GHI D DE PROI ECTARE SI EXECUTI E, I N

ZONE SEI SMI CE, A STRUCTURI LOR DE

ZI DARI E ALCATUI TE DI N ELEMENTE DE
ARGI LA ARSA, (BLOCURI CERAMI CE)
CU GOLURI VERTI CALE, CU I NALTI MEA
ELEMENTULUI MAI MARE DE 150 MM

Redactarea I


CONSULTAN II
ST RU CT U RI
PROIECTARE, CONSULTANTA, CERCETARE, EXPERTIZARE - STRUCTURI

Membru al GRUPULUI DE FIRME IPCT
Str. T. Arghezi nr.21, Sector 2, 70132
Bucuresti, tel. , fax: 212.48.55
I PCT












GHID DE PROIECTARE SI EXECUTIE, IN ZONE
SEISMICE, A STRUCTURILOR DIN ZIDARIE
ALCATUITE DIN ELEMENTE DE ARGILA ARSA,
(BLOCURI CERAMICE) CU GOLURI
VERTICALE, CU NLIMEA ELEMENTULUI
MAI MARE DE 150 MM


INDICATIV GPE 102-04


ELABORATORI

Prof. dr. ing. Radu Petrovici

ing. Gheorghe Popescu


RESPONSABIL MTCT
ing. Octavian Manoiu


iunie 2004

CONSULTAN II
STRUCTURI
PROIECTARE, CONSULTANTA, CERCETARE, EXPERTIZARE - STRUCTURI

Membru al GRUPULUI DE FIRME IPCT
Str. T. Arghezi nr.21, Sector 2, 70132
Bucuresti, tel. , fax: 212.48.55
I PCT

CUPRINS

I. Obiectul ghidului
I.1 Dispozitii generale
I.2 Lista de referinte

II. Reguli privind proiectarea cladirilor din zidarie cu elemente din argila arsa (blocuri ceramice) cu
goluri cu nlimea de referinta mai mare de 150 mm
II.1 Tipuri de corpuri utilizate la peretii structurali
II.1.1 Clasificarea corpurilor din punct de vedere al geometriei
II.1.2 Forme specifice blocurilor folosite n zone seismice
II.1.3. Condiii minime de rezisten pentru blocurile de zidrie
II.2. Mortare pentru zidarii
II.3. Tipuri de zidrii
II.4. Tipuri de cldiri
II.5 Domenii de utilizare a blocurilor ceramice
II.5.1. Zidarie simpla (nearmata)
II.5.2. Zidrie confinat (cu centuri i stlpisori din beton armat)

III. Elemente pentru calculul zidariilor cu corpuri ceramice cu goluri verticale cu nlimea de referinta
mai mare de 150 mm
III.1. Caracteristicile mecanice ale zidriilor cu blocuri ceramice cu goluri verticale cu nlimea >
150 mm
III.1.1 Rezistenta caracteristic la compresiune a zidriei
III.1.2. Rezistena caracteristic la forfecare a zidriei cu blocuri ceramice
III.1.3. Rezistena caracteristic la eforturi principale de ntindere a zidriei nearmate
III.1.4. Rezistena caracteristic la ncovoiere a zidriei
III.1.5 Proprietile de deformare ale zidriei
III.1.5.1. Relaia efort-deformaie
III.1.5.2. Modulul de elasticitate
III.1.5.3. Modulul de forfecare
III.2. Rezistenele unitare de proiectare ale zidriei
III.3 Modele i metode de calcul pentru stabilirea forelor seismice
III.3.1 Generalitai
III.3.2. Determinarea forelor seismice de proiectare pentru pereii structurali
III.4. Rezistena de proiectare a pereilor din zidrie cu blocuri ceramice cu goluri
verticale cu nlime 150 mm din grupele 2a i 2b
III.4.1. Rezistena de proiectare a pereilor la for axial i ncovoiere n planul peretelui


2

III.4.2.Rezistena de proiectare a pereilor structurali la for tietoare
III.4.2.1. Ipoteze de calcul
III.4.2.2. Perei de zidrie confinat
III.4.2.3. Perei de zidrie confinat i armat n rosturile orizontale.

IV. Cerinte privind proiectarea si executia
IV.1 Modulare dimensionala
IV.2. Alctuirea suprastructurii
IV.2.1. Perei structurali
IV.2.1.1 Condiii generale
IV.2.1.2 Arii minime de zidrie i cerine privind geometria pereilor
IV.2.1.3 Seciuni de zidrie slbite prin goluri i liuri.
IV.2.2 Planee
IV.3 Proiectarea infrastructurii
IV.3.1. Fundaiile pereilor structurali
IV.3.2. Socluri
IV.3.3. Perei de subsol
IV.3.4. Planee.
IV.4. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei structurali de zidrie
IV.4.1. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei structurali de zidrie
confinat
IV.4.1.1. Prevederi referitoare la stlpiori
IV.4.1.2. Prevederi referitoare la centuri
IV.4.2. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei de zidrie confinat i
armat n rosturile orizontale
IV.5 Detalii pentru executia zidriei
IV.5.1 eserea zidriei
IV.5.2 Rosturi de mortar
IV.5.3. Reazeme sub ncrcri concentrate
IV.5.4. Prevederi tehnologice privind executia

V. Asigurarea si controlul calitatii la executie

Anexa A - Criterii pentru regularitatea structural
3





GHID DE PROIECTARE SI EXECUTIE, IN ZONE
SEISMICE, A STRUCTURILOR DIN ZIDARIE
ALCATUITE DIN ELEMENTE DE ARGILA
ARSA, (BLOCURI CERAMICE) CU GOLURI
VERTICALE, CU NLIMEA ELEMENTULUI
MAI MARE DE 150 MM


INDICATIV GPE 102-04


















IUNIE 2004
4

I. OBIECTUL GHIDULUI
I.1 Dispozitii generale
(1) Prezentul Ghid reglementeaz folosirea blocurilor ceramice cu goluri verticale cu nlimea de
referinta mai mare de 150 mm pentru executarea cladirilor cu perei structurali din zidrie situate n
zone seismice.
(2) Ghidul completeaz, cu prevederi specifice, urmtoarele reglementri tehnice n vigoare n prezent
n Romnia:
Normativ P100-92
Normativ P2-85
STAS 10109/1-82
SR-EN 771-1 - Elemente pentru zidarie de argila arsa
(3) Restul prevederilor din reglementrile menionate rmn valabile dac nu contrazic prevederile din
prezentul Ghid.
(4) Ghidul urmeaza a fi reactualizat, dupa intrarea in vigoare a Codului de proiectare si executie
a structurilor din zidarie armonizat cu norma europeana EN1996-1 (EUROCODE 6) si a
Codului pentru proiectarea antiseismica a cladirilor revizuit si armonizat cu norma europeana
EN1998-1 (EUROCODE 8)

I.2 Lista de referinte
(1) Documentele normative date n cele ce urmeaz conin prevederi care, prin
intermediul referinelor din acest text, devin si prevederi ale acestui Ghid. Pentru documentele
normative mentionate se aplic prevederile celor mai recente ediii ale acestora.
(2) Pn la adoptarea normelor europene EN citate n text n continuare i prezentate la pct. I.2.3, ca
norme naionale, pentru aplicarea prevederilor din prezentul Ghid, se vor folosi:
reglementrile tehnice echivalente sau, dupa caz, alte reglementri tehnice din Romnia dac nu
contrazic prevederile prezentului Ghid, aratate mai jos la pct. 1.2.1 si pct. 1.2.2
reglementari specifice (Normativ/Agrement tehnic) elaborate si aprobate conform legislaiei din
Romnia.

I.2.1. Standarde
1. STAS 10109/1-82 - Lucrari de zidarie. Calculul si alcatuirea elementelor
2. STAS 10104/83 - Constructii din zidarie. Prevederi fundamentale pentru calculul elementelor
sructurale
3. STAS 1030-85 - Mortare de zidrie i tencuial. Clasificare i condiii tehnice.
4. STAS 2643-80 - Mortare obinuite pentru zidrie i tencuial. Metode de ncercare.
5. STAS 5185/1-86 - Crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale. Condiii tehnice de calitate.
6. STAS 5185/2-86 - Crmizi i blocuri ceramice cu goluri verticale. Forme i dimensiuni.
7. STAS 8560-86 - Blocuri ceramice cu goluri orizontale.
5

8. STAS 10100/0-75- Principii de verificare a sigurantei constructiilor
9. STAS 10101/0-75- Aciuni in constructii. Clasificarea si gruparea aciunilor
10. STAS 10101/1-78- Aciuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente
11. STAS 10101/2-75- Aciuni in constructii. Incarcari datorita procesului de exploatare
12. STAS 10101/0A-77- Aciuni in constructii. Clasificarea si gruparea aciunilor pentru constructii
civile si industriale
13. STAS 10101/2A1-87- Aciuni nconstructii. Incarcari tehnologice din exploatare pentru constructii
civile, industriale si agrozootehnice.
14. STAS 10101/20-90 - Aciuni nconstructii. Incarcari date de vant
15. STAS 10101/21-92 - Aciuni nconstructii. Incarcari date de zapada
16. STAS 10101/23-75 - Aciuni nconstructii. Incarcari date de temperatura exterioara
17. STAS 10101/23A-78 - Aciuni nconstructii. Incarcari date de temperaturi exterioare nconstructii
civile si industriale.
18. STAS 10107/0-90 - Calculul si alcatuirea elementelor structurale din beton, beton armat si
beton precomprimat.
19. STAS 10107/1-90 - Plansee din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii generale de
proiectare
20. STAS 10107/2-92 - Plansee curente din placi si grinzi din beton armat si beton precomprimat.
Prescriptii de calcul si alcatuire

21. STAS 10107/3-90 - Plansee cu nervuri dese din beton armat si beton precomprimat. Prescriptii de
proiectare
22. STAS 10107/4-90 - Plansee casetate din beton armat. Prescriptii de proiectare

