!

*
YOGASUTRA
Patanjali
!
300-400 e.n.
Versión y traducción en Rumano con transliteración
del texto original sánscrito
*

!
Madrid
2014

!
2

Y O G A S U T R A
!







PATANJALI
300-400 e.n.
Versión y traducción en Rumano con transliteración
del texto original sánscrito


3
I
SAMADHIPADHAH (51)

I.1
ATHA YOGANUSHASANAM
Aici incepe invatatura de Yoga, cu Harul sau . . .
I.2
YOGASHCITTAVRTTINIRODHAH
Yoga este puterea de a indrepta Gindirea catre un
anume obiect si a mentine cu putere aceasta
concentrare, fara nici-o neatentie . . .
I.3
TADA DRASTUH SVARUPE ’VASTHANAM
Atunci se va naste asa puterea de a intelege corect si
in intregime obiectul, asa cum, de fapt, este . . .
I.4
VRTTISARUPYAMITARATRA
Puterea de a intelege obiectul respectiv este, de fapt,
inlocuita, ori de felul in care Gindirea concepe acest
lucru, ori de lipsa totala de intelegere . . .
I.5
YAH PANCATAYYAH KLIST AKLISTH AH
Miscarile Gindirii sint cinci. Fiecare din ele poate fi
positiva, dar poate aduce si multe probleme . . .

4
I.6
PRAMANAVIPARYAYAVIKALPANIDRASMRT
AYAH
Aceste activitati sint: Intelegerea, Intelegerea Gresita,
Imaginatia, Somnul Profund si Memoria . . .
I.7
PRATYAKSANUMANAGAMAH PRAMANANI
Intelegerea e bazata pe observarea directa a
obiectului, prin inferenta, si pe cuvintele acelora ce
s-au trezit . . .
I.8
VIPARYAYO
MITHYAJNANAMATADRUPAPRATIST HAM
Intelegerea Gresita e acea intelegere care se ia drept
buna, pina cind momente mai favorabile ajung sa
descopere adevarata natura a obiectului . . .
I.9
SHABDAJNANANUPATI VASTUSHUNYO
VIKALPAH
Imaginatia este intelegerea unui obiect bazata doar pe
Cuvant si expresii, chiar daca obiectul lipseste . . .
1.10
ABHAVAPRATYAYALAMBANA
TAMOVRTTIRNIDRA
Atunci cind Gindirea e innecata in sopor, ca o stare
patologica de somnolenta, si nu e prezenta nici o alta
activitate, ne gasim intr-un somn adinc . . .

5
I.11
ANUBHUTAVISAYASAMPRAMOSAH SMRTIH
Memoria este retinerea prin gindire a unei experiente
constiente din trecut . . .
I.12
ABHYASAVAIRAGYABHYAM
TANNIRODHAH
Gindirea poate sa atinga starea de Yoga, prin munca
si renuntare . . .
I.13
TATRA STHITAU YATNO ‘BHYSASH
Munca [ABHYASA – practica interioara constanta]
este adevarata stradanie necesara pentru a inainta,
pentru a ajunge, si pentru a se mentine in starea de
Yoga . . .[a fi asezat puternic in sine]
I.14
SA TU
DIRGHAKALANAIRANTARYASATKARADAR
ASEVITO DRDHABHUMIH
Si numai daca aceasta munca si sfortare se va face
mult timp, fara intrerupere, cu zel, si cu o dorinta
nestramutata, cu un devotament plin de respect,
numai asa poate invinge . . .





6
I.15
DRSTANUSHRAVIKAVISAYAVITRSNASY
VASHIKARASAMJNAVAIRAGYAM
La cea mai inalta treapta, exista o absenta totala a
dorintelor [VAIRAGYA] de a-si multumi simturile,
sau de a avea placeri senzuale, ori experiente
extraordinare . . .
I.16
TATPARAM
PURUSHAKHYATERGUNAVAITRSNYAM
Cine a ajuns sa-si inteleaga pe deplin Fiinta, nu se va
mai vedea miscat de influentele ce i-l pot departa de
Sine, atit de cele launtrice, cit si de cele externe.
I.17
VITARKAVICARANANDASMITARUPANUGAM
ASAMPRAJNATAH
Si atunci, iata ca obiectul, putin cite putin, ajunge sa
fie cunoscut intr-un fel adinc. Aceasta intelegere
poate apare ca fiind ceva superficial la inceput, dar cu
vremea, ajunge sa fie tot mai adinca, pina ce, intr-o
buna zi, va ajunge sa fie totala. Ca urmare a acestei
intelegeri profunde, izvoraste in noi o bunastare
nebanuita, caci atunci ne gasim atit de uniti cu
obiectul, incit pierdem orice constiinta a celor ce ne
inconjoara. [ASAMPRAJNATA SAMADHI –
Este atunci cind se opreste orice activitate a Gindirii
iar Gindirea retine doar impresiile nemanifestate.]

7
I.18
VIRAMAPRATYAYABHYASAPURVAH
SAMSKARASHESO ‘NYAH
Perturbarile normale ale Gindirii sint absente. In
ciuda acestui fapt, inca persista amintirile din trecut.
I.19
BHAVAPRATYAYO
VIDEHAPRAKRTILAYANAM
Dar exista persoane nascute deja in starea de Yoga.
Nu au nevoie nici de munca, nici de disciplina . . .
I.20
SHRADDHAVIRYASMRTISAMADHIPRAJNA
PURVAKA ITARESAM
Datorita Credintei, ce va aduce harul necesar pentru
a invinge orice situatie, se va putea continua drumul.
A ajunge la tinta in Yoga, cere timp . . .
I.21
TIVRASAMVEGANAMASANNAH
Cu cit mai puternica este Credinta, cu atit mai
aproape este telul . . .
I.22
MRDUMADHYADHIMATRATVATTATO ‘PI
VISHESAH
Profunzimea Credintei e diferita de la o persoana la
alta. Chiar la aceeasi persoana, aceasta adincime se
schimba cu timpul. Rezultatele vor arata aceste
variatii . . .

8
I.23
ISHVARAPRANIDHANADVA
Rugaciunea catre Dumnezeu, si Harul Isihiei, te ajuta
sa ajungi la starea de Yoga . . .
I.24
KLESHAKARMA
VIPAKASHAYAIRAPARAMRSTAH
Dumnezeu este Fiinta Suprema, Unitatea Constiintei,
ale carei actiuni nu se bazeaza niciodata pe o
intelegere gresita , si nu e influentat nici de actiuni,
nici de rezultatele lor . . .
I.25
TATRA NIRATYSHAYAM SARVAJNABIJAM
El cunoaste tot ceea ce se poate cunoaste . . .
I.26
SA ESA PURVESAMAPI GURUH
KALENANAVACCHEDAT
Dumnezeu e pururea. Este Dascalul cel Mare, izvorul
invataturii maestrilor din trecut, a celor din present si
a acelora din viitor . . .
I.27
TASYA VACKAH PRANAVAH
Felul mai apropiat de a se ruga este a avea prezente
insusirile sale si este cunoscut ca fiind AUM . . .




9
I.28
TAJJAPASTADARTHABHAVANAM
Pentru a sta linga Dumnezeu e nevoie sa ne
indreptam catre El in felul potrivit, si a ne gindi tot
timpul la insusirile Sale. Repeta si medita in AUM . .
I.29
TATAH PRATYAKCETANADHIGAMO
‘PYANTARAYABHAVASHCA
Va veni un moment in care persoana va intelege
propia sa fiinta. Si din acel moment nu va mai fi
deranjata de niciun obstacol in drumul sau spre Yoga
. . .
I.30
VYADHISTYANASAMSHAYA
PRAMADALASYAVIRATI
BHRANTIDARSHANALABDHABHUMI
KATVANAVASTHITATVANI
CITTAVIKSEPASTE “NTARAYAH
Exista noua tipuri de obstacole pe drumul luminii
gindurilor: boala, timpenia, indoiala, neasteptatul,
oboseala, comoditatea, iluziile neintemeiate despre
adevarata stare a gindirii noastre, lipsa de vointa si
mersul anapoda . . . Toate sint piedici, caci provoaca
perturbatii ale gindirii, si maresc lipsa de atentie. . .




