2 Moneda Si Credit

Sorina BOTI
2008 2009
Anul II, sem. 2
REPROGRAFIA UNIVERSITII TRANSILVANIA DIN BRAOV

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

2

CUPRINS

TEMA I.UNITATEA MONETARA:......5
1.Etalon Aur sau bimetalism;....................8
1.1.Moneda metalica;........8
1.2.Celelalte forme monetare;.......9
2.Dematerializarea monedei;........9
2.1.Moneda fiduciara si moneda divizionara;.....9
2.2.Cecul si moneda scripturala;....10
2.3.Informatizarea modalitatilor de plata;....11
3.Formele actuale ale monedei;...12
3.1.Moneda divizionara;...12
3.2.Moneda fiduciara....12
3.3.Moneda scripturala;...12
4.Modalitati de plata diversificate;.....12
4.1.Cecul;...13
4.2.Viramentul;.13
4.3.Avizul de prelevare;...13
4.4.Titlul interbancar de plata;..14
4.5.Cardul de plata;.....14
5.Catre moneda electronica;...14
5.1.Dezvoltarea cardului de tip port-moneu electronic;...14
5.2.Monoprestatoare si pluriprestatoare;..14
5.3.O noua moneda?15
6.Functiile monedei;15
6.1.Moneda intermediar al schimburilor;..16
6.2.Moneda unitate de masura a valorii;16
6.3.Moneda instrument de rezerva a valorii;.17
7.Puterea de cumparare a monedei;..18
7.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;.18
7.1.1.Puterea de cumparare interna a monedei;19
7.1.2.Puterea de cumparare externa a monedei;21
8.Paritate si curs valutar;.23
8.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;..23
8.1.1.Paritatea puterii de cumparare a monedei;..26
9.Punctele aurului;28
9.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;..28
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

3
10.Arbitrajul;.31
10.1.1.Arbitrajul direct;31
10.1.1.1.Metoda tratei;..31
10.1.1.2.Metoda remizei;...32
10.1.2.Arbitrajul indirect;.33
10.1.2.1.Metoda paritatii comune;34
10.1.2.2.Metoda dublei remize;.35
10.1.2.3.Metoda tratei duble;37
10.1.2.4.Metoda ordinului de banca;38
11.Dumping ul valutar;..39
11.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate..39
12.Reglarea valorica a cursurilor valutare;.41
12.1.1.Reglarea cursurilor valutare in conditiile stabilirii
paritatilor fixe sustinute prin interventii;41
12.1.2.Reglarea cursurilor valutare in conditiile flotarii libere;
...43
13.Moneda cos.Construirea si functionarea monedei cos;.51

TEMA II.MASA MONETARA.STRUCTURA MASEI
MONETARE.EMISIUNEA DE MONEDA:..58
1. Definitia statistica a monedei..59
1.2.Agregatele monetare..61
1.2.1.Limita dintre activele monetare si activele financiare..63
1.2.2.Limita dintre bani si creante.63
1.3.Agregatele monetare in Romania64
1.4.Principiile reprezentarii agregatelor...65
1.5.Contrapartidele masei monetare.65
1.6.Lichiditatea economiei..67
2.Rezerva minima obligatorie.70
2.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.70
3.Multiplicatorii monetari.75
3.1.Explicatii teoretice si aplicatii practice...75

TEMA III.DOBANDA:..80
1. Dobanda Tehnici de calcul ale dobanzilor..81
1.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.81
1.1.1.Dobanda nominala si dobanda reala...85

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

4
TEMA IV.INSTRUMENTE DE CREDIT ALE
CIRCULATIEI .90
1.Instrumente de credit ale circulatiei.91
1.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.....91
1.1.1.Scontul si rescontul...91
1.1.1.1.Scontul.....91
1.1.1.2.Rescontul....98
1.1.2.Plati echivalente..101

TEMA V.CONTURI CURENTE.METODE DE OPERARE
IN CONTURILE CURENTE :.....105
1.Conturi curente.Metode de operare in conturile curente..106
1.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate..106
1.1.1.Metoda directa....107
1.1.2.Metoda indirecta.111
1.1.3.Metoda calculului in scara.115
1.1.4.Metoda dobanzii imediate .117
TEMA VI.APLICATII PROPUSE:....131
Dictionar de termeni monetari...148
Bibliografie...154

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

5

TEMA I

UNITATEA MONETARA

Cuprinsul temei:

1.Etalon Aur sau bimetalism;
1.1.Moneda metalica;
1.2.Celelalte forme monetare;

2.Dematerializarea monedei;
2.1.Moneda fiduciara si moneda divizionara;
2.2.Cecul si moneda scripturala;
2.3.Informatizarea modalitatilor de plata;

3.Formele actuale ale monedei;
3.1.Moneda divizionara;
3.2.Moneda fiduciara
3.3.Moneda scripturala;

4.Modalitati de plata diversificate;
4.1.Cecul;
4.2.Viramentul;
4.3.Avizul de prelevare;
4.4.Titlul interbancar de plata;
4.5.Cardul de plata;

5.Catre moneda electronica;
5.1.Dezvoltarea cardului de tip port-moneu electronic;
5.2.Monoprestatoare si pluriprestatoare;
5.3.O noua moneda?

6.Functiile monedei;
6.1.Moneda intermediar al schimburilor;
6.2.Moneda unitate de masura a valorii;
6.3.Moneda instrument de rezerva a valorii;

7.Puterea de cumparare a monedei;
7.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;
7.1.1.Puterea de cumparare interna a monedei;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

6
7.1.2.Puterea de cumparare externa a monedei;

8.Paritate si curs valutar;
8.1.1.Paritatea puterii de cumparare a monedei;

9.Punctele aurului;

10.Arbitrajul;
10.1.1.Arbitrajul direct;
10.1.1.1.Metoda tratei;
10.1.1.2.Metoda remizei;
10.1.2.Arbitrajul indirect;
10.1.2.1.Metoda paritatii comune;
10.1.2.2.Metoda dublei remize;
10.1.2.3.Metoda tratei duble;
10.1.2.4.Metoda ordinului de banca;

11.Dumping ul valutar;
11.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate

12.Reglarea valorica a cursurilor valutare;
12.1.1.Reglarea cursurilor valutare in conditiile stabilirii paritatilor fixe
sustinute prin interventii;
12.1.2.Reglarea cursurilor valutare in conditiile flotarii libere;

13.Moneda cos.Construirea si functionarea monedei cos;

Obiective:
- cunoasterea notiunii de unitate monetara;
- cunoasterea importantei etalonului monetar in determinarea
valorii paritare a unitatii monetare;
- cunoasterea principalelor forme ale monedei;
- cunoasterea modului de determinare a puterii de cumparare;
- cunoasterea influentei puterii de cumparare in determinarea
valorii paritare a monedei si a paritatii monetare;
- determinarea puterii de cumparare interne a monedei;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

7
- determinarea puterii de cumparare externe a monedei;
- cunoasterea notiunii de moneda cos;
- cunoasterea modului de determinare a valorii monedei cos intr-o
valuta care apartine acestuia;
- cunoasterea modului de determinare a valorii monedei cos intr-o
valuta care nu apartine cosului valutar;
- cunoasterea modului de utilizare a monedei cos(valuta
compozita);

Experienta cotidiana ne incita sa privilegiem aspectul sub care se prezinta moneda,
aceasta luand forma de bancnote, de piese metalice, de inscrisuri bancare(bilete la ordin, cecuri),
fara a uita ca, in anumite societati si in anumite epoci, functia monetara a fost asumata de marfuri
variate ; sare, scoici, ciocolata, capete de viteReflectia asupra formelor monedei trece printr-o
cotitura istorica ce permite clarificarea sa actuala.Avantul capitalismului din secolul al XIX lea se
inscrie intr-un sistem monetar metalic bazat pe aur(etalon-aur) sau pe aur si argint(bimetalism).
In cursul ultimelor doua secole, sistemul monetar s -a transformat profund, antrenand o
dematerializare a monedei.

1.Etalon Aur sau bimetalism

Fie ca sistemul monetar se bazeaza pe un metal pretios, etalonul aur, fie pe amandoua,
bimetalism aur/argint, formele monedei de laa inceputul secolului al XIX-lea se ierarhizeaza in jurul
monedei metalice.

1.1.Moneda metalica

In sistemele metalice, valoarea monedei este definita de greutatea unui metal
pretios.Acest metal constituie deci etalonul ce permite evaluarea unei monede si, in consecinta, la
scara internationala, permite stabilirea unei relatii stricete intre valorile a doua monede, asemeni
definite in raport cu un metal pretios.

Bunul care acopera caracteristicile unei monede ramane cu toate acestea o marfa.

Variatiile ofertei(descoperirea si exploatarea minelor)si ale cererii acestei marfuri se
repercuteaza asupra valorii sale, adica asupra nivelului general al preturilor.Astfel o crestere de
moneda rezultand dintr-un aflux de aur ar tinde sa provoace urcarea preturilor, exprimate in aur,
fapt ce corespunde unei scaderi a valorii aurului.Aceasta relatie intre masa monetara si pret
reprezinta fundamentul teoriei cantitative a monedei.
Moneda marfa circula efectiv sub forma de lingouri, de monede care valoreaza
greutatea lor in aur; atunci cand valoarea nominala a monedei este echivalenta cu valoarea reala
este vorba cu adevarat despre o moneda metali ca.
Emisiunea de moneda rezulta din baterea ei libera:
Detinatorii de metal pretios, de fapt comerciantii, duc la Trezorerie bare sau lingouri care sunt
transformate in monede.Crearea de monede se afla la initiativa posesorilor de aur si argint, bancile
neavand decat un rol pasiv in crearea monedei metalice.Acest regim monetar mercheaza dominatia
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

8
unei burghezii comerciale si industriale detinatoare a unei puteri, aceea de a crea moneda, putere
care a fost luata suveranului.
1.2.Celelalte forme monetare

Exista si alte forme de monede, bancnotele, care sunt emise de catre banca, si conturile
in banca sau inscrisurile bancare, detinute de catre agenti comerciali(intreprinderile mari sau
mijlocii).Dar aceste forme monetare se afla sub o stransa dependenta de moneda metalica.
Valoarea unei bancnote deriva din ce a aurului:bancnota nu are o legitimitate
proprie, aceasta provenind din libera transformare de catre agentii comerciali a bancnotelor in aur
sau argint.
Bancnota este convertibila, mai putin in perioadele tulburi: astfel a fost decis cursul
fortat al francului adica neconvertibilitatea sa in 1848, 1870 si in 1914.
Chiar daca bancnota nu mai reprezinta un certificat de depozit in aur si daca bancile
pot emite un volum de bancnote superior rezervelor lor, emisiunea bancnotelor de catre banci
este strans legata de stocul de aur detinut: din cauza raportului dintre volumul de bancnote emis
si volumul de metal pretios, variatiile stocului de aur determina nivelul masei monetare.

2.Dematerializarea monedei

De -a lungul secolului XX, formele monedei s-au transformat profund in sensul unei
dematerializari a ei, care insoteste progresul unei monede bancare.


Neconvertibilitatea bancnotelor anunta sfarsitul sistemului metalic. Finantarea
razboaielor, apoi reconstructia, prin emisiunea exagerata de moneda face imposibila, nu numai
intoarcerea la paritatea de dinainte de razboi, dar si continuarea unui sistem bazat pe aur; aurul
inceteaza sa mai circule, bancnota se emancipeaza fata de metal.
Odata cu neconvertibilitatea bancnotelor in aur se naste de fapt moneda fiduciara;
valoarea bancotelor nu se mai bazeaza pe echivalenta cu aurul, ci pe increderea pe care i-o
acorda utilizatorii(din latina fiducia inseamna incredere).
Suspendarea convertibilitatii bancnotelor in aur este insotita de o casi -disparitie a
circulatiei monedelor din aur si din argint in folosul monedei divizionare; monedele utilizate in
schimburi au o valoare nominala superioara valorii reale; la drept vorbind, aceasta nu mai este
o moneda metalica.
Aceste forme de moneda corespund unui sistem monetar dominat de banca
centrala, care emite bancnotele si Trezoreria publica, ce emite monedele.

2.2.Cecul si moneda scripturala

Printr -o miscare ce se accelereaza dupa al Doilea Razboi Mondial, detinerea de conturi se
propaga pana la acoperirea cvasi-totalitatii populatiei, care devine astfel "bacarizata".Aantul
monedei scripturale capate forma de inscrisuri bancare.Utilizarea unui cec se dezvolta: cea mai
raspandita forma a acestor inscrisuri bancare care permite reglarea schimburilor, cecul, este un
mod de reglare, dar nu este cu adevarat o moneda scripturala.
Moneda fiduciara, bancnotele, monedele, regreseaza si o parte crescatoare a
schimburilor se opereaza prin debitul unui cont bancar si prin creditul unui alt cont, chiar daca
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

9
indivizii au uneori iluzia ca aceasta moneda scripturala are in contrapartida rezerve de bancnote in
seifurile bancilor.
Moneda scripurala prezinta, in raport cu moneda fiduciara, un triplu avant aj:
- ea permite reglarea la distanta, fara deplasarea fizica a partenerilor schimbului.
- ea ofera garantii mai mari de protectie impotriva furtului sau pierderii;
- ea lasa urme in contabilitatea bancara ce pot servi drept probe in caz de contestatie.

Avantul monedei scripturale marcheaza o deplasare a puterii de emisiune a
monedei: bancile comerciale sunt cele care, prin intermediul operatiunilor de credit, emit moneda,
intr-un cadru reglat de catre banca centrala.

Forma dominata de moneda Emitentul de moneda
Moneda metalica Detinatorii de aur(comerciantii)
Moneda fiduciara Banca centrala, Trezorerie
Moneda scripturala Banci comerciale

2.3..Informatizarea modalitatilor de plata

Ultima forma de dematerializare atinge mai putin moneda, care ramane o moneda
scripturala, decat mijloacele de plata, ce beneficiaza de progresele tehnologiei informatiei in
detrimentul modalitatilor de plata traditionale.
Cecul cunoaste o relativa regresie.Intr-adevar, cu toate ca moneda a reprezentat, in
raport cu bancnotele si cu monedele, o forma de dematerializare, cecul, suport al acestei monede,
reprezinta un procedeu indelungat, care presupune traducerea inscriptiilor manuscrise(destinatar,
suma) insemne lizibile pentru masini si transferul fizic intre banci.Acest procedeu greoi este
costisitor.
Este motivul pentru care bancile au stimulat agentii economici sa utilizeze modalitati
de plata informatizata:plati prin carti de credit, viramente si prelevari informatizate, care nu se
traduc prin transferuri fizice si nici prin inscriptii de mana.
In acest punct al evolutiei, moneda capata o forma purificata: este vorba despre o simpla
informatie la nivelul activelor lichide detinute de catre un agent economic(nivelul contului sau
bancar), iar modalitatile de reglare sunt simple moduri de circulatie a informatiilor care corespund
unor transferuri de puteri de cumparare.

3.Formele actuale ale monedei

3.1.Moneda divizionara

Monedele sunt emise de catre Trezoreria publica si puse in circulatie de catre banca
centrala.Cu o putere de emisiune limitata, nu pot fi reglate sume importante in mod exclusiv cu
monede, ele sunt utilizate in schimburile cu sume mici.


MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

10
Bancnotele sunt emise de catre banca centrala.
3.3.Moneda scripturala

Ea este compusa din toate bunurile bancare utilizabile direct pentru re glarea
datoriilor.Aceste conturi cec sau conturi curente pot lua forma:
- conturilor la vedere in bancile comerciale;
- conturilor cecuri postale;
- conturilor deschise pe langa contabilii publici;

Conturile, cum ar fi livretele Casei de Eco nomii care sunt lichide- titularii lor pot sa le
transforme instantaneu in moneda fiduciara- dar care nu pot fi mobilizate direct prin intermediul
cecurilor, nu reprezinta moneda in sensul strict al cuvantului; ele sunt totusi incluse in agregatul
monetar M2.

4.Modalitati de plata diversificate

Monedele si bancnotele reprezinta simultan bani si mojloace de plata utilizate in
schimburi.Cat despte moneda scripturala, ea este un bun , o cifra, reprezentand creditul unui agent
economic intr-o banca, si care poate fi utilizat prin diferite mijloace.Daca neglijam efectele
comertului, care reprezinta o parte slaba si in descrestere si retragerile de bancnote, care constau in
conversii ale monedei scripturale in moneda fiduciara, retinem cinci modalitati de transfer ale
monedei scripturale.

4.1.Cecul

La initiativa debitorului, cecul s-a dezvoltat puternic dupa al Doilea Razboi Mondial,
cand plata prin inscrisuri bancare a devenit obligatorie incepand cu anumite praguri de reglare.El
este, inca si astazi, primul instrument de plata, in ciuda unei relative regresii(peste 70% din reglarile
scripturale in 1983, mai putin de 45% in prezent) datorate dezvoltarii altor modalitati de plata.
Practic, in special in schimburile dintre indivizi si reglarile la distanta, cecul este,
pentru banci, costisitor(intre 3 si 5 franci pe cec), din cauza necesitatii de a sesiza prin semne
lizibile de catre masini, inscriptiile manuscrise pe cec(destinatar, suma).Bancile incearca deci sa
obtina plata serviciilor legate de utilizarea cecurilor(eliberarea carnetelor de cec) pentru a-si
acoperi costurile si a-i face pe utilizator sa-si schimbe hotararea; ele favorizeaza, printre altele
folosirea modalitatilor de plata mai putin costisi toare deoarece sunt informatizate.

4.2.Viramentul

Viramentul consta in a opera transferul fondurilor la initiativa debitorului fara
interventia creditorului.Avantul sau(peste 15% dintre operatiunile scripturale) eate in mod esntial
datorat partii de viramente autorizate(peste 95% din ansamblu).El se dovedeste a fi deosebit de
practic pentru reglarea salariilor, datorita informatizarii gestiunii lor si a statelor de plata de catre
intreprinderi.

4.3.Avizul de prelevare

Avizul de prelevare se afla la initiativa creditorului: in cazul reglarilor periodice, si in
cadrul unei autorizatii date de catre titularul contului, creditorul opereaza o prelevare care prezinta
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

11
avantajul, pentru creditor si pentru banca, de a fi automatizata: debitorul nu trebuie sa intervina la
fiecare operatiune.In plin avant si pus in practica pentru diferite reglari(facturi, impozite), el
reprezinta 10% din transferurile scripturale.

4.4.Titlul interbancar de plata

Titlul interb ancar de plata (TIP) este relativ recent- el dateaza din 1988 si are-, pentru
moment, o importanta marginala (2% ), dar va cunoaste o dezvoltare rapida. Debitorul isi da
acordul pentru plata fiecarei operatiuni, dar titlul face ulterior obiectul unui tratament
informatizat.El constituie, oarecum, un intermediar intre cec si avizul de prelevare: el asociaza
interventia activa, pentru fiecare operatiune, a titularului contului, si automatizarea operatiunilor,
care prezinta un avantaj pentru creditor ca si pentru banca.

4.5.Cardul de plata

Cardul de plata inregistreaza un progres foarte rapid incepand cu anii 1980 gratie
interbancaritatii si dezvoltarii, incepand cu 1993, a utilizarii generalizate a cardului cu
memorie.Intre 1983 si 1993, platile prin carduri au trecut de la 5% la 15%.Cardurile bancare sunt,
cel mai adesea, cartide credit care permit o decalare in cadrul reglarii.Integrarea unui microprocesor
in interiorul cardului, care permite identificarea sa si verificarea identitatii purtatorului gratie unui
cod secret, da garantii solide atat titularului contului cat si comerciantilor.

5.Catre moneda electronica

5.1.Dezvoltarea cardurilor de tip port-moneu electronic

Progresul reglarilor de cont informatizate si costul lor scazut favorizeaza elanul port-
moneului electronic, carduri creditate in momentul achizitiei sau la reinnoirea lor si debitate pe
masura reglarilor(decontarilor).

5.2.Monoprestatoare si pluriprestatoare

Cardurile preplat ite monoprestatoare, utilizabile pentru achizitionarea unui singur tip de
bun sau serviciu, consta intr-o simpla plata in avans.
In revansa, cardurile pluriprestatoare, utilizabile in diferite tranzactii pe langa un
ansamblu de furnizori, prezinta caracteristici originale.

5.3.O noua moneda?

Cardurile multiprestatoare pot fi considerate ca o noua forma de moneda: nu este o
moneda scripturala deoarece bunul nu este inscris in contul unei banci, ci pe cardul insusi; nu este o
moneda fiduciara, din moment ce nu este utilizabil in toate schimburile si nu este reutilizabil sub
forma sa initiala.

Se produce o noua forma de creare a monedei:

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

12
- In cazul unui card monoprestator emis, de exemplu, intr-un magazin , reglarea
cardului este un simplu transfer a puterii de cumparare a clientului catre
intreprindere, fara creare de moneda.
- Daca acest card este emis de un stabiliment bancar, emiterea cardului se reduce la o
trensformare a formei monedei: in loc sa detina bancnote sau un depozit, poseda un
card.Si aici, substituirea unei forme monetare cu o alta nu este insotita de o creare de
moneda.
- In schimb, daca acel card multiprestator este emis de catre un agent ne-financiar- o
grupare de intreprinderi de distributie, de exemplu, se produce o forma de creare de
monede.Emitentul cardului primeste, in momentul vanzarii acestuia, semne monetare
pe care le poate folosi, si nu este debitat in folosul intreprinderilor decat pe masura
platilor.In acest interval coexista puterea de cumparare a emitentului cardului si cea a
clientului.O noua putere de cumparare a fost creata.

6.Functiile monedei

Definirea monedei trece prin evidentierea functiilor sale si nu numai a formelor
sub care ea se prezinta.
Functiile esentiale pe care le indeplineste moneda sunt trei:
- intermediar al achimburilor;
- unitate de masura a valorii;
- instrument de rezerva a valorii;

6.1.Moneda intermediar al schimburilor

Intr-o economie de schimb, moneda este instrumentul unic al tranzactiilor; ea serveste
drept contrapartida intre oferta si cererea tuturor bunurilor si serviciilor pe toate pietele.Desigur ca
tranzactiile se pot desfasura fara moneda, prin troc, insa inconvenientele acestuia sunt vizibile:
- trocul necesita aparitia simultana a nevoilor pentru doua categorii de indivizi: nu este
suficient ca un individ sa posede cantitatea din bunul X necesara pentru
achizitionarea altui bun Y.Este necesar sa gaseasca persoana care sa posede bunul
respectiv Y si este dispusa sa-l cedeze;
- trocul necesita mentinerea raportului de schimb intre fiecare bun fata de celelalte,
ceea ce nu este deloc usor, deoarece numarul bunurilor participante la schimb este in
continuare in continua crestere;
- indivizibilitatea bunurilor si, deci, dificultatea de a stabili valori egale;

Rezulta ca trocul limiteaza schimbul si face imposibila formarea unui ansamblu de preturi,
altfel spus o scara de valori care faciliteaza evaluarea bunurilor.Recurgerea la un bun intermediar,
moneda, permite disocierea celor doua contra- prestatii simultane ale trocului in doua tranzactii
separate: vanzarea unui bun contra monedei si cumpararea contra monedei a altui bun.
Utilizatorii monedei pot estima anumite perioade de tulburari monetare, cand monada
constituie un intermediar de slaba calitate, revenind in astfel de situatii la tehnica trocului.Asa s-a
intamplat in timpul si dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, cand colapsul sistemului monetar a
determinat, de exemplu, in Germania ca tigarile sa fie folosite ca bani.

6.2.Moneda unitate de masura a valorii

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

13
Singura unitate de masura care permite etalonarea si cumpararea bunurilor si
marfuriloreterogene este moneda; ea constituie un instrument de masura universal aplicabil la
bunuri, servicii si alte drepturi, cu alte cuvinte moneda permite cuantificarea relatiilor sociale,
permite fiecarui individ sa-si cunoasca drepturile si obligatiile in societate.Particularitatea functiei
de masura a valorii este aceea ca nu e necesara prezenta fizica a banilor, realizarea sa se face in mod
abstract.
In cazul structurilor sociale mici, partile implicate in schimb nu incercau sa realizeze un
echilibru imediat, in sensul ca renuntau voluntar la un bun fara contraprestatie sau acordau un
serviciu gratuit.este insa evident ca o asemenea structura sociala nu se poate mentine pentru ca
fiecare dintre membrii sai trebuie sa aiba garantia(morala) ca tot ceea ce cedeaza va primi mai tarziu
sub o alta forma si ca echilibrul reciproc este satisfacut.Fara a readuce in actualitatetimpurile
trecute, unele comunitati moci, taranesti ofera un exemplu de schimburi fara tarife, cu intrajutorare
mutuala(pentru stransul recoltelor, de exemplu).Odata cu cresterea numarului indivizilorcare
compun structura sociala respectiva, devine din ce in ce mai greu mentinerea absentei tarifarii si a
unui echilibru imediat.Indivizii nu au ocazia sa se intalneasca frecvent si deci nu mai au incredere
in mentinerea echilibrului lor global, ci doresc echilibrarea imediata a schimbului.
Mai intai bunul cel mai bine tranzactionat, apoi moneda arealizat cuantificarea relatiilor
sociale si echilibrarea imediata a schimburilor.Valoarea bunurilorse exprima prin pretul lor in
moneda; aceasta permite determinarea unei scari generale de preturi, altfel spus raporturi de schimb
comparabile.

6.3.Moneda instrument de rezerva a valorii

Functia de instrument de rezerva decurge din functia de i ntermediar al schimburilor, de
care este strans legata.Moneda poate sa asigure permanenta valorilor masurabuile si indeplineste
aceasta functie deoarece apare ca o intruchipare a avutiei.Ca mijloc de pastrare a averii, moneda
permite transferul in timp al valorii, reprezentand(dupa Keynes) un liant intre prezent si viitor.
Valoarea reprezentata de o anumita cantitate de bani poate sa nu fie tot timpul aceeasi;
fluctuatiile puterii de cumparare a banilor diminueaza considerabil calitatea acestora de instrument
de rezerva a valorii.Economisirea(care reprezinta, de fapt, un consum aparte) se bazeaza pe
siguranta ca valoarea banilor la a caror consum s-a renuntat va putea fi regasita in viitor, la
momentul in care se va decide utilizarea fondurilor de rezerva.In acelasi timp, necesitatea unei
economisiri de precautie ii determina pe indivizi sa economiseasca si in perioade de depreciere
monetara.Pentru ca banii sa-si indeplineasca in bune conditii aceasta functie, este necesar, asadar,
ca valoarea lor(puterea lor de cumparare) sa fie constanta, altfel spus, ca preturile practicate in
economie sa nu se modifice.
In prezent, este dificil sa disociem cele trei functii, pentru ca societatile contemporane
sunt societati de piata care au nevoie simultan de un intermediar de schimb si o unitate de masura
pentru a asigura coerenta sistemului de schimburi si stabilitatea puterii de cumparare.Pentru ca piata
sa fie eficienta este necesar ca drepturile consimtite astazi sa poata fi exercitate si mai tarziu, altfel
spus, trebuie sa permita tezaurizarea.Stabilitatea unitatii de masura este conditia bunei functionari a
acestui sistem, insa, din pacate, stabilitatea nu este niciodata asigurata total.Daca stabilitatea se
transforma in instabilitate, iar aceasta capata forme alarmante, apare fenomenul de respingere, de
renuntare la functiile monetare.Amplele fluctuatii ale nivelului general al preturilor se deruleaza in
timpul perioadelor de boom economic si criza.Astazi, in conditiile persistentei inflatiei, rolul de
rezerva a puterii de cumparare este mai greu de indeplinit.
De asemenea, trebuie sa tinem cont ca dezvoltarea operatiunilor bancare si financiare a
permis lansarea catre populatie a unei game de instrumente de plasament care suplinesc cu succes
moneda ca mijloc de rezerva a valorii.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

14
Pe de alta parte, stabilitatea monedei apara societatea de tensiunile sociale.Aceasta este
dimensiunea sociala a banilor.Prin intermediul banilor se sting datoriile care nu sunt legate direct de
schimbul de marfuri(impozite, taxe), precum si datoriile rezultate din vanzarea marfurilor pe credit
sau rambursarea creditelor bancare.
Daca am reusit definirea banilor prin functiile si utilizarea lor, apa re in mod firesc
intrebarea cat de multi bani exista?.La aceast intrebare vom incerca sa raspundem in continuare.