I.2.2 Normative si instruciuni
1. P2-85 - Normativ privind alcatuirea, calculul i executarea structurilor din zidrie
2. C 17-82 - Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial
3. NE 012-99 - Cod de practic pentru executarea lucrrilor din beton, beton armat i beton
precomprimat. Partea A: Beton i beton armat.
4. ST 009-96 - Specificatie tehnic privind cerine i criterii de performan pentru produse din otel
utilizate ca armturi n structuri din beton

I.2.3 Standarde Europene (asimilate ca standarde romne SR)
1. SR EN 771-1 - Elemente pentru zidarie de argila arsa
2. SR EN 772-1 Determinarea rezistentei la compresiune
3. SR EN 772-3 Determinarea prin cantarire hidrostatica a volumului net si a procentului de goluri al
elementelor pentru zidarie din argila arsa
4. SR EN 772-5 Determinarea continutului de saruri solubile active al elementelor pentru zidarie din
argila arsa
6

5. SR EN 772-7 Determinarea absorbtiei de apa prin firbere pentru ruperea capilaritatii elementelor
pentru zidarie din argila arsa
6. SR EN 772-11 Determinarea absorbtiei de apa datorita actiunii capilare a elementelor pentru
zidarie de beton cu agregate, piatra artificiala si naturala si viteza initiala de absorbtie a apei a
elementelor pentru zidarie din argila.
7. SR EN 772-13 Determinarea densitatii aparente si absolute in stare uscata a elementelor pentru
zidarie (cu exceptia pietrei naturale).
8. SR EN 772-16 Determinare dimensiuni
9. SR EN 772-19 Determinarea dilatarii la umiditate a elementelor ceramice cu goluri orizontale
mari pentru zidarie de argila
10. EN 1052-1 - Determinarea rezistentelor la compresiune ale zidariei.
11. SR EN 1052-3 Determinarea rezistentei initiale la forfecare.
12. EN 1015-11 - Determinarea rezistentelor la compresiune ale zidariei.
13. EN 998-2 - Mortare de uz general cu compozitie prescrisa


II. REGULI PRIVIND PROIECTAREA CLADIRILOR DIN ZIDARIE CU ELEMENTE DE
ARGILA ARSA (BLOCURI CERAMICE) CU GOLURI VERTICALE CU NLIMEA DE
REFERINTA MAI MARE DE 150 MM

II.1 Tipuri de elemente utilizate la peretii structurali
(1) Corpurile de zidrie care fac obiectul prezentului Ghid sunt blocuri ceramice cu goluri verticale,
ce se incadreaza in cele doua grupe mari din SR EN 771-1 si au inaltimi de referinta mai mari de 150
mm:
grupa LD cu densitatea aparenta in stare uscata <1000 kg/m
3
;
grupa HD cu densitatea aparenta in stare uscata >1000 kg/m
3
.
(2) Corpurile au form de paralelipiped dreptunghic cu muchii drepte i fee plane fiind prevzute,
pentru tesere intr-un perete, fie cu lca de mortar, fie cu lamba i uluc/nut i feder.
(3) Gama de produse pentru zidrie pentru care sunt aplicabile prevederile prezentului Ghid, cuprinde
urmtoarele grupe (exemple sunt cele din figurile 2 si 3 din SR EN 771-1):
a. Blocuri ceramice cu goluri verticale i lca pentru mortar pentru pereti structurali si/sau
pentru pereti nestructurali
b. Blocuri ceramice cu goluri verticale cu lca i amprente suplimentare pentru mortar pentru
pereti structurali si/sau pereti nestructurali.
c. Blocuri ceramice cu goluri verticale N+F cu "nut i feder" numai pentru pereti nestructurali.

II.1.1. Clasificarea corpurilor din punct de vedere al geometriei
(1) In funcie de caracteristicile geometrice volumul golurilor, grosimile peretilor interiori si
exteriori- corpurile de zidrie cu goluri se ncadreaza, conform EUROCODE 6, n 4 grupe:
7

grupa 1 - corpuri de zidarie cu volum de goluri 25%;
grupa 2 - corpuri de zidarie cu goluri verticale, cu volum de goluri cuprins intre 25% si 55%;
grupa 3 - corpuri de zidarie cu goluri verticale, cu volum de goluri cuprins intre 55% si 70%;
grupa 4 - corpuri de zidarie cu goluri orizontale, cu volum de goluri 70%;
(2) Prezentul Ghid se refera la utilizarea, pentru cldiri situate n zone seismice, a blocurilor ceramice
cu goluri verticale cu nlimea rndului > 150 mm din grupa 2, clasificate in doua subgrupe, dup
cum urmeaz:

i) Blocuri din grupa 2a - care satisfac urmtoarele condiii (vezi figura II.1):
a) volumul de goluri este 50% din volumul blocului;
b) grosimea fetelor exterioare t
e
15 mm si cea a nervurilor interioare t
i
10 mm;
c) nervurile interioare verticale ale blocurilor cu goluri sau celulare sunt realizate continuu pe
toata lungimea orizontala a blocului.

ii) Blocuri din grupa 2b - care satisfac urmtoarele condiii:
a) volumul de goluri este 50% din volumul blocului;
b) grosimea fetelor exterioare este 11 mm t
e
< 15 mm si cea a nervurilor interioare 6 mm t
i

< 10 mm;
c) nervurile interioare verticale ale blocurilor cu goluri sau celulare sunt realizate continuu pe
toata lungimea orizontala a blocului.
(3) Blocuri ceramice cu goluri verticale din grupa 2b nu se vor utiliza pentru pereti structurali la
constructii din clasa de importanta I. La unele constructii din clasa II de importanta, folosirea acestora
se poate face pe baza unor justificari prin calcule structurale si economice detaliate.

II.1.2. Forme specifice blocurilor folosite n zone seismice
(1) Pentru pereti structurali in zone seismice vor fi utilizate numai blocuri ceramice cu lacas de mortar
sau cu lacas si amprente suplimentare pentru mortar.

Not. Aceast condiie rezult si din cerinele Eurocode 6 i Eurocode 8- cap.9 care prevd ca la elementele
solicitate simultan la compresiune excentric i la for tietoare n lungul rosturilor orizontale, eserea zidriei s se fac cu
umplerea complet a rosturilor verticale cu mortar.

8


FIG. II.1 Blocuri ceramice cu goluri verticale din grupa 2a

II.1.3. Condiii minime de rezisten pentru blocurile de zidrie
(1) Blocurile ceramice vor satisface urmtoarele condiii minime de rezisten:
- rezistenta normalizata la compresiune a corpurilor de zidarie nu trebuie fie mai mica dect
urmatoarele valori:
normal pe fata rostului orizontal : f
b
= 7.5 N/mm
2
;
paralel cu fata rostului orizontal, n planul peretelui : f
bh
= 2.0 N/mm
2
.
- valorile rezistentelor caracteristice care sunt luate n considerare n calcule sunt valorile
minimale ale fiecarei categorii, garantate printr-un certificat de conformitate cu norma de produs.
- in lipsa certificatului de conformitate, si ori de cte ori exista dubii privind conformitatea
calitatii corpurilor de zidarie cu norma respectiva, utilizarea la executie nu este permisa dect dupa
efectuarea unor ncercari sistematice la receptie.
9

(2) Caracteristicile geometrice i fizico mecanice ale blocurilor ceramice pentru pereti vor fi precizate
de producator in Declaratia de Conformitate sau in Agremente Tehnice emise de MTCT. Acestea se
vor determina si se vor incadra in limitele (tolerantele) mentionate in standardele SR EN din seria 772:

II.2. Mortare pentru zidarii
(1) Mortarele utilizate pentru zidria cu blocuri ceramice cu goluri verticale sunt definite ca
mortare de uz curent.
(2) Mortarele de zidrie de uz curent trebuie s fie conforme cerinelor instruciunilor tehnice C 17-82
(3) Marcile minime de mortar ce se vor utiliza pentru pereii de zidrie cu blocuri ceramice cu goluri
verticale vor fi:
Pentru perei structurali:
M100 pentru zidrie executat cu corpuri cu rezistena la compresiune > C100;
M50 pentru zidrie executat cu corpuri cu rezistena la compresiune C100;
M25 pentru zidria de la anexe gospodreti i construcii provizorii.
Pentru perei nestructurali:
M50 pentru zidrie executat cu corpuri cu rezistena la compresiune > C100;
M25 pentru zidria executat cu corpuri cu rezistena la compresiune C100;
M10 pentru zidria de la anexe gospodreti i construcii provizorii.

II.3. Tipuri de zidrii
(1) Blocurile ceramice cu goluri verticale cu nlimea de referinta mai mare 150 mm pot fi folosite
pentru urmtoarele tipuri de zidrie:
zidrie confinat (cu centuri i stlpiori din beton armat)
zidrie confinat i armat n rosturile orizontale

II.4. Tipuri de cldiri
(1) Cldirile cu perei structurali din zidrie cu blocuri ceramice cu goluri verticale se clasifica din
punct de vedere al regularittii structurale n dou clase:
i. Cladiri cu regularitate structural n plan i n elevaie
ii. Cladiri fr regularitate structural n plan i/sau n elevaie

Nota. Criteriile generale pentru ncadrarea cldirilor cu perei structurali din zidarie n clase de regularitate sunt
date n anexa A.

(2) Pentru calculul la aciunea seismic modelele de calcul i coeficienii de comportare se vor lua
din tabelul urmtor:


10

Tabelul 1
Factor de comportare
Caz
Clasa de regularitate

Model de calcul
Zidarie
confinata
Zidarie confinata si
armata in rosturile
orizontle
1 Regularitate n plan si n elevatie Plan = 0.40 = 0.35
2
Neregularitate n plan i/sau n
elevaie
Spaial = 0.50 = 0.45

(3) Determinarea eforturilor de proiectare n pereii structurali i verificarea condiiilor de siguran se
vor face obligatoriu prin calcul chiar dac sunt respectate integral condiiile de alctuire date la II.5.