10
I.31
DUHKHADAURMANASYANGAMEJAYATVAS
HVASAPRASHVASA VIKSEPASAHABHUVAH
Toate aceste obstacole aduc urmatoarele probleme:
nelinistea Gindirii, gindurile negative, neputinta de a
se simti bine in anumite posturi corporale, si
greutatea de a-si controla propria sa respiratie . . .
I.32
TATPRATISEDHARTHAMEKATATTVABHYAS
AH
Daca am reusi sa gasim un mijloc pentru a-l folosi la
fixarea Gindirii, atunci intreruperile nu se vor putea
inradacina, oricare ar fi provocarile externe.
I.33
MAITRIKARUNAMUDITOPEKSANAM
SUKHADUHKHAPUNYAPUNYAVISAYANAM
BHAVANATASHCITTAPRASADANAM
Zi de zi, vedem in jurul nostru cum unele persoane
sint mai fericite, iar altele, mai putin fericite, decit
noi. Unii fac lucruri demne, iar altii provoaca
nenumarate probleme. Oricare ar fi atitudinea noastra
in fata acestor lucruri, daca am putea fi multumiti cu
aceia care sint mai fericiti decit noi, si de a fi amabili
si intelegatori cu cei nefericiti, si daca am putea sa
apreciem pe cei care realizeaza fapte demne de lauda,
fara a fi perturbati de greselile celorlalti, fiinta
noastra ar ajunge sa cunoasca cu desavirsire, linistea
adevarata.
11
I.34
PRACCARDADANAVIDHARANABHYAM VA
PRANASYA
Este de mare folos practica exercitiilor respiratorii
bazate pe o expiratie prelungita . . .
I.35
VISAYAVATI VA PRAVRTTIRUTPANNA
MANASAH STHITINIBANDHINI
Unul dintre marele mistere ale vietii este insasi viata.
I.36
VISHOKA VA JYOTISMATI
Prin cercetarea vietii si a ceea ce ne mentine vii, vom
putea gasi o lumina pentru lipsa noastra de atentie.
I.37
VITARAGAVISAYAM VA CITTAM
Atunci cind in viata ne infruntam cu piedici si
obstacole, sfatul acelora care le-au invins poate fi de
mare folos.
I.38
SVAPNANIDRAJNANALAMBANAM VA
Cercetarea viselor noastre si a experientelor traite in
aceasta stare, sau legate de ea, ne poate ajuta sa
rezolvam multe dintre problemele noastre . . .
I.39
YATHABHIMATADHYANADVA
Orice meditatie adinca poate linisti Gindirea . . .


12
I.40
PARAMANUPARAMAMAHATTVANTO ‘SYA
VASHIKARAH
Atunci cind aceasta stare e atinsa, nu exista nimic
care sa intreaca capacitatea de a intelege ce se
intimpla. Gindirea poate sa se mentina fixa si poate
ajuta sa se inteleaga ceea ce e simplu, ceea ce e
complex, ceea ce e infinit, si ceea ce e extrem de mic,
ceea ce poate fi vazut si ceea ce e nevazut.
I.41
KSINAVRTTERABHIJATASYEVA
MANERGRAHITRGRAHANAGRAHYESU
TATSHTATADANJANATA SAMAPATTIH
Atunci cind Gindirea e lipsita de orice tip de
distractie, toate procesele gindurilor se pot indrepta
catre obiectul cercetarii profunde. Daca ramanem in
aceasta stare, putem ajunge sa fim total absorbiti de
obiectul insusi. In acest moment, Gindirea
reflecteaza, ca un diamant fara defecte, doar
trasaturile acestui obiect, si nimic altceva.
I.42
TATRA SHABDARTHAJNANAVIKALPAIH
SANKIRNA SAVITARKA SAMAPATTIH
La inceput, datorita experientelor si a gindurilor
noastre din trecut, intelegerea obiectului este
deformata. In vederea noastra actuala poate interveni
tot ceea ce am auzit, tot ceea ce am citit, si tot ceea
ce am simtit, in trecut.
13
I.43
SMRTIPARISHUDDHAU
SVARUPASHUNYEVARTHAMATRANIRBHASA
NIRVITARKA
Atunci cind se mentine Gindirea catre obiectul in
cauza, putin cite putin, toate notiunile si amintirile
din trecut isi pierd puterea de influenta. Gindirea
ajunge sa fie transparenta ca un cristal, si este una cu
obiectul. In acest moment nu vom avea senzatia de a
fi o anume persoana, in special, si sintem unul cu
obiectul gindirii. Aceasta este reflectarea pura,
directa si unitara a insusirilor, a structurii obiectului,
si a fenomenelor toate.
I.44
ETAYAIVA SAVICARA NIRVICARA
CA SUKSMAVISAYA VYAKHYATA
Acest proces poate fi folosit cu orice fel de obiect,
sau fapt, la orice nivel de cercetare, fie el superficial,
general, si pe cit de obisnuit, cit si la nivel adinc si
grav. . .
I.45
SUKSMAVISAYATVAM
CALINGAPARYAVASANAM
Gindirea nu poate intelege izvorul tainic de unde
procede in noi, intelegerea insasi. In rest, obiectele
intelegerii sale sint fara de numar . . .


14
I.46
TA EVA SABIJAH SAMADHIH
Tot acest proces de concentrare prin care se incearca
a se fixa Gindirea, cere, ca drept baza si suport, un
anumit fenomen, sau un lucru specific, un anumit
obiect de cercetare, caci Gindirea nu poate fi in
indreptata in gol, catre nimic. . . .
I.47.
NIRVICARAVAISHARADYE
‘DHYATMAPRASADAH
In acest moment de congelare activa a Gindirii,
persoana ajunge, cu adevarat, a se cunoaste . . .
I.48
RTAMBHARA TATRA PRAJNA
Iar atunci, tot ceea ce aceasta persoana vede si
impartaseste cu ceilalti, e lipsit de orice greseala . . .
I.49
SHRUTANUMANAPRAJNABHYAMANYAVISAYA
VISHESARTHATVAT
Cunoasterea sa nu se bazeaza, deja, pe memorie, sau
in alte conjecturi: e spontana, naturala si directa,
caci se petrece la un nivel, si cu o intensitate , ce
intrec cu mult pe toate cele obisnuite . . .





15
I.50
TAJJAH SAMSKARO
“NYASAMSKARAPRATHIBANDHI
Pe masura ce acest har al gindirii se intareste, pe zi
ce trece, incepe sa domine toate celelate inclinari ale
gindirii bazate pe o intelegere gresita . . .
I.51
TASYAPI NIRODHE
SARVANIRODHANNIRBIJA SAMADHIH
Gindirea atinge o stare in care nu exista deja niciun
fel de inpresie, caci se ajunge la acel SAMADHI fara
saminta[NIRBIJA SAMADHI] si cu el, cel ce
mediteaza profund e liber de impresiile legate de
viata sau de moarte se alcanza el samadhi sin semilla,
y con él, uno se libera de la vida y de la
muerte. Gindirea E deschisa, limpede, este, pur si
simplu, transparenta . . .



"

16

II
SADHANAPADAH (55)

II.1
TAPAHSVADHYAYESHVARA
PRANIDHANANI KRIYAYOGAH
A practica Yoga curata multimea impuritatilor, atit
pe cele corporale, cit si pe cele intelectuale si
dezvolta capacitatea noastra de a ne cerceta launtric,
ajutindu-ne sa intelegem ca nu trebuie sa asteptam cu
nerabdare rezultatul actiunilor noastre.
II.2
SAMADHIBHAVANARTHAH
KLESHATANUKARANARTHASHCA
Atunci, aceasta practica [KRIYA YOGA] va avea, cu
siguranta, puterea de a spala orice obstacol ce
impiedica claritatea intelegerii si conduce catre
linistea launtrica [SAMADHI]. . .





17
II.3
AVIDYAMITARAGADVESABHINIVESHAH
KLESHAH
Piedicile sint de fapt intelegerea gresita, confuzia
valorilor, sentimentul de a fi strins legat de lucruri,
antipatia fara motiv, si sentimentul de nesiguranta,
egoismul si frica de moarte.
II.4
AVIDYA KSETRAMUTTARESAM
PRASUPTATANUVICCHINNODARANAM
Intelegerea gresita este izvorul tuturor piedicilor, care
nu se prezinta toate deodata, si al carui impact are
efecte diferite. Citeodata, aceste obstacole sint abia
vizibile, iar alte ori sint atit de evidente, incit ajung sa
fie chiar dominante, si pot strica tot ceea ce a fost
obtinut pina atunci.
II.5
ANITYASHUCIDUHKHANATMASU
NITYASHUCISUKHATMAKHYATIRAVIDYA
Intelegerea gresita conduce la greseli de intelegere a
insusirilor, a cauzelor si ale efectelor obiectelor catre
care se indreapta perceptia. Lipsa de constiinta este a
lua drept etern ceea ce e trnzitoriu, a lua drept curat
ceea ce e impur, a lua ceea ce ne aduce durere, drept
placere, si a lua Ne-Fiinta, drept Fiinta . . .



18
II.6
DRGDARSHANASHAKTY
OREKATMATEVASMITA
Falsa oglindire se intimpla atunci cind consideram
activitatea gindirii ca adevaratul izvor al perceptiei,
caci egoismul este confundarea celui ce vede cu ceea
ce se vede . . .
II.7
SUKHANUSHAYI RAGAH
A te simti strins legat de obiecte, de fapte, si de fiinte,
este rezultatul convingerii ca toate acestea vor
contribui negresit la crearea unei placeri si a unei
fericiri eterne.
II.8
DUHKHANUSHAYI DVESAH
Antipatia fara motiv pare a fi rezultatul unor
experiente dureroase suferite in trecut, toate legate de
situatii, si de obiecte, concrete . . .
II.9
SVARASAVAHI VIDUSO ‘PI SAMARUDHO
‘BHINIVESHAH
Nesiguranta este sentimentul de teama innascuta in
fata viitorului, si ajunge sa mihneasca atit pe natingi,
cit si pe intelepti.




