P. 1
4893592 Mesopotamia

4893592 Mesopotamia

|Views: 0|Likes:
Published by Daniela Caraiman

More info:

Published by: Daniela Caraiman on Jun 08, 2014
Copyright:Traditional Copyright: All rights reserved

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/08/2014

pdf

text

original

2.

CIVILIZAŢIILE ORIENTULUI ANTIC
MESOPOTAMIA
A.SITUARE GEOGRAFICĂ ŞI TEMPORALĂ
1.LOCALIZARE GEOGRAFICĂ
1.Mesopotamia este o e!i"#e $eti%& '"pi#s& (#te )o"& $%"*ii + Ti!"% ,i E"$at"%-
se desfăşoară sub forma unei fâşii de pământ fertile de cca 1 000 km lungime şi cca 4oo km lăţime între cele două fluvii .
Mesopotamia antică corespunde teritorial actualului Irak
ecinii săi erau în nord ! "ona muntoasă a masivului #agros $ care o despărţea de vec%ea &ersie $ actualul Iran şi în sud !
'eşertul (rabiei )&en.(rabică $ "onă care va constitui un re"ervor permanent de alimentare cu populaţie.
..N"me%e )e Mesopotamia este )at )e '&te !e'i ,i (#seam#&
$$ţara dintre fluvii**+
sirienii o numeau (ram ,as%araim - .iria dintre fluvii
iar arabii o numesc /l '0erire% ! insulă$ e1primând po"iţia ei de "onă încon0urată pe două părţi de apă.
/.Lo'a%i0aea Mesopotamiei (# 0o#a i#te$%"*ia%& )i#te Ti!" ,i E"$at pemite înţelegerea condiţiilor speciale
economice în care s-a de"voltat în această regiune o civili"aţie dependentă de agricultura de irigaţii care permite de
timpuriu $ adică cu cel puţin 4000 de ani î-2.3
sedentari"area a grupurilor umane care se ocupau cu agricultura
de"voltarea sc%imbului de bunuri ca urmare a bunăstării generale $
cunoaşterea si folosirea metalelor4 arama 5.
în final de"voltarea unor structuri sociale centrali"ate şi eficiente care să supraveg%e"e buna funcţionare a canalelor de
irigaţii şi digurilor de care depindea întreaga economie şi bunăstarea populaţiilor 4 din calcolitic $ 6700 î.2.5+ astfel încă din
mileniul I e1ista aici o societate comple1ă $ ierar%i"ată $ condusă de un rege - preot şi o aristocraţie birocratică şi instruită
având ca parte componentă un corp de preoţi.
4.&rocesul de formare a acestei societăţi centrali"ate şi ierar%i"ate a fost unul treptat şi direct legat de 'eaea teptat& a
0o#e%o $eti%e pi# &sp1#)iea ii!a2ii%o 3 mai întâi în sudul Mesopotamiei ocupând până către anul 1800 î.2. toată "ona
dintre cele două fluvii.
7.Iniţial formele de societate orientală antică au apărut în cadrul unor concentrări restrânse de populaţie (# oase%e 4stat
$oti$i'ate 5 'et&2i 6 şi apoi datorită cuceririlor succesive s-au constituit în primele forme de societate comple1ă -regatele
sau imperiile 3
sumerian - sud
accadian . centru
babilonian - care reali"ea"ă unitatea întregii văii a celor două fluvii.
asirian - care înglobea"ă întreaga Mesopotamie şi ulterior devine nucleul marelui Imperiu &ersan a%emenid care mai
cuprindea Iranul $ (natolia şi /giptul.
.. LOCALIZARE TEMPORALĂ
1.9rasarea unor limite de de"voltare în timp a civili"aţiei mesopotamiene este dificil de făcut datorită succesiunii de state pe
acest teritoriu relativ restrâns sau c%iar e1istenţei paralele a unor oraşe ! state şi dinastii.
:. 2onform tradiţiei mesopotamiene păstrată de preotul %aldeean ;erosius care a trăit în perioada elenistică $ istoria
durea"ă din anul :870 î.2. - până la 66: î.2. când are loc cucerirea macedoneană. ;erosius împarte istoria Mesopotamiei în
66 de dinastii împărţire folosită şi de cercetătorii actuali pentru a periodi"a istoria "onei.
9otuşi se consideră $ inclu"ând şi protoistoria$ că civili"aţia mesopotamiană se de"voltă de-a lungul a cca <000 de ani î.2.
Mesopotamia fiind considerată "ona cu cea mai vec%e cultură de tip urban din istorie şi cu cea mai vec%e civili"aţie
înc%egată a lumii 4 ve"i =ramer ! Istoria începe la .umer5.