7. Puterea de cumparare a monedei

7.1. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate;

Definim puterea de cumparare a monedei ca fiind cantitatea de bunuri economice care poate
fi achizitionata cu o unitate monetara in anumite conditii de loc si timp.
Aceasta determina totodata valoarea paritara a unitatii monetare si depinde de stare a
generala a economiei, de eficienta si de increderea pe care populatia, ceilalti agenti economici o au
in moneda nationala.
In dinamica, valoarea paritara a unitatii monetare(puterea de cumparare), este in relatie
indirecta cu indicele general al preturilor.
Astfel puterea de cumparare a monedei se exprima prin relatia:

Pc = 1 / Pr ;
unde:
Pc puterea de cumparare;
1 unitatea monetara cu valoarea nominala 1;
Pr - nivelul preturilor;
Evolutia procentuala a puterii de cumparare se exprima prin indicele acesteia, determinat ca
raport intre:

Ipc = (1 / Ipr) x 100 ;
unde:
Ipc indicele puterii de cumparare;
Ipr indicele preturilor, exprimand evolutia procentuala a preturilor, se determina dupa
relatia:
Ipr = (Pr1 / Pr0) x 100 ;
unde:
Pr1 pretul in perioada curenta;
Pr0 pretul in perioada anterioara;

EXEMPLU:

Daca in doua momente succesive, preturile sunt Pr1 = 120um. si Pr0 = 100um., obtinem:
Ipr = (120/100 x 100) = 120% ;

Ipc = [(1/120) / 100] x 100 = 53,3% ;

rezultand o scadere a puterii de cumparare cu 46,7%, scadere datorata cresterii cu 20% a preturilor.
In situatia in care preturile inregistreaza o scadere, pu terea de cumparare va creste, data fiind
variatia invers proportionala dintre cele doua marimi.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

15
Puterea de cumparare se determina separat pentru relatiile cu strainatatea, purtand
denumirea de putere de cumparare externa, iar cand ne referim la puterea de cumparare a monedei
pe piata interna, definim notiunea de putere de cumparare interna.

7.1.1. Puterea de cumparare interna a monedei;

Indicii puterii de cumparare interne au la baza indicii de pret.De regula puterea d e
cumparare a unei monede se stabileste pornind de la indicii de pret pe grupe de produse(agricole,
industriale etc.).
Deoarece preturile unor produse cresc, iar ale altora scad, sau raman constante, nu se poate
trage o concluzie generala, ci numai referitoare la produsele sau grupele de produse ale caror preturi
au fost urmarite.
Se stabileste astfel un cos de bunuri, in care fiecare bun este ponderat cu procentul pe care
acesta il detine in tranzactiile comerciale interne.
Consideram acest cos de bunuri, ca un bun unic cu un unic pret, determinat pe baza
relatiei:

Pr unic = ai x pr.i ;
unde:
ai ponderea bunului i in totalul tranzactiilor interne;
pr.i pretul monetar al fiecarui bun;

EXEMPLU:

Sa se determine puterea de cumparare interna pe baza urmatoarelor date:

Bunuri Pret(pr.i) ai(%) Pr.i x ai
Bunul1 78 0,10 7,8
Bunul 2 478 0,08 38,24
Bunul 3 145 0,05 7,25
Bunul 4 451 0,12 54,12
Bunul 5 458 0,08 36,64
Bunul 6 547 0,07 38,29
Bunul 7 4562 0,07 319,34
Bunul 8 100 0,15 15
Bunul 9 120 0,20 24
Bunul 10 200 0,80 160
TOTAL X 1,00 ai x pr.i
=700,68
*bunurile de la 1 la 10, formeaza cosul de bunuri

Puterea de cumparare interna a monedei este astfel egala cu:

Pc = 1/Pr ;

Pc = 1/700,68 um. ;
unde:
Pr = pretul unic determinat pentru cosul de bunuri, format din 10 bunuri, cos considerat
ca fiind un unic bun;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

16
Altfel spus, cu o unitate monetara poate fi cumparata a 700,68 -a parte din noul bun format,
in mod conventional din cele 10 bunuri.
Aceasta modalitate de determinare a evolut iei valorii paritare a unei unitati monetare, devine
viabila in situatia in care cosul de bunuri indeplineste urmatoarele conditii:
1.mentinerea structurii cosului;
2.existenta unei relative stabilitati a preturilor bunurilor care il compun;

7.1.2. Puterea de cumparare externa a monedei;

Puterea de cumparare externa a monedei, se determina pe baza puterii de cumparare a
monedelor nationale, stabilindu-se astfel cursul real de schimb, acesta din urma servind la analiza
evolutiei comertului exterior, determinarea influentei devalorizarilor monedei nationale asupra
productiei reale, cererii si exportului.
Cursul real de schimb se calculeaza dupa relatia:

Crs = ai x Cri ;
unde:
ai ponderea bunului i in volumul tranzactiilor internationale ale unei tari;
Cri cursul de revenire realizat la bunul i in relatiile cu tara de referinta;
Se determina ca raport al preturilor i nterne din fiecare tara, pentru fiecare bun dupa relatia:
Cri = Pix / Piv ;
unde:
X si V tarile asupra carora se face analiza;
PiX pretul de vanzare al bunuluii, exprimat in moneda nationala a tarii X;
PiV - pretul de vanzare al bunului i exprimat in moneda nationala a tarii V;

EXEMPLU:

Sa se calculeze cursul real de schimb, respectiv numarul de unitati monetare apartinand tarii
V, care revin unei unitati monetare apartinand tarii X, pe baza urmat oarelor date:

Bunuri Pret.i.x Pret.i.v. Curs de
revenire
Pretix/Pretiv
ai(%) ai x Cr.i
Bunul 1 285 120 2,38 0,14 0,333
Bunul 2 345 300 1,15 0,18 0,207
Bunul 3 180 200 0,9 0,23 0,207
Bunul 4 580 620 0,94 0,15 0,141
Bunul 5 630 426 1,48 0,20 0,296
Bunul 6 289 300 0,96 0,10 0,096
TOTAL 1,00 1,280

Interpretarea rezultatului este ca, pentru o unitate monetara apartinand tarii V, detinatorii
trebuie sa cedeze 1,28 unitati monetare ale tariiX,respectiv:
1v = 1,28x ;
unde:
v unitatea monetara a tariiV;
x unitatea monetara a tariiX;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

17
In varianta in care se calculeaza cursul real de schimb al lui v, in raport cu x, calculul
cursului de revenire se face inversand raportul preturilor pentru acelasi bun, exprimate in monedele
celor doua tari, X si V:

Cri = Piv / Pix ;

Pornind de la exemplul anterior, obtinem:

Bunuri Pret.i.x Pret.i.v Curs de
revenire
Pretiv/Pretix
ai(%) ai x Cri
Bunul 1 285 120 0,421 0,14 0,059
Bunul 2 345 300 0,870 0,18 0,157
Bunul 3 180 200 1,111 0,23 0,256
Bunul 4 580 620 1,069 0,15 0,160
Bunul 5 630 426 0,676 0,20 0,135
Bunul 6 289 300 1,038 0,10 0,104
TOTAL 1,00 0,871

Interpretarea rezultatului este ca, pentru o unitate monetara apartinand tarii X, detinatorii
trebuie sa cedeze 0,871 unitati monetare ale tariiV, respectiv:
1x = 0,871v ;
unde:
v unitatea monetara a tariiV;
x unitatea monetara a tariiX;

8.Paritate si curs valutar

8.1 Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.

Prin definitie, paritatea monetara este raportul a doua unitati monetare nationale, respectiv a
valorilor lor paritate, adica a etalonului in care sunt exprimate respectivele valori paritare(acest
etalon trebuie sa fie unic pentru ambele unitati monetare nationale), purtand denumirea acestuia din
urma, spre exemplu:
- paritate aur etalonul care sta la baza determinarii valorii paritare a celor doua
unitati monetare nationale este etalonul aur;
- paritate aur-devize etalonul aur-devize; valoarea paritara este exprimata intr-o
alta valuta, numai aceasta din urma fiind convertibila in aur;
- paritate aur-lingouri etalonul aur-lingouri; valoarea paritara este exprimata printr-
o cantitate de aur, aflata in pastrarea Bancii Centrale,etc.
- paritate putere de cumparare valoarea paritara pentru ambele unitati monetare,
este exprimata prin puterea sa de cumparare, respectiv prin
cantitatea de bunuri si servicii ce se pot cumpara cu acestea;

Spre exemplu, in conditiile etalonului aur, prin definitie paritatea monetara este raportul
dintre cantitatea de aur fin continut de unitatile monetare a doua state.

vezi explicatiile de la etaloane monetare

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

18
Deci, valoarea unei piese fiind proportionala cu greutatea metalului fin reprezentat de ea, se
poate obtine valoarea unei monede fata de alta moneda, prin raportarea metalului reprezentat de
prima la metalul reprezentat de cea de a doua.

EXEMPLE:

1.Sa se stabileasca paritatea lira sterlina dolar american, stiind ca:

1 lira sterlina = 2,1328 gr.aur ;

1 dolar american = 0,888670 gr.aur ;

Paritatea monetara va fi:

2,1328 / 1,888670 = 2,40 ;
deci:
1 lira sterlina = 2,40 dolari americani ;

2.Sa se afle paritatea lirei sterline in guldeni olandezi stiind ca :

1 gulden olandez = 0,245489 gr.aur ;

Paritatea monetara lira sterlina / gulden olandez va fi:

2,1328 / 0,245489 = 8,6 ;
adica:
1 lira sterlina = 8,6 guldeni olandezi ;
In calculul paritatii pot apare cazuri(in special inainte de primul si cel de al doilea razboi
mondial), in care, desi monedele sunt facute din aceleasi metale, totusi titlul de puritate al metalului
sa fie diferit.

astfel:
1 gulden olandez contine 10 gr.argint cu titlul 0,945 ;
iar
1 leu de argint contine 5 gr. argint cu titlul 0,900 ;

Cele doua monede fiind confectionate din argint cu titlul de puritate diferit, pentru a putea
calcula paritatea lor monetara, este necesara raportarea cantitatii de metal pur(argint pur), continuta
de fiecare din cele doua aliaje.
Determinarea cantitatii de argint pur continuta de cele doua monede se face astfel:
Tp = Gf / Gt ;

atat aurul cat si argintul avand duritate mica, nu se utilizeaza in stare pura, ci sub forma de aliaje.Elementele cu care se
aliaza pot fi arama, zincul etc.Greutatea aliajului(metal pretios plus arama,zinc etc.), se numeste greutate bruta sau
totala, iar greutatea metalului pretios din aliaj reprezinta greutatea fina. Raportul dintre greutatea fina si greutatea totala
se numeste titlu de puritate
Tp = Gf / Gt ;
Unde: Tp titlu de puritate
Gf - greutate fina
Gt greutate totala
De exemplu titlul de puritate standard pentru argint(cel la care se face cotarea si comercializarea sa),este 0,925

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

19
de unde:
Gf = Tp x Gt ;

Astfel cantitatea de argint pur din aliaj continuta de:

-1 gulden olandez este de:

0,945 x 10 = 9,45gr.Ag.pur ;

-1 leu este de:

0,900 x 5 = 4,5 gr.Ag.pur ;

Astfel paritatea gulden leu este:

9,45 / 4,5 = 2,10 ;
adica:
1 gulden olandez = 2,10 lei ;

Sau daca dori m sa calculam paritatea leu - gulden olandez:

4,5 / 9,45 = 0,48 ;
adica:
1 leu = 0,48 guldeni olandezi ;

8.1.1. Paritatea puterii de cumparare a monedei.

Paritatea puterii de cumparare a monedei, se determina ca raport intre pre turile unui produs
sau grup de produse din doua tari, exprimate in moneda uneia dintre ele, prin intermediul cursului
valutar.
Cursul valutar, ca raport stabilit in mod liber intre doua unitati monetare nationale, vizeaza
circuitele de marfuri si servicii, considerate la preturi internationale si fluxurile de capital.Corelarea
sau disjunctia intre fluxurile reciproce dintre cele doua tari, pot determina variatii ale cursurilor.
Volumul considerabil si dinamica schimburilor intre stat e pun pe prim plan paritatea puterii
de cumparare.
Teoria paritatii puterii de cumparare porneste de la ipoteza ca rata de schimb intre doua
valute trebuie sa reflecte schimbarile la nivelul preturilor din cele doua tari.
La originea acestei teorii este legea pretului unic, potrivit careia un bun identic produs in
orice tara trebuie sa aibe acelasi pret.
Astfel daca in S.U.A. o tona de titei valoreaza 100 de dolari, iar in Japonia 10.000 yeni,
raportul de schimb este 10.000 / 100 adica:
1 dolar = 100 yeni ;

In situatia in care, pretul otelului creste in Japonia la 11.000 yeni, iar in S.U.A. ramane
neschimbat, adica 100 de dolari, dolarul trebuie sa fie apreciat, astfel:
11.000 /100 ;
de unde:
1 dolar = 110 yeni ;

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

20
In acest raport yenul sufera o depreciere de la:

1 yen = 0,01 dolari ( 100 / 10.000);
la:
1 yen = 0,00900 dolari (100 / 11,000);

Putem concluziona astfel ca, puterea de cumparare a monedei nationale a unei tari fata de
puterea de cumparare a monedei nationale a unei alte tari, creste sau scade functie de evolutia
diferita a preturilor in doua tari.
In consecinta, determinarea paritatii puterii de cumparare a monedei presupune:
Pp(M/N) = (Pr.m / pr.n) x Cv.n ;
unde:
M,N cele doua tari pentru a caror monede nationale se calculeaza paritatea puterii de
cumparare;
Pp(M/N) paritatea puterii de cumparare a unitatii monetare a tarii aM, fata de unitatea
monetara a tarii N;
Pr.m pretul unui produs in tara M, exprimat in moneda proprie;
Pr.n pretul aceluiasi produs in tara N, exprimat in moneda proprie;
Cv.n cursul valutar al monedei tarii M fata de moneda tarii N.
Evolutia paritatii puterii de cumparare a monedelor din doua tari, se determina ca indice al
paritatii puterii de cumparare a monedei, respectiv raportul indicilor preturilor de consum in cele
doua tari intr-o perioada determinata, reflectand modificarea puterii de cumparare a unei monede in
raport cu o alta.
Determinarea indicelui paritatii puterii de cumparare a monedei se calculeaza dupa relatia:

Ip.p(M/N) = [Ipr.(M) / Ipr.(B)] x 100 ;
unde:
Ip.p(M/N) indicele paritatii puterii de cumparare a monedei tarii M fata de moneda tarii
N
Ipr(M) indicele preturilor in tara M;
Ipr(N) indicele preturilor in tara N

EXEMPLU:

In anul 1995 pretul bunuluiA in S.U.A. a fost de 180 dolari si pretul aceluiasi produs in
Marea Britanie a fost de 26 de lire sterline, in conditiile unui curs valutar
1 dolar = 0,6 lire sterline ;

Indicele preturilor de consum a fost in anul 2000, fata de 1995, de 126% in S.U.A. si de
112% in Marea Britanie.
Sa se determine:

1.Paritatea puterii de cumparare a celor doua monede in anul 1995;

2.Evolutia paritatii puterii de cumparare a celor doua monede in perioada 1990 2000;

REZOLVARE:

1.Pp(lira sterlina / dolar) = 26 / (180 x 0,6) = 26/108 = 0,24 ;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

21

Pp(dolar / lira sterlina) = (180 x 0,6 )/ 26 = 108/26 = 4,15 ;

2.Ipp(lira sterlina / dolar) =( 112% / 126) x 100 = 89,9% ;

ceea ce inseamna ca paritatea puterii de cumparare a dolarului american in raport cu lira sterlina, a
scazut cu 10,1%, in anul 2000 fata de anul 1995, si invers in cazul lirei sterline, care a crescut fata
de dolar in aceeasi perioada cu 14%:

Ipp(dolar / lira sterlina) = (126% / 112% )x 100 = 114% ;

9. Punctele aurului

9.1. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.

In conditiile circulatiei libere a aurului exista posibilitatea stingerii obligatiilor dintre doua
state, la alegere, in aur sau devize.
Alegerea unei cai sau a alteia, este determinata si in acelasi timp limitata de cheltuielile
ocazionate de ambalarea, transportul si asigurarea aurului.
Astfel, cursul valutar nu poate sa creasca, in principiu, decat pana la limita denumita punct
superior, de la care devine mai avantajoasa convertirea in aur a monedelor si respectiv plata
datoriei in aur efectiv.
Altfel spus, cresterea cursului valutar nu poate depasi paritatea legala plus cheltuielile de
ambalare, transport, asigurare etc.
Punctul superior al aurului sau de iesire, este punctul la care importatorul solicita plata
datoriei in aur si nu in devize, la cursul de schimb din momentul platii, fiind deci, cursul maxim de
schimb al unei unitati monetare straine, intrucat la un curs mai mare nu se mai gaseau cumparatori,
debitorului convenindu-i sa cumpere aur si sa-si plateasca datoria.
Determinarea punctului superior sau de iesire a aurului se face dupa relatia:

Ps = Cp + Cp x pta = Cp(1 + pta); - acceptat de catre importator ;
unde:
Ps punctul superior al aurului ;
Cp curs paritar(oficial) ;
Pta ponderea cheltuielilor de transport, asigurare etc. ;
De asemenea, cursul valutar nu poate sa scada sub acea limita denumitapunct inferior al
aurului, la care devine mai avantajoasa incasarea in aur a sumei de primit din strainatate,
beneficiarul platii suportand cheltuielile accesorii.
Altfel spus, prin punct inferior al aurului sau punct de intrarea aurului, se intelege
cursul minim de schimb al unei monede straine, intrucat la un curs inferior nu se mai gaseau
vanzatori de devize, exportatorului convenindu-i sa ceara plata in aur.
Determinarea punctului inferior sau de intrare a aurului se face potrivit relatiei:

Pi = Cp Cp x pta = Cp(1 pta); - acceptat de catre exportator ;
unde:

Pi punct inferior sau de intrare a aurului ;

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

22
Acesta este teoretic mecanismulpunctelor aurului, al limitelor pana la care poate oscila
cursul valutar.

EXEMPLU:

Pentru exemplificare consideram cazul unei tranzactii comerciale intre Anglia si S.U.A.
Paritatea legala este:

1 lira sterlina = 2,40 dolari ;

S.U.A. urmand sa faca plata.
Cheltuielile de ambalare, asigurare si transport ale aurului sunt de 2% din pretul
marfurilor.Pretul acestora este de 200.000 lire sterline.
La data achitarii datoriei cursul este:

a. sub paritate : 1 lira sterlina = 2,373 dolari;

b. supra paritate : 1 lira sterlina = 2,50 dolari;

Indiferent care va fi pretul marfurilor fata de paritatea legala, punctul de intrare si iesire al
aurului va fi:

- paritate legala 2,400 ;

- 2% cheltuieli de ambalare, transport aur 0,048 ;
Punctul de intrare va fi:

2,400 0,048 = 2,352;
Punctul de iesire va fi:

2,400 + 0,048 = 2,448;

Ca urmare, in conditiile in care cursul valutar oscileaza intre aceste limite 2,352 2,448 ,
plata este mai avantajoasa a se face in dolari, iar peste aceste limite in aur.
In cazul luat ca exemplu:

a. cursul fiind 1 lira sterlina = 2,373 dolari
se incadreaza in limitele punctelor aurului, deci S.U.A. vor plati in lire sterline.
Deci 200.000 de lire sterline vor costa:

200.000 x 2,373 = 475.400 dolari;

b. cursul fiind 1 lira sterlina = 2,50 dolari
depaseste limita punctului aurului, deci plata se va face in aur deoarece fiecare lira va coata doar
2,448 dolari.
Deci 200.000 lire sterline vor costa:

200.000 x 2,448 = 489.600 dolari;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

23
Din exemplul prezentat reiese ca intre limitele par itatii legale, plus, minus, cheltuielile de
ambalare, transport si asiguare a aurului, stingerea platilor este avantajos sa se faca in valuta, iar
cand cursul se apropie foarte mult sau chiar dapaseste aceste limite, stingerea platilor este mai
avantajos sa se faca in aur.
Luand S.U.A. ca reper, punctul superior al aurului sau de iesire, apare in relatiile de
import(deci, cand urmeaza sa faca plata), iar punctul de intrare, sau inferior al aurului, apare in
cazul exportului(cand urmeaza o incasare).

10. Arbitrajul


Arbitrajele constituie totalitatea operatiunilor si calculelor care au loc, in scopul stabilirii
mijlocului de plata cel mai convenabil pentru stingerea unei obligatii in moneda straina, in general,
pentru realizarea unei operatii de schimb in conditii optime.
Arbitrajul poate fi :
- arbitraj simplu sau arbitraj direct;
- arbitraj compus sau arbitraj indirect;

10.1.1. Arbitrajul direct.

Modalitatile de stingere a unei datorii pe o piata straina, folosind arbitrajul direct, pot fi
doua, si anume:
- metoda tratei;
- metoda remizei;

10.1.1.1.Metoda tratei:

Aceasta metoda consta in stingerea unei datorii prin tragerea unei trate pe piata creditoare si
trimiterea acesteia debitorului spre acceptare.

EXEMPLU:

Consideram situatia in care un comerciant din S.U.A., datoreaza in Franta 1.000 de euro
(paritatea legala 1 dolar = 0,83 euro).
Cursurile sunt:

- la New York:
-
1 euro = 1,18 dolari;
- la Paris:
1 dolar = 0,81 euro;

Prin aceasta metoda comerciantul din New York, cere creditorului sa traga o trata asupra sa
la una din bancile din Franta.
Creditorul ofera spre vanzare trata in dolari, pe care o cumpara o terta persoana pentru
achitarea unei datorii in dolari pe piata New York-ului.
Tinand cont de cursurile prezentate mai sus, valoarea nominala a trat ei va fi:
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

24
- datoria este de 1.000 euro;

- cursul dolarului la Paris este:

1 dolar = 0,81 euro ;

deci:
- valoarea nominala a tratei va fi:

1 dolar american..0,81 euro

x.1000 euro

de unde:
x ( 1 x 1000) / 0,81 = 1234,57 dolari ;

deci, trata vanduta pe piata Parisului va fi de 1234,57 dolari, pe ea incasandu-se 1000 de euro si
astfel datoria s-a stins.

10.1.1.2.Metoda remizei:

Folosind acelasi exemplu, comerciantul din New York, cumpara de la banca din New York
un efect de comert de 1000 de euro, pe care il trimite in Franta.
In acest caz, pe debitor achitarea datoriei il va costa, conform cursului de la New York:

1 euro = 1,18 dolari ;

deci:
1 euro1,18 dolari

1000 euro.x dolari
de unde:
x = 1000 x 1,18 = 1180 dolari ;

Deci, pe debitor cumpararea efectului de comert de pe piata din New York, il va costa mai
putin cu 54,57 dolari, decat in cazul achitarii datoriei pe piata tratei, metoda remizei fiind in acest
caz mai avantajoasa.
Alegerea modalitatii de plata, in exemplul de mai sus, este la latitudinea debitorului,
deoarece indiferent de cursurile de schimb, creditorul trebuie sa primeasca 1000 de euro.
Pe creditor il poate preocupa modalitatea executarii platii nu mai daca aceasta urmeaza sa se
faca in dolari, adica in moneda straina si nu in moneda nationala.
Arbitrajul direct apare implicit legat de punctele aurului.

10.1.2. Arbitrajul indirect.

Stingerea obligatiilor fata de o tara strai na se poate face, dupa cum se stie, prin mai multe
modalitati:
- achitarea datoriei cu valuta tarii debitorului ;
- achitarea datoriei cu valuta creditorului ;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

25
- achitarea sa se faca in aur ;
- achitarea datoriei sa se realizeze cu valuta altei tari ;
Posibilitatea achitarii datoriei in aur sau valutele celor doua tari folosind cursurile din tarile
respective, a fost prezentata intr-un capitol precedent.
Alaturi de aceste forme de stingere a obligatiilor, exista si posibilitatea ca debitorul , sa
achite datoria catre creditor, in moneda acestuia, insa cumparand-o pe o piata straina, unde are un
curs cat mai avantajos pentru tara debitoare, aceasta operatiune constituind arbitrajul indirect.
In realizarea arbitrajului indirect, debi torul se poate folosi de una sau mai multe piete
mediate, straine.
In functie de numarul pietelor mediate precum si in functie de modul de stingere al
obligatiei, distingem urmatoarele cai de realizare a arbitrajului indirect:
- A. metoda paritatii compuse ;

- B. metoda remizei duble ;

- C. metoda tratei duble ;

- D.metoda ordinului de banca ;

10.1.2.1.Metoda paritatii comune:

Pornim de la un exemplu, in care, un comerciant din New York datoreaza in Suedia 1000 de
coroane suedeze, la cursurile:

-la New York;

100 coroane suedeze = 21 dolari ;
sau
4,7 coroane suedeze = 1 dolar ;

-la Oslo:

100 dolari = 478 coroane suedeze ;
sau
1 dolar = 4,78 coroane suedeze ;

Ceea ce apare nou in acest caz, este apelarea la o a treia valut a, spre exemplu, franci
elvetieni, alta deci decat monedele pietelor partenere.
Creditorul primind franci elvetieni ii vinde pe piata din Oslo, incasandu -si cele 1000 de
coroane suedeze.

Cursurile pe piata de New York sunt:

100 fr.elvetieni = 22 dolari ;

(paritatea legala 1 dolar = 4,30 fr.elvetieni)

Cursurile pe piata din Oslo sunt: 100 fr.elvetieni = 180 coroane suedeze ;
(paritatea legala 1 fr.elvetian = 1,7 coroane suedeze )
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

26
Achitatrea datoriei in acest caz se face astfel, debitorul din New York cumpara franci
elvetieni la pretul:


iar acestia sunt remisi la Oslo spre a fi vanduti la cursul:

100 fr.elvetieni = coroane suedeze ;

stiind ca trebuie sa achite 1000 de coroane suedeze.
deci:
x dolari ..1000 coroane suedeze
dar:
180 coroane suedeze100 fr.elvetieni
iar:
100 fe.elvetieni..22 dolari

Deci, la New York se vor cumpara franci elvetieni in valoare de 122,2 dolar i:
X = (22 x 100 x 1000) / (100 x 180) = 122,2 dolari;

Comparand cu metodele arbitrajului direct, aceasta metoda, de regula, apare mai
avantajoasa, in sensul ca debitorul poate cauta piata cea mai convenabila pentru achitarea unei
datorii.