19
II.10
TE PRATIPRASAVAHEYAH SUKSMAH
Cind piedicile par a nu fi prezente, trebuie sa fim
foarte atenti caci le putem elimina mergind la
radacinile lor . . .
II.11
DHYANAHEYASTADVRTTAYAH
Ne putem indrepta prin meditatia profunda, catre o
stare de reflectiune interioara continua, pentru a
micsora asa impactul obstacolelor, si pentru a le
intezice sa prinda noi puteri.
II.12
KLESHAMULAH KARMASHAYO
DRSTADRSTAJANMAVEDANIYAH
Piedicile influenteaza faptele noastre si produc
diverse consecinte. Chiar in momentul in care
realizam o anumita fapta, aceste consecinte pot fi
evidente, sau ascunse.
II.13
SATI MULE TADVIPAKO JATYAYURBHOGAH
In timp ce aceste obstacole persista, toate aspectele
actiunii respective sufera modificari, atit in executare,
cit si in durata, si in consecintele sale. Radacinile
actiunilor noastre vor influenta forma noastra de a fi,
duratia vietii, si diversele experiente, toate fiind acea
KARMA personala ce va apare atunci cind ne vom
naste din nou.

20
II.14
TE HLADAPARITAPAPHALAH PUNYAPUNYA
HETUTVAT
Consecintele unei actiuni pot fi sau dureroase, sau
binefacatoare, si totul depinde de faptul ca
obstacolele erau, sau nu, prezente, fie in propunerea
actiunii respective, fie in realizarea ei.
II.15
PARINAMATAPASAMSKARA
DUHKHAIRGUNAVRTTIVIRODHACCA
DUHKHAMEVA SARVAM VIVEKINAH
Efectele dureroase al oricarui obiect sau situatie, pot
proveni din unul, sau din mai multi factori, ca de
exemplu: schimburi produse in obiectul privit,
dorinta de a repeta experiente agreabile, si un
puternic efect al conditionarii trecutului.
Apoi, pot influenta multe alte lucruri ce se
schimba in propiul individ.
II.16
HEYAM DUHKHAMANAGATAM
Consecintele dureroase ce ar putea sa apara pe
parcurs, trebuie sa fie cunoscute cu mult inainte, si
asa, evitate . . .





21
II.17
DRASTRDRSHYAYOH SAMYOGO
HEYAHETUH
Cauza actiunilor ce produc efecte dureroase este
neputinta de a distinge intre ceea ce este vazut de Cel
ce vede . . .
II.18
PRAKASHAKRIYASTHITISHILAM
BHUTENDRYATMAKAM
BHOGAPAVARGARTHAM DRSHYAM
Tot ceea ce e vazut contine nu numai obiectele
externe, ci atit Gindirea, cit si simturile. Toate au
trei insusiri: greutatea, activitatea si claritatea.
Fiecare din ele exercita doua tipuri de efecte:
unele expun pe Cel ce vede la influentele lor , iar
altele ofera mijloacele pentru a se face distinctia
intre ele si “Cel ce vede”, pentru a-l libera de “ceea
ce se vede”
II.19
VISHESAVISHESALINGAMATRALINGANI
GUNAPARVANI
Tot ceea ce e vazut e pe de-a-ntregul legat de Cel ce
vede, fiindca are aceleasi trei insusiri [GUNAS]. Cele
trei gunas, stabilitatea, actiunea si inertia au patru
grade: cel definit, cel ne-definit, cel indicat si ne-
manifestat.

22

II.20
DRASTA DRSHIMATRAH SHUDDHO ‘PI
PRATYAYANUPASHYAH
Cel ce vede nu este subjugat de nimic, dar vede
intotdeauna prin deformarea Gindirii.
II.21
TADARTHA EVA DRSHYASYATMA
Tot ceea ce poate fi vazut are o singura finalitate: a fi
vazut. Ceea ce e vazut exista doar pentru acel ce vede
[acest proces psihic este complex si are un continut
obiectual, prin care se realizeaza reflectarea directa si
unitara a insusirilor si a structurii profunde a obiectelor si
fenomenelor, distiginduse de senzatie prin sintetism si
complexitate] . . .
II.22
KRTARTHAM PRATI NAST AMAPYANASTAM
TADANYASADHARANATVAT
Existenta si aparenta tuturor obiectelor ce pot fi
vazute, sint independente de nevoile unui anume acel
ce vede. Ele exista fara o anume legatura individuala,
pentru a putea ajuta in acest fel, si diversele nevoi
ale altor indivizi. Chiar dacaceea ce se vede apare
drept fara viata in ochii aceluia ce a atins Libertatea,
este viu pentru ceilalti, caci apartine tuturor.



23

II.23
SVASVAMISHAKTYOH
SVARUPOPALABDHIHETUH SAMYOGAH
Tot ceea ce e vazut, fie acele lucruri oricare ar putea
sa fie, si oricare ar fi acel efect asupra unui individ
anume, nu are, pina la urma, decit un singur tel: sa
limpezeasca diferenta dintre lumea externa ce este
vazuta, si lumea interna a celui ce vede. Cel ce vede
si ceea ce e vazut sint uniti pentru ca asa sa se
infaptuiasca adevarata natura a amindorora . . .
II.24
TASYA HETURAVIDYA
Lipsa de claritate pentru a distinge intre cine vede si
ceea ce e vazut se datoreste unei acumulari excesive
de intelegeri gresite. Cauza acestei legaturi este
nestiinta.
II.25
TADABHAVATSAMYOGABHAVO HANAM
TADDRSHEH KAIVALYAM
Cu cit intelegerea gresita se reduce, cu atit mai mult
creste claritatea, Pe aceasta cale vom ajunge a
cunoaste libertatea.Separarea Celui ce vede de Ceea
ce e vazut se obtine prin destramarea nestiintei, si in
acest fel se ajunge a cunoaste libertatea.


24

II.26
VIVEKAKHYATIRAVIPLAVA HANOPAYAH
Mijloacele trebuie sa fie folosite pentru a mari
claritatea, totul pentru a se putea vedea cit sint de
diferite insusirile schimbatoare a ceea ce e vazut, de
esenta neschimbata a celui ce vede. . . A fi capabil sa
vezi diferenta intre ceea ce e real si ceea ce e ireal,
conduce la destramarea nestiintei.
II.27
TASYASAPTADHA PRANTABHUMIH PRAJNA
Obtinerea claritatii se atinge putin cite putin.
II.29
YAMANIYAMASANAPRANAYAMA
PRATYAHARADHARANADHYANASA
MADHAYO STAVANGANI
Iata ce inseamna Yoga: autocontrolul,
regularitatea, postura, controlul
respiratiei, procesul de abstractizare,
concentrarea si veghea.
1.YAMA: parerea personala, atitudinea
noastra catre ceea ce ne inconjoara . . .
2.NIYAMA: parerea despre noi insine,
atitudinea noastra catre noi insine . . .
25
3.ASANA: practica exercitiilor fizice,
posturile de Yoga
4. PRANAYAMA: respiratia controlata
5. PRATYAHARA: controlul simturilor
6. DHARANA: puterea de a-si concentra
gindurile
7. DHYANA: puterea de a contempla
8. SAMADHI: topirea, integrarea
completa cu obiectul atentiei si
intelegerii noastre, isihia, linistea
launtrica, veghea.
II.30
AHIMSASATYASTEYABRAHMACARYA
PARIGRAHA YAMAH
YAMA cuprinde urmatoarele:
• Stima atenta catre toate fiintelor vii, si in
particular catre cei inocenti, cei ce se gasesc
la ananghie, sau catre cei ce se afla intr-o
situatie mai grava decit cea in care ne gasim
noi
• Comunicarea potrivita prin mijloacele
limbii, a scrisului, a gesturilor si a faptelor
26
• Renuntarea la a jindui ceea ce are celalat, si
insusirea de a rezista acea dorinta de a avea
ceea ce nu-ti apartine
• Cumpatarea in toate cele
• Abandonarea avaritiei sau capacitatea de a
accepta numai ceea ce este potrivit.
Starea de Auto-Control, primul pas din
Yoga este format din cinci fagaduinte solemne:
stapinirea de sine, adevarul, cinstea, potolirea
sexuala, si lipsa dorintei de a poseda.
II.31
JATIDESHAKALASAMAYANAVACCHINNAH
SARVABHAUMA MAHAVRATAM
Cind ajungem sa adoptam acest fel de a fi in fata
a tot ceea ce ne inconjoara, aceasta stare nu va fi
pe cale de intoarcere, caci nu e doar un simplu
acord, oricare ar situatia, fie sociala, fie
culturala, fie intelectuala, fie personala . . .
Aceste cinci fagaduinte, ce sint de fapt, Marea
Fagaduinta, cuprind catre cele sapte nivele ale
Iluminarii, oricare ar fi felul ei, oricare ar fi locul sau
timpul ori imprejurarea.