&/>I?'I#(>/ I.9?>I/I
&>/ @I &>?9?I.9?>I(
'atorită climatului relativ favorabil 4climă musonică având două anotimpuri ! unul ploios şi unul secetos5 şi facilităţilor create
de e1istenţa ei ca regiune la li"iera fertilă a celor două fluvii care a putut fi e1tinsă prin irigaţii $ aici se de"voltă de timpuriu
culturi pre şi protoistorice.
Incă din eneolitic 4 cca 4000 de nai î.2.5 Mesopotamia cunoaşte înflorirea economică $sc%imbul de bunuri şi folosirea
metalului - arama .
&rotoistoria Mesopotamiei durea"ă cca :000 de ani şi se înc%eie la apariţia primelor dinastii sumeriene în sudul
Mesopotamiei.
'escoperirilor ar%eologice au documentat e1istenţa aici a patru culturi denumite după localitatea unde au fost făcute
descoperirile 3
1.A(..B,(
:..(M(>>(
6.9/C A(C(D
4.9/C ?;/I'
1.
2ele patru culturi pre"intă câteva caractere generale şi unele deosebiri care ţin mai ales de producţia ceramică şi decorarea
acesteia3
locuirea se face în sate fortificate de tip tell
se practică agricultura iar grupurile sunt relativ sedentari"ate
cunosc şi practică metalurgia aramei şi ceramica pictată cu motive simbolice
în construcţie folosesc piatra şi cunosc construcţia cu arc şi boltă
practică rituri funerare comple1e de incineraţie $ cu distrugerea rituală a vaselor şi îngroparea urnei sub pavimentul casei
49el Aalaf5.
'in cultura 9el ?beid datea"ă primele dove"i de scriere pictografică rudimentară şi
primul edificiu de cult religios organi"at ! templu de la /ridu.
I.9?>I(.&/>I?'I#(>/
Istoria Mesopotamiei se împarte în nişte perioade mai lungi care grupea"ă mai multe dinastii pomenite de ;erosius şi
menţinute de istoricii actuali.
1.&erioada protodinastică 4 sumeriană 5 4!6000 !:4E0 5
:.&erioada accadiană 4!:4E0-::7E5
.e înc%eie cu pătrunderea triburilor de gutii sau gutiţi din estul Mesopotamiei $ dinspre Munţii #agros. 4-::87-::605.
6.&erioada neo-sumeriană ! renaşterea oraşelor =iş$Cagaş$Br . 4-::60-:01<5.
4.&erioada babiloniană $ a dinastiilor amorite4 ! :01<-17F75
&erioada de dominaţie casită .4-11E0-11775având ca sediu al puterii ;abilonul
'ominaţia elamită .4-1670-11705
7.&erioada asiriană 4 neo-asiriană5 4! 1:47-<0<5
<.&erioada neo-babiloniană ! E6:-76F.
E.2ucerirea medo-persană .778-660
8.2ucerirea macedoneană - - 660 î.2. când mesopotamia încetea"ă să mai e1iste ca unitate politică şi culturală devenind
parte a regatelor &art şi apoi .assanid .
&opulaţiile mesopotamiene
9ermenul de civili"aţie mesopotamiană este un termen generic care de fapt desemnea"ă o civili"aţie re"ultată din însumarea
contribuţiilor civili"atoare a mai multor populaţii sosite în "onă în timpuri diferite dar din "one relativ asemănătoare din punct
de vedere cultural dacă ne referim la inva"iile semitice .
Ca formarea civili"aţiei mesopotamiene ! o civili"aţie de sinte"ă şi aculturaţie participă practic două grupe de populaţie
diferite din punct de vedere etnic 3
1.&?&BC(GI( .BM/>I(,H a0unsă în valea celor două fluvii la cca 6700 de ani î.2.
:.populaţiile semitice sosite la diverse intervale de timp din "ona deşertului arabic 3 accadienii$
amoriţii 4babilonienii5 $
arameii 4 asirienii5.
&rimii care au locuit în partea de sud a Mesopotamiei sunt sumerienii ! populaţie a cărei origine ne este necunoscută + se
ştie însă că erau un tip nesemitic $ mediteraneean $ că vorbea o limbă asemănătoare limbilor turcice şi că a fost creatoarea
unei civili"aţii de mare rafinament care a stat la ba"a sinte"ei culturale care s-a produs în "onă prin asimilarea culturii
mesopotamiene de către populaţiilor semitice menţionate.'e asemenea sumerienii erau agricultori sedentari pe când ceilalţi
au fost iniţial triburi nomade de păstori şi crescători de vite.
.umerienii sunt cei care au creat primele oraşe state din Mesopotamia 4 celebrul Bruk ! considerat a fi fost creat
înaintede marele poptop$Br$Cagaş5.