II.5 Domenii de utilizare a blocurilor ceramice
(1) Utilizarea blocurilor ceramice cu nlimea de referinta mai mare de 150 mm pentru realizarea
pereilor structurali ai cldirilor situate n zone seismice se stabileste n funcie de:
- regimul de nlime al cldirii (n numrul nivelurilor supraterane)
- zona seismic de calcul
- clasa de importan a cldirii
- regularitatea structural
- densitatea pereilor structurali pe fiecare dintre direciile principale (p(%) = procentul ariilor
inimilor peretilor structurali, raportat la aria construita la parter, pentru directia de calcul considerata);
in fig. II.2 este exemplificat un partiu pentru o cladire parter la care densitatea peretilor este pe
o directie 3.5% (peretii sunt dispusi la distante de 5.5 m), iar pe cealalta directie este de 6.8%
(peretii sunt dispusi la 4.0 4.5 m).

II.5.1. Zidria simpl (nearmat)
(1) Din cauza capacitatii scazute de a disipa energia seismica, datorita rezistentei mici la
ntindere si a lipsei de ductilitate, se interzice utilizarea structurilor de zidarie nearmata.
(2) Zidria simpl (nearmat) executat cu blocuri ceramice cu goluri verticale cu nlimea
rndului mai mare de 150 mm poate fi folosit, indiferent de grupa blocurilor, numai la anexe
gospodreti, parter, n toate zonele seismice




11

II.5.2. Zidrie confinat (cu centuri i stlpisori din beton armat)
(1) Zidria confinat executat cu corpuri ceramice cu goluri cu nlimea rndului > 150 mm
poate fi folosit pentru executarea cldirior cu perei structurali, n funcie de grupa
blocurilor, dup cum urmeaz:
i. Blocuri din grupa 2a
Regimul de nlime maxim acceptat (n) i densitatea minim a pereilor (p%) se stabilesc
conform tabelului 2, adaptat dupa prevederile din Normativul P2-85 tab. 6.
Tabelul 2
Zona seismica
H<6 m
(P+1E)
H<9 m
(P+2E)
H<12 m
(P+3E)
H<15 m
(P+4E)
A
p 7% ----- ---- ----
B p 6% ----- ---- ----
C p 5% p 6% ---- ----
D p 4% p 5% p 6% ----
E p 3.5% p 4% p 5% ----
F p 3% p 3% p 3.5% p 4%

ii. Blocuri din grupa 2b
Regimul de nlime maxim acceptat (n) i densitatea minim a pereilor (p%) se vor lua
din tabelul urmtor n funcie de :
- Zona seismic de calcul conform P100-92
- Clasa de importan a cldirii (coeficientul )
A. Cladiri cu regularitate structural n plan i n elevaie (pentru care = 0.40)
Tabelul 3
P P+1E (*) P+2E P+3E Zona
seismica = 1.00 = 0.80 = 1.00 = 0.80 = 1.00 = 1.00
A p 4% p 3% ---- ---- ---- ----
B
p 3% p 3% p 8%
(p 7%)
p 7%
(p6%)
---- ----
C
p 3% p 3% p 6%
(p5.5%)
p 5%
(p4.5%)
---- ----
D
p 3% p 3% p 5%
(p4.5%)
p 4%
(p3.5%)
p 8%
(p7%)
----
E
p 3% p 3% p 4% p 3% p 6%
(p5.5%)
----
F
p 3% p 3% p 3% p 3% p 4% p 6%
(p5.5%)
12


(*) n cazul cldirilor cu P+1E + M valorile "p%" din tabel se sporesc cu 1.5%; prevederea este
valabil numai n condiiile n care mansarda (M) respect urmtoarele prevederi constructive:
peretii perimetrali nu depasesc o naltime medie de 1.25 m;
restul peretilor de compartimentare ai mansardei sunt de tip usor gipscarton,
sarpanta din lemn este proiectata astfel incat sa nu produca impingeri in peretii perimetrali;
zidaria peretilor structurali este confinata, cu stalpiori care continua si la mansarda iar la partea
superioara a peretilor mansardei este prevzut o centura din beton armat;
(**) valorile din paranteze se refer la cladirile cu zidrie confinata si armata n rosturile orizontale
pentru care se poate lua = 0.35

B. Cladiri fr regularitate structural n plan i/sau n elevaie (pentru care = 0.50)

Tabelul 4
P P+1E (*) P+2E P+3E
Zona seismica
= 1.00 = 0.80 = 1.00 = 0.80 = 1.00 = 1.00
A p 5% p 4% ---- ---- ---- ----
B
p 4% p 3% ---- p 8%
(p7.5%)
---- ----
C
p 3% p 3% ---- p 7%
(p6.5%)
---- ----
D
p 3% p 3% p 7%
(p6.5%)
p 5%
(p4.5%)
---- ----
E
p 3% p 3% p 5%
(p4.5%)
p 4% ---- ----
F
p 3% p 3% p 3% p 3% p 5%
(p4.5%)
p 7%
(p6.5%)

(*) n cazul cldirilor cu P+1E + M valorile p% din tabel se sporesc cu 1.5% numai n condiiile n
care mansarda (M) respect prevederile constructive date mai sus.
(**) valorile din paranteze se refer la cladirile cu zidrie confinata si armata n rosturile orizontale
pentru care se poate lua = 0.45
(2) Distanta maxima admisa intre peretii structurali, va fi de 6.00 m, corelata cu procentele ariilor
plinurilor peretilor in sectiune orizontala, raportate la aria construita si cu suma plinurilor de zidarie
raportata la lungimea totala a peretelui;
(3) Grosimea minima nominala a peretilor va fi 250 mm
(4) naltimile maxime de nivel admise : h
nivel
= 3.2 m (din placa in placa).

13



FIG. II.2 Exemplu de partiu cu p
long
= 3.5% (pereti la distante de 5.5 m)
si p
transv
= 6.8% (pereti la 4.0 - 4.5 m)




14

III. ELEMENTE PENTRU CALCULUL ZIDARIILOR CU BLOCURI CERAMICE CU
GOLURI VERTICALE CU NLIMEA DE REFERINTA MAI MARE DE 150 MM
III.1. Caracteristicile mecanice ale zidriilor cu blocuri ceramice cu goluri verticale cu
nlimea mai mare de 150 mm
III.1.1 Rezistenta caracteristic la compresiune a zidriei
(1) Rezistena caracteristic la compresiune a zidriei, f
k
, va fi cea comunicat de productorul
blocurilor i trebuie s fie determinat pe baza rezultatelor ncercrilor pe probe din zidrie.

Not: Rezultatele ncercrilor pot fi obinute din ncercri efectuate n cadrul unui proiect sau din date existente n
banca de date.

(2) Rezistena caracteristic la compresiune a zidriei va fi determinat prin ncercri efectuate
conform reglementarilor in vigoare (seria SR-EN 772 i normele din Romania), sau stabilit plecnd
de la o evaluare a datelor ncercrilor.
(3) Rezistena caracteristic la compresiune pentru zidria realizat cu blocuri ceramice cu goluri
verticale, realizata cu rosturi verticale umplute, f
k,
se determina pe baza rezultatelor experimentale, si
este egal cu cea mai mic dintre valorile:
f
k
= f
mk
/1.2 sau f
k
=f
i, min
(III.1)
unde
f
mk
- este media rezistenelor la compresiune pentru numarul de probe minim;
f
i, min
- este rezistena cea mai mic obinut pe una dintre probe;
(4) Cnd nu exist date ale ncercrilor, relaia ntre rezistena caracteristic la compresiune a zidriei,
f
k
, i rezistena corpurilor i a mortarului poate fi obinut cu relatia (3.1) din EUROCODE 6,


30 . 0 70 . 0
m b k
f f K f =
(3.1) (III.2)
unde:
K este o constant care depinde de tipul corpului de zidrie i de tipul mortarului; pentru
blocurile ceramice din grupa 2a valoarea coeficientului este K = 0.50, iar pentru blocuri
de zidarie din grupa 2b valoarea coeficientului este K = 0.45 pentru zidrie cu mortare de
uz curent;
f
b
este rezistena normalizat la compresiune a corpurilor de zidrie, pe direcia solicitrii
aplicate, n N/mm
2
;
f
m
este rezistena la compresiune a mortarului, n N/mm
2
;
cu condiia ca s fie satisfcute urmtoarele cerine:
- f
b
nu este mai mare (teoretic) dect 75 N/mm
2
cnd se utilizeaz mortar de zidrie de uz
curent;
- f
m
nu este mai mare de 20 N/mm
2
nici mai mare dect 2f
b
pentru mortarele de uz curent;
- zidria este alctuit n conformitate cu prevederile din capitolul IV.
15

- coeficientul de variaie a rezistenei corpurilor de zidrie nu este mai mare de 25%;
- toate rosturile satisfac cerinele din cap. IV astfel ca s poat fi considerate umplute;
- grosimea zidriei este egal cu limea sau lungimea corpului, astfel nct nu exist rost de
mortar paralel cu faa peretelui pe toat lungimea acestuia sau pe orice poriune din aceasta.
(5) Cnd solicitrile sunt paralele cu direcia rosturilor orizontale, rezistena caracteristic la
compresiune poate fi determinat de asemenea cu relaia (III.2), utiliznd rezistena normalizat la
compresiune a corpului de zidrie, f
bh
, obinut din ncercri n care direcia de aplicare a ncrcrii pe
epruveta de ncercare este aceeai cu direcia solicitrii n zidrie, dar cu factorul de corectie , luat
mai mic sau egal cu 1,0. Pentru corpurile de zidrie din Grupa 2a si 2b, coeficientul K va fi apoi
multiplicat cu 0,5.

III.1.2. Rezistena caracteristic la forfecare a zidriei cu blocuri ceramice
(1) Rezistena caracteristic la forfecare a zidriei, f
vk
va fi cea comunicat de productorul blocurilor
i trebuie s fie determinat pe baza rezultatelor ncercrilor pe probe din zidrie.

Not: Rezultatele ncercrilor pot fi obinute din ncercri efectuate n cadrul unui proiect sau din date existente n
banca de date.

