TEORII AVANSATE ALE PERSONALITATII

- NOTE DE CURS -
1
CAPITOLUL I: SITUA IA ACTUAL A PSIHOLOGIEI PERSONALIT II
Dup Mayer (2005), astzi contextul dominant de conceptualizare a personalit ii este cel de
tip perspectiv ln perspectiv i a aprut radual! De-a lunul primei "umt i a secolului
20, teoreticieni ca #imund $reud, %arl &oers, &aymond %attell i 'ordon (llport au dezvoltat
)iecare o descriere lar a sistemului personalit ii! (ceste viziuni sunt interesante,
convintoare i accentueaz unul sau altul din aspectele personalit ii! De-a lunul timpului,
aceste teorii s-au *nmul it i au )ost com+inate *n cateorii mai lari, a+ordarea psi-odinamic,
umanist, +e-aviorist, social-conitiv (.mmons, /010 c)! Mayer 2005)!
2eoreticienii personalit ii *ncearc, *n ultimii ani, o interarea teoriilor personalit ii,
privind retrospectiv ctre ideile trecute clasice dar i ctre viitorul acestei tiin e! Mul i autori
(3ervin, /004a5 #arason, #arason i 3ierce, /004 c)! $urn-am i 6eaven /000) iau din ce *n ce
mai mult *n considerare ideea c oamenii sunt simultan )iin e +iloice i sociale, modela i de
)actori evolu ion ti i actuali! (ceea i autori consider c exist trei modalit i de a intera
teoriile personalit ii mai e))icient, utilizarea unor desinuri mai +une cercetare care s ia *n
2
considerare to i )actorii complexi i relevan i implica i *n reac iile individuale5 accentuarea mai
intens a proceselor interne5 su+linierea )elului *n care oamenii se sc-im+ *n timp!
%arver (/004 c)! $urn-am i 6eaven /000), studiind cercetrile mai vec-i, redescoper un
concept mai vec-i 7 evitare-apropiere - i ideea c exist dou structure +ioloice distinct care
sunt independente una de cealalt! D(tele i teoriile din neuropsi-oloie, psi-opatoloie,
psi-o)armacoloie accentueaz existen a sistemului activator de apropiere (approac- activation
system) care urmre te )acilitarea ana"amentului i a unui sistem in-i+itor, de retraere,
aversiv! (st)el, di)erite sisteme sunt evidente att la nivelul a)ectului ct i a sinelui! %arver
decteaz, de asemenea, redescoperirea i acceptarea unor concepte psi-analitice, care par a )i
strns rela ionate cu conceptele evolu ioniste! 8ltima tematic este re-accentuarea naturii sociale
a personalit ii, +azat pe concepte ca ata ament i presiunea de rup!
.pstein (/004 c)! $urn-am i 6eaven /000) arumenteaz ideea c teoria trsturilor nu este
su)icient pentru a identi)ica di)erene ele de comportament *n di)erite situa ii, sau pentru a
*ntelee unicitatea complex a identit ilor individuale! (utorul consider c constructele
motiva ionale (scopuri i nevoi) sunt, sau ar tre+ui s )ie, de importan central *n psi-oloia
personalit ii! %u toate acestea, importan a i relevan a principiilor enetice i evolu ioniste nu
pot )i su+estimate!
Mc%lelland (/004 c)! $urn-am i 6eaven /000) a detectat numeroase teme pe care le
consider importante pentru prezentul i viitorul psi-oloiei personalit ii,
3ersonalitatea este *nc studiul imainii de sine 7 adic datele de cercetare sunt *nc de
tip sel)-report (c-estionarele)!
%ercettorii personalit ii studiaz *n primul rnd varia+ilele con tiente, conitive i mai
pu in )actorii incon tien i!
%ercetarea personalit ii nu este o tiin cumulativ 7 ma"oritatea cercettorilor studiaz
sinuri noile lor a+ordri, *n loc s construiasc pe teoriile sistematice mai vec-i!
3si-oloia personalit ii se +azeaz mai mult pe proces dect pe con inut 7 de exemplu,
cercettorii se intereseaz mai mult de puterea convinerilor personale ale oamenilor mai
dera+ dect de con inutul lor!
3
8nul dintre cei mai de seam teoreticieni ai personalit ii, 3ervin (/004, c)! $urn-am i
6eaven /000) a identi)icat urmtoarele aspecte leate de evolu ia acestui domeniu,
a! 9nteresul asupra acestui domeniu a atins cote uimitoare!
+! .xist mai multe de)ini ii ale personalit ii dect teoreticieni!
c! %lari)icarea conceptului de tip de personalitate ar )i de o importan primordial pentru
domeniu!
d! .xist o tendin de a avea *ncredere mai mult *n determinan ii *nnscut i ai
personalit ii!
e! .xist o insatis)ac ie din ce *n ce mai mare leat de metodele creion--rtie sau de
la+orator!
)! 3rincipala surs de dezacord este pro+lema speci)icit ii versus eneralit ii, *n care
+unul-sim postuleaz prima ideea *n timp ce studiile experimentale o)er rezultate
interpretate *n am+ele direc ii, adesea *n )unc ie de orientarea autorului!
! De i studierea aceluia i )enomen la mai mul i su+iec i este valoroas, o importan
especial se acord identi)icrii rela iilor dintre pr ile oranismului individual!
-! De i )ormularea unor teorii adecvate ale personalit ii rmne *n urma cercetrilor
tiin i)ice, aceste studii sunt att de *n)loritoare *nct perspectiva pentru o psi-oloie
sistematic a personalit ii este luminoas!
:uss (/005 c)! $urn-am i 6eaven /000) a identi)icat cteva aspecte disputate cu intensitate
leate de perspectiva trsturilor! ; *ntre+are central se re)er la ct de puternic este prezic
comportamentul prin trsturi! (cest aspect se lea adesea de mrimea rela iei dintre o trstur
i comportamentul su mani)est! #tudii recente despre impactul trsturilor par a arta c acestea
sunt predictori puternici ai comportamentului *n calitate de constrngeri situa ionale ! De la
Misc-el (/041), s-a arumentat ideea c sitau iile puternice (de exemplu, stimuli, manipulri)
nea e)ectul unei trsturi! %u toate acestea cteva trsturi (anxietatea) poate )i important
numai atunci cnd manipularea este puternic! <n esen , se pare c atunci cnd contextul
(situa ia) comportamentului este personal, in)ormal, )amiliar, cnd durata este extins, cnd pla"a
posi+il de rspunsuri este lar i cnd exist aleeri multe *ntre di)erite tipuri de
comportament, se o+serv comportamentul consistent cu trstura! (cest dez+atere se preocup
de urmtoarele aspecte, unit ile i clasele de comportament prezise, lrimea comportamentului
4
sau situa iei studiate, cantitatea de areare a datelor colectate i consisten a expectat a
comportamentului respectiv! :uss (/005, c)! $urn-am i 6eaven /000) considera c
comportamentul este a)ectat de )actori metodoloici (ran=in este mai consisitent dect ratin),
trsturile *nsele (mo tenite, stilistice sau leate de sine sunt mai consistente) sau alte varia+ile
enetice (cu ct este mai o+serva+il o trstur cu att mai extrem va )i scorat, i cu att mai
consistant va )i)!
$urn-am i 6eaven (/000) identi)ic o serie de aspecte din psi-oloia personalit ii care nu
au )ost complet rezolvate,
1. Ereditate versus ediu. %e este mai important, )actorii enetici, +ioloici sau
in)luen ele mediului> 3ro+lema este dac di)eren ele individuale se dezvolt *n primul rnd din
)actori enetici, de mediu sau interactivi! 3erspectiva trsturilor ia *n considerare am+ele
aspecte! 2eoriile )reudiene acord reutate eredit ii, *n timp ce teoriile umaniste, conitive, de
*nv are accentueaz )ie mediu ca determinant al comportamentului, )ie interac iunea cu mediul
ca surs a dezvoltrii personalit ii i a di)eren elor individuale! 3oate )i imposi+il de separat
ace ti doi )actori a cror interc iune este att de complex!
!. Pr"#ese$e de %&v' are versus $e(i$e %&&'s#ute a$e #")"rtae&tu$ui. (ccentul ar
tre+ui pus pe aspectele modi)ica+ile ale personalit ii sau pe ideea c dezvoltarea personalit ii
urmeaz un orar intern> Din nou, teoriile trsturilor s-au *mpr it *ntre aceste dou idei! 2eoria
)reudian a )avorizat perspectiva determinrii interne (una pesimist) *n timp ce umani tii au
postulat o perspectiv optimist c omul se sc-im+ ca rezultat al experien elor sale! 2eoriile
*nv rii i conitive sus in *n mod clar ideea c sc-im+area comportamentului i a
personalit ii este rezultatul experien elor *nv ate! 3ro+lema nu este dac omenii *nva sau se
sc-im+ (este evident), ci cnd, cum i de ce o )ac, sau de ce unii *nva mai repede dect al ii!
*. A##e&tu$ )e tre#ut+ )re,e&t sau viit"r. 2eoriile trsturilor accentueaz cauzele trecute,
)ie c pun accentul pe caracterul *nnscut, )ie pe cel *nv at! 2eoria )reudian su+liniaz
importan a evenimentelor din copilrie, iar teoriile *nv rii se )ocalizeaz pe *ntririle trecute i
continen ele prezente! 2eoriile umaniste accentueaz realitatea )enomenoloic prezent sau
scopurile viitoare, iar teoriile conitive i ale #inelui su+liniaz trecutul i prezentul (dar i
viitorul dac este implicat sta+ilirea o+iectivelor)! Doar teoreticienii personalit ii care sunt
5
interesa i de scopurile i scenariile personale, pun accentul pe in)luen a viitorului asupra
prezentului!
-. C"& tie& ' versus i&#"& tie&t. #unt procesele personalit ii con tiente, precon tiente,
su+con tiente sau incon tiente> &e)erirea la )elul *n care oamenii ndesc, simt sau percep este
esen ial pentru descrirea personalit ii> 2eoria )reudian su+liniaz procesele incon tiente, *n
timp ce teoriile umaniste, conitive i ale *nv rii accentueaz procesele con tiente! 2eoriile
trsturilor acord o mic importan acestor aspecte, )ie con tiente sau incon tiente! 2ema
con tien ei, una dintre cele mai importante i di)icile din psi-oloie, )ocalizeaz din ce *n ce mai
mult aten ia teoreticienilor! 2ot mai mult ideea c unele procese importante ale personalit ii
sunt incon tiente, este acceptat de teoreticienii tuturor a+ordrilor!
.. Dis)",i ie i&ter&' versus situa ie e/ter&'. 2eoriile *nv rii pun accent pe )actorii
situa ionali5 teoriile trsturilor su+liniaz )actorii dispozi ionali iar al ii sus in ideea
interac iunii dintre varia+ilele +azate pe persoan i cele +azate pe situa ie! #e cunosc destul de
+ine )actorii interni, personali, dar se tie )oarte pu in despre )actorii situa ionali, externi!
0. A1"rd'ri$e situa i"&a$e versus 2)ers"&"$"(i#e2 a$e #")"rtae&tu$ui ua& !
;amenii variaz *n comportament pentru c rspund di)erit la situa iile cu care se *ntlnesc
*ntmpltor, sau pentru c au personalit i di)erite care creeaz, ale i sc-im+ aceste situa ii>
3. Pr"1$ea )si4i# versus s"ati# a )ers"&a$it' ii ! (r tre+ui s considerm di)eren ele
de personalitate ca avnd +aze )izioloice sau ele sunt social sau auto-construite> 3rima
perspectiv implic di)icultatea de sc-im+are, *n timp ce a doua, nu! (ceasta este una dintre cele
mai vec-i dez+ateri *n )iloso)ie i are o relevan direct pentru pro+lemele personalit ii!
5. Psi4"$"(ia 2)")u$ar'2 versus tii& i6i#' a )ers"&a$it' ii ! (u non-exper ii descrieri ale
personalit ii di)erite, poate mai so)isticate i varia+ile> #unt toate descrierile populare
irelevante pentru c sunt neclare, am+iue i contradictorii>
%oo= (/01? c)! $urn-am i 6eaven /000), a *ncercat s *n elea motivele proresului
*ncet al psi-oloiei personalit ii i a inclus urmtoarele aspecte,
6
1. Pr"1$ea #$asei de r's)u&suri. %e *ncearc s prezic analiza personalit ii> %t de
mari sau mici ar tre+ui s )ie aceste predic ii> (st)el, *n educa ie, ar tre+ui s ne a teptm ca
personalitatea s prezic *ntreul succes la examene, scorurile individuale la examene,
rspunsurile corecte separat, aspectele de stil (de exemplu, lunimea rspunsului), stilul de scris
pre)erat sau aspecte leate de ct de devreme a venit candidatul *naintea examinrii!
!. Pr"1$ea ta/"&"iei situa iei. 2eoreticienii personalit ii accept c )actorii
situa ionali in)luen eaz i modeleaz inevita+il comportamentul, dar care dintre caracteristicile
situa ionale )ac asta> @a ce nivel ar tre+ui descrise aceste aspecte 7 stimulul, situa ia, cadrul sau
mediul> .ste necesar o taxonomie a situa iilor dar i a personalit ii pentru a putea )ace
predic ii adecvat comportamentul!
*. Nu'ru$ #")$et de varia1i$e. %omportamentul este simultan determinat de enetic,
personalitate, dispozi ie a)ectiv, aspectele istorico-culturale i de varia+ilele situa ionale!
.valuarea ex-austiv a unei persoane sau a unei ac iuni necesit msurarea multor varia+ile att
*n aria de experiz a psi-oloilor ct i *na)ara!
-. Eve&ie&te #riti#e &e#u&"s#ute. evenimente interioare uitate sau c-iar )antasmatice
pot inluen a personalitatea ca intre dar i comportamentul *n situa ii particulare! (ceste
evenimente sunt di)icil de identi)icat i accesat!