In ;iblie sunt amintiţi sub numele de .inar 4Iene"a $J-105./i sunt cei care cunosc scrierea pictografică pe care apoi $
stili"ând şi simplificând semnele$ o transformă în scrierea cuneiformă $ mai uşor de folosit şi constituind o altă treaptă către
înc%egarea alfabetului pe care îl folosim în pre"ent.
In perioada proto- sumeriană 46000 ! :6005 şi neo-sumeriană 4:0<7 !1F775 s-au de"voltat primele construcţii de ar%itectură
monumentală ! templul cu turnul în trepte ! "iggurat.
.umerienii sunt inovatori în materie de te%nologie 4olărit şi metalurgie 5 şi transporturi 4 apariţia carului cu două roţi5.
.unt creatorii unei fantastice literaturi liturgice ! poemul /numa /liş care povesteşte creaţia lumii de către "ei sau /popeea
lui I%ilgameş preluate de asirieni şi babilonieni şi descoperite în ruinele bibliotecii de la ,inive.
&racticau de asemenea o religie politeistă ! cu peste cca :7oo de "ei 4Cista canonică (n (num cuprinde mai mult de :700
de "ei clasificaţi după funcţie şi genealogie în diade $ triade şi tetrade5. #eii e1clusiv antropomorfi sunt patroni ai oraşelor !
state $ fiecare asemenea unitate administrativă având un "eu principal . sau întruc%ipări ale unor astre sau fenomene
naturale ./1ista de asemenea o pleiadă de "ei primcipali $ participanţi la actul creaţiei lumii !/nlil$@amaş$Marduk$Inanna !
"eiţa lunii şi o lume inferioară a demonilor ! spirite bune sau rele $ asupra cărora se acţiona cu practicile magiei.
:.&opulaţia sumeriană $ locuitoare a sudului Mesopotamiei este asimilată şi semiti"ată datorită a trei valuri de inva"ie
semitică a "onei.&opulaţia semită venea din &eninsula (rabică în valuri succesive după cum urmea"ă3
:.1.(22('I/,II ! constituie primul val de populaţie semită care migrea"ă dinspre &eninsula (rabică şi pătrunde în centrul
Mesopotamiei unde va întemeia importante oraşe- stat 3(kkad$ =iş$;abilon$ ?pis.
(ceştia se ocupau cu păstoritul şi se deosebeau de sumerienii atât ca tip somatic cât şi ca limbă .
9reptat . după o serie de conflicte $.umerul va fi supus de .(>I?, I 4:664 ! ::EF5 care unificând oraşele ! state
sumeriene şi accadiene sub un singur conducător va înfiinţa de fapt primul imperiu oriental cunoscut în istorie ! Imperiul
accadian şi va reali"a prima sinte"ă culturală sumero-semită prin adoptarea scrierii sumeriene ! scrierea cuneiformă $ prin
2
preluarea celei mai mari părţi a panteonului religios sumerian şi în general prin adoptarea modului de viaţă sumerian $
inclusiv formula de organi"are teritorială a oraşelor-state relativ autonome care posedau şi un teritoriu rural ocupat de
populaţia producătoare.
2onsiderat rege întemeietor $ .argon I a creat şi prima armată permanentă cunoscută $ de cca 7400 de soldaţi şi s-a
intitulat $$rege al celor patru părţi ale lumii** deoarece a supus întreaga Mesopotamie.( domnit 77 de ani $ timp în care a
cucerit şi ane1at numeroase teritorii ceea ce a făcut ca Imperiul accadian să controle"e ma0oritatea drumurilor comerciale
care duceau către (rabia şi India.
Imperiul a cunoscut apogeul său sub regele ,(>(M ! .I, 4::74-::185 care s-a intitulat $$divinul** şi a pretins onorurile
datorate unui "eu.
6.;(;IC?,I/,II sunt populaţii amorite venite dinspre "ona semită a deşertului arabic.
or crea la rândul lor un imperiu4 sud şi centru 5 care se va de"volta multă vreme în paralel cu dinastiile asiriene care
ocupau nordul Mesopotamiei şi cu care îşi vor disputa %egemonia în "onă .
>egatul babilonian 4 18F4 -17F75 va reali"a însă unitatea întregii văi pe care o va controla economic $ politic şi militar.
'e"voltarea imperiului babilonian se va lega de numele oraşului de origine accadiană ! ;abilon de la care şi-au luat numele
de babilonieni$ oraş care va deveni pentru mai bine de două milenii centrul economic$ politic şi cultural al Mesopotamiei.
>epre"entantul cel mai ilustru al dinastiilor bailoniene amorite este A(MMB>(;I 4 1E:8-1<8<5 cel care va lăsa omenirii
primul cod de legi cunoscut $ domnia sa e1celând mai ales prin organi"area 0uridico-administrativă a teritoriilor stăpânite .