10.1.2.2. Metoda dublei remize:

Aceasta metoda in esenta se aseamana cu metoda directa a remizei, deosebirea care apare
este ca sunt doua remize directe(si aici apare piata mediata).
1. Piata mediata remite pietei creditoare ;
2. Piata debitoare remite pietei mediate ;
Folosind exemplul de la metoda anterioara,(coroana suedeza, fr.elvetian, dolar),
comerciantul din New York, pentru achitarea datoriei dispune unui corespondent din Zurich sa
remita coroane suedeze la Oslo.
Corespondentul din Zurich, devine astfel creditorul comerciantului din New York, acesta
achitandu-si datoria, remitand franci elvetieni la Zurich.
Deci, apare si cursul dolarilor si coroanelor suedeze din Zurich.
Cursurile sunt:
-New York:

-Oslo:

100 fr.elvetieni = 180 coroane suedeze ;
-Zurich:
100 coroane suedeze = 57,1 fr.elvetieni ;

100 dolari = 435 fr.elvetieni ;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

27

Remiterea coroanelor suedeze cumparate pe piata din Zurich:

100 coroane suedeze..57,1 fr.elvetieni ;

1000 coroane suedezex

x = (1000 x 57,1) / 100 = 571 fr.elvetieni ;

Deci pe corespondentul de pe piata mediata, Zuric h, il vor costa cele 1000 de coroane
suedeze , 571 fr.elvetieni.
Achitarea datoriei comerciantului din New York, se face prin cumpararea de pe piata New
York, a unei sume de 571 fr.elvetieni.
Pe piata New York:

100 fr.elvetieni..22 dolari

571 fr.elvetieni..x

x = (571 x 22) / 100 = 125,6 dolari ;

Deci, pe comerciantul din New York, achitarea dator
iei catre creditorul din Zurich il va costa 125,6 dolari.
Sau achitarea celor 1000 de coroane suedeze, prin p iata mediata Zurich, il costa 125,6
dolari.
sau:
x dolari1000 coroane suedeze


100 fr.elvetieni22 dolari

x = (1000 x 571 x 22) / (100 x 100) = 1256,2dolari ;

10.1.2.3. Metoda tratei duble.

Si aceasta metoda se aseamana cu metoda arbitrajului direct prin trata.
In acest caz apar doua trate:

- piata creditoare trage trata asupra pietei mediate ;

- piata mediata trage trata asupra pietei debitoare ;

In exemplul luat, comerciantul din New York, care datoreaza 1000 coroane suedeze, cere
creditorului sau sa traga o trata asupra Zurichului, pe care sa o vanda la bursa din Oslo, pentru a
obtine suma de 1000 de coroane suedeze.
Deci, valoarea nominala a tratei in coroane suedeze va fi:

- datoria de 1000 coroane suedeze ;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

28

- cursul francului elvetian la Oslo este:

100 fr.elvetieni = 180 coroane suedeze ;
prin urmare:
100 fr.elvetieni 180 coroane suedeze

x....1000 coroane suedeze

x = (1000 x 100) / 180 = 555 fr.elvetieni ;

Deci valoarea nominala a tratei, trase asupra Zurichului va fi 555 franci elvetieni.
Aceasta trata ve fi achitata de corespondentul comerciantului din New York la Zurich prin
tragerea unei trate asupra New York-ului.
Datoria fiind de 555 fr.elvetieni, cursul dolarului pe piata din Zurich este:
100 dolari = 435 fr.elvetieni ;

Valoarea nominala a tratei trase asupra New York -ului, in dolari va fi:

100 dolari..435 fr.elvetieni

x555 fr.elvetieni

x = (100 x 555) / 4,35 = 127 dolari ;

In acest caz, pe comerciantul din New York, achitarea datoriei de 1000 coroane suedeze, il
va costa 127 de dolari.
sau:
x dolari.1000 coroane suedeze


435 fr.elvetieni.100 dolari

x = (1000 x 100 x 100) / (180 x 435) = 127 dolari ;

10.1.2.4. Metoda ordinului de banca.

Aceasta metoda consta in remiterea de catre corespondentul de pe piata mediata, a sumei
datorate(la Oslo), creditorului.Pentru stingerea obligatiei ce s-a creat intre corespondentul de pe
piata mediata(Zurich), si debitorul(de la New York), acelasi corespondent trage o trata in moneda
pietei debitoare, pe care o negociaza pe piata sa.
In exemplul l uat, comerciantul din New York, dispune corespondentului sau din Zurich sa
remita la Oslo 1000 de coroane suedeze, la cursul zilei de pe piata din Zurich.
Deci, cele 1000 de coroane suedeze, il vor costa pe corespondent pe piata din Zurich 571
fr.elvetieni:

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

29
100 coroane suedeze57,1 fr.elvetieni

1000 coroane suedeze.x

x = (1000 x 57,1) / 100 = 571 fr.elvetieni ;

Pentru stingerea datoriei ce a aparut intre corespondent si debitor, corespondentul trage o
trata in dolari pe piata sa asupra debitorului, pentru a-si incasa cei 571 fr.elvetieni.
Pe piata din Zurich cursul dolarului este:

100 dolari..435 fr.elvetieni

x dolari.571 fr.elvetieni

x = (100 X 571) / 435 = 1312 dolari ;

Deci, valoarea nomi nala a tratei trase asupra New York-ului, va fi de 108 dolari.
sau:
x dolari1000 coroane suedeze

100 coroane suedeze..57,1 fr.elvetieni

435 fr.elvetieni100 dolari

x = (1000 x 57,1 x 100) / (100 x 435) = 131,2 dolari ;

11. Dumping-ul valutar


Dumping-ul valutar este o forma de castig suplimentar ca urmare a exportului de marfuri,
avand la baza ritmul diferit de depreciere al valutelor din tara exportatoare si cea import atoare.
Pe perioada inflatiei, tara cu valuta depreciata face export masiv de marfuri intr -o tara cu
valuta mai putin depreciata.
Pentru exemplificare consideram urmatorul caz:
Un exportator american cumpara o marfa din tara sa in valoare de 2.000.000 dolari si o
exporta in Germania.
In acest interval dolarul se depreciaza fata de euro cu 20%, astfel ca pentru euro incasati,
exportatorul va primi 2.400.000 dolari.
Daca insa, in acelasi timp, pe pl an intern deprecierea dolarului a fost de 10%, valoarea
actuala a marfii care s-a exportat este de 2.200.000 dolari.
Deci exportatorul a incasat suma de 200.000 dolari numai ca urmare a ritmului de depreciere
diferit al valutelor tarilor care au facut schimbul comercial.

EXEMPLU:

Sa se stabileasca suma ce o va incasa un exportator din Franta pentru marfuri in valoare de
4.250.000 euro, exportate in Anglia stiind ca:
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

30
- devalorizarea euro fata de lira sterlina este de 9% ;

- deprecierea interna a euro a fost in acest interval de 4% ;

REZOLVARE:

Valoarea in euro incasata de exportator in schimbul lirelor sterline obtinute din vanzarea
marfii in Anglia se stabileste astfel:

4.250.000 x 9% = 585.500 euro ;

reprezentand suma in plus care se adauga sumei initiale platite de exportator ca urmare a
devalorizarii monedei unice europene fata de lira sterlina ;

Insa, intre timp, a avut loc o depreciere interna a euro de 4%:

4.250.000 x 4% = 170.000 euro ;

pretul marfii exportate va fi deci:

4.250.000 + 170.000 = 4.420.000 euro ;

Ca urmare a ritmului diferit de depreciere, exportatorul francez va incasa diferenta:
6.623.500 4.420.000 = 212.500 euro ;
sau:
382.500 170.000 = 212.500 euro ;

12. Reglarea valorica a cursurilor valutare


Reglarea valorica actioneaza potrivit relatiilor valutare internationale, in scopul stabilirii
raporturilor intre valutele diferitelor tari si determinarea cursurilor valutare.
Modelele prezentate nu reprezinta sabloane imuabile, ci incearca sa surprinda tendintele
evolutiei raportului dintre cerere si oferta in contextul schimbului de marfuri si servicii in cadrul
relatiilor internationale dintre tari.

12.1.1.Reglarea cursurilor valutare in conditiile convertibilitatii in aur si a
circulatiei libere a aurului intre tari.

A.In situatia echilibrului de marfuri intre tari:

Se considera ca intra in relatii de schimb comercial tarile T, avand unit atea monetara:
t = 0,80 gr.aur ;
si tara Y, a carei unitate monetara este:

y = 0,40 gr.aur ;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

31
In conditiile in care, schimburile de marfuri sunt egale, iar cantitatea acestora o notam cu
z, vom avea:

- z marfa livrata de tara T in tara Y unde asigura obtinerea a 6.000 unitati
monetare de tipul y;

- z- marfa livrata de tara Y in tara T unde permite obtinerea sumei de 3.000 t ;
adica:
3.000 x 0,8 = 6.000 x 0,4 ;
sau
3.000 x 1 = 6.000 x 0,5 ;

fapt ce, pe ansamblul perioadei de referinta, permite mentinerea cursurilor valutare reciproce
stabile.

B. In situatia schimburilor inegale de marfuri intre tari:

Se pastreaza exemplul anterior, cu deosebire ca tara T livreaza in tara Y, z marfuri,
functie de care urmeaza sa se obtina 6.000 y, tara Y livreaza in tara T, z w marfuri, in
raport de care se obtin 2.500 t.
In acest context apar modificari pe pietele valutare astfel:

- pe piata valutara din tara T se vor oferi 6.000 y, in timp ce cererea este de 5.000
y ;
-
Se vor manifesta tendinte de scadere a cursului sub punctul inferior al aurului, conditii in
care o parte din ofertanti se vor retrage de pe piata, urmand sa recupereze valoarea instrumentelor
de plata, exprimate in valuta y, prin transferul aurului.
In ansamblu, conditia de echilibru va fi:

- oferta 5.000 y = cerere 5.000 y ;

- pe piata valutara din tara Y, se vor oferi 2.500 t, in timp ce cererea este de 3.000
t ;

- oferta 2.500 t = cerere 3.000 t ;
Cursul va avea o tendinta de crestere peste punctul superior al aurului, o parte din solicitantii
de valuta t se vor retrage de pe piata, urmand sa efectueze plata catre parteneri din tara T cu
ajutorul aurului.
Astfel ecuatia de echilibru va fi:

oferta 2.500 t = cerere 2.500 t ;
Cursul se va mentine in raportul dat de paritatea valutara.
Ansamblul relatiilor intre tarile T si Y se exprima astfel:

- z marfuri livrate de tara T se vor plati cu 5.000 y si 1.000 y aur ;
-
- z w marfuri livrate de tara y se vor achita cu 2.500 t
deci: z mf.(T) = z w mf.(Y) + Au(Y) ;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

32
Astfel echilibrul schimburilor de marfuri dintre cele doua tari se asigura prin utilizarea
aurului.
In acest mod se asigura mentinerea cursurilor in conditiile de paritate existente intre cele
doua unitati monetare.

12.1.2. Reglarea cursurilor valutare in conditiile stabilirii paritatilor fixe
sustinute prin interventii.

Atunci cand statele se obliga prin acorduri bilaterale sau multilaterale sa practice cursuri
paritare fixe sustinute prin interventii de catre autoritatile monetare statale, se aplica aceasta
modalitate de reglare a cursurilor valutare.
Interventia autoritatilor monetare din statele respective pe piata valutara vizeaza majorarea
cererii, sau diminuarea ofertei si deci asigurarea echilibrului pe piata, astfel incat cursurile valutare
stabilite sa se mentina la raporturile convenite.
Aceste interventii presupun pierderi ce decurg din suportarea de catre autoritatile monetare a
diferentelor de curs.
Cand resursele valutare sunt insuficiente statul renunta la rolul sau de moderator, lasan d ca
nivelul cursului sa fie determinat de raportul dintre cerere si oferta.
Semnificativa este situatia in care schimburile de marfuri intre tari sunt inegale.

EXEMPLU:

Consideram ca intre tarile T si Y exista acorduri de a sustine cursul:

1 t = 2y
si
1 y = 0,5t ;
Presupunand ca:

- tara T livreaza in tara Y. z marfuri functie de care urmeaza sa se obtina 2.000
y ;
iar

- tara Y livreaza in tara T, z w marfuri in raport de are se pot obtine 900 t ;

Interventia se resimte pe piata valutara din tara Y, acolo unde se manifesta dezechilibrul
din schimbul de marfuri.
Pe aceasta piata se vor oferi 900 t, in raport de cererea determinata de dimensiunile
schimburilor economice de 1.000 t.
Astfel apar conditii de crestere a cursului valutei t 2,01.2,02.2,05.2,10 etc.
Pentru a evita acest fenomen, la oferta exprimata de importatorii de marfuri se adauga oferta
autoritatilor monetare, in exemplul prezentat de aproximativ 100.
Se creeaza conditiile echilibrului:

- oferta exportatorilor 900 t + oferta autoritatilor monetare 100 t = cererea
importurilor 1.000 t ;

Presupunem ca celalalt partener este cauza dezechilibr ului:

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

33
- tara T livreaza in tara Y z marfuri functie de care urmeaza sa obtina 2.000 y ;
iar:
- tara Y livreaza in tara T, z + w marfuri in raport de care se pot obtine 1.050
t ;

In aceasta situatie interventia este necesara in tara T.
Pe piata valutara din tara T se vor oferi 2.000 y de catre exportatorii de marfuri si se vor
solicita 2.100 y, functie de cererea sporita a importatorilor.
Apar conditii de crestere a cursului valutei y 0,51.0,520 ,53 etc. Pentru inlaturarea
acestei cresteri are loc si aici suplimentarea ofertei cu 100 de catre autoritatile monetare.
Se asigura astfel premisele necesare echilibrului:

- oferta exportatorilor 2.000 y + oferta autoritatilor monetare 100 y = cererea
importatorilor 2.100 y ;

In situatia in care, prin acorduri sau pentru protejare, interventia are loc numai pe piata
valutara Y, se manifesta lipsa echilibrului intre cererea de t = 1.000 si oferta de t = 1.050.
Oferta de t depaseste cererea.Se creeaza premisele unei scaderi a cursului monedei t
astfel:
1,99.1,98.1,97etc.
Pentru a asigura mentinerea exacta a paritatii , autoritatea monetara trebuie sa actioneze prin
majorarea cererii cu 50 t(respectiv prin achizitia pe piata de moneda t in suma de 50).
Astfel echilibrul se asigura prin:

- oferta exportatorilor 1.050 t = cerererea importatorilor 1.000 t + cererea
autoritatii monetare 50 t ;

12.1.3. Reglarea cursurilor valutare in conditiile flotarii libere.

Sistemul flotarii libere, implica stabilirea zilnica a cursurilor in mod liber, in functie de
puterea lor de cumparare, prin raportul dintre cerere si oferta.
Totodata exista o multitudine de alte cauze care concura la stabilirea cursului de
schimb.Astfel alaturi de cauze conjuncturale actioneaza si actiuni constiente de speculare, cat si
orientarile de politica economica si valutara pe care le adopta si le aplica statele potrivit intereselor
lor nationale.
Urmatorul exemplu scoate in evidenta efectul schimburilor inegale in stabilirea cursurilor
valutare.

EXEMPLU:

In conditiile in care in relatiile dintre tarile T si Y, se utilizau la inceput cursurile:

1 t = 2 y ;

1 y = 0,5 t ;

sa se stabileasca efectele determinate de schimburile bilaterale:

- tara T livreaza in tara Y, marfa z in raport de care se obtin 2.000 y ;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

34
- tara Y livreaza in tara T, marfa z w pentru care se obtin 900 t ;

Pe piata valutara din tara T oferta de 2.000 y propusa de exportatori spre tara Y, se
confrunta cu o cerere mai redusa a importatorilor, 1.800 y.
Astfel se creeaza conditii de scadere a cursului monedei y pana la 0,45 t.
Fara alte posibilitati de compensare, oferta se absoarbe integral la nivelul valoric al cererii,
modificarea cursurilor va fi proportionala discrepantei dintre oferta si cerere:

2.000 / 1.800 = 0,5 /X ;
si
1.800 x 0,5 = 2.000 x 0,45 ;

De aici premisa de scadere a cursurilor la 0,45.
Pe piata valutara din tara Y, cererea de 1.000 t exprimata de importatori, se compara cu
oferta mai redusa a exportatorilor de 900 t.
Apar premisele cresterii cursului monedei t pana la 2,22.
Neexistand alti factori de interventie, cererea se satisface integral la nivelul
ofertei.Schimbarea cursului va fi proportionala diferentei dintre oferta si cerere:

900 / 1.000 = 2 / X ;
si
1.0 x 2 = 900 x 2,22 ;
ceea ce conduce la conditii de crestere a cursului pana la 2,22.
In final apar noi raporturi paritare:

1 t = 2,22 y ;

1y = 0,45 t ;

Noile raporturi paritare reflecta pozitia deficitara in schimburile economice ale tarii Y fata
de tara T.
Odata cu depasirea acestor momente sau modificarea aportului tarii Y in schimburile
reciproce se modifica si raporturile valutare in favoarea acesteia.
Presupunem ca in etapa urmatoare:
- tara T livreaza in tara Y, z marfuri, evaluate pe piata interna la 1.000 t,
pentru care se obtin 2.000 y ;
iar:
- tara Y livreaza catre tara T, z w marfuri, evaluate pe piata interna la 2.100
y, functie de care se pot primi 1.051 t ;

Apar conditii de schimbare pe ambele piete.Pentru preintampinarea altor influente
consideram stabil raportul intre preturile interne si ale celor doua tari la 1 : 2 respectiv 2 : 1 ;
Pe piata valutara din T, oferta de 2.000 y, exprimata de exportatori, se confrunta cu
cererea importatorului de 2.100 y.Se creaza conditii de crestere a cursului monedei y, pana la
0,4425, cererea se satisface integral la nivelul ofertei:

2.000 / 2.100 = 0,45 / X ;
0,45 = 2.000 x 0,4725 ;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

35
De aici premisa de crestere a c ursului pana la aproximativ 0,4725.
Pe piata valutara din tara Y, cererea de 1.000 exprimata de importatori se compara cu
oferta de 1.050, mai mare , a exportatorilor.
S-au ivit conditii de scadere a cursului.Oferta se absoarbe integral la ni velul valoric al cererii.Avand
in vedere proportia:
1.050 / 1.000 = 2,22 / X ;

1.0 x 2,22 = 1.050 x 2,11 ;
2.0
si premisa de scadere a cusului pana la 2,11.
In consecinta noile cursuri vor reprezenta:

1 t = 2,11 y ;

1 y = 0,4725 t ;

fiind mai favorabile tarii Y, decat cele anterioare exprimand imbunatatirea participarii tarii Y,
in raporturile economice internationale, in mod expres, in relatiile reciproce cu tara T.
Asa cum am mentionat anterior, flotarea libe ra implica modificarea cursurilor valutare in
functie de volumul si sensul schimburilor economice internationale reciproce dintre tari, de puterile
de cumparare ale monedelor cu recunoastere pe plan international.
Evolutia nivelelor cursurilor valutare pe un anumit interval de timp, se determina in fuctie
de evolutia schimburilor comerciale si de nivelul cursurilor valutare din perioada anterioara.
Notam cu to momentul initial , in care cursurile valutare ale monedelor a doua tari T si
Y(mentinem simbolurile anterioare), care realizeaza relatii comerciale reciproce, releva
echivalenta valorica a schimburilor.

Cvt = Ety / Yet ;
si
Cvy = Yet / Ety ;
deci:
Ety = Yet x Cvt ;
si
Yet = Ety x Cvy ;
unde:
Ety valoarea exportului tarii T in tara Y, exprimata in moneda y a importatorului;
Yet valoarea exportului tarii Y in tara T, exprimata in moneda t a importatorului;
Notam cu t1 momentul urmator, moment in care, se inregistreaza o modificare a valorii
tranzactiilor comerciale ale uneia dintre tari, sau ale ambelor,fata de momentul initial to, efectul
regasindu-se in modificarea cursurilor valutare ale celor doua unitati monetare nationale t
respectiv y.
Daca tara Y isi reduce valoarea tranzactiei cu tara T, cu o valoare Zt, efectul asupra
cursului va fi urmatorul:

- pe piata valutara din tara T :

- oferta de Ety a exportatorului se confrunta cu cererea de (Yet Zt), la cursul Cvt,
noul curs al monedei y in moneda t fii nd C1vy:
C1vy = [Cvy x (Yet Zt)Cvt ]/ Ety = (EY1t x Cvt) / Ety ;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

36
- pe piata valutara din tara Y:

- cererea de Yet a importatorilor din tara T, se confrunta cu o oferta (Yet Zt), a
exportatorilor din tara Y, noul curs al monedei t in moneda y fii nd C1vt :

C1vt = (Cvt x Ety x Cvy) / ( Yet Zt) = (Ety x Cvy) / EY1t ;

Notam cu t2 momentul urmator, in care tara T isi majoreaza valoarea exporturilor catre
tara Y cu Zy.
Tara Y isi majoreaza valoarea exporturilor catre t ara T ca Vt.
Efectul asupra nivelului cursurilor valutare va fi:

- pe piata valutara din tara T:

C2vy =[ C1vy x (EY1t + Vt)Cvt ]/ (Ety + Zy) = (EY2 t x cvt ) / ET2y ;

- pe piata valutara din tara Y:

C2vt = [C1vt x (Ety + Zy) Cvy] / (ET1t + Vt) = (ET2t x Cvy) / EY2t ;

EXEMPLU:

In momentul initial to, relatiile comerciale intre tarile T si Y au fost:
- tara T a exportat in tara Y, marfuri in valoare de 6.000 y(Ety);
- tara Y a exportat in tara T, marfuri in valoare de 2 .000 t (Yet) ;
In momentul t1, relatiile comerciale s -au modificat astfel:
- tara T si-a mentinut valoarea exportului din momentul to , (Ety) ;
- tara Y, reduce valoarea exportului catre tara T, fata de momentul initial to, cu
300 t ;
In momentul t2, relatiile comerciale s-au modificat astfel:
- tara T, isi majoreaza valoarea exporturilor catre tara Y, fata de momentul t1, cu
500 y ;
- tara Y isi majoreaza si ea valoarea exporturilor catre tara T, fata de momentul t1,
cu 200 t ;
Se se determine efectele acestor modificari in valoarea schimburilor comerciale asupra
cursurilor de schimb.

REZOLVARE:

- momentul to:
Ety = 6.000 y ;

Yet = 2.000t ;

Cvt = 6.000 / 2.000 = 3 y ;
si
Cvy = 2.000 / 6.000 = 1/3 t ;

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

37
- momentul t1:

EY1t = 2.000 300 = 1.700 t ;

C1vy = (1/3 x 1.700 x 3) / 6.000 = 0,281t ;
adica:
1y = 0,281t ;

C1vt = (3 x 6.000 x 1/3 ) / 1.700 = 3,53y ;
adica:
1t = 3,53y ;
- momentul t2:

ET2y = 6.000 + 500 = 6.500y ;

EY2t = 1.700 + 200 = 1.900t ;

C2vy =( 0,281 x 1.900 x 3) / 6.500 = 0,264 ;
adica:
1y = 0,264t ;

C2vt = (3,53 x 6.500 x 1/3 ) / 1.900 = 4,025 ;
adica:
1t = 4,025y ;

Momente
Curs valutar
0 1 2
Cursul monedei y
exprimat in moneda
t, pe piata valutara
din tara T(Cvy)
1/3 0,281 0,264
Cursul monedei t
exprimat in moneda
y, pe piata valutara
din tara Y(Cvt)
3 3,53 4,025

13. Moneda cos. Construirea si functionarea monedei cos

13.1.Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate.