(2) Rezistena caracteristic iniial la forfecare a zidriei, f
vk0
va fi determinat prin ncercri conform
reglementarilor in vigoare, sau poate fi stabilit dintr-o evaluare a rezultatelor unor ncercri.
(3) Dac nu sunt disponibile rezultate experimentale, valorile pentru rezistena iniial la forfecare a
zidriei, f
vk0,
realizat cu mortar de zidrie de uz curent, va fi luat astfel:
- f
vk0
= 0.35 N/mm
2
pentru zidarie cu mortarM100 si M50;
- f
vk0
= 0.25 N/mm
2
pentru zidarie cu mortar M25
- f
vk0
= 0.11 N/mm
2
pentru zidarie cu mortar M10
(4) Rezistena caracteristic la forfecare a zidriei, f
vk
, cnd se utilizeaz mortar de zidrie de uz
curent cu toate rosturile satisfacand cerinele din cap IV, astfel ca s poat fi considerate umplute, va fi
luat cea mai mic dintre valorile determinate cu relaiile (III.3.a i b)
f
vk
= f
vk0
+0,4
d
(III.3.a)
sau
f
vk
= 0,9 (0,034 f
b
+0,14
d
) (III.3.b)
unde:
f
vk0
-este rezistena caracteristic iniial, sub efort de compresiune zero

d
- este efortul unitar de compresiune perpendicular pe planul de forfecare n element la nivelul
luat n considerare, utiliznd combinaia de incarcari corespunztoare
f
b
- este rezistena normalizat la compresiune a blocurilor de zidrie, pentru direcia de aplicare
a ncrcrii pe probele de ncercare perpendicular pe faa de pozare.

16

III.1.3. Rezistena caracteristic la eforturi principale de ntindere a zidriei nearmate
(1) Rezistena caracteristic la eforturi principale de ntindere a zidriei nearmate, f
tk
, va fi cea
comunicat de productorul blocurilor i trebuie s fie determinat pe baza rezultatelor ncercrilor pe
probe din zidrie.
Not: Rezultatele ncercrilor pot fi obinute din ncercri efectuate n cadrul unui proiect sau din date existente n
banca de date.

(2) Rezistena caracteristic la eforturi principale de ntindere a zidriei nearmate se poate determina
prin ncercri la compresiune pe diagonal, pe elemente de prob de form patrat, conform
reglementrilor specifice, sau dintr-o evaluare a rezultatelor ncercrilor existente ntr-o banc de date.
(3) n absena unor rezultate experimentale, pentru proiectare, rezistena caracteristic la eforturi
principale de ntindere a zidriei nearmate, realizat cu mortar de zidrie de uz curent, cu toate
rosturile ndeplinind cerinele din cap. IV pentru a fi considerate umplute, va fi luat egal cu:
- f
tk
= 0.27 N/mm
2
pentru zidarie cu mortar M100 si M50
- f
tk
= 0.18 N/mm
2
pentru zidarie cu mortar M25
- f
tk
= 0.09 N/mm
2
pentru zidarie cu mortar M10

III.1.4. Rezistena caracteristic la ncovoiere a zidriei
(1) n cazul solicitarii la ncovoiere perpendicular pe planul zidariei, trebuie luate n considerare
urmtoarele valori corespunztoare modurilor specifice de rupere:
- rezistena la ncovoiere dupa un plan de rupere paralel cu rosturile orizontale, f
xk1
;
- rezistena la ncovoiere dupa un plan de rupere perpendicular pe rosturile orizontale, f
xk2

(vezi figura III.1).

(a) Plan de rupere paralel (b) Plan de rupere perpendicular
cu rosturi orizontale, f
xk1
pe rosturile orizontale, f
xk2

Figura III.1 Planuri de rupere ale zidriei ncovoiate

(2) Rezistenele caracteristice la ncovoiere ale zidriei, f
xk1
i f
xk2
, vor fi cele vor fi cele comunicate de
productorul blocurilor i trebuie s fie determinate pe baza rezultatelor ncercrilor pe probe din
zidrie.

17

Not: Rezultatele ncercrilor pot fi obinute din ncercri efectuate n cadrul unui proiect sau din date existente n
banca de date.

(3) n lipsa unor date rezultate din ncercri valorile rezistentelor caracteristice la ncovoiere ale
zidariei realizata cu mortar de uz curent, f
xk1
i f
xk2
, se vor lua astfel:
- f
xk1
= 0.27 N/mm
2
pentru zidarie cu mortar M10 si M50
- f
xk1
= 0.18 N/mm
2
pentru zidarie cu mortar M25
- f
xk1
= 0.09 N/mm
2
pentru zidarie cu mortar M10

- f
xk2
= 0.55 N/mm
2
pentru zidarie cu mortar M100 si M50
- f
xk2
= 0.35 N/mm
2
pentru zidarie cu mortar M25
- f
xk2
= 0.18 N/mm
2
pentru zidarie cu mortar M10
(4) Pentru pereii nestructurali realizai cu corpuri de zidrie "nut i feder" rezistenele la ncovoiere
perpendicular pe planul peretelui (f
xk1
, f
xk2
) vor fi cele comunicate de productorul blocurilor i
trebuie s fie determinate pe baza rezultatelor ncercrilor pe probe din zidrie. Aceste valori nu pot fi
mai mari dect cele indicate la III.1.4 (3).

III.1.5 Proprietile de deformare ale zidriei
III.1.5.1. Relaia efort-deformaie
(1) Pentru calculul capacittii de rezisten a seciunii elementelor de zidrie, relaia
efort unitar -deformaie specific () a zidriei cu blocuri ceramice cu goluri verticale cu
inaltime mai mare de 150 mm din grupa 2a va fi considerat biliniar cu deformaia specifica
maxima corespunzatoare ruperii la compresiune centrica
r
= 3.5
(2) Pentru calculul capacittii de rezisten a seciunii elementelor de zidrie, relaia efort
unitar -deformaie specific () a zidriei cu blocuri ceramice cu goluri verticale cu
inaltime mai mare de 150 mm din grupa 2b va fi considerat biliniar, iar valoarea
deformaiei specifice maxime corespunztoare ruperii la compresiune centrica
r
va fi cea
comunicata de producator pe baza ncercarilor.
(3) n absenta datelor rezultate din ncercri, deformatia specific maxim corespunztoare
ruperii la compresiune centric se va lua
r
= 0.7 .

III.1.5.2. Modulul de elasticitate
(1) Modulul de elasticitate secant de scurt durat, E, va fi cel comunicat de productorul blocurilor i
trebuie s fie determinat pe baza rezultatelor ncercrilor pe probe din zidrie.
(2) n absena unei valori determinate prin ncercri, pentru utilizarea n analiza structural, modulul
de elasticitate secant de scurt durat al zidriei, E, se va lua egal cu 1000f
k
.
18

(3) Modulul de elasticitate de lung durat va fi evaluat pe baza valorii modulului secant de scurt
durat , inand seama de efectele curgerii lente astfel:
E
lung durat
=E
scurt durat
/ (1+

) (III.4)
unde

este coeficientul final de curgere lent

(4) Valoarea modulului de elasticitate E
conf
, pentru zidria confinat se determin cu relaia:

c
c c
conf
I I
I E EI
E
+
+
= (III.5)
n care:
E modulul de elasticitate al zidriei
E
c
modulul de elasticitate al betonului
I momentul de inerie al sectiunii de zidrie n raport cu axa principal de inerie
I
c
momentul de inerie al sectiunii de beton n raport cu axa principal de inerie

III.1.5.3. Modulul de forfecare
(1) Modulul de forfecare, G, va fi luat egal cu 25% din modulul de elasticitate E.

III.2. Rezistenele unitare de proiectare ale zidriei
(1) Rezistenele de proiectare ale zidriei se stabilesc prin mprirea valorilor rezistenelor
caracteristice ale zidriei la coeficientul parial de siguran pentru material
M
stabilit conform
aliniatului (2), (3) si (4).
Rezistenele de proiectare vor fi corectate cu coeficienii condiiilor de lucru "m" conform STAS
10109-82 pct. 4.8 si 4.9.
rezistena de proiectare la compresiune a zidriei:
M
k
d
f
f

= , n care f
k
se stabilete conform
cap. III.1.1.
rezistenele de proiectare la ncovoiere ale zidriei:
M
1 xk
1 xd
f
f

= i
M
1 xk
2 xd
f
f

= ,
n care f
xk1
i f
xk2
sunt date la par. III.1.4
rezistena de proiectare la forfecare a zidriei:
M
vk
vd
f
f

= n care f
vk
se stabilete conform cap.
III.1.2.
(2) Pentru calculul la starea limit ultim, valoarea coeficientului parial de siguran pentru zidrie, se
va lua
M
= 2.5 . Valoarea corespunde condiiilor normale de control al execuiei date la cap. V.
(3) Pentru cazurile n care, conform cap V., beneficiarul poate accepta controlul redus al execuiei,
coeficientul parial de siguran se va lua
M
= 3.0.
19

(4) Pentru calculul la starea limit de serviciu valoarea coeficientului parial de siguran se va lua
M

= 1.0 pentru toate elementele structurale i nestructurale, indiferent de clasa de importan a
construciei.


III.3 Modele i metode de calcul pentru stabilirea forelor seismice
III.3.1 Generalitai
(1) Pentru stabilirea forelor seismice de proiectare, care acioneaz n planul peretelui, modelul i
metoda de calcul vor fi cele date n Tabelul 1 vezi cap II.4. de mai sus, n funcie de clasa de
regularitate a construciei.
(2) Forele seismice de proiectare care acioneaz perpendicular pe planul peretelui se vor
determina n conformitate cu prevederile din Normativul P100-92 .
(3) Pentru determinarea eforturilor sectionale (N,M,T) n elementele structurii si pentru determinarea
deplasarilor laterale ale acesteia poate fi folosit orice program de calcul bazat pe principiile
recunoscute ale mecanicii structurilor.