;abilonienii sunt cei care vor reali"a a doua sinte"ă sumero-semită prin preluarea tradiţiei religioase şi culturale
mesopotamiene născută din asimilarea şi aculturarea civili"aţiei sumeriene.
4.(.I>I/,II sunt triburi de arameeni veniţi tot din desertul arabic.
ocupaseră încă din mileniul III o regiune restrânsă din nordul Mesopotamiei intrând în conflict cu babilonienii pe care reuşesc
în cele din urmă să-i supună .
In vremea asirienilor are loc ultima sinte"ă culturală sumero-babiloniano !asiriană.'e altfel imperiul creat de asirieni s-a
numit multă vreme asiro-babilonian$ dinastiile celor două populaţii semite de"voltându-se o perioadă paralel.
(sirienii sunt amintiţi în ;iblie de profetul Ieremia ca $$ neam crud şi fără milă** şi în general urmele lor în istorie sunt marcate
de violenţe deosebite.
Inceputul istoriei e1pansioniste a asirienilor este legat numele oraşului stat (..B> $ dedicat "eităţii principale a acestor
triburi arameice ! (ssur.
(sirienii se afirmă ca cea mai mare putere a "onei în sec.JI î.23 când întreaga Mesopotamie este supusă de regele
.(CM(,(.(> I 41:E4- 1:475 care îşi ia apelativul de $$rege al lumii**.
'in acest moment istoria asiriană şi implicit a Mesopotamiei este una de e1pansiune presărată cu 0afuri $ cru"imi $
e1terminări şi deportări de populaţii 4 de e1.deportarea a 60 000 de evrei din Israel sub regele .argon II care a transformat
Israelul în provincie mesopotamiană5.
Istoricul >.Irousset i-a numit pe asirieni $$ romani ai (siei antice care au terminat prin a-i uni pe asiatici sub un singur
0ug.&rin devastare şi moarte ei au făcut să domnească pacea de la ,il la (rarat.** 4 ?.'râmba.Istoria culturii şi civili"aţiei.
ol.I pag.<5.
.argon II este însă cel sub a cărui conducere (siria atinge culmea puterii.9ot el a construit grandioasa capitală de la
=%orsabad.
Bltimul rege asirian a fost (ssurbanipal II 4 în grc..ardanapalos5.4<<8-<:E5./l este cel care a distrus ;abilonul şi a masacrat
populaţia . Kn vremea sa însă cultura asiriană a atins punctul ma1im.(u fost construite temple şi palate iar în palatul său de la
,inive a construit marea bibliotecă în care a adunat pe "eci de tăbliţe de lut toate te1tele pe care scribii săi le-au găsit în
templele mesopotamiene.(stă"i biblioteca de la ,inive cu materialul în mare parte descifrat oferă informaţii preţioase privind
civili"aţia mesopotamiană.
(siria dispare odată cu recucerirea "onei de către babilonieni aliaţi cu me"ii.
• Bltimul rege asirian este înfrânt în bătălia de la =arkemiş de către regele babilonian Na7"'o)o#oso 5 89:4:8.6 ! creatorul
noului imperiu babilonian $ care are însă o viaţă destul de scurtă ! în 76: Mesopotamia devine parte a imperiului persan fiind
cucerită de 2Lrus .
• .ocietatea mesopotamiană este una care s-a format după parcurgerea unui proces lent şi treptat corelat cu crearea unor
"one fertile şi prospere mai întâi în sudul Mesopotamiei apoi către centrul şi nordul acesteia către 1800 îen.
• cu organi"are comple1ă $
• diversificată şi structurată pe ba"a unei ierar%ii riguroase 3 rege -preot $ corp preoţesc $ producătorii de bunuri
• producătoare de bunuri $
• care cunoaşte şi practică pe lângă agricultură $ meşteşugurile şi comerţul pe pieţe locale şi apoi e1terne +
;e aseme#ea este o so'ietate 'ae a i#*e#tat ,i $o%osit s'ieea 'a $om& !a$i'& )e 'om"#i'ae .
SCRIEREA CUNEIFORMĂ
• I#i2ia% s'ieea ea pi'to!a$i'& 4aşa cum dovedesc cele 1000 de tăbliţe descoperite la Bruk !biblicul oraş /rec%5 constând
(# ima!i#i s'<emati'e )e $ii#2e ,i %"'"i 'ae pi# simp%a a%&t"ae s"!ea" "# te=t3 "# mesa>.
• Mai târ"iu sumerienii au simplificat semnele folosind ideogramele cuneiforme 4lat.cuneus ! cui5 obţinute prin impimaea
"#ei ampe#te pe s"pa$a2a t&7%i2ei )e a!i%& '")& 3 '" a>"to"% "#"i *1$ meta%i' )e#"mit st?%"s.5!'.6
• (u fost descoperite până în pre"ent peste 600 000 de tăbliţe de argilă în scriere cuneiformă şi în mare parte acestea au fost
şi descifrate încă în secolul JIJ.