27
II.32
SHAUCASANTOSATAPAH
SVADHYAYESHVARAPRANI
DHANANI NIYAMAH
NIYAMA are:
• Curatenia: a mentine curat atit corpul nostru
cit si ceea ce ne inconjoara
• Multumirea de sine, acea insusire de a se
simti bine cu ceea ce avem, si la fel, cu ceea
ce nu avem
• Eliminarea impuritatilor din organismil
nostru, atit cele fizice, cit si cele ale gindirii,
prin practica obiceiurilor corecte ale
somnului, exercitiilor fizice, ale alimentelor,
ale muncii si ale odihnei
• Studiul si nevoia de a reviza si a evalua
progresele noastre pe drumul cunoasterii de
sine
• Slavirea Inteligentei Superioare si
acceptarea limitelor noastre inaintea lui
Dumnezeu, Atotstiutorul



28
II.33
VITARKABADHANE
PRATIPAKSABHAVANAM
Atunci cind aceste atitudini sint cercetate
cu de-amanuntul, este de mare folos a
contempla posibilele consecinte si, ca
urmare, gasirea unor altor atitudini
asemanatoare. Cind Gindirea se gaseste
alterata de ginduri negative,
reflectioneaza asupra starii contrarii.











29
II.34
VITARKA HIMSADAYAH
KRTAKARITANUMODITA
LOBHAKRODHAMOHAPURVAKA
MRDUMADHYADHIMATRA
DUHKHAJNANANTAPHALA ITI
PRATIPAKSABHAVANAM
Daca observam ca ne apare pe
neasteptate o dorinta de a ne comporta
violent, sau de a aproba o comportare
grosolana, acest mod de a fi se poate
frina gindindu-ne la consecintele
negative ce nu vor intirzia sa apara.
Fapte de acest gen, provin din
instincte inferioare, ca minia, invidia sau
judecata gresita. Iar in ceea ce priveste
importanta acestor actiuni, fie ea care ar
fi, contemplarea unei atitudini favorabile
poate frina dorintele noastre de a ne
comporta intr-un mod grosolan.

30
Avem nevoie sa ne gindim la faptele
contrarii caci gindurile negative, emotiile
si actiunile, ca violenta, de exemplu,
sfirsesc toate prin a ne aduce o intensa
durere, atit fiind realizate, sau provocate,
sau acceptate, prin jinduirea lucrurilor
celorlalti, prin minie, sau prin inselatorie,
la orice nivel, fie el cit de mic, sau
mijlociu, ori intens . . .
II.35
AHIMSAPRATISTHAYAM
TATSANNIDHAU VAIRATYAGAH
Cu cit mai atent te comporti catre
ceilalti, cu atit cresc sentimentele
prietenesti in toti acei ce se gasesc in
prezenta noastra.




31
II.36
SATYAPRATISTHAYAM
KRIYAPHALASHRAYATVAM
Acel ce va arata un adevarat bun simt
si o adinca sinceritate in toate relatiile
sale, nu va gresi in niciuna din faptele
lui, si va ajunge la ceea ce doreste,
fara a face nimic.
II.37
ASTEYAPRATIST HAYAM
SARVARATNOPASTHANAM
Acel ce e demn de incredere, caci nu
jinduieste dupa ceea ce au altii, e
vazut de toti cu incredere, si toti
impart cu el tot ceea ce au, oricit de
scump ar fi ceea ce impart. Bogatia sa
launtrica apare de la sine . . .



32
II.38
BRAHMACARYAPRATIST
HAYAM VIRYALABHAH
In gradul sau cel mai inalt,
cumpatarea produce cea mai
puternica vigoare individuala . . .

II.39
APARIGRAHASTHAIRYE
JANMAKATHAMTASAMBODHAH
Cine nu e avar, e plin de incredere in
sine, si are destul timp pentru a se dedica
meditatiei profunde, prin care ajunge la
intelegerea launtrica totala a propiei sale
fiinte.






33


II.40
SHAUCATSVANGAJUGUPSA
PARAIRASAMSARGAH
Curatenia ne invata ceea ce trebuie sa fie
ingrijit zi de zi, si ne arata ceea ce este
pururea curat. Ceea ce se strica, si se
murdareste, e doar extern, se gaseste pe
dinafara, caci ceea ce nu se strica, si nici
nu se murdareste, e launtric. E posibil sa
apara in yoghin o anumita senzatie de
dizgust catre propiul sau corp si tendinta
de a nu intra in contact cu ceilalti . . .







34

II.41
SATTVASHUDDHHISAUMANASYA
IKAGRYENDRIYAJAYATMA
DARSHANAYOGYATVANI CA
Si inca ceva, ajungem sa fim capabili de
a oglindi adinca natura a persoanei
noastre, impreuna cu acel izvor al
privirii, fara a suferi inselarea simturilor,
liberi curind, de acea intelegere gresita
ce s-a ingramadit in trecut . . . Prin
limpezirea Gindirii se naste bucuría
launtrica, puterea de concentrare,
controlul simturilor si dispozitia catre
cercetarea launtrica.






35



II.42
SAMTOSADANUTTAMAH
SUKHALABHAH
Rezultatul multumirii de sine este a fi
pururea fericit . . .
II.43
KAYENDRIYASIDDHIRASHUDDIK
SAYATTAPASAH
Curatirea impuritatilor trezesc in trup
puteri nebanuite . . .

II.44
SVADHYAYADIST
ADEVATASAMPRAYOGAH
Studiul, dus pina la cele mai inalte culmi,
ne apropie de puterile ceresti ce ne vor
ajuta sa intelegem adincul fiintei. . .

36
II.45
SAMADHISIDDHIRISHVARA
PRANIDHANAT
A slavi pe Dumnezeu ne ajuta sa
intelegem orice am dori sa cunoastem.
Daca ne lasam in Mina lui Dumnezeu
putem atinge cea mai inalta Iluminare. . .

II.46
STHIRASUKHAMASANAM
Postura trebuie sa aiba doua insusiri:
atentia si concentrarea, caci trebuie sa fie
stabila si comoda . . .








37

II.47
PRAYATNASHAITHILYANANTA
SAMAPATTIBHYAM
Aceste insusiri pot fi obtinute prin
recunoastere si observare atenta a
reactiilor trupului si a respiratiei, pentru
fiecare postura de Yoga. Odata
cunoscute, aceste reactii pot fi controlate,
putin cite putin, lasind deoparte sfortarea
inutila si meditind asupra infinitului . . .
II.48
TATO DVANDVANABHIGHATAH
Daca aceste principii se urmeaza in mod
corect, practica posturilor de Yoga poate
ajuta, pe cel ce le practica, sa suporte si
sa reduca influentele externe asupra
trupului sau, ca virsta, sau vremea, sau
mincarea, ori munca. Cind se stapineste
postura se opresc alterarile produse de
catre dualitate . . .
38



II.49
TASMINSATISHVASAPRASHVASA
YORGATIVICCEDAH
PRANAYAMAH
Controlul constient si dorit al respiratiei
[PRANAYAMA], in locul unui mod
obisnuit si inconstient de a respira, poate
sa se faca doar in cazul in care exista o
anumita obisnuinta zilnica cu practica
posturilor de Yoga. Acest control este
espiratia continua, retinerea aerului, sau
dintr-o data, oprirea completa a
respiratiei . . .





39
II.50
BAHYABHYANTARASTAM
BHAVVRTTIDESHAKALA
SAMKHYABHIH PARIDRSTO
DIRGHASUKSMAH
Posturile de Yoga cuprind
• regularea expirarii adinci,
• a pastra putin acest gol,
• a inspirarii profunde,
• a pastra putin acel plin,
• si apoi a se intoarce la punctul neutru intre
inspiratie si expiratie
Din acest punct neutru, se poate ajunge la
oprirea naturala o intregii respiratii. Regularea
acestor faze se realizeaza prin modularea
duratiei lor, si prin mentinerea acestei modulatii
un anumit timp. Gindirea trebuie sa fie centrata
si infocata in acest proces. Fazele respective
trebuie sa fie, in acelasi timp, largi, cit si
uniforme. Duratia si frecventa acestor faze
controlate ale respiratiei tin de timp si de loc,
si incep sa devina din ce in ce mai subtile . . .


40
II.51
BAHYABHYANTARA
VISAYAKSEPI CATURTHAH
Exista un al patrulea nivel de control
al respiratiei, care e launtric si e pe
deasupra celorlalte faze. Atunci, si
numai atunci va putea depasi
respiratia limita experimentala a
constiintei . . .
II.52
TATAH KSYATE
PRAKASHAVARANAM
Practica obisnuita a respiratiei
controlate [PRANAYAMA] reduce
obstacolele ce se opun intelegerii
luminoase. Se ajunge atunci la
ridicarea valului ce acopera lumina
interioara . . .


41
II.53
DHARANASU CA YOGYATA
MANASAH
Gindirea poate fi acum preparata
pentru a se concentra si pentru a fi
infocata catre un tel ales. . .
II.54
SVAVISAYASAMPRAYOGE
CITTASYA SVARUPANUKARA
IVENDRIYANAM
PRATYAHARAH
A pune friu simturilor poate sa se
intimple doar cind Gindirea e in stare
sa se mentina catre directia aleasa, iar
simturile, la rindul lor, se vor intoarce
de la diversele obiecte din jur, si vor
urma credincioase aceasta orientare a
Gindirii [PRATHYARA — a se intoarce la
matca, la origini, prin recuperarea acelei insusiri a
Gindirii de a controla simturile datorita renuntarii la
distractiile ce provin de la obiectele externe.]
42
II.55
TATAH PARAMA
VASHYATENDRIYANAM
Atunci si doar atunci vor putea fi
simturile puse in friu . . .



"



43
III

VIBBHUTIPADAH (55)

III.1
DESHABANDHASHCITTASYA
DHARANA
Gindirea ajunge sa stea in friu
[DHARANA] doar atunci cind,
indreptata catre un obiect ales, poate
ramane asa, in ciuda tuturor altor
obiecte ce stau la-ndemina, peste tot.
Concentrarea, este a aseza
Gindirea pe obiectul in care se
mediteaza . . .


44
III.2
TATRA
PRATYAYAIKTATANATA
DHYANAM
Atunci, activitatea Gindirii este ca un
riu curgator, in legatura launtrica cu
obiectul catre care e indreptata . . .
Contemplarea, sau Meditatia
[DHYANA], este fluxul neintrerupt al
Gindirii catre Obiect . . .
III.3
TADEVARTHAMATRANIRBHASAM
SVARUPASHUNYAMIVA
SAMADHIH
Curind, persoana ajunge sa fie atit de
absorbita de obiect incit e prezenta
numai intelegerea adinca a obiectului.
E ca si cum persoana ar fi pierdut
propia sa identitate. Este confundarea
totala cu obiectul inteles[SAMADHI].
45
III.4
TRAYAMEKATRA SAMYAMAH
Cind aceste procese se aplica la
acelasi obiect, intr-un mod continuu si
exclusiv, practica respectiva primeste
numele de SAMYAMA[ Aceste trei stari,
DHARANA, DHYANA si SAMADHI reprezinta ceea
ce se numeste SAMYAMA] . . .
III.5
TAJJAYAPRAJNALOKAH
A face SAMYAMA pe un obiect
anume ales, duce la o cunoastere
completa a acestuia, in toate aspectele
sale. SAMYAMA e lumina constiintei
superioare . . .
III.6
TASYA BHUMISU VINIYOGAH
SAMYAMA trebuie sa treaca prin
diferite etape sau faze progresive . . .

46
III.7
TRAYAMANTARANGAM
PURVEBHYAH
Cele trei aspecte de Yoga descrise in
sutrele III.1, III.2 si III.3 [dharana,
dhyana y samadhi], sint launtrice, si
mai complexe decit primele cinci
aspecte din sutra II.29 . . .












47
III.8
TADAPI BAHIRANGAM
NIRBIJASYA
Cele trei stari [dharana, dhyana y
samadhi] sint externe daca le
comparam cu starea “samadhi fara
saminta” [NIRBIJA], o stare in care
Gindirea e libera de orice impresie si
asa fiind, nimic nu ramane in afara
puterii sale de patrundere,
[NIRBIJAH SAMADHI], caci e mai
complexa decit starea in care
Gindirea se indreapta catre un obiect
ales [SAMADHI] . . .






48
III.9
VYUTTHANANIRODHASAMSKA
RAYORABHIBHAVAPRADUR
BHAVAUNIRODHAKSANA
CITTANVAYO
NIRODHAPARINAMAH
Gindirea poate avea doua stari, bazate
amindoua pe tendinte diferite:
neatentia si atentia. Dar trebuie sa
stim ca in fiecare moment domina
doar o singura stare, si aceasta stare
va determina comportarea, atitudinea
si felul de a se exprima ale acestei
persoane. [NIROD PARINAM - este
transformarea Gindirii, procesul prin care Gindirea
permite sa fie patrunsa de conditia chemata NIROD,
care apare intr-un mod momentan, intre senzatia ca
dispare si senzatia ca ocupa de fapt locul sau, ca e
acolo. . . Intr-un singur cuvint o vom numi stare de
VIZINVIZIBILITATE]


49

III.10
TASYA PRASHANTAVAHITA
SAMSKARAT
Acest flux se calmeaza dupa mai
multe impresii repetate . . . In urma
unei practici constante si neintrerupte,
Gindirea poate fi mentinuta in stare
de atentie, timp indelungat . . .
III.11
SARVARTHATAIKAGRATAYOH
KSAYODAYAU CITTASYA
SAMADHIPARINAMAH
Gindirea se misca intre posibilitatea
de a se gasi intr-o concentrare intensa,
dar si in starea in care alte obiecte ii
pot atrage usor atentia . . .



50
[SAMADHI PARINAM-
Transformarea Interioara, este
obtinerea graduala a linistei interioare si
aparitia simultana a unei directii unice,
transformarea launtrica, schimbarea la
fata ]
III.12
TATAH PUNAH SHANTODITAU
TULYAPRATYAYAU
CITTASYAIKAGRATAPARINAMAH
Cind Gindirea ajunge la un nivel in
care ramane intr-o puternica si
continua legatura cu obiectul ales,
neatentia nu mai are asupra ei nici-o
influenta . . [AIKAGRATA( se lee
Ekagrata) PARINAM, transformarea
catre o directie unica, este o stare a
Gindirii in care obiectul analizat care
dispare fiind inteles, e inlocuit imediat
cu un obiect identic].

51

III.13
ETENA BHUTENDRIYESU
DHARMALAKSANAVASTHA
PARINAMA VYAKHYATAH
Cum de fapt s-a si spus, Gindirea are
diferite stari ce dau nastere la diferite
feluri de a se comporta, de a avea
diferite atitudini, fiind diferite
posibilitatile respective, la acelasi
individ . . . La fel, se poate spune ca
aceste transformari, si modificari, pot
sa se intimple in toate obiectele
perceptiei, si in toate simturile.
Aceste schimbari pot sa apara la
diferite nivele, si pot fi influentate de
anumite forte externe, ca de exemplu
timpul, sau chiar de propria noastra
inteligenta . . .

52


III.14
SHANTODITAVYAPADESHYA
DHARMANUPATI DHARMI
O substanta anume contine, in ea
insasi, toate caracteristicile sale, si
dupa forma particulara ce poate alege
pentru a apare in lumea vizibila, vor
apare la fel toate caracteristicile ce
corespund acestei anumite forme.
Si totusi, oricare ar fi aceasta
forma, si oricare ar fi caracteristicile
ei vizibile, exista fara-ndoiala o baza
care le cuprinde pe toate. Anumite
caracteristici au aparut in trecut, altele
apar acum, iar altele pot fi descoperite
in viitor . . .


53
III.15
KRAMANYATVAM
PARINAMAYATVE HETUH
Daca se modifica secventa, sau
ordinea operatiilor, anumite insusiri
ale unui anume tip, se por modifica
pentru a se ajunge la un alt tip diferit.
Toate proprietatile, fie ele latente,
active, sau inca nemanifestate, ramin
in culisele fenomenului numit
substanta.










54
III.16
PARINAMATRAYASAMYAMA
DATITANAGATAJNANAM
A se concentra [SAMYAMA], in
procesul triplu al schimbarilor,[nirod,
samadhi y ekagrata], privind cu
atentie felul in care acest proces
sufera influenta timpului, sau a altor
factori, poate conduce la cunoasterea
trecutului si a viitorului . . .










55

III.17
SHABDARTHAPRATYAYA
NAMITARETARADHYASA
SATSASKARASTATPRAVI
BHAGASAMYAMATSARVA
RUTABHUTAJNANAM
A se concentra [SAMYAMA] in legaturile
care exista intre limbaj, idei si obiecte,
inseamna a examina trasaturile proprii ale
obiectelor, mijloacele folosite pentru a le
descrie, si ideile, sau influentele culturale
asupra Gindirii, pe care persoanele analizate
le prezinta in vorbire si fapte. Pe aceasta
cale se poate descoperi cel mai precis si
eficace mod de a comunica, oricare ar fi
barierele lingvistice, sau culturale. . .
Sunetul, sensul, si idea care e in spatele
tuturor manifestarilor sonore, se gasesc in
acelasi timp in Gindire, intr-o stare de
confuzie haotica.

56
Daca realizam SAMYAMA “pe”, sau
“in”, sunet, aceasta confuzie se
clarifica, si starile in confuzie se separa,
pentru a lasa sa apara intelegerea
sensului sunetelor produse de orice
fiinta.