.. Eve&ie&te$e de ti) 2 a&s'2. .venimentele ans, cum ar )i a *ntlni pe cineva la o
petrecere, a accepta o o)ert de "o+, pot avea e)ecte pozitive sau neative pe termen lun *n via a
individului care sunt imposi+il de prezis!
0. Cer#uri$e vi#i"ase i )r"#ese$e aut"#ata$iti#e. .venimentele ams pot ie i de su+
controlul persoanei! ( vedea un )ilm despre o opera ie c-irunical poate )ace pe cineva )o+ic la
ast)el de opera ii, ceea ce poate determina mai departe, anxietatea de spitale i medici!
3. U&i#itatea idi"(ra6i#'. $iecare individ, la ca i )iecare animal sau )iin vie, este unic
*n ceea ce prive te aspectul extern i experien ele! %u toate acestea, pot )i studiate principiile
enerale!
7
5. Varia1i$a di6i#i$'. .xist )actori di)icil de controlat sau de identi)icat! (ce tia includ
cultura i clasa social! #unt di)eren ele de en +ioloice sau de mediu> 3entru a testa acest
lucru, ar tre+ui studia i oamenii care au )ost crescu i *n societ i )eminine, matriar-ale, cu to i
ceilal i )actori men inu i constan i, ceea ce este imposi+il!
7. C"&str8&(eri eti#e. Multe studii )aimoase sunt respinse astzi de comitetele de etic!
#epararea emenilor la na tere i cre terea lor *n medii di)erite este o cercetare dorit, dar
inaccepta+il din punct de vedere etic!
19. Presiu&i$e de #er#etare. 3resiunile leate de pu+licare i o+ inerea ranturilor *nseamn
c cercetarea psi-oloic este o adevrat industrie i este )oarte u or pentru cercettori s
enereze sute de teorii +izare i s le testeze, de i ele nu seamn deloc una cu cealalt!
11. Re(u$i$e i &"re$e. .xist lei, norme, reuli i etic-eta cotidian care dicteaz )elul *n
care oamenii s se comporte *n societate, )ie c vor sau nu! (st)el, comportamentul social poate
)i )oarte constrns de aceste aspecte!
1!. La& u$ de 6eed1a#:. 3rin ii * i in)luen eaz copiii, terapeu ii * i in)luen eaz pacie ii,
consultan ii i in)luenteaz clien ii i vice versa! (ceste inele de )eed+ac= pot )i complexe,
su+tile i di)icil de *n eles!
1*. C"re$a ii 6$u#tua&te. 3ersonalitatea este par ial de)init de comportamentul social, care
este in)luen at de cultur i su+-cultur! (st)el, dou studii identice *n su+-culturi di)erite nu vor
avea rezultate identice!
1-. ;)r' tierea #"&#e)tua$'. Multe varia+ile de personalitatea (de exemplu, intelien a,
extraversia) nu sunt precis de)inite, i ast)el exist o *mpr tiere conceptual *n timpm c-iar i *n
cadrul teoriei unui sinur individ!
1.. ;&#rederea %& <ude#' i$e ua&e. %-iar i mul i dintre o+servatorii non-pasiona i,
dezinteresa i i +ine preti i au +ias-uri i se a)l *n dezacord *ntre ei! (ceste erori umane
inevita+ile )ac di)icil orice )orm de evaluare psi-ometric!
8
10. ;&#rederea %& #uvi&te. %uvintele sunt vai i au *n elesuri multiple! %e *nseamn de )apt
comportamentul ei a )ost satis)ctor> c-iar i c-estionarele care o)er date numerice sunt de
)apt clasri de cuvinte, care sunt *n mod inevita+il, vai!
6all i al! (/015 c)! $urn-am i 6eaven /000) consider c teoria personalit ii are nevoie s
)ie simultan mai imainativ i mai evaluativ! %u toate acestea, autorii consider c *n viitor vor
exista tot mai pu ine teorii mari, inclusive i tot mai multe mini-teorii, care mai trziu vor )i
*ncorporate *ntr-o teorie eneral a comportamentului! (utorii listeaz cteva domenii care au
in)luen at, in)luen eaz i vor in)luen a viitorul teoriei personalit ii,
Aeuro tiin a, +ioloia i teoria evolu ionist5
Dezvoltarea social i evolu ia comportamentelor de ran *nalt cum ar )i
altruismul, ealitatea i indiciile de rol5
tiin a conitiv, mai ales aspcetele leate de )elul *n care oamenii *nva i * i
)olosesc cuno tin ele acumulate5
medicina comportamental pentru c )ace letura dintre di)eren ele individuale i
+oli5
modelarea cauzal i modelarea ecua iei structurale necesare pentru a *n elee
paternurile complexe existe *n cadrul datelor personalit ii!
Misiunea psi-oloiei personalitatii este teoretica (sa identi)ice paternurile individuale
caracteristice de andire, emotie si comportament alaturi de mecanismele psi-oloice 7 explicite
sau implicite 7 din spatele acestor paternuri, empirica (sa adune si sa analizeze datele care releva
)elul in care persoanele, situatiile si comportamentele sunt interrelationate si sa dezvolte
instrumente psi-ometrice pentru a clari)ica natura acestor relatii) si institutionala (sa o)ere o
)orta interativa intr-o epoca a )ramentarii si specializarii stiinti)ice)! 3si-oloia personalitatii
cauta sa intereze contri+utiile psi-oloiei dezvoltarii, sociale, conitive si +ioloice intr-un tot
care sa explice persoana ca intre si dimensiunile ce di)erentiaza o persoana de alta ($under,
200/)!
9
(r )i prematur s se creeze o sintez a teoriilor existente ale personalit ii! 2eoriile existente
sunt imprecise, sunt con)lictuale *n multe privin e, descoperirile lor sunt con"uncturale, iar
interarea care de"a a vut loc nu a produs un consens sinular! ( impune o sintez arti)icial *n
acest stadiu ar impiedica teoriile existente s contri+uie la *n eleerea personalit ii (6all i al!
/015 apud! $urn-am i 6eaven /000 )!
Ma"oritatea psi-oloilor care nu sunt speciali ti *n psi-oloia personalit ii nu sunt la
curent cu teoria i cercetarea actual a domeniului! (cest lucru se *ntmpl mai ales la psi-oloii
educa ionali, ocupa ionali sau clinicieni, care nu certitudine nu au timp s urmreasc alte
specializri i par a )i cu 20-B0 de ani *n urm! 8nii *nc au convinerea c conceptul de trsturi
sta+ile a murit odat cu atacul partizanilor situa ionali ti, i c to i sunt acum interac ion ti!
.xperiemntali tii care consider di)eren ele individuale ca erori de varian au respins de mult
ideea evalurii psi-ometrice a personalit ii i acord pu in interes acestui domeniu! De o+icei,
psi-oloii speciali ti au propriile planuri care *i determin s adopte o anumit perspectiv
asupra personalit ii (cea care le convine)! %u toate c psi-oloii trans-culturali s-au +ucurat s
demonstreze di)eren e culturale consistente i coerente ale comportamentului social, psi-oloii
personalit ii au )cut exact opusul, demonstrnd invarian a structurii de personalitate *n
popula ii )oarte di)erite! ( $urn-am i 6eaven /000 )
10
CAPITOLUL II: TENDIN E ACTUALE ;N A=ORDAREA PSIHANALITIC A
PERSONALIT II
3aradima psi-analitica a inceput sa evolueze in domeniul cercetarii empirice, asa cum
constata un articol despre mecanismele de aparare Cournal o) 3ersonality (:aumeister et al /001,
%ramer D Davidson /001, Aorem /001 c)! $under 200/), si o metaanaliza a cercetarilor recente,
relevante pu+licata in 3syc-oloical :ulletin (Eesten /001 c)! $under 200/)! 2eoria
psi-analitica a lui $reud a inceput sa )ie creditata pentru )aptul ca a anticipat modelele conitive
ale procesarilor paralele distri+uite, care conceptualizeaza comportamentul si constiinta ca
rezultate ale unui compromis continuu intre numeroase su+sisteme mentale ce opereaza
independent (&umel-art i al! /014, c)! $under 200/)!
Te"ria ata ae&tu$ui
2eoria ata amentului este considerat a+ordarea psi-odinamic contemporan care a condus
la rena terea psi-oloiei psi-odinamice i la intrarea acesteia pe trmul cercetrii tiin i)ice!
@a aproape 50 de ani dup $reud, psi-iatrul i psi-oterapeutul enlez Co-n :oFl+y (/00G-
/000) a reu it s aduc *n aten ia tiin i)ic )enomenul de bonding (attachment) i ceea ce se
*ntmpl nu numai n interiorul persoanei ci i ntre persoane! :oFl+y a devenit cele+ru prin
studiul su realizat asupra a ?? de -o i! (cest studiu sus inea ideea c deprivarea matern *n
copilria timpurie poate conduce la pro+leme )oarte severe de adaptare social i emo ional la
vrsta adult! Dup al doilea &az+oi Mondial, :oFl+y a )ost desemnat de ;raniza ia Mondial
a #nt ii s cerceteze sntatea psi-ic a copiilor a+andona i (-omeless)! <n acest studiu, el a
com+inat cunoa terea sa leat de nevoia de letur emo ional (+ondin) din copilrie cu
cteva caracteristici ale psi-oloiei copiilor care nu au avut parte de o letur emo ional
securizant cu mama (6olmes, 2002 c)! &uppert 2001)!
&ezultatele lui :oFl+y pot )i rezumate ast)el, paternurile de +ondin sunt construite *n
primul rnd cu mama *ncepnd cu na terea! @etura emo ional a copilului cu mama este
necesar pentru supravie uire!
11
&uppert (2001) accentueaz ideea c +ondinul este un principiu universal al naturii! 2oate
)iin ele vii care supravie uiesc *mpreun sunt atrase unele ctre celelalte prin )or ele de +ondin!
.xist mai multe modalit i prin care poate aprea +ondinul,
- prin contact imediat (contact corporal)
- prin percep ie senzorial (de exemplu, miros, ust, vz, auz)
- prin emo ii (de exemplu iu+ire sau )ric)
- prin nduri i amintiri
- prin lim+a"!
Di)erite tipuri de animale )olosesc di)erite canale de +ondin! :ondin-ul se dezvolt printr-
un proces mutual de adaptare, )iecare mem+ru lsnd o impresie de durat *n procesul de
+ondin, rezultatul )iind apari ia unit ii de +ondin!
&uppert (2001) analizeaz extensiv calit ile +ondin-ului uman i pleac de la considera ia
c letura emo ional cu mama este prima )orm de +ondin pentru oameni! %opilul
*nreistreaz )aptul c mama este prezent prin contactul )izic direct, prin *nreistrarea mirosului
sau speci)ic i al ustului laptelui! %ontactul vizual direct are o semni)ica ie )undamental
pentru con)irmarea leturii! (uzul vocii mamei i *n eleerea cuvintelor sale consolideaz
procesul de )amiliarizare mutual! 3rin intermediul mamei copilul se simte pe sine (.u sunt aici,
.u am un corp, .u am nevoi i emo ii)! @etura cu mama este )unda ia paternurilor
psi-oloice pentru )iecare om! 9ar dac letura emo ional oriinal lipse te sau este serios
*ntrerupt, atunci )unda ia psi-oloic i emo ional a individului este insta+il i cu tendin e
spre tul+urri! %opilul nu are nici o orientare i securitate leat de sine!
@etura interpersonal este *nalt emo ional i nu se re)er doar la )aptul c mama este
prezent, ci la cum este prezent! .mo iile umane 7 )ric, iu+ire, )urie, durere, ru ine vinov ie 7
* i au oriinile *n procesul de +ondin iar sc-im+ul emo ional este o component esen ial a
acestui proces! .mo iile pe care oamenii le *mprt esc o)er in)orma ii despre )elul *n care
ace tia reac ioneaz unul la altul i devin dependen i emo ional i psi-oloic unul de altul!
3ersoanele care sunt conectate emo ional pot empatiza u or una cu cealalt! 'ndurile pot
12
in)luen a procesul de +ondin, dar *n dezvoltarea individual ele devin importante mai trziu i
nu *n primii doi ani!
Dincolo de teoria lui :oFl+y, recent se asum ideea c procesul de +ondin se dezvolt *ntre
mama i copil c-iar *nainte de na tere! %opilul reac ioneaz senzitiv la mi crile, strile mamei
sau la sunetele inimii i la vocea sa! %opilul intr *n rela ie cu mama sa *n timpul ravidit ii
(Canus, /00G, 6unt-er i Hrens, 2005 c)! &uppert 2001)! 9mdeiat dup na tere, procesul de
+ondin dintre copil i mama sa este *ntrit prin comunicarea senzorial! %ircumstan e
ne)avora+ile pentru creearea unei leturi emo ionale securizante i suportive includ, na terea
prematur, utilizarea incu+atoarelor, prezen a ec-ipamentelor medicale, narcoza, separarea
+e+elu ului de mama sa, contactul )izic minimal *ntre mam i copil, a+sen a alptrii! Dac
exprien a na terii este marcat de )ric i durere pentru mama i copil, exist pericolul ca
copilul stresat i anxios s se simt insecurizat i sinur *n ciuda *nri"irii intense a mamei de
mai trziu!
%ercetrile lui Hlaus i Hennel (/01G) i #tern (/00/ c)! &uppert 2001) indic *n mod clar
importan a contactului corporal direct i contactul vizual dintre mam i nou-nscut! %ontactul
piele-la-piele *n )aza senzitiv de dup na tere precum i suptul snului vor stimula
importan a )unc iilor vitale din corpul copilului i vor securiza copilul!