3
• Mesopotamienii au lăsat în urma lor o bogată literatură şi o mulţime de documente din toate domeniile vieţii sociale care ne-
au permis o reconstituire relativ bogată a civili"aţiei lor.
• .crierea cuneiformă se citeşte de la stânga la dreapta şi era pusă în pagină în coloane verticale dar rândurile erau
ori"ontale.
Mai bine de două mii de ani aceasta a fost scrierea ?rientului fiind adoptată şi de persani în sec.I ! sub 'arius.
STRUCTURA SOCIETĂŢII MESOPOTAMIENE
• .ocietatea mesopotamiană era bine structurată ierar%ic şi relativ stabilă pe lungă durată.
• .tructura ei este una piramidală ba"ată pe 'e#ta%i0aea p"teii marţiale $economice şi spirituale către vârful piramidei
repre"entat de e!e%e + peot a0utat de un foarte eficient apaat 7io'ati'.
1. @a0a piami)ei o $oma pop"%a2ia po)"'ti*& + a a!i'"%toi%o )epe#)e#2i 'ae $&'ea" pate )i# peso#a%"%
po)"'ti* a% )ome#ii%o e!a%e ,i a%e temp%e%o .
• /i formau ba"a economiei şi primeau în sc%imbul activităţii productive cele necesare traiului precum şi pământuri
concesionate asupra cărora nu aveau decât dreptul de folosinţă.
• &ământul aparţinea $conform dreptului oriental $"eului repre"entat de rege .'e fapt acest lucru ascundea dreptul regelui de
a folosi după propria cuviinţă pământul.
• &ământul este de fapt împărţit între rege 4domeniile regale5 şi temple.
• (cestea sunt şi cele două foruri de putere şi instanţele care organi"au viaţa socială din punct de vedere politic şi economic.
:. Me,te,"!aii deţineau de asemenea un loc important în economia mesopotamiană. /i erau cei care pe%"'a" meta%"% şi
o72i#ea" 7"#"i%e $i#ite care adesea se transformau în bunuri de sc%imb şi bunuri de prestigiu.
• Me,te,"!aii ea" o!a#i0a2ii (# a,a 0ise 'opoa2ii 3 )epe#)e#te )in punct de vedere al dotării te%nice de palat şi templu
pentru care de fapt produceau cele mai multe obiecte. Kn cadrul acestor corporaţii ei îşi transmiteau meseria ereditar precum
şi secretele te%nice.
6. Ne!"stoii sunt de asemenea o clasă suficient de bine de"voltată.
2omerţul se practica sub forma de to' $ folosindu-se şi e'<i*a%e#t"% !e#eal $ în metal preţios care precede apariţia
monedei.
• /conomia mesopotamiană se ba"a mai ales pe importuri de materie primă ! lemn $ metal$ pietre preţioase +
• comerţul e1terior asigură la rândul său o bună circulaţie a bunurilor de lu1 cum ar fi podoabele şi ţesăturile.
4. Lo'"% s'%a*i%o în această structură socială este unul secundar. /i apar pomeniţii în listele contabile ale templelor dar rolul
lor economic este unul precar. Kn Mesopotamia sclavia este una domestică şi deloc asemănătoare cu sclavia clasică a
Ireciei şi >omei. .clavii proveneau mai ales din rândul pri"onierilor de ră"boi $ al datornicilor şi copiilor adoptaţi. 2odul de
legi al lui Aammurabi reglementea"ă şi sclavia şi constatăm că deşi în genere sclavul nu se bucură de consideraţie totuşi el
avea unele drepturi ieşite din comun 3 se puteau căsători cu fiica unui om liber şi copii re"ultaţi nu mai erau sclavi.
STRUCTURA POLITICĂ ŞI ORGANIZAREA AURI;ICO 4 A;MINISTRATIVĂ
• 2ele mai vec%i formaţii politice sumeriene care erau în acelaşi timp centre administrative$ culturale$ religioase şi economice
erau oa,e%e + stat 3 'et&2i $oti$i'ate 'ae pose)a" "# teitoi" "a% .
• (cestea aveau o structură politică care o reproducea oarecum pe cea socială $ ierar%i"ată şi centrali"ată.
• (ceastă structură politică care funcţiona la nivelul fiecărui oraş stat în parte a fost integrată unei structuri mai largi la nivelul
marilor Imperii create aici.
1. A"toitatea s"pem& este e!e%e +peot sa" s"7 a''a)ie#i e!e%e +0e".
• /l asigură legătura între supuşi şi divinitate iar atribuţiile şi îndatoririle sale sunt cele ale marelui preot .
• >egele primeşte de la divinitate %arul conducerii statului astfel că statul este de esenţă teocratică iar regele este locţiitorul
"eului în cetate.