Prin moneda cos sau valuta compozita, se intelege o moneda conventional construita, a carei
valoare depinde de procentul de participare a fiecarei monede din cosul valutar, la cos, si de
cursurile monedelor participante la cosul valutar fata de valuta in care se exprima valoarea monedei
cos.
Avantajul principal al acestei monede conventionale(este doar moneda de cont, fara
existenta materiala), este dat de o mai mare stabilitate rezultata din faptul ca valutele ce compun
cosul valutar, au dinamici de sens diferit adica, in timp ce valoarea unora scade, a celorlalte creste si
invers.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

38
In prezent o astfel de moneda este D.S.T. , Drepturi Speciale de Tragere(Special Drawing
Rights), moneda de cont a Fondului Monetar International, a carei valoare este data de un cos
valutar format din urmatoarele unitati monetare:
- dolarul american ;
- lira sterlina ;
- yenul japonez ;
- euro ;
Moneda cos se compune din mai multe monede in formula de baza:

aAx + bBy + cCz +nNw ;
unde:
A,B,C.N - valutele ce compun cosul valutar ;
a,b,cn cantitatile conventionale fixe(modificabile la 4-5 ani), in care se iau in cos,
valutele respective ;
x,y,z...w cursurile monedelor respective, in valuta in care se exprima valoarea monedei
cos ;

EXEMPLU:
Formula de baza a monedei cos simbolizata cu S, este:

S = 2,5Ax + 3By + 4Cz + 0,5Dw ;
unde:
A,B,C,D sunt valutele ce compun cosul valutar ;
2,5% - cantitatea conventionala(proportia), in care valuta A intra in cosul valutar ;
3% cantitatea conventionala in care valuta B intra in cosul valutar ;
4% - proportia in care valuta C intra in cosul valutar ;
0,5% - proportia in care valuta D compune cosul valutar ;
x,y,z,w cursul acestor valute A,B,C si D, in raport cu valuta in care se face determinarea
valorii monedei cos.
Valoarea monedei cos se poate calcula:
I.Intr-o valuta care apartine cosului valutar, intre acestea existand un curs de schimb fix ;
II.Intr-o valuta care nu apartine cosului valutar, intre valutele cosului valutar si aceasta
existand de asemenea un curs de schimb ;
I. Revenind la exemplul nostru, sa se determine valoarea monedei cos S, pe rand in
fiecare din valutele componente, A,B,C si D,stiind ca intre acestea exista urmatorul
curs de schimb:
II.
2A = 4B = 6C = 8D;

REZOLVARE:

1.in valuta A:
Se calculeaza cursul celorlalte valute, B,C si D in raport cu valuta A, astfel:

A B C D
A 1 2 3 4
B 1/2 1 3/2 2
C 1/3 2/3 1 4/3
D 1/4 1/2 3/4 1
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

39
Valorile din aceasta matrice a cursurilor valutare, s -au determinat pornind de la cursul de
schimb dintre valutele A,B,C si D, astfel:

1. prima coloana, cursul valutelor A, B, C si D in raport cu valuta A:
A in raport cu A = 1 ;

2A = 4B ; B = 1/2A ;

2A = 6C ; C = 1/3A ;

2A = 8D ; D = 1/4A ;

2.a doua coloana, cursul valutelor A, B, C si D in raport cu valuta B:

2A = 4B ; A = 2B ;

B in raport cu B = 1 ;

4B = 6C ; C = 2/3B ;

4B = 8D ; D = 1/2B

3.coloane a treia, cursul valutelor A,B,C si D in raport cu valuta C:

2A = 6C ; A = 3C ;

4B = 6C ; B = 3/2C ;

C in raport cu C = 1 ;

6C = 8D ; D = 3/4C ;

4.coloana a patra, cursul valutelor A, B, C si D in raport cu valuta D:

2A = 8D ; A = 4D ;

4B = 8D ; B = 2D ;

6C = 8D ; C = 4/3D ;

D in raport cu D = 1 ;
Pentru determinarea valorii monedei cos S, in valuta A, prezinta importanta prima coloana
a matricei, respectiv cursul valutelor A, B, C si D in raport cu valuta A.
Completand cu aceste valori in formula de baza, valoarea monedei cos S este:
S = 2,5 x 1 + 3 x 0,5 + 4 x 0,33 + 0,5 x 0,25 ;

S = 2,5 + 1,5 + 1,32 + 0,125 = 5,445 ;
adica:
1S = 5,445 A :
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

40
2.in valuta B:
Pentru determinarea valorii mon edei cos S, in valuta B, folosim valorile din a doua
coloana a matricei, respectiv cursul valutelor A, B, C si D in raport cu valuta B, astfel:

S = 2,5 x 2 + 3 x 1 + 4 x 2/3 + 0,5 x

S = 5 + 3 + 2,66 + 0,25 = 10,91 ;

adica;

1S = 10,91 B ;

3. in valuta C:
Determinarea valorii monedei cos S in valuta C, se face pe baza datelor din coloana a treia
a matricei, cea a cursurilor valutelor A, B, C si D in raport cu valuta C, astfel:

S = 2,5 x 3 + 3 x 3/2 +4 x 1 + 0,5 x

S = 7,5 + 4,5 + 4 + 0,375 = 16,375 ;
adica:
1S= 16,375 C ;

4.in valuta D:
Determinarea valorii monedei cos S in valuta D, presupune folosirea valorilor din coloana
a patra a matricei, cea a cursurilor valutelor A, B, C si D in raport cu valuta D, astfel:

S = 2,5 x 4 + 3 x 2 + 4 x 4/3 + 0,5 x 1 ;

S = 10 + 6 + 5,33 + 0,5 = 21,83 ;
adica:
1S = 21,83 D ;

II. Sa se determine valoarea monedei cos S, in valuta T care nu apartine cosului valutar,
stiind ca intre aceasta si valutele cosului exista urmatorul curs de schimb:

2A = 4B = 6C = 8D = 10T ;

Pentru a calcula valoarea lui S in valuta T, este necesar sa determinam cursul valutelor A,
B, C si D,adica (x, y, z si w), in raport cu valuta T, in functie de cursul de schimb, astfel:

2A = 10T ; A = 5T ;

4B = 10T ; B = 5/2T ;

6C = 10T ; C = 5/3T ;

8D = 10T ; D = 5/4T ;

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

41
Revenind la formula de baza avem:

S = 2,5 x 5 + 3 x 5/2 + 4 x 5/3 + 0,5 x 5/4 ;

S = 12,5 + 7,5 + 6,66 + 0,625 = 27,285 ;
adica:
1S = 27,285 T ;

Concepte cheie:
- moneda efectiva(numerar);
- moneda scripturala(de cont);
- moneda divizionara;
- moneda fiduciara;
- puterea de cumparare a monedei;
- valoare paritara;
- paritate monetara;
- putere de cumparare interna a monedei;
- putere de cumparare externa a monedei;
- paritatea puterii de cumparare;
- curs valutar;

Bibliografie:

1. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Operatiuni bancare.Instrumente si tehnici de plata,
Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1996.
2. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel Constantin, Moneda, credit, banci, Ed.Didactica si
Pedagogica, Bucuresti, 1994.
3. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel Constantin, Moneda credit banci.Aplicatii si studii de
caz, Ed. Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1994.
4. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Management bancar, Ed. Economica, Bucuresti, 2002.
5. Botis Sorina,Breviar de termeni monetari; Ed. Bravox S.R.L.,Brasov, 1995.
6. Dedu Vasile, Management bancar, Ed.Mondan, Bucuresti, 1997
7. Faugere Jean -Pierre, Moneda si politica monetara,Ed. Institutului, European, Iasi,
2000.
8. Manolescu Gheorghe si colectiv, Moneda si management bancar.Probleme, teste, grile,
concepte, Ed. Fundatiei Romania de Maine, Bucuresti, 2002.
9. Rosca Teodor, Moneda si credit, Ed. Altip, Alba Iulia, 2001.
10. Zapodeanu Daniela, Politici monetare, Ed. Dacia, Cluj -Napoca, 2002.
11. Zapodeanu Daniela, Moneda si credit, Ed. Universitatii din Oradea, 2001.

valuta T nu intra in componenta formulei de baza a monedei cos S, deoarece nu face parte din cosul valutar.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

42

TEMA II

MASA MONETARA.STRUCTURA MASEI
MONETARE.EMISIUNEA DE MONEDA

Cuprinsul temei:
2. Definitia statistica a monedei
1.2.Agregatele monetare
1.2.1.Limita dintre activele monetare si activele financiare
1.2.2.Limita dintre bani si creante
1.3.Agregatele monetare in Romania
1.4.Principiile reprezentarii agregatelor
1.5.Contrapartidele masei monetare
1.6.Lichiditatea economiei
2.Rezerva minima obligatorie
3.Multiplicatorii monetari
3.1.Explicatii teoretice si aplicatii practice

Obiective:
1. cunoasterea notiunii de masa monetara;
2. cunoasterea structurii masei monetare;
3. cunoasterea notiunii de agregat monetar;
4. cunoasterea componentei agregatelor monetare;
5. cunoasterea notiunii de rezerva obligatorie si a influentei variatiei acesteia
asupra structurii si volumului masei monetare;
6. cunoasterea importantei si rolului multiplicatorilor monetari;

1.Definitia statistica a monedei

Banii nu reprezinta un lucru fix si imobil; exista mai multe definitii ale masurii banilor,
consecinta a dezvoltarii sistemului financiar, fiecare dintre ele stabilind pe scara lichiditatii o
anumita delimitare intre bani si celelalte active.
Dimensionarea corecta a banilor trebuie sa faca distinctie intre banii care circula si mas a
monetara globala si terbuie sa tina cont de diversitatea mare a substitutelor monedei pentru a
surprinde ceea ce se petrece in tot sistemul economic.
Definitia statistica a banilor presupune identificarea elementelor de activ ale
patriminiului unui agent economic.Patrimoniul acestuia cuprinde doua mari categorii de active:

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

43
- active reale, care corespund unui bun material;
- active financiare, care corespund unor creante asupra altor agenti economici si
cuprind:
1. bancnotele(biletele de banca) reprezinta promisiunea bancii centrale pentru detinatorul lor de a
putea cumpara bunuri si servicii de pe piata;

2. conturile curente deschise la banca reprezinta angajamentul bancii comerciale de a rambursa
agentilor economici la cerere disponibilul aflat in cont;

3. bonurile de tezaur reprezinta angajamentul statului de a rambursa suma, impreuna cu o dobanda
la o anumita scadenta;
4. obligatiunile reprezinta materializarea angajamentului unui debitor de a rambursa o suma si o
dobanda sigura la un moment dat(scadenta);

5. actiunile dau posibilitatea exercitarii drepturilor recunoscute pentru un actionar(participare la
profit, la conducerea societatii, la lichidarea societatii).
Fata de bunurile reale, activele financiare valoreaza atat cat valo reaza creantele, tinand
cont si de persoanele asupra carora se manifesta aceste creante, de societatile care garanteaza.
Este evident ca dintre activele financiare enuntate, activele de natura monetara sunt
bancnotele(creante asupra bancii centrale) si conturile deschise la bancile comerciale (creante
asupra bancilor comerciale).Masa monetara este constituita, in mod traditional, din activele
financiare cele mai lichide, activele monetare:
- bancote si monede metalice emise de banca centralace poarta numele de :moneda
bancii centrale;

- solduri creditoare ale conturilor curente(si asimilate acestora)deschise la bancile
comerciale de catre agentii economici, ce poarta numele de moneda scripturala;

Altfel spus, masa monetara reprezinta totalitatea creantelor agentilor nebancari
asupra sistemului bancar.Unii specialisti sustin includerea in componenta masei monetare si a
rezervelor lichide ale bancilor comerciale (bancote si monede metalice) si depozitele acestora aflate
in conturi deschise la banca centrala; insa acestea nu au semnificatie economica, atata timp cat nu
sunt puse in circulatie si nu sunt utilizate in tranzactii.Numerarul in casierie al bancilor comerciale
asigura doar transformarea monedei de cont in moneda a bancii centrale, la cererea agentilor
nebancari.De asemenea, depozitele bancilor comerciale aflate la banca centrala pot fi transformate
in numerar la cererea acestora, dar nu servesc la finantarea tranzactiilor, ci la compensarea datoriilor
si creantelor reciproce ale bancilor.
Desi am pornit in definirea masei monetare de la activul patrimonial al agentilor
nebancari, deoarece acesta este necuantificabil, in practica, masa monetara se masoara statistic prin
adunarea angajamentelor cu caracter monetar al bancilor, adica pasivul bilantului centralizat al
intregului sistem bancar.

Astfel schema simplificata a masei monetare arata astfel:

Banca
centrala
Pasiv Depozite la
vedere ale
bancilor
comerciale (4P)
Bilete(mone-
de)ale bancilor
comerciale (3P)
Bilete(mone-
de)ale
sectorului
nebancar(1P)

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

44

Banci
comerciale
Activ Depozite in
cont la banca
centrala(4A)
Bilete(monede)(
3A)

Banci comerciale Pasiv Depozite ale sectorului
nebancar(2P)

Sectorul nebancar Activ Depozite ale
bancilor
comerciale (2A)
Bilete(monede)
(1A)

Definitia initiala a masei monetare indica determinarea sa prin adunarea activelor monetare
apartinand agentilor economici nebancari 1A + 2A, insa in practica ea se determina prin adunarea
pasivelor bancare : 1P + 2P.
Detinerea titlurilor de valoare influenteaza volumul si structura cheltuielilor detinatorilor
lor ca si moneda bancii centrale sau moneda de cont.Problema redefinirii masei monetare si a
stabilirii limitei dintre activele monetare si activele financiare se pune cu acuitate.Masa monetara si
componentele sale sunt analizate si aprofundate cu ajutorul conceptului de agregat monetar.

1.2.Agregatele monetare

Agregatul monetar reprezinta un ansamblu de active monetare; Sistemul
Contabilitatii Nationale (in Romania) defineste agregatul monetar ca o parte constitutiva a
masei monetare, parte autonomizata prin functiile ei specifice, prin agentii specializati care
emit instrumente de schimbsi de plata, prin institutiile bancar-financiare care le gestioneaza,
prin fluxurile economice pe care le mijloceste.
Particularitatea agregatelor monetare este de a se imbina una in alta: agregatul mai mic
este continut in agregatul de talie imediat superioara si tot asa pana cand agregatul cel mai mare le
contine pe toate celelalte.
Criteriul dupa care sunt incluse activele in agregatele monetare este cel al lichiditatii, al
usurintei transformarii in bani lichizi.referitor la un acti v sau un portofoliu, lichiditatea
caracterizeaza gradul se certitudine, de siguranta a celui care detine activul(portofoliul)de a
dispune la fiecare moment de o suma cel putin egala cu valoarea sa nominala.Analiza economica
distinge trei categorii principale de lichiditati:

- M1 lichiditatile primare sau altfel spus activele perfect lichide, care
permitefectuarea de plati immediate; acestea sunt: numerarul in circulatie (bancote,
monede divizionare) si depozitele la vedere, in principal cele operabile prin
cecuri.M1 reprezinta masa monetara in sens restrans.

- M2 lichiditatile secundare sunt constituite din active care pot fi transformate
foarte rapid in lichiditati primare fara riscul de a pierde capital, adica sunt
monetizabile.M2 desemneaza masa monetara in sens larg si cuprinde, in plus fata de
M1, depozitele la vedere neoperabile prin cecuri, depozitele la casele de economii,
depozitele la termen aflate in gestiunea bancilor, actiuni ale fondurilor de ajutor
reciproc.

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

45
- M3 lichiditatile tertiare sunt constituite din active cu un grad mai mic de
lichiditate.Transformarea lor in lichiditati primare comporta riscul caderii pretului
acestor active.M3 cuprinde, pe langa M2, valorile mobiliare private(actiuni si
obligatiuni) si valori mobiliare publice (imprumuturi ale statului, colectivetati
publice sau intreprinderi publice.

Delimitarea activelor monetare este o problema actuala.Pana nu demult, activele
financiare si cele monetare erau bine ordonate, iar costurile necesare trecerii de la un activ financiar
la unul monetar erau mari; in prezent acstivele sunt multiple, ajungand sa se creeze chiar o
continuitate a lor, iar costurile tranzactiilor sunt substantial diminuate.problemele care se pun in
legatura cu definirea mai larga a masei monetare sunt: limita dintre activele monetare si activele
financiare, dar si limita dintre bani si creante.

1.2.1.Limita dintre activele monetare si activele financiare

Lichiditatea mai mare sau mai mica este criteriul care permite distingerea activelor
financiare, care sunt si monetare.dar creativitatea bancara legata de dezvoltarea concurentei si
pietele financiare din ce in ce mai sofisticate sunt factori care ingreuneaza stabilirea granitei intre
activele financiare si cele monetare.Formele de plasament la termen permit cresterea oricand a
lichiditatilor prin transformarea plasamentelor in moneda.Inovatiile financiare ale anilor 80 au
creat o anumita confuzie intre lichiditati primare si lichiditati tertiare.Aceste inovatii financiare se
caracterizeaza, pe de alta parte, prin sporirea numarului de instrun=mente utilizate pe pietele
internationale de capital si adoptarea de tehnici si institutii noi, iar pe de lata parte, prin cresterea
aplicabilitatii lor.Imaginatia finantistilor s-a dovedit in acest sens de-a dreptul debordanta, sporind
permanent nu numai numarul ci si complexitatea instrumentelor respective, ceea ce justifica
denumirea de inginerie financiara, folosita uneori pentru a caracteriza aceasta activitate.

1.2.2.Limita dintre bani si creante

Detinerea de moneda reprezinta astazi, mai ales in tarile dezvoltate, posibilitatea de a
retrage din contul de la banca numerar.Din ce categorie fac parte insa angajamentele unei banci de a
admite descoperirea de cont? Aceasta satisface incontestabil o cerere de bani si duce la cresterea
incasarilor agentilor economici beneficiari de descoperiri de cont.Problema se pune, de altfel, si in
relatia dintre banci si populatie, odata cu dezvoltarea recenta si masiva a creditelor de consum, care
sunt in general constituite din modalitati ale drepturilor de tragere.
Concluzionand nu exista sistem unic de active care sa alcatuiasca masa monetara.F.M.I. a
elaborat cateva linii directoare privind agregatele monetare.Orientarile sale sunt pragmatice si nu tin
cont de diversitatea sistemelor financiare si monetare ale tarilor.F.M.I. identifica categoriile
standardizate M1 si cvasibani, care pot, daca e necesar, sa fie descompuse in subcategorii non
standardizate, pentru a face distinctie intre lichiditati, potrivit fiecarei tari.
Titlurile sunt excluse; din acest punct de vedere, multe tari se indeparteaza de aceasta
norma, incluzand titlurile in M3, in special certificatele de depozit.

1.3.Agregatele monetare in Romania

Tarile din Centrul si Estul Europei, aflate in tranzitie si -au redefinit masa monetara potrivit
orientarilor F.M.I., ca parte integranta a politicii monetare, modificata radical dupa 1990.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

46
In Romania, la 31.03.2004, masa monetara era de 275.326 miliarde lei, compusa din doua
agregate monetare astfel:
mld.lei

- numerar in afara sistemului bancar 33.415,8
- disponibil la vedere 22.465,5
TOTAL M1 55.881,3
Cvasibani, din care: 219.444,7
- economii ale populatiei 70.377,8
- depozite in lei la termen si
conditionate
31.487,0
- depozite in valuta ale rezidentilor 117.579,9
TOTAL M2 275.326,0
Cehia, de ex emplu, tara aflata in plutonul feruntasdintre tarile in tranzitie, are delimitate
trei agregate monetare:
- M1, format din moneda in circulatie, depozitele la vedere pentru populatie, agenti
economici si companii de asigurari;
- Cvasibani, agregat care cuprinde depozitele la termen(pentru populatie, agenti
economici si companii de asigurari), certificatele de depozit si depozite in
valuta(pentru populatie si agenti economici); cvasibanii impreuna cu M1 formeaza
M2;
- L, agregatul monetar cel mai larg cuprinde M2 si titlurile de stat(si ale bancii
centrale).

Concluzionand, rezulta ca masa monetara definita traditional ca o suma a activelor care pot
fi utilizate pe teritoriul unei tari pentru cumpararea de bunuri si servicii si pentru achitarea datoriilor
include si plasamente pe care agentii economici le considera o rezerva a puterii de cumparare, si
care pot fi transformate in mijloace de plata.

1.4.Principiile reprezentarii agregatelor

Agregatele monetare sunt determinate de auto ritatile monetare; acestea definesc si
calculeaza agregatele nu doar pentru o cunoastere statistica, ci si pentru a realiza in cat mai bune
conditii politica monetara, ca suport al controlului cresterii mijloacelor de plata.definirea
agregatelor monetare difera de la o tara la alta, insa exista trei principii care stau la baza
determinarii lor:
1. Eficacitatea unui agregat este data de capacitatea de a constitui un obiectiv intermediar al
politicii monetare.pentru a putea rezuma o informatie complexa si a sesiza responsabilitatea
politicii monetare, trebuie sa existe un indicator fiabil al acesteia.Aceasta inseamna ca in
practica se urmareste legatura statistica fata de cresterea economica, altfel spus, volumul
P.I.B.cu inflatia.Legatura dintre agregate si inflatie nu prezinta in totdeauna aceeasi evolutie, iar
din acest motiv, autoritatile monetare pot sa stabileasca mai multe obiective, tot atatea cate
agregate monetare au definit.Totusi, s-a constatat ca agregatele mai largi au o evolutie mai
constanta fata de rata inflatiei.

2. Controlabilitatea unui agregat monetar reprezinta influenta pe care o poate exercita asupra
cresterii sale autoritatea monetara , care intervine pentru a corija evolutia agregatului daca
evolutia nu este cea prevazuta(sau dorita).Daca este vorba de un agregat ingust(M1, M2),
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

47
instrumentul utilizat poate fi chiar politica financiara(fiscalitatea), dar daca este vorba de
agregatul mai larg, instrumentul monetar de actiune este, de obice, rata dobanzii.

3. Disponibilitatea unui agregat permite autoritatii monetare sa reactioneze rapid.In general, un
agregat larg este mai dificil de calculat decat agregatul ingust.

Tinand cont de aceste principii, autoritatea monetara va incerca sa stabileasca agregatele
monetare astfel incat sa fie cat mai bine corelate cu P.I.B.(Produsul intern brut).

1.5.Contrapartidele masei monetare

Masa monetara, reflectata in pasivul bilantier al sistemului bancar, are drept
corespondent(in activul bilantier) activele emise de banca centrala si bancile comerciale.Acestea
sunt contrapartidele masei monetare, care pun in evidenta sursele de crestere a masei
monetare,acoperirea masei monetare.
Specialistii grupeaza contrapartidele masei monetare in doua categorii i mportante:

- creditul intern;
- contrapartida exterioara;

Creditul intern cuprinde creditele acordate de catre banci economiei si statului si
imbraca doua forme:
- creantele asupra economiei;
- creantele asupra statului;

Crea ntele asupra economiei, asa cum le identifica denumirea, reflecta finantarea
economiei: creditele acordate de catre banci agentilor economici nebancari, intreprinderilor,
intreprinzatorilor individuali, populatiei.Este vorbade creditele bancare, dar si de titluri de credit
emise de intreprinderi si detinute de banci.
Creantele asupra statului reflecta finantarea statului de catre sistemul bancar, fie prin
creditele acordate de banca centrala Trezoreriei(avansuri directe, titluri de stat achizitionate de
banca centrala), fie prin credite acordate de celelalte banci Trezoreriei(sub forma de sjbscriptie la
emisiunile de titluri de stat). De asemenea resursele agentilor economici nebancari detinute in
conturi la dispozitia Trezoreriei reprezi nta creante asupra statului.
Contrapartide exterioara reprezinta creantele strainatatii, traducerea contabila a
influentei relatiilor internationale asupra masei monetare interne.Masa monetara interna este
influentata (in sensul cresterii sau reducerii sale) de soldul balantei de plati; cu alte cuvinte,
contrapartida exterioara este reflectarea monetara a soldului balantei de plati.
Un import necesita transformarea monedei nationale in moneda straina, deci vom avea o
diminuare a masei monetare interne.Dimpotriva, un export presupune transformarea monedei
straine in moneda nationala, deci vom avea o crestere a masei monetare interne.Cu alte cuvinte, un
deficit al balantei de plati determina reducerea lichiditatii interne, iar un excedent al balantei de plati
antreneaza cresterea acestei lichiditati.
Din alt punct de vedere, o balanta de plati excedentara inseamna o pozitie neta a bancilor
fata de nerezidenti, adica creantele detinute de banci asupra nerezidentilor sunt in suma mai mare
decat datoriile n=bancilor fata de aceeasi nerezidenti.Pozitia neta pozitiva asupra strainatatii
antreneaza cresterea masei monetare interne.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

48
Banca centrala intervine pe piata valutara pentru a sigura stabil itatea monedei
nationale.Pentru a evita aprecierea monedei nationale, banca centrala cumpara devize, creand
moneda nationala; simetric, pentru a evita deprecierea monedei nationale, banca centrala vinde
devize contra monedei nationale.

1.6.Lichiditatea economiei

Agregatul cel mai larg, M3 sau M4, reprezinta lichiditatea globala a economiei,
reprezentativa pentru nivelul de activitate al economiei respective.Exista o legatura srtansa intre
evolutia economiei reale si evolutia volumului lichiditatilor economiei: cand o economiei este foarte
lichida, populatia si intreprinderile detin un volum mare de moneda, care poate alimenta o mare
cerere de consumatie si poate provoca prin aceasta tensiuni inflationiste.Dimpotriva, cand intr-o
economie exista o lichiditate insuficienta pot rezulta tensiuni asupra finantarii intreprinderilor,
tensiuni care dauneaza grav dezvoltarii, cresterii productiei, deci, cresterii economice.
Lichiditatea economiei se apreciaaza prin marimi absolute si relative; marimea relativa se
numeaste rata lichiditatii si se calculeaza ca raport intre nivelul mediu annual al masei monetare si
un indicator reprezentativ al nivelului de activitate al economiei(de obicei P.I.B.).Tinand cont de
faptul ca exista trei agregate monetare, chiar patru in unele tari(M1, M2, M3, M4), se pot constitui
mai multe masuri ale ratei lichiditatii economiei.Calculul acestor masuri conduce catre rezultate
subunitare neaparat(intre 0,2 pana la 0,6).Ratele de lochiditate sunt diferite de la o tara la alta;
nivelul acestora se explica prin comportamentul agentilor economici si populatiei si prin diferentele
structurale existente intre sistemele bancare si financiare.Cresterea continua a nivelului de trai, in
ultimele decenii, a fost insotita de o preferinta a populatiei pentru detinerea de lichiditati; este un
fenomen care pare a se explica prin faptul ca rezervele de precautie necesare pentru a face fata
incidentelor sau evenimentelor cotidiene cresc continuu in concordanta cu nivelul de t rai in crestere.
Conceptul de lichiditate a economiei este din ce in ce mai mult in atentia autoritatilor
monetare, pentru a aprecia evolutia monetara.Aparitia tensiunilor inflationiste este precedata de o
crestere mai rapida a ratei de lichiditate decat tendinta sa pe termen lung.Demonstratiile
monetaristilor, avand in vedere punerea in evidenta a relatiei relativ stabile pe termen lung intre
cresterea masei monetare si inflatie, indica, ca regula, cresterea masei monetare in interiorul
limitelor considerate comparabile cu cresterea activitatii economice, in volum, ponderata cu o
anumita crestere a preturilor, ce apare ca inevitabila.
Rezulta aplicarea unor politici autostabilizatoare; obiectivul de crestere a masei monetare
este fixat la un nivel destul de apropiat de obiectivul de crestere a P.I.B.Daca P.I.B. inregistreaza o
crestere ami mare decat s-a prevazut, datorita unei majorari a preturilor, marimea neschimbata a
masei monetare va avea un efect deflationist, asistand la o diminuare a ratei de lichiditate a
economiei.Dimpotriva, daca P.I.B. inregistreaza o crestere mai lenta decat s-a prevazut, marimea
neschimbata a masei monetare va determina majorarea retei de lichiditate, cu un posibil efect de
relansare.
Moneda este importanta pentru economie, atat timp cat ea circula si permite derularea
tranzactiilor, ceea ce inseamna ca nu este suficient sa se analizeze fluctuatiile masei monetare,
privita ca stoc, ci terbuie analizat si gradul de utilizare a acestui stoc, adica masa monetara privita ca
flux.Fluxul masei monetare reprezinta masa baneasca medie care este utilizata intr-o anumita
perioada de timp(trimestru, an) intr-o economie.Rezulta ca marimea fluxurilor monetare dintr-o
tara, intr-un an economic, reprezinta produsul dintre marimea medie a stocului de bani si viteza de
circulatie a banilor.Intensitatea utilizarii monedei este apreciata, deci, prin viteza de circulatie a
banilor.
Buna intelegere a rolului monedei in activitatea economica presu pune masurarea vitezei de
circulatie a banilor si explicarea variatiilor acesteia.Intr-un plan abstract, viteza de circulatie a
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

49
banilor reprezinta numarul de schimburi parcurse de unitatea monetara intr-o perioada de
timpdata.Concret, masurarea vitezei de circulatie a banilor ridica probleme, deoarece volumul
platilor efectuate cu ajutorul monedei este foarte dificil de masurat.Acest fapt este evident pentru
bancnote: biletul de banca este prin definitie anonim si transferat fara formalitati.Este, deci,
imposibil de calculat de cate ori se schimba, prin cate maini trece o bancnota.Tocmai din acest
motiv, in practica se calculeaza miscarea bancnotelor dupa varsamintele si retragerile efectuate la
ghiseele bancilor viteza de rotatie a banilor, adica frecvent a cu care banii se reantorc la banca.
Bancotele reprezinta doar o parte a masei monetare(redusa ca pondere).In cazul
depozitelor bancare la vedere, se utilizeaza contabilitatea bancilor, resprectiv operatiunile debitoare
si operatiunile creditoare care afecteaza conturile si care reprezinta aproximativ volumul
tranzactiilor realizate prin utilizarea monedei.Totusi, nu toate operatiunile astfel inregistrate sunt
tranzactii veritabile; de exemplu, transferul dintr-un cont in altul al aceluiasi agent
economic(transfer realizat de la o banca la alta).Viteza de rotatie a depozitelor la vedere se
calculeaza pornind de la apropierea contabila a totalului tranzactiilor bancare ce se fecetueaza intr-o
perioada data de soldul mediu al conturilor la vedere pe parcursul aceleiasi perioade.
Raportul intre volumul tranzactiilor si soldul mediu al conturilor se calculeaza atat pentru
conturile agentilor economici, cat si pentru conturile persoanelor fizice, foarte diferite intre ele;
intreprinderile, mai mult decat persoanele fizice, rationalizeaza gestiunea lor financiara.
Nu se poate vorbi despre viteza de rotatie a altor depozite(decat cele la vedere) pentru ca
acestea nu circula in formele lor intrinseci, caracteristica acestora fiind tocmai imobilizarea pana la
conversia lor in numerar.se poate calcula, eventual, o rata de rotatie a cererii de conversie a
depozitelor la termen in lichiditati.
Dintr -un alt punct de vedere, al formarii venitului, se poate masura viteza de transformare
a banilor in venituri.Cantitatea de bani din economie, care permite realizarea tranzactiilor,
alimenteaza, in acest fel, activitatile economice generatoare de venituri.Sub acest aspect, viteza de
circulatie a banilor poate fi calculata ca raport intre un agregat economic(P.I.B.) si un agregat
monetar(M1, M2, M3), adica chiar inversul ratei lichiditatii:

V= P.I.B. / M1 sau M2 sau M3 sau M4

Unde:
V viteza de circulatie a banilor.