III.3.2. Determinarea forelor seismice de proiectare pentru pereii structurali
(1) Distribuia forei totale ntre pereii structurali rezult din modelul de calcul.
(2) Pentru construciile cu planee rigide n plan orizontal, fora seismic de proiectare pentru
ansamblul construciei se distribuie pereilor structurali proporional cu rigiditatea lateral a
fiecruia determinat .
(3) Pentru construciile cu planee fr rigiditate n plan orizontal, fora seismic de proiectare pentru
ansamblul construciei se distribuie pereilor structurali proporional cu masa aferent fiecruia.
(4) Fortele taietoare de baza pentru peretii structurali determinate prin calculul liniar elastic, pot fi
redistribuite ntre peretii de pe aceeasi directie, cu conditia ca echilibrul global sa fie satisfacut (suma
acestor forte sa fie egala cu forta taietoare de baza pentru ansambul cladirii) si ca forta taietoare n
oricare perete sa nu fie redusa cu mai mult de 20% si nici sa fie sporita cu mai mult de 20%.

III.4. Rezistena de proiectare a pereilor din zidrie cu blocuri ceramice cu goluri
verticale cu nlime mai mare de 150 mm din grupele 2a i 2b
III.4.1. Rezistena de proiectare a pereilor la for axial i ncovoiere n planul peretelui
(1) Peretii din zidarie nearmata vor fi proiectati astfel ca, sub efectul ncarcarilor verticale, cu valorile
din gruparea speciala de ncarcari, si al fortelor seismice de calcul, ntreaga sectiune orizontala a
peretelui sa ramna comprimata, oricare ar fi pozitia acesteia pe naltimea cladirii.
(2) La proiectarea peretilor din zidarie confinata, va fi neglijata rezistenta la eforturi unitare de
ntindere a betonului din stlpisorul ntins si a mortarului din rosturile orizontale ale zidariei.
(3) Pentru calculul peretilor din zidarie confinata se va tine seama de capacitatea de rezistenta a
elementelor de confinare verticale data de sectiunea de beton si de armatura acestora.
20

(4) n absenta unui calcul mai exact, momentul ncovoietor capabil, asociat fortei axiale de calcul (N),
pentru un perete din zidarie confinata ) N ( M
zc
max
, cu sectiunea orizontala de forma oarecare, se
calculeaza prin nsumarea momentului ultim al sectiunii ideale de zidarie nearmata ) N ( M
zs
max
cu
momentul corespunzator armaturilor din stlpisorii de la extremitati (M
a
) :
a
zs
max
zc
max
M ) N ( M ) N ( M + = (III.6)
(5) Momentul ultim al sectiunii ideale de zidarie nearmata ) N ( M
zs
max
se calculeaza n urmatoarele
ipoteze:
este valabila ipoteza sectiunilor plane;
n cazul corpurilor din grupa 2a valorile maxime ale deformatiilor specifice ale zidariei si
betonului sunt egale:
m
= - 0.0035;
n cazul corpurilor din grupa 2b valoarea maxima a deformaiei specifice a zidariei va fi luata
conform prevederilor de la III.1.5 (1) .
aria de beton armat a stlpisorilor comprimati poate fi nlocuita cu o arie echivalenta de
zidarie; coeficientul de echivalenta este raportul dintre rezistenta de calcul a betonului din
stlpisor si rezistenta de calcul a zidariei;
blocul eforturilor de compresiune are forma dreptunghiulara cu valoarea maxima egala cu
rezistenta de calcul a zidariei si este concentrat pe o adncime x
echiv
= 0.8 x unde "x" este
adancimea zonei comprimate rezultata din ipoteza sectiunilor plane;
adncimea maxima a zonei comprimate va fi x x
max
= 0.5 l unde l este lungimea peretelui.
(6) Valoarea momentului ncovoietor corespunzator armaturilor din stlpisori (presupuse aceleasi la
ambele extremitati) este
( )
yd s a
f A e 2 l M = (III.7)
unde :
l - lungimea peretelui;
e - distanta de la centrul de greutate al armaturilor din stlpisori pna la marginea sectiunii
orizontale a peretelui;
A
s
- aria armaturilor verticale dintr-un stlpisor;
f
yd
- rezistenta de calcul a armaturii (R
a
, conform STAS 10107/0-90).

III.4.2.Rezistena de proiectare a pereilor structurali la for tietoare
III.4.2.1. Ipoteze de calcul
(1) Eforturile unitare tangeniale date de fora tietoare de proiectare se consider, n cazul zidriei
confinate. uniform distribuite pe lungimea zonei comprimate.
(2) n cazul pereilor n form de I,L,T rezistena de proiectare la for tietoare a peretelui este egal
cu rezistena de proiectare la for tietoare a inimii.

21

III.4.2.2. Perei de zidrie confinat
(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor de zidrie confinat, V
Rd
, se obine prin
nsumarea de rezistenei de proiectare la forfecare a panoului de zidarie (V
Rd1
) i a rezistenei de
proiectare la forfecare datorat armturii din stlpiorul comprimat (V
Rd2
)

V
Rd
= V
Rd1
+ V
Rd2
(III.9)

(2) Rezistena de proiectare la forfecare a panoului de zidrie se va calcula cu formula

V
Rd1
= f
vd
t l
c
(III.10)

unde
- f
vd
rezistena unitar de proiectare la forfecare a zidriei, corespunztoare efortului unitar de
compresiune
d
determinat considernd c ntreaga ncrcare vertical este preluat de zona
comprimat a peretelui;
- t grosimea peretelui;
- l
c
lungimea zonei comprimate a peretelui.
(3) Pentru parter, rezistena de proiectare la forfecare a panoului de zidrie se va lua egal cu 0.30 din
valoarea dat de relaia (III.10).
(4) Rezistena de proiectare la forfecare a armturii verticale din stlpiorul comprimat se va
calcula cu formula

yd asc 2 Rd
f A 2 . 0 V = (III.11)

unde
- A
asc
i f
yd
sunt aria i rezistena de proiectare a armturii din stlpiorul comprimat;
(5) O parte, 50%, din armtura din centura superioar a planeului poate fi considerat ca armtur
n rosturile orizontale, .

III.4.2.3. Perei de zidrie confinat i armat n rosturile orizontale.
(1) Rezistena de proiectare la for tietoare a pereilor de zidrie confinat i armat n rosturile
orizontale se calculeaz prin nsumarea rezistenei la forfecare a zidriei confinate (V
Rd1
+ V
Rd2
-
determinat conform III.4.2.2.) i a rezistenei de proiectare la forfecare a armturilor din rosturile
orizontale

V
Rd
= V
Rd1
+ V
Rd2
+ V
Rd3
(III.12)

(2) Rezistena de proiectare la forfecare a armturilor din rosturile orizontale se calculeaz cu formula:
22


yd
sw
3 Rd
f
s
A
L 8 . 0 V = (III.13)
unde
- L lungimea peretelui;
- A
sw
aria armturii din rosturile orizontale (pentru preluarea forei tietoare);
- s distana ntre armturile pentru preluarea forei tietoare - A
sw
;
- f
yd
rezistena de proiectare a armturii.
(3) O parte, 50%, din armtura din centura planeului poate fi adugat armturii din rosturile
orizontale (A
sw
).


IV. CERINTE PRIVIND PROIECTAREA SI EXECUTIA
IV.1 Modulare dimensionala
(1) La proiectarea cladirilor cu pereti structurali de zidarie din blocuri ceramice cu goluri verticale cu
nlimea de referin > 150 mm se vor respecta urmtoarele reguli de modulare:
1. Modulare n plan:
axele modulare vor fi stabilite astfel nct distana liber ntre doi perei sa fie multiplu de
bloc;
n cazurile n care modularea axelor nu este posibil, se vor mari dimensiunile
stlpiorilor de beton armat astfel nct zidria sa fie multiplu intreg de bloc
golurile de ferestre i usi precum si plinurile dintre acestea (spaletii) vor avea lungimea,
multiplu ntreg de bloc;
n cazul n care modularea plinurilor dintre golurile de ui i ferestre nu este posibila se
vor prevedea elemente de completare din beton armat la marginea golurilor

2. Modulare n elevaie
distanta ntre fata superioara a planseului pe care reazema peretele i faa inferioar a
centurilor de beton ale planseului superior va fi egala cu un multiplu intreg al naltimii de
referina a blocului (eventuale diferente pot compensate prin marirea inaltimii centurilor
sau prin modificarea inaltimii etajelor)
distana ntre fata superioara a planseului pe care reazem peretele i fata inferioara a
golurilor de ferestre va fi egala cu un multiplu ntreg al naltimii de referin a blocului
(eventualele diferene pot fi compensate prin turnarea unei centuri de beton armat la
partea superioara a parapetului); idem pentru zidria de deasupra golului de ua/fereastra



23





FIG. IV.1 Exemple de modulare in elevatie la goluri de ferestre

24



FIG. IV.2 Exemple de modulare in elevatie la goluri de usi


25

(2) Pentru executarea zidariei se vor folosi numai corpuri ntregi i corpuri din sortimentul
productorului; n mod exceptional se pot accepta corpuri rezultate prin tierea corpului ntreg cu
mijloace mecanice (cu flexul). Se interzice folosirea corpurilor rezultate prin spargere cu ciocanul.
(3) Nu sunt admise completri ale zidariei, n plan i n elevatie, cu caramizi cu alte dimensiuni
(lungimi, limi sau nlimea de referin)
(4) Nu sunt admise completri ale zidriei n plan cu fraciuni de bloc cu lungimi diferite de bloc,
rezultate prin tiere sau prin spargere

IV.2. Alctuirea suprastructurii
IV.2.1. Perei structurali
IV.2.1.1 Condiii generale
(1) Toi pereii de zidrie care ndeplinesc condiiile geometrice de la pct. IV.2.1.2, condiia de
continuitate pn la fundaii i care sunt executai din materialele menionate la cap. II, vor fi
considerai "perei structurali" i vor fi proiectai conform prevederilor din prezentul capitol.
(2) Pereii structurali care alctuiesc o structur de zidrie sunt de dou categorii:
- perei izolai (montani), legai ntre ei numai prin planee;
- perei cuplai (cu goluri de ui i/sau ferestre) constituii din montani legai ntre ei, la nivelul
fiecrui planeu, prin grinzi de cuplare de beton armat.
(3) Pereii de zidrie care nu ndeplinesc condiiile de la (1) vor fi considerai "perei
nestructurali" i vor fi calculai i alctuii conform prevederilor specifice.