• >egele era a"toitatea s"pem& care derivă direct din cea divină.
• >egalitatea era 'e#ta%i0at&3 a7so%"t& +)espoti'& ,i teo'ati'& ! adică sub protecţie divină şi derivată de la autoritatea
supremă divinitatea.
• Indatoririle regelui erau aceleaşi cu ale marelui preot iar %otărârile sale erau inspirate sau relevate.
'e aici decurgeau o serie de )atoii e!a%e3
• -datoria de a o!a#i0a 7i#e stat"% şi a asi!"a 7"#&staea 3era principalul coordonator al construcţiei şi întreţinerii
canalelor de irigaţii şi al lucrărilor publice în general.
• -datoria de a +,i pote>a s"p",ii3 era 0udecător suprem şi conducător militar.
Pa%at"% era centru de putere dar şi centru economic3
4
• regele dispunea de resurse proprii obţinute din ta1e $ impo"ite$ activităţi comerciale .'in aceste resurse el putea recompensa
diverse servicii.
7. &entru a-şi îndeplini prerogativele regele a*ea (# )ie't& s"7o)o#ae - 'oma#)a#2ii amatei 3 (#a%2ii $"#'tio#ai ,i
'%e"%. a)i'& "# apaat 7io'ati' e$i'ie#t ,i )e0*o%tat pe #i*e%e iea<i'e.
• 9oţi trebuiau să răspundă unei condiţii 3 s& apa2i#& '%asei i#st"ite adică să ştie citi şi scrie.
• (ceştia deţineau elemente de teologie $ cunoştinţe empirice ! matematice $ astronomico-astrologice $ cunoştinţe te%nice
privind agricultura şi practicarea meşteşugurilor.
• 'esemnaţi sub numele de 33$iii pa%at"%"iBB aceştia alcătuiau iea<ie a)mi#istati*& care se ocupa de3 .
• -asigurarea bunei o!a#i0&i a a!i'"%t"ii cu tot pac%etul de lucrări de irigaţii şi protecţia ogoarelor împotriva animalelor
sălbatice +
• -a'ti*itatea 'o#st"'ti*& + fortificarea oraşelor $ programele ar%itecturale de prestigiu şi arta de repre"entare +
• 4e!%eme#taea a'ti*it&2ii 'eemo#ia%e 3 cu diferite oca"ii- primirea de audienţe$ sărbători
• -o!a#i0a" a'ti*itatea mi%ita& + de apărare şi cucerire.
<. A'east& aisto'a2ie po%iti'& ea e'ompe#sat& )e e!e prin redevenţe şi concesii din domeniile regale şi ale templelor
devenind ea însăşi deţinătoarea unor domenii sau unităţi de producţie meşteşugăreşti.
• 'e asemenea regele dispunea de un sistem$ de daruri şi prestaţii ceremoniale care recompensau serviciile deosebite.
E. Apaat"% 7io'ati' po%iti' ea 'omp%etat )e "#"% a)mi#istati* %a $e% )e i!"os iea<i0at pus sub autoritatea unui
s'i7 3
• care ţinea contabilitatea strictă a c%eltuielilor şi drepturilor în natură a producătorilor direcţi .
• ,e-au rămas de la mesopotamieni adevărate liste contabile care dovedesc un control strict al economiei .
8. Iea<ia po%iti'& ,i 'ea a)mi#istati*& ea" 'omp%eme#tae ,i a*ea" %a (#)em1#& 'a i#st"me#t a"toita )e %"'"
o!a#i0aea >"i)i'& ,i %e!is%a2ia .
• F"#'2ia %e!is%ati*& $&'ea pate )i# peo!ati*e%e e!a%e $ regele fiind care primea de la "eu legile de inspiraţie divină$
revelate./l îndeplinea de asemenea funcţia de instanţă supremă.
• @i în ceea ce priveşte o!a#i0aea >"i)i'& a*em #i*e%e iea<i'e3 instanţele primare erau stabilite la nivelul celor mai mici
unităţi administrative iar cele de apel la nivelul celorlalte eşaloane administrative-provincii.
• ?rgani"area 0uridică o completea"ă şi o copia"ă pe cea socială şi politico administrativă mergând pe aceeaşi idee a
centrali"ării puterii în mâna regelui ! preot.
.istemul 0uridic mesopotamian aşa cum a fost el e1primat în 2odul de legi al lui Aammurabi se spri0ină pe principiul talionului şi
dreptului patrimonial.
• Kn perioadele mai vec%i s-a afirmat tendinţa înlocuirii pedepselor corporale cu răscumpărări .Kn perioada asiriană se prefera
însă aplicarea pedepselor fi"ice care au fost c%iar agravate şi s-a instituit de asemnea pedeapsa cu moartea prin înecare$
ardere sau tragere în ţeapă. (lte pedepse erau mutilările corporale şi munca forţată+ pedeapsa cu privare de libertate nu
e1ista.