Viteza de circulatie a banilor este influentata de numerosi factori, dependenti, la randul
lor, de comportamentul subiectilor economici, de incasarile acestora.
Incasarile destinate platilor immediate sunt considerate incasari active (cuprinse in
agregatul M1), iar toate celelalte incasari legate de alte scopuri, cum ar fi cele de achizitii sau
plasamente viitoare, reprezinta incasari tezaurizate provizoriu, incluse in alte agregate decat M1.
Modul de constituire a incasarilor si, deci, cererea de moneda sunt exprimate de viteza
de circulatie, care depinde de urmatorii factori:

- majorarea volumului incasarilor(veniturilor) antreneaza o crestere a vitezei de
circulatie, care permite acoperirea volumului mai ridicat al tranzactiilor(ca valoare);

- in general, in perioade caracterizate de inflatie, viteza de circulatie creste, deoarece
inflatia determina o diminuare a incasarilor si este posibil sa determine o crestere a
cererii de bunuri si servicii.In sens invers, viteza tinde sa se incetineasca in perioada
de stabilizare, agentii economici(si populatia) au incredere in puterea de cumparare a
monedei;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

50
- politica monrtara restrictiva conduce la cresterea vitezei de circulatie a monedei si
invers, politica expansionista diminueaza aceasta viteza;

- comportamentul de gestiune rationala a agentilor economici care doresc sa
diminueze costurile lor de oportunitate si tranzactii.In cazul in care rata dobanzii este
mare, constatand un cost al lichiditatii ridicat, agentii economici isi vor reduce
incasarile prin cresterea vitezei de circulatie a monedei.M1 se va reduce, insa va
spori M3, mai exact titlurile care asigura un randament mai ridicat.

Calculul vitezei de circulatie ca raport intre P.I.B., ca indicator al evolutiei act ivitatii
economice, si masa monetara prezinta inconvenientul de a nu permite luarea in considerare a
evolutiei structurii tranzactiilor, de exemplu cresterea consumurilor intermediare.De aceea in
practica se urmareste si veteza diferitelor mijloace de plat a, viteza de rotatie(prezentata mai sus).
Cunoasterea situatiei monetare, a structurii si evolutiei componentelor masei monetare,
precum si a vitezei de circulatie a banilor reprezinta conditia stabilirii politicii monetare.Este
motivul pentru care am prezentat aceste aspecte, premise ale realizarii politicii monetare si de credit
optime.
O buna politica monetara poate sa impiedice ca moneda saa devina una din cauzele
principale ale marasmului, ale recesiunii economice.

2. Rezerva minima obligatorie


Sistemul rezervelor minime obligatorii, constituit din necesitatea de a asigura o lichiditate
minimala, consta in obligatia bancii care primeste depozite sa consemneze in conturile sale deschise
la banca centrala, o suma dimensionata prin aplicarea unei cote procentuale asupra depozitelor si
surselor asimilate.
Are loc, practic un transfer de resurse de la bancile de depozit la banca de emisiune:

Banca de depozit
A P
Disponibil la banca de emisiune

18.000
Depozite la vedere

100.000

Banca de emisiune A
P
Depozite ale bancilor comerciale

18.000

Formarea rezervelor obligatorii creeaza bancii o situatie deosebita, in sensul ca pe de -o
parte, prin instituirea unei rezerve minime date, de exemplu 18%, posibilitatea de acordare a
creditelor se reduce in raport de limita superioara posibila, cu scaderea corespunzatoare a
beneficiilor rezultate din dobanzi:

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

51
Banca de depozit
A P
Disponibil la Banca Centrala

18.000
Credit pe termen scurt
82.000

Depozite la vedere

100.000

EXEMPLUL nr.1:

Banca A prezinta urmatorul bilant:

A P
Casa
100
Capital
1.600
Bonuri de tezaur
1.200
Depozite
8.100
Credite
6.000

Rezerva minima obligatorie
1.200

Imobilizari
900

Total active
9.700
Total pasiv
9.700

Sa se stabileasca cu cat trebuie sa se modifice rata rezervelor minime obligatorii pentru ca
nivelul creditelor sa scada cu 5%, in conditiile in care banca nu opereaza pe pi ata monetara.

REZOLVARE:
ro = (RO /D) x 100 ;
unde:
ro = rata rezervei minime obligatorii ;
RO = rezerva minima obligatorie ;
D = depozite ;
deci:
ro = (1.200 /8.100) x 100 ;

ro = 14,8%

C1 C0 = C x mc ;
unde:
C = cr edite ;
C1 C0 = modificarea absoluta a creditelor ;
mc = modificarea procentuala a creditelor ;
deci:
C1 C0 = 6.000 x (-0,05) = - 300 u.m. ;

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

52
Pentru ca nivelul activului sa nu se schimbe, presupunem ca banca isi mareste cu 300 u.m.
rezervele obligatorii:

ROm = RO + (C1 C0) ;
unde:
ROm = rezervele minime obligatorii modificate ;
deci:
ROm = 1.200 + 300 = 1.500 u.m. ;

rom = (ROm /D) x 100 ;
unde:
rom = rata rezervelor minime obligatorii modificate ;
deci:
rom = (1.500 / 8.100) x 100 = 18,5% ;

ro1 ro0 = rom ro ;

ro1 ro0 = 18,5 14,8 = 3,7 puncte procentuale ;

In concluzie, rata rezervelor minime obligatorii a crescut cu 3,7 puncte procentuale.

EXEMPLUL nr.2:
Legislatia bancara prevede obligativitatea bancilor comerciale de a-si constitui rezerve
minime obligatorii in urmatoarele procente:

- 25% pentru depozitele la vedere ;

- 20% pentru depozitele pe termen scurt ;

- 15% pentru depozitele pe termen lung ;

Sa se aprecieze modul de respectare a acestor norme de catre o banca comerciala, conform
bilantului sau:

P A
Casa
1.200
Depozite la vedere
15.000
Depozite la Banca Centrala
4.200
Depozite pe termen scurt
9.000
Depozite la alte banci
1.500
Depozite pe termen lung
5.700
Obligatiuni de stat
3.500
Alte pasive
2.700
Credite
22.500
Capital
4.400
Alte active
2.900

Total active
35.800
Total pasiv
35.800
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

53
REZOLVARE:

Stabilirea necesarului de rezerve minime obligatorii:

- depozite la vedere 15.000 x 25% = 15.000 x 0,25 = 3.250 u.m. ;

- depozite pe termen scurt 9.000 x 20% = 9.000 x 0,2 = 1.800 u.m. ;

- depozite pe termen lung 5.700 x 15% = 5.700 x 0,15 = 855 u.m. ;

TOTAL: 5.905 u.m. ;

Banca comerciala detine depozite la Banca Centrala de 4.400 u.m., avand o pozitie monetara
fata de aceasta din urma de 5.905 4.400 = 1.505 u.m., deci un excedent de rezerva minima
obligatorie, a carui utilizare ramane la latitudinea bancii, dat fiind faptul ca depozitul la Banca
Centrala nu este purtator de dobanda.

3. Multiplicatorii monetari


Multiplicatorii monetari sunt:

1.Multiplicatorul bazei monetare:

mb = (1 + N /D) / [ro + (EO + N) / D] ;
daca EO = 0 , avem:
mb = M / RO ;

ro = RO / D ;

B.M. = N + R ;

R = RO + EO ;

M = mb x B.M.
unde:
mb multiplicatorul bazei monetare ;
N numerar in circulatie ;
D depozite la vedere ;
EO exces de rezerve ale bancilor comerciale ;
ro rata minima a rezervelor obligatorii ;
RO rezerve minime obligatorii ;
B.M. baza monetara ;
M masa monetara ;
R rezerva bancii comerciale (lichiditatea);
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

54
2.Multiplicatorul creditului:

mc = (M1 M1) / (R1 R0) ;
unde:
R1 R0 excedentul de rezerve ale bancilor comerciale(lichiditatea suplimentara) ;
R1 R0 = R RO ;
unde:
M1 M0 cantitatea de moneda nou creata in sistemul bancar pe baza excesului de
lichiditate(VR) ;
mc = (1 / ro 1 ) ;
si deci:
mc = md 1 ;
insa:
(M1 M0) + (R1 R0) = (D1 D0) ;
unde:
(D1 D0) volumul creditelor creat suplimentar in sistemul bancar ;

D1 D0 = (1 / ro) x (R1 R0) ;
unde:
1 / ro md multiplicatorul volumului depozitelor ;

EXEMPLUL nr 1:

Consideram exemplul unei banci comerciale, care a acordat imprumuturi in limita
superioara determinata de o rata minima a rezervei obligatorii, ro de 19%.
Aceasta banca, cumpara obligatiuni guvernamentale in valoare de 1.500.000.000 u.m.,
dispunand astfel de un exces de rezerve, respectiv de lichiditate, (R1 R0 = EO), pe care il va folosi
la creditarea agentilor economici.
Sa se determine cantitatea de moneda nou creata in sistemul bancar pe baza intrarilor de
lichiditate(moneda centrala), si volumul total al depozitelor ;

REZOLVARE:

Utilizand formulele anterioare avem:
mc = (M1 M0) / (R1 R0) ;
de unde:
M1 M0 = mc x (R1 R0) ;
utilizand formula:
mc = ( 1 / ro 1) :
obtinem:
M1 M0 = (1 / ro 1) x (R1 R) ;
de unde:
M1 M0 = (1 / 0,19 1) x 1.500.000.000 ;

M1 M0 = 4,26 x 1.555.000.000 = 6.390.000.000 u.m. ;
avand:
mc = 4,26 ;
si folosind formula:
D1 D0 = (M1 M0) + (R1 R0) ;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

55
obtinem:
D1 D0 = 6.390.000.000. + 1.500.000.000 ;

D1 D0 = 7.890.000.000 u.m. ;
sau folosind formula:
D1 D0 = (1 / ro) x (R1 R0) ;
obtinem:
D1 D0 = (1 / 0,19) x 1.500.000.000 ;

D1 D0 = 5,26 x 1.500.000.000 = 7.890.000.000 u.m. ;

EXEMPLUL nr.2:

Pe ansamblul sistemului bancar, consideram urmatoarele valori ale unor variabile mo netare:

- N = 20.000.000.000 u.m. ;

- D = 45.000.000.000 u.m. ;

- Ro = 19% ;

- EO = (R1 R0) = 2.000.000.000 u.m.

- RO = 10.000.000.000 u.m. ;

Sa se determine:

1.Baza monetara ;

2.Multiplicatorul bazei monetare ;

3.Masa monetara ;

REZOLVARE:
1.conform formulei:
R = RO + EO ;

R = 10 mld. + 2 mld. = 12.000.000.000 u.m. ;

B.M. = N + R ;

B.M. = 20 mld. + 12 mld = 32.000.000.000 u.m. ;

2.utilizand formula:
mb = [( 1 + N / D)] / [r0 + ( EO + N) / D] ;
obtinem:
mb = (1 + 20/ 45) / [0,19 + (2 + 20) / 45] ;

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

56
mb = (1 + 0,44) / (0,19 + 0,49) ;

mb = 1,44 / 0,68 = 2,12 ;

3.Conform formulei:
M = mb + B.M. ;
obtinem:
M = 2,12 x 32 = 67,84 mld u.m. ;

Concepte cheie:
- masa monatara;
- moneda efectiva(numerar);
- moneda scripturala(moneda de cont);
- agregat monetar;
- lichiditate primara(moneda propriu-zisa);
- lichiditate secundara(cvasimoneda);
- lichiditate tertiara;
- rezerva minima obligatorie;
- multiplicatori monetari;
- multiplicatorul bazei monetare;
- multiplicatorul creditului;

Bibliografie:

2000.

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

57

TEMA III
DOBANDA

Cuprinsul temei:
2. Dobanda Tehnici de calcul ale dobanzilor
1.1.1.Dobanda nominala si dobanda reala

Obiective:
- cunoasterea notiunii de rata a dobanzii;
- cunoasterea mecanismului de reactie a ratei dobanzii la
conditiile pietei monetare;
- cunoasterea notiunii de dobanda nominala;
- cunoasterea notiunii de rata a dobanzii nominale;
- cunoasterea mecanismului de formare a dobanzii
nominale pe piata interbancara;
- cunoasterea notiunii de dobanda reala;
- intelegerea modului de formare a dobanzii reale;
- intelegerea notiunii de rata a inflatiei;
- cunoasterea modalitatii de calcul a ratei inflatiei;
- intelegerea rolului si influentei ratei inflatiei asupra
nivelului dobanzii reale;
- cunoasterea modului de determinare a dobanzii reale;

1. Dobanda. Tehnici de calcul ale dobanzilor


Dobanda ca pret al marfii capital de imprumut, are o anumita marime care se exprima prin
rata dobanzii.
Rata dobanzii este raportul intre cuantumul de dobanda incasat de credito r pe un interval de
un an si marimea capitalului dat cu imprumut.
Daca notam:
c capital initial ;
C capitalul plus dobanda ;
t timpul in zile ;
p procentul ;
d dobanda adusa de capital ;
rd rata dobanzii ;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

58
atunci:

d = (c x p x t ) / (100 x 360) ; (1)
de unde:
C = 36.000 / (p x t) ;

P = (36.000 x d) / (p x t) ;
si
t = (36.000 x d) / (p x c) ;
iar:
rd = d / c ; (2)

In practica se mai utilizeaza si metoda divizorului fix.
Aceasta metoda consta in a face raportul intre numere si divizor fix.
Raportul intre 36.000 si procent se numeste divizor fix, iar produsul dintre capital si timp
poarta denumirea de numere.
Stim ca:
d = (c x t x p) / 36.000 ;

facand un artificiu de calcul si impartind atat numaratorul cat si numitorul cu p, obtinem:
d = (c x t / 36.000) / p ;
sau
d = numere / divizor fix ; (1a)

Metoda divizorului fix se utilizeaza numai cand 36.000 se imparte exact la p (procent).
Redam mai jos un tabel continand procentele si divizorii corespunzatori:

p 3% 3,175% 4% 4,5% 5% 6% 7,5%
divizor 12.000 9.600 9.000 8.000 7.200 6.000 4.800
p 8% 9% 10% 12% 15% etc. etc
divizor 4.500 4.000 3.600 3.000 2.400 etc. etc.

In functie de relatiile (1), (1a), si (2), se pot stabili dobanzile aduse de diferite capitaluri,
precum si tendintele ratei dobanzii.

EXEMPLU:

Un capital de 30.000 u.m., este dat cu o dobanda p pe un interval de 80 de zile.Dobanda
incasata este de 500 u.m.
Sa se stabileasca procentul cu care s-a imprumutat capitalul

REZOLVARE:
p = (36.000 x d) / (c x t) ;

p = (36.000 x 500) / (30.000 x 80) ;

p = 18.000.000 / 2.400.000 = 7,5 ;

Deci, capitalul a fost dat cu o dobanda de 7,5%.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

59
Pornind de la relatiile (1) si (2) se pot rezolva probleme privind capitalul unit cu dobanda.
Folosind aceeasi notatie putem scrie urmatoarea relatie:

C = c + d ;
in care:
d = (c x p x t )/ 36.000 ;
deci:
C = c + c x p x t ;
36.000
sau:
C = c( 1 + p x t ) ;
36.000
Aceasta relatie este folosita in cazul in care se cunoaste capitalul marit cu dobanda ( C ) iar
unul din termenii formulei este necunoscut.

EXEMPLU:

Sa se stabileasca ce capital trebuie dat cu imprumut cu un procent de 7% pe an, pentru c a
dupa un interval de 130 de zile sa devina impreuna cu dobanda un capital de 56.000 u.m.

C = c (1 + p x t ) ;
36.000

56.000 = X ( 1 + 7 x 130 ) ;
36.000

X = 56.000 / (1 + 7 x 130) ;
36.000

X = 56.000 / (1 + 0,028) = 56.000 / 0,028 ;

X = 54.620 u.m.
Deci, capitalul care trebuie dat cu imprumut, pentru a deveni impreuna cu dobanda 56.000
franci, este 54.620 u.m.
In conditiile acordarii mai multor imprumuturi cu dobanda d iferita se pune problema
determinarii unui procent( rata a dobanzii), care aplicat capitalurilor, sa conduca la obtinerea unei
dobanzi egale cu dobanda adusa de procentele cu care au fost date cu imprumut capitalurile initiale
Se presupune, ca au fost date cu imprumut mai multe capitaluri, de exemplu trei:

Capital Periada de acordare a
creditului
Rata dobanzii
c1 t1 p1
c2 t2 p2
c3 t3 p3

Se pune problema determinarii unei procent mijlociu(rata medie a dobanzii) rd medie,
astfel ca aplicat acestor capitaluri pe aceleasi intervale sa conduca la obtinerea unei dobanzi egale
cu dobanda obtinuta prin aplicarea procentelor p1, p2 si p3.
Deci va trebui sa avem urmatoarele relatii intre dobanzi:
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

60

c1xt1x p1 + c2xt2xp2 + c3xt3xp3 = c1xt1xp + c2xt2xp + c3xt3xp ;
36.000 36.000 36.000 36.000 36.000 36.000

simplificad cu 36.000 si dand factor comun pe p, vom avea:

c1xt1xp1 = c2t2p2 + c3t3p3 = p ( c1xt1 + c2xt2 + c3xt3) ;
de unde:
p = c1xt1xp1 + c2xt2xp2 + c3xt3xp3 ;
c1xt1 + c2xt2 + c3xt3

EXEMPLU:

Sa se determine rata medie a dobanzii stiind ca trei capitaluri au fost date cu imprumut
astfel:

Capital ( c ) Perioada de acordare a
creditului ( t in zile)
Rata dobanzii ( p )
38.000 60 5%
60.000 80 7%
110.000 120 10%

REZOLVARE:

p = c1xt1xp1 + c2xt2xp2 + c3xt3xp3 ;
c1xt1 + c2xt2 + c3xt3

p = 38.000x60x5 + 60.000x80x7 = 110.000x120x10 ;
38.000x60 + 60.000x80 + 110.000x120

p = 11.400.000 + 33.600.000 + 132.000.000 ;
2.280.000 + 4.800.000 + 13.200.000

p = 177.000 / 20.280 = 8.7% ;

Deci, rata medie a dobanzii este de 8,7%

1.1.1.Dobanda nominala si dobanda reala.

Estimarile privind nivelul dobanzii, sunt corecte in intervalul de timp in care stabilitatea
monetara asigura la scadenta, recuperarea integrala a capitalului avansat, in speta o putere de
cumparare echivalenta cu cea din momentul acordarii imprumutului.
Posibilele pierderi pe care le poate suferi creditor ul prin faptul ca valoarea reala a ratelor de
rambursare a imprumutului, nu pot acoperi integral capitalul imprumutat, poarta denumirea de
riscul eroziunii capitalului.
In conditii inflationiste, caracterizate prin deprecieri monetare, avand ca rezultat scaderea
puterii de cumparare a banilor, creditorii vor urmari sa-si asigure o compensare corespunzatoare,
pentru pierderile rezultate, prin cresterea nivelului ratei dobanzii.
Astfel in acest context, rata dobanzii implica doua forme , si anume:
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

61
- dobanda nominala exprimata prin rata curenta de piata ;
- dobanda reala ca diferenta intre dobanda nominala si gradul de eroziune a
capitalului, exprimat prin evolutia inflatiei, respectiv prin rata inflatiei; astfel dobanda
reala se afla intr-o relatie directa cu dobanda nominala si intr-o relatie inversa cu
gradul de depreciere monetara, respectiv cu rata inflatiei.
Astfel formula de determinare a ratei dobanzii reale, pentru o anumita perioada este:

rdr = 1 + rdn -1 ;
1 + ri
unde:

rdr rata dobanzii reale ;
rdn rada dobanzii nominale ;
ri rata inflatiei ;

EXEMPLU:

In conditiile in care, rata inflatiei este de 12%, iar rata dobanzii nominale de 24%, sa se
determine rata dobanzii reale.

REZOLVARE:
rdr = [(1 + 0,24 ) / (1+ 0,12)] -1 ;

rdr = (1,24 / 1,12) 1 = 1,107 1 = 0,107 ;

rdr = 10,7% ;

Rata dobanzii reale este deci, 10,7%.
Intrucat rata dobanzii nominale, cea stabilita intre parti si consemnat a in contractul de credit,
este de 24%, ca urmare a evolutiei peocesului inflationist, rata inflatiei 12%, castigul real al
creditorului nu este de 24% ci de 10,7%.
Astfel in situatia unui imprumut de 10.000 u.m., castigul creditorului peste un an, potrivit
ratei nominale a dobanzii este de:

Dn = (C x rdn) / 100 ;
unde:
C valoarea imprumutului ;
Dn dobanda nominala ;
deci:
Dn = (10.000 x 24) /100 = 2.400u.m. ;

Dar din punct de vedere al puterii de cumpara re a sumei de 10.000 u.m., castigul sau este de:
Dr = (C x rdr) /100 ;

unde:
Dr dobanda reala ;
deci:
Dr = (10.000 x 10,7) / 100 = 107 u.m. ;
In situatia in care rata dobanzii reale are o valoare negativa, are loc o pierdere de val oare:
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

62
EXEMPLU:

Sa se determine rata dobanzii reale si dobanda reala, pentru un imprumut de 1.000.000u.m,
in conditiile unei rate nominale a dobanzii de 20% si o rata a inflatiei de 25%.

REZOLVARE:
rdr = [(1+ rdn) / (1 + ri)] 1;

rdr = [(1 + 0,2) / (1 + 0,25)] 1;

rdr = (1,2/1,25) 1 = - 0,04 ;

rdr = - 4% ;

Rezulta deci, o rata negativa a dobanzii reale de unde, valoarea dobanzii reale va fi:
Dr = C x rdr ;

Dr = 1.000.000 x (4) / 100;

Dr = - 40.000 u.m. pierdere de valoare;

In functie de situatia monetara din diferite tari, se poate aprecia in care din acestea este
optima plasarea unui capital, orientandu-ne in functie de procentul ratei dobandii reale.

EXEMPLU:

Sa se aprecieze in care dintre taril e urmatoare, este optima plasarea unui capital stiind ca
situatia monetara a tarilor respective este urmatoarea:

Tara Rata dobanzii
nominale
(medie anuala%)
Rata medie a inflatiei
(%)
A 22 22
B 12 15
C 26 35
D 17 14

REZOLVARE:

1.Tara A :
rdr = [(1 +0,22) / (1+ 0,22)] 1 = 1 1 = 0 ;

rdr = 0%
2.Tara B:

rdr = [(1 + 0,12) / (1 + 0,15)] 1 = 1,12 / 1,15 1 = 0,9739 1 = - 0,0261 ;

rdr = - 2,61%

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

63
3.Tara C:

rdr = [(1 + 0,26) / (1 + 0,35)] 1 = 1,26 / 1,35 1 = 0,9333 1 = - 0,0667 ;

rdr = - 6,67% ;

4.Tara D:

rdr = [(1 + 0,17) / (1 + 0,14)] 1 = 1,17 / 1,14 1 = 1,0263 1 = 0,0263 ;

rdr = 2,63% ;

Din calculele efectuate rezulta ca plasamentul capitalului este optim in tara D, intrucat aici
se inregistreaza procentul cel mai mare si pozitiv al ratei dobanzii reale.

Concepte cheie:

- rata dobanzii
- rata inflatiei
- rata dobanzii nominale
- rata reala a dobanzii
- rata real pozitiva
- dobanda nominala
- dobanda reala
- divizor fix

Bibliografie:

2000.
10. Zapodeanu Daniela, Politici monetare, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002.

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

64
TEMA IV

INSTRUMENTE DE CREDIT ALE CIRCULATIEI

Cuprinsul temei:
1.Instrumente de credit ale circulatiei
1.1.Explicatii teoretice si aplicatii
rezolvate
1.1.1.Scontul si rescontul
1.1.1.1.Scontul
1.1.1.2.Rescontul
1.1.2.Plati echivalente

Obiective:
- cunoasterea notiunii de instrument de credit
- cunoasterea notiunii de credit comercial
- cunoasterea notiunii de cambie
- cunoasterea continutului operatiei de scontare
- cunoasterea notiunii de scont
- cunoasterea notiunii de taxa a scontului
- cunoasterea modalitatii de calcul a scontului
- cunasterea continutului operatiei de rescontare
- cunoasterea notiunii de taxa a rescontului
- cunoasterea modalitatii de calcul a rescontului
- cunoasterea circuitului instrumentelor de credit prin intermediul
operatiilor de scontare, respectiv rescontare
- cunoasterea modalitatilor de solutionare a insolvabilitatii trasului la
scadenta

1. Instrumente de credit ale circulatiei


Creditul comercial da nastere la instrumentele de credit ale circulatiei de forma cambiei,
cecului, bancnotelor.
Cambia care cuprinde numai obligatia de a se plati se numeste bilet la ordin.
Cambia este un ef ect comercial sub forma unui inscris, prin care creditorul(tragatorul), da
ordin debitorului(trasul), sa achite la scadenta, o suma de bani determinata(valoarea nominala a
cambiei), unei alte persoane(beneficiar), sau chiar tragatorul ui.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

65
1.1.1.Scontul si rescontul

1.1.1.1.Scontul

Necesitatea obtinerii sumei de bani inainte de scadenta, determina pe posesorul cambiei de a
negocia efectul la o banca comerciala.
Banca sconteaza efectul de comert, adica achita posesorului cambiei suma prin anticipatie.
Suma achitata de catre banca nu este egala cu valoarea nominala a cambiei ci mai
mica.Reducerea facuta din valoarea nominala a cambiei se numeste scont, fiind dobanda retinuta de
catre banca comerciala in urma preluarii efectului de comert de la detinatorul sau inainte de
scadenta.
Deci, scontul este egal cu dobanda valorii nominale calculate pe numarul de zile cuprins
intre ziua negocierii cambiei si ziua scadentei ei.
Scontul sau dobanda perceputa de catre banca comerciala se calculeaza dupa relatia:

S = (Vn x ts x n) / 100 ;
unde:
S scontul
Vn valoarea nominala a cambiei, egala cu valoarea marfurilor vandute pe credit
comercial
ts taxa scontului, rata dobanzii practicata de banca comerciala pentru scontarea
cambiilor de la agentii economici
n numarul de zile de la negociere la scadenta
Prin diminuarea valorii nominale cu scontul, se obtine valoarea reala a cambiei, adica suma
pe care o primeste detinatorul cambiei de la banca comerciala prin acontarea efectului de comert de
catre aceasta din urma.