III.18
SAMSKARASAKSATKARANAT
PURVAJATIJNANAM
A se concentra [SAMYAMA] asupra
propriilor inclinari si obiceiuri
personale ne poate conduce la
radacinile lor. Ca urmare a acestei
practici se poate ajunge la cunoasterea
profunda a propriului trecut . . .
Observind impresiile avute in acest
trecut , se obtine cunoasterea vietilor
anterioare . . .

57
III.19
PRATYAYASYA
PARACITTAJNANAM
A se concentra [SAMYAMA] in
schimburile ce se produc in Gindirea
unei persoane anume, si a depune
atentie la consecintele ce decurg din
aceste miscari ale Gindirii, dezvolta
in noi, ca urmare, puterea de a
observa cu atentie starea gindurilor
celorlalti. Prin SAMYAMA, imaginea
ce apare in Gindirea celuilalt, poate fi
cunoscuta . . .








58
III.20
NA CA TATSALAMBANAM
TASYAVISAYIBHUTATVAT
Nu! Nu e posibil sa cunoastem cauza
starii Gindirii nimanui, caci aceasta
cauza se gaseste mult prea departe de
posibilitatea noastra de a o cunoaste.
A vedea prin SAMYAMA nu ne
conduce spre o cunoastere a proceselor
Gindirii in urma carora o imagine
apare in Gindirea celuilalt, caci nu este
acesta scopul concentrarii numite
SAMYAMA.







59

III.21
KAYARUPASAMYAMATTAD
GRAHYASHAKTISTAMBHE
CAKSUHPRAKASHA
SAMPRAYOGE ‘NTARDHANAM
A se concentra [SAMYAMA] in legaturile ce
exista intre trasaturile fizice si ceea ce le
influenteaza, e un proces ce ne poate conduce la
folosirea mijloacelor de a ne confunda intr-atit
de mult cu ceea ce ne inconjoara, incit propria
noastra forma poate ajunge sa fie de nevazut, si
de nerecunoscut.Cine realizeaza SAMYAMA in
forma trupului, pentru a suspenda puterea de a fi
vazut, contactul privirii unui observator cu lumina
emisa de acest corp, este intrerupt, si corpul ajunge sa
fie invizibil. Acest principiu explica si disparitia
sunetului, pina la punctul de a ajunge de neauzit . . .







60

III.22
SOPAKRAMAM
NIRUPAKRAMAM CA KARMA
TATSAMYAMADAPARANTA
JNANAMARISTEBHYO VA
Rezultatele faptelor noastre se pot
prezenta imediat, sau pot veni cu
intirziere. A se concentra in asta
[SAMYAMA] ne poate conferi
capacitatea de a prezice succesiunea
unor fapte in viitor, si puterea de a
vedea chiar propria moarte. Realizind
SAMYAMA in cele doua tipuri de
KARMA, activa si pasiva, sau in
auguri si preziceri, se poate ajunge sa
se stie momentul exact al mortii . . . .



61


III.23
MAIYTRYADISU BALANI
Calitati ca prietenia, compasiunea sau
multumirea de sine, pot fi un motiv de
cercetare adinca, cu ajutorul
concentrarii dirijate [SAMYAMA].
Asa se poate ajunge la puterea
de a reafirma calitatea dorita.
III.24
BALESU HASTIBALADINI
Daca ne concentram [SAMYAMA] in
forta fizica a elefantului, putem
ajunge sa avem chiar puterea lui . . .





62


III.25
PRAVRTTYALOKANYASA
TSUKSMAVYAVAHITAVI
PRAKRST AJNANAM
A ne concentra Gindirea in propria
noastra vigoare, intr-un mod sustinut,
[SAMYAMA], si mentinind acesta
directie un timp indelungat, ne da
puterea de a sesiza cele mai fine
subtilitati, si de a intelege care sint
obstacolele ce ne impiedica sa
ajungem la o intelegere adinca. Daca
aceste fine trasaturi ale cercetarii
noastre lipsesc, observatia respectiva
este, din pacate, foarte limitata.



63


III.26
BHUVANAJNANAM SURYE
SAMYAMAT
Daca ne concentram continuu
[SAMYAMA] in Soare, putem ajunge
sa cunoastem, adinc, regiunile
cosmice si secretele sistemului nostru
planetar.
III.27
CANDRE TARAVYUHAJNANAM
Daca ne concentram continuu
[SAMYAMA] in Luna, aceasta
practica ne produce o cunoastere
totala a pozitiilor stelelor, si a
constelatiilor, in diferite momente ale
miscarii cerurilor.


64


III.28
DHRUVE TADGATIJNANAM
Daca ne concentram continuu
[SAMYAMA] in Steaua Polara,
pudem ajunge sa cunoastem miscarea
relativa a stelelor.
III.29
NABHICAKRE
KAYAVYUHAJNANAM
Daca ne concentram continuu
[SAMYAMA] in buric, ajungem sa
cunoastem profund fiziologia si
dispozitia secreta a diverselor organe
ale corpului nostru. . .




65

III.30
KANTHAKUPE
KSUTPIPASANIVRTTIH
A alege gitul ca motiv al cercetarii
noastre dirijate [SAMYAMA], ne
conduce la cunoasterea secretelor
foamei si setei. Acest lucru ne va
permite sa controlam manifestarile lor
extreme . . .










66

III.31
KURMANADYAM STHAIRYAM
Daca ne concentram continuu
[SAMYAMA] in regiunea pieptului si
a plexului solar, cercetarea senzatiilor
ce se intimpla, si se simt acolo, in
diferite momente, si in diferite stari
fizice si psihice, ne va conduce la
folosirea mijloacelor cuvenite pentru
a ramine linistiti si calmi, chiar in
grave momente de pericol.
[A realiza SAMYAMA in nervul numit
Kurma-Nadi, conduce yoghinul la o
stare in care e capabil sa ramana ca o
statuie, inert si nemiscat.]





67
III.32
MURDHAJYOTISI
SIDDHADARSHANAM
Daca ne concentram continuu
[SAMYAMA] in izvorul Inteligentei
Inalte ce poate tisni in fiecare din noi,
[in virful capului] putem ajunge sa
avem puteri supranaturale, si sa avem
abilitatea de a intra in contact cu
fiintele perfecte si invizibile . . .
III.33
PRATIBHADVA SARVAM
Tot poate fi inteles . . . O intelegere
noua si spontana apare la fiecare pas.
III.34
HRDAYE CITTASAMVIT
Daca ne concentram continuu
[SAMYAMA] in Inima, vom primi
revelatia proceselor Gindirii . .

68
III.35
SATTVAPURUSHAYORATYAN
TASANKIRNAYOH
PRATYAYAVISHESOBHOGAH
PARARTHATVATSVARTHA
SAMYAMATPURUSHAJNANAM
Gindirea, care este supusa, zi de zi,
schimburilor, si Cel ce vede, care, de fapt,
nu se schimba niciodata, sint aproape, dar
sint doua entitati si doua notiuni diferite si
separate. Cind Gindirea e proiectata catre
exterior si se comporta intr-un fel aproape
mecanic, indreptindu-se catre obiecte, apare
atunci placerea sau durerea. Insa, cind o
persoana incepe la momentul potrivit, o
cercetare adinca asupra naturii secrete a
legaturii intre Cel ce vede, si vederea in sine,
Gindirea se separa de obiectele externe si
apare brusc, acea intelegerea profunda a
Celui ce vede. Experienta este rezultatul
neputintei de a separa Constiinta Pura
[PURUSHA] de Inteligenta Pura (SATVA],
chiar daca sint absolut diferit.
69
III.36
TATAH PRATHIBHASHRAVANA
VEDANADARSHASVADAVARTA
JAYANTE
In urma acestui proces incep sa apara
puteri extraordinare de vedere a
realitatii lucrurilor . . .
III.37
TE SAMADHAVUPASARGA
VYUTTHANE SIDDHAYAH
Aceasta putere de intelegere extraordinara,
si insusirile speciale primite ca har in urma
concentrarii continuate [SAMYAMA], sint
extrem de folositoare pentru cel ce are
tendinta de a se impiedica din nou cu
aceleasi obstacole, si in consecinta, cade
iarasi intr-o stare de neatentie.
Dar pentru cel ce cauta acel har al
starii de Yoga, rezultatele primite in urma
concentrarii [SAMYAMA] sint o adevarata
piedica . . .
70

III.38
BANDHAKARANASHAITHILYAT
PRACARASAMVEDANACCA
CITTASYA
PARASHARIRAVESHAH
Datorita cercetarii asupra cauzei ce
face ca Gindirea sa fie atit de
nestramutat legata de individ, si cu
examinarea mijloacelor pentru a scapa
de aceasta sclavie a dialogului intern,
apare un imens potential in acel ce
practica Yoga, cu ajutorul caruia
persoana poate depasi cu mult,
limitele sale individuale . . .





71
III.39
UDANAJAYAJJALAPANKAKANT
AKADISVANGA UTKRANTISHCA
Daca reusim sa punem un friu
sensatiilor transmise de corp, Gindirii,
este posibil sa controlam senzatiile
externe. De exemplu, se poate suporta
contactul cu apa la orice temperatura,
sau inteparile de spini, se poate merge
pe suprafete instabile si putem ajunge
sa ne simti atit de usori ca un glob . . .
Daca ajungem sa dominam riul
Launtric sau starea UDANA, putem fi
capabili sa levitam si sa meargem pe
apa, prin mlastini, pe spini, etc, fara ca
toate acestea nici macar sa ne atinga . . .




72
III.40
SAMANAJAYAJJVALANAM
Cu ajutorul starii SAMANA se pot
experimenta senzatii de caldura
intensa . . .
III.41
SHROTRAKASHAYOH
SAMBANDHASAMYAMA
DDIVYAM SHROTRAM
Daca se practica concentrarea
continua [SAMYAMA] in auz si in
spatiu, se dezvolta un simt al auzului
extraordinar . . .







73
III.42
KAYAKASHAYOH
SAMBANDHASAMYAMA
ALLAGHUTULASAMAPATTESH
CAKASHAGAMANAM
Cu practica concentrarii continuate
[SAMYAMA] asupra legaturii dintre
corp si spatiu si prin studiul si
identificarea directa cu obiectele
usoare ce plutesc in aer, ca un fulg de
bumbac, se poate ajunge la
cunoasterea secretului deplasarii in
spatiu si la capacitatea de a calatori in
vazduh . . .






74

III.43
BAHIRAKALPITA VRTTIRMAHA
VIDEHA TATAH
PRAKASHAVARANAKSAYAH
Cu studierea acestor fenomene si
dezvoltind conditii in care Gindirea
nu comite greseli de perceptie, apare o
facultate extraordinara ce permite
cercetarea Gindirii celorlalti. In
acelasi timp, se destrama ceata ce
acopera vederea corecta . . .
[MAHAVIDEHA – Puterea de a intra in contact cu
Fiinta Sinelui o stare de neconceput a Constiintei.
Datorita acestei puteri se ridica voalul ce acopera
Lumina]





75
III.44
STHULASVARUPA
SUKSMANVAYARTHAVAT
TVASAMYAMADHBHUTAJAYA
YAH
Practica concentrarii continuate
[SAMYAMA] in originea materiei, in toate
formele, manifestarile si utilizarile sale,
conduce la puterea de a domina elementele.

III.45
TATO
‘NIMADIPRADURBHAVAH
KAYASAMPATTADDHARMANA
BHIGHATASHCA
Atunci cind elementele sint dominate,
nu vom mai fi tulburati de ele. Corpul
atinge o stare de perfectiune in urma
careia incep sa apara insusiri
extraordinare . . .
76
III.46
RUPALAVANYABALAVAJRA
SAMHANANATVANI
KAYASAMPAT
Perfectiunea corpului se traduce prin
trasaturi alese, farmec subtil,
demnitate, si o forta fizica
neobisnuita.












77
III.47
GRAHANASVARUPASMITAN
VAYARTHAVATTVA
SAMYAMADINDRIYAJAYAH
Friul simturilor se obtine prin
concentrarea sustinuta [SAMYAMA]
in facultatea de a simti, si prin
observarea obiectelor simturilor, a
modului in care aceste obiecte sint
intelese, a faptului ca persoana se
identifica cu obiectul, si in procesul
prin care obiectele, simturile,
Gindirea si Cel ce vede se gasesc
intr-o strinsa legatura, si in ceea ce
rezulta din perceptia acestei legaturi
reciproce . . .




78
III.48
TATO MANOJAVITVAM
VIKARANABHAVAH
PRADHANAJAYASHCA
Reactia simturilor va fi tot atit de
rapida ca si cea a Gindirii. Simturile
vor vedea cu finete si claritate, iar
persoana va fi in stare sa influenteze
in caracteristicile celorlalte elemente.











79

III.49
SATTVAPURUSHANYATAKHYA
TIMATRASYASARVABHAVA
DHISTHATRTVAM
SARVAJNATRTVAM CA
Atunci cind se ajunge la o intelegere
adinca a diferentei ce exista intre Cel
ce vede si Gindirea insasi, se vor
cunoaste diferitele stari ale Gindirii si
tot ceea ce le produc. Asa ajunge
Gindirea sa fie un instrument perfect
pentru vederea fara defecte a tot ceea
ce trebuie sa fie stiut si cunoscut . . .






80
III.50
TADVAIRAGYADAPI
DOSABIJAKSAYE KAIVALYAM
Scopul practicii de Yoga este
Libertatea ce poate fi obtinuta doar
daca se renunta la dorinta de a obtine
cunostinte extraordinare, si daca se
elimina cauza obstacolelor.
III.51
STHANYUPANIMANTRANE
SANGASMAYAKARANAM
PUNARANISTAPRASANGAT
A dori si a accepta considerarea sociala, ca o
consecinta a cunoasterii obtinute prin
concentrarea sustinuta, [SAMYAMA] este o
tentatie care trebuie innabusita. Altfel, ne
vom infrunta cu aceleasi probleme negative
ce se nasc din piedicile intilnite la tot pasul
pe drumul ce conduce la starea de Yoga . . .


81
III.52
KSANATATKRAMAYOH
SAMYAMADVIVEKAJAM
JNANAM
A mentine concentrarea in mod
continuu [SAMYAMA] spre timp si
in secventa si ordinea shimburilor
sale, face sa se nasca claritatea
absoluta . . .
III.53
JATILAKSANADESHAIRANYAT
ANAVACCHEDATTULYAYOSTA
TAH PRATIPATTIH
Claritatea ne face sa descoperim
subtile diferente in aceleasi obiecte,
chiar daca aceste diferente nu sint
evidente. O asemanare aparenta nu
poate sa ne insele in vederea
diferentelor ce exista in obiectul
observat.
82
III.54
TARAKAM SARVAVISAYAM
SARVATHAVISAYAMAKRAMAM
CETI VIVEKAJAM JNANAM
Aceasta Claritate este spontana,
imediata, naturala si totala. Ea nu
exclude nici-un obiect, nu separa nici-o
situatie anume, si nici-un moment
anume, caci nu este un proces al ratiunii
analitice.
III.55
SATTVAPURUSHAYOH
SHUDDHISAMYE KAYVALYAM
Acea stare in care Gindirea e una si
aceeiasi cu Cel ce vede, este Libertatea.
[cind PURUSHA si SATTVA ajung sa fie unul, fiind
impreuna]

"

83

IV
KAYVALYAPADDAH (34)

IV.1
JANMAUSADHIMANTRATAPA
HSAMADHIJAH SIDDHAYAH
Anumite facultati de nebanuit ale
Gindirii pot fi obtinute prin nastere,
prin folosirea plantelor, prin recitarea
unor descintece speciale, prin practica
postului, si prin acea stare a Gindirii
ce ramine adinc si permanent in
contact cu obiectul concentrarii ei,
fara nicio lipsa de atentie
[SAMADHI]



84
IV. 2
JATYANTARAPARINAMAH
PRKRTYAPURAT
Schimbul petrecut in procesul de
trecere de la un grup de insusiri, la
altul, este, de fapt, un aranjament al
calitatilor fundamentale ale materiei.
IV. 3
NIMITTAMAPRAYOJAKAM
PRAKRTINAM
VARANABHEDASTU TATAH
KSETRIKAVAT
A intelege aceste lucruri conduce la puterea
de a se infrunta doar cu anumite obstacole
care interzic realizarea anumitor
transformari.
Rolul lor este acelasi ca munca unui
taran care deschide o iesire cu un jgheab
dintr-un iaz, ca apa sa iasa spre cimp, unde e
necesara pentru irigatie, si asa curge libera,
fara obstacole . . .
85

IV. 4
NIRMANACITTA
NYASMITAMATRAT
Prin harul Gindirii, o persoana poate
sa influenteze in starea Gindirii a unei
alte persoane . . .
IV. 5
PRAVRTTIBHEDE
PRAYOJAKAM
CITTAMEKAMANEKESAM
Dar aceasta influenta va depinde de
starea celui care o sufera . .
IV. 6
TATRA
DHYANAJAMANASHAYAM
Iar influenta aceluia ce se gaseste in starea de
Yoga numita meditatie profunda [DHYANA]
produsa in alta persoana, nu va ridica nici
obstacole, si nici teama existentiala, care, de
fapt, incep sa dispara . . .
86

IV. 7
KARMASHUKLAKRSNAM
YOGINASTRIVIDHAMITARESAM
Pe cind alte persoane cu aceleasi facultati
extraordinare primite prin Yoga, se
misca motivati de alte dorinte, cei
adevarati in Yoga, nu folosesc puterea
lor cu un motiv anume. Actiunile unui
yoghi nu sint nici pure nici impure, dar
actiunile tuturor ceilalti sint de trei tipuri:
Pure, impure si amestecate . . .
IV. 8
TATASTADVIPAKANUGUNAMEVA
BHIVYAKTIRVASANANAM
Caci tendinta Gindirii de a face ceva
bazindu-se in cele cinci obstacole, ca de
exemplu intelegerea gresita, se pare ca
nu a fost complet eliminata. Aceste
piedici vor apare din nou in viitor si vor
produce consecinte negative . . .
87
IV. 9
JATIDESHAKALAVYAVAHITANA
MAPYANANTARYAM
SMRTISAMSKARA
YOREKARUPATVAT
Exista o strinsa legatura intre memorie si
impresiile ramase din trecut. Aceasta
legatura adinca apare in mod evident si
poate persista, chiar atunci cind, intre
doua actiuni asemanatoare exista un
anume interval, o portiune de timp, sau
de spatiu, sau de context.
IV. 10
TASAMANADITVAM CASHISO
NITYATVAT
Dorinta de nemurire a existat de
intotdeauna. Din acest motiv acest gen
de impresii ca (T-B) + (V-M), Tineretea
fara Batrinete si Viata fara de Moarte
nu se pot atribui unei epoci ca atare . . .

88
IV. 11
HETUPHALASHRAYALAMBANAIH
SANGRHITATVADESAMABHAVE
TADABHAVAH
Datorita intelegerii gresite, aceste
tendinte sint protejate si mentinute cu
sirg. Toate acestea au loc si se intimpla
datorita unor anume influente externe,
datorita atasamentului la rezultatul
actiunilor si datorita acelui defect al
Gindirii care produce senzatia de
neliniste si neastimpar al
comportamentului. Daca aceste senzatii
se reduc si li se pune un friu, influenta
lor si impresiile ce pot lasa, dispar ca
prin minune. Uniti in perechea cauza si
efect, efectele dispar cu disparitia
cauzelor . . .



89
IV. 12
ATITANAGATAM SVARUPATO
‘STYADHVABHEDADDHARMANAM
Tot ceea ce a disparut fara urma, si tot ceea
ce poate apare in viitor, are o substanta
secreta care exista de intotdeauna, si pentru
totdeauna. Faptul ca aceste lucruri sint
evidente sau nu, depinde de directia
transformarilor. Trecutul si viitorul exista in
prezent, dar sint zone care nu pot sa fie nici
simtite nici cunoscute, din cauza ca se
gasesc in planuri diferite.
IV.13
TE VYAKTASUKSMA GUNATMANAH
De schimburile petrecute cu cele trei
calitati depinde faptul de a se produce
manifestarile caracterelor particulare ale
fenomenelor [activitatea, greutatea si
claritatea, sau stabilitatea, actiunea si
inertia] . . .


90
IV. 14
PARINAMAIKATVADVASTUTATTVAM
Vom gasi doar o singura transformare
in caracteristicile unei substante, intr-
un moment anumit . . .
[Esenta oricarui obiect consista in faptul ca
proportia sa din cele trei calitati [guna], e unica]
IV. 15
VASTUSAMYE
CITTABHEDATTAYORVIBHAKTAH
PANTHAH
Depinde de starea Gindirii
observatorului felul in care apar
diversele forme ale caracteristicilor
unui obiect oarecare . . .
[Acelasi obiect e vazut in diferite feluri de catre
diferitele moduri de a gindi]





91

IV. 16
NA CAIKACITTATANTRAM
CEDVASTU
TADAPRAMANAKAM
TADA KIM SYAT
Poate exista oare obiectul Gindirii
daca nu ar fi vazut de cineva? E oare
obiectul doar rezultatul perceptiei
cuiva? [Un obiect nu depinde de o singura
Gindire]







92
IV. 17
TADUPARAGAPEKSITVACITTASYA
VATSU JNATAJNATAM
Faptul ca un obiect oarecare poate,
sau nu poate fi vazut, depinde de cit si
de cum se poate ajunge la el, si de
intensitatea interesului persoanei care
i-l vede.[Daca un obiect e cunoscut sau
necunoscut e ceva care depinde de Gindire care
este colorata sau nu de catre el]









93


IV. 18
SADA
JNATASHCITTAVRTTAYASTAT
PRABHOH
PURUSHASYAPARINAMITVAT
Cel ce vede este etern si de
neschimbat. Este stapinul Gindirii si,
de fapt, cunoaste toate activitatile
sale.
IV. 19
NA TATSVABHASAM
DRSHYATVAT
Gindirea face parte din ceea ce ea
gindeste si nu are, in ea insasi, puterea
de a gindi . . .



94


IV. 20
EKASAMAYE
COBHAYANAVADHARANAM
E gresita parerea ca Gindirea poate
sa-si creeze propriile sale ginduri, si
ca, in acelasi timp, poate sa le si vada.
IV. 21
CITTANTARADRSHYE
BUDDHIBUDDHERATIPRASANGAH
SMRTISANKARASHCA
Cei care inventeaza in fiecare moment
o Gindire momentana si trecatoare, au
in cap doar dezordine si haos, si
sufera, de obicei, de o evidenta lipsa
de memorie.



95

IV. 22
CITERAPRATISANKRAMA
YASTADAKARAPATTAU
SVABUDDHISAMVEDANAM
Atunci cind Gindirea nu sta in
legatura cu obiectele externe, si nu
reflecta nici-o forma externa Celui ce
vede, in acel moment devine chiar Cel
ce vede . . .
IV. 23
DRASTRDRSHYOPARAKTAM
CITTAM SARVATHAM
Gindirea are doua insusiri:
• pe de-o parte, prezinta lumea
externa Celui ce vede
• pe de alta, i-l reflecta si i-l
prezinta pe Cel ce vede, siesi,
pentru propria ei lumina si
claritate . . .
96
IV. 24
TADASANKHYEYAVASANABHI
SHCITRAMAPI PARARTHAM
SAMHATYAKARITVAT
Chiar daca Gindirea a cules, in trecut,
impresii de tot felul, ea raspunde cerintelor
Celui ce vede, in orice moment, caci ea
singura nu e in stare sa faca nimic fara
puterea Celui ce vede . . .
IV. 25
VISHESADARSHINA
ATMABHAVABHAVANANIVRTTIH
Cineva care are o intelegere plina de o
claritate neasemuita, nu are nevoie sa fie
interesat in Cel ce vede . . .
IV. 26
TADA VIVEKANIMNAM KAIVALYA
PRAGBHARAM CITTAM
Aceasta claritate si lumina ii conduce pe
acesti indivizi catre singurul lor tel, care este
atingerea libertatii nebanuite [KAIVALYA]
. . .
97
IV. 27
TACCHIDRESU PRATYAYANTARANI
SAMSKAREBHYAH
Daca se intimpla o deviere din Drumul cu
Har, pot apare din nou impresiile
tulburatoare din trecut . . .
IV. 28
HANAMESAM KLESHAVADUKTAM
Greselile, pe cit de mici ar fi, nu ar
trebuie sa fie ascunse, ci indreptate,
caci produc tot atitea probleme ca si
cele cinci obstacole . . .
IV. 29
PRASANKHYANE
‘PYAKUSIDASYA SARVATHA
VIVEKAKHYATERDHARMA
MEGHAH SAMADHI
Asa izvoreste ca o ieruga, o stare a
Gindirii plina de lumina in toate cele,
si orice clipa.

98
IV. 30
TATAH
KLESHAKARMANIVRTTIH
Aceasta stare e atit de curata incit nu
contine nici cel mai mic rest al
actiunilor bazate pe cele cinci
obstacole . . .
IV. 31
TADA
SARVAVARANAMALAPETASYA
JNANA
SYANANTYJJNEYAMALPAM
Cind Gindirea se libereaza de norii ce
intuneca vederea, ajunge sa stie tot,
caci nimic nu ii ramine de nestiut . . .





99
IV.32
TATAH KRTARTHANAM
PARINAMAKRAMASAMAPTIR
GUNANAM
Cele trei insusiri fundamentale scapa
acum de orice influenta a secventei
transformarilor bazate pe placere si
suferinta . . .
IV. 33
KSANAPRATIYOGI
PARINAMAPARANTANIRGRAHYAH
KRAMAH
O secventa este schimbarea unei insusiri
prin alta, ce o urmeaza intr-un ciclu
permanent, si are de-a face cu momentul,
care, de fapt se bazeaza pe aceasta calitate a
lucrurilor de a se schimba de la o clipa la
alta. Kramaha, el proceso, es la sucesión de
cambios que tiene lugar a cada instante y
que son aprensibles al final de las
transformaciones de las tres gunas.
100
IV. 34
PURUSHARTHASHUNYANAM
GUNANAM PRATPRASAVAH
KAIVALYAM
SVARUPAPRATISTHA VA
CITTISHAKTIRITI
Cind se atinge culmea cautarii
noastre, cele trei insusiri
fundamentale nu mai pot obliga
Gindirea sa gindeasca neintrerupt.
Asa este libertatea, caci Cel ce vede
se arata acum fara nici-o masca a
Gindirii , si te gasesti in fata lui ca
inaintea unei prapastii . . .
[SHUNYA, vidul . . .]

FIN
"

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times

Cancel anytime.