• 2odul lui Aammurabi $ considerat a fi cea mai vec%e încercare de reglementare legislativă nu este totuşi primul de acest fel.
Knaintea lui Aammurabi a e1istat o activitate legislativă coerentă la nivelul societăţii mesopotamiene ! cel mai vec%i cod fiind
atribuit regelui sumerian Br ! ,ammu din oraşul Cagaş.(u e1istat şi alţi regi legiuitopri înaintea lui Aammurabi !
Brukagina $Iudea .
2odul lui Aammrurabi a 0uns până la noi sub forma unei stele de diorit negru pe care sunt gravate cele :8: de articole .
Co#'%"0ie st"'t"& po%iti'& 3 a)mi#istati*& 3>"i)i'&.
• Kn Mesopotamia avem de-a face cu st"'t"i 'e#ta%i0ate ,i piami)a%e impuse de organi"area agriculturii de irigaţie şi de
o anume mentalitate aparţinând despotului oriental a0utat de aparatul birocratic numeros şi eficient.
• (ceste structuri funcţionale la nivelul fiecărui oraş !stat în parte sunt de asemenea integrate şi funcţionale la nivelul teritorial
al marilor imperii care le menţin şi le de"voltă.
• 9rebuie să considerăm că încă de la începuturile antic%ităţii mesopotamiene $ oraşele ! state ca unităţi teritoriale$
administrative şi politice se aflau în raporturi conflictuale şi %egemonice.Aegemonia şi-o disputau marile oraşe !stat-
;abilonul.Br$(ssur etc.
• Kntr-o altă etapă raporturile sunt şi confederative ! asiro-babilonienii ! şi sunt e1primate în amplasarea "eităţilor cucerite în
templele cuceritorilor consfinţind alianţele.2u alte oca"ii "eităţile sunt pedepsite simbolic.
ORGANIZAREA LOCUIRII ŞI ECONOMIEI ! teritoriu şi societate
1. Bnitatea de locuire este oa,"% care comportă 3
• e2ea )e st&0i iniţial meandrice şi înguste 4reconbstituire stradă oraş sumerian Br5 ulterior ordonată după un plan regulat +
• sa#'t"ae dedicate "eilor principali amplasate pe o "onă mai înaltă care domina oraşul - citadela $ adesea fortificată
• sanctuare locale amplasate în cartiere cu locuire compactă
• palatul regal controlat şi apărat de o forţă militară importantă .
• ?raşul era încon0urat de "iduri de incintă ! uneori avea c%iar mai multe incinte .
..C# 'a)"% oa,"%"i po%"% p"teii ea epe0e#tat )e temp%"% pi#'ipa%ei )i*i#it&2i ,i )e pa%at"% e!a%.
5
TEMPLUL ! este un ansamblu de clădiri care polari"ea"ă în 0urul sanctuarului considerat locuinţa "eului şi constituind
sediul activităţilor de cult$ ceremoniale şi rituale. .anctuarul era tratat monumental şi supraînălţat pe o terasă în aşa fel încât
să domine tot ansamblul.
• parte integrantă a templului era 0i!!"at"% - asemănător unei piramide în trepte $ cu 6-E eta0e $ e1teriorul fiecăruia fiind
colorat diferit cu plăci de ceramică smălţuită4"igguratul din Br$ "igguratul ridicat de ,bucodonosor la ;abilon ! turnul ;abel
dedicat "eului Marduk5
• In afara clădirilor şi încăperilor ceremoniale şi cultice $ ansamblul templului mai cuprindea depo"ite $ maga"ine$ cartiere
re"idenţiale unde locuiesc oficianţii cultului $ instalaţii economice ! %ambare$ maga"ii$ staule şi administrative ! şcoli$ar%ive-
biblioteci .
• 2el mai repre"entativ şi complet rămâne sanctuarul "eului Marduk ridicat la ;abilon cu cele două unitpăţi componente 3
templul apariţiei !/.(IIC( şi "igguratul /9/M/,(,=I.
Temp%"% ea D
• 'e#t" '"%ti'
• 'e#t" e'o#omi' care desfăşura activităţi economice $ comerciale $operaţii bancare - -împrumuturi.(r%eologii au descoperit
în templele mesopotamiene adevărate registre contabile riguros ţinute de scribii templului$liste de preţuri ma1imale pentru
toate produsele aflate pe piaţa statului precum şi documente comerciale ale negustorilor şi persoanelor particulare !
contracte$tran"acţii oferte depo"itate în incinta templului.