%omplementar cu nevoia de +ondin a copilului care este )undamental i necesar
supravie uirii, este a+ilitatea prin ilor de a sta+ili leturi emo ionale! %ercetrile asupra
ata amentului descriu a+ilitatea prin ilor, respectiv a mamei de a creea o letur emo ional
securizant ca senzitivitate! (insFort- (/0GB, c)! &uppert 2001) consider c o mam senzitiv
este capa+il, s perceap semnalele copilului atent i imediat5 s interpreteze corect semnalele
din perspectiva +e+elu ului5 s reac ioneze adecvat la semnalele copilului5 s )ac toate acestea
*ntr-un interval tolera+il de )rustrare pentru copil! &uppert (2001) * i exprim convinerea c
rdcinile pro+lemelor psi-oloice sunt *n primul rnd tul+urri de +ondin *ntre mam i copil!
%eea ce doresc copiii s evite este separarea *ndelunat de mama lor! #epararea cauzeaz un
stres emo ional extrem copiilor, determinndu-i s treac prin di)erite stadii emo ionale! (ceste
stadii emo ionale ale copiilor separa i de mamele lor au )ost o+servate de :oFl+y (/001 c)!
&uppert 2001) care considera c acestea apar *n urmtoarea secven ,
13
a! Fric i panic. $rica este prima reac ie la separare i apare imediata amenin are a
pierderii leturii! %opilul care este lsat sinur trie te o )ric pro)und, mortal i o
amenin are extrem a existen ei sale!
+! Furie. ( doua reac ie la separare este protestul de a )i lsat sinur su+ )orma )uriei! Dac
mama nu se *ntoarce, dup un timp )uria se va opri!
c! Disperare i apatie. %opilul extenuat de e)orturile sale anterioare de a resta+ili contactul,
va *ncepe s eam pn cnd se va *nc-ide *n sine, *n durerea separrii! .l va reac iona
din ce *n ce mai pu in la mediu i exist pericolul de moarte sau de depresie extrem a
copilului!
.leva lui :oFl+y, (insFort- (/0GB c)! &uppert 2001) a realizat o serie de experimente,
rmase clasice, pentru a investia calitatea comportamentelor de ata ament! (utoarea a
identi)icat trei tipuri de ata ament,
a) %opii cu ata ament securizant ! (ce ti copii caut proximitatea mamei lor *n timpul i
dup o situa ie stresant (de exemplu, cnd pleac sau cnd se *ntoarce)!
+) %opii cu ata ament insecurizant-ambivalent ! i ace ti copii caut contactul cu mama
*ns ei rezist la *ncercrile ei de a )i *n contact i de a interca iona! <n durerea separrii,
ei nu pot di)eren ia *ntre dorin a de a se duce la mama lor i de a sta departe de ea! .i
sunt ezami i c au )ost a+andona i i vor s se prote"eze de alt dezamire!
c) %opii cu ata ament insecurizant-evitant ! %nd mama se *ntoarce, ace ti copii evit
contactul cu ea i rezist o)ertelor mamei de contact, *ndeprtndu-se de aceasta! (ce ti
copii au decis s se retra ca i cum nu ar avea nici o asteptare de ceva pozitiv de la
mam lor!
Main i 6esse (/000, c)! &uppert 2001) au identi)icat *n studiile lor un alt tip de ata ament 7
ata amentul dezorganizat , opus celui securizant i oranizat! %opiii cu un ast)el de parten de
ata ament )u ctre mam, rmn la "umtatea drumului, se *ntorc i )u departe de mam!
(cest tip de ata ament apare la copiii care au su)erit o traum de pierdere sau care sunt a+uza i
de prin i!
14
%ercetrile ulterioare asupra comportamentului de ata ament au condus la o multitudine de
rezultate interesante (:risc-, 'rossman, 'rossman i Ho-ler, 2002 c)! &uppert 2001),
%lasi)icarea copiilor *n )unc ie de cele trei tipuri de ata ament poate )i realizat la 4-/2
luni! %lasi)icarea se aplic i copiilor de 2-? ani *ns ei * i exprim comportamentul de
ata ament di)erit!
%opiii su+ / an triesc separarea *ndelunat de mama lor mai acut dect copiii de 2 ani!
<n cazul copiilor care au trecut de la un ata ament securizant la unul insecurizant *n cel
de-al doilea an de via , cauza poate )i stresul din )amilie!
%lasi)icarea paternurilor de ata ament se aplic i +ondin-ului dintre tat i copil!
%opiii dezvolt ata amente di)erite )a de mam i )a de tat!
%opiii cu ata ament securizant demonstreaz o dezvoltare intelectual i social pozitiv
(de exemplu, sunt mai cooperan i)5 copiii cu ata ament am+ivalent demonstreaz o dezvoltare
intelectual mai lent5 iar copiii cu ata ament insecurizant dezvolt tul+urri *n comportamentul
social!
9ndependen a copilului este rela ionat cu experien a ata amentului! %opiii cu ata ament
securizant risc s mear mai departe de mama lor atunci cnd exploreaz o+iecte sau cnd ia
contact cu al i oameni dect copiii cu ata ament insecurizant!
(+sen a mamei, de exemplu prin )aptul c este la serviciu, nu este *n sine un )actor
decisiv al calit ii ata amentului!
%opiii care sunt *nri"i i de alte persoane, de exemplu, "umtate de zi stau cu +a+y-sitter,
* i )ormeaz ata amentul *n primul rnd cu mama lor!
Dup :oFl+y (/005, c)! &uppert 2001) un copil dezvolt un model intern de lucru pentru
rela ii +azat pe experien ele sale cu mama i cu tatl su! <n via a sa, el va trans)era aceste
experien e *n rela iile cu alte persoane! .xperin ele pozitive conduc la expectan e pozitive i
ast)el un comportament corespunztor *n rela iile ulterioare! .xperien ele rela ionale neative
conduc la expectan e native )a de al i oameni! #tudiile leate de dezvoltare sus in ideea
15
dura+ilit ii paternului de ata ament copil-prin i *n rela iile viitoare ale copilului cu alte
persoane (:ret-erton, 2002 c)! &uppert 2001)!
CAPITOLUL III: TENDIN E ACTUALE ;N A=ORDAREA PERSONALIT II DIN
PERSPECTIVA TRSTURILOR
III.1. Te"ria trasaturi$"r
Di)eren ele dintre modelul personalit ii cu trei i cel cu cinci )actori constituie pro+a+il
su+iectul cel mai contestat din psi-oloia trsturilor de personalitate! #olu ii similare cu cinci
)actori ai personalit ii ai aprut din mai multe surse disparate! Matt-eFs, Deary, E-iteman
(200B) trec *n revist aceste surse i tra cteva concluzii relevante!,
a. Consensul din metoda lexical
16
Metoda lexical a *ncercat s seasc rupurile de descriptori ai personalit ii existente *n
lim+a"ul natural! 3remisele esen iale ale metodei lexicale au )ost enumerate de #aucier i
'old+er (200/, apud! Matt-eFs, Deary, E-iteman 200B),
- @im+a"ul despre personalitate se re)er la )enotipuri nu la enotipuri!
- (tri+utele )enotipice importante au a"uns s )ie codi)icate *n lim+a"ul natural!
- 'radul de reprezentare a unui atri+ut *n lim+a" corespunde, *ntr-o anumit msur,
importan ei enerale a atri+utului respectiv!
- 3erspectiva lexical o)er o motiva ie neo+i nuit de puternic selec iei varia+ilelor *n
cercetarea personalit ii! 3redicatele )olosite intens *n lim+a"ul natural sunt indicatoare de
mare )or ale )enomenelor psi-oloice remarca+ile!
- (tt descrierea persoanelor, ct i sedimentarea di)eren elor importante din lim+a" se
mani)est, *n primul rnd, prin )unc ia ad"ectival!
- #tructura descrierilor persoanelor prin )raze i prin propozi ii este strns leat de cea
+azat pe cte un sinur cuvnt!
- tiin a persoanalit ii se deose+e te de celelalte discipline *n moduri care )ac ca
perspectiva lexical s )ie deose+it de pertinent *n acest context tiin i)ic, dar nu i *n
altele!
- %ele mai importante dimensiuni *n evalurile lo+ale ale personalit ii sunt cele mai
constante i universale 7 cele care reproduc *n toate e antioanele de inte, intele
descrierii i varia iile din procedurile analitice, precum i *n toate lim+ile!
b. Consensul din studiile bazate pe chestionare
( doua surs a datelor care sus in modelul consensual cu cinci )actori al trsturilor
personalit ii o reprezint studiile care compar mai multe c-estionare sau modele ale
personalit ii aplicate aceluia i e antion de su+iec i! (st)el, analiza )actorial com+inat a dou
sau mai multe c-estionare a *mpr tiat con)uzia creat de numrul mare de teste de personalitate
care au avut *ntr-o anumit msur succes! Modelul cu cinci )actori al lui %osta i Mc%rae
(A.;-39-&) dispune de coresponden e impresionante cu )actorii din 'uil)ord-Iimmerman
2emperament #urvey, MM39, %39 i alte c-estionare5 de asemenea, cei cinci )actori par
compati+ili, *n linii mari i cu )actorii din modelele personalit ii ela+orate de %attell, .ysenc=,
Murray, Cunian Myers-:ris 2ype 9nventory, etc! De asemenea, structura cu cinci )actori a lui
A.;-39-& este reprodus *n traducerile lui *n mai multe lim+i!
17
%osta i Mc%rae (/002, c)! Matt-eFs, Deary, E-iteman 200B) au rezumat dovezile
validit ii modelului cu cinci )actori, a) studiile lonitudinale i transversale arat c exist cinci
)actori puternici care suport dispozi iile comportamentale5 +) trsturile asociate cu cei cinci
)actori reies din sisteme di)erite ale personalit ii i din studii ale lim+ilor naturale5 c) cei cinci
)actori se resesc *n rupuri di)erite de vrst, sex, ras i lim+5 d) studiile posi+ilit ii de
transmitere ereditar dovedesc existen a unor +aze +ioloice pentru )iecare din cei cinci )actori!
;ranizarea :i-$ive a personalitatii este aproape omniprezenta in literature curenta, in
ciuda catorva opozitii permanente (Mc(dams /0025 :loc= /005, 200/ c)! $under 200/)!
8tilizarea celor cinci mari )actori a constituit o contr-)orta importanta )ata de acest aspect! 9n
(nnual &evieF o) 3syc-oloy, cei 5 )actori au )ost considerate Jlatitudinea si lonitudinea intre
care orice nou contruct al personalitatii tre+uie sa se localizeze (;zer D &eise /00?, p! B4/5 also
'old+er /00B c)! $under 200/)!
9n ciuda popularitatii si a utilitatii modelului :i $ive, doua aspecte raman pro+lematice!
3rimul se re)era la independenta celor 5 )actori unul de celalalt! $actorii au )ost derivati initial
)olosind rotatii ortoonale, ast)el incat cei cinci )actori pot )i considerati independenti ('old+er
/000)! %u toate acestea, scalele de personalitate utilizate pentru a-i masura sunt intercorelate
(ex!#aucier /00? c)! $under 200/), desi unele calculi mai ra)inate )ac aceste intercorelatii mai
mici! %and nevrotismul este leat de si denumit sta+ilitate emotionala, atunci toti cei 5 )actori de
+aza coreleaza pozitiv, pro+a+il pentru ca toti sunt social dezira+ili (Diman /00G c)! $under
200/)!
(l doilea aspect pro+lematic se re)era la intre+area daca acesti )actori de personalitate
su+sumeaza intreaa personalitate! &aspunsul este aproape cu certitudine nu, 9n timp ce aproape
orice construct de personalitate poate )i incadrat in :i $ive, nu se poate deriva orice construct
de personalitate din acest model! De exemplu, daca un individ cu scor mare la auto-monitorizare
(#nyder /01G c)! $under 200/) poate )i descries ca avand extraversie mare, area+ilitate mare si
constiinciozitate mica, descrierea cuiva in termenii acestor trei elemente nu surprinde esenta
auto-monitorizarii! @a )el, o personalitate autoritara poate avea scor inalt pe constiinciozitate si
mic pe area+ilitate si desc-idere la experienta, dar se pot pierde multe in)ormatii daca reducem
inteleerea autoritarismului la cele trei dimensiuni! (cestea sunt si motivele pentru care exista
indoiala ca :i $ive nu poate descrie si tul+urarile de personalitate (%lar= /00B c)! $under 200/)!
(ceasta lipsa de compre-ensivitate devine o pro+lema atunci cand cercetatorii, sedusi de
18
convenien e si aparentul consens, se comporta ca si cum ar o+tine un portret complet al
personalitatii numai prin scorarea celor cinci )actori!
%on)orm Matt-eFs, Deary, E-iteman (200B) criticile din perspectiva psi-ometric aduse
modelului cu cinci )actori su+liniaz trei aspecte, a) )actorii de tipul celor cinci mari o+ inu i
de diver i cercettori nu sunt neaprat ec-ivalen i5 +) cinci )actori ampli lea i de trsturi pot )i
insu)icien i5 c) cinci )actori pot )i prea mul i!
.pstein (/00?) analizeaz cteva motive pentru care a+ordarea trsturilor, *n eneral, nu este
su)iceint pentru o teorie a personalit ii,
a! Limitele abordrii descriptive. Descrirea trsturilor de supra)a , de i este util pentru
anumite scopuri, o)er o +az sla+ de *n eleere a procesului! 3entru a *n elee ce-i motiveaz
pe oameni este necesar o a+ordare mai dinamic, interactiv capa+il s elucideze rela iile
cauz-e)ect!
+! Limitele abordrii nomotetice. 2eoria trsturilor este relevant pentru a+ordarea
nomotetic (care vizeaz identi)icarea di)eren elor individuale) i irelevant pentru a+ordarea
idiora)ic (ce vizeaz oranizarea i interac iunea varia+ilelor)! (st)el, a+ordarea nomotetic a
trsturilor este valoroas pentru scopuri de clasi)icare, screenin i selec ie de personal, *ns
pentru a *n elee )elul *n care opereaz oamenii este insu)icient! Dup cum o+serva i 3ervin
(c)! .pstein /00?), teoreticienii trsturilor *n eneral, i teoreticienii :i $ive, *n particular au
acordat o importan mic oranizrii varia+ilelor *n interiorul individului! (st)el, adep ii :i-
$ive se con)runt cu dou *ntre+ri )undamentale, dac analiza )actorial ar )i )cut pe datele
o+ inute de acela i individ de-a lunul situa iilor, ar mai aprea )actorii :i-$ive> (dic,
comportamentul individual ar varia de-a lunul ocaziilor i situa iilor *n mod semni)icativ i
independent de-a lunul dimensiunilor introversie-extraversie, nevrotism, desc-idere,
area+ilitate i con tiinciozitate> 3lecnd de la ideea c trsturile sunt dispozi ii relativ sta+ile,
pare impro+a+il ca modelul +i-)ive s se aplice i studiului de pro)unzime al indivizilor!
c! Limitele abordrii psihometrice. 3si-ometria este doar un instrument iar utilizarea lui ar
tre+ui -idat de teorie, iar acest aspect este deseori uitat! (deseori, validitatea psi-ometric i
cea conceptual nu conicid iar aderen a oar+ la considera iile psi-ometrice este *nalt limitativ!
d! Limitele abordrii empirice ateoretice. ; teorie a personalit ii care s atra aten ia
asupra proceselor importante, precum comportamentul orientat de scop i nivelurile de procesare
19
a in)orma iei, nu are su+stitut! Din acest punct de vedere, teoria trsturilor nu i-a *n considerare
interc iunea motiva iilor care modi)ic comportamentul, acela i comportament aprnd din
motive di)erite i comportamente di)erite aprnd din acela i motiv! 3e de alt parte, teoria
trsturilor nu ia *n considerare nivelurile di)erite de procesare! De i actualmente exist un acord
printre psi-oloii conitivi ti c procesarea in)orma iilor are loc preponderent automat, *na)ara
con tien ei, i c procesarea in)orma iilor precon tiente i con tiente este -idat de principii
di)erite! 2eoreticienii trsturilor nu i-au *n considerare acest aspect cu att mai mult cu ct
su+liniaz limitele te-nicilor de tip sel)-report, care reprezint sursa ma"or de in)orma ii pentru
teoriile trsturilor! ; alt pro+lem ce apare cnd este urmat o a+ordare pur empiric, este
aceea c lipse te o teorie care s -ideze interpretarea datelor, i ast)el, unit ile de clasi)icare
pot sau nu s )ie semni)icative din punct de vedere teoretic!
%oncluzia lui .pstein (/00?) este c teoria trsturilor ar tre+ui inclus *ntr-o teorie complet
a personalit ii i nu considerat )unda ia unei teorii complete!
Co-n i &o+ins (/00?) sunt de prere c o teorie complet a personalit ii tre+uie s o)ere un
cadru pentru conceptualizarea personalit ii *n termeni de structur, dinamic i dezvoltare, iar
modelul :i-$ive nu reu e te acest lucru! Modelul :i-$ive o)er un model al structurii
personalit ii, un model ce speci)ic rela iile dintre trsturile de personalitate, dar nu o)er un
model al dinamicii i dezvoltrii personalit ii5 modelul a )ost dezvoltat pentru a identi)ica
rela iile o+servate empiric *ntre descriptorii trsturilor!
Co-n i &o+ins (/00?) comenteaz limitele modelului trsturilor plecnd de la criticile
ma"ore aduse de 3ervin (/00?) acestui model! (st)el, cormorm celor doi autori, 3ervin se *ndoia
c orice model al personalit ii +azat pe trsturi ar putea s serveasc drept cadru eneral al
domeniului! Din perspectiva lui 3ervin, conceptul de trstur este limitat din dou puncte de
vedere! <n primul rnd, trsturile sunt pur descriptive i nu pot surprinde procesele dinamice
care explic )elul *n care comportamentul este enerat i controlat! <n al doilea rnd, cercetarea
trsturilor nu surpinde procesele de dezvoltare pentru c trsturile sunt sta+ile i determinate
enetic! (st)el, critica lui 3ervin ridic dou *ntre+ri, %are sunt avanta"ele i limitele Modelului
:i-$ive ca model structural al trsturilor de personalitate> 3oate modelul :i-$ive sau alte
modele ale trsturilor s )ie o parte important dintr-un model complet al personalit ii>
20
3lecnd de la aceste aspecte, Co-n i &o+ins (/00?) analizeaz unele avanta"e ale modelului
:i-$ive i )elul *n care cercetarea trsturilor poate )i interat ideilor dinamice i de
dezvoltare! (utorii * i sintetizeaz ideile a+ordnd cteva teme )undamentale pentru psi-oloia
personalit ii!
a. !tructura trsturilor de personalitate i problema unit ilor
.xist o dez+atere *ndelunat despre care sunt unit ile cele mai utile pentru studiul
personalit ii, trsturile sau motiva iile! %ercettorii trsturilor )avorizeaz evident primele
unit i! <ns am+ele sunt necesare pentru *n eleerea personalit ii, iar accentul pus pe una nu
pre"udiciaz cercetarea celeilalte! (utorii su+liniaz )aptul c, indi)erent de op iune, este necesar
un sistem taxonomic, care s analizeze i s clasi)ice entit ile domeniului, *nainte de
dezvoltarea oricrei teorii despre comportamentul lor! Dintre toate taxonomiile propuse pentru
trsturi, modelul :i-$ive *ntrune te cele mai multe adeziuni! <n sc-im+, nici o taxonomie a
motiva iilor nu este eneral acceptat! %a taxonomie descriptiv, modelul :i-$ive o)er
mi"locul de a oraniza i cateoriza multitudinea de trsturi studiate de psi-oloii personalit ii,
i, din acest punct de vedere o)er un model descriptiv interativ! De i aceste descrieri ale
trsturilor sunt de o+icei ndite pentru a re)lecta reularit ile o+serva+ile din comportament,
tradi ia lexical nu )ace asump ii explicite despre statutul ontoloic al trssturilor sau despre
cauzele reularit ilor la care se re)er!
<n acela i timp, modelul :i-$ive poate servi drept parte interal a validit ii de construct!
<ntr-un )el, taxonomia modelului :i-$ive o)er o re ea nomoloic sinular i
atotcuprinztoare *n cadrul creia toate constructele se pot rela iona unele cu altele5 ast)el,
localizarea constructelor *n spa iul celor cinci dimensiuni )aciliteaz compara iile de-a lunul
dimensiunilor i a"ut la identi)icarea di)eren elor conceptuale dintre constructe! %u toate
acestea, ( expecta ca orice varia+il psi-oloic s coreleze cu un criteriu comportamental la
nivelul !5, *nseamn a nea complexitatea comportamentului uman ((-adi i Diener, /010 c)!
Con- i &o+ins /00?)!
<n ciuda utilit ii sale, Modelul :i-$ive are limite! @a )el ca toate modelele structurale, o)er
date despre personalitate care sunt *n primul rnd descriptive (mai de+ra dect explicative), se
21
)ocalizeaz pe varia+ile (mai dera+ dect pe indivizi sau tipuri de indivizi) i accentueaz
reularit ile o+serva+ile din comportament (mai de+ra dect procesele in)erate dinamice i de
dezvoltare)! Co-n i &o+ins (/00?) sunt de acord cu 3ervin care a)irma c o teorie a
personalit ii necesit mai mult dect o taxonomie a di)eren elor individuale sta+ile! (st)el,
trsturile constituie doar o parte din personalitate! (utorii consider c, *n loc s se accentueze
incompletitudinea Modelului :o-$ive, ar tre+ui cutat modul *n care trsturile i cercetrile
acestora pot )i interate *ntr-o perspectiv mai lar a domeniului, re)eritoare la tipurile de
personalitate, dinamici i dezvoltare!
b. "rsturi tipuri dinamici.
3ervin arumenta ideea c teoreticienii trsturilor se )ocalizeaz pe di)eren ele individuale
i nu pe indivizi! Co-n i &o+ins (/00?) analizeaz ideec c modelul :i-$ive este incompati+il
cu cercetarea centrat pe persoan a a cum suera 3ervin! Modelul :i-$ive este un model al
structurii personalit ii, dar termenul de structur are dou sensuri! Modelul :i-$ive a )ost
derivat din intercorela iile dintre trsturi de-a lunul indivizilor i o)er o reprezentare ierar-ic
a dimensiunilor ma"ore ale personalit ii i trsturile speci)ice su+sumate acestor dimensiuni!
%u toate acestea, modelul :i-$ive nu o)er un model al interrela iilor structurale i dinamice
de-a lunul trsturilor *n interiorul unui individ! %u alte cuvinte, dimensiunile nomotetice ale
Modelului :i-$ive nu constituie un model al structurii personalit ii dac prin structur se
*n elee con)iura ia, paternul i oranizarea dinamic particular a setului total de caracteristici
ale individului!
Co-n i &o+ins (/00?) identi)ic o modalitate prin care cercettorii trsturilor ar putea s
*ncorporeze ideile dinamice *n modelele lor - i anume, prin examinarea con)iura iei, paternului
i trsturilor din interiorul indivizilor i modul *n care acestea opereaz *mpreun pentru a
in)luen a comportamentul! ; a+ordare mai centrat pe persoan pentru studiul )elului *n care cei
cinci )actori ai personalit ii se com+in *n interiorul indivizilor particulari, este o)erit de
analiza tipoloic, ce vizeaz identi)icarea rupurilor i su+rupurilor de indivizi care au
con)iura ii similare de caracteristici i care *mprt esc o structur de personalitate de +az!
c. "rsturile i dezvoltarea
22
.xist o serie de *ntre+ri )undamentale *n psi-oloia personalit ii, indi)erent de )avorizarea
trsturilor sau a motiva iilor, cum * i dezvolt oamenii trstura socia+ilit ii sau nevoia de
realizare> <n ce perioad de dezvoltare apare aceast trstur K nevoie> %ere sunt perioadele
critice *n care se exprim aceast trstur sau nevoie> .ste respectiva trstur sau nevoie
sta+il de la o etap de dezvoltare la alta, i dac nu, ce )actori sunt responsa+ili de aceste
sc-im+ri> %um in)luen eaz scorul *nalt la acea trstur sau nevoie via a individului>
(cestea sunt *ntre+ri di)icile care nu * i sesc rspunsul *n nici o parte! 3ervin suera c
ast)el de *ntre+ri sunt inconruente cu a+ordarea trsturilor pentru c trsturile sunt
considerate sta+ile de-a lunul timpului! Des i trsturile au o +az enetic Co-n i &o+ins
(/00?) nu consider c ele sunt determinate doar de ene i ast)el sunt )ixate de la na tere, ci c
personalitatea este )ormat i modelat de con)luen a complex dintre predispozi iile *nnscute,
experien ele timpurii din )amilie, interac iunile cu ealii, rolurile sociale i mediul cultural!
%-iar dac cercetrile arat c trsturile au o +az enetic, acest lucru nu implic )aptul c
dezvoltarea nu apare! <n prezent, se tiu )oarte pu ine lucruri despre dezvoltarea dimensiunilor
:i-$ive *nainte de vrsta adult, de i cercetrile *n acest sens au *nceput! %ercetrile viitoare ar
tre+ui -idate de teoriile dezvoltrii personalit ii pentru a enera ipoteze despre cnd, cum i de
ce structura i dinamica personalit ii se sc-im+ *n copilrie i adolescen ! Modelul :i-$ive
tre+uie studiat acordndu-se o aten ie explicit sc-im+rilor de maturizare, tranzi iilor socio-
contextuale i sarcinilor de via speci)ice vrstei! #unt necesare studii lonitudinale pentru a
identi)ica aceste sc-im+ri *n structura dimensional a personalit ii i pentru a descoperi
modalit ile *n care varia iile temperamentale din copilrie se mani)est *n adolescen i la
vrsta adult!
III.!. De,1aterea )ers"a&a-situatie
>"de$u$ dis)",i i"&a$
23
3rima concep ie teoretic i metodoloic care a dominat net cercetrile dedicate msurrii
personalit ii a )ost a+ordare +azat pe trsturi! <n de)inirea i oranizarea modelului clasic
dispozi ional au )ost interate mai multe concep ii i a+ordri metodoloice! <n psi-oloia
personalit ii sunt considerate esen iale teoriile ela+orate de (llport, .ysenc= i %attell!
<n modelul clasic dispozi ional sunt accentuate urmtoarele idei )undamentale sintetizate de
%re u (2005),
a! (sum valoarea cauzal a trsturilor de personalitate! $iind de)inite ca predispozi ii
sta+ile, ele sunt considerate detrminan i interni, care induc un mod sta+il de a reac iona
comportamental *n contexte variate! 3entru c trsturile sunt considerate structuri
psi-oloice latente, cercettorul se poate a tepta la sta+ilitatea rspunsurilor persoanei
c-iar i atunci cnd situa iile cu care con)runt se sc-im+!
+! Modelul asum att sta+ilitatea comportamenta a personalit ii ct i o consisten
cross-situa ional a trsturilor unui individ particular!
c! 3ostuleaz ideea c tipul de oranizare a personalit ii poate )i in)erat pe +aza rela iilor
de asociere strns a mai multor comportamente! De exemplu, dac o persoan care se
mani)est autoritar la serviciu, cu prietenii, *n )amilie, se poate spune c persoana este
caracterizat de dominan !
d! Au mani)est preocupri empirice explicite leate de apari ia i dezvoltarea paternurilor
comportamentale!
>"de$u$ situa i"&ist
Modelul situa ionist a aprut ca urmare a criticilor adresate modelului dispozi ional al
personalit ii! Modelul dispozi ional a )ost extrem de criticat, *n ciuda lonevit ii i
popularit ii sale, pentru c a inorat varia+ilele externe, situa ionale care tre+uie considerate
o+liatoriu *n ecua ia comportamentului individual! %riticele care au a)ectat cel mai puternic
modelul dispozi ional au )ost cele privind incapacitatea acestuia de a )urniza dovezi empirice
solide pentru consisten a cross-situa ional a comportamentului!
24
:azele modelului situa ionsit au )ost puse la *nceputul secolului al LL-lea! #us intorii
acestui model - printre care se includ multi cercetatori care se ocupa de psi-oloia sociala si de
teoriile invatarii sociale (%! 6! %ooley, @! #! %ottrell Cr!, '! 6! Mead, (! :andura, :! $! #=inner
s!a!) considera ca rolul principal in determinarea comportamentului (%) il au )actorii situationali
sau stimulii prezenti in )iecare situatie (#),
% M )(#)!
3rin situatie se intelee un ansam+lu )ormat din patterne de stimuli, evenimente, persoane si
)actori a)ectivi care exista la un moment dat (&e+er, /015)! ; situatie este un sistem de conditii
care induc si mediaza activitatea unei persoane, dar este exterior acesteia in ceea ce priveste,
N spatiul (este localizat in exteriorul su+iectului)5
N timpul (este anterior actiunilor su+iectului)5
N )unctionarea (actioneaza independent de su+iect) (3etrovs=y, Oaros-evs=y, /015)!
3rintre elementele situatiei pot )i incluse si starile su+iectului din momentul precedent, daca
acestea au in)luenta asupra comportamentului sau! &eprezentantii situationismului nu au creat
metode noi de colectare sau de prelucrare a datelor! 9n eneral culeerea datelor s-a +azat pe
conta+ilizarea raspunsurilor comportamentale! Metoda de +aza a prelucrarii statistice a datelor a
constituit-o analiza de varian !
Dez+aterea persoana-situatie, care se discuta daca consistentele in comportamentul individual
sunt pervasive sau destul de lari pentru a )i descrise in termeni de trasaturi ale personalitatii
(Misc-el /041, Henric= D $under /011 c)! $under 200/), poate )i declarata in proprortie de 01P
inc-eiata! (ceasta rezolutie se +azeaza pe doua mari recunoasteri empirice!
3rima este aceea ca comportamentul unui esantion de indivizi o+servati intr-o situatie
coreleaza cu comportamentul lor in a doua situatie aprox! rM!?0 ($under D %olvin /00/, c)!
$under 200/)! %-iar si protaonistii laturii situationiste ale acestei dez+ateri sunt de acord cu
aceste rezultate (Ais+ett /010, c)! $under 200/), c-iar daca le interpreteaza di)erit! 8nii
cercetatori au calculate acest indice !?0 si au concluzionat ca doar /4P din varianta
25
comportamentului se datoreaza di)erentelor individuale (Misc-el /041, 3ervin /00? c)! $under
200/)! %a raspuns, alti cercetatori au su+liniat ca a) rezultatul se re)era doar la predictia
comportamentelor sinulare nu la tendinte areate (.pstein /0G0, 6oan /001 c)! $under
200/), +) practica de a calcula corelatiile pentru a interpreta marimea lor poate induce in eroare
(;zer /015 c)! $under 200/), c) corelatia !?0 reprezinta G0P acuratete in predictia unui criteriu
di-otom (&osent-al D &u+in /012 c)! $under 200/), d) aceasta corelatie reprezinta marimea
aproximativa a celor mai importante e)ecte situationale din psi-oloia sociala ($under D ;zer
/01B c)! $under 200/)!
( doua recunoastere este aceea ca consistenta si sc-im+area comportamentala sunt
)enomene ortoonale ($under D %olvin /00/ c)! $under 200/)! Descoperirea )aptului ca mici
modi)icari ale situatiei experimentale determina mari di)erente in comportament a )ost
interpretata ca consistent cross-situationala si in)luenta personalitatii asupra comportamnetului
sunt mici (Misc-el /01? c)! $under 200/)! %u toate aceste manitudinea di)erentei de medie in
comportament intre doua situatii nu are implicatii pentru manitudinea corelatiilor care
calculeaza consistenta di)erentelor individuale intre acestea (;zer /014 c)! $under 200/)!
;+servatiile ca copiii pot astepta e doua ori mai mult pentru un lucru pre)erat atunci cand se )ace
o mica modi)icare in situatia experimental nu sunt deloc inconsistente cu descoperirea ca un
copil care a asteptat mai mult intr-o situatie decat alti copii, este pro+a+il cpa+il sa )aca acest
lucru si in alte situatii ($under D 6arris /014 c)! $under 200/)! (sadar, di-otomia permananta si
eneratoare de controverse intre e)ectul situatiei versus e)ectul persoanei asupra
comportamentului este si a )ost intotdeauna o )alsa di-otomie!
>"de$u$ i&tera# i"&ist
.ndler (/0G4 c)! %re u 2005) considera c cercetrile care s-au )ocalizat exclusiv pe
trsturi sau pe varia+ile situa ionale *n determinarea comportamentului au )ost eronate!
9nterac ionsimul ar tre+ui s )ie o solu ie mai complex i mai adecvat prin )aptul c
su+liniaz ce tipuri de rspunsuri o)er indivizii i cu ce intesitate, *n diverse situa ii (.ndler
i 6unt, /044 c)! %re u 2005)! (st)el, pentru interc ion ti, msurarea personalit ii nu poate )i
26
redus a e)ectele principale reprezentate de persoan sau situa ie, c aceasta tre+uie )ocalizat
pe interc iunea celor dou varia+ile!
2olman (/0B5 c)! %re u 2005) a )ost printre primii cercettori care a introdus o ast)el de
perspectiv asupra personalit ii! Din punctul su de vedere, comportamentul este )unc ie de un
set de stimuli exteriori, ereditate, trecutulKexperien a ac-izi ionat i apetitul sau aversiunea
)izioloic! (ceste varia+le independente sunt cauza deplin a comportamentului rezultat!
@eFin (/0B4 c)! %re u 2005) considera c comportamentul este un produs al interc iunii
dinamice dintre persoan i situa ia *n care aceasta de a)l! (utorul su+linia importan a )oarte
mare *n determinarea comportamentului a rela iei dintre )actorii non-psi-oloici care intr *n
cmpul de via al persoanei i )actorii psi-oloici care determin ac iunea!
%re u (2005) prezint pe scurt cele dou modele de interc ionism care s-au delimitat *n
)unc ie de opera ionalizrile e)ectuate i a eviden elor culese pentru a sus ine ipotezele teoretice
de plecare,
a! #odelul interac ionist mecanicist ia *n considerare doar ac iunea unilateral a
varai+ilelor independente reprezentate de persoan i situa ie asupra comportamentul, ca
varia+il dependent!
+! #odelul interac ionsit dinamic (reciproc interac iont) este preocupat de interca iunea
reciproc dintre evenimentele situaionale i comportament, *n sensul c presupune nu
doar c evenimentele a)ecteaz comportamentul persoanei, ci i c persoana )iind un
aent activ, poate s in)luen eze evenimentele externe!
9potezele interca ionsmului dinamic (Manusson i .ndler, /0G4 c)! %re u 2005) sunt
urmtoarele,
- %omportamentul mani)est este o )unc ie a unor interc iuni multidirec ionale, a unor
procese continue sau a )eed+ac=ului dintre individ i situa ia dat5
- 9ndividul este un aent activ, inten ional *n acest proces interactiv5
- <n cadrul interca iunii, din perspectiva persoanei, )actorii conitivi i motiva ionali sunt
determinan ii comportamentali esen iali5
27
- Din perspectiva situa iei, semni)ica ia psi-oloic a situa iei pentru individ este cel mai
important )actor determinant!
>"de$u$ #"&di i"&a$-dis)",i i"&a$ (M%D 7 Misc-el i Eri-t /01G)
<n /01G Misc-el i Eri-t propun un model condi ional al dispozi iilor care poate )i
considerat o alternativ superioar la modelele anterioare! (utorii )olosesc termenul de
condi ional pentru a accentua ideea c modelul de )ocalizeaz pe continen a dintre o situa ie i
un comportament su+ )orma propozi iei ipotetice dac!!atunci!!!!
(st)el, trstura de personalitate nu mai reprezint o etic-et pus unei tendin e
comportamentale eneralizate, ci o propozi ie de tip condi ional care speci)ic contextul necesar
pentru apari ia unui comportament! de exemplu, o persoan se va comporta aresiv dac
condi iile situa ionale ale aresivit ii (decla atorii) sunt prezente (de exemplu, )rustrare)! <n
acest caz, aresivitatea nu mai este o tendin eneralizat care se exprim independent de
context!
8nitatea de +az care constituie i prin care se exprim o trstur este dat de pro+a+ilitatea
apari iei unui comportament (set comportamental) ca urmare a activrii unei condi ii speci)ice
(set de condi ii)! <n acest caz, trsturile sunt seturi de pro+a+ilit i condi ionale contextual-
comportamentale (Eri-t i Misc-el, /01G c)! %re u 2005)!
%on)orm lui %re u (2005), autorii modelului M%D identi)ic dou implic ii enerale ale
acestuia,
9mpune necesitatea trecerii de la msurarea consisten ei cross-situa ionale a indicatorilor
comportamentali pertinen i pentru o trstur dat la msurarea paternurilor )ormate de
acele perec-i de tipul context-comportament care dispun de o mani)estare reulat!
(ceste paternuri comportamentale sunt a)i ate de indivizi doar atunci cnd sunt activate
condi iile ce dispun de poten iale activatoare sau evocatoare!
28
#u+liniaz necesitatea trecerii de la )ocalizarea *nust pe co-ocuren a unor ad"ective-
trsturi la )ocalizarea mai lar, care s surprind deopotriv structura contextual i
letura speci)ic cu comportamentul! (cestea din urm ar permite surprinderea
elementelor necesare *n determinarea consisten ei comportamentale locale!
III.*. C"&siste& a )ers"&a$it' ii
; ipotez universal acceptat, att la nivelul sim ului comun, ct i de ctre teoreticieni i
practicieni, a )ost aceea c persoanele pot )i caracterizate printr-o serie de trsturi sta+ile *n timp
i de-a lunul contextelor de via ! %ercetarea empiric nu a res it s con)irme aceast ipotez
)undamental ast)el *nct tiin a personalit ii a intrat *ntr-o adevrat criz de credi+ilitate
(:em, /0G2 c)! %retu 2005) care a rmas *n literatura de specialitate su+ denumirea de paradoxul
consisten ei ! %ercetrile empirice au devedit c varia+ilitatea cros-situa ional devine norma de
mani)estare a indivizilor (:em i (llen, /0005 Hra-ne, /0005 Misc-el, /0415 Mos=oFitz, /012,
/00?5 &oss i Ais+ett, /00/5 Ais+ett i &oss, /010 c)! %retu 2005)!
%retu (2005) analizeaz pro+lema consisten ei personalit ii din punct de vedere teoretic i
al cercetrilor o+ inute! (st)el, autorul prezint principalele perspective asupra consisten ei
personalit ii care s-au conturat *n literatura de specialitate,
a! $erspectiva longitudinal%temporal (cros-temporal& studiaz identitatea de mani)estare
a unor structuri de personalitate (trsturi) *n dou sau mai multe momente! (ceast perspectiv
porne te de la premisa c, de i persoana trece prin stadiile dezvoltrii ontoenetice, *ntre aceste
stadii, *ntre aceste stadii multe elemente de structur psi-oloic se conserv, c-iar dac *ntr-o
)orm relativ di)erit, con)erind ast)el temeiul unit ii i unicit ii de expresie, ca atri+ute
de)initorii ale personalit ii!
%re u (2005) enumer i cteva *ntre+ri )orte importante pentru cercettorul care studiaz
lonitudinal personalitatea, &mn toate trsturile sta+ile de-a lunul timpului> Dac nu, cte
trsturi tre+uie s rmn sta+ile de-a lunul timpului pentru a se vor+i de consisten >5 este
necesar ca trsturile s rmn invariante *n expresia lor )enotipic> %t de mari tre+uie s )ie
29
perioadele de timp *ntre dou msurtori succesive pentru a putea vor+i de sta+ilitate i
consisten cros-situa ional la nivelul personalit ii!>
%nd msurarea personalit ii se )ace *ntr-o perspectiv temporal scurt (ca *n situa ia test-
retest), se opereaz cu asump ia c, situa ia testrii rmne relatic constant, ceea ce permite
cercettorului s determine sta+ilitatea unor comportamente-indicatori ai trsturilor de
personalitate! Dac nu se *nreistreaz di)eren e semni)icative *ntre cele dou momente, atunci
se concluzioneaz c persoana investiat dispune de o anumit sta+ilitate a mani)estrii
personalit ii! %nd perspectiva temporal este extrem de extins (studiul lonitudinal), atunci
ipoteza invarian ei situa ionale rareori poate )i pastrat! %u toate acestea, eventualele rezultate
sta+ile o+ inute *n acest caz vor constitui arumente extrem de ro+uste pentru demonstrarea
sta+ilit ii personalit ii!
<n psi-ometria clasic, dac condi iile *n care trsturile de personalitate sunt msurate pe un
e antion reprezentativ, atunci sta+ilitatea poate )i eneralizat! 3erspectiva lonitudinal de
analiz dicteaz *n mod automat aleerea unor desinuri cros-temporale de veri)icare a
consisten ei personalit ii (%re u 2005)!
+! $erspectiva transersal % cros-situa ional de determinare a consisten ei personalit ii
este interesat de msura *n care unul i acela i indicator comportamental al unei trsturi sau
unul i acela i pro)il de trsturi rmne invariant *n contexte situa ionale variate! 3erspectiva
cros-situa ional se asociaz *n mod predilect cu desinurile de cercetare de tip transversal!
Multe cercetri investi-eaz concomintent aspecte cros-temporale i cros-situa ionale, utiliznd
desinuri mixte de tip lonitudinal-transversal!
%re u (2005) enumer i principalele *ntre+ri care preocup cercettorii acestei perspective,
3entru a putea vor+i de consisten *n personalitate, tre+uie ca trsturile ei s rmn constante
doar la repetarea aceleia i situa ii sau i a altor situa ii di)erite>5 2re+uie s rmn constante
toate comportamentele ce de)inesc o trstur sau numai unele dintre ele> %are ar )i numrul
minim necesar>5 Qaria+ilele de personalitate tre+uie s determine exclusiv comportamentul, sau
pot s intervin i varia+ile situa ionale> Dac da, care ar )i ponderea lor, la care consisten a
personalit ii ar putea )i recunoscut>
30
:ar+ara Hra-e (/002, c)! %re u 2005) distine mai multe accep iuni ale consisten ei, )iecare
)iind promovat pre)eren ial de anumite modele de msurare a personalit ii,
Ti)u$ de #"&siste& ' Nive$u$ de #")ara ie P"stu$at de
%onsisten a a+solut 9ntra-individual Modelul trsturilor
%onsisten a relativ 9nter-individual Modelul trsturilor
%oeren a 9ntra-individual Modelul interac ionist
#peci)icitatea (lipsa
consisten ei)
9nter-individual Modelul situa ionist
a! (ccep iunea de consisten absolut a )ost propus de sus intorii modelului trsturilor
(mai ales viziunea dispozi ionl), care considerau c trsturile sunt dispozi ii cauzale ale
comportamentului ce determin apari ia unor paternuri invariante care se mani)est indi)erent de
situa ie! %on)orm acestei accep iuni, demersurile de veri)icare a consisten ei ar tre+ui plasate la
nivelul de analiz intra-individual! %u toate acestea, din pinct de vedere metodoloic, sus intorii
consisten ei a+solute au recurs la determinarea ei pe +aza sta+ilit ii cros-situa ionale a mediile
de rup pentru o anumit trstur, ceea ce a condus la eroarea deplasrii de la nivelul
intraindividual (postulat de teorie) la nivelul interindividual (determinat empiric) (%aspi i :em,
/000, ;zer, /014, c)! %re u 2005)!
+! !peci'icitatea comportamental. 9ni ial, o norm implicit *n ndirea cercettorilor a
)ost aceea c personalitatea uman dispune intrinsec, prin natura oranizrii sale, de consisten
comportamental cros-situa ional! 8lterior, unii dintre cercettorii non-con)ormi ti au deviat de
la aceast norm! De exemplu, Misc-el (/041), *n urma unei analize extinse a dovezilor empirice
acumulate cu privire la consisten a personalit ii, a a"uns la concluzia c aceasta nu se veri)ic
dect su+ aspect cros-temporal, nu i cros-situa ional! 3unctul su de vedere (sus inut apoi de
reprezentan ii situa ionismului) a )ost acela c personalitatea mai dera+ se mani)est
31
situa ional-speci)ic! %onsisten a comportamentului ar )i *n acest caz explicat prin similaritatea
situa iilor-stimul i nu prin invocarea trsturilor ca )actori cauzali interni!
c! Consisten a relativ a )ost propus de sus intorii modelului dispozi ional +azat pe
analiza )recven ei comportamentale! <n acest caz este analizat nivelul interindividual de
mani)estare a trsturilor! (st)el, *n aceast accep iune, consisten a persoanei poate )i *n eleas
doar prin raportarea la alte persoane a)late *n acelea i contexte situa ionale! #e presupune c *n
msura *n care o persoan ( este mai dominant dect persoana :, aceast ordine de ran se va
pstra *ntre cele dou persoane considerate *ntr-o multitudine de situa ii, de i una i aceea i
persoan poate s- i pondereze dominan a de la o situa ie la alta! (st)el, de i accep iunea
consisten ei relative ia *n considerare varia ia comportamental ca expresie a )lexi+ilit ii su+
presiunile circumstan iale, totu i ordinea ranului persoanelor (*n raport cu o anumit trstur)
rmne invaria+il!
d! Coeren a comportamental este o accep iune mai recent dat consisten ei!
9nterac ionismul a atras aten ia asupra necesit ii de a lua *n considerare att varia+ilele de
personalitate ct i pe cele situa ionale pentru a a"une la o explica ie valid asupra consisten ei
comportamentale cros-situa ionale! Dup 3ervin i @eFis (/0G1, c)! %re u 2005), sarcina
interac ionsmului este aceea de a de)ini varia+ilele critice interne oranismului i pe cele externe
acestuia, i de a studia procesele prin care e)ectele unora pot )i leate de operarea celorlalte! <n
cadrul interac ionsmului, un rol important este acordat percep iei su+iective a varia+ilelor
situa ionale, comportamentul individului presupunndu-se c va rmne coerent cros-situa ional
*n msura *n care aceste situa ii )iltrate conitiv de persoan * i pstreaz ec-ivalen a
)unc ional *n calitate de stimul comportamental! (st)el, accep iunea de coeren se de)ine te ca
un patern de varia ie comportamental cros-situa ional, intraindividual sta+il (Eri-t i
Misc-el, /01G5 #-oda, Misc-el i Eri-t, /00?, c)! %re u 2005)!
6ampson (/012, c)! %re u 2005) arat c, atunci cnd se vor+e te de consisten a
comportamental, implicit, se )ace re)erire la cel pu in dou momente de timp! 3entru a )i clar
tipul de consisten avut *n vedere, ar tre+ui ca cercettorul s speci)ice pe de o parte, dac
trstura de interes este surprins de un acela i comportament sau de comportamente di)erite, iar
pe de alt parte, dac situa ia *n care se mani)est comportamentul analizat este identic sau
32
di)erit! Din com+ina ia celor dou varia+ile, rezult patru tipuri de consisten
comportamental,
"ipul ( de consisten a personalit ii (comportament identic i situa ie identic) este cel
mai +ine ilustrat de situa ia aplicrii unei msurtori repetateKtest-retest! Dac acelea i persoane i
se aplic o scal de extraversie, *n acela i condi ii, la un interval de ase luni, o+ inem o msur
a consisten ei de tip (!
"ipul ) de consisten (comportament identic i situa ie di)erit) presupune ca acela i
comportament s )ie comparat *n dou situa ii di)erite! %nd investim con tiinciozitatea cu
care un ana"at * i e)ectueaz sarcinile de serviciu *n prezen a e)ului i *n a+sen a acestuia,
o+ inem o ast)el de )orm a consisten ei!
"ipul C de consisten (comportament di)erit i situa ie identic) poate )i ilustrat )oarte +ine
de situa ia unui examen (constnd eventual dintr-o evaluare par ial i una )inal), *n cazul unei
persoane accentuate la trstura nevrotism! 3ersoana tipic nevrotic se va mani)esta prin
anxietate marcant la examenul par ial i este de a teptat s mani)este i alte comportamente din
corteiul simptomatoloiei nevrotice (vulnera+ilitate, -ipersensi+ilitate, incapacitate, sentiment
de devalorizare, etc) la urmtoarea examinare, *n ciuda )aptului c examinatorul, modul de
examinare i nivelul de pretire al persoanei sunt elemente ce rmn nesc-im+ate (adic
situa ia rmne relativ identic)!
"ipul D de consisten (comportament di)erit i situa ie di)erit) constituie de )apt esen a
demersurilor de validare predictiv, care sunt )oarte importante pentru acreditarea psi-oloiei
personalit ii ca disciplic tiin i)ic! De exemplu, dac un cercettor aplic unui e antion de
persoane un c-estionar privind altruismul, va o+ ine pentru )iecare un e antion comportamental
reprezentativ, pe +aza cruia se poate calcula pozi ionarea medie a )iecrei persoane *n raport cu
)actorul su+iacent investiat! (ceste date vor constitui varia+ila predictor! %ulend apoi, pe
+aza o+serva iei sistematice, eviden e empirice privind comportamentele altruiste reale ale
acelor persoane, att *n contextul rupului de prieteni, ct i )a de unele persoane necunoscute
ce reclam o asemenea interven ie, se o+ ine varia+ila criteriu (pentru dou situa ii distincte)!
3rin corelarea datelor o+ inute la varia+ila predictor cu cele o+ inute la am+ele criterii, *n msura
n care *ntre acestea apare o +un rela ie de asociere, cercettorul va putea conc-ide c
33
personalitatea dispune de o asemenea consisten ! (ceast sc-em loic reprezint strateia de
+az utilizat att pentru validarea predictiv a multor instrumente psi-odianostice de msurare
a personalit ii, ct i pentru e)ectuarea demersurilor predictive privind evolu ia personalit ii
studiate prin prisma anumitor criterii!
<n urma analizei teoretice a modelelor consisten ei personalit ii, %re u (2005)
concluzioneaz )aptul c, *n cazul oricruia dintre ele, cercettorul invoc, mai mult sau mai
pu in explicit, )aptul c exist )actori de personalitate su+iacen i )r de care consisten a
personalit ii nu ar putea )i explicat! <n plus, )iecare cercettor care )olose te aceste sc-eme,
crediteaz implicit mult mai mult )actorii de personalitate comparativ cu cei situa ionali, *n
privin a determinrii consisten ei comportamentale! $actorii situa ionali, c-ir atunci cnd sunt
lua i *n considerare, au o importan explicativ secundar pentru pro+lema consisten ei!
CAPITOLUL IV: TENDIN E ACTUALE ;N A=ORDAREA PERSONALIT II DIN
PERSPECTIVA ;NV RII SOCIALE
34
(+ordarea +e-aviorista a avut o evolutie interesanta in ultimii ani! :e-aviorismul a aparut
prin am+itia )ondatorilor sai 7 Eatson (/025) si #=inner (/0B1, /0G/) 7 care au dorit sa elimine
din psi-oloie tot ceea ce este su+iectiv si neo+serva+il! (ceasta a condus la o a+ordare de
cercetare in care comportamentul era perceput exclusive ca )unctie a continentelor de intarire
impuse de mediu! Mediatorii neo+serva+ili cum ar )i perceptiile, amintirile, andurile si
trasaturile au )ost eliminate din analiza ($under 200/)!
Desi mai exista un numar mic de psi-oloi care au ramas credinciosi acestei perspective,
ma"oritatea au )ost de acord ca aceasta restrictive nu poate )i sustinuta! (naliza +e-aviorista
omite )enomene importante cum ar )i invatarea indirect, iar teoreticienii Jinvatarii sociale au
su+liniat ideea ca pentru un om ceea ce determina comportamentul sunt convinerile personale
privind intaririle potentiale si nu intaririle in sine (&otter /05?, /0125 :andura /0GG)! 2eoria
invatarii sociale a evoluat de la ideile lui &otter privind expectantele )ata de pro+a+ilitatile de
intarire, pana la accentul pus de :andura pe auto-e)icienta, care se re)era la credintele privind
propriile capacitati! :andura si-a orientat atentia catre Rsistemul sinelui (:andura /0G1) si si-a
numit a+ordarea Rteoria social conitiva (:andura /000)! 8n alt teoretician al invatarii sociale,
Ealter Misc-el a dezvoltat Rsistemul de personalitate conitiv-a)ectiv in)luentat )iind de
modelele conitive ale procesarilor paralele distri+uite (Misc-el /000) ($under 200/)!
9ronia evolutiei +e-aviorismului este ca aceasta paradima a inceput cu scopul de a elimina
conceptele conitive din psi-oloie si a evoluat intr-o a+ordare care plaseaza aceste concepte in
centru!
(bordarea social-cognitiva a personalitatii
$iind o a+ordare noua, paradima social-conitiva este di)icil de de)init cu precizie!
%ercetarile se )ocalizeaza pe procesele conitive ale indivizilor, mai ales perceptia si memoria,
pe un set de termeni imprumutat de la psi-oloia conitiva (Jsc-ema) si incercarea de a nu
eneraliza constructele sale ina)ara unei pla"e inuste de contexte!
.xemple de cercetari recente,
35
6iins (/000 c)! $under 200/) continua sa promoveze teoria compararii de sine care se
)ocalizeaza pe modul in care oamenii compara )elul in care cred ei ca sunt cu )elul in care ar
tre+ui sa )ie si cu ceea ce spera sa )ie! 8n esec perceput de a )i ceea ce ar tre+ui sa )ii conduce la
anxietate, iar esecul de a )i ceea ce speri sa )ii conduce la depresie! Mixa"ul intre cele doua
discrepante, in interiorul unui individ, pare a a)ecta reactivitatea emotionala, capacitatea mnezica
si c-iar timpul de reactie (6iins /000)!
:aldFin (/000 c)! $under 200/) descrie prin cercetari Jsc-emele relationale, care sunt
imaini de sine evocate din interactiuni speci)ice cu alti oameni! (ceste sc-eme a)ecteaza
procesarea in)ormatiilor si comportamentul si controleaza modul distinct in care individul
actioneaza cu alti oameni! 9mainea de sine ca Jpro)esor este evocata prin intalnirea cu o
persoana asociata cu sc-ema JstudentKelev5 sc-ema de sine a Jadolescentului re+el poate )i
evocate prin activarea sc-emei complementare a Jparintelui arroant (:aldFin /000, p! /205
Mar=us D Hunda /014)! 9n principiu, o persoana are atatea sc-eme relationale cate persoane a
relationat cu el!
(ceasta )ramentare a conceptului de sine (sel)-concept, imaine de sine) a provocat
anumite atitudini de opozitie! 2eoreticianul social-conitiv :andura scria J2eoria social-
conitiva respine )ractionarea in instante multiple ale sinelui! ; teorie a personalitatii )ormulate
in termeni de instante multiple ale sinelui intra in ape )ilozo)ice adanci! ; ast)el de teorie ar
necesita reresia instantelor sinelui pentru a pezida sinele o+servatory care selecteaza si
manaeriaza colectia de instanteSDe )apt, exista doar un sinur sine care vizualizeaza
alternativele viitorului si selecteaza modalitatile de actiune! (:andura /000 c)! $under 200/)!
8n alt exemplu de cercetari recente social-conitive ale personalitatii provine din
proramul condus de %arol DFec= (DFec= /00G, 'rant D DFec= /000 c)! $under 200/)! 2eoria
lui DFec= relationeaza conceptia de viata a persoanei (incrementala sau a entitatii) cu orientarea
scopurilor (invatare versus per)ormanta) intr-un patern comportamental ca raspuns la esec
(competenta versus nea"utorare)!
Pers"&a$itatea #a siste de )r"#esare #"(&itiv-a6e#tiv ?>is#4e$ 1775@
Misc-el (/001) *ncearc o reconciliere *ntre cele dou a+ordri care au dominat domeniul
psi-oloiei personalit ii, procesarea dinamicilor i dispozi iile comportamentale! <n a+ordarea
36
procesrii dinamicilor, personalitatea este construit ca un sistem de unit i mediatoare (de
exemplu, encodrile, expectan ele, scopurile) i de procese psi-oloice sau dinamici conitiv-
a)ective, con tiente i incon tiente, care interac ioneaz cu situa ia! <n aceast perspectiv,
preocuparea )undamental a )ost *n eleerea )elului *n care o persoan )unc ioneaz psi-oloic
*n termeni de procese mediatoare care se a)l la +aza di)eren elor individuale sta+ile din
comportamentul social i care pot explica varia+ilitatea intra-individuale de-a lunul situa iilor
(de exemplu, :andura /0145 %antor /00?5 %antor D Hi-lstrom /01G5 6iins /000, /0045
Misc-el /0GB, /01?, /0005 3ervin /000 c)! Misc-el, /001)! %ea de-a doua a+ordare, teoria
trsturilor, personi)icat *n ultimii ani *n modelul :i $ive (de exemplu, %osta D Mc%rae /00G5
Eiins D 2rapnell /00G c)! Misc-el /001), postuleaz ideea c trsturi, )actori sau dispozi ii
comportamentale sta+ile constituie unit ile de +az ale personalit ii! #copul su )undamental
este de a caracteriza indivizii *n termeni de dispozi ii sta+ile care rmn invariante de-a lunul
situa iilor i care sunt distinctive pentru individ, determinnd o pla" lar de comportamente
importante (de exemplu, (llport /0BG, $under /00/, 'old+er /00B, Eiins D 3incus /002 c)!
Misc-el /001)!
(st)el, *n mod tradi ional a+ordarea procesrii tinde s se )ocalizeze pe interac iunea
situa iei speci)ice cu sistemul socio-conitiv-emo ional de procesare al individului! (+ordarea
dispozi ional, *n sc-im+, se )ocalizeaz pe caracteristicile sta+ile care di)eren iaz indivizii *n
mod constant, cutnd dovezi ale sta+ilit ii acestor di)eren e de-a lunul situa iilor diverse!
<ntre domeniul psi-oloiei personalit ii este dominat de aceast dez+atere, )ocalizndu-se pe
limitele i contri+u iile )iecrei a+ordri, att de di)erite *n privin a scopurilor, a datelor
o+ inute, a concluziilor i strateiilor de a+ordare!
Misc-el (/001) consider c teoria personalit ii tre+uie s analizeze dispozi iile *ntr-o
modalitate care sa permit *n eleerea )elului *n care indivizii interac ioneaz cu situa iile i, s
identi)ice i s evalueze procesele dinamice intra-individuale care se a)l la +aza acestor
interac iuni! (utorul lanseaz ideea c pentru a putea )i posi+il o reconciliere a celor dou
a+ordri tre+uie *n elese di)eren ele lor pro)unde! (st)el, s-a demonstrat *n nenumrate rnduri
existen a unor di)eren e sta+ile, consistente *ntre indivizi re)eritoare la temperament, stri
a)ective, deprinderi care nu creeaz neaprat un con)lict cu a+ordrile procesri (de exemplu,
%antor /00?5 Misc-el /041, /0GB, /000, /00B5 3ervin /000 c)! Misc-el /001)! 3e de alt parte,
nici a+ordrile orientate pe proces nu sunt incompati+ile cu dovezile existente privind
37
contri+u iile su+stan ial enetice la personalitate5 dimpotriv, se *ncorporeaz aceste contri+u ii
*n cadrul lor teoretic (Misc-el /00B, Misc-el D #-oda /005 c)! Misc-el /001)! Misc-el (/001)
a)irm c o reconciliere teoretic via+il necesit dep irea o+stacolelor conceptuale i
metodoloice care se a)l la +aza acestor a+ordri! <n primul rnd, este necesar un cadru teoretic
compre-ensiv pentru modelul centrat pe procesare! 8n ast)el de cadru tre+uie s )ie capa+il s
a+ordeze complexitatea personalit ii umane i dinamicile conitiv-a)ective, con tiente i
incon tiente care se a)l la +aza strilor interne distinctive, caracteristice i a comportamentelor
externe ale individului! De asemenea, este necesar o reconceptualizare a situa iei *n termeni
psi-oloici, care s captureze interac iunea dintre context i sistemul dinamic de procesare care
determin expresiile comportamentale distinctive! 3e de alt parte, este necesar creearea unei
pun i de letur conceptuale i metodoloice *ntre sistemul de procesare dinamic ce
caracterizeaz indivizii idiora)ic (AM/) i caracterizarea, clasi)icarea tipurilor i su+tipurilor
dispozi ionale identi)icate nomotetic (AMmul i)!
Misc-el (/001) trece *n revist cteva dintre cele mai relevante prorese realizate *n acest
sens! Modelele de procesare a in)orma iilor dezvoltate *n ultimii ani aduc contri+u ii valoarea
pentru conceptualizarea dinamic a personalit ii! (ceste modele iau *n considerare )aptul c
procesarea in)orma ional important pentru individ este direc ionat de a)ect (a))ect-laden),
adic de reprezentri i stri emo ionale (de exemplu, Ha-neman D #nell /000, #mit- D
@azarus /000) ceea ce impacteaz pro)und deciziile i comportamentele (de exemplu, Misc-el D
#-oda /005, Eri-t D Misc-el /012)! (ceste modele de procesare sunt importante pentru
analiza dinamicilor a)ectiv-conitive ale personalit ii pentru c i-au sc-im+at )ocalizarea!
(ccentul se pune acum nu doar pe ct de puternic este o unitate conitiv (de exemplu,
expecta ele de auto-e)icien sau strile de anxietate, sau scopurile de realizare), ci pe )elul *n
care unit ile *nterac ioneaz unele cu altele *n interiorul persoanei pentru a )orma o re ea de
interconexiuni care )unc ioneaz ca un *ntre oranizat! 8n ast)el de sistem de procesare
interac ional-dinamic poate opera rapid, *n paralel, la niveluri multiple de accesi+ilitate,
con tientizare i, automat, poate )i capa+il s dep easc limitele con tien ei (Hi-lstrom /000,
c)! Misc-el /001)! 2ema uni)icatoare este aceea c c-eia procesrii complexe a in)orma iei se
a)l *n oranizarea rela iilor dintre unit i prin care ele se interasociaz! (ceste contri+u ii
permit conceptualizarea procesrii in)orma iei sociale ca o re ea oranizat, dinamic de coni ii
i a)ecte interconectate i rela ionate (de exemplu, Hunda D 2-aard /004, &ead D Miller
38
/001, #-oda D Misc-el /001, #-ultz D @epper /004 c)! Misc-el /001), i care opereaz la
niveluri variate de con tientizare (de exemplu, Eesten /000 c)! Misc-el /001)!
3ornind de la aceste contri+u ii recente, Misc-el i #-oda (/005) au ela+orat un cadru
teoretic uni)icator pe care l-au numit a+ordarea sistemic de procesare conitiv-a)ectiv (t-e
conitive-a))ective processin system 7 %(3#)! <n sistemul de personalitate conitiv-a)ectiv
(%(3#), di)eren ele individuale sunt concepute ca re)lectnd *n parte di)eren a de accesi+ilitate
sau de nivel de activare ale unor reprezentri mental-emo ionale (coni ii i a)ecte) pe care
individul le de ine! 2imp de 20 de ani aceste unit i mediatoare conitiv-a)ective au )ost
conceptualizate *n termeni de varia+ile relativ sta+ile *n )unc ie de care di)er procesarea
in)orma iei relevante pentru persoan! (ceste unit i se re)er la tipuri variate de evenimente
mentale 7 nduri i a)ecte 7 care se actizeaz *n mod caracteristic i sta+il *n )unc ie de anumite
caracteristici ale situa iilor sau personale! 2ipurile de unit i a)ectiv-conitive existente *n cadrul
sistemului mediator al personalit ii sunt,
a! .ncodrile, cconstructe despre sine, oameni, evenimente i situa ii (externe sau interne)!
+! .xpectan e i credin e, despre lumea social, despre rezultatele comportamentului *n
situa ii particulare i despre auto-e)icien !
c! ()ecte, sentimente, emo ii, rspunsuri a)ective (inclusiv reac ii )izioloice)5
d! #copuri i valori, rezultate dezira+ile i stri a)ective5 rezultate aversive i stri a)ective5
scopuri, valori i proiecte de via !
e! %ompeten e i planuri auto-relatorii, comportamente poten iale ale persoanei, planuri i
strateii de oranizare a ac iunii i de in)luen are a rezultatelor, propriului comportament
sau strilor interioare!
<n modelul %(3#, di)eren ele individuale re)lect oranizarea distinctiv a rela iilor dintre
coni ii i a)ecte, ce caracterizeaz )elul *n care ele se sc-im+ sau se activeaz independent sau
*n rela ie cu di)erite situa ii! (ceast oranizare -ideaz de )apt activarea coni iilor, a)ectelor
i ac iunilor particulare ce sunt disponi+ile *n cadrul sistemului *n rela ie cu caracteristici
situa ionale! 2ot aceast oranizare constituie structura de +az sta+il a personalit ii ce st la
+aza i re)lect distinctivitatea personal! (ceast oranizare sta+il sau re ea de interrela ii este
conceptualizat ca produs al istoriei de *nv are social-conitiv a persoanei *n rela ie cu istoria
+ioloic (de exemplu, temperamentul) i determinan ii enetic-+ioc-imici!
39
#tructura sta+il a personalit ii apare *n cursul dezvoltrii i re)lect att experien a ct i
enetica, enernd paternuri sta+ile i distincte de comportament caracteristic al individului
(Misc-el D #-oda /005)! #istemul interac ioneaz intrinsec cu lumea social *n care se activeaz
permanent par ial de ctre caracteristici externe, par ial de ctre activit i interne conitive i
a)ective (Misc-el i al! /004, #-oda D Misc-el /001)! %omportamentle pe care sistemul de
personalitate le enereaz au impact *n lumea social, modelnd i selectnd situa iile
interpersonale pe care persoana le *ntlne te *n tranzac iile dinamice (:uss /01G c)! Misc-el
/001)!
(naliza %(3# *ncepe de la asump ia c indivizii di)er *n mod sta+il *n privin a nivelurilor
de activare a reprezentrilor mentale disponi+ile pentru ei i adau o a doua asump ie, aceea c
exist di)eren e individuale sta+ile privind oranizarea rela iilor dintre coni iile i a)ectele
disponi+ile *n sistem! %nd anumite con)iura ii de caracteristici situa ionale sunt trite de
individ, se activeaz un su+set caracteristic de a)ecte i coni ii datorit re elei distinctive de
conexiuni din procesul de encodare! <n cadrul individului, sistemul de interconexiuni dintre
unit ile a)ective i conitive -ideaz i constrne activarea consecutiv a altor unit i din
re ea, i, *n )inal, activeaz planuri, strateii i comportamente poten iale *n cadrul procesului de
enerare a comportamentului! <n cadrul )iecrui individ, oranizarea acestui sistem este
considerat sta+il i unic! <n acest tip de sistem, unit ile mediatoare devin active *n rela ie cu
caracteristici situa ionale, sunt activate i dezactivate *n rela ie cu altele i nu sunt a)ectate de
restul! (st)el, conexiunile dintre unit ile din re eaua sta+il ce caracterizeaz o persoan, pot )i
pozitive, mrind activarea, sau neative, diminund activarea! 3ersonalitatea este un sistem activ
i proactiv, nu doar reactiv 7 un sistem care anticipeaz, in)luen eaz, sc-im+ situa iile i *n
acela i timp, reac ioneaz la ele! (st)el sistemul personalit ii i comportamentul enereaz,
selecteaz, modi)ic i modeleaz mediul prin tranzac ii reciproce (Misc-el D #-oda /005)!
; implica ie important a acestei perspective asupra personalit ii este aceea c indivizii pot
di)eri *n mod distinct *n privin a caracteristicilor situa ionale particulare care sunt inrediente
active pentru ei (Misc-el D #-oda /005)! %nd aceste caracteristici sunt prezente, persoanele * i
activeaz dinamica distinctiv, adic paternul caracteristic predicti+il de reac ii contive,
a)ective i comportamentale pentru acele situa ii! (ceste dinamici nu sunt activate numai de
caracteristici situa ionale ci i de )eed+ac=ul primit de la propriile coni ii i a)ecte activate de
40
evenimente interne speci)ice (de exemplu, cnd sunt sinur, cnd sunt trist), precum i de
situa ii care sunt imainate sau anticipate!
3rin de)ini ie, un proces de procesare in)orma ional precum %(3# este sensi+il la condi iile
sc-im+toare externe sau interne! <ns, sc-im+rile comportamentale ce apar nu *nseamn c
structura sistemului *nsu i este insta+il sau inconsistent! (st)el, consisten a i sta+ilitatea
structurii de +az a sistemului de procesare se pot re)lecta *n paternurile de sc-im+are din
comportamentul o+serva+il! (ceast asump ie conduce la ideea c se pot expecta paternuri
caracteristice, predicti+ile ale varia iei comportamentului individual de-a lunul situa iilor!
(cest model )ace predic ia c paternurile sta+ile de rela ie situa ie-comportament vor o)eri o
c-eie de *n eleere a coeren ei personalit ii! (st)el, prin modelul su, Misc-el (/001) consider
c poate dep i paradoxul celor dou a+ordri de la care a plecat (situa ionismul i trsturile)
prin recunoa terea )aptului c varia+ilitatea comportamentelor persoanelor de-a lunul situa iilor
nu este nici eroare nici datorat situa iei mai dera+ dect persoanei, ci este o expresie
esen ial a sistemului dinamic, dar consistent al personalit ii i al oranizrii sale sta+ile! .xact
)elul *n care comportamentul i experien a individului se sc-im+ de-a lunul situa iilor este o
parte esen ial a exprimrii personalit ii i devine )ocusul evalurii personalit ii! Din aceast
perspectiv, a+ilitatea unei persoane de a )ace discriminri su+tile *ntre situa ii i de a ine cont
de aceste semnale *n autorelarea comportamentului *n vederea adaptrii lui la cerin ele
sc-im+toare ale situa iilor, este un aspect de +az a competen ei sociale, i nu o re)lec ie a
inconsisten ei (%-iu i al! /005, #-oda i al! /00B c)! Misc-el /001)! ; ast)el de a+ilitate
discriminativ este un index al comportamentului adaptativ i al )unc ionrii constructive *n
timp ce consisten a indi)erent de semnalele su+tile contextuale pot )i semnul riidit ii (%-iu i
al! /005 c)! Misc-el /001)!
CAPITOLUL V: TENDIN E ACTUALE ;N A=ORDAREA U>ANIST A
PERSONALIT II
41
(+ordarea umanista a personalitatii este calea prin care in)luente diverse precum
existentialismul .uropean si Ien :udismul (siatic au intrat in andirea psi-oloica prin scrierile
lui %arl &oers (/05/), (+ra-am MasloF (/01G), 'eore Helly (/055) si altii! %teva dintre
punctele tari ale teoriei umaniste sunt urmtoarele,
- $ocalizarea pe natura uman pozitiv i pe li+erul ar+itru asociat cu sc-im+area5
- Multe aspecte din teoria umanist se potrivesc cu alte a+ordri, componentele sale
esen iale )iind utilizate la scal lar *n promovarea sc-im+rii oamenilor5 +ene)iciile
umanismului se simt *n di)erite alte pro)esii (literatur, criminalistic, istorie, etc)!
3unctele sla+e ale teoriei umaniste sunt urmtoarele,
- @ipsa unor a+ordri terapeutice concrete ale unor pro+leme psi-oloice speci)ice! (tunci
cnd convinerea de +az din spatele teoriei este existen a li+erului ar+itru, este di)icil
dezvoltarea unei te-nici terapeutice i studiul e)icien ei sale!
- 8nii cercettori consider c teoria umanist nu poate )i )olosit *n cazul unei patoloii
psi-ice rave!
- 2eoria umanist )ace cteva eneralizri despre natura uman care nu sunt acceptate
deplin!
%u toate acestea, teoria umanist a )ost *ncorporat *n multiple perspective despre terapie i
sc-im+area uman! Mul i practicieni arumenteaz ideea c concep ia umanist o)er o )unda ie
semni)icativ pentru ini ierea i promovarea sc-im+rii!
2eoria umanist nu a )ost u or de cercetat din punct de vedere tiin i)ic la *nceputurile sale!
<n primul rnd exist pu ine teste pe care umani tii le-ar )olosi pentru c convinerea lor
principal este aceea c oamenii sunt *n mod )undamental +uni iar terapia tre+uie centrat pe
aspectele pozitive mai dera+ dect pe cele neative! <n al doilea rnd, utilizarea instrumentelor
de evaluare psi-ometric *nseamn pentru umani ti a transmite clientului mesa"ul c tii mai
multe despre ndurile, comportamentele i emo iile lui dect el *nsu i5 acest lucru vine *n
contradic ie cu credin a umanist!
42
Datorit acestor aspecte, mul i teoreticieni, mai ales adep ii perspectivei +e-avioriste, au
respins teoria umanist datorit disponi+ilit ii sale reduse pentru cercetare! %u toate acestea, la
)el ca *n cazul psi-analizei, nu este imposi+il de adunat date despre e)icien a aplicrii teoriei! <n
cazul psi-analizei, s-au dezvoltat teste care eviden iaz teoria speci)ic, cum ar )i testul
&orsc-ac- i 2(2-ul! 3entru teoria umanist se )olose te metoda de sortare T!
.valuarea T-sort a )ost dezvoltat de #tep-enson (/05B) i a )ost interat rapid *n terapia
centrat pe client a lui %arl &oers! #ortarea T const dintr-un pac-et de /00 de carduri, )iecare
con innd o calitate speci)ic re)eritoare la personalitatea individual (de exemplu, oranizat i
orientat spre detalii, stim de sine *nalt)! #copul evalurii este de a determina nivelul acestor
aspecte de personalitate ale individului la *nceputul terapiei, apoi la di)erite intervale de-a lunul
tratamentului i la s)r itul terapiei pentru a determina proresul! %lientul este instruit s
citeasc )iecare cartona i s le sorteze de la / la 0, *n care / *nseamn nu mi se potrive te
deloc i 0 *nseamn mi se potrive te total! <n sortarea ini ial, clien ii sunt rua i s se
evalueze a a cum sunt ei la momentul respectiv, adic sinele real! ;dat sortarea )cut,
cartona ele sunt din nou amestecate iar ei sunt rua i s )ac o nou sortare dar *n )unc ie de
sinele ideal, adic *n )unc ie de cum ar dori s )ie la s)r itul terapiei! (ceste dou sortri permit
clientului i terapeutului s tie unde se a)l clientul *n prezent i ce direc ie ar vrea clientul s
ia pe parcursul terapiei! De vreme ce terapeutul nu contri+uie cu nimic la modul de sortare a
cartona elor, distorsiunile, exaerrile i interpretrile re te ale sinelui sunt interate *n terapie!
%u alte cuvinte, pe msur ce tratamentul proreseaz, unele aspecte pozitive ale personalit ii
* i pot sc-im+a locul odat cu descoperirea sinelui real!
Dup &oers i al i umani ti, o persoan sntoas este aceea ale crei perce ii a sinelui
ideal i a sinelui real sunt )oarte similare! %u ct o persoan se *ntreapt mai mult ctre ceea ce
ea vrea sp )ie, cu att devine mai auto-actualizat! ; persoan cu adevrat actualizat este aceea
care se cunoa te pe sine complet i * i accept punctele sla+e i pe cele puternice deopotriv!
(+ordarea umanist a trecut prin moment mai di)icile in utimii ani! 8nele dintre
interpretarile sale su+iectiviste asupra personalitatii au in)luentat indirect a+ordarea social-
conitiva (Misc-el a )ost studentul lui Helly), dar umanistii au a"uns sa se certe intre ei atunci
43
cand nu ataca psi-oloia pentru inustimea a+ordarii si valorile stiinti)ice ($under 200/)! Cosep-
&yc-la= (/011) a incercat sa dea nastere unei ramuri a psi-oloiei umaniste stiinti)ice!
&enasterea perspectivei umaniste este in leatura directa cu accentul din ce in ce mai mare
pus de psi-oloie pe aspectele trans-culturale! #emnul distinctiv (amprenta) al perspectivei
umaniste a )ost insistenta asupra ideii ca sinura modalitate de inteleere a )iintei umane este
modalitatea )enomenoloica, adica inteleerea experientei sale distincte asupra realitatii (&oers
/05/, Helly /055)! (ceasta preocupare apare din nou acum cand psi-oloii incep sa se intre+e in
ce masura analizele lor, )acute mai ales in (merica de Aord si in .uropa, pot )i aplicate si altor
culture care au viziuni )undamental di)erite asupra realitatii!
(ceasta preocupare )enomenoloica, trans-culturala a orientat cercetatorii in doua directii!
3rima este aceea de a concluziona ca tocmai acest )undament cultural propriu este +aza
inevita+ila a orice )acem sau andim! 9n particular, comparatiile psi-oloice intre culturi sunt
imposi+ile pentru ca nu exista un set comun de termeni dupa care culturi di)erite sa poate )i
semni)icativ comparate (#-Feder D #ullivan /00B c)! $under 200/)! ; alta directie este de a
incerca sa distina intre elementele psi-oloice impartasite de toate culturile si cele care distin
intre ele culturi speci)ice!
&ecent, au aprut o serie de direc ii noi direct i semni)icativ in)luen ate de psi-oloia
umanist! 8na dintre cele mai importante a )ost apari ia psi-oloiei pozitive, termen introdus de
Martin #eliman *n 2000 cnd era pre edintele (3(! 3si-oloia pozitiv, la )el ca a+ordarea
umanist, se )ocalizeaz pe *m+unt irea poten ialului uman, dar intereaz metode de
cercetare pe care umani tii le-au evitat *n mod tradi ional! ; alt arie puternic in)luen at de
a+ordarea umanist a )ost psi-oloia coac-in-ului
(-ttp,KKFFF!ryerson!caKUlassmanK-umanist!-tml)!
; examinare amnun it a teoriei umaniste i a teoriei trsturilor relev )aptul c exist
multe di)eren e *ntre cele dou teorii dar exist i cteva similarit i! (m+ele teorii sunt de acord
cu ideea c odat personalitatea unui individ este )ormat, cel pu in par ial, de ctre aleerile
personale! 2eoria umanist i teoria trsturilor par a a+orda personalitatea din dou direc ii
complet di)erite care nu au puncte de vedere comune!
44
2eoria umanist a personalit ii este cea mai pu in tiin i)ic sau veri)ica+il teorie a
personalit ii i concepe )iecare individ ca )iind unic, cu concep ii despre lume )oarte di)erite!
2eoria umanist examineaz importan a pe care individul o pune pe a )i conruent cu aleerile
pe care le )ace i pe )elul *n care aceste aleeri se aliniaz aspira iilor de trans)ormare a direc iei
*n via ! 2eoria umanist se )ocalizeaz pe )elul *n care stimulii externi a)ecteaz
comportamentul individual, concentrndu-se )oarte pu in pe trsturile de personalitate sau pe
motiva iile care determin comportamentul! (ceast a+ordare * i are oriinile *n )iloso)ia
existen ialist care a)irm c via a unei persoane este determinat de aleerile sale i nu este
predeterminat de soart! 2eoria umanist a)irm c personalitatea unui indivd poate )i
manipulat de al ii, adic de cei care impun condi ii de valoare i care altereaz ast)el stima de
sine a persoanei5 o stim de sine *nalt, a avea idealuri despre sine sau claritatea mental a ceea
ce este sau poate persoana sunt elemente centrale pentru a )i conruent cu sine (sinele real)
(Aevid i &at-us, 2005)!
; trstur este un aspect al personalit ii unui individ revelat prin o+servarea
comportamentului acestuia! 2eoria trsturilor examineaz elementele personalit ii *n termeni
de area+ilitate, con tiinciozitate, desc-idere, extraversie i nevrotism, precum i msura *n care
personalitatea este a)ectat de aleerile personale, experien ele de *nv are i dezvoltarea
a+ilit ilor! #e consider c trsturile sunt in)luen ate mai mult de enetic i de cultura de
apartenen dect de mediu! Modelul :i-$ive al teoriei trsturilor nu permite prea mult
individualitate! De vreme ce trsturile sunt considerate sta+ile, teoria trsturilor poate )i util
mai dera+ pentru a )ace predic ii privind cariera sau pentru a preveni tul+urrile psi-ice, dect
pentru a modi)ica comportamentul indezira+il prin terapia comportamental (Aevid i &at-us,
2005)!
%u toate c teoria umanist i cea a trsturilor se a)l *n dezacord, am+ele sunt utile pentru a
percepe personalitatea individului ca un *ntre!

45
CAPITOLUL VI: ALTE TEORII RECENTE ALE PERSONALIT II
1. Paradi(a ev"$uti"&ista asu)ra )ers"&a$itatii
(ceasta paradima noua isi are radacini +ioloice! %u toate aceste este atat de di)erita de
a+ordarile +ioloice anterioare incat tre+uie considerata separat! (+ordarile neuroanatomice,
)izioloice si enetice ale personalitatii se )ocalizeaza pe su+stratul +ioloic al di)erentelor
individuale ale paternurilor comportamentale! 3erspectiva evolutionista a personalitatii se
)ocalizeaza pe posi+ilitatea ca paternurile comportamentale comune tuturor oamenilor - natura
umana insasi 7 sa ai+a un )undament +ioloic care poate )i decoperit luand in considerare istoria
evolutiei speciilor umane ($under 200/)!
2eoria evolu ionsit promite s se sustra ideoramei de teorii ale personalit ii similar
ar+itrare prin ancorarea unei teorii a naturii umane *n procesele cunoscute a uverna toate
)ormele de via ! Au exist nici un motiv s credem c oamenii sunt o excep ie de la )or ele de
evolu ie oranizatoare ale selec iei naturale! 2eoriile personalit ii inconsistente cu teoria
evolu ionist au pu ine anse s )ie corecte! (:uss /00/)!
9deile evolutioniste devin o parte importanta a +ioloiei odata cu DarFin (/150)! 9n timp ce
DarFin insusi o)erea cateva idei teoretice privind radacinile comportamentului uman, domeniul
modern al psi-oloiei evolutioniste a inceput cu socio-+ioloia lui Eilson (/0G5), iar
reprezentantii acestei perspective sunt :uss (/00/, /000), Henric= (2000), #impson si 'anestad
(#impson et al /000)!
#copul central al psi-oliiei evolu ioniste este de a identi)ica mecanismele psi-oloice i
strateiile comportamentale ca solu ii de evolu ie la pro+lemele de adaptare a speciei umane la
care a tre+uit s )ac )a de-a lunul milioanelor de ani (:uss, /00/)! #tudiile psi-oloiei
evolu ioniste impartasesc o idee esentiala, aceea ca in cursul Jadaptarii evolutioniste la mediu
oamenii cu anