istet care sa va ajute la ferma!
:aiatul i-a spus ca il cheama Charlie Ro'erts. I-a $is ca nu avea
familie, nu avea 'ani, nu avea nimic si pana la urma fermierul i-a spus:
- +rca in car. 2 sa mergi cu mine, sa lucre$i la ferma.
In drum spre casa, fermierul a oprit carul si i-a $is:
- Asteapta-ma in car. 5re'uie sa ma vad cu ginerele meu.
2 fata intr-o rochie inflorata il privea, furisata pe dupa un artar si Charlie a
intre'at-o:
- A cui fata esti!
- A luJ tata, i-a raspuns fata, linistita.
- De acum esti a mea, a anuntat-o el.
.este sapte ani cand tata a cerut-o in casatorie in mod oficial, mama a
varat mana in 'u$unaras si i-a intins o manusa mica, fiindca in acea comunitate rurala,
daca refu$ai o cerere in casatorie, se spunea ca /ii dai omului manusa0. 5ata a iesit din
casa furios. "-a inchis ochii toata noaptea, iar dimineata s-a dus la mama si i-a $is:
- "u ti-am cerut o manusa, vreau o pereche.
(anusa era impletita din lana pe care mama o spalase , daracise si o
torsese.
Ea impletise acea manusa pe cand avea 8D ani, iar cererea in casatorie se
intamplase la EG. 5ata o cunostea pe mama. (ama il cunostea pe tata. Iar eu am predate
la acea scoala la tara unde invatase mama.
Pareri diferite
7a scurt timp dup ace ne-am casatorit, mireasa mea a intre'at-o pe mama:
- Cand dumneata si tata aveti pareri diferite ce se intampla!
(ama i-a raspuns:
- Eu spun pe fat ace gandesc, dupa care tac.
Atunci sotia mea a iesit in curte si l-a intre'at pe tata:
- Cum ati procedat cand dumneata si mama nu cadeati de accord!
- Eu spuneam ce aveam de spus, dupa care taceam, i-a spus tata.
:ett- a insistat:
- *i mai departe ce se intampla!
- +nul sau altul facea asa cum considera. *i lucrurile au mers de
fiecare data in felul asta.
Cum s-a intretinut singura in colegiu
?risti mi-a spus:
- Dumneata ai muncit sit e-ai intretinut singur la medicina. *igur,
aveai o infirmitate, asa ca nu ti-a fost usor. Eu sunt mai tanara decat erai dumneata
atunci, si vreau sa ma intretin singura in colegiu.
- :ine, copila, i-am $is.
- Acum, intre'area este cat te gandesti sa-mi iei pe chirie si
mancare!
Era o intre'are serioasa.
- *uma medie pentru casa si masa este de doua$eci si cinci de dolari
pe saptamana, dar n-o sa ai privilegiul sa speli vasele, sa dai cu aspiratorul, sa faci
paturile , sa folosesti telefonul, sa dai iama in frigider.
- Asta mai inseamna pe putin $ece dolari. Ei 'ine, tre'uie sa merg in centru sa-mi
caut o sluj'a.
- Ai nevoie de o recomandare!
- (a recomanda numarul de la asigurari sociale si diploma de a'solvire a
liceului, mi-a $is ea.
%reo opt luni de $ile nu am stiut unde munceste. *-a dus la *pitalul :unului
*amaritean, le-a spus ca i-ar placea sa lucre$e la registratura, iar cei de acolo s-au uitat
la fata aceea de patru$eci si cinci de )ilograme si i-au e#plicat:
- 5re'uie sa cunosti terminologia medicala, termini din psihologie, din psihiatrie.
- Da, stiu, le-a $is ea. 5ocmai de aceea, m-am dus la 'i'lioteca si am citit
Dictionarul (edical Dorland si Dictionarul (edical *tedman si Dictionarul de
.sihologie Qarren.
Asa ca au acceptat-o de pro'a, dupa care au angajt-o.
Dupa un an, adolescenta din ea s-a revoltat si a hotarat sa plece in (ichigan.
&ratele ei a intre'at-o daca avea nevoie de 'ani , iar ea i-a raspuns:
- "u.
7a fel a intre'at-o si mama si apoi si eu. Am primit toti acelasi
raspuns:
- "u.
Asa ca in ianuarie si-a impachetat hainele de iarna din .hoeni#, s-a
urcat in trenul de (ichigan, iar acolo erau minus unspre$ece grade cand a ajuns. I-au
tre'ut H $ile ca sa se inscrie si sa gaseasca de lucru la decanat. Decanul s-a uitat pe
orarul ei a va$ut ca se inscrisese la 8B cursuri. *tudentii care munceau nu aveau voie sa
urme$e decat 8I cursuri. ?risti i-a spus:
- 7ucre$ in 'iroul dvs. asa ca aveti oca$ia sa ma tineti su' o'servatie, sa ma
urmariti cum lucre$ si ce note iau si veti proceda in consecinta.
- Ai dreptate, asa o sa fac, a acceptat decanul.
.rin urmare, ?risti a urmat 8B cursuri. "umai ca ea nu i-a spus decanului un
lucru. .entru ea era esential sa lucre$e la decanat. Acolo se tineau cartelele de camin ale
studentilor.
A pus ochii pe doi 'atranei care aveau un fiu insurat si o fiica maritata si i-a
convins ca era 'ines a ai'a o tanara in casa. 2 data pe saptamana fiul cel insurat ii
scoatea pe 'unicul si 'unica sa ia cina in oras. *i inca o dat pe sptamana fiica ii scotea
in oras pe 'unicul sip e 'unica. ?risti le-a intrat su' piele, ii ajuta mult la pregatirea
mesei si la curatenie si statea acolo pe gratis, casa si masa, plus ca fiul si fiica o plateau
sa le supraveghe$e copiii.
De ce era important sa lucre$e la decanat, unde se tineau cartelele! Ca sa nu se
descopere ca nu statea la camin. "-a spus nimanui, doar noua si catorva prieteni de
incredere, ca lucra in su'solul unui maga$in cu marfuri la pret redus.
Caramida lui Pearson
Ro'ert .earson, un psihiatru din (ichigan, era medic de familie. Era singurul
doctor pe o ra$a de B9 de )ilometric. Cel mai apropiat spital se afla la B9 )m. *i-a trimis
familia in vi$ita la rude, fiindca venise un $idar ca sa-I dea jos un horn de pe casa in
care locuia. ;idarul nu stia ca .earson e acasa, asa ca scotea carami$ile si le arunca pe
jos. :o' tocmai iesea din casa, nepasator, cand a ca$ut o caramida de sus. 7-a lovit in
frunte si i-a fracturat craniul.
:o' a dat sa se pra'useasca in ghenunchi, apoi si-a venit in fire si si-a $is: /Ce
'ine era daca il aveam pe Eric)son aici!, Dar, fir-ar sa fie, el e in Ari$ona. As face 'ines
a preiau controlul.0 Asa ca si-a administrat un aneste$ic local. *-a urcat in masina si a
condus B9 de )m pana la spital, apoi a trecut prin formalitatile de internare. Dupa aceea
a chemat un neurochirurg si i-a spus:
- "-am nevoie de aneste$ie.
"eurochirurgul a insistat, in mod politicos, sa accepte sa I se faca
aneste$ie. Iar :o' i-a spus aneste$istului:
- *a pui pe hartie tot ce se spune cat sunt su' aneste$ie.
Dupa operatie, :o' si-a recapatat cunostinta rapid si i-a spus
aneste$istului:
- Chirurgul a spus asta, asta si asta.
Isi amintea a'solute tot ce se vor'ise, iar chirurgul s-a ingro$it cand a
aflat ca :o' il au$ise discutand daca sa-I puna sau nu o tija de argint.
Apoi :o' i-a $is chirurgului:
- (iercurea viitoare Oasta se intampla intr-o joiP tre'uie sa fiu in *an
&rancisco sa pre$int o lucrare la congresul anual.
- 2 sa fii norocos daca a$i intr-o luna esti in papuci de casa si in
halat de 'aie, a replicat chirurgul.
Dar :o' a continuat:
- As vrea sa ajung la o intelegere cu dvs. (arti, veniti si imi faceti un e#amen
fi$ic complet. Daca nu descoperiti nimic in neregula, ma duc la *an &rancisco. Daca
descoperiti ca ceva nu este in regula, raman in spital.
:o' mi-a $is ca respectivul chirurg s-a dat peste cap ca sa-I gaseasca ceva la
e#amenul fi$ic, dar pana la urma n-a avut incotro si l-a e#ternat.
In *an &rancisco, l-am va$ut pe :o' cu un 'andaj pe frunte. *i-a dat jos 'andajul
si m-a intre'at:
- Ce $ici de asta!
- Cum te-ai $agariat! I-am $is. Avea o cicatrice la linia fruntii.
- (i-am fracturat craniul, mi-a raspuns :o' si mi-a povestit toata
intamplarea.
Bataturi
+n muncitor in constructii a ca$ut in gol FG de etaje si a parali$at complet, doar
ca isi putea folosi 'ratele. "u se mai putea face nimic. Avea sa ramana asa toata viata.
%oia sa stie ce s faca in situatia lui chinuitoare. I-am spus:
-"u puteti sa faceti prea multe. .uteti sa de$voltati 'ataturi la nervii durerosi. In
felul asta, nu veti mai simti durerea asa rau.
%iata dvs. o sa fie foarte plictisitoare, asa ca rugati-va prietenii sa va aduca tot
felul de caricature, carti cu 'en$i desenate, iar asistenta o sa va dea lipici si foarfeci.
&aceti-va al'ume cu desene decupate, anecdote si ma#ime amu$ante. De cate ori un
coleg de munca ajunge la spital, trimiteti-I un al'um cu decupaje.
*i a facut nu stiu cate sute de astfel de al'ume cu decupaje.
A gandim asemenea copiilor
Cum putem invata sa gandim din nou asemenea copiilor sis a redo'andim un pic
de creativitate!
+itati-va la copiii mici. &iica mea me$ina a facut colegiul in trei ani, in al
patrulea an de colegiu si-a luat masteratul, dupa care a terminat medicina in doi ani si
noua luin. Cand era mica , o'isnuia sa faca desene sis a remarce in timp ce desena:
- E greu sa fac desenul asta. *per sa-l termin, ca sa stiu si ce desene$.
+itati-va cum desenea$a copiii mici.
- E un grajd! "u, e o vaca. :a nu, e un copac.
Desenul este orice vor ei sa fie.
(ajoritatea copiilor mici au o 'una imaginatie eidetica, unii au tovarasi de joaca
imaginari. .ot sa fie la un ceai undeva sis a schim'e petrecerea de acolo intr-un joc in
livada. Dupa care pot sa schim'e petrecerea din livada intr-o vanatoare de oua de .asti.
Copiii sunt e#trem de ignoranti, asa ca pentru ei posi'ilitatile de a schim'a lucrurile din
jur sunt infinite.
In stare de transa, ai la dispo$itie miliarde de cellule cere'rale pe care nu le
folosesti de o'icei. In afara de asta, copiii sunt foarte sinceri. /"u-mi place de tine.0 .e
cand tu ai spune : /(a 'ucur sa te cunosc0.
+rme$i o rutina sociala stricta fara sa-ti dai seama ca in felul acesta iti limite$i
comportamentul. In transa hipnotica esti li'er, nestingherit.
,antoma 1oger
Am avut un caine , un 'asset pe nume Roger. Cand a murit, sotia mea a suferit
foarte mult. A doua $i, a gasit in cutia postala o scrisoare pentru ea de la &antoma
Roger, trimisa din marele cimitir aflat in apropiere.
Desigur, &antoma Roger era prolifica la scris scrisori. *i &antoma Roger a cules o
multime de 'arfe de la alte fantome, despre cum se comportasera copiii cand erau mici.
"epotii mei au citit acele scrisori si au informatii de la sursa despre parintii lor.
Copiii o'isnuiesc sa se joace cu cuvintele si cu ideile. Cu imaginatia lor eidetica,
au peste tot in jur caini si pisici, daor ca oamenii mari nu sunt in stare sa le vada.
Cand mergeam cu masina din (ichigan spre Qisconsin, sa-mi vad parintii,
anticipam cum avea sa fie acolo. 2'isnuiam sa vor'esc despre cum o sa mancam
clatite. /Cata claie vrei sa mananci!0
Ajungeam la o claie de fan. /+ite o claie 'una de mancat.0. 2 claie de clatite , o
claie de fan. In felul asta, am invatat sa jucam o multime de jocuri.
In hipno$a, cred ca cel mai 'un este sa te folosesti de tot ce poti. Este posi'il sa
ai'a legatura cu copilaria persoanei respective.
%e ce carati "astonul acela?
Am tinut o prelegere pentru un grup mare de medici, iar la sfarsit unul dintre
doctori mi-a spus:
- (i-a placut prelegerea dvs., v-am urmarit desenele de pe ta'la, ilustratiile si
e#plicatiile. "u inteleg insa un lucru. De ce nu ati folosit aratatorul de la ta'la! De ce
carati dupa dvs. 'astonul pe care il folositi ca aratator!
- Car cu mine un 'aston fiindca schiopate$. *i e 'un si aratator, i-am raspuns.
- Dar nu schiopatati deloc, s-a mirat el.
A aflat ca multi dintre ceilalti medici, care asistasera la prelegere, nu o'servasera,
nici ei, ca schiopate$. Ei cre$usera ca e po$a, ca um'lam cu 'astonul in 'u$unar si ca il
foloseam ca aratator.
Am intrat in multe case sic ate un tanc imi $icea imediat:
- Ce ai la picior!
Copiii o'serva astfel de lucruri. (intea unui copil e deschisa. Adultii
au tendinta de a se limita. 2rice prestidigitator iti va spune:
- "u lasati copiii sa vina prea aproape, astfel or sa s idea seama care e scamatoria.
Adultii au mintea inchisa. Ei cred ca o'serva totul. De fapt, nu e de loc asa. *-au
o'isnuit sa priveasca intr-un anumit fel.
Spectacole de magie
Am platit un ilu$ionist ca sa dea un spectacol de magie pentru copiii mei. I-a pus
sa stea cat mai departe de el. .e mine m-a lasat sa ma apropii. (i-a aratat un iepure intr-
o cutie de carton din alta camera, iar eu l-am urmarit cu atentie. "u tre'uia sa ma uit
decat la mainile lui. "u era mare lucru. Cand a iesit din camera aceea , eu steam ca nu
luase iepurele cu el. Ceva mai tar$iu, in timpul spectacolului, ne-a aratat o palarie din
care a scos iepurele. Eu fusesem foarte atent , ca sa ma asigur ca mainile lui nu deschid
cutia aceea de carton ca sa scoata de acolo iepurele. Dupa vreo jumate de ora de
spectacol, iepurele a aparut 'rusc la el in palarie. Am aflat mai tar$iu ca imi distrasese
atentia prNt de o clipa, cat durase ca sa scoata iepurele din cutie sis a-l vare intr-un
'u$unar al pelerinei cu care era im'racta. Eu nu va$usem iepurele $varcolindu-se in
pelerine. Ilu$ionistul isi scoase palaria, mi-o aratase, si era un iepure inauntru.
+nul dintre copiii mei, care statea in coltul opus al camerei, a spus:
- 7-ai scos din pelerina!
Psihiatrul potrivit
Cand ii ascultati pe oameni vor'ind, au$iti toate posi'ilitatile. &iti
Comprehensive si nerestrictivi in gandire si faceti mai mult decat sa incercati sa aplicati
randul trei, pagina patru din cartea lui Carl Roger, oricare ar fi pacientul vostru.3anditi
comprehensive.
2 femeie tanara si frumoasa a venit la mine la ca'inet, s-a ase$at pe scaun si-a
cules o scama de pe maneca, apoi mi-a $is:
-*tiu ca nu mi-am facut programare la dvs, dr. Eric)son. Am fost in :altimore si
m-am va$ut cu toti prietenii dvs. de acolo. Am fost la "e, Aor) si m-au consultat alti
prieteni de-ai dvs., am fost in :oston si in Detroit, dar nici unul nu era psihiatrul potrivit
pentru mine. Acum am venit in .hoeni# ca sa vad daca dvs. sunteti psihiatrul potrivit
pentru mine.
- "-o sa dure$e mult, i-am $is.
I-am notat numele, varsta, adresa, un numar de telefon, i-am mai pus cateva
intre'ari, apoi i-am $is:
- Doamna, sunt psihiatrul potrivit pentru dvs.
- "u sunteti cam ingamfat, doctore Eric)son!
- "u, eu doar constat un fapt. *unt psihiatrul potrivit pentru dvs.
- (ie mi se pare ca sunteti gro$av de ingamfat.
- "u e vor'a de ingamfare aici, i-am $is. E o realitate si, daca vreti sa va
dovedesc, o sa va dovedesc adresandu-va o intre'are. 3anditi-va 'ine, fiindca eu nu
cred ca vreti sa va adrese$ acea intre'are.
- :a nu, dati-I drumul, intre'ati-ma.
- De cand va im'racati in haine femeiesti! I-am $is.
- Cum v-ati dat seama! s-a mirat doamna.
Chiar eram psihiatrul potrivit. Dar cum mi-am dat seama! Aveti dreptate. Din
felul cum isi culesese scama de pe maneca. Ca 'ar'at, eu nu fac niciodata /ocoluri0. "u
am ce sa ocolesc. Dar femeile au ce. &l si-a indepartat scama fara sa ocoleasca. "umai
'ar'atii fac asa. &etele invata sa faca lucrul asta cand nici nu au inceput sa le mijeasca
sanii. .rivindu-le pe fetele mele, am descoperit ca asta se intampla in jurul varstei de 8G
ani. De pilda cand :ett- Alice avea cam 8G ani a tre'uit sa ia ceva de pe 'i'lioteca ori
de pe aparatul de radio, si-a ridicat 'ratul asa =ca si cum ar fi vrut sa evite un san
mare>.I-am spus doamnei Eric)son:
- Cand :ett- Alice face 'aie, sa te uiti la sanii ei. Iar doamna Eric)son a venit si
mi-a spus:
- Incep sa se vada mici schim'ari la sfarcuri.
2 fata cu apucaturi de 'aiat alearga ca 'aietii, arunca mingea ca 'aietii. Apoi,
'rusc, vine o $i in care incepe sa alerge ca fetele, sa arunce mingea ca fetele. Alearga ca
'aietii pentru ca pelvisul ei are aceleasi dimensiuni ca pelvisul unui 'aiat. Dar intr-o $i
il depaseste cu un milimetru pe cel al unui 'aiat si atunci incepe sa alerge ca fetele.
:aietii trec printr-o fa$a cand se uita tot timpul in oglinda. Au un motiv
intemeiat. Cand isi pipaie o'ra$ul, simt cum pielea se ingroasa. De fapt, se ingroasa
suficient cat sa-si lase perciuni. "umai ca tre'uie sa se ingroase mai mult ca sa poarte
perciuni. In plus, pielea mai groasa se simte altfel. :aiatul o'serva ca o'ra$ul lui arata
altfel. Ce nai'a mai e si asta! *i surorile lui, care il fac infumurat fiindca se uita toata
$iua in oglinda!
Cum testezi un copilas de doi ani?
Cand i-am e#minat pe copiii de la orfelinat, a tre'uit sa-I aleg pe cei care nu
vedeau 'ine, care aveau deficiente de au$, handicapuri de invatare. Dar cum teste$i un
copilas de un an sau doi ca sa afli daca aude! Cum teste$i un copilas de doi ani care e
complet surd! Cum descoperi asta! Ca sa nu mai $ic ca pentru el esti un strain. Copilul
nu te-a va$ut niciodata pana atunci.
Ingrijitorii de la orfelinat au cre$ut ca nu sunt intreg la minte. I-am pus sa-l aduca
pe copil mergand de-a-ndaratelea, iar ingrijitorul care il insotea sa mearga tot asa. In
spatele 'iroului, pregatisem o farfurie de ta'la. I-am dat drumul pe podea . Ingrijitorul
s-a uitat in jur, iar copilul surd s-a uitat la podea. *imtise vi'ratiile din podea. Ei 'ine,
daca eu am putut sa ma gandesc la asta, voi de ce sa nu puteti! Cand vreti sa aflati
lucruri despre pacientii vostri, o'servati-i! 2'servati-le comportamentul!
Cereale Pa"lum
Cand un 'e'elus de sase luni hranit cu cereale .'lum se uita la chipul mamei, iar
acesta gandeste: /Ce chestie ori'ila miroase urat0, copilul citeste gandul pe chipul
mamei si scuipa mancarea.
"u tre'uie decat sa va uitati la copiii mici cum studia$a chipul mamei sau al
tatalui. *tiu e#act cand sa se opresca inainte de a fi mustrati. *i stiu de cate ori tre'uie
sa ceara 'om'oane ca sa lise dea. "u contea$a de cate ori li se spune /nu0. Ei aud cum
/nu0-ul sla'este in intensitate. *tiu cand /nu0-ul este foarte sla' si daca cer atunci,
imediat, li se va spune /da0.
Cate cai diferite?
Am avut un student de la universitate, care in liceu fusese capitan al echipei de
'ase'all si tot in liceu, fusese si capitan al echpei de fot'al. %oia sa intre la A*+
=Ari$ona *tate +niversit->. *-a descoperit insa ca avea o diferenta de E,9 cm, de altfel
normala, intre lungimea ante'ratelor. Era distrus. A venit la mine si mi-a $is:
- Dumneavoastra nu intelegeti ce inseamna sa fii infirm. "u putea sa invete, nu
putea sa munceasca, nu putea sa mai faca sport. Ante'ratul mai scurt il schilodea.
(edicii i-au e#plicat mamei cum stateau lucrurile si ca tanarul era preschi$oid.
Ei 'ine, de fiecare data cand un pacient imi spune ca nu inteleg durerea si ca nu
inteleg cum e sa fii infirm, presupun ca se inseala. E#act asta fac eu. Dar pot sa le arat
foarte clar cum faptul ca am parali$at dupa a'solvirea liceului nu m-a stanjenit catusi de
putin. Iar eu nu puteam sa misc nici o parte a corpului, cu e#ceptia glo'ilor oculari. Am
invatat lim'ajul trupului.
7a colegiu, cand eram in anul inati, l-am va$ut pe &ran) :acon in 7ightning
=&ulgerul>. A devenit star rostind, pe parcursul piesei, cuvantul /nu0 cu 8I intelesuri
diferite. In seara urmatoare, m-am dus din nou, si am numarat acele intelesuri.
O nuanta de verde
7-am trimis pe unul dintre pacientii mei, care este dependent de heroina, sa stea
pe pelu$a, pana cand a facut o descoperire sen$ationala. Era alergolog si avea o
fenomenala perceptie a culorilor. Dupa apro#imativ o ora si jumate de stat pe pelu$a, a
intrat val-vartej in casa si mi-a $is:
- *tiati ca fiecare fir de iar'a are o alta nuanta de verde!
*i le-a ordonat de la foarte deschis pana la foarte inchis. Era gro$av de mirat!
Cantitatea de clorofila din fiecare frun$a este diferita. Clorofila difera in functie de
se$on, daca e polios sau nu, de fertilitatea solului.
Alta data l-am pus sa stea pe pelu$a cu fata spre rasarit. A venit si mi-a $is:
- Chiparosul de pe parcela de vi$avi se inclina spre soare, spre sud. (-am intors
si eu si m-am uitat si am va$ut ca aveam pe pelu$a cinci chiparosi, toti spre sud.
I-am $is:
- Am descoperit lucrul asta prima data am venit in .hoeni# si am colindat orasul,
ca sa verific daca e asa. .rima oara cand am va$ut un copac heliotropic am fost foarte
uimit. In general, te gandesti ca pomii cresc drept in sus. +n copac heliotropic! &loarea-
soarelui poate sa iti spun ace ora e.
Ati au$it vreodata despre ceasurile florale! :unica avea un astfel de ceas floral.
Rochita randunicii se deschidea dimineata, alte flori se deschideau la ora sapte, altele la
opt, altele la noua, altele la $ece si altele la pran$. *i mai erau primulele, de pilda. *i
cactusii de noapte se deschideau cam la $ece si jumatate, unspre$ece noaptea.
)n strainatate
2 noua pacienta se ase$ase deja cand am ajuns eu. I-am notat numele, adresa si
celelalte date, apoi am intre't-o de ce venise la mine.
(i-a $is:
- Am o fo'ie eleganta de avioane.
- Doamna, cand am intrat in ca'inet, v-am gasit stand pe scaun. %a
rog sa mergeti in sala de asteptare, sa intrati din nou si sa luati loc pe scaun.
"u prea i-a convenit, dar m-a ascultat.
- :un, i-am $is.
- Care spuneati ca e pro'lema!
- *otul meu ma duce in septem'rie in strainatate =/a-'oard0>, numai
ca pe mine avioanele ma sperie de moarte.
- Doamna , cand un pacient vine la psihiatru, el nu tre'uie sa ascunda nici o
informatie. Eu stiu ceva despre dvs. 2 sa va pun o intre'are neplacuta. &iindca pacientii
nu pot fi ajutati daca ascund informatii. Chiar daca aceste informatii par sa nu ai'a
legatura cu nimic.
- :ine, intre'ati-ma, mi-a $is ea.
- *otul dvs. stie de relatia e#traconjugala pe care o aveti!
- "u, dar dvs. cum v-ati dat seama!
- (i-a spus-o lim'ajul trupului dvs.
Isi tinea gle$nele incrucisate . Eu nu pot sa le tin asa. Avea piciorul drept trecut
peste cel stang si talpa piciorului rasucita in jurul gle$nei. Era complet imo'ili$ata. Din
e#perienta mea, orice femeie care are o relatie e#traconjugla despre care nu vrea sa se
stie se imo'ili$ea$a in felul acesta.
*pusese /a-'oard0, nu /a'ord0 intr-un cuvant. &acuse o pau$a intre /a0 si
/'oard0. 7-a adus la mine si pe amant.Erau impreuna de mai multi ani. Dupa care a
venit la mine doamna , ca sa-mi spuna ca se desparte de el. Amantul venise la mine
fiindca avea o migrena cumplita, in fiecare $i. Avea anumite pro'leme de cuplu cu sotia
lui si copiii, asa ca am cerut s-o vad pe sotie. I-am spus ca vreau sa-I vad sip e copiii.
*otia a venit si s-a imo'ili$at.
- Asadar aveti o relatie e#traconjugala, i-am $is.
- Da, v-a spus sotul meu!
- "u, am aflat din lim'ajul trupului dvs. Acum stiu de ce sufera sotul
dvs. de migrene.
- Chiar el mi-a sugerat sa am o relatie e#traconjugala acum cativa
ani, mi-a e#plicat doamna. Am descoperit ca era foarte placut. Apoi dumnealui s-a tre$it
ca nu mai vrea sa continui. "u stiu daca si-a dat seama ca eu nu am pus capat acestei
relatii, dar cateodata am impresia ca stie.
In stare de transa, l-am intre'at pe sot daca isi sfatuise sotia sa-si ia un amant.
- In perioada aceea eram foarte ocupat, dar nu credeam ca imi neglije$ o'ligatiile
de sot. .este putin timp, am inceput sa fiu gelos si i-am cerut sa incete$e. (i-a spus ca
asa o sa faca, numai ca o'serv lucruri care imi spun ca ea continua relatia iar eu nu
vreau sa stiu ca ea continua.
- Raman migrenele.
- &usese candva capul .artidului Democrat in Ari$ona. Renuntase la functie ca
sa-I dea mai multa atentie sotiei- numai ca era prea tar$iu.
E#ista oameni care pastrea$a durerea pentru ca nu vor sa stie anumite lucruri. Ca
sa nu se gandeasca la ceva anume.
Stranutul
2 femeie mi-a spus:
- Am fost la doua$eci si sase de medici pentru un e#amen. +nul m-a internat in
spital doua saptamani, sa-mi faca niste investigatii. Altul m-a tinut in spital o saptamana
si mi-a facut tot felul de anali$e. .ana la urma, cu totii mi-au spus: /Ar fi 'ine sa
mergeti la un psihiatru, ati ametit de atatea e#amene fi$ice.
&emeia mi-a spus povestea asta.
- Ce lucru neo'isnuit faceati la fiecare e#amen fi$ic si il intrerupeati pe doctor!
am intre'at-o.
*-a gandit vreme indelungata , apoi mi-a spus:
- .ai, stranutam de fiecare data cand incepeau sa-mi e#amine$e sanul drept.
- Aveti FC de ani si stranutati de fiecare data cand ei va palpea$a sanul stang. 7e-
ati spus acestor medici ca in tinerete ati suferit de gonoree si sifilis, si stranutati cand vi
se atinge sanul drept, iar ei opresc e#aminarea sanului.
- Asa este.
- Ei 'ine, o sa va trimit la un ginecolog si puteti sa ascultati ce am sa-I spun la
telefon, i-am $is.
7-am sunat pe ginecolog si i-am $is:
- Am in ca'inet o femeie de FC de ani. Cred ca are un nodul la sanul drept. "u
stiu daca este 'enign sau malign. E#ista anumite indicii psihologice. %a trimit femeia la
ca'inet si vreau sa-I faceti un e#amen amanuntit la sanul drept. Daca gasiti ceva in
neregula, s-o trimiti direct la spital, fiindca e genul de pacient care da 'ir cu fugitii.
3inecologul i-a e#aminat sanul drept. A dus-o imediat la spital. A operat-o de un
nodul mamar malign.
Prezicatori
2rice e#plicatie simpla, care te scuteste sa mai gandesti, este acceptata rapid. 2
sa va povestesc o e#perienta personala. +n 'un su'iect h-pnotic s-a dus la un
pre$icator. *i respectivul pre$icator i-a relatat detalii intime despre familia lui. 6arold a
fost teri'il de impresionat. &ara ca 6arold sa stie in plus, 6arold cunostea foarte 'ine
familia mea am scris pe o hartie cate un nume fals pentru tata, mama, pentru cei opt
frati si surori sic ate un loc de nastere gresit pentru fiecare. Am dat multe detalii false.
7e-am 'agat pe toate intr-un plic si I l-am dat lui 6arold, sa si-l puna in 'u$unarl
interior al hainei.
Dupa care m-am dus cu 6arold la pre$icator. *pre mirarea lui 6arold,
pre$icatorul mi-a spus ca pe tat ail cheama .eter, pe mama :eatrice si a continuat
spunandu-mi toate numele si toate locurile false, mi-a dat toate informatiile gresiter. 7ui
6arold nu i-a acordat deloc atentie, presupun ca se gandea ca e#presia de uluire de pe
chipul lui 6arold insemna ca este impresionat. Asadar, ne-a dat toate acele informatii
false, dupa care am plecat.
- Dar pe tatal il cheama Al'ert. De ce mi-ati spus ca il cheama .eter! m-a intre'at
6arold .
- (-am gandit intruna /.eter, .eter, .eter0 si /:eatrice, :eatrice, :eatrice0, i-am
e#plicat eu.
*i 6arold a incetat sa mai ai'a incredere in pre$icator.
In "e, 2rleans, un pre$icator a venit si i-a ghicit corect viitorul unui prieten
medic si al iu'itei lui. Apoi i-a spus sotiei mele, :ett-, ca pana la urma are sa se
indragosteasca de mine. I-a spus ce nume o sa alegem pentru copiii nostrii. :ett- si cu
mine, cand am va$ut ca vine pre$icatorul, am convenit sa-I dam toate datele de care
avea nevoie. In felul asta, prietenul meu si iu'ita lui aveau sa fie gro$av de
impresionati. I-am dat pre$icatorului datele printr-un lim'aj su'liminal. "u ati va$ut
cum unii oameni numara si dau din 'u$e in timp ce numara! 2r, 'u$ele mele sunt asa
de rigide si de umflate pe dinauntru, ca nu pot sa fac asta si pre$icatorii se $apacesc.
Citirea mintii
7a Cornell se iscase mare $arva din pricina unui idiot savant care putea sa
inmulteasca numere de sase cifre. Era capa'il sa-ti spuna aproape instantaneu radacina
patrata , radacina cu'ica pentru numere din sase sau opt cifre. *i mai avea inca un truc.
*punea cuiva sa ascunda un ac cu gamalie undeva in cladire, oriunde. Dupa care se
invartea pe acolo si prin contact al mainii, citea mintea acelei persoane, $icea el.
Cand s-a discutat despre asta la Cornell, le-am sugerat: /De ce nu ascundeti un ac
intr-o cladire oarecare! "u e nevoie sa-mi spuneti daca l-ati ascuns la etajul doi, la
etajul unu sau unde anume, o s ne tinem de mana cu totii si o sa dam ocol campusului,
iar eu o sa gasesc acul.0
Am gasit acul la etajul doi, infipt in rama unui ta'lou. "u tre'uie decat sa te tii de
mana, sa mergi pe acolo, iar persoana respectiv se trage usor inapoi cand te apropii de
ac. Asadar, imediat ce am simtit o retragere minima la apropierea de de niste trepte,
singur ca am uract. Cand ajungi in capatul scarilor, din apare tensiunea.In ce directie o
iei! 2 iei intr-o parte, si mainile se rela#ea$a. 2 iei in celalta parte, si mainile se
tensionea$a. Asa ca te invarti in cerc!
#rucuri magice
Am invatat cateva trucuri de magie cat am fost intern si apoi re$ident special la
psihiatrie la spitalul de psihopatie din Colorado. 5ocmai infiintasera o clinica pentru
recuperarea delicventilor juvenili si fiecare mem'ru de la spitalul de psihopatie tre'uia
sa se duca acolo, lucru care nu le convenea deloc 'aietilor. &iecare angajat tre'uia sa
lucre$e acolo doua saptamani si toata lumea era ingro$ita din pricina asta. Era un
adevarat supliciu, fiindca 'aietii erau foarte recalcitranti. Cand mi-a venit mie randul si
a intrat 'aiatul, aruncandu-mi priviri dusmanoase, m-am apucat sa fac un truc simplu de
magie. (-am indepartat de el, ca sa nu vada smecheria. Imediat mi-a aratat ca nu era
cine stie ce si mi-a cerut sa-I de$valui si lui siretlicul. Apoi a tre'uit sa fac inca unul.
Am sfarsit prin a ne imprieteni la catarama. Asa ca am invatat vreo cateva trucuri,
$vonul a inceput sa circule si toti 'aietii voiau sa ma vada. %oiau ceva de la mine si
felul asta am o'tinut ce voiam eu de la ei. *olutia a fost pur si simplu sa-I faci sa se
joace cu tine fara sa-si dea seama ca tu te joci cu ei.
$2perienta e2trasenzoriala cu 34B4 1hine
Rhine era la o masa cu alti su'iecti, ca participant la o demonstratie de e#periente
e#trasen$oriale. 7a o alta masa, stateam eu si alte persoane, foarte neincre$atori in ce
facea Rhine. "e-am facut mici pep e scaune, ca sa vedem mai 'ine cartile de joc. Era
noapte, iar pe masa erau veio$e. Cartile de joc erau ase$ate pe masa, iar Rhine intorcea
una. "oi co'oram capetele si vedeam lumina care cadea o'lica deasupra cartilor. *i
vedeam steluta, rom'ul, asa cum se intre$area pein cartea de joc. Cartile originale erau
imprimate prin stantare. Acea imprimare usoara de pe spatele cartii reflect alumina in
mod diferit, iar daca iti co'orai capul la unghiul potrivit, putei s-o ve$i. 5e uiti la ceva si
ve$i ca e neted, apoi intorci acel o'iect si ve$i um'ra de la rugo$itate. Asa ca 3il'ert,
Qatson =ceilalti pre$enti la masa> si cu mine ne-am oferit ca su'iecti Rhine a cre$ut
ca are H su'iecti perfecti, fiindca toti H i-am citit la perfectie toate cele E9 de carti de
joc.
O scamatorie cu carti de .oc
+nul dintre su'iectii mei hipnotici de la Qorcester mi-a spus:
- "u-mi place sa fac scmatoria asta. (a apuca o durere de cap ingro$itoare.
5otusi , cred ca dvs. tre'uie sa stiti despre ce e vor'a.
A continuat:
- Duceti-va la o drogherie si cumparati un pachet de carti de joc. Desfaceti-l.
*coateti afara toti jo)erii si toate cartile suplimentare. Amestecati pachetul 'ine, de sase
ori, apoi taiati-l si amestecati-l din nou. Impartiti cartile , cu fata in sus, una cate una,
apoi intoarceti-le cu fata in jos. Apoi adunati cartile, amestecati-le din nou si impartitile
iar cu dosul in sus. 7e ase$ase cu fata in sus, apoi le intorsese.
*i a numit cartile in ordinea e#acta cu dosul in sus. 7e ase$ase cu fata in sus, apoi
le intorsese.
Dupa asta mi-a aratat. Cumparaai un pachet de carti care aveau pe spate linii
incrucisate si patratele. .atratelele nu sunt trasate cu preci$ie. (i-a $is:
- "u a tre'uit decat sa-mi amintesc decat ca aici lipseste un sfert de patrat, iar
dincolo pe o alta carte, lipseste alt sfert. 5ot ce am facut a fost sa tin minte cinci$eci si
doua de carti. *i de fiecare data ma apuca o durere de cap cumplita am e#ersat la greu,
multa vreme, pana am reusit sa fac asta!
Cu scamatoria asta se intretinuse la scoala. Castigase multi 'ani astfel.
E cu adevarat umitor cate lucruri pot face oamenii. "umai ca ei nu stiu de ce sunt
in stare.
%e-a-ndoaselea
7a Qorcester am avut un pacient care iti intorcea inotdeauna salutul. Daca il
intre'ai ceva, te privea cu seninatate. Era 'land, docil, foarte linistit. *e ducea la sala de
mese, mergea la culcare, era ordonat, nu avea nimic de comentat. *punea /:una0 sau
/7a revedere0.
Am o'oist tot incercand sa-l chestione$. %oiam sa-I aflu istoricul. Era limpede ca
traieste intr-o lume desprinsa de realitate. (i-a tre'uit ceva timp pana mi-am dat seama
cum pot sa patrund in lumea lui.
Intr-o $i, m-am dus la el si i-am $is:
- :una.
(i-a raspuns:
- :una.
Apoi mi-am scos haina, am intors-o pe dos si am im'racat-o de-a-
ndoaselea.
7-am de$'racat sip e el de haina, i-am intros-o pe dos, l-am im'racat cu ea de-a-
ndoaselea si i-am $is:
- As vrea sa-mi spui povestea ta.
Am o'tinut istoricul 'olii. Alatura-te pacientului.
Pacientul care statea mereu in picioare
Am cunoscut un pacient care a stat in picioare in salonul spitalului vreme de sase
sau sapte ani. (ergea la cantina. *e intorcea de acolo, se culca atunci cand I se spunea,
se ducea la 'aie cand avea nevoie. Dar isi petrecea cea mai mare parte a timpului stand
in picioare.
.uteai sa-I vor'esti ceasuri intregi, nu avea nici o reactie. Intr-o $i, m-am asigurat
ca o sa primesc o reactie din partea lui. (-am apropiat de el cu un lustruitor de podele.
+n lustruitor de podele e facut dintr-o 'ara de lemn, lunga de apro#imativ un metru,
care are atasat de ea un maner lung.
:ara este invelita intr-o carpa veche si miscand-o inainte si inapoi, lustruiesti
podeaua.
I-am dus un astfel de lustruitor de podele si i-am pus degetele pe maner. El
continua sa stea in picioare. In fiecare $i, ii spuneam:
- (isca lustruitorul de podele.
Asa ca a inceput sa-l miste cate doi centimetri, inainte si inapoi. In fiecare $i,
creasteam distant ape care tre'uia sa im'inga lustruitorul, pana cand l-am facut sa
parcurga tot salonul, ore intregi. *i a inceput sa vor'easca. A inceput sa ma acu$e ca il
maltrate$, fiinda ca il pun sa lustruiasca podeaua cat e $iua de lunga.
I-am spus:
- Daca vrei sa faci altceva , n-am nimic impotriva.
Asa s-a apucat sa faca paturile. *i a inceput sa vor'easca, sa-si spuna istoricul
'olii, sa-si e#prime maniile. In scurt timp am putut sa-I permit sa iasa in curte.
*e plim'a prin curtea spitalului. +n an mai tar$iu, a fost in stare sa se intoarca
acasa sis a munceasca, iar la spital mai venea din cand in cand si ramane o saptamana,
doua saptamani, trei saptamani, o luna.
*uferea in continuare de psiho$a, dar s-a putut acomoda la lumea e#terioara.
%oi )sus 5ristos
Aveam in sectie doi indivi$i care se credeau Isus 6ristos. 5oata $iua si-o
petreceau e#plicandu-si:
- Eu sunt Isus 6ristos.
Cum te prindeau, cum incepeau sa-ti e#plice:
- Eu sunt adevaratul Isus 6ristos.
.rin urmare, i-am ase$at pe Kohn si pe Al'erto pe o 'anca, si le-am
$is:
- *tati acolo. &iecare dintre voi imi spune ca este Isus 6ristos. :un,
Kohn, vreau sa-I e#plici lui pe Al'erto ca tu, nu el, esti Isus 6ristos. Al'erto, spune-I lui
Kohn ca tu esti adevaratul Isus 6risots, nu el, tu esti.
*i i-am tinut pe acea 'anca, e#plicandu-si $ile intregi ca fiecare era adevaratul
Isus 6ristos. Dupa vreo luna, Kohn mi-a spus:
- Eu sunt Isus 6ristos, dar ne'unul de Al'erto $ice ca el este Isus 6ristos.
- *tii, Kohn, tu spui acelasi lucru pe care il spune si el, i-am $is eu. Iar el spune
acelasi lucru pe care il spui tu. Ei 'ine, eu crde ca unul dintre voi e ne'un, fiindca e#ista
un singur Isus 6ristos.
Kohn s-a gandit la asta vreme de o saptamana. Apoi a venit si mi-a $is:
- Eu spun acelasi lucru ca ne'unul ala. El e ne'un si eu spun ce spune el. Insemna
ca si eu sunt ne'un1 iar eu nu vreau sa fiu ne'un.
- .ai, eu nu cred ca tu esti Isus 6ristos. *i tu nu vrei sa fii ne'un. 2 sa te trimit sa
lucre$i la 'i'lioteca spitalului, i-am $is.
A lucrat acolo cateva $ile, dupa care a venit la mine si mi-a $is:
- E ceva in neregula , rau de tot: fiecare carte are pe fiecare pagina numele meu.
A deschis o carte si mi-a aratat Kohn 5hornton1 gasise numele lui pe fiecare
pagina.
I-am spus ca avea dreptate, apoi i-am aratat cum aparea pe fiecare pagina (ilton
Eric)son. 7-am rugat sa ma ajute sa gasim numele lui dr. 6ugh Carmichael, Kum
3litton, Dave *ha)o,. De fapt, pe pagina respective am gasit orice nume care i-a venit
in minte.
- 7iterele acestea nu apartin unui nume1 apartin acelui cuavnt! A e#clamat Kohn.
- Asa este, am acceptat eu.
Kohn a continuat sa lucre$e la 'i'lioteca. .este sase luni, s-a e#ternat si a plecat
acasa, eli'erat de identificarile lui psihotice.
5er"ert
.rima data cand am fost la spitalul de stat din Rhode Island, am lucrat in sectia
pentru 'ar'ate, si era acolo un pacient pe care il chema 6er'ert si care se afla in acel loc
de aproape un an. Inainte de internare, 6er'ert cantarea 88G )g, era muncitor manual si
isi petrecea timpul jucand carti sau muncind. 5raia ca sa munceasca si sa joace carti.
Capatase o depresie, o depresie foarte grava.A inceputsa sla'easca si pana la
urma, l-au internat la spitalul de stat din Rhode Island unde, pentru cel putin patru luni,
a cantarit FG de )g. Era hranit prin tu' cu FGGG calorii pe $i, dar nu lua in greutate.
:ineinteles, l-am preluat eu pe 6er'ert ca pacient, ceilalti doctori se saturasera
sa-l tot hraneasca prin tu'. Eu eram un medic nou, tanar, asa ca imi pasau mie lucrurile
neplacute. .rima data cand l-am hranit pe 6er'ert prin tu', i-am redus hrana la E9GG
calorii.(-am gandit ca era destul pentru cineva de FG )g.
Cand l-am hranit prin tu', 6er'ert mi-a spus:
- Esti la fel de ne'un cum sunt ceilalti doctori! Ai de gand sa faci smecheria aia
ori'ila pe care au facut-o toti, prefacandu-se ca ma hranesc prin tu'! *tiu ca imi aduceti
hrana prin tu', o vad. "umai ca sunteti cu totii scamatori, nu stiu cum, dar o faceti sa
dispara, parca ati fi 6oudini! *i nu ma hraniti niciodata cu nimic! Doar imi varati tu'ul
in nas si spuneti ca sunt hranit prin tu', dar, de fapt, nu ma hraniti, fiindca eu nu am
stomac.
7-am ascultat pe 6er'ert. Depresia il facuse sa ai'a o vi$iune despre viata
posaca, acida, sardonica. Cand mi-a spus ca el nu are stomac, i-am $is:
- Eu cred ca ai stomac.
- Esti un tacanit, ca toti ceilalti doctori! a i$'ucnit el. De ce au doctori ticniti la
casa de ne'uni! .oate ca asta e cel mai 'un loc pentru doctorii ticniti, la casa de ne'uni.
*i, timp de o saptamana, de cate ori il hraneam prin tu', ii spuneam lui 6er'ert:
- *aptamana viitoare, luni dimineata, o sa-mi dovedesti ca ai stomac.
(i-a spus:
- "u te mai faci 'ine. Esti mai ne'un decat toti pacientii de
aici.Cre$i ca o sa-ti dovedesc ca am stomac, cand eu nu am nici un fel de stomac.
7uni dimineata, am pregatit hrana pentru tu'ul lui 6er'ert jumate lapte, jumate
smantana, oua crude, 'icar'onate de sodiu, otet si ulei crud din ficat de cod. Ei 'ine,
cand hranesti pe cineva cu tu'ul, ii impini in stomac o coloana de aer de lungimea
tu'ului respectiv. De aceea torni incontinuu, ca sa nu impinge in stomac alte coloane de
aer.
7-am hranit, dar i-am impins in stomac multe coloane de aer.Am scos tu'ul si
am ramas acolo, in asteptare,iar 6er'ert a ragait si a $is:
-.este stricat.
-5u ai spus-o,6er'ert,am intervenit eu.5u stii ca ai ragait1 tu stii ca a fost peste
stricat.Ai putut sa ai ragait numai pentru ca ai stomac1 deci mi-ai dovedit ca ai stomac
prin faptul ca ai ragait.
Iar 6er'ert ragaia in continuare!
(i-a $is:
- 5e cre$i destept, nu!
I-am raspuns ca da.
In plus, 6er'ert dormea in picioare. "u steam ca un om poate sa
doarma in picioare, dar l-am verificat. Infirmierilor le era frica sa-l puna in pat, fiindca
se lupta cu furie , l-au lasat sa faca ce vrea. Am co'orat la ora unu, apoi la doua, la trei
dimineata si l-am gasit pe 6er'ert dormind adanc, in picioare, in salon.
Atunci, i-am spus lui 6er'ert in fiecare $i, timp de o saptamana:
- 6er'ert, o sa-mi dovedesti ca poti sa dormi culcat.
- Esti de groa$a, m-a apostrofat 6er'ert. Ai atatea manii de nu poti
sa le duci.
*i saptamana urmatoare, $i de $i, l-am intre'at pe 6er'ert daca facuse vreodata
'aie sau dus. 6er'ert a considerat intre'area mea de-a dreptul dreptul insultatoare.
:ineinteles ca facuse 'aie si dus facuse. 2rice om sanatos face 'aie:
- Ce-I cu tine , de nu stii toate astea!
- (-am gandit si eu sa te intre', i-am $is.
- *i tre'uie sa ma intre'i in fiecare $i!
- .ai, nu se poate altfel, fiindca tu cre$i ca nu poti sa dormi culcat si
tre'uie sa-mi dovedesti ca poti sa dormi culcat.
- Chiar ca nu te mai faci 'ine, a constatat 6er'ert.
.rin urmare, saptamana urmatoare, intr-o seara , l-am dus pe 6er'ert
in sala de hidroterapie si l-am pus sa se intinda in cada continua. Este vor'a despre o
cada cu un hamac din pan$a groasa. 5i se unge corpul cu vaselina, te intin$i, dupa care
cada este acoperita cu o prelate. Iti ramane doar capul deasupra prelatei. *tai lungit in
cada, iar apa, la temperature corpului, curge incontinuu peste trupul tau. Cand se
intampla asta adormi! "u poti face altceva.
A doua $i dimineata, l-am tre$it pe 6er'ert si i-am spus:
- 6er'ert, ti-am spus ca o sa-mi dovedesti ca poti sa dormi culcat.
- Iti place s-o faci pe desteptul, mi-a intors-o 6er'ert.
I-am $is:
- *i puteai sa dormi si in pat.
De atunci inainte, 6er'ert a dormit in pat.
Cand i-am adus greutatea corporala la cinci$eci si cinci de )g, i-am $is:
- 6er'ert, m-am saturat sa te tot hranesc prin tu'. *aptamana viitoare o sa-ti 'ei
hrana pentru tu'.
- "u pot sa inghit1 nu stiu cum, a replicat 6er'ert.
- 6er'ert, saptamana viitoare, luni, o sa fii primul la usa salii de mese. 2 sa
lovesti in usa, urland la lucratorii de acolo: /deschideti usa!0 , fiindca o sa vrei un pahar
cu lapte, un pahar cu apa. Eu o sa pun pe o masa apa si laptele, iar tu o sa le vrei cu
adevarat.
- Cred ca tu nu-ti mai revii niciodata! .acat, un tip asa tanar ca tine intr-un spital
de stat, cu oameni ne'uni. *i esti asa de tanar. *i asa de ne'un.
5imp de o saptamana , i-am spus ca avea sa loveasca in usa salii de mese strigand
ca vrea un pahar cu lapte, un pahar cu apa. Iar 6er'ert credea cu tarie ca m-am scrantit
la cap.
*am'ata noaptea, 6er'ert s-a dus la culcare. 7-am pus pe infirmier sa-I intinda
'ratele si picioarele sis a I le lege ca sa nu se poata da jos din pat. Cand il hranisem prin
tu' seara , ii pusesem foarte multa sare fin in mancarea lichida.
In timpul noptii , lui 6er'ert I s-a facut sete foarte foarte sete. Cand l-au
de$legat dimineata, s-a repe$it la tasnitoarea de apa, dar apa era inchisa. *-a dus glont la
'aie, sa 'ea din vasul de toaleta, dar apa fusese inchisa. A luat cu asalt usa salii de mese
si a inceput sa loveasca in usa sis a urle la cei de acolo:
- Deschideti usile! 5re'uie sa 'eau apa aia! 5re'uie sa 'eau laptele ala!
7e-a 'aut.
Cand am venit in vi$ita, 6er'ert mi-a $is:
- 5e cre$i destept.
- (i-ai mai spus-o. 5i-am dat dreptate atunci si iti dau si acum, i-am
$is.
6er'ert 'ea lapte si supa. Dar sustinea ca nu putea sa inghita hrana solida. Cand a
ajuns la 9D de )g, i-am $is:
- *aptamana viitoare o sa inghiti mancarea solida.
- Esti mult mai ne'un decat credeam. Eu nu pot sa inghit mancare solida, a
protestat 6er'ert.
- *aptamana viitoare o sa poti.
Ei 'ine, cum l-am facut sa inghita mancarea solida!
*tiam ca 6er'ert fusese copil candva. *tiam ca si eu fusesem. *tiam
ca toti oamenii fusesera candva copii si ca toti au o natura umana. Am apelat la natura
umana. Cu totii stiti cate ceva despre natura umana. %oi cum l-ati face pe 6er'ert sa
inghita mancare solida!
7-am ase$at pe 6er'ert la o masa si i-am pus dinainte o farfurie plina cu
mancare. De o parte si de alta a lui 6er'ert era cate un pacient deranjat la minte. Ei nu
mancau niciodata din farfuriile lor. Intotdeuna mancau din farfuriile altora. Iar 6er'ert
stia ca farfuria lui era a lui. Dar nu putea sa si-o pastre$e decat daca inghitea ce e pe ea!
"u voia ca toti ne'unii si nero$ii aia sa manance mancarea lui! Asta e natura umana.
Dup ace a mancat prima masa cu hrana solida, l-am intre'at pe 6er'ert daca ii
placuse mancarea.
- "u mi-a placut, dar am fost nevoit s-o mananc. Era a mea.
- Eu ti-am spus ca poti sa inghiti hrana solida.
- 5e cre$i destept, a insistat 6er'ert.
- 6er'ert, i-am spus, te repeti. 5i-am dat dreptate de E ori pana acum
si iti dau si de data asta.
6er'ert a plecat injurandu-ma.
Cand a ajuns sa cantareasca IG de )g, i-am spus:
- 6er'ert, mananci mancare solida , ai inceput sa iei in greutate.
6er'ert mi-a raspuns:
- (ananc, doar fiindca sunt nevoit. &iindca, daca nu mananc, ma pui
iar sa stau langa idiotii aia doi.
- Asa este.
- "u am deloc pofta de mancare. "u-mi place ce tre'uie sa inghit.
Dar sunt nevoit sa inghit, ca sa nu-mi fure mancarea idiotii aia.
I-am spus:
- Ei 'ine, 6er'ert, in curand o sa afli ca ai pofta de mancare si ca si tie ti se face
foame. Acum , in Rhode Island e ianuarie. Afara e frig. 5e pun sa te im'raci in haine
potrivite. 2 sa te trimit la ferma spitalului, fara mancare. E acolo un stejar gros de patru
metri si vreau ca tu sa-l do'ori si sa-l faci surcele. In felul asta , ai sa-ti faci pofta de
mancare.
- 2 sa su'inchirie$ contractul asta, mi-a spus 6er'ert.
- Chiar si asa, o sa stai la ferma toata $iua, fara mancare la tine. *eara, cand te
intorci, o sa descoperi ca ti-e foame.
- Chiar esti visitor, mi-a aruncat 6er'ert.
Dup ace l-am trimis pe 6er'ert la ferma, m-am dus la 'ucatareasa-sefa si i-am
$is: /Dna Qalsh, dumneata cantaresti 8D9 )g. Iti place mancarea pe care o faci. Ei 'ine,
dna Qalsh, vreau sa sari peste micul dejun si peste masa de pran$. %reau sa ti se faca
foame. %reau ca pentru cina sa gatesti din felurile preferate de E ori mai mult decat poti
manca. *i poti sa astepti cu nera'dare sa te ghiftuiesti cu toate 'ucatele care iti plac. *i
sa fii foarte, foarte generoasa. &a de E ori mai multa mancare decat poti sa mananci. 2
sa-ti spun eu unde sa ase$i masa.
6er'ert s-a intors de la ferma. 7-am trimis intr-un colt si am aranjat sa se ase$e o
masa in fata lui. Am spus sa se aduca la masa doua scaune. De o parte a mesei era dna
Qalsh. 6er'ert se uita la ea si la masa. Dna Qalsh a adus mancarea in castroane mari,
pline ochi. A inceput sa manance cu o foame de lup.
6er'ert se uita la ea cum mananca si I se facea din ce in ce mai foame. Intr-un
tar$iu a spus:
- .uteti sa-mi dati si mie putin!
- Cum sa nu, s-a oferit dna Qalsh.
6er'ert a mancat, fiindca ii era foame. &etele mele, cand luam masa
in familie, ies mereu afara si dau oase la caini. De fiecare data, ele spun:
- Cand vad cum rod cainii la oase,imi lasa gura apa. *i vreau sa rod si eu oasele
alea.
:ietul 6er'ert. Ii lasase gura apa uitandu-se la doamna Qalsh.
*eara , in sectie, 6er'ert mi-a $is:
- Chiar esti destept.
I-am raspuns:
- In sfarsit ai descoperit sit u! Ei 'ine, 6er'ert, o sa mai fac ceva
pentru tine. 5u o'isnuiai sa joci carti. Esti in spital de aproape un an, dar nu ai jucat crti
niciodata. "imeni nu a putut sa te convinga sa joci carti. Ei, diseara o sa joci carti.
- Esti mai ne'un ca niciodata! "u mai e#ista nici o speranta pentru tine, a ra'ufnit
6er'ert.
I-am $is:
- E#ista speranta pentru tine, 6er'ert1 diseara o sa joci carti.
- *-o vad si pe asta!
*eara, E infirmieri inalti si $draveni l-au incadrat si l-au condus la o masa cu F
jucatori de carti, care erau foarte deranjati la minte. +nul juca po)er. +nul juca :ridge.
+nul juca pinnacle. Imparteau cartile si trageau, pe rand, cate o carte. +nul $icea:
- 2 iau pe aia de colo1 am un ful.
Altul $icea:
- 5ai cu un atu.
+rmatorul anunta:
- Cu asta fac HG de puncte.
*i au jucat carti incontinuu, toata $iua.
6er'ert era fortat sa stea colo, intre cei E infirmieri si sa urmareasca
jocul de carti. In cele din urma, a spus:
- 7uati-ma de langa idiotii astia. Koc un pocher cu voi daca ma duceti de aici. "u
suport sa vad ce fac astia cu cartile.
(ai tar$iu , in cursul serii, am venit in sectie si l-am va$ut pe 6er'ert jucand
carti.
- Ai castigat si de data asta, mi-a $is 6er'ert.
- 5u ai castigat, am insistat eu.
.este cateva luni, 6er'ert a fost e#tenat din spital. *i-a redo'andit
greutatea corporala, din cate stiu eu a ajuns la BG )g si muncea in fiecare $i. Eu nu am
facut decat sa-I corecte$ simptomele. 7-am pus intr-o situatie in care el si-a corectat
simptomele.
-anipularea
Am fost acu$at ca manipule$ pacientii si iata cum raspund eu la aceasta acu$atie:
fiecare mama isi manipulea$a copilul daca vrea ca el sa traiasca. De fiecare data cand
te duci la maga$ine, il manipule$i pe van$ator ca sa-ti onore$e cererea. Cand mergi la
restaurant, manipule$i chelnerul. 7a scoala, invatatorul te manipulea$a ca sa inveti sa
citesti sis a scrii. De fapt, viata insasi este o mare manipulare. (anipulare ultima este ca
esti trecut pe linie moarta. *i asta e tot o manipulare.
5re'uie sa co'ori creionul ca sa scrii, sa consemne$i ganduri. *i te manipule$i
sip e tine insuti atunci cand ai la tine arahide .lanters sau tigari sau 'om'oane 7ife
*avers. +na dintre &iicele mele le-a 'ote$at /'om'oane menta de *avers 7ife0. 5ot ea
$ice /tufluri0 si /verde pepene0. Acum asteapta un copil si locuieste la Dallas.
I-am trimis o scrisoare in care i-am spus ca o sa fie simplu sa aleaga un nume
pentru copil. Daca e 'aiat, nu tre'uie decat sa-l 'ote$e /Dallas0. Daca e fata, poate sa-I
$ica /Alice0. *otul ei sustine ca in Dallas tre'uie sa ai doua nume. El vrea sa-I puna
numele /:ill--ru'in0. *titi ce e 'iliru'ina! 2 secretie a 'ilei! 7a fel de 'in ear putea sa-
I dea numele /6emo 3lo'in0, hemoglo'ina.
%espre Bert si cacao
Asta s-a intamplat cand 'ert a fost transferat in Camp .endleton, California, unde
:ett- avea niste rude. "e-am gandit ca n-ar strica sa ia intr-o $i legatura cu unele dintre
aceste rude. Intr-o dimineata, pe la trei, :ert, im'racat in uniforma, a 'atut la usa unei
case de pe marginea drmului. *tapanul casei a venit la usa si a dat cu ochii de tanarul
soldat, care i-a spus:
- Imi cer scu$e, domnule. Am un mesaj pentru sotia dvs, domnule. %a rog
frumos, vreti s-o chemati la us ape sotia dvs, domnule!
:ert a intrat in 'ucatarie si i-a $is sotiei:
- Doamna, mergeam pe soseaua principala, in drum spre Camp .endlenton si am
inceput sa ma gandesc la mama. *tiu ca mama s-ar 'ucura daca i-as da altcuiva reteta
ei. 2 sa fac cacao asa cum o face mama.
/2are sa chem. politia, am'ulanta, pa$a de coasta!0 se framanta stapanul casei.
:ert a preparat cacaua, vor'ind despre lucrurile cu character general. Cand
cacaua era aproape gata, a intre'at-o pe femeie :
- Aveti copii, doamna!
- Da, H fete, i-a raspuns ea.
- Cati ani au, doamna! 2, sunt micute. Cacaua e 'una pentru copiii
aflati in crestere. %reti, va rog, sa le chemati in 'ucatarie ca sa 'ea din cacaua asta, asa
cum o face mama!
Asa ca femeia s-a dus si le-a chemat pe cele H fetite, iar :ert s-a maimutarit un
pic pentru ele, amestecand in cacao cu o lingura trecuta pe la spate. Ca sa-I
distre$e pe copii. Dup ace a turnat cacaua, 'ert a sor'it din cana, a oftat adanc si
le-a $is:
- Da, domJle , e#act cum o face mama. (i-e tare dor de mama.
- +nde locuieste mama ta!
- 7ocuieste in Detroit. (i-e gro$av de dor de mama si de cacaua ei.
- Cum o cheama pe mama ta!
- Eli$a'eth.
- (a refeream la numele de familie.
- A, doamna, dar mama mai are un nume inaintea numelui de familie.
- Care este al doilea nume al mamei!
- Euphemia.
- Eli$a'eth Euphemia! .e legea mea, dar pe tine cum te cheama!
- Eric)son, verisoara Anita.
+n an mai tar$iu, s-a intamplat sa-I facem o vi$ita versoarei Anita in
California si atunci ne-au povestit despre asta.
Autorizatie
:ert avea 8B ani si locuia in (ichigan. "oi locuiam in .hoeni#. "e-a trimis o
scrisoare in care ne spunea: /%reau sa cumpar un automo'ile, dar tre'uie sa semnati voi
documentele, fiindca sunt minor0. I-am trimis raspuns, tot printr-o scrisoare: /*incer,
:ert, chiar nu pot sa semne$ o autori$atie prin care sa-ti iei masina, fiindca nu vreau sa-
mi asum o asemenea responsa'ilitate. Eu locuiesc in Ari$ona, iar tu esti in (ichigan.
(ichigan e un oras destul de mare. Cu siguranta ca ai sa gasesti un om de afaceri, cu o
reputatie 'una, care sa ti-o semne$e.0
.este ceva timp, mi-a scris ca intrase in 'iroul unui anumit domn si ii spusese:
- Am doar 8B ani. %reau sa cumpar o masina. 5ata e in Ari$ona, nu poate sa-mi
semne$e autori$atia. As dori sa mi-o semnati dvs.
- Dumneata esti scrantit la cap! *e 'ur$uluise omul.
- "u domnule, i-a rapuns :ert. .uteti sa anali$ati pro'lema. 2 sa aflati ca sunt cat
se poate de intreg la minte.
7a care tipul a replicat:
- Ai, dreptate, esti intreg. Da hartia incoace.
Domnul respective era seful politiei din Ann Ar'or!
:ert stia ca nu avea voie sa parche$e masina cu un centimetru in afara
drumului, ori sa sofe$e chiar si cu un )ilometru pe ora mai mult peste limita de vite$a.
.rima data cand a condus masina prin Detroit, un politest de la 'rigada rutiera i-a facut
semn sa opreasca, dupa care a venit la el si i-a $is:
- Deci dumneata esti 'ert Eric)son. 5i-am recunoscut imediat masina si sunt
incantat sa aflu cum arata :ert Eric)son.
Altadata, mergea cu masina prin nordul statului (ichigan, cu niste prieteni. A
au$it in spate sirena politiei. Era un politist pe motocicleta care il soma, asa ca :ert a
tras pe dreapta, iar unul dintre prieteni l-a intre'at:
- Ce cre$i ca nu e in regula!
- "imic, a replicat :ert.
.olitistul s-a apropiat de masina si i-a $is:
- Deci, dumneata esti :ert Eric)son. 5i-am recunoscut imediat masina
si am vrut sa vad cum arata tipul care i-a cerut sefului de polities a-I semne$e
autori$atia.
%olores
Intr-o $i de iunie, :ert ne-a scris din (ichigan si a incheiat scrisoarea astfel:
/.un aici punct scrisorii, fiindca tre'uie sa ma intalnesc cu Dolores.0 Cum :ert avea
intotdeauna un secret, steam ca nu e ca$ul sa-l intre'am cine e Dolores.
"e scria cam o data pe sapatamana si in fiecare scrisoare era un rand in care
amintea despre Dolores.
/Am luat cina cu Dolores0, sau /2 sa trec pe la Dolores0, sau /Am cumparat
niste sosete care stiu ca o sa-I placa lui Dolores0. In acelasi timp, purta o corespondenta
similara si cu tatal meu, care locuia in mil,au)ee, iar tata stia ca nu e ca$ul sa-I puna
intre'ari.
In august, :ert ne-a scris: /*-ar cuveni sa va trimit niste po$e cu Dolores.0 I-a
scris la fel si tatalui meu. Asa ca am asteptat. In septem'rie, :ert ne scria: /*per ca
'unicul si 'unicii o sa le placa Dolores. %oua sunt sigur ca o sa va placa, si stiu cum sa
fac pentru ca 'unicul si 'unica s-o cunoasca pe Dolores. (a duc la ei la cina de ;iua
Recunostintei.0
Ei 'ine, :ert avea un talent e#traordinar-: putea sa se uite crucis, sa-si intoarca
inauntru degetele de la picioare, lasand impresia ca 'ratele a'ia I se tin de corp sis a
afise$e un $am'et natang, care te scotea din minti. Iti venea sa-I dai palme. *i-a facut
aparitia in (il,au)ee la ora unu dimineata, de ;iua recunostintei, pe o vreme foarte
rece. A intrat in casa si tata l-a intre'at:
- +nde-I Dolores!
:ert arata mai natang ca niciodata.
- Am avut pro'leme s-o urc in avion. "u e im'racata. E afara!
- De ce-I afara!
- "u e im'racata.
- II aduc un halat de 'aie, s-a oferit mama. Iar tata i-a $is:
- Du-te si adu fata inauntru.
:ert s-a intors cu o cutie imensa in 'rate, care se vedea ca e grea.
- "umai asa am putut s-o urc in avion. "u e im'racata cum tre'uie.
- :aiete, deschide odata cutia aia!
A deschis si atunci au va$ut-o pe Dolores un curcan si o gasca - si
impreuna erau Dolores! Intr-adevar, 'unicului si 'unicii le-a placut Dolores. 5ineti cont
ca asta dura din iunie!
*a nu aveti niciodata incredere in cei din familia Eric)son.
Cum l-a facut pe 3eff s-o sune
&iica mea, ?risti, s-a dus la un meci de 'aschet la "orth 6igh pe cand avea 89
ani. Era eleva la Qest 6igh si s-a dus la "orth 6igh cu o prietena, (argie, pe care o
cunostea de la gradinita. Cand s-a intors acasa, mi-a $is:
- 3hici pe cine am va$ut in seara asta la meci! Il mai tii minte pe pustiul de la noi
de pe strada care s-a mutat in alta localitate sin e tot intre'am ce-o mai fi cu el! E in
ultimul an la north 6ight. A primit H distinctii la atletism si are note 'une. *ingura
pro'lema e ca vreau sa-l fac sa-mi dea intalnire , dar sa creada ca a fost idea lui.
Imi aminteam foarte 'ine de pustiul cu pricina. Dupa alte H meciuri de 'aschet, ?risti a
intrat in camera si mi-a $is:
- Keff nu stie, dar o sa ma sune maine dupa-masa, sa-mi dea intalnire.
Am stat cu urechea atintita la telefon si eu si ea. *am'ata dupa-amia$a a sunat
telefonul si Keff i-a dat intalnire. Am asteptat ra'dator sa aflu cum reusise ?risti
performanta. "u tre'uie sa gra'im lucrurile. .rin urmare, dup ace am asteptat o vreme
am intre'at-o:
- Care a fost manevra!
- (argie era prea timida ca sa ma pre$inte lui Keff, asa ca la
urmatorul meci de 'aschet m-am dus la el si i-am $is: /pun pariu ca nu stii cine sunt0,
iar el m-a masurat cu privirea si mi-a raspuns: /Ai dreptate. "u stiu. / /*un tuna dintre
fetele din familia Eric)son care!0 l-am chestionat eu.
*-a uitat 'ine la ea si i-a $is:
- ?risti.
- Ai ghicit. (a 'ucur sa te revad, dupa atatia ani, i-a spus ?risti, apoi a adaugat:
(a duc s-o caut pe (argie si a luat-o din loc vechiul truc de a-ti lasa pu'licul sa vrea
sa stie mai mult.
A plecat inainte ca el sa apuce s-o intre'e. Ar fi vrut sa stie mai multe, numai ca
ea nu mai era acolo.
A doua oara cand l-a va$ut , jeff era intr-un grup mai mare, vor'ea cu un alt 'aiat.
?risti s-a apropiat de ei cat sa auda despre ce vor'eau, dupa care a disparut, iar cand
Keff a plecat, ea s-a dus la 'aiatul respective si a pornit o conversatie pe acelasi su'iect.
"u au facut cunostinta. .ur si simplu au discutat despre pro'lema in cau$a, nu contea$a
care.
7a al treilea meci de 'aschet, ?risti l-a cautat pe elevul acela si a ascultat
conversatia1 la un moment dat, a aparut Keff, iar 'aiatul i-a $is:
- *alut, Keff, ea e o, vai, dar nu am facut cunostinta.
- :anuiesc ca va tre'ui san e faci tu cunostinta, i-a $is ?risti lui Keff.
Imediat dupa aceea, fiica mea mi-a spus:
- Keff ma suna maine, sa-mi dea intalnire.
Ce-ai face daca te-as lua la palme?
&iica mea, :ett- Alice, semna un contract la scoala si toti mem'rii consiliului
profesoral isi tineau respiratia. Cand a terminat de semnat, au rasuflat usurati. :ett-
Alice se intre'a ce-o fi vrut sa insemne si asta. *tia ca n-o sa dure$e mult pana afla. *i
chiar a aflat foarte repede. Clasa la care preda era compusa din delicventi de 89 ani,
care asteptau sa faca 8I ani ca s-o termine cu scoala si toti aveau nenumarate arestari la
active. Erau cu adevarat delicventi. +nul dintre ei fusese arestat de cel putin HG de ori si
'atuse de E ori un politest. Avea 8,CB m inaltime si cantarea 8GG )g. In semestrul trecut
se dusese la profesoara si o intre'ase:
- Domnisoara Kohnsosn, ce-ai face daca te-as lua la palme!
*e pare ca profesoara nu ii daduse un raspuns correct, pentru ca o
plesnise asa de tare, de o aruncase in coltul opus al clasei si o 'agase in spital. :ett-
Alice isi spunea: / (a intre' cand o sa se ia de mine 'ietul pusti. Eu am 8,9D m si FI de
)g0.
"-a avut prea mult de astepatat.
*e plim'a cu 'icicleta prin parc, cand a dat cu ochii de el.
- Am va$ut un urias cu un ramjet o'ra$nic, asa ca mi-am luat o privire mirata si
am cascat ochii mei mari si al'astri. *-a oprit in fata mea si m-a intre'at:
- Ce-ai face daca te-as lua la palme!
:ietul pusti. Ea a facut repede E pasi spre el si i-a spus de$velindu-si dintii:
- Dumne$eu mi-e martor, te-as ucide!
.ustiul ii pusese o intre'are simpla si ea ii daduse un rapuns la fel de simplu:
/Dumne$eu mi-e martor, te-as ucide, asa ca sterge-o mai repede pe 'anca de colo!0
Era prima oara cand 'aiatul au$ea o pisicuta asa de mica maraind asa de tare. In
timp ce se ase$ase pe 'anca, avea intiparita pe chip o e#presie de uimire. Il pusese la
punct si el stia foarte 'ine ca de atunci incolo n-o sa indra$neasca sa mai lase vreun alt
pusti sa o necajeasca. Din $iua aceea a fost protectorul ei. +n lucru foarte frumos.
&rumoasa era si :ett- Alice. Imprevi$i'ilul te ajuta intotdeauna. "iciodata nu faci ceva
care este previ$i'il.
Cainele %achshund si cio"anescul german
+na dintre studentele mele, care avea su' 8,9G m inaltime m-a intre'at daca
procedase correct. Intr-o seara, isi scosese la plim'are catelul, un Dachshund. De pe
alee, venea in fuga spre ei un cio'anesc german, latrand furios, hotarat sa-I manance de
vii. A luat repede catelul in 'rate si s-a repe$it spre cio'anescul german, tipand la el.
Cainele a facut stanga-mprejur si a fugit acasa, cu coada intre picioare. Cand faci un
lucru imprevi$i'il, gandirea celuilalt se reordonea$a in multe privinte.
,aceti-) sa deraieze
Ieri am primit o scrisoare de la un fost student. Imi scrie: /Am avut un ca'inet un
pacient de-a dreptul paranoic. "u voia sa vor'easca decat despre ideile lui. Am incercat
sa-I capte$ atentia, dar nu am reusit. Atunci mi-am adus aminte de imprevi$i'il si i-am
spus: /"u , nici mie nu imi place mancarea de ficat.0 .acientul s-a oprit, a scuturat din
cap si mi-a $is: /In general, mie imi place carnea de pui.0 Din momentul acela,
pacientul a inceput sa vor'easca despre pro'lemele lui reale.0
Imprevi$i'il poate sa deranje$e un /tren0 al gandirii, o linie de comportament,
asa ca e 'ine sa-l luam in calcul.
*tiu ca pe vremea cand eram la colegiu si apoi la facultatea de medicina sau ca
intern la spital, de cate ori un profesor voia sa ma certe, eu veneam cu o intre'are sau o
afirmatie stupida si irelevanta si il facem sa deraie$e. .e timp de vara, un profesor
incepea asa.
- Eric)son, nu-mi place asa@
- "ici mie nu-mi place $apada, il intrerupeam eu.
- Despre ce vor'esti! &acea el.
- Despre $apada.
- Care $apada!
- Despre un miracol e#traordinar ca nu e#ista doi fulgi de $apada
identici.
Cred ca terapeutii ar tre'ui sa ai'a intotdeauna la indemana cateva remarci lipsite
de importanta. Iar cand pacientii se asea$a si incep sa turuie despre tot felul de lucruri
lipsite de importanta, sa-I scoatem de pe ruta aceea. *a-I facem sa deraie$e cu o remarca
irelevanta. De pilda: /*tiu la ce te gandesti. *i mie imi plac trenurile.0
&ance si Coo(ie
"oua, familiei Eric)son, ne place sa facem farse inofensive. 7umea isi aminteste
multa vreme de ele, intotdeauna cu placere.
7a un 'al al studentilor din Ann 6ar'or, fiul meu, 7ance, a va$ut o fata care I s-a
parut atragatoare, asa ca a'ordat-o si i-a cerut o intalnire. &ata i-a spus ferm si cu
'landete:
- Raspunsul este nu1 am o relatie sta'ile.
- 2, nu ma deranjea$a catusi de putin, a insistat 7ance.
- Raspunsul este nu.
2 luna mai tar$iu, a va$ut din nou fata, s-a dus glont la ea in timpul
'alului si i-a cerut o intalnire. &ata i-a raspuns:
- (ai m-ai intre'at o data. Atunci ti-am raspuns nu si acum iti raspund tot nu.
7a care 7ance a replicat:
- Inseamna ca tre'uie sa discutam pro'lema la restaurantul 2scar.
&ata i-a aruncat o privire in care se citea ca il crede sarit de pe fi#.
Dar 7ance a studiat pro'lema. Intr-o sam'ata dupa-amia$a, el si
prietenul lui au intrat in sala de primire de la internatul scolii sanitare unde fata asta
statea de vor'a cu prietenul ei. 7ance s-a dus la fata si i-a $is:
- Coo)ie, el e Dean, cel mai 'un prieten al meu.
- Dean, ea este verisoara mea Coo)ie. Doar ca nu suntem chiar
verisori. Eu sunt verisorul ei vitreg, nelegitim. 2ricum, in afara familiei nu prea spunem
ca suntem verisori.
Dupa care a intre'at-o:
- Cum se simte unchiul george, ce-I mai face piciorul rupt!
&ata stia ca are un unchi 3eorge, undeva in nordul statului (ichigan, care, intr-
adevar, isi rupsese piciorul.
- Cate )g. de capsuni a pus la consevat matusa "ellie asta-vara a continuat 7ance.
Iar fata stia ca avea o matusa "ellie care facuse o pasiune pentru conservele de
capsuni. Dupa care lance a intre'at-o:
- Cum se descurca %ic)- cu alge'ra la liceu!
Iar Coo)ie stia cat de greu ii era lui %ic)- la liceu.
Apoi, din intamplare, 7ance l-a o'servat pe prietenul fetei, care
ramasese cu gura cascata si cu ochii iesiti din or'ite.
- 2 cunosti pe Coo)ie! Eu sunt 7ance. *unt varul lui Coo)ie, dar nu
varul ei adevarat. *unt varul vitreg, nelegitim. "u spunem chestia asta in afara familiei,
i-a $is 7ance.
Dupa care s-a intors spre dean si i-a $is:
- Dean, de ce nu-l scoti la cina!
Iar Dean s-a dus la 'aiat si l-a luat pe dupa umeri. In timpul asta, 7ance s-a intors
spre Coo)ie.
- 5re'uie sa facem schim' de noutati despre familia noastra, i-a $is el.
In toti anii de cand o cunosteam pe Coo)ie, nu a ridicat vocea niciodata, e calma,
'landa si hotarata. *i Coo)ie i-a spus:
- Am sa-ti spun o groa$a de lucruri.
&ara sa o'serve ca intrasera deja in restaurant.
Cand s-au logodit, Coo)ie a vrut o po$a de-a lui si 7ance i-a adus una. .o$a i-o
facusem chiar eu, cand era mic si in piela goala.
- Coo)ie, cred ca s-ar cuveni sa-ti cunosc parintii, i-a $is el.
7a care Coo)ie:
- 2,o,o,o. :anuiesc ca asa ar tre'ui.
Intr-o $i , pe la F dupa-amia$a, un tanar 'ine im'racat si cu o servieta
in mana a intrat in curtea din spate a familiei Coo) si a spus:
- Domnule Coo), vreau sa discut cu dvs. despre niste asigurari.
7ance are talentul asta, de a trancani. .oate sa discute despre asigurarea impotriva
fulgerului, asigurare impotriva uraganelor, asigurare de viata, asigurare impotriva
accidentelor, asigurarea masinii. 7a cinci fara un sfert, doamna Coo) a iesit pe veranda
din spate si i-a strigat sotului:
- Cina.
7ance s-a intors catre domnul Coo) si i-a $is, mai mult in soapta:
- *titi, de multa vreme n-am mai macat mancare gatita in casa. *unt
sigur ca sotia n-o sa se supere daca mai pune o farfurie. "u sunt pretentios la mancare.
Cat a durat cina, lancea a discutat despre tot si despre toate. 7a fiecare fel de
mancare, a complimentat-o pe doamna Coo), care se uita urat la domnul Coo). 7a
sfarsitul cinei, 7ance le-a multumit, apoi le-a $is:
- (ai am o singura polita de asigurare si sunt sigur ca pe asta o sa vreti s-o
cumparati. Este o polita de asigurare impotriva unui ginere nedorit!
6oi/ schilozii
Dupa trei saptamani de cursuri, studentii stiau ca imi place sa ma tin de farse. Asa
ca le-am $is:
- 7uni dimineata, Kerr- , te duci la etajul patru sit ii deschise usile de la lift.
5omm-, tu stai pe casa scarii sit e uiti in jos, spre parter. Cand ma ve$i ca urc treptele,
anunta-l pe Kerr- sad ea drumul usilor de la lift, ir tu , *am, o sa fii la parter si atunci
apesi pe 'utonul luftului. Intre timp , imprastiati $vonul ca luni dimineata doctorul
Eric)son o sa faca o farsa studentilor lui.
Au imprastiat $vonul cum nu se poate mai 'ine. Cand a venit $iua de luni, erau cu
totii pre$enti, inclusive un 'aiat cu prote$a. In anul inatai, studentul cu pricina fusese
foarte socia'il, deschis , prietenos cu toata lumea. In anul doi, toata lumea il placea si el
place ape toata lumea1 sociali$e tot timpul.
Era un student 'un, respectat, placut de toata lumea. In anul doi, si-a pierdut un
picior intr-un accident de masina, de care el nu se facuse vinovat. Dup ace i-au montat
un picior artificial, a devenit retras, hipersensi'il. Decanul m-a averti$at ca 'aiatul
respective e retras si hipersensi'il, dar a continuat sa fie un student 'un, mi-a spus ca nu
mai era prietenos ca inainte, ca nu raspundea la salut , ca nu salute pe nimeni, doar isi
tinea nasul in carti si isi vedea de trea'a lui.
I-am spus decanului sa-mi lase cateva saptamani pana se o'isnuieste clasa cu
mine, dupa aia o sa ma ocup de 'aiatul asta. In lunea despre care vor'esc, cand jerr-
tre'uia sa tina deschise usile liftului si 5omm- sa stea in capul scarilor, la DH, i-am gasit
pe toti studentii asteptandu-ma la parter. Am sporovoit un pic despre vreme si alte
nimicuri, despre ce se intampla in Detroit, apoi am $is:
- Ai patit ceva la degetul mare, *am! "-ai putere in el! Apasa 'utonul liftului.
- 7-am apasat, mi-a raspuns *am.
- .oate ca nu ai destula putere in degetul mare si tre'uie sa folosesti amandoua
degetele.
- Am incercat si asa, dar omul de serviciu are atata grija sa nu-I daramam galeata
si mopurile, ca pro'a'il tine deschise usile liftului.
- Am mai vor'it putin, apoi i-am $is lui *am:
- Apasa din nou 'utonul liftului.
*am s-a conformat. "ici un $gomot care sa demonstre$e ca liftul ar fi co'orat.
Intr-un tar$iu, la opt fara cinci, m-am intors catre studentul cu picor artificial si i-am $is:
- 6ai sa urcam noi, schilo$ii, sontac-sontac, si sa dam drumul liftului pentru cei
vali$i.
/"oi, schilo$ii0 am inceput sa urcam pe scari, asa cum puteam. 5om i-a facut
semn lui Kerr-, *am a apasat pe 'uton. *tudentii vali$i asteptau liftul. "oi, schilo$ii,
urcam pe scari sontac-sontac. 2 ora mai tar$iu, studentul sociali$e din nou , cu o
identitate noua. Apartinea grupului profesoral: /"oi, schilo$ii.0 Eu eram profesor1
aveam un picior infirm1 'aiatul s-a identificat cu mine1 eu m-am identificat cu el. Astfel,
cu un nou statut, si-a redo'andit felul e#trovertit de a fi. Dupa o ora, sociali$e ca alta
data.
O foaie de hartie pe care nu scria nimic

5erapia semnificativa se poate face adesea foarte, foarte, foarte simplu, chiar
daca sarcina terapeutica pare sa fie uriasa. Intr-un an, la facultatea de medicina a fost
ales un decan nou. (-a chemat la el in 'irou si mi-a $is:
- Eu sunt noul decan si am adus cu mine un protejat de-al meu. .rotejatul asta al
meu e o adevarata nestemata, fiindca e cel mai stralucit student pe care l-am intalnit
vreodata. E foarte talentat la patologie. Intelege patologia si e interesat de microscopie,
dar nu suporta psihiatrii. *i are gura mare. 2 sa te insulte in fel si chip. *e va folosi de
fiecare oca$ie ca sa te sicane$e.
- "u va faceti griji, domnule decan. .ot sa-I fac fata.
- Daca-a asa, o sa fii primul care a reusit sa-I faca fata, mi-a $is decanul.
Asa ca in prima $i m-am pre$entat in fata studentilor, le-am spus cine sunt si ca
nu eram ca alti profesori de la medicina. Alti profesori de la medicina credeau ca cel
mai important curs de la facultatea de medicin este cursul tinut de ei. 2r, eu nu eram
asa.
Eu nu credeam o asemene ineptie. Intamplator, eu steam ca al meu era cursul cel
mai important. *tudentii nu au avut nimic de comentat. Apoi le-am $is:
- .entru cei care sunt interesati doar in mica masura de psihiatrie, am intocmit o
lista cu circa FG de referinte din afara programei scolare, pe care sa le citeasca. Iar
pentru cei pe care psihiatria ii interesea$a destul de mult am pregatit o lista cu circa 9G
de referinte pe care sa le citeasca. .entru cei care sunt cu adevarat interesati, am o lista
de circa IG de su'iecte suplimentare.
Dupa asta, le-am cerut tuturor sa scrie o recen$ie pentru o anumita e#punere
despre psihiatrie si sa mi-o aduca lunea urmatoare.
7uni, studentul care ura psihiatria era, si el, ase$at la coada. &iecare student mi-a
inmanat recen$ia. *tudentul respective mi-a intins o foaie pe care nu scria nimic.
I-am $is:
- &ara sa-ti citesc recen$ia, vad ca ai facut E greseli: nu ai trecut data si nu ai
semnat-o. (i-o aduci din nou lunea urmatoare. *i tine minte , recen$ia unei carti e
precum citirea lamelor de microscopie patologica.
Am primit una dintre cele mai competente recen$ii din toata viata mea.
Iar decanul m-a intre'at:
- Cum Dumne$eu ai reusit sa transformi un pagan intr-un crestin!
7-am luat complet prin surprindere.
1uth
7a spitalul Qorcester, administratorul a facut intr-o $i urmatoarea remarca:
- 5are as vrea sa e#iste cineva care sa gaseasca o modalitate de a o
im'lan$i pe Ruth.
- (-am interesat cine era Ruth, o fetita de 8E ani, foarte draguta, cu
un fel de a fi care te cucerea. "u aveai cum sa n-o placi. *e purta tare frumos. *i totusi,
cand venea o infirmiera noua, toate celelealte o averti$au:
- *tai departe de Ruth. 2 sa-ti sfasie rochia, o sa-ti rupa mana sau
piciorul!
Informierele nou-venite nu credeau asta despre Ruth, care era o
scumpa, o dulceata de copil. Iar Ruth o implora pe infirmiera cea noua:
- 2 , va rog, imi aduceti si mie un cornet de inghetata si niste 'om'oane de la
maga$in!
Infirmiera ii aducea si, dup ace lua 'om'oanele si ii multumea cu glas mieros, cu
o singura lovitura de ?arate, Ruth ii rupea infirmierei 'ratul sau ii sfsia rochia, ii dadea
un sut in ti'ie, ori sarea pe piciorul ei. +n comportament standard, o'isnuit pentru Ruth.
Ruth se distra. In plus, ii placea sad ea jos tencuiala de pe pereti si o facea cu
regularitate.
I-am spus administratorului ca aveam o idMe si l-am intre'at daca imi dadea voie
sa ma ocup de ca$ul ei. (i-a ascultat ideile , apoi mi-a $is:
- Cred ca o sa mearga si stiu e#act infirmiera dispusa sa va ajute.
Intr-o $i am primit un telefon.
- Ruth a luat-o ra$na iar.
(-am dus in sectie. Ruth cojise tencuiala de pepereti. Eu am sfasiat
asternuturile . Am ajutat-o sa distruga patul. Am ajutat-o sa sparga ferestrele. Inainte sa
ma duc in sectie, vor'isem cu mecanicul de intretinere de la spital, afara era frig.
Asa ca i-am sugerat:
- Ruth, hai sa smulgem contorul de la caldura sis a indoim teava.
(-am ase$at pe podea si am inceput amandoi sa tragem de el. Am
scos contorul de pe teava.
(i-am rotit privirea prin camera si i-am $is:
- Aici nu mai avem nimic de facut. 6ai sa mergem in alta camera.
- *unteti sigur ca se cuvine sa faceti asta , doctore Eric)son! (-a
chestionat Ruth.
- *incer, e distractive, nu! Eu cred ca este.
In drum spre alta camera , pe corridor, am dat de o infirmiera. Cand
ne-am apropiat de ea, am facut un pas inainte si i-am sfasiat uniforma si juponul,
lasand-o numai in chiloti si sutien.
- Doctore Eric)son, n-ar tre'ui sa faceti asa ceva, m-a apostrofat Ruth.
*-a dus fuga in camera, a luat asternuturile rupte si a infasurat-o cu ele pe
infirmiera.
Dupa acest incident a fost o fata cuminte. I-am aratat cum era comportamentul ei
in realitate. Desigur, infirmiera in cau$a era o infirmiera cu e#perienta si se distrase la
fel de 'ine ca mine. Celelalte infirmiere erau ingro$ite. Intregul personal era oripilat de
comportamentul meu. "umai administratorul si cu mine am fost de accord ca ma
comportasem asa cum tre'uie.
Ruth mi-a platit polita : a fugit din spital, a ramas gravida, a facut un copil si l-a
dat spre adoptie. Dupa care s-a intors in spital de 'una voie si a fost o pacienta 'una.
.este cativa ani, a cerut sa fie e#ternata, s-a angajat ca ospatarita, a cunoscut un tanar, s-
a maritat cu el, a ramas insarcinata. Din cate stiu, a avut o casnicie fericita, din moment
ce facusera E copii. Ruth a fost o mama 'una si un cetatean responsa'il.
De multe ori, un pacient poate fi scos dintr-un conte#t comportamental gresit cu
ajutorul unui soc. E vala'il si pentru nevrotici si pentru psihotici.
Salamalecuri
In primul meu an ca professor la facultatea de medicina Qa-ne *tate, s-au
intamplat E lucruri importante. In clasa mea era o fata care, in liceu, intar$iase la toate
orele. .rofesorii o chemau la cancelarie si de fiecare data ea promitea ca data viitoare n-
o sa mai intar$ie. *i isi cerea iertare in modul cel mai sincer. Intar$iase la toate orele din
liceu, dar fusese o eleva de $ece pe linie. Intotdeauna se scu$a, facea promisiuni in care
lume credea.
A intar$iat la toate orele din colegiu, mustruluita de toti instructorii si de toti
profesorii. De fiecare data, isi cerea frumos scu$e, cu sinceritate si de fiecare data
promitea ca pe viitor o sa se poarte mai 'ine dar continua sa intar$ie. *i in colegiu
avusese numai note de $ece.
Dupa care a intrat la facultatea de medicina, unde intar$ia la fiecare curs, la
fiecare prelegere, la fiecare ora de la'orator. Colegii o injurau fiindca inatar$ia si ii tine
ape loc cu lucrarile de la'orator. Iar ea, cu veselia-I o'isnuita, se scu$a si promitea ca n-
o sa se mai intample.
Cineva de la facultatea de medicina, care ma cunostea, a spus, afland ca urma sa predau
acolo:
- *a vedeti cand da de cursul lui Eric)son! 2 sa fie o e#plo$ie colosala! 2 sa se
auda in toata lumea!
In prima $i, am ajuns cu toii in sala de curs, in afara de Anne. .e fiecare parte a
salii era un interval. Era un interval in fundul salii si un interval pe partea vestica.
*tudentii nu erau atenti la prelegerea mea. *tateau cu ochii pe usa. Eu imi continuam
e#punerea, nestingherit, iar cand usa s-a deschis, foarte usor si fara cel mai mic $gomot,
si-a facut aparitia Anne, cu EG de minute intar$iere. 5oti studentii au smucit din cap si s-
au uitat la mine. (-au va$ut cum le fac semn sa se ridice in picioare, si au inteles cu
totii mesajul meu.
Am intampinat-o pe Anne cu salamalecuri, in timp ce ea se indeparta de usa,
traversa spatiul din fata salii, ajungea in spatele clasei, trecea in partea opusa si se ase$a
la locul ei, undeva pe coridorul din mijloc. *i tot in timpul asta toata clasa se ploconise
in fata ei. 7a sfarsitul orei, au inceput sa se im'ul$eas$a la iesire. Anne si cu mine am
fost ultimii care am plecat din sala. Eu vor'eam despre vremea din Detroit sau ceva de
genul asta si mergand pe corridor, un om de serviciu s-a ploconit in fata ei, fara sa-I
spuna un cuvant, mai multi studenti care treceau pe coridor i-au facut plecaciuni, tot pe
tacute1 decanul a iesit din 'irou si s-a ploconit in fata ei1 toata $iua oamenii i-au facut
plecaciuni 'ietei Anne.
A doua $i, a fost prima in clasa si a continuat sa fie prima pana la sfarsit.
Re$istase la reprosurile decanilor, la reprosurile profesorilor, dar a cedat cand lumea a
inceput sa-I faca plecaciuni, pe tacute.
0lo"us h7stericus
2data, a venit la mine la ca'inet o asistenta medicala. 2 cunosteam oarecum. Era
una dintre asistentele acelea atotstiutoare. &usese data afara de la toate spitalele unde
lucrase, fiindca le spunea doctorilor ce sa faca. 7e spunea diagnosticul si tratamentul.
A intrat la mine mi-a $is ca suferea de glo'us h-stericus, un nod in gat si ca o
deranja foarte tare. I-am cerut sa-mi descrie ce simtea. *i mi-a spus cum anume o durea.
Dupa ce am ajuns la o conclu$ie proprie , i-am $is:
- "u aveti glo'us h-stericus. *uferiti de un ulcer stomacal, l capatul duodenului.
- "u fiti ridicol! (i-a intrs-o ea.
- "u eu sunt, dvs. sunteti, i-am raspuns.
- 2 sa va dovedesc ca nu am ulcer la stomac, a insistat doamna.
*-a dus la H radiologi diferiti si toti au confirmat diagnosticul meu. Asa ca a venit
din nou la mine, furioasa si mi-a $is:
- Ati avut dreptate. Am va$ut radiografiile cu ochii mei si toti doctorii mi-au spus
acelasi lucru. Ce ma sfatuiti sa fac!
- *unteti armeanca. %a plac mancarurile condimentate. Aveti o sora care va suna
in fiecare $i si cu care vor'iti pe saturate. Aveti o nepoata care va suna in fiecare $i si cu
care vor'iti pe saturate. 5rantiti-le receptorul si surorii si nepoatei. Amandoua va dau
dureri de stomac. *i mancati tot ce va place.
.este o luna, a facut alte radiografii la aceiasi H radiologi. "ici urma de ulcer. Iar
eu nu am facut decat sa-I recomand :
- (ancati tot ce va place, trantiti-le receptorul surorii si nepoatei.
E#presia preferata a doamnei era /"u pot sa inghit asta, nu pot sa
inghit aia.0 Asa se ajunsese la diagnosticul de glo'us h-stericus.&elul in care mi-a
descries durerea indica un ulcer duodenal. Dar ea stia ca ma insel. 5rei radiologi diferiti
au convins-o ca aveam dreptate.
Ovazul
Intr-o vara , am destelenit $ece pogone de teren. 5ata il arase in toamna si il
reinsamantase, apoi il arase din nou in primavera si semanase ova$ . 2va$uui ii mersese
'ine si ne asteptam la o recolta 'ogata. *pre sfarsitul verii, intr-o joi seara, ne-am dus sa
vedem ce mai face ova$ul, cat mai durea$a pan ail treieram. 5ata a cercetat tulpinile de
ova$ sin e-a $is:
- :aieti, n-o sa fie o recolta neo'isnuit de mare, de HH de du'le la un pogon. 2 sa
scoatem cel putin o suta de du'le la un pogon. 2 sa fie 'un de recoltat lunea viitoare.
*i am plecat fericiti, gandindu-ne cum o sa avem o mie de du'le de ova$, si ce
insemna asta pentru noi, din punct de vedere financiar. A inceput sa 'ure$e. A plouat
joi noaptea, vineri toata $iua si toata noaptea, sam'ata, toata $iua si noaptea, duminic
toata $iua, iar luni, in $ori ploaia s-a oprit. Cand, in sfarsit, am reusit sa ra$'im prin apa
si am ajuns la teren, totul era culcat la pamant1 nu mai ramasese in picioare nici o
tulpina de ova$.
5ata a $is:
- "adajduiesc ca destul din ova$ul asta e suficient de copt ca sa incolteasca. Asa
o sa avem ceva verdeata pentru vite, in toamna la anuJ , mai vedem noi.
Iata ce inseamna cu adevarat sa fii orientat catre viitor, un lucru foarte important
atunci cand te odupi de agricultura.
%espre crestere
&iul meu, 7ance, a intrat la mine in ca'inet si m-a intre'at:
- 2 sa fiu intotdeauna su'tire ca vrejul si lung ca o prajina!
Era foarte su'tire, foarte inalt, foarte sla'.
- Destinul tau ca adolescent este sa fii su'tire ca vrejul si inalt cat o
prajina, i-am $is. Dar poti sa astepti cu nera'dare $iua cand o sa intri in ca'inet, o sa-mi
dai haina si o sa-mi spui: /Dispari, tata!0
*i, intr-o 'una $i, a intrat in ca'inet, cu un $am'et de satisfactie, mi-a intins hain
lui si mi-a $is:
- Dispari, tata!
(-am im'racat cu haina lui1 avea manecile prea lungi, imi acopereau
palmele, iar umerii erau prea largi.
6u suntem o"ligata
Intr-o duminica , citeam cu totii $iarul1 ?risti s-a dus la mama ei, i-a smuls $iarul
si l-a aruncat pe podea. (ama i-a spus:
- ?risti, nu e frumos. Ia $iarul de jos si da-l inapoi mamei. *pune-I
ca-ti pare rau.
- "u suntem o'ligate,i-o intoarce ?risti.
&iecare mem'ru al familiei i-a dat lui ?risti acelasi sfat, si a primit
acelasi raspuns. Asa ca i-am spus lui :ett- s-o ia si s-o duca in dormitor-. *tateam
intins in pat, iar :ett- a ase$at-o pe ?risti in pat, langa mine. ?risti mi-a aruncat o
privire plina de dispret. A inceput sa se tarasca, vrand sa se dea jos din pat, dar am
prins-o de gle$na.
- Da dumul! (i-a $is.
- "u suntem o'ligat.
5rea'a asta a durat F ceasuri. Ea dadea din picioare , se $'atea. In scurt timp, si-a
eli'erat gle$na1 am prins-o de cealalta. Era o lupta disperata ca o lupta pe tacute intre
coi titani. Dupa F ceasuri, stia ca a pierdut si mi-a $is:
Iau $iarul de jos si i-l dau inapoi lui mami.
- Atunci veni lovitura de secure.
- - "u eram o'ligate, i-am $is.
*i-a stors creierii si mi-a spus:
- Iau $iarul de jos. I-l dau lui mami. Ii spun ca imi pare rau.
- "u eram o'1ligata, insist eu.
- Iau $iarul de jos. Eu veau iau $iarul de jos. Eu veau spun mami
pare rau.
- &oarte 'ine, i-am $is.
;ece ani mai tar$iu de la intamplarea asta, cele doua fete mai mici ale mele au
tipat la mama lor. Am chemat fetele si le-am $is:
- *tati pe covoras. "u cred ca e frumos sa tipati la mama. *tati acolo si ganditi-
va 'ine, sa vedem daca imi dati dreptate.
- .ot sa stau aici si toata noaptea, $ice ?risti.
- Eu nu cred ca e frumos sa tipam la mama, eu ma duc si-mi cer iertare, $ice
Ro#ie.
- Eu mi-am va$ut de manuscrisul la care lucram. .este o ora, m-am intors sa
vad ce face ?risti. Chiar si o ora e destul de o'ositor. (-am intors la loc si am mai scris
o ora. Dupa care m-am intors iar la ea si i-am spus:
- .arca si lim'ile de la ceas se misca gro$av de incet.
.este o alta jumatate de ora, m-am intors si i-am $is:
- Cred ca a fost o tampenie ce i-ai spus mamei tale. Cred ca e o tampenie sa tipi
la mama ta.
- *i eu cred la fel, dupa care s-a pra'usit la mine in poala, suspinand.
;ece ani fara sa discipline$i un copil de la varsta de doi ani pana la 8E ani.
Cand
avea 89 ani, am mai disciplinat-o o data, asta-I tot. Daor de H ori.
0unoiul
Copii au o memorie sla'a, dar eu am o memorie e#celenta cand vine vor'a de ei.
Ro'ert ne-a anuntat intr-o $i:
- Am destui ani, sunt destul de mare si destul de puternic ca sa duc gunoiul in
fiecre seara.
(i-am e#primat neincrederea. *-a aparat cu tarie, sustinand ca e in stare.
- :ine, de luni poti sa incepi, i-am $is.
A dus gunoiul luni si marti, dar miercuri a uitat. Koi, i-am adus eu
aminte si a dus gunoiul, dar a uitat de el vineri si sam'ata Asa ca in sam'ata aceea i-am
dat o multime de jocuri active , care i-au placut la ne'unie, dar care l-au si o'osit. In
plus, ca favor special, l-am lasat sa stea trea$ cat a vrut el. 7a unu noaptea, mi-a $is:
- Cred ca vreau sa ma culc.
7-am lasat sa se culce. .rin nu stiu ce coincidenta , eu m-am tre$it la
H. 7-am tre$it pe Ro'ert si m-am scu$at cu cerul si cu pamantul ca uitasem sa-I
amintesc sa duca gunoiul in seara aceea. %oia sa fie asa de 'un, sa se im'race si sa duca
gunoiul! De sila, de mila, s-a im'rcat. (-am scu$at inca o data fiindca nu-I adusesem
aminte si a dus gunoiul.
Apoi s-a de$'racat , si-a pus pijamaua si s-a urcat in pat. Eram sigur ca doarme
'ustean. 7-am tre$it din nou. De data asta , m-am scu$at si mai tare. I-am $is ca nu
steam cum de nu va$usem si gunoiul ala. 7-a dus la tom'eronul de pe alee. *-a intors si
a fugit din nou pe alee, unde a verificat capacul de la tom'eron, ca sa se asigure ca il
pusese cum tre'uie.
Cand a intrat in casa, s-a oprit in 'ucatarie, a verificat-o inca o data si a'ia dupa
aceea s-a dus in dormitor. Eu continuam sa ma scu$. *-a dus la culcare si de atunci n-a
mai uitat niciodata sa duca gunoiul.
5eidi-5o/ cleptomana la 8 ani
+n cuplu a venit la mine, disperat, si m-a intre'at:
- Ce putem face cu fetita noastra care are I ani! &ura de la noi. &ura de la
prietenii nostrii si de la prietenii ei. Cand se duce la cumparaturi cu mama ei, fura de la
maga$ine. Am trimis-o intr-o ta'ara de fete unde a stat o $i si a venit acasa cu lucruri
de la celelalte fete, lucruri care chiar aveau pee le numele acelor fete. (inte ca mama ei
ii cumpara lucruri. Insista ca sunt ale ei. .oate fi vindecata o cleptomana asa de mica! 2
hoata care fura din maga$ine la varsa asta! 2 mincinoasa care are doar I ani!
7e-am spus ca o sa ma ocup de asta. I-am scris o scrisoare fetitei:
/Draga 6eidi-6o, eu sunt $ana ta de la I ani, care te ajuta sa te faci mare. 5oti
copiii au cate o $ana care ii ajuta sa se faca mari. "imeni nu poate sa vada o $ana care ii
ajuta sa se faca mari. 5u nu m-ai va$ut niciodata. .oate ca ai vrea sa stii cum arat. Am
un ochi in varful capului, pe frunte si su' :ar'ie. Ca sa pot vedea tot ce face copilul
meu, pentru care ue sunt $ana care il ajuta sa se faca mare.
Ei, eu te-am urmarit si am va$ut cum, incetul cu incetul, ai invatat tot felul de
lucruri. (-am 'ucurat sa vad ca inveti o multime de lucruri. +nele lucruri sunt mai greu
de invatat decat altele. Eu am si urecji. "u am urechi pe cap, fiindca nu as mai vedea
totul. Am urechi pe o'raji, ele au pivoti, asa ca pot sa le rotesc in ce directie vreau, ca sa
aud totul, in toate directiile. *i am mai multe urechi pe gat, intr-o parte, plus urechile de
pe picoarele din spate si de pe coada. Iar urechea din varful co$ii este foarte mare e
tot cu pivot. =Intrea'a-l pe tati ce e un pivot> . Asa ca pot sa rotesc urechea asta in orice
directie vreau, ca aud tot ce spui tu, toate $gomotele pe care le produci atunci cand faci
un lucru sau altul.
Am un picior drept si H picioare stangi din fata. E picioare stangi din fata imi
folosesc la mers cele dinspre e#terior. .iciorul din interior are HE de degete. De aia
scriu asa urat, fiindca nu-mi amintesc intre care degete tre'uie sa tin creionul. *igur ca
merg de E ori mai repede pe partea stanga decat pe partea dreapta. Asa ca pot sa merg in
linie dreapta. Am D picioare din spate H picioare stangi si H picioare drepte din spate,
asa ca pot sa fac partea dreapta sa mearga la fel de repede ca partea stanga. *i imi place
sa merg desculta sit u stii ce cald e vara in .hoeni#. De aceea am pantofi in doua dintre
cele D picioare din spate. .e celelalte le tin desculte.
Am primit o invitatie la petrecere cand a implinit D ani , dar nu aveam cum sa ma
duc, fiindca eu eram $ana ei de la I ani, care o ajuta sa se faca mare. "u m-am
speciali$at pe copii de D ani, eu eram o $ana de la I ani care o ajuta sa se faca mare, care
vedea tot ce face si o au$ea intotdeauna. .ovestea asta a adus-o pe drumul cel 'un.
Scrisori de la )epurasul de Paste
2 mama a venit la mine cu fetita ei de D ani si mi-a $is:
- &ratii ei mai mari au convins-o sa nu mai creada in (os Craciun dar ea
continua sa creada cu tarie in Iepurasul de .aste. Iar eu as vrea sa mai creada in Iepuras
inca un an, fiinda la opt ani n-o sa mai creada, dar acum vrea sa creada in el.
I-am scris fetitei o scrisoare ca din partea Iepurasului, i-am povestit acolo cat imi
e de greu, cum fac 'u'e la picioare de atata topait, incercand sa gasesc oul de .aste
carea fost fiert cel mai tare din toata lumea. (-am gandit ca fetita merita asta. I-am
scris: /"umai ca nu am calculat 'ine distanta cand am sarit peste un catus si mi-au
intrat niste tepi, si m-a durut. Era cat pe ce sa ma muste un sarpe cu clopotei. Am sarit
pe spatele unui magarus sal'atic. Era un magarus de trea'a, dar gro$av de prost. (-a
dus in directia gresita, asa ca a tre'uit sa fac cale-ntoarsa, topaind intruna. Alta data,
prostia mea m-a facut sa incalec un iepuroi, care a inceput sa fuga cu mine ca ne'unul,
m-a dus in directia gresita si am fost nevoit sa fac cale-ntoarsa, topaind intruna.0
*i am continuat: /Am hotarat sa nu mai apele$ la ajutorul nimanui. Cred ca e
foarte rau s faci autostopul.0
&etita a dus scrisoarea de la Iepuras la scoala,la ora intitulata /Descrie o'iectul0,
iar de .aste a primit cel mai fiert ou din lume un ou de oni#!
*unt oameni care ma suna si acum si ma roaga sa o fac pe (os Craciun la telefon
pentru copiii lor, asa cum am facut atunci cand parintii lor imi erau pacienti.
%reme de sase saptamani, in fiecare dimineata, H fetite au sarit din pat si au
alergat la deschi$atura pentru scrisori decupata in usa, ca sa-si ridice scrisorile de
Iepuras. 7e-am trimis $ilnic relatari ale calatoriilor mele. De fiecare data, plicurile si
hartia erau diferite. *i au primit cele mai fierte oua din lume. *i multe dintre scrisorile
mele de la Iepuras au fost duse la ora intitulata /Descrie o'iectul0.
1o"ert * face lucrurile "ine
Cand avea D ani, fiul meu Ro'ert, a incercat sa foloseasca strada in acelasi timp
cu un camion si Ro'ert a iesit invins. .olitia a venit si m-a luat ca sa identific 'aiatul in
al carui 'u$unar se gasise o hartie pe care scria /:o''-0. (-am uitat la Ro'ert, care
fusese dus la spitalul :unul *amaritean si le-am $is:
- Da, e fiul meu.
7-am intre'at pe medicul de la +rgente:
- Care-s pagu'ele!
(i-a spus:
- Are am'ele solduri fracturate. :a$inul e fracturat. Craniul e
fracturat si are comotie. Acum facem investigatii ca sa vedem daca e#ista le$iuni
interne.
Am asteptat pana mi-au spus ca nu avea le$iuni interne. Apoi am
intre'at:
- Care e pronosticul!
Doctorul mi-a $is:
- Ei, 'ine, daca supravietuieste FC de ore, s-ar putea sa ai'a sanse sa
traiasca.
(-am dus acasa, i-am adunat pe toti din familie si le-a spus:
- Il cunoastem cu toii pe Ro'ert. *tim ca daca Ro'ert are ceva de
facut, chiar face. *i face lucrurile foarte 'ine. Deci, in momentul de fata, Ro'ert se afla
la spitalul :unul *amaritean. A dat un camion peste ea, i-a fracturat am'ele picioare,
'a$inul, craniul si i-a $guduit creierul, prin urmarea are acum ceea ce se numeste
comtotie. "u recunoaste pe nimeni. *i nu poate sa gandeasca asa cum tre'uie. Iar noi
tre'uie sa asteptam FC de ore ca sa aflam daca Ro'ert va trai. Repet, il cunoastem cu
totii pe Ro'ert. Cand face un lucru, il face 'ine. .oti sa fii intotdeauna mandru de ceea
ce face Ro'ert.
Daca vreti sa varsati cateva lacrimi , nu e nimic rau in atsa. Dar cred ca ati dovedi
lipsa de respect fata de Ro'ert, cred ca se cuvine sa va vedeti fiecare de indatoririle
$ilnice. Cred ca se cuvine sa mancati 'ine. Cred ca se cuvinne sa va faceti temele. *i
vreau sa va culcati la ora o'isnuita. %a culcati la timp si va odihniti 'ine la noapte. Ii
datorati lui Ro'ert atata respect.
%reo doi dintre copii au plans un pic, apoi au mancat 'ine, au facut ce aveau de
facut, dupa care au spalat vasele si-au facut temele. *-au culcat la ora sta'ilita.
.este FC de ore am aflat ca Ro'ert va trai.
7e-am spus tuturor ca nu tre'uie sa-l deranjam pe Ro'ert la spital, pentru ca
misiune lui nu era deloc usoara tre'uia sa se faca 'ine. Daca noi ne duceam sa-l
vedem, el consuma multa energie, energie de care avea nevoie sa se faca 'ine. Eu nu am
stiut, dar sotia mea se ducea in fiecare $i la spital, pe furis, intra in salon si se ase$a in
liniste langa pat. Cateodata , Ro'ert isi schim'a po$itia, se intorcea cu spatele la ea.
Alteori ii spunea:
- Du-te acasa.
+neori o mai intre'a cate ceva, apoi ii $icea sa se duca acasa. Iar ea
facea intocmai cum ii spunea el.
I-am trimis lui Ro'ert o multime de cadouri. De fiecare data, I le
dadeam asistentei sa I le duca. "oi nu i-am inmanat niciodata nimic.
(a duceam la spital, intram in sala asistentelor si ma uitam pe geam,
ca sa vad cum se simte Ro'ert. Ro'ert nu stia ca sunt acolo.
Accidentul se intamplase pe 9 decem'rie, iar Ro'ert a venit de la spital spre
sfarsitul lui martie, intr-un apartament gipsat. :rancadierul care l-a adus pana in casa
era cat pe ce sa-l rastoarne. Cand a intrat in living Ro'ert ne-a spus:
- *unt tare 'ucuros ca am asa niste parinti. "-ati venit nici macaro data la spital.
7a ceilalti copii, saracii de ei, parintii veneau in fiecare dupa-amia$a si faceau sa
planga. *i mai veneau o data seara si iar ii faceau sa planga. Duminica era ceva
ingro$itor. Ii uram pe parintii aia care nu-I lasau pe copiii lor sa se fac 'ine.
Cat am fost intern la spital, inregistrasem temperature, ritmul respiratiei, pulsul,
cu o ora inainte ca pacientii sa primeasca vi$ite de la cei de acasa. 7a o ora dup ace
vi$itatorii plecau, le monitori$am pulsul, respiratia si tensiunea artificiala. De fiecare
data cand un pacient avea vi$itatori, ii crestea temperature. Ritmul respiratiei depasea
valoarea normala, iar nivelul tensiunii arteriale se ridica. Atunci am lut hotararea ca,
daca nevasta sau copiii mei ajung vreodata in spital, sa nu-I vi$ite$ decat dup ace ma
asigur ca asta nu le afectea$a tensiunea arteriala, pulsul, respiratia si temperatura.
.acientii internati in spital tre'uie sa-si foloseasca fortele pentru a se vindeca, nu ca sa-
si faca rudele, care sunt 'ine, sanatoase, sa se simta impacate.
Orele de sam"ata facute duminica
+n student la medicina uita sa se duca cursurile de sam'ata. In fiecare sam'ata se
tre$ea, iesea din casa si juca golf, uitand de fiecare data ca si in $iua aceea se tineau
cursuri. Asta pana cand a dat de cursul meu.
I-am e#plicat ca saptamana avea D $ile, ca sam'ata era $i de scoala si i-am spus
ca o sa-I dau o lectie, nu sam'ata, ci duminica, intr-o $i cand studentii nu aveau ora si
ca dupa aia o sa-si aduca aminte ca sm'ata era $i d cursuri.
Asadar, i-am $is:
- (aine dimineata, duminica, la ora C:GG, vino HE de )m pana la spitalul Qa-ne
Countr-, intra la mine in ca'ine si asteapta-ma. Daca intar$ii cateva minute, sa nu cre$i
ca am uitat de tine, pentru ca n-o sa uit. 5u stai acolo la lectie si dup ace se termina
lectia, la ora F, poti sa pleci acasa.
Ei 'ine, am uitat ca i-am spus asta. *i a stat in ca'ientul meu toata $iua, pana la
ora F.
Duminica urmatoare a venit din nou la ca'inet. 7a ora C:GG, rugandu-se ca eu sa
nu uit si de data asta. Dar eu am uitat.
In a H-a duminica, i-am dat o serie de pacienti interesanti, sa le faca anamne$a.
Asa de mult l-au interesat, ca n-a mai vrut sa plece acasa la ora F. A ramas pana la 9.
Din $iua aceea, nu a mai uitat niciodata ca tre'uia sa se duca la facultate sam'ata.
3ill/ stilul ei personal
Am primit o scrisoare de la nepotica mea, care are un an si jumatate1 i-a scris-o
mama ei. Kill, care are un an jumatate, s-a dus pentru prima oara la 'a$inul de inot. *i a
tipat cand I s-a udat piciorul. A tipat si s-a agatat de mama cand I s-a udat mana. *i a
tinut-o intr-un plans si n-a mai vrut sa-I dea drumul pana cand mama a lasat-o pe Kill sa
dirije$e intreaga actiune.
Acum isi face planuri sa mearga din nou la 'a$in si isi invata mama:
- 7asa-ma pe mine sa ma descurc in felul meu.
5oti nepotii mei a'ordea$a viata in mod diferit, si sunt foarte hotarati.
Cand vor sa faca ceva, fac, dar o fac in stilul lor personal. Iar mama lor poate sa descrie
totul detaliat. Am pastrat scrisorile de la ei, pentru ca pana la urma sa fie adunate intr-un
volum pentru copii, cand or sa ai'a ei 8I sau 8D ani si or sa se planga ca pe parintii lor
nu-I ducea mintea.
Palme la fund
Intr-o $i, fiul meu, 7ance, a venit de la scoala primara si mi-a $is:
- 5ati, toti copiii de la scoala primesc palme la fund, iar pe mine nu m-ati 'atut
niciodata. %reau si eu o palma la fund.
- "u am motive sa te 'at, i-am $is eu.
- Iti dau eu un motiv, s- oferit 7ance, dupa care s-a dus afara si a spart un geam.
A venit inapoi si m-a intre'at:
- Acum poti s ma 'ati!
- "u, lucrul pe care se cuvine sa-l facem acum este sa inlocuim ochiul de geam.
Cu 'ataia nu re$olvam nimi.
*car'it, a iesit si a mai spart inca un geam.
- Acum ma 'ati! (-a intre'at.
- "u, o sa inlocuiesc geamul, i-am spus.
In total a spart D geamuri. Cand l- spart pe al D-lea, eram pe 'alconul
de la apartamentul nostrum. Am aliniat pe 'alustrade D dintre masinutele lui metalice. A
venit si m-a anunat:
- Am spart al saptelea gem. Acum ma 'ati!
- "u, o sa inlocuiesc geamurile, asta am sa fac, i-am $is.
*i am adaugat:
- +ite, am ase$at pe 'alustrade D masinute de-ale tale. Acum o arunc
peste 'alustrade pe prima. *per sa se opreasca, sa nu se rostogoleasca, sa se i$'easca pe
trotuar sis a se sparga. 2, ce pacat! .oate a doua se opreste.
Asa a pierdut D masinute. .este vreo H saptamani, s-a intros de la scoala foarte
fericit. 7-am luat de 'rat, l-am ase$at pe genunchii mei si i-am dat o palma la fund.
- De ce ai facut asta! *-a mirat el.
I-am $is:
- *e pare ca mi-am amintit cum m-ai rugat sa te 'at la fund. Atunci nu
am dat curs rugamintii tale.
- Intre timp, m-am desteptat, mi-a $is el.
*igur ca nu l-am lovit tare. A fost o palma sim'olica.
Cand trantesti usile
"epotul meu, Douglas, a intrat in ca'inet in timp ce eu tineam un seminar de
instruire. *-a falit un pic cu noii lui pantofi de tennis, dupa care a plecat. .este vreo FG
de minute, a venit iar si m-a gasit in toiul unei demonstratii despre adancirea transei.
- &ugi de aici, Douglas, i-am $is.
- "u te-am au$it, mi-a intors-o el, o'ra$nic.
- &ugi de-aici, du-te-n casa, am repetat eu.
Douglas a iesit, trantind usa. Era clar ca nu i-a convenit deloc. "u
tre'uia sa tranteasca usa.Daca ar fi copilul meu, l-as ruga cu 'landete, fara un motiv
anume:
- 5e rog, tranteste usa.
As face asta in timp ce ar fi preocupat sa se uite intr-o carte cu po$e.
El s-ar mira, dar mi-ar da ascultare. I-as spune /multumesc0 si l-as ruga sa mai
tranteasca o data usa. *i el ar tranti-o din nou, fara sa priceapa nimic. Dupa care l-as
ruga iar sa o tranteasca.
- Dar vreau sa citesc in carte, ar $ice el.
- :ine, dar mai tranteste-o o data, as insistat eu.
Ar tranti-o, dar n-ar trece mult si m-ar intre'a de ce il rugasem sa
tranteasca usa.I-as aminti atunci cum trantise usa prima data si i-as $ice:
- Dupa cum ai trantit usa atunci, m-am gandit ca iti place sa trantesti usile.
- De fapt, nu-mi place sa trantesc usile, mi-ar raspunde el.
Invatam foarte repede in situatii care ni se impun atunci cand nu avem chef de
ele.