• 'e#te )e '"%t"&3 templele aveau şcoli unde erau instruiti scribii care vor forma grosul aparatului functionăresc şi birocratic$
tot aici se aflau atelierelor artiştilor şi arti"anilor ! căci arta era pusă în slu0ba divinităţii şi controlată de templu$ aici se
redactau şi se păstrau în biblioteci şi ar%ive ma0oritatea scrierilor cu caracter istoric $ religios sau ştiinţific.9ot templu se
presupune a fi fost centrul activităţilor de observare a astrelor.
PALATUL + apărut de timpuriu şi având dimensiuni impresionante !
• e1.palatele de la 'ur @arukkin $(ssur şi ,inive ! asiriene $ cel sirian ! de la Mari !al regelui #imirlin şi palatul de la ;abilon !
cu grădinile suspendate ale .emiramidei$
• ea %o'"i#2a e!e%"i + peot
• 'e% mai impota#t po% a% p"teii ! unde domnea despotul oriental.
• po% 'eemo#ia% !fiind dotat cu încăperi speciale şi adăpostea principala garni"oană a oraşului.
• 2a şi templul şi palatul avea clădiri economice şi administrative fiind centru economic şi pol al activităţii politice şi
administrative.
• &oseda ateliere meşteşugăreşti $centre de artişti $ teritorii agrare $ depo"ite şi %ambare.
• 9oate această multitudine de încăperi erau reunite în 0urul unor curţi interioare iar intrarea în palat se făcea prin porţi
monumentale stră0uite de turnuri masive.
• &alatul avea aspect de cetate întărită.
?>I(,I#(>/( /2?,?MI/I
1. La 7a0a (#te!ii e'o#omii mesopotamie#e se a$%a a!i'"%t"a .
• .istemul de organi"are a agriculturii în Mesopotamia era organi"at încă din perioada c%alcoliticului
• coerenţa sa impusă de necesitatea construirii şi întreţinerii canalelor de irigaţie $ va fi menţinută fără modificări esenţiale de-
a lungul întregii istorii a Mesopotamiei.
2. So%"% ea (# (#te!ime popietatea 0e"%"i.
• (cest fapt ascundea )ept"% emi#e#t a% e!e%"i 4 peot )e a )isp"#e )e teitoii%e fertile . 'reptul regelui preot era însă
0ustificat de funcţia sa de 'o#)"'&to a7so%"t a% !"p"%"i 7io'ati' care coordona lucrările publice 3
• de asigurare a canalelor de irigaţii $
• de organi"are teritoriala !cadastrul $
• de organi"are a producţiei agricole ! prin reglementarea lucrărilor şi sistemelor agrote%nice.
3. Pop"%a2ia po)"'&toae + $omat& )i# 2&a#i ,i me,te,"!ai 3 t&ia (# "#it&2i teitoia%e )isti#'te + sate sa" (# teitoi"%
mai%o oa,e .
• /i depindeau de palatul regal şi de temple sau de curţile marilor demnitari carora li se concesionase domenii funciare şi
unităţi de producţie meşteşugărească drept recompensă pentru serviciile eminente.
• Gospo)&ia 2&&#eas'& ea o!a#i0at& pe pi#'ipi"% a"ta'<i' + adică al unei unităţi productive înc%ise care îşi produce
singură tot ce are nevoie pentru supravieţuire3 %rană$ îmbracaminte etc
CE CNSEAMNĂ CIVILIZAŢIA MESOPOTAMIANĂ
• cea mai vec%e formă de cultură urbană
• cele mai vec%i temple amplasate într-o "onă specială a oraşului ! stat +aveau rol economic şi spiritual
• cea mai vec%e scriere
• cel mai vec%i cod de legi
6
• cele mai vec%i scrieri literare şi liturgice $ cele mai vec%i te1te ştiinţifice
• cea mai vec%e ar%itectură monumentală $ care foloseşte ca sistem de acoperire arcul şi bolta sau planşeulş
• cele mai vec%i şcoli şi cele mai vec%i biblioteci ar%ive.
IRA;IEREA IN AFARA TERITORIULUI
• 2ivili"aţia mesopotamiană a iradiat mult dincolo de graniţele teritoriale ale imperiilor create aici de-a lungul istoriei "onei.
• Limite%e *&ii 'e%o )o"& $%"*ii a" $ost )ep&,ite ia ia)ieea 'i*i%i0a2iei mesopotamie#e a )at #a,tee "#o $ome #oi
)e 'i*i%i0a2ii + )ei*ate ,i a'"%t"ate.
• pe coasta de est a Mediteranei ! în Siia
• în (sia Mică ! civili"aţia <itti2i%o din 9racia şi (natolia
• a avut legături strânse cu stat"% Uat" )i# Ca"'a0 !unde se aflau mari "ăcăminte metalifere
• (frica s-a întâlnit cu o altă iradiere culturală $ a civili"aţiei egiptene $ ambele influenţând 'i*i%i0a2ia $e#i'ia#&.
7

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->