Vr = Vn S;
sau
Vr = Vn [( Vn x ts x n) / 100];

Vr = Vn( 1- ts x n / 100);
unde:
Vr valoarea reala a cambiei

EXEMPLU:

O cambie emisa la data de 3 ianuarie 2006 cu scadenta la 20 februarie 2006, in valoare de
200.000Ron, este negociata pe data de 1 februarie.
Sa se stabileasca valoarea reala a cambiei, stiind ca efectul a fost scontat cu o taxa a
scontului de 7,5% pe an.

REZOLVARE:

- valoarea nominala a cambiei 200.000RON;

- taxa scontului 7,5%;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

66
- intervalul pentru care se sconteaza efectul
1 februarie 20 februarie
deci 19 zile;

Scontul sau dobanda pe 19 zile va fi:

(200.000 x 7,5 x 19) / (100 x 360) = 791,6RON;

Valoarea reala a cambiei, la data negocierii va fi:

200.000 791,6 = 199.208,4RON;

Deci valoarea pe care o va primi posesorul cambiei la data de 1 februarie 2006, cand o
negociaza, este de 199.208,4RON, aceasta fiind valoarea reala a cambiei la acea data.
Daca la scadenta, posesorul cambiei nu poate achita efectul sau efectele pe care le poseda,
pot sa apara in general trei situatii:

a. amanarea scadentei prin inlocuirea efectului cu un alt efect cu o noua scadenta;

b. in cazul existentei mai multor efecte cu scadente diferite, inlocuirea lor cu un singur efect cu
o singura scadenta, care se impune tuturor efectelor, stabilindu -se astfel o scadenta comuna;

c. tot in cazul existentei mai multor efecte, acestea pot fi preschimbate cu un singur efect, cu o
valoare egala cu suma valorii efectelor preschimbate, insa cu o alta scadenta sub forma
scadentei mijlocii;

a. In conditiile imposibilitatii achitarii unei cambii la scadenta, posesorul cambiei cere
prelungirea termenului de scadenta.Se stie ca dobanda se percepe inainte.Cand are loc
scontarea mai devreme a cambiei, aceasta este insusita din valoarea nominala a cambiei.
In cazul in care insa, are loc prelungirea scadentei, valoarea nominala a noii cambii,
va fi egala cu vechea valoare nominala la care se adauga dobanda pe noul interval.

EXEMPLU:

Luand cazul unei cambii cu o valoare nominala de 2.000.000 RON a carei scadenta
se prelungeste cu 96 de zile, cu rata dobanzii de 7,5% pe an, se pune problema stabilirii
valorii nominale a noii cambii.
Din cele prezentate anterior se stie ca:

Vn = Vn + [(Vn x ts x n) / 100 x 360];
sau:
Vn = Vn[ 1 + (ts x n) / (100 x 360)] ;
unde:
Vn valoarea nominala a noii cambii

(Vn x ts x n) / (100 x 360) - scontul

In exemplul de mai sus, dobanda pentru 2.000.000 RON pe 96 de zile va fi:

ziua in care se negociaza efectul nu se ia in calcul, iar ziua scadentei se numara

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

67
(2.000.000 x 7,5 x 96 ) / (100 x 360) = 40.000 RON;

Dar acesti 40.000 RON, ei insisi sunt un imprumut si deci pentru ei se va percepe o
dobanda de:

(40.000 x 7,5 x 96) / (100 x 360) = 800 RON;

Procedam in mod similar pana la o suma neglijabila:
(800 x 7,5 x 96) / (100 x 360) = 16 RON;

(16 x 7,5 x 96) / (100 x 360) = 0,32 RON;

Deci valoarea nominala a noii cambii este:

Valoarea actuala 2.000.000
Dobanda valorii actuale 40.000
Dobanda dobanzii precedente 800
Dobanda dobanzii precedente 16
Dobanda dobanzii precedente 0,32
Valoarea nominala a noii cambii va fi: 2.040.816,32 RON

Calculele facute se pot scrie in functie de notatii astfel:

Vn = Vn + D1 + D2 + D3 ++Dn;
unde:
D1-n dobanzille dobanzilor precedente ;

a. Atunci cand are loc preschimbarea mai multor efecte in scopul stabilirii unei
scadente comune, elementul necunoscut este valoarea nominala a noului
efect, care inlocuieste efectele ce se preschimba cu valori nominale si scadente
cunoscute.

EXEMPLU:

Posesorul a trei efecte are scadentele fixate astfel:

Vn(valoarea nominala exprimata in RON) n(scadenta in zile)
50.000 30
75.000 40
100.000 50
Detinatorul acestor cambii fiind in imposibilitatea achitarii lor la scadenta, doreste sa le
preschimbe cu un singur efect cu o scadenta comuna peste 45 de zile, cu o taxa a scontului de 5%.
Sa se determine valoarea nominala a noului efect.

REZOLVARE:

Valoarea reala a noul ui efect trebuie sa fie egala cu suma valorilor reale
ale celor trei efecte preschimbate.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

68
Astfel:
Vr4 = Vr1 + Vr2 + Vr3 ;
unde:
Vr4 valoarea reala a noului efect ;
Vr1, Vr2 , Vr3 valoarea reala acelor trei efecte de comert care se
inlocuiesc cu un unic efect ;

Avem deci:

Vr4 =( Vn1 Vn1 x ts x n1 / 100 x 360) + (Vm2 Vn2 x ts x n3 / 100 x 360) +
(Vn3 Vn3 x ts x n3 / 100 x 360) ;

Vr4 = [Vn1 (1- ts x n1 / 100 x 360)] + [Vn2 (1- ts x n2 / 100 x 360)] +
[Vn3 (1 ts x n3 / 100 x 360)]

Vr4 = Vv4 Vn4 x ts x n unic / 100 x 360

Vr4 = Vn4(1- ts x n unic / 100 x 360)
unde:
Vn4 valoarea nominala a noii cambii ;

Vn4( 1- ts x n unic/100x360 ) = Vn1(1-tsxn1/100x360) + Vn2(1-tsxn2/100x360) + Vn3(1-
tsxn3/100x360)
de unde:
Vn4 = Vn1(1-tsxn1/100x360) + Vn2(1-tsxn2/100x360) + Vn3(1-tsxn3/100/360)
1- ts x n unic/100x360

Vn4=
50.000(15x30/100x360)+75.000(1-5x40/100x360)+100.000(1-5x45/100x360
1-5x45 / 100x360

Vn4 = 50.211 + 75.408 + 106.603
0,95375

Vn4 = 226.068 / 0,95375 = 224.872

b. Scadenta medie reprezinta data la care mai multe efecte cu scadente diferite se pot preschimba
printr-un singur efect egal cu suma efectelor preschimbate.

EXEMPLU:

Posesorul a trei efecte A,B ,C, trebuie sa le achite peste a,b, si c zile.Aceste efecte, doreste sa
le inlocuiasca cu un alt efect a carui valoare nominala este suma valorilor nominale ale efectelor de
comert inlocuite, adica:
Vn = Vna + Vnb + Vnc;
unde:
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

69
Vn valoarea nominala a noului efect ;
Vna valoarea nominala a cambiei A;
Vnb valoarea nominala a cambiei B ;
Vnc valoarea nominala a cambiei C;

Se pune problema determinarii scadentei noului efect.
Conditia de la care se porneste este:

S4 = S1 + S2 + S3 ;
unde:
S4 scontul calculat la valoarea nominala a noului efect de comert ;
S1 scontul calculat la valoarea nominala a cambiei A;
S2 scontul calculat la valoarea nominala a cambiei B;
S3 scontul calculat la valoarea nominala a cambiei C;
astfel:

Vn4xtsx n comun / 100x360 = Vnaxtsxn1/100x360 + Vnbxtsxn2/100x360+
Vncxtaxn3/100x360
(Vna + Vnb + Vnc)x n comun = Vna x n1 + Vnb x n2 + Vnc x n3 ;

de unde:

n comun(scadenta comuna) = Vna x n1 + Vnb x n2 + Vnc x n3 ;
Vna + Vnb + Vnc

EXEMPLU:

Posesorul a patru efecte de comert C1, C2, C3, cu scadentele n1, n2, n3,le inlocuieste cu un
singur efect C4.
Sa se stabileasca scadenta noului efect.

Vn(valoarea nominala in RON) N(scadenta in zile)
20.000 30
35.000 45
45.000 40
100.000 50

Inlocuind in formula avem:

Scadenta medie = 20.000 x 30 + 35.000 x 45 + 45.000 x 40 + 100.000 x 50
20.000 + 35.000 + 45.000 + 100.000

Scadenta medie = 600.000 + 1.575.000 + 1.800.000 + 5.000.000
200.000

Scadenta medie = 8.975.000 / 200.000 = 45 zile ;

Deci scadenta noului efect va fi de 45 de zile.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

70
1.1.1.2. Rescontul

Banca Centrala procedeaza la resconterea efectelor de comert de la bancile comerciale, in
situatia in care acestea din urma, doresc sa intre in posesia contravalorii cambiilor detinute, inainte
de scadenta, pentru a-si constitui resurse de creditare, si pentru obtinerea uniu profit ca diferenta
pozitiva intre dobanda incasata de la agentii economici, scontul si dobanda platita bancii Centrale,
rescontul.
Operatia de rescontare trebuie sa aibe loc evident, in intervalul dintre scontare si scadenta
initiala a efectelor de comert.
Rescontul este dobanda incasata de catre Banca Centrala odata cu rescontarea cambiilor,
retinuta din valoarea nominala a acestora.
Se calculeaza ca produs intre valoarea nominala a cambiei, taxa rescontului(rata dobanzii),
practicata de Banca Centrala si perioada pe care s-a facut rescontarea, astfel:

R = Vn x tr x n ;
unde:
R - rescontul ;
Vn valoarea nominala a cambiei ;
tr taxa rescontului ;
n perioada pe care se face rescontarea ;

EXEMPLU:

Sa se calculeze rescontul ce se cuvine Bancii Centrale, pentru rescontarea cu 30 de zile
inainte de scadenta, a unei cambii cu valoarea nominala de 100.000u.m.Taxa rescontului este de
24%.

REZOLVARE:
Potrivit formulei anterioare,avem:

R = 100.000 x 24 x 30 ;
100 x 360

R = 2.000 u.m. ;

Banca comerciala, care a negociat cambia la Banca Centrala, incaseaza contravaloarea
acesteia(valoarea nominala), diminuata cu rescontul, adica valoarea reala:
Vr = Vn R ;

In situatia in care cambiei i s-a aplicat din partea trasului, o acceptare restransa, valoarea cu
care va circula cambia intre toti participantii la raportul cambial va fi diminuata cu acest procent.

EXEMPLU:

1. Sa se determine valoarea reala a unei cambii, cu care isi sporeste sursele de creditare o
banca comerciala, stiind ca aceasta a fost acceptata de catre tras in proportie de 75%, valoarea sa
nominala, respectiv contravaloarea marfurilor achizitionate pe credit comercial, este de 200.000
u.m., taxa rescontului perceputa de catre Banca Centrala este de 12% pe an, iar perioada de
rescontare este de 2 luni.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

71
2. Sa se aprecieze daca banca comerciala realizeaza un profit sau nu, in urma operatiilor de
scontare si negociere a cambiei la Banca Centrala, in conditiile in care scontarea s-a facut pe 60 de
zile, cu o taxa a scontului de 18% pe an.

REZOLVARE:
1.
Vr = Vn R ;
adica:

R = 75% x Vn x tr x n ;
100
unde:

75% x Vn acceptarea restransa ;

R = 75% x 200.000 x 12 x 2 ;
100 x 12

R = 1.000 u.m. ;
deci:
Vr = 75% x 200.000 1.000 ;

Vr = 50.000 1.000 = 49.000 u.m.

2.
S = 75% x Vn x ts x n ;
100
unde:
S scontul ;
ts taxa scontului ;
n perioada de scontare ;

S = 75% x 200.000 x 18 x 60 ;
100 x 360

S = 1.500 u.m.;

Profit = S R ;

Profit = 1.500 1.000 = 500 u.m.
In concluzie, banca comerciala a incasat un profit de 500 u.m., in urma operatiilor mentionate anterior.

1.1.2. Plati echivalente

Platile echivalente se realizeaza, de regula, cu ajutorul efectelor echivalente.Doua efecte sunt
echivalente pe o perioada determinata, cand scontate cu acelasi procent, conduc la obtinerea aceleiasi
valori reale.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

72
Pentru determinarea valorii nominale a unui efect care la scadenta sa fie echivalent cu un alt
efect, se porneste de la modalitatea de determinare a valorii reale, si anume:
Vr = Vn S;
unde:
Vr valoarea reala ;
Vn valoarea nominala ;
S scontul ;

daca notam:
Vr valoarea reala a efectului echivalent ;
Vn valoarea nominala a efectului echivalent ;
S scontul efectului echivalent ;
deci:
Vr = Vn S;

Iar in cazul in care aceste efecte sunt echivalente, valorile lor reale vor fi egale:
Vr = Vr ;

Vn S = Vn S ;
stiind ca:
S = (Vn x ts x n) / 100 ;
avem:
Vn (Vn x ts x n) / 100 = Vn (Vn x ts x n) / 100 ;

Vn(1-ts x n / 100) = Vn(1-tsxn / 100) ;

deci valoarea nominala a efectului echivalent este:

Vn = Vn(1- ts x n / 100)
1- ts x n / 100

Vn = Vn 1 ts x n/100
1 tsx n/100

EXEMPLU:

Sa se determine valoarea nominala a unui efect a carui scadenta este peste 70 de zile, astfel
incat sa fie echivalent cu un efect cu o valoare nominala de 5.400 RON., cu un termen de scadenta
de 60 de zile, taxa scontului fiind unica pentru ambele efecte, de 9%.
Avem deci:
Vn = 5.400 RON.
ts = 9%
n = 60 de zile
n = 70 de zile
Vn = ?

REZOLVARE:
Vn = 5400 [1- (60x9)/(100x360)]
1- (70x9)/(100x360)
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

73

Vn = 5400 [1- (540/36.000)]
1- (630/36.000)

Vn = 5400 (1- 0,016)
1- 0,017

Vn = 5400 x 0,986
0,983

Vn = 5400 x 1,0025

Vn = 543 RON.;

Aceasta este valoarea nominala a efectului echivalent cu efectul de comert detinut.
Pornind de la relatia de determinare a valorii nominale a efectului echivalent:
Vn = Vn[ 1- (ts x n)/ 100]
1 (ts x n)/100

se poate determina intervalul de timp dupa care doua efecte pot deveni echivalente, astfel:

Vn (Vn x ts x n) / 100 = Vn (Vn x ts x n) / 100

Vn x ts x n = 100 Vn 100 Vn + Vn x ts x n

n = 100(Vn Vn) + Vn x ts x n
Vn x ts

EXEMPLU:

Sa se determine numarul de zile , n, peste care trebuie fixata scadenta unui efect cu valoarea
nominala de 1.890 RON., astfel incat sa fie echivalent cu un efect in valoare nominala de 1.800 RON
si cu scadenta peste 80 de zile, stiind ca taxa scontului este de 6%.

REZOLVARE:
n = 100 x 360(1.850 1.800) + 6 x 1.800 x 80
6 x 1.850

n = 36.000 x 50 + 1.800 x 80
11.100

n = 2.264.000
11.100

n = 240 de zile ;

Deci efectul cu valoare nominala de 1.850 RON., va deveni echivalent cu efectul cu valoarea
nominala de 1.800 peste 240 de zile.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

74

Concepte cheie :
- scontare
- taxa a scontului
- valoare nominala
- valoare reala
- rescontare
- taxa rescontului
- prelungirea scadentei
- scadenta medie
- scadenta comuna
- plati echivalente

Bibliografie:

3. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Floricel Constantin, Moneda credit banci.Apl icatii si studii de
2000.

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

75
TEMA V

CONTURI CURENTE.METODE DE OPERARE IN
CONTURILE CURENTE

Cuprinsul temei :
1.Conturi curente.Metode de operare in
conturile curente
1.1.1.Metoda directa
1.1.2.Metoda indirecta
1.1.3.Metoda calculului in scara
1.1.4.Metoda dobanzii imediate

Obiective :
- cunoasterea principalelor tipuri de operatiuni efectuate de banci ;
- cunoasterea notiunii de cont curent ;
- cunoasterea modalitatii de deschirele a unui cont curent ;
- cunoasterea metodelor de stabilire a soldurilor conturilor curente ;

1. Conturi curente. Metode de operare in conturile curente

1.1. Explicatii teoretice si aplicatii rezolvate

In cadrul operatiunilor efectuate de banci, un loc important il ocu pa atragerea si pastrarea
disponibilitatilor banesti, precum si efectuarea diferitelor operatii in cont ale diversilor agenti
economici.Pastrarea disponibilitatilor banesti se face in conturi curente.
Acestea pot fi deschise unor persoane fizic e, sau unor persoane juridice(alte banci, societati
pe actiuni etc.), ceea ce insemna ca persoanele care au legaturi de cont curent pot fi doua persoane
fizice, doua banci, o persoana fizica si o banca etc.
Deschiderea contului curent are loc odata cu prima operatiune incheiata intre partile
contractante si se inchide periodic(trimestrial, semestrial sau anual).
Sumele care apar in contul curent sunt purtatoare de dobanda atat pentru sumele debitoare cat
si pentru cele creditoare.
Procentele sunt reciproce atunci cand calculul dobanzii are la baza acelasi procent atat pentru
sumele din debit cat si pentru cele din credit.Exista situatia in care procentul aplicat sumelor
debitoare difera de procentul aplicat sumelor creditoare, acestea sunt conturile curente cu procente
nereciproce.
Pentru stabilirea soldurilor conturilor curente(debitoare sau creditoare), se folosesc mai multe
metode, si anume :
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

76

- metoda directa ;

- metoda indirecta ;

- metoda in scara sau hamburgheza ;

Toate aceste metode au la baza ponderarea sumelor existente in cont cu numarul de zile ce se
scurg de la data efectuarii operatiunii (numita si valuata), in cont, pana la data cand se inchide
contul(numita si epoca), aceasta in scopul calcularii cat mai exacte a cuantumului dobanzii, care se
adauga dupa caz, in debitul sau in creditul contului.
Redam mai jos metodele de inchidere a conturilor:

1.1.1.Metoda directa
Consideram cazul inchiderii unui cont curent prin aceasta metoda, intre doua persoane A si B
intre care exista un contract de cont curent care se incheie trimestrial cu un procent reciproc de 10%.
Operatiunile care au fost inregistrate in cont in cursul unui trimestru au fost:

1. 6 octombrie A, a vandut marfuri lui B, in valoare de 100.000 u.m. ( D )
;

2. 26 octombrie B, a achitat lui A, suma de 50.000 u.m.(C)
;

3. 5 noiembrie A, a vandut marfuri lui B, in valoare de 150.000 u.m.(D) ;

4. 20 noiembrie B, a achitat lui A, suma de 100.000 u.m.(C) ;

Contul va fi inchis la 31 decembrie.
Prin metoda directa, calculul zilelor cat a stat in cont fiecare suma se face pornind de la epoca
pana la data de 31 decembrie care este valuta si cand are loc inchiderea contului.
Astfel pentru operatiunea 1:

- de la 6 octombrie pana la 31 decembrie
- 25 de zile din luna octombrie ;
- 30 de zile luna noiembrie ;
- 31 de zile luna decembrie
TOTAL 86 de zile

Pentru operatiunea 2:

- 26 octombrie pana la 31 decembrie
- 5 zile luna octombrie ;
- 31 de zile luna decembrie ;

Simbolizam cu D - debit
Simbolizam cu C - credit
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

77
TOTAL 66 de zile

Pentru operatiunea 3:

- 5 noiembrie pana la 31 decembrie
- 31 de zile luna decembrie ;
TOTAL 36 de zile

Pentru operatiunea 4

- 20 noiembrie pana la 31 decembrie
- 10 zile luna noiembrie ;
- 31 de zile luna decembrie
TOTAL 41 de zile

Calculul numarului de zile cat a st at fiecare suma in cont este necesar pentru stabilirea cat
mai corecta a cuantumului dobanzii.
Ca urmare, procentul dobanzii se aplica asupra soldului debitor sau creditor al contului,
calculat ca diferanta intre sumele debitoare si creditoare ponderate cu intervalul de zile
corespunzator fiecarei sume.
In practica cifrele obtinute se numesc numere(de regula, numerele, cat si divizorul fix,
pentru usurarea calculelor se simplifica cu 100).
Calculul numerelor se face astfel:

100.000 x 86 = 86.000 ( D ) ;

50.000 x 66 = 33.000 ( C ) ;

150.000 x 56 = 84.000 ( D ) ;

100.000 x 41 = 41.000 ( C ) ;

Soldul numerelor va fi :

170.000 74.000 = 96.000 ;

Acestei cifre i se va aplica divizorul f ix pentru procentul de 10% ( 36.000 /10 ) = 3.600.
Suma de 3.600 se simplifica si ea cu 100 intrucat si numerele au fost simplificate cu 100:

96.000 / 3.600 = 96.000 / 36 = 2.666 u.m.

Dobanda se va adauga in partea unde numerele s unt mai mari, deci:

100.000 + 150.000 + 2.666 = 252.666 ( D ) ;

Contul se va deschide a doua zi cu soldul debitor al contului:

252.666 150.000 = 102.666 ;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

78
( D ) ( C ) ( D )
Sinoptic, prezentarea modalitatii de inchidere a contului este redata in tabelul urmator:
Contul curent A B
Incheiat la 31 decembrie 2..
DEBIT10% CREDIT10%
Data Operatia Capital zile numere Data Operatia Capital zile numere
6.X Vandut
marfuri
100.000 86 86.000 26.X Achitat
marfuri
50.000 66 33.000
5.XI Vandut
marfuri
150.000 56 84.000 20.XI Achitat
marfuri
100.000 41 41.000
31.XII Doban-
da 10%
2.666 31.XII Sold
numere
96.000
31.XII Sold
capital
102.666
1.I.Sold nou 102.666 ;

Recapituland calculele de inchidere a contului prin metoda directa putem distinge
urmatoarele etape:

1.Calculul zilelor, care se face de la valuta la epoca.

2.Calculul numerelor, numerele fiind produsul dintre suma si numarul de zile aferent
fiecarei sume.

3.Soldul numerelor, se face suma numerelor debitoare si suma numerelor creditoare.Prin
comparatie se stabileste soldul debitor sau creditor.Soldul numerelor se trece in cont cu partea
numerelor mai mici.

4.Calculul dobanzii , dobanda se calculeaza asupra soldului numerelor.Dobanda se adauga
unde numerele sunt mai mari in coloana de capital.

5.Soldul capitalurilor, se compara capitalurile debitoare sau cele creditoare, iar soldul
obtinut se trece in cont in partea mai mica in coloana capitalurilor .

6.Inchiderea contului, se face la data stabilita (trimestru, semestru, an), si se redeschide a
doua zi contul cu soldul din coloana capital, acolo de unde a provenit.
In practica sunt cazuri in care procentul dobanzii aplicat asupra sumelor din debit difera de
cel aplicat sumelor din credit.
In exemplul prezentat anterior, consideram cazul in care pentru sumele din debit se aplica un
procent de 12%, iar pentru cele din credit un procent de 10%.
Ca urmare, d ivizorul fix al procentului 12% , se va aplica totalului numerelor debitoare:
170.000 / 30 = 5.666 ;

iar totalului numerelor creditoare se va aplica divizorul fix al procentului de 10% , deci:
74.000 / 36 = 2.055 ;

Dobanzile astfel calculate se trec in coloanele de debit sau de credit.Desigur se poate trece
numai diferenta dintre dobanzi, in cazul nostru o diferenta debitoare de 3.611 (5.666 2.055), care
se va trece in debitul contului (sau dupa caz in credit).
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

79
Prezentarea contul ui curent in acest caz va fi:

Contul curent A B
Incheiat azi 31 decembrie 2.

DEBIT 10% CREDIT 10%
Data Operatia Capital zile numere Data Operatia Capital zile Numere
6.X Vandut
marfuri
100.000 86 86.000 26.X Achitat
marfuri
50.000 66 33.000
5.XI Vandut
marfuri
150.000 56 84.000 20.XI Achitat
marfuri
100.000 41 41.000
31.XII Doban-
da 12%
5.666 31.XII Doba-
Da10%
2.055
31.XII Sold
capital
103.611
31.XII Sold
numerar
86.000
255.666 170.000 255.666 170.000
1.I.Sold nou 103.611 ;

1.1.2. Metoda indirecta

Aceasta metoda de inchidere a conturilor consta in alegerea unei date fictive sau a unei epoci
provizorii fata de care sa se calculeze numarul zilelor.Aceasta data ajuta la calcularea dobanzii, fara
se se cunoasca epoca definitiva, permitand in acest mod sa se calculeze dobanda mai repede, fara sa
se astepte sau sa se cunoasca data inchiderii contului.
Intr -un cont curent se cunosc, de obicei, data deschiderii contului, valuta operatiunii si
epoca.Aceasta se poate prezenta grafic astfel:
_________________________________________
a c b

unde:
a data deschiderii contului ;
b epoca ;
c valuta ;

Prin metoda directa dobanda se calculeaza intre c si b, adica de la valuta la epoca
definitiva.Aceasta poate fi numita dobanda reala deoarece este calculata fata de epoca certa.
In cazul contului curent inchis prin metoda indirecta, intervalul pe care se face calculul este
de la epoca provizorie pana la valuta fiecarei operatii, obtinandu-se dobanda provizorie.Se obtine
astfel pe perioada a c, dobanda provizorie, iar pe perioada c b, dobanda reala.
Reprezentat grafic, aceasta apare:

Dobanda fictiva

a
c b
dobanda reala
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

80

Prin metoda indirecta pentru a obtine dobanda reala, este necesar sa se stabileasca dobanda
totala din care sa se scada dobanda fictiva.

a dobanda totala b

deci:
dobanda reala = dobanda totala dobanda fictiva ;

In cazul luat ca exemplu, 6 octombrie este epoaca provizorie fata de care se calculeaza
dobanda.
Zilele se vor calcula pentru fiecare capital sre aceasta data, astfel:
- 6.X este data fictiva de calcul ;
-
- urmatoarea operatiune are loc pe 26.X, numarul zilelor va fi 20 :
26 6 = 20 ;

- urmatoarea operatie este pe 5.XI, deci numarul de zile va fi de 30 de zile:
-
5 zile noiembrie
25 zile oct.(31 6 = 25) /30 zile ;

- urmatoarea operatie este pe 20.XI, deci numarul de zile va fi 45:
-
20 zile noiembrie
25 zile oct. / 45 zile ;

In continuare, se face calculul numerelor.Acesta va fi:

- 6.X 100.000 0 (fiind data provizorie) ;

- 26.X 50.000 x 20 1.000 ( C ) ;

- 5.XI 150.000 x 30 45.000 ( D ) ;

- 20.XI 100.000 x 45 45.000 ( C ) ;

Inca o particularitate in calculul acestei metode este stabi lirea soldului provizoriu al
capitalurilor, caruia se da data inchiderii contului(31 decembrie), ca data de inregistrare a
operatiunii.
In functie de data fictiva si data incheierii contului, se calculeaza numarul de zile aferent
soldului provizoriu al capitalului.
Soldul provizoriu al capitalului va fi:

(100.000 + 150.000) (50.000 + 100.000) = 100.000 ( D ) ;

Iar calculul zilelor se face pentru intervalul 6.X 31 XII

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

81
25 zile octombrie
30 zile noiembrie
31 zile decembrie
86 zile

Deci calculul numerelor va fi:

100.000 x 86 = 8.600.000 ( D ) ;

si se inscrie in partea unde capitalurile sunt mai mici.Soldurile numerelor vor fi:

141.000 45.000 = 96.000 ;
iar calculul dobanzii:

96.000 / 36 = 2.666 ;

Suma se va aduna la soldul debitor al contului(sau dupa caz creditor), acolo unde numerele
sunt mai mici:

100.000 + 2.666 = 102.666 ;

Prezentarea sub forma de tabel a modului de inchidere a contului curent prin metoda
indirecta, este urmatoarea:

Cont curent
Incheiat la 31 decembrie 2

DEBIT CREDIT
Data Operatia Capital zile numere Data Operatia Capital zile numere
6.X Vandut marfuri 100.000 Data
provizo-
rie
0 26.X Achitat marfuri 50.000 20 10.000
5.XI Vandut marfuri 150.000 30 45.000 20.XI Achitat marfuri 100.000 45 45.000
3.XII Sold numerar 96.000 31.XII Sold provizo-
riu capital
100.000 86 86.000
31.XII Doban-
da10% asupra soldului
numere

2.666 31.XII Sold capital 102.666
252.666 141.000 252.666 141.000
1.I.Sold nou 102.666

Recapituland inchiderea contului prin aceasta metoda, retinem urmatoarele momente :

1.Zilele, se calculeaza de la valuta fiecarei operatii(invers), spre epoca provizorie.

2.Numerele,se calculeaza inmultind capitalurile cu zilele corespunzatoare.

3.Soldul provizoriu al capitalului , se inscrie in partea unde suma capitalurilor este mai
mica(in coloana explicatii), dandu-I-se(soldului), drept valuta, epoca definitiva.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

82
Soldul provizoriu al capitalului se stabileste astfel, se determina zilele de la epoca definitiva
spre epoca provizorie, care se inmultesc cu acest sold al capitalului, dand nastere unui nou numar
care se trece in coloana numere.

4.Soldul numerelor, se calculeaza pentru determonarea dobanzii, dobanda se trece in
coloana capitaluri in partea unde numerele sunt mai mici.

5.Se calculeaza soldul contului, la fel ca la metoda directa.

6.Se redeschide contul , la fel ca la metoda directa.

1.1.3.Metoda calculului in scara.

O alta metoda de inchidere a conturilor curente este metoda c alculului in scara.Deosebirile
acestei metode fata de metoda precedenta, constau in aceea ca inregistrarea in cont a operatiunilor nu
se face separat in debit si separat in credit, ci in aceeasi rubrica, iar calculul zilelor se face de la o
operatie la alta.
Considerand acelasi exemplu, modul de calcul va fi:
Calculul zilelor ca care se va pondera fiecare inregistrare, pe durata intervalului de la data
inregistrarii sumei la inregistrarea unei noi sume in cont(indiferent de natura operatiunii, debitoare
sau creditoare).

Astfel:

- de la 6.X pana la 26.X 20 de zile ;
- de la 26.X pana la 5.XI 10 zile ;
- de la 5.XI pana la 20.XI 15 zile ;
- de la 20.XI pana la 31.XII 41 de zile ;

Zilele se vor inmulti cu soldul debitor sau creditor dintr e doua operatiuni consecutive.

Deci:
Data
inregistrarii
in cont
Natura
operatiei
Contul Numar zile Numere
6.X ( D ) 100.000 20 20.000
26.X ( C )
( D )
50.000
50.000
10
10
5.000
5.XI ( D )
( D )
150.000
200.000
15 30.000
20.XI ( C )
( D )
100.000
100.000
41 41.000
96.000

Calculul soldurilor capitalurilor s -au facut adunandu-se soldurile de acelasi fel(debitoare sau
creditoare), sau scazandu-se cand erau diferite.

Procentul dobanzii fiind 10%, dobanda va fi:

96.000 / 36 = 2.666 ;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

83
Prezentarea unui cont incheiat prin metoda calculului in scara sau hamburgheza, este readat
in urmatorul tabel:
Cont curent A B
Incheiat la 31 decembrie 2.
DEBIT CREDIT
Data Operatie Debit sau
credit
Capitaluri zile Numere
debit
Numere-
credit
6.X Vandut marfuri ( D ) 100.000 20 20.000 -
26.X Depunere
numerar
( C )
( D )
50.000
50.000
10 5.000 -
5.XI Vandut marfuri ( D )
( D )
150.000
200.000
15 30.000 -
20.XI Depunere
numerar
( C )
( D )
100.000
100.000
41 41.000 -
31.XII Sold numerar 96.000
31.XII Dob.10%
Asupra 96.000
Numere
( D ) 2.666
31.XII Sold ( D ) 102.666 96.000 96.000
1.I. Sold nou ( D ) 102.666

Sintetizarea inchiderii contului prin metoda hamburgheza, se poate reda in urmatoarele etape
principale:
1.Calculul zilelor, se determina de la valuta fiecarei operatiuni pana la valuta operatiunii
urmatoare.

2.Calculul numerelor, soldurile dintre doua capitaluri inregistrate consecutiv se inmultesc
cu zilele si se obtin numerele.

3.Soldul numerelor, se determina ca diferenta intre numerele debitoare si cele creditoare si
se trece in coloana cu numere mai mici pentru balansare.

4.Calculul dobanzii, dobanda se calculeaza aplicand procentul(rata dobanzii), asupra
soldului numerelor si va fi debitoare sau creditoare, dupa cum este si soldul numerelor.Dobanda
astfel calculata se trece in coloana sumelor.
Ea se aduna sau se scade dupa caz.
Daca soldul precedent este debitor si dobanda este creditoare se scade, iar daca soldul
precedent este creditor si dobanda este creditoare se aduna.

5.Se inchide contul, iar suma apare in ziua urmatoare epocii
In calculele prezentate, aceluiasi exemplu i s-au aplicat trei metode diferite de inchidere a
conturilor.Indiferent de metoda aplicata, soldul contului cat si nivelul dobanzii tr ebuie sa fie acelasi.

1.1.4. Metoda dobanzii imediate

In scopul verificarii metodelor de inchidere a conturilor, se foloseste metoda dobanzii
imediate.
Aceasta metoda consta in calcularea pe baza zilelor si numerelor determinate specific fiecarei
metode a dobanzii.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

84
Ca urmate suma tuturor dobanzilor astfel calculate este egala cu cuantumul dobanzii
determinat specific fiecarei metode.
In cazul luat ca exemplu, verificarea prin calculul dobanzii imediate se va face in cazul
metodei directe astfel:

- pentru fiecare numar se va calcula cuantumul dobanzii aferente prin raportarea la
divizorul fix(36.000).
-
86.000 / 36 = 2.388 ( D ) ;

33.000 / 36 = 918 ( C ) ;

84.000 / 36 = 2.334 ( D ) ;

41.000 / 36 = 1.138 ( C ) ;

Se face in continuare soldul dobanzilor:

(2.388 + 2.334) (918 + 1.138) = 2.666 ( D ) ;

Observam ca am obtinut acelasi rezultat.In continuare, procedam in mod similar.
Dobanda se va aduna la capitaluri, acolo unde numerele sunt mai mari, facandu-se apoi
soldul contului, operatia de inchidere si de redeschidere.
Redam in continuare, in tabelul de mai jos, inchiderea contului prin aceasta metoda:

Contul curentA B
Incheiat la 31 decembrie 2
Data Operatia Capital Zile Numere Dobanda
6.X Vandut
marfuri
100.000 86 86.000 2.388
5.XI Vandut
marfuri
150.000 56 84.000 2.334
31.XII Dobanda
debitoare
4.722
254.722

Data Operatia Capital Zile Numere Dobanda
26.X Achitat
marfuri
50.000 66 33.000 918
20.XI Achitat
marfuri
100.000 42 41.000 1.138
31.XII Dobanda
creditoare
2.056
31.XII Sold
numere
96.000
31.XII Sold capital 102.666
254.722 170.000

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

85
1.I.Sold nou 102.666
EXEMPLU:
Sa se inchida contul curent prin cele trei metode, stiind ca rata dobanzii este de 15%, iar in
cont au fost efectuate urmatoarele inregistrari:

Data Suma Debit / Credit
6.IV 600.000 D
19.IV 150.000 C
10.V 140.000 C
26.V 60.000 C
19.VI 250.000 D

Contul se inchide la 30 iunie.

REZOLVARE:

1.Metoda directa:
Calculul zilelor si al numerelor:
Data Capitaluri Debit/Credit Zile Numere
6.IV 600.000 D 85 zile
(6.IV 30.VI)
510.000
10.IV 150.000 C 72 zile
(19.IV 30.VI)
108.000
10.V 140.000 C 51 zile
(10.V 30.VI)
71.400
26.V 60.000 C 35 zile
(26.V 30.VI)
21.000
18.VI 25.000 D 12 zile
(18.VI 30.VI)
30.000
Soldul numerelor:
(510.000 + 30.000) (108.000 + 71.400 + 21.000) = 339.000 ;
Calculul dobanzii:
339.000 / 24 = 14.150 ;
si se adauga acolo unde numerele sunt mai mari.
Inchiderea contului prin metoda directa
Data Operatia Capital Zile Numere Data Operatia Capital Zile Numere
6.IV Vandut marfuri 600.000 85 510.000 19.IV Achitat
marfuri
150.000 72 108.000
18.IV Vandut marfuri 250.000 12 30.000 10.V Achitat
marfuri
140.000 51 71.400
30.VI Dobanda 15%
asupra sold
numere
14.150 26.V Achitat
marfuri
60.000 35 21.000
30.VI Sold
numere
339.600
30.VI Sold
capital
514.150
864.150 540.000 864.150 540.000
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

86
1.VII.Sold nou 514.150

2.Metoda indirecta.

Calculul zilelor si al numerelor:
Data Capitaluri Debit/Credit Zile Numere
6.IV 600.000 D 0
(data fictiva)
-
10.IV 150.000 C 13
(6.IV 19.IV)
19.500
10.V 140.000 C 34
(6.IV 10.V)
47.600
26.V 60.000 C 50
(6.IV 26.V)
30.000
18.VI 250.000 D 73
(6.IV 18.VI)
182.500

Calculul soldului provizoriu al capiatlurilor:

(600.000 + 250.000) (150.000 + 140.000 + 60.000) = 500.000 ;

Soldul provizoriu se inmulteste cu intervalul 6.IV 30.VI:

500.000 x 85 = 425.000 ;

Aceasta suma, 425.000, se aduna la numerele din partea (de debit sau de credit), unde
capitalurile sunt mai mici.

19.500 + 47.600 + 30.000 + 425.000 = 522.100 ;

Soldul numerelor va fi: 522.100 182.500 = 339.600 ;

Calculul dobanzii: 339.600 / 24 = 14.150 ;

si se adauga la colana capitaluri, unde numerele sunt mai mici.

Cont curent incheiat azi 30 iunie 2.
DEBIT CREDIT
Data Operatia Capital Zile Numere Data Operatia Capital Zile Numere
6.IV Vandut marfuri 600.000 - 0 19.IV Achitat marfuri 150.000 13 19.500
18.IV Vandut marfuri 250.000 73 182.500 10.V Achitat marfuri 140.000 34 47.600
30.VI Dobanda 15%
asupra
numere-lor
14.150 26.V Achitat marfuri 60.000 50 30.000
30.VI Sold numere 339.600 30.VI Sold provizo-
riu capital
500.000 85 425.000
30.VI Sold capital 514.150
865.150 522.100 864.150 522.100

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

87

3.Metoda in scara.

Data Capitaluri Debit/Credit Zile Numere Debit/Credit
6.IV 600.000 D 13 zile
(dela 6.IV pana la
18.IV)
78.000 D
19.IV 150.000
450.000
C
D
21 zile
(19.IV 10.V)
94.500 D

10.V 140.000
310.000
C
D
16 zile
(10.IV 26.V)
49.600 D
26.V 60.000
250.000
C
D
23 zile
(26.V 18.VI)
57.500 D
18.VI 250.000
500.000
D
D
12 zile
(18.VI 30.VI)
60.000 D

Soldul numerelor:

78.000 + 94.500 + 49.600 + 57.500 + 60.000 = 339.600 ( D ) sold debitor ;

Dobanda (divizorul fix 36.000 / 15 = 2.400):

339.600 / 24 = 14.150 ;

Inchiderea contului prin metoda in scara:

Data Operatia Debit/Credit Capital Zile Numere-
Debitoare
Numere
-
Creditoa
re
6.IV Vanzare marfuri D 600.000 13 78.000 -
19.IV Achitare
marfuri
C 150.000
450.000
21 94.500 -
10.V Achitare
marfuri
C 140.000
310.000
16 49.600 -
26.V Achitare
marfuri
C 60.000
250.000
23 57.500 -
18VI Vandut marfuri D 250.000
500.000
12 60.000 -
30.VI Dobanda 15%
asupra sold
numere
D 14.150
30.VI Sold numere 339.600
30.VI Sold nou D 514.150 339.600 339.600
1.VII D 514.150

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

88
In practica, la inchiderea conturilor curente apar situat ii cand achitarea unei datorii se face
cu ajutorul unui efect a carui scadenta este ulterioara datei inchiderii contului.
Desi in coloana capitalurilor apare valoarea efectului, aceasta nu este valoarea lui la data
inchiderii contului, ci abia la data scadentei lui.
Aceasta conduce la necesitatea diminuari valorii nominale a efectului cu dobanda pe
intervalul dintre data inchiderii contului si data scadentei.
Deoarece aceste cifre se scad si nu se aduna , se inscriu in co nt in rosu, in exemplele noastre
subliniat.
Numerele rosii apar de regula la inchiderea conturilor prin metoda directa si in scara.
Pot apare si in cazul metodelor indirecte, dar mai rar(acesta este de altfel unul din avantajele
mtodei indirecte).
In cadrul metodei indirecte apar numere rosii numai atunci cand exista operatii inregistrate
in cont inainte de data aleasa ca provizorie sau fictiva, restituindu-se, de exemplu, un efect cu o
scadenta anterioara epocii provizorii.
Redam mai jos, modul de inchidere a conturilor curente in conditiile existentei unor efecte
cu scadenta situata dupa data inchiderii contului.
Consideram cazul inchiderii unui cont prin metoda directa, stiind ca procentul dobanz ii este
10%, contul se inchide la 30 iunie, iar in cont au fost efectuate urmatoarele inregistrari:

Data Operatia Valoarea
11.V A vinde marfuri lui B 50.000
31.V B achita in numerar 100.000
31.V A vinde marfuri lui B 100.000
10.VI B achita in numerar 200.000
15.VI A emite o trata cu
scadenta pe 20 iulie
150.000
25.VI B achita cu un efect cu
scadenta la 10 iulie
5.000

Calculul zilelor si al numerelor se face dupa regula cunoscuta:
Data Operatia Capital Zile Numere -
Debitore
Numere
Creditoare
11.V D 50.000 50
(11.V 30.VI)
2.500 -
31.V C 100.000 30
(31.V-30.VI)
30.000
31.V D 100.000 30
(31.V-30.VI)
30.000
10.VI C 200.000 20
(10.VI-30.VI)
40.000
15.VI D 150.000 20
(30.VI-15.VII)
30.000
25.VI C 50.000 10
(30.VI-10.VII)
5.000

Caracteristic, in calculul numerelor cand apare suma cu scadenta situata dupa data inchiderii
contului este faptul ca se inmulteste cu numarul de zile ce depasesc data inchiderii contului,
produsul obtinut inregistrandu-se in rosu.
In continuare, se face soldul numerelor rosii, suma obtinuta se trece in partea unde numerele
rosii sunt mai mici, ca numar in negru.
In continuare, soldul numerelor rosii devenit numar negru, se procedeaza in mod obisnuit.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

89
Deci soldul numerelo r rosii:

30.000 5.000 25.000 ( D ) ;

care se trece ca numar negru in credit.

Se face in continuare soldul numerelor negre:

30.000 + 2.500 = 32.500 ( D ) ;

40.000 + 30.000 + 25.000 = 95.000 ( C ) ;

Sold creditor al numerelo r:

95.000 32.500 = 62.500 ;

Calculul dobanzii:

62.500 / 36 = 1.736 ;

Dobanda se va trece in coloana capitaluri unde numerele negre sunt mai mari dupa care se
face soldul capitalurilor, se inchide contul si se redeschide a doua zi.
Prezentarea contului curent inchis prin metoda directa(cu numere rosii), este redata in
urmatorul tabel:

Cont curent
A persoanei B
Incheiat azi 30 iunie 2..
Data Operatia Capital Zile Numere
11.V D 50.000 50 2.500
31.V D 100.000 30 30.000
15.VI D 150.000 20 30.000
30.VI Sold numere
negre
52.500
30.VI Sold capital 51.737
351.737 95.000

Data Operatia Capital Zile Numere
31.V C 100.000 30 30.000
10.VI C 200.000 20 40.000
25.Vi C 50.000 10 5.000
30.VI Numere rosii
creditoare
25.000
30.VI Dobanda
asupra
sold.numere
negre
1.736
351.737 95.000

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

90


Sintetizand calculele care au stat la baza inchiderii conturilor, in cazul in care apar si numere
rosii, le putem exprima si cu ajutorul urmatoarelor formule(acestea por fi folosite si in scopul
verificarii calculelor):
In acest scop notam:

- SD suma debitoare capital ;

- dn dobanzi debit numere negre ;

- dr dobanzi debit numere rosii ;

La data inchiderii contului vom avea:

SD + dn dr ;
Iar pentru credit:
- SC suma creditoare capital ;
- cn dobanzi credit numere negre ;
- cr dobanzi credit numere rosii ;
- S soldul total al contului ;

Deci, la inchiderea contului:

SC + cn cr ;

In cazul compararii debitului cu creditul pot sa apara doua situatii:

1.cand SD > SC ;

atunci soldul contului se va determina:

S = (SD + dn dr) (SC +cd cr) ;

rezultatul este cu semnul +, deci un sold debitor.

2.cand SD < SC ;

rezultatul este cu semnul-, deci este cu sold creditor ;

In cazul luat ca exemplu:

Soldul capitalurilor din debit:

SD = 100.000 + 50.000 + 150.000 = 300.000 ;

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

91

Dobanda numerelor negre:
dn = (30.000 + 2.500) / 36 = 32.500 / 36 = 903 ;
Dobanda numerelor rosii:

dr = 30.000 / 36 = 835 ;

Soldul capitalurilor din credit:

SC = 20.000 + 100.000 + 50.000 = 350.000 ;

cn = (40.000 + 30.000) / 36 = 70.000 /36 = 1.945 ;

cr = 5.000 / 36 = 139 ;

Introducand in formula:

S = (SD + den dr) (SC + cn cr) ;

S = (300.000 + 903 835) (350.000 + 1.945 139)+ ( 300.068 351.806 ) =
- 51.736 ;

fiind cu semn minus soldul este creditor.
Principalele etape in inchiderea unui cont curent cu numere rosi i sunt:

1.Calculul zilelor, pentru sume inregistrate obisnuit, se face ca si in cazurile precedente de
la valuta la epoca, iar pentru numerele ce au valuta ulterioada epocii, calcularea zilelor se face de la
epoca la valuta si se inregistreaza ca numere rosii.

2.Calculul numerelor, se face prin inmultirea capitalurilor cu zilele, iar sumele obtinute
prin inmultirea capitalurilor cu zilele rosii se inregistreaza in rosu.

3.Soldul numerelor rosii , se face prin compararea numerelor rosii din debit cu numerele
rosii din credit, suma obtinuta se trece ca numar negru in partea unde numerele rosii sunt mai mici.

4.Soldul numerelor negre, se procedeaza facand comparatia numerelor negre debitoare cu
cele creditoare, iar rezultatul se trece in partea unde numerele sunt mai mari.

5.Calculul dobanzii , se face aplicand divizorul fix asupra soldului numerelor
negre.Dobanda se inscrie in coloana capitalurilor unde numerele negre sunt mai mari.

6.Soldul capitalurilor, la inchiderea contului si redeschiderea in ziua urmatoare epocii, se
face dupa regula cunoscuta.

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

92
Concepte cheie:
- cont curent
- sold
- metoda directa
- calculul zilelor
- calculul numerelor
- soldul numerelor
- calculul dobanzii
- inchiderea contului
- dobanda totala
- dobanda fictiva
- metoda indirecta
- metoda calculului in scara
- metoda dobanzii imediate

Bibliografie:

6. Dedu Vasile, Management bancar, Ed.Mondan, Bucurest i, 1997
2000.

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

93

TEMA VI

APLICATII PROPUSE

Obiective:
- verificarea nivelului de intelegere a notiunilor
prezentate in cadrul temelor anterioare;

1. Sa se stabileasca paritatea unei piese de 5 shilingi fata de leu stiind ca o piesa de 5 shilingi
contine 8 gr.Ag.cu titlul de puritate 0,935, iar leul contine 5 gr.Ag.cu titlul de puritate 0,900.

2. Sa se stabileasca paritatea monetara intre leu si lira egipteana stiind ca aceasta din urma
are o greutate de 8,5gr.Au cu titlul de puritate de 0,875, iar o piesa de 1 leu contine 0,45 gr.Au pur.

3. Sa se determine paritatea puterii de cumparare a yenului japonez si a dolarului american
stiind ca in anul 2000 pretul unui produs X,a fost in Japonia de 276 yeni iar in S.U.A. de 180
dolari, in conditiile in care cursul de schimb a fost de:
1 dolar = 85 yeni;

1 yen = 0,012 dolari;

4. Sa se calculeze evolutia paritatii puterii de cumparare a celor doua monede (yen ; dolar
american), in perioada 2004 2000, stiind ca indicele preturilor de consum a fost in aceasta
perioada de 118% in Japonia si de 109% in S.U.A.

5.Sa se determine cursul real de schimb al monedei a in raport cu moneda b, pe baza
urmatoarelor date:

Bunuri Pret.i.a Pret.i.b ai(%) ai x Cr.i
Bunul 1 280 138 0,03
Bunul 2 345 210 0,06
Bunul 3 710 654 0,10
Bunul 4 465 510 0,09
Bunul 5 629 495 0,20
Bunul 6 487 380 0,18
Bunul 7 285 157 0,25
Bunul 8 438 340 0,04
Bunul 9 370 290 0,05
TOTAL 1

6.Pornind de la cursul de schimb calculat la aplicatia nr.5, sa se determine paritatea puterii
de cumparare a monedelor a si b, stiind ca pretul bunului X este in tara A de 380 a,iar in
tara B de 410 b.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

94

7.Sa se stabileasca punctul superior si punctul inferior al aurului pentru cazul in care:
- volumul importului si respectiv al exportului este in valoare de 1.150.000 lire
sterline;
- cheltuielile de transport aur reprezinta 1% din valoarea marfii;
- paritatea legala este:
-
1 lira sterlina = 5,6 RON.

De asemenea sa se stabileasca modalitatea cea mai avantajoasa de plata, aur sau lire sterline,
stiind ca:

a.in cazul importului cursul valutar la Bucuresti al lirei sterline este:

1 lira sterlina = 5,69RON;

b.in cazul exportului cursul valutar la Bucuresti al lirei sterline este:

1 lira sterlina = 5,56RON;

8.Sa se stabileasca punctul de intrare sau de iesire al aurului pe baza urmatoarelor date:

- valoarea importului 2.250.000 euro;


1 euro = 3,57RON;

- cursul euro la Bucuresti la data importului:

1 euro = 3,6RON;

- cheltuielile de transport ale aurului 1%;

9.Se se determine forma cea mai avantajoasa de stingere a unei datorii intre S.U.A. si
Japonia, cunoscand urmatoarele date:

- Japonia este tara importatoare;


1 dolar = 1,2 yeni;

- cursul dolarului la Tokyo in momentul platii este:

1 dolar = 1,1yeni;

- cheltuieli de transport ale aurului 1%;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

95

10.Sa se stabileasca forma cea mai avantajoasa de plata, cunoscand urmatoarele date:

- valoarea importului in Romania din Egipt 3.400.000 lire egiptene;


1000 lire egiptene = 8,263RON;

- cursul lirei egiptene la Bucuresti in momentul platii:

1000 lire egiptene = 8,340RON;

11. Sa se stabileasca forma cea mai avantajoasa platii unei datorii de 2000 de coroane
suedeze, datorate de un comerciant american unui creditor din Oslo, folosind metodele arbitrajului
direct, stiind ca:

Pe piata din Oslo cursurile de schimb sunt:


100 lire egiptene = 140 coroane suedeze ;

Pe piata din New York cursurile de schimb sunt:


100 lire egiptene = 25 dolari ;

12.Sa se rezolve aceeasi aplicatie prin metoda ordinului de banca si a tratei duble prin
arbitraj indirect prin piata din Moscova, stiind ca pe aceasta piata sunt urmatoarele cursuri:

100 dolari = 360 ruble ;

100 coroane suedeze = 71 ruble ;

13.Sa se rezolve prin cele patru metode ale arbitrajului indirect, indicandu-se cea mai
avantajoasa metoda pentru debitor, cunoscand urmatoarele date :

- debitorul din Oslo datoreaza creditorului din Cairo suma de 5.000.000 lire egiptene,
iar piata mediata este Zurich ;

- cursurile pe cele trei piete sunt:
Oslo:
- 100 lire egiptene = 0,9 coroane suedeze ;

- 100 fr.elvetieni = 124 coroane suedeze ;
Cairo:
- 100 coroane suedeze = 12.800 lire egiptene ;
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

96
- 100 fr.elvetieni = 12.900 lire egiptene ;
Zurich:
- 100 coroane suedeze = 80 fr.elvetieni ;

- 100 lire egiptene = 0,76 fr.elvetieni ;

14.Sa se stabileasca suma incasata de un exportator din Suedia pentru o marfa in valoare de
3.220.000 coroane suedeze, exportata in Anglia stiind ca:

- devalorizarea coroanei suedeze fata de lira sterlina este de 11% ;

- devalorizarea interna a coroanei suedeze este de 5% ;

15. Sa se stabileasca suma incasata de un exportator din Romania pentru o marfa in valoare
de 3.680.000 lei, exportata in Franta stiind ca:

- devalorizarea leului fata de euro este de 9% ;

- devalorizarea interna a leului a fost de 5% ;

16. Sa se stabileasca suma incasata de un exportator din Rusia pentru o marfa in valoare de
2.400.000 ruble, exportata in Germania stiind ca:

- devalorizarea rublei fata de euro este de:

Anul Devalorizarea
2003 7,26%
2004 11,29%
2005 18,15%

- devalorizarea interna a rublei a fost de 7 % pentru intregul interval ;

17. Sa se determine evolutia cursurilor in momentele to si t1, in conditiile relatiilor
comerciale dintre tarile T si V, cu mentiunea ca aceste tari practica flotarea libera:

Initial, cursurile valutare practicate erau:

1 t = 1,5 v ;

1v = 0,25t ;

- momentul to se caracterizeaza prin:

- livrarile tarii T reprezinta 2.500 v ;

- livrarile tarii V reprezinta 4.800 t ;

In intervalul to t1, au avut loc urmatoarele operatii:

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

97
- livrarile tarii T, w marfa, evaluate pe piata interna la 4.200 t, reprezentand 6.300
v (4.200 x 1,5) ;

- livrarile tarii V,w + q, evaluate pe piata interna la 8.000 v, reprezentand 2000
v (8.000 x 0,25) ;

18.Sa se determine valoarea monedei cos simbolizata cu T, in fiecare din monedele ce
compun cosul valutar, stiind ca are urmatoarea formula de baza:
T = 1,5Ax + 3,5By + 2,5Cz + 1,5Dv + 1Hw ;

Cursul de schimb intre aceste valute este:

A = 3B = 6C = 9D = 12H ;

19. Pornind de la datele de mai sus, sa se calculeze valoarea monedei cos T, in valuta P,
stiind ca intre aceasta si valutele ce compun cosul valutar exista urmatorul curs de schimb:

A = 3B = 6C = 9D = 12H = 10P ;

20.Sa se determine cantitatea de moneda nou creata si volumul total al depozitelor, stiind ca
o banca comerciala acorda imprumuturi in limita determinata de un procent al rezervei minime
obligatorii de 20%.
Banca isi asigura excesul de lichiditate prin cumpararea de obligatiuni guvernamentale in
valoare de 6.000.000.000 u.m.