IV.2.1.2 Arii minime de zidrie i cerine privind geometria pereilor
(1) Valorile necesare ale ariilor nete de zidarie ale pereilor structurali (plinurile) , pe ambele direcii
principale ale construciei, se vor stabili prin calcul n funcie de tipul zidriei, zona seismic i
numrul de niveluri al construciei. Aceste valori nu vor fi mai mici decat cele din tabelele din cap.
II.5.2
(2) Lungimea minim a spaleilor adiaceni golurilor de ui i ferestre se stabilete, n funcie de cea
mai mare nlime a golurilor adiacente sau de grosimea peretelui, (cu respectarea conditiilor de
modulare dimensionala date la cap. IV.1) dup cum urmeaz:
- pentru zidrie nearmat:
spalei marginali la perei de faad i interiori : l
min
= 0,6 h
gol
1,20 m
spalei intermediari la perei de faad i interiori : l
min
= 0,5 h
gol
1,00 m
- pentru zidria confinat:
spalei marginali la perei de faad i interiori : l
min
= 0,5 h
gol
1,00 m
spalei intermediari la perei de faad i interiori : l
min
= 0,4 h
gol
0,80 m
26

(3) n cazul n care lungimile minime date mai sus nu pot fi respectate se vor introduce stlpiori de
beton armat pentru sporirea rezistenei spaletului la fora tietoare.
(4) Grosimea minim a pereilor structurali de zidrie de toate tipurile va fi de 250 mm.
(5) Valoarea raportului ntre nlimea efectiv a peretelui (h
ef
) i grosimea efectiv a acestuia (t
ef
),
este limitat, indiferent de zona seismic i de numrul de niveluri al construciei, dup cum urmeaz:
- zidrie nearmat - h
ef
/t
ef
12;
- zidrie confinat - h
ef
/t
ef
15.

IV.2.1.3 Seciuni de zidrie slbite prin goluri i liuri.
(1) Golurile pentru ui i ferestre vor fi amplasate, de regul, n aceiai poziie la toate nivelurile
construciei.
(2) Nu se admite ca seciunea orizontal a pereilor structurali s fie slbit prin:
- goluri verticale pentru couri de fum sau ventilaii;
- liuri orizontale sau oblice pentru instalaii realizate prin spargere sau zidire.
(1) Nu se admit liuri verticale executate la zidire, si nici slituri pentru instalaii executate
prin frezare sau spargere.
(2) Trecerile prin pereti vor fi realizate prin goluri stabilite prin proiect, la zidire. Este
interzis a se sparge zidaria, dupa executarea acesteia, pentru crearea golurilor de trecere a
conductelor de instalatii.

IV.2.2 Planee
(1) Pentru proiectarea planeelor se va ine seama de prevederile specifice date n continuare.
(2) Urmtoarele categorii de planee sunt considerate rigide n plan orizontal:
- planee de beton armat monolit sau din predale cu suprabetonare continu cu grosime 60
mm, armat cu plas de oel beton cu aria 250 mm
2
/m;
- planee din panouri sau semi panouri prefabricate de beton armat mbinate pe contur prin
piese metalice sudate, bucle de oel beton i beton de monolitizare;
- planee executate din prefabricate de tip fie, cu bucle sau bare de legtur la extremiti i cu
suprabetonare continu cu grosime 60 mm, armat cu plas din oel beton cu aria 250 mm
2
/m.
(3) Nu se admit, la structurile ce fac obiectul prezentului Ghid, planee care sunt considerate fr
rigiditate n plan orizontal:
- planee din fii prefabricate cu bucle sau bare de legtur la extremiti, fr suprabetonare
armat sau cu ap nearmat cu grosimea 30 mm;
- planee din prefabricate de beton cu dimensiuni mici, sau din blocuri ceramice, cu
suprabetonare armat;
27

- planee din lemn, cu urmtoarele excepii
n cazul folosirii blocurilor din grupa 2a: pentru toate planeele construciilor cu
maximum trei niveluri din clasele de importan III i IV n zona seismica F (K
s
=
0.08) i pentru planeul peste ultimul nivel al construciilor cu maximum doua
niveluri (P+1E) din clasa de importan IV situate n zona seismica E (K
s
= 0.12)
n cazul folosirii blocurilor din grupa 2b: pentru planeul peste ultimul nivel al
construciilor cu maximum doua niveluri (P+1E) din clasa de importan IV situate n
zona seismica F (K
s
= 0.08)
IV.3 Proiectarea infrastructurii
(1) Alctuirea infrastructurii construciilor de zidrie va respecta principiile generale din Normativul
P100-92 i prevederile specifice date n continuare.
(2) Dimensionarea fundaiilor, soclurilor i pereilor de subsol se va face prin calcul pentru
satisfacerea condiiilor de rezisten sub efectul ncrcrilor verticale, al ncrcrilor provenite din
aciunea seismic i al mpingerii pmntului, n cazul pereilor de contur ai subsolurilor.
(3) Pentru dimensionarea fundaiilor, soclurilor i pereilor de subsol aciunea seismic se vor lua n
calcul cu valorile care corespund rezistenelor de proiectare la ncovoiere ale pereilor din elevaie
determinate considernd suprarezistena armturilor; n cazul pereilor cuplai se va ine seama i de
modificarea forei axiale corespunztor rezistenelor de proiectare la for tietoare ale grinzilor
de cuplare.
(4) n cazul fundarii pe terenuri dificile se va tine seama de prevederile normativelor in vigoare P7-
2000, etc.

IV.3.1. Fundaiile pereilor structurali
(1) Fundaiile pereilor structurali vor fi de tip "talp continu".
(2) Tlpile de fundaie pot fi realizate, n funcie de mrimea eforturilor i de natura terenului de
fundare, din beton simplu sau din beton armat.

IV.3.2. Socluri
(1) n cazul construciilor fr subsol, soclul i fundaiile vor fi, de regul, axate fa de pereii
structurali.
(2) Limea soclului va fi cel putin egal cu grosimea peretelui de la parter; se admite o retragere de
maximum 50 mm a feei exterioare a soclului n raport cu planul zidriei de la parter, cu conditia ca
soclul sa aiba in grosimea planseului, o consola de 50 mm (rezemarea blocului de zidarie sa se
realizeze pe toata suprafata acstuia).
(3) Soclul se va executa, de regul, din beton armat.
(4) n cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construcii din clasa de importan
III, cu regim de nlime P+2E, n zonele seismice cu K
s
0.12, precum i pentru construcii din
28

clasa de importan IV, n toate zonele seismice, se accept executarea soclului din beton simplu dac
rezultatele calculelor de dimensionare permit aceast soluie.
(5) n situaiile de la (4), n socluri, la nivelul pardoselii parterului, se va prevedea un sistem de
centuri care formeaz contururi nchise. Aria armturilor longitudinale din centuri va fi cu cel puin
20% mai mare dect aria armturilor centurilor de la nivelurile supraterane de pe acelai perete. n
cazurile n care nlimea soclului, peste nivelul tlpii de fundare, este 1,50 m se va prevedea i o
centur la baza soclului cu aceiai armtur ca i centura de la nivelul pardoselii.
(6) Centurile din socluri nu vor fi ntrerupte de golurile pentru instalaii.
(7) n cazul cldirilor la care, conform prevederilor de la (4), soclurile sunt executate din beton
simplu, mustile pentru elementele din suprastructur (stlpiori) vor fi ancorate n soclu pe o
lungime de minimum 60d 1,0 m. n cazul n care, conform (5), n soclul de beton simplu se prevede
i o centur la baza soclului, mustile vor fi ancorate n aceasta.

IV.3.3. Perei de subsol
(1) Pereii de subsol vor fi dispui, de regul, axat, sub toi pereii structurali din parter.
(2) Pereii de subsol se vor realiza, de regul, din beton armat.
(3) n cazul amplasamentelor cu teren normal de fundare, pentru construcii din clasa de importan
III, cu regim de nlime P+2E, n zonele seismice cu K
s
0.12 , precum i pentru construcii din
clasa de importan IV, n toate zonele seismice, pereii de subsol pot fi executai i din beton
simplu dac rezultatele calculelor de dimensionare permit aceast soluie.
(4) n cazurile n care, conform (3), pereii de subsol se execut din beton simplu, peretele de subsol
va fi prevzut cu dou centuri - la baza peretelui i la nivelul planeului peste subsol. Aria armturilor
longitudinale din centuri se va determina prin calcul i va fi cu cel puin 20% mai mare dect aria
armturilor din centurile de la nivelurile supraterane de pe acelai perete.
(5) Mustile pentru elementele din suprastructur (stlpiori) vor fi ancorate n centura inferioar a
peretelui sau, dup caz, vor fi nndite cu mustile din talpa fundaiei.
(6) Amplasarea golurilor de ui din pereii interiori de subsol va fi fcut astfel nct s existe un
decalaj de cel puin 1,0 m fa de poziia golurilor cele mai apropiate de la parter. Golurile de ui i
ferestre din pereii exteriori pot fi amplasate n axul golurilor din suprastructur dar vor avea
dimensiuni mai mici cu cel puin 30%. Dac aceste condiii nu pot fi respectate rezistena zonelor
slbite va fi verificat prin calcul.

IV.3.4. Planee.
(1) n cazul construciilor fr subsol, situate n zonele seismice cu K
s
0,16, placa suport a pardoselii
de la parter se va executa din beton armat, legat cu centurile de la partea superioar a soclurilor.
(2) n cazul construciilor cu subsol, placa planeului peste subsol va avea cel puin aceiai grosime ca
i plcile etajelor supraterane i va respecta toate celelalte condiii de alctuire referitoare la acestea.

29



IV.4. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei structurali de zidrie
IV.4.1. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei structurali de zidrie confinat
(1) Dimensiunile seciunii transversale i armarea longitudinal i transversal ale stlpiorilor i
centurilor se stabilesc, prin calcul, innd seama de efectele ncrcrilor verticale i ale forelor
seismice de proiectare, cu respectarea condiiilor minime precizate n continuare.
(2) Stlpiorii i centurile vor fi prevzui la exterior cu protecie termic pentru evitarea punilor
termice.
IV.4.1.1. Prevederi referitoare la stlpiori
(1) Stlpiorii de beton armat vor fi prevzui n urmtoarele poziii:
- la capetele libere ale fiecrui perete;
- de ambele pri ale oricrui gol cu o suprafa 1,5 m
2

- la toate colurile de pe conturul construciei;
- n lungul peretelui, astfel nct distana ntre stlpiori s nu depeasc 4,0 m;
- la interseciile pereilor, dac cel mai apropiat stlpior dispus prin regulile de mai sus se afl
la o distan mai mare de 1,5 m;
- n toi spaleii care nu au lungimea minim prevzut la pct. IV.2.1.2..
(2) Stlpiorii vor fi executai pe toat nlimea construciei.
(3) Seciunea transversal a stlpiorilor va satisface urmtoarele condiii:
- aria seciunii transversale 62500 mm
2
- 250 x 250 mm;
- latura minim 250 mm.
(4) Armarea stlpiorilor va satisface urmtoarele condiii:
- procentul minim de armare longitudinal va fi :
1% pentru zonele seismice cu K
s
0.16;
0.8% pentru zonele seismice cu 0.12 K
s
0.08;
- diametrul barelor longitudinale va fi 12 mm;
- diametrul etrierilor va fi 6 mm;
- distana maxim ntre etrieri va fi 150 mm n cmp curent i 100 mm pe lungimea de
nndire prin suprapunere a armturilor longitudinale.
(5) Barele longitudinale ale stlpiorilor de la ultimul nivel vor fi ancorate n centurile ultimului
planeu conform cerinelor din STAS 10107/0-90.
30

(6) nndirile barelor longitudinale din stlpiori se vor face prin suprapunere, fr crlige, pe o
lungime de cel puin 60 d.

IV.4.1.2. Prevederi referitoare la centuri
(1) Centurile vor fi prevzute la nivelul fiecrui planeu al construciei;
(2) Centurile vor fi continue pe toat lungimea peretelui i vor alctui contururi nchise. La colurile,
interseciile i ramificaiile pereilor structurali se va asigura legtura monolit a centurilor amplasate
pe cele dou direcii iar continuitatea armturilor va fi realizat prin ancorarea barelor longitudinale n
centurile perpendiculare pe o lungime de cel putin 60d. Aceast prevedere se aplic i centurilor din
socluri (IV.3.2), perei de subsol (IV.3.3), de la planeul peste subsol (IV.3.4), i centurilor de la
zidria nearmat (IV.4.1).
(3) Centurile de la nivelul planeelor curente i de acoperi ale construciilor din zonele seismice cu K
s

0,16 nu vor fi ntrerupte de golurile din zidrie. Pentru construciile din zonele seismice cu K
s
0,12
se accept s se ntrerup:
- centura planeului curent, n dreptul casei scrii, cu condiia s se prevad doi stlpiori de
beton armat la marginea golului i o centur-buiandrug, la podestul intermediar, legat de cei doi
stlpiori;
- centura zidului de la mansard, n dreptul lucarnelor, cu condiia s se prevad doi stlpiori
de beton armat monolit la marginea golului cu armturile longitudinale ancorate
corespunztor n centura planeului inferior i o centur peste parapetul de zidrie al
ferestrei, legat de cei doi stlpiori.
(4) Seciunea transversal a centurilor va respecta urmtoarele condiii minimale:
- aria seciunii transversale 50000 mm
2
- 250 x 200 mm;
- limea minim 250 mm dar din grosimea peretelui;
- nlimea minim 200 mm.
(5) Armarea centurilor va respecta urmtoarele condiii:
- procentul minim de armare longitudinal va fi :
1% pentru zonele seismice K
s
0,16;
0.8% pentru zonele seismice K
s
0,12.
- diametrul barelor longitudinale va fi 10 mm;
- diametrul etrierilor va fi 6 mm
- distana maxim ntre etrieri va fi 150 mm n cmp curent i 100 mm pe lungimea de
nndire prin suprapunere a armturilor longitudinale.
(6) nndirile barelor longitudinale din centuri se vor face prin suprapunere, fr crlige, pe o
lungime 60 d. Seciunile de nndire vor fi decalate cu cel puin 1.00 m; ntr-o seciune se vor nndi
cel mult 50% din barele centurii.
31



IV.4.2. Reguli de proiectare specifice pentru construcii cu perei de zidrie confinat i armat
n rosturile orizontale
(1) Alctuirea construciilor cu perei structurali de zidrie confinat i armat n rosturile orizontale se
va face conform regulilor de la IV.4.2. i cu respectarea urmtoarelor reguli suplimentare.
(2) Armturile din rosturile orizontale ale zidriei vor fi determinate prin calcul.
(3) Independent de rezultatele calculului, armturile din rosturile orizontale vor respecta urmtoarele
condiii minimale:
- distana ntre rosturile orizontale armate va fi 400 mm;
- aria de armatur dispus ntr-un rost orizontal va fi 100 mm;
(4) Armturile dispuse n rosturile orizontale vor fi ancorate n stlpiori sau prelungite n zidrie,
dincolo de marginea opus a stlpiorului, pentru a se realiza o lungime de ancoraj 60 d. Barele se
vor fasona fr crlige.
(5) Atunci cnd armtura din oel este prevzut n rosturile de mortar
grosimea stratului de mortar de la armtura din oel pn la faa zidriei trebuie s fie 20 mm;
trebuie prevzut mortar deasupra i sub armtura din oel, astfel nct grosimea rostului este
mai mare cu 3 mm fa de diametrul armturii din oel;
(6) Pentru armturile dispuse n elementele de confinare din beton acoperirea minima a armturii
de oel, dup caz, va respecta prevederile din STAS 10107/0-90.

IV.5 Detalii pentru executia zidriei
IV.5.1 eserea zidriei
(1) Blocurile de zidrie trebuiesc esute mpreun, cu mortar, n concordan cu practica curent.
(2) Blocurile de zidrie dintr-un perete de zidrie trebuiesc suprapuse pe rndurile alternante n aa fel
nct peretele s lucreze ca un singur element structural.
(3) Blocurile de zidrie trebuie esute prin suprapunerea pe o lungime de 1/2 bloc utilizand pentru
aceasta blocuri jumatati sau prin tierea numai cu un fierstru mecanic.
(4) La zidria armat cu armaturi in rosturile orizontale poate fi utilizat i o esere care nu
ndeplinete cerinele minime de suprapunere, pe baza datelor experimentale furnizate de productor,
care s arate ca aceast esere asigura aceeai capacitate de rezisten a peretelui ca i teserea la
bloc.
(5) La intersectiile de pereti unde se prevad stalpisori din beton armat teserea se va face fara strepi;
eforturile de lunecare la interfata intre beton si zidarie vor fi preluate prin armatura orizontala cu
seciunea rezultata din calcule , dispusa in rosturile orizontale si ancorata in betonul din stalpisori.
Pentru a se realiza cele de mai sus este necesar ca in proiecte sa se prevada obligativitatea
32

aprovizionarii la santiere a blocurilor de zidarie jumatati, sau a unui utilaj cu disc diamantat pentru
taierea blocurilor intregi la dimensiunile necesare;
(6) Este interzis a se executa zidaria cu blocuri ceramice cu fractiuni de blocuri rezultate din
spargerea cu ciocanul sau cu blocuri deteriorate sparte sau crapate prin manipularea
necorespunzatoare. Nu se vor utiliza pentru completari la marginile de goluri de usi sau ferestre
fractiuni de blocuri taiate sau sparte, sau caramizi de alte tipuri. In cazurile in care dimensiunile
plinurilor de zidarie nu sunt modulate conform celor aratate mai sus, pentru diverse completari se va
utiliza numai beton de aceeasi clasa ca si betonul din stalpisori dar nu mai putin de C12/15.

IV.5.2 Rosturi de mortar
(1) Rosturile orizontale realizate cu mortare de uz curent trebuie s aib grosimea de 12 mm cu
abateri de 2 mm. Aceasta grosime poate fi marita in cazurile in care este necesara armarea zidariei
cu bare de otel in rosturile orizontale, in functie de diametrele barelor rezultate din calcule, tinand cont
de prevederile de mai jos.
Solutia cu rosturi mai groase, va fi indicata de proiectant in proiectul de executie si poate fi
avuta in vedere in urmatoarele situatii:
- daca se prevede un procent ridicat de armare orizontala care se realizeaza cu bare de
diametru relativ mare ( 10-12 PC52);
- daca se prevede intersectia in acelasi rost a barelor din doua directii ortogonale
(la intersectiile de pereti);
(2) Rosturile dintre rnduri trebuie s fie orizontale, cu excepia cazurilor cnd proiectantul specific
alfel n proiect.
(3) n funcie de tipul de bloc rosturile verticale pot fi umplute parial sau integral cu mortar;
(4) Rosturile verticale pot fi considerate umplute atunci cnd se prevede ca umplerea cu mortar s se
fac pe ntreaga nlime a acestora i pe limea stabilita de productor, n funcie de geometria
corpurilor astfel nct sa asigure realizarea rezistenelor zidriei comunicate de producator.

IV.5.3. Reazeme sub ncrcri concentrate
(1) La rezemarea ncrcrilor concentrate se vor realiza cuzinei din beton.

IV.5.4. Prevederi tehnologice privind executia
(1) La executia peretilor exteriori structurali si nestructurali executati din blocuri ceramice cu goluri se
vor respecta urmatoarele prevederi specifice:
- executia va fi realizata numai de muncitori calificati si sub controlul direct al responsabilului
tehnic cu execuia;
- locasurile si amprentele verticale din rosturile verticale vor fi umplute complet cu mortar,
blocurile montandu-se cat mai joantiv cu putinta; umplerea locasurilor si amprentelor se poate
face astfel:
33

- fie prin dispunerea mortarului cu mistria in aceste amprente, in exces si apoi montarea
blocului si presarea laterala langa blocul montat anterior; in aceste conditii mortarul in
exces refuleaza in sus si este indepartat cu mistria;
- fie prin umplerea dupa montarea a doua blocuri alaturate, prin indesarea in locas a
unui mortar de consistenta mai fluida (tasarea conului 12 cm);
- pentru realizarea grosimii din proiect a rosturilor orizontale se pot folosi fie martori
nerecuperabili din mortar, fie dreptare din scandura (fixate pe fetele laterale ale zidului cu
agrafe elastice din otel), intre care se intinde cu mistria mortarul pentru rostul orizontal;
nivelul laturilor superioare ale dreptarelor se poate verifica la 2-3 randuri de zidarie cu un
sablon vertical pe care sunt marcate semne la distante modulate corespunzator inaltimii de
referinta a blocurilor;
- inainte de montare blocurile se vor curata de impuritati si se vor uda corespunzator, pentru ca
blocurile sa nu extraga apa din mortar; udarea se poate face, cu furtunul, direct pe paletii pentru
manipulare dupa indepartarea foliei protectoare din polietilena; se poate utiliza de asemenea si
imersarea blocurilor, inainte de montare, intr-un vas cu apa cu dimensiuni corespunzatoare; este
interzisa udarea blocurilor dupa montarea in perete;
- pentru a se realiza o buna aderenta intre zidaria din blocuri si stalpisorii din beton armat monolit
suprafata de contact a zidariei cu betonul va fi bine curatata de resturi de mortar si udata; nu se
vor prevedea strepi ;
- nu se vor utiliza pentru zidarie blocuri cu defecte, sparte, sau cu abateri dimensionale
ce depasesc pe cele admise;
- operatia de zidire se va incepe de regula de la colturi; blocurile, umezite in prealabil, vor fi
asezate pe un pat de mortar nivelat cu putin timp inainte; se va acorda o atentie deosebita ca
mortarul sa acopere intreaga suprafata a blocurilor, pana la muchii; pentru asezarea finala a
blocurilor si ajustarea pozitiei acestora, in locul ciocanului de zidar folosit la zidariile
traditionale se va folosi un ciocan din cauciuc;
- blocurile din prima asiza de jos se aseaza pe un strat de mortar; asternerea unui strat de mortar
peste ultima asiza de blocuri este facultativa in functie de inaltimea disponibila pentru centura;
- la peretii nestructurali peste ultimul rand de blocuri se va realiza un rost cu mortar matat;
- consistenta mortarelor din rosturile zidariei va diferi, astfel:
- mortar vartos in rosturile orizontale (tasarea conului cca 8 cm)
- mortar mai fluid in rosturile verticale (tasarea conului cca 12 cm);
- in cazurile in care rosturile verticale se umplu dupa montarea blocurilor de zidarie, pentru
umplere se vor folosi palnii speciale, urmarindu-se cu atentie ca locasurile sa fie complet
umplute;
- nu se admite realizarea in pereti a sliturilor a santurilor si a golurilor pentru trecerea
conductelor de instalatii, decat in conditiile precizate in proiectul de executie conform
precizarilor de la pct. IV.2.1.3.
34

- gaurile pentru fixarea diblurilor, ghermelelor, si suportilor pentru rezemarea instalatiilor se vor
executa numai dupa detaliile proiectantului.

V. ASIGURAREA SI CONTROLUL CALITATII LA EXECUTIE:
(1) Condiiile de execuie pe baza crora se face alegerea coeficientului de siguran pentru material

M
, conform pct. III.2 se definesc dup cum urmeaz:
i) Control normal
a. lucrrile sunt supravegheate n mod permanent de un responsabil cu execuia atestat
conform legii;
b. proiectantul urmrete/controleaz n mod ritmic desfurarea lucrrilor;
c. reprezentantul tehnic al beneficiarului verific n mod permanent calitatea materialelor i
modul de punere n oper;
d. se efectueaz toate verificrile preliminare i n etape intermediare conform
reglementarilor n vigoare (C56-86, NE 012-99, etc).

ii) Control redus
a. lucrrile nu sunt supravegheate n mod permanent de un responsabil cu execuia atestat
conform legii;
b. proiectantul nu controleaz dect rar sau foarte rar execuia lucrrilor;
c. reprezentantul tehnic al beneficiarului nu verific sistematic calitatea materialelor i
modul de punere n opera;
d. nu se efectueaz verificrile preliminare i n etape intermediare (cu exceptia fazelor
determinante) conform reglementrilor n vigoare.
(2) Pentru construciile de zidrie care fac obiectul prezentului Ghid, proiectantul, executantul i
beneficiarul vor asigura toate condiiile pentru realizarea controlului normal.
(3) Controlul redus poate fi acceptat, la cererea special a beneficiarului, consemnat n tema de
proiectare, prin excepie de la prevederile aliniatului IV.2., pentru construciile din clasa de importan
III, cu nlime P+2E, n zona seismic cu k
s
= 0.08 precum i pentru construciile din clasa de
importan IV cu nlime P+1E + M n zonele seismice cu k
s
0,16.








35


ANEXA A - CRITERII PENTRU REGULARITATEA STRUCTURAL
A.1. Criterii pentru regularitatea structural n plan
A.1.1. Construcia trebuie s fie aproximativ simetric n plan n raport cu 2 direcii ortogonale, din
punct de vedere al distribuiei rigiditii laterale, capacitilor de rezisten i al maselor.
A.1.2. Construcia are form compact, cu contururi regulate. Dac construcia prezint retrageri n
plan, la diferite niveluri (margini retrase), se consider c cldirea prezint suficient regularitate dac,
aceste retrageri nu afecteaz rigiditatea n plan a planeului i dac pentru fiecare retragere, diferena
ntre conturul planeului i nfurtoarea poligonal convex (circumscris) a planeului nu depete
10% din aria planeului.
Dac forma n plan este neregulat, cu discontinuiti n care pot aprea eforturi suplimentare
semnificative (fig. 4.1), se recomand tronsonarea construciei prin rosturi seismice, astfel ca pentru
fiecare tronson n parte s se ajung la o form regulat cu distribuii avantajoase a volumelor, maselor
i rigiditilor.
A.1.3. La cldirile etajate, la nivelurile unde se realizeaz reduceri de gabarit acestea se vor realiza pe


verticala elementelor portante (stlpi, perei).
Se vor evita, de regul, rezemrile stlpi pe grinzi, acestea fiind acceptate numai n cazul stlpilor cu
ncrcri mici de la ultimele 1 2 niveluri ale cldirilor etajate.
A.1.4. Rigiditatea planeelor n planul lor este suficient de mare n comparaie cu rigiditatea lateral a
elementelor structurale verticale, astfel nct deformaia planeelor s aib un efect neglijabil asupra
distribuiei forelor orizontale ntre elementele structurale verticale.
A.1.5. La fiecare nivel, n fiecare din direciile principale ale cldirii, excentricitatea va satisface
condiiile:
e
ox
0,30 r
x
(A.1 a)


e
oy
0,30 r
y
(A.1 b)
Figura A.1
36

unde:
e
ox
, e
oy
distana ntre centrul de rigiditate i centrul maselor, msurat n direcie normal pe
direcia de calcul
r
x
, r
y
rdcina ptrat a raportului ntre rigiditatea structurii la torsiune i rigiditatea lateral
n direcia de calcul
A.1.6. n cazul structurilor monotone pe vertical, rigiditatea lateral a componentelor structurale (
perei) se poate considera proporional cu un sistem de fore cu o distribuie simplificat care produce
acestor componente o deplasare unitar la vrful construciei
A.1.7. Alternativ condiiilor date la (A.1.6), structura este considerat regulat, cu sensibilitate relativ
mic la rsucirea de ansamblu, dac deplasarea maxim, nregistrat la o extremitate a cldirii este de
cel mult 1,3 ori mai mare dect media deplasrilor celor 2 extremiti.

A.2. Criterii pentru regularitatea structural pe vertical
A.2.1. Sistemul structural se dezvolt monoton pe vertical fr variaii de la nivelul fundaiei pn la
vrful cldirii. Dac exist retrageri pe nlimea cldirii acestea nu depesc, la oricare nivel, 20% din
dimensiunea de la nivelul imediat inferior.
A.2.2. Structura nu prezint la nici un nivel reduceri de rigiditate lateral mai mari de 30% din
rigiditatea nivelului imediat superior (structura nu are niveluri flexibile).
A.2.3. Structura nu prezint la nici un nivel, o rezisten lateral mai mic cu mai mult de 20% dect
cea a nivelului situat imediat deasupra (structura nu are niveluri slabe din punct de vedere al rezistenei
laterale).
A.2.4. Dac dimensiunile elementelor structurale se reduc de la baz ctre vrful structurii, variaia
rigiditii i rezistenei laterale este uniform, fr reduceri brute de la un nivel inferior la un nivel
superior.
A.2.5. Masele aplicate pe construcie sunt distribuite uniform. Aceasta nseamn c la nici un nivel
masa aferent nu este mai mare cu mai mult de 50% dect masele aplicate la nivelurile adiacente.
A.2.6. Structura nu prezint discontinuiti pe vertical, care s devieze traseul ncrcrilor ctre
fundaii. Devierea poate avea loc n acelai plan al structurii (fig A.2 a) sau dintr-un plan n alt plan
vertical al construciei (fig A.2 b).
Devierile structurale pot fi nsoite de sporuri substaniale ale eforturilor n elementele verticale (de
exemplu, n stlpii care susin pereii ntrerupi la parter) i n planeele diafragm care trebuie s
realizeze transferul ntre elementele verticale, n acelai plan (fig A.2 a) sau ntre planuri diferite (fig
A.2 b).

37
























tirant
stlp critic
perete la etaje,
ntrerupt la parter
perete numai la
parter
(a)
(b)
Figura A.2