21.Sa se determine baza monetara, multiplicatorul bazei monetare si masa monetara,
pornind de la nivelul valoric al urmatoarelor variabile monetare:
- N = 25mld.u.m. ;

- D = 60mld.u.m. ;

- R0 = 18% ;

- EO = (R1 R0) = 10mld.u.m. ;

- RO = 20mld.u.m. ;

22. Sa se stabileasca cu cat trebuie sa se modifice rata rezervelor minime obligatorii pentru
ca nivelul creditelor sa creasca cu 3%, in conditiile in care banca prezinta urmatorul bilant:

A P
Casa 200 Capital 1.000
Bonuri de tezaur 2.200 Depozite 8.000
Credite 5.000
Rezerva minima obligatorie 1.000
Imobilizari 600
Total activ 9.000 Total pasiv 9.000

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

98
23. Potrivit legislatiei bancare bancile comerciale au obligatia de a-si constitui rezerve
minime obligatorii in urmatoarele procente:

- 15% pentru depozitele la vedere ;
- 12% pentru depozitele pe termen scurt ;
- 10% pentru depozitele pe termen lung ;
Sa se aprecieze modul de respectare a acestor norme de catre banca comerciala, conform
bilantului sau:
P A
Casa 2.200 Depozite la vedere 18.000
Depozite la Banca Centrala 5.200 Depozite pe termen scurt 10.000
Depozite la alte banci 2.500 Depozite pe termen lung 5.400
Obligatiuni de stat 4.500 Alte pasive 1.600
Credite 25.000 Capital 6.400
Alte active 2.000
Total activ 41.400 Total pasiv 41.400

24.Sa se calculeze dobanda adusa de un capital de 8.635 u.m., pe un interval de 21 de zile,
cu o rata a dobanzii de 4% pe an.

25.Sa se afle dobanda adusa de trei capitaluri date cu imprumut, acordate pe perioade
diferite si cu o unica rata a dobanzii:

Credit (u.m.) Perioada de acordare
(zile)
Rata dobanzii
36.850 10 6%
40.622 93 6%
6.820 189 6%

26. Un capital marit cu dobanda sa pe 100 de zile, calculata cu 8% pe an, a devenit 76.540
u.m.sa se stabileasca valoarea initiala a capitalului.

27.Un capital de 30.000 u.m., este imprumutat cu o rata a dobanzii p pe un interval de 80 de
zile.Dobanda totala incasata este de 1.260 u.m.
Sa se stabileasca rata dobanzii cu care s-a imprumutat capitalul.

28.Sa se calculeze prin metoda divizorului fix, dobanda adusa de un capital de 300.000 u.m.,
pe un interval de 98 de zile, cu o rata a dobanzii de 10%.

29.Sa se determine rata medie a dobanzii, pentru urmatoarele capitaluri date cu imprumut:

Capital(u.m.) Perioada de
acordare(zile)
Rata dobanzii
20.000 30 6%
40.000 50 6,5%
60.000 70 7%
170.000 60 7,5%

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

99
30.Sa se stabileasca tara unde este optim plasamentul, pe baza determinarii ratei dobanzii
reale, in conditiile in care situatia monetara a tarilor respective e ste:

Tara Rata dobanzii
nominale
(medie anuala %)
Rata medie a
inflatiei(%)
A 20 18
B 11 13
C 24 20
D 15 15
E 10 8
F 22 25

31.Sa se determine rata dobanzii reale si dobanda reala, stiind ca rata inflatiei a fost de 12%,
iar rata dobanzii nominale de 15% pentru un imprumut de 30.000 u.m.

32.In conditiile in care rata inflatiei a fost de 25%, iar rata dobanzii nominale de 18%, sa se
determine rata dobanzii reale, dobanda nominala si dobanda reala pentru un imprumut de 45.000
u.m.

33.Sa se stabileasca scontul si valoarea reala pentru o cambie in valoare de 285.600 RON,
cu scadenta pe data de 30 aprilie si negociata la 15 martie, acelasi an, stiind ca taxa scontului este de
9%.

34. Sa se stabileasca valoarea reala a unui efect negociat la 20 august cu o taxa a scontului de
7,5%, cu scadenta la 1 octombrie, acelasi an, stiind ca are o valoare nominala de 120.000 RON.

35. Sa se stabileasca taxa scontului cu care a fost scontat un efect de come rt stiind ca:

- valoarea nominala a efectului este 237.560 RON.;
- scontul 3.613 RON;

- iar intervalul pe care s-a scontat efectul este de 73 de zile;

36. O cambie cu o valoare nominala de 3.600.000 ajunsa la scadenta nu se achita,
amanandu-se plata cu 80 de zile, cu o taxa a scontului de 9%.Sa se stabileasca valoarea nominala a
noii cambii.

37. O cambie in valoare de 860.000 RON, cu scadenta peste 10 zile, este achitata partial in
suma de 500.000 RON, iar pentru diferenta se emite o n oua cambie cu scadenta peste 30 de zile.
Sa se stabileasca valoarea nominala a noii cambii stiind ca taxa scontului este de 8,5%.

38. Sa se calculeze valoarea nominala a unei cambii cu o valoare reala de 560.000 RON., cu
o scadenta de 75 de zile si o taxa a scontului de 12%.

39.Posesorul a patru efecte cu scadente diferite, doreste sa le inlocuiasca cu un singur efect,
cu o scadenta peste 90 de zile.
Sa se stabileasca valoarea noului efect cunoscandu-se urmatoarele date:

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

100
60.000 35
45.000 30
250.000 85
100.000 50

Taxa scontului este de 7%.

40. Posesorul a trei cambii doreste sa le inlocuiasca cu o singura cambie, cu o valoare
nominala egala cu suma valorilor nominale ale cambiilor pe care le poseda.
Sa se stabileasac scadenta noii cambii, stiind ca valorile nominale si scadentele acestor
cambii sunt:

130.000 30
170.000 50
250.000 90

Taxa scontului este de 8%.

41.Sa se calculeze scontul si valoarea reala a cambiei, stiind ca valoarea nominala a acesteia
reprezinta contravaloarea marfurilor vandute pe credit comercial, exprimata in moneda cos
simbolizata cu T si este de 4.000T.
ormula de baza este:

T = 2,5Va + 3Zb + 4Hc + 0,5Wd ;

Restituirea contravalorii marfurilor se face in valuta S, iar intre aceasta si valutele cosului
valutar exista urmatorul curs de schimb:

S = 2H = 3Z = 4V = 6W ;

Perioada de scontare este de 3 luni, iar taxa scontului aplicata de banca comerciala este de
24%.

42.Firma T din Bucuresti cumpara marfuri pe credit la data de 20.01.2003, de la firma
G din Berlin, in valoare de 500.000 MECU(valuta compozita), urmand ca restituirea contravalorii
marfii se se faca in dolari la data de 31 august 2003.Rata dobanzii aferenta creditului comercial este
de 12% pe an.
Ordinul de plata este tras in favoarea firmei S, iar acceptarea c ambiei se face in proportie
de 80%.
La o data anterioara scadentei, beneficiarul cambiei o transmite prin andosare firmei Y,
care in vederea acoperirii unei datorii, andoseaza efectul comercial firmei X.
Pentru a intra in posesi a contravalorii cambiei inainte de scadenta, firma X negociaza
efectul de comert la Banca Comerciala A, la data de 1 aprilie 2003.Taxa scontului practicata de
banca comerciala este de 18% pe an.
Rescontarea cambiei de catre Banca Centrala s e face cu 20 de zile inainte de scadenta, cu o
taxa a rescontului de 12%.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

101
La scadenta cambia este achitata partial , in proportie de 40% ; pentru restul sumei de plata
se emite un nou efect cu scadenta peste 30 de zile si cu o rata a dobanzii d e 16%.
Formula de baza a monedei cos este:

MECU = 3,5Ax + 4By + 2,5Cz ;

Iar cursul de schimb dintre dolar si valutele cosului valutar este:

2A = 3B = 4$ = 6C ;
Se cere:

1.Sa se determine valoar ea nominala a cambiei in dolari ;
2.Sa se calculeze scontul ;

3.Sa se calculeze valoarea reala a cambiei ;

4.Sa se calculeze rescontul ;

5.Sa se determine profitul(p ierderea) bancii comerciale ;

6.Sa se calculeze valoarea nominala a efectului nou emis ;

7.In care dintre cele cinci tari este optima plasarea sumei de 500.000 MECU, stiind ca
situatia monetara a tarilor este urmatoarea:

Tara Rata dobanzii
nominale
(medie anuala%)
Rata medie a
inflatiei(%)
A 12 4
B 10 6
C 5 2
D 10 3
E 15 5

43.Sa se calculeza scontul si valoarea reala a cambiei, stiind ca valoarea nominala a acesteia
reprezinta contravaloarea marfurilor vandute pe credit.

44.O persoana are de plata un efect de comert cu o valoare nominala de 50.000 u.m., peste
90 de zile, cu o taxa a scontului de 8% si doreste sa-l preschimbe cu un alt efect, cu o scadenta peste
120 de zile.
Sa se determine valoarea nominala a celui de al doilea efect de comert.

45.Sa se determine scadenta unui efect in valoare de 110.000 u.m. pentru ca acesta sa devina
echivalent cu un alt efect cu valoarea nominala de 90.000 u.m., cu scadenta peste 90 de zile, stiind
ca taxa scontului este de 10%.

46. Cunoscand valoarea nominala a unei cambii de 6.000 u.m., cu scadenta peste 60 de zile,
sa se calculeze valoarea nominala a unei alte cambii echivalente cu aceasta, cu scadenta peste 20 de
zile, taxa scontului fiind de 7%.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

102
47.Sa se inchida contul curent prin metoda directa si in scara, cunoscandu -se urmatoarele date:

Data Operatia Valoare
17.I A vinde lui B marfuri 500.000
2.II B achita lui A 300.000
3.III A vinde lui B marfuri 120.000
4.III B achita lui A 200.000
19.III B achita lui A 200.000

Contul se inchide la 31 martie, iar rata dobanzii este de 12%.

48.Sa se inchida contul curent prin metoda directa cu dobanzi nereciproce(10% in debit si
8% in credit), stiind ca in cont s-au facut urmatoarele inregistrari:

- 8 octombrie 180.000

- 16 noiembrie 220.000

- 4 decembrie 150.000

iar in credit:
16 octombrie 150.000

14 noiembrie 200.000

24 noiembrie 130.000

20 decembrie 100.000
Contul se inchide la 31 decembrie.

49.Sa se inchida prin metoda indirecta si in scara contul curent in care s-au facut
urmatoarele inregistrari:

- 9 aprilie 200.000 in credit

- 19 aprilie 100.000 in debit

- 20 mai 150.000 in debit

- 30 mai 100.000 in credit

- 15 iunie 150.000 in credit

Contul curent se inchide la 31 iunie, iar rata dobanzii este de 10%.

50. Sa se inchida contul curent prin metoda directa, al persoanei A pentru B, la data de 30
septembrie, stiind ca rata donbanzii este de 8%, iar in cont au fost efectuate urmatoarele operatii:

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

103
Data Operatia Valoare
15.VII B achita numerar lui A 300.000
20.VII A vinde marfuri lui B 350.000
10.VIII B achita cu un efect cu
scadenta pe 19.X.
150.000
20.VIII A vinde marfuri lui B 100.000
25.IX A emite o trata asupra lui B
cu scadenta pe 25 X.
50.000

51.Sa se inchida contul curent folosind datele de mai sus prin metoda directa cu dobanda
imediata.

52.Sa se calculeze scontul si valoarea reala a cambiei, stiind ca valoarea nominala a acesteia
reprezinta contravaloarea marfurilor vandute pe credit comercial, exprimata in moneda cos T si
este de 6.000 T.
Formula de baza este:

T = 2,5Va + 3Zb + 4Hc + 0,5Wd ;

iar cursul de schimb dintre valutele cosului valutar este:

H = 2V = 4Z =6W ;
Restituirea contravalorii marfurilor se face in valuta W, perioada de scontare este de patru
luni, iar taxa scontului aplicata de banca comerciala este de 12%.

53.Sa se calculeze scontul si valoarea reala a cambiei stiind ca valoarea nominala a acesteia
reprezinta contravaloarea marfurilor vandute pe credit comercial, exprimata in moneda cos S si
este de 3.000 S.
Formula de baza este:

S = 2Ax + 3,5By + 1,5Cz + 3Dw ;

Iar cursul de schimb dintre valutele cosului valutar este:
C = 2A = 4B = 6D ;

Restituirea contravalorii marfurilor se face in valuta D, cambia este acceptata in proportie
de 80%, perioada de scontare este de 4 luni iar taxa scontului aplicata de banca comerciala este de
12%.

53.Daca suma imprumuturilor noi in procedeul de multiplicare a depozitelor este de 340
mld.u.m., iar cea a depozitelor noi de 360 mld.u.m., sa se determine valoarea depozitului initial.

54.Sa se determine valoarea monedei scripturale puse in circulatie, stiind ca suma
depozitelor noi in procedeul de multiplicare a depozitelor este de 420mld.u.m., iar suma rezervelor
minime obligatorii de 60mld.u.m.

56.Sa se precizeze care este valoarea monedei scripturale emise, in conditiile in care suma
creditelor noi in procedeul de multiplicare este de 540mld.u.m., iar valoarea depozitului bancar
initial este de 80mld.u.m.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

104
57.Sa se determine valoarea depozitului initial, stiind ca suma depozitelor noi in procedeul
de multiplicare a depozitelor este de 450mld.u.m., iar suma creditelor noi este de 380mld.u.m.
Sa se calculeze procentul rezervei minime obligatorii.

58.Stiind ca cresterea masei monetare, datorata procesului de creditare este de 500mld.u.m.,
iar procentul rezervei minime obligatorii de 19%, sa se precizeze:

1.valoarea monedei scripturale puse in circulatie;

2.valoarea monedei scripturale emise;

3.valoarea rezervei minime obligatorii;

4.valoarea depozitului bancar initial;

59.Sa se determine paritatea monetara putere de cumparare, dintre unitatile monetare A si
B, in conditiile in care cursul de revenire este:

Cri = PiA / Pib = 428 / 415 ;
unde:
Cri cursul de revenire al bunului i, in relatie cu tara de referinta ;
PiA pretul bunului i in moneda A ;
PiB pretul bunului i in moneda B ;

60.Pornind de la aplicatia precedenta (59), sa se precizeze cate unitati monetare apartinand
tarii B, revin unei unitati monetare din taraA.
Rezultatul determinat, reprezinta cursul de schimb al monedeiA in raport cu moneda
B, sau invers?

Bibliografie:

4. Basno Cezar, Dardac Nicolae, Management bancar, Ed. Economica, Bucuresti, 200 2.
2000.
10. Zapodeanu Daniela, Politici monetare, Ed. Dacia, Cluj-Napoca, 2002.

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

105
DICTIONAR DE TERMENI MONETARI:
agregate monetare alaturi de rata dobanzii, este un indicator de reflectare a caracterului si
obiectivelor politicii monetare ; agregatele monetare sunt grupate in trei categorii:

1.moneda primara(baza monetara sau moneda de rezerva) aceasta reprezinta moneda emisa si
controlata de Banca Centrala; se defineste ca diferenta intre total activ si total pasiv din bilantul
acestei institutii.

2.moneda ca mijloc de plata, respectiv masa monetara in sens restrans, cuprinzand produsele
monetare, respectiv mijloacele de plata, create de banca centrala si celelalte banci si institutii
financiar bancare.

3.moneda ca avutie neta, care include produsele monetare amintite, inclusiv activele financiare care
nu se utilizeaza ca mijloace de plata in mod curent, dar care se pot transforma rapid sau mai lent in
lichiditati.
Alegerea uniu agregat monetar ca indicator al politicii monetare, presupune parcurgerea
urmatoarelor etape importante:
- selectarea grupului de active monetare ce trebuie incluse in compozitia unui agregat sau altul;
- evaluarea performantelor monetare in corelare cu evolutia produsului national brut si cu indicele
pretului, respectiv cu rata inflatiei;
- agregarea corespunzatoare a diferitelor categorii de active selectate;

apreciere monetara cresterea valorii paritare a unitatii monetare, respectiv a puterii de cumparare
a acesteia, respectiv a cantitatii de bunuri si servicii ce se pot procura cu respectiva unitate
monetara, ca urmare a modificarilor de pe pietele monetare si de capital.

arbitraj operatiune financara(vanzare-cumparare), pentru obtinerea unui profit fara risc din
diferentele de curs si /sau din dobanda existenta pe pietele diferite si /sau momente diferite.

cambie efect comercial sub forma unui inscris, prin care creditorul (tragatorul), da ordin
debitorului(trasul), sa achite la scadenta, o suma de bani determinata (valoarea nominala a cambiei),
unei alte persoane(beneficiarul), sau chiar tragatorului.

cont inregistrare nominala, cifrica, sistemica, ce reflecta existenta si miscarile unui mijloc
economic sau fazele unui proces economic pe o perioada data.

cont curent contract incheiat intre doua parti(banca si client), prin care se dispune ca toate
operatiunile, atat in debit, cat si in credit, sa fie trecute in acelasi cont, intr-o anumita perioada de
timp; poate fi retras in orice moment, nefiind r emunerat de regula.

curs real de schimb; - raportul dintre puterile de cumparare a doua unitati monetare nationale;
serveste la analiza evolutiei comertului exterior, determinarea influentei devalorizarilor monedei
nationale asupra productiri reale, cererii si exportului.

curs de revenire raportul dintre preturile interne din doua tari, pentru acelasi bun; intra in
calculul cursului real de schimb;

cursul valutar - raport stabilit in mod liber intre doua unitati monetare nationale, vizeaza
circuitele de marfuri si servicii, considerate la preturi internationale si fluxurile de capital.Corelarea
sau disjunctia intre fluxurile reciproce dintre cele doua tari, pot determina variatii ale cursurilor.

depreciere monetara scaderea puterii de cumparare a banilor exprimata prin cresterea preturilor pe
piata; depreciere monetara generala se traduce printr-o crestere generalizata a preturilor si tarifelor.
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

106
devalorizare monetara notiune diferita de cea de depreciere monetara, consta in reducerea
legala(prin lege monetara), a valorii paritare a monedei nationale.
devize instrumente de plata in moneda straina , ce pot fi utilizate in relatiile de plati externe, se
pot cumpara sau vinde, la preturi stabilite pe pietele valutare, la cotele cursului valutar din ziua
respectiva;
Formarea cursurilor valutare are la baza paritatea, respectiv cursul paritar intre cele doua
monede; raportul dintre cererea si oferta privind valuta respectiva va conduce insa la evolutia
cursurilor valutare, pe piata, la cote diferit e de cursul paritar.

dobanda plata pentru obtinerea si folosirea unui imprumut, deci pentru utilizarea fondurilor pe o
perioada de timp.Poate fi fixa sau variabila, nominala sau reala ; extinderea disponibilitatilor
banesti prin operatiuni de creditare este stimulata sau franata de marimea dobanzii, adica suma de
bani pe care trebuie sa o plateasca debitorul(beneficiarul imprumutului), creditorului sau(care este
banca sau alta institurie financiara sau agent economic), pentru folosirea disponibilitatilor banesti
ale acestuia din urma, pana la restituirea lor ; marimea dobanzii se calculeaza ca produs intre suma
imprumutata, rata dobanzii care reprezinta pretul platit pe timp de un an pentru 100 de unitati
monetar, si durata creditului(in ani).

dumping valutar - este o forma de castig suplimentar ca urmare a exportului de marfuri, avand la
baza ritmul diferit de depreciere al valutelor din tara exportatoare si cea importatoare.
Pe perioada inflatiei, tara cu valuta depreciata face export masiv de marfuri intr-o tara cu
valuta mai putin depreciata ; altfel spus, reprezinta devalorizarea sau deprecierea internationala a
monedei cu scopul de a ieftini aceasta moneda pentru cumparatorul strain si in acest mod de a
ieftini marfurile de export ale tarii care procedeaza la dumping valutar ; este o forma de concurenta
neloiala.

emisiune baneasca = emisiune monetara crearea si punerea in circulatie, de catre Banca Centrala
a unei cantitati de bani in numerar(monezi si bancnote).

flotarea libera - modificarea cursurilor valutare in functie de volumul si sensul schimburilor
economice internationale reciproce dintre tari, de puterile de cumparare ale monedelor cu
recunoastere pe plan international.

indicele paritatii puterii de cumparare a monedei exprima evolutia paritatii puterii de
cumparare a monedelor din doua tari, se determina ca raport al indicilor preturilor de consum in
cele doua tari intr-o perioada determinata, reflectand modificarea puterii de cumparare a unei
monede in raport cu o alta.

paritate monetara raportul a doua unitati monetare diferite, respectiv a valorilor lor
paritare,adica a etalonului in care sunt exprimate respectivele valori paritare, purtand denumirea
acestuia din urma(paritate aur-lingouri, paritate aur-devize, paritate argint, paritate putere de
cumparare etc.)

paritatea puterii de cumparare a monedei - reprezinta raportul intre preturile unui produs, sau
grup de produse din doua tari, exprimate in moneda uneia dintre ele, prin intermediul cursului
valutar.

punctele aurului utilizate in conditiile functionarii etalonului aur, in relatiile generate de
tranzactiile comerciale internationale, aceste puncte permiteau alegerea, de catre cei doi parteneri,
MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

107
intre plata(incasarea), in aur sau plata(incasarea), in valuta, in functie de cursul valotar si cursul
paritar(costul aurului).

punct superior sau de iesire a aurului - este punctul la care importatorul solicita plata datoriei in
aur si nu in devize, la cursul de schimb din momentul platii, fiind deci, cursul maxim de schimb al
unei unitati monetare straine,intrucat la un curs mai mare nu se mai gaseau cumparatori, debitorului
convenindu-i sa cumpere aur si sa-si plateasca datoria.

punct inferior sau de intrare a aurului - cursul minim de schimb al unei unitati monetare straine,
intrucat la un curs inferior nu se mai gaseau vanzatori de devize, exportatorului convenindu -i sa
ceara plata in aur; altfel spus, cursul valutar nu poate sa scada sub aceasta limita la care devine mai
avantajoasa incasarea in aur a sumei de primit din strainatate, beneficiarul platii suportand
cheltuielile accesorii.

putere de cumparare a monedei; - cantitatea de bunuri si servicii ce se pot cumpara cu o unitate
monetara; etalon al valorii sau unitate de calcul, pe baza caruia se determina valoarea unei monede
in raport cu un bun; astfel pretul monedei(puterea sa de cumparare), este inversul pretului monetar
al bunului respectiv.

putere de cumparare interna; - puterea de cumparare a monedei pe piata interna.

putere de cumparare externa; - pe baza puterii de cumparare a monedelor nationale, se determina
in context international, cursul real de schimb.

rescontare operatia de preluare inainte de scadenta, de catre Banca Centrala a efectelor de comert
de la bancile comerciale, furnizand astfel capitaluri banesti acestora din urma.

rescont dobanda perceputa de Banca Centrala la rescontare, este retinuta din valoarea nominala a
cambiei preluate si se calculeaza ca produs intre aceasta, taxa rescontului si perioada cuprinsa intre
ziua rescontarii si scadenta cambiei.

revalorizare operatiune prin care se realizeaza corectarea valorii paritare a unei monede, in cazul
in care puterea de cumparare a acesteia creste peste anumite limite considerate normale.

rezerve bancare numerarul si activele pe termen scurt, de exemplu rezervele la banca centrala,
imprumuturile rambursabile la cerere, biletele de trezorerie, titluri de valori pe termen scurt.

rezerva minima obligatorie volumul resurselor bancare pe care bancile sunt obligate sa le
constituie si sa le pastreze in conturile lor la Banca Centrala.Procentul rezervei obligatorii in
volumul depozitelor bancare reprezinta rata rezervelor minime obligatorii.

scadenta data cand o obligatie, o datorie sau o parte din aceasta, tre buie rambursata.

scontare vanzarea unei creante catre o terta persoana, prin deducerea din valoarea acesteia a
scontului.Scontarea este realizata de catre bancile comerciale in favoarea agentilor economice
posesori de efecte de comert.

scont dobanda perceputa de catre o banca comerciala pentru scontarea unui efect de comert.

MONEDA I CREDIT
Lect.dr.Sorina BOTI

108
taxa scontului rata dobanzii pe care o banca comerciala o percepe la operatiile de scontare a
efectelor de comert(cambii),

titlu de credit inscris reprezentand o obligatie a debitorului de a rambursa la scadenta o suma de
bani determinata si de a plati o dobanda.Poate fi pe termen scurt(efectele de comert), sau
lung(rentele, obligatiunile).

valoare nominala valoarea unui activ financiar inscrisa pe documentul ce reprezinta acel activ ;
valoarea la care este emis un titlu si care este inscrisa pe fata acestuia.

valoare paritara valoarea oficiala a unei unitati monetare nationale, fixata prin lege, si care
serveste la stabilirea paritatii.

valoare reala valoarea unei cambii rezultata din diminuarea valorii sale nominale cu scontul;
valoarea pe care o primeste poseserul cambiei la data negocierii acesteia la o banca comerciala, este
practic valoarea cambiei la acea data.

valuta unitate monetara a unei tari care poate indeplini functia de instrument de plata si de
rezerva cu caracter international ; sunt considerati valuta, toti ceilalti bani, chiar daca nu sunt
convertibili, in situatia in care sunt detinuti de o persoana din alta tara, care viziteaza tara a carei
moneda este neconvertibila.

vinculatie modalitate de plata caracterizata prin expedierea de catre exportator a marfii pe adresa
unei banci din strainatate si nu a importatorului;banca pune marfa la dispozitia importatorului, dupa
ce acesta din urma achita contravaloarea marfurilor convenita cu exportatorul.Banca remite
exportatorului suma incasata sau il crediteaza in cont, mai putin comisionul bancar, cheltuielile de
inmagazinare etc.

virament deplasarea dintr-un cont bancar in altul, operatia prin care soldul unui cont bancar este
majorat prin micsorarea soldului celuilalt cont

Bibliografie:

2000.

2 Moneda Si Credit

Uploaded by

Document Information

Copyright

Available Formats

Share this document

Share or Embed Document

Sharing Options

Did you find this document useful?

Is this content inappropriate?

Copyright:

Available Formats

2 Moneda Si Credit

Uploaded by

Copyright:

Available Formats

Sorina BOTI

vezi explicatiile de la etaloane monetare

ziua in care se negociaza efectul nu se ia in calcul, iar ziua scadentei se numara

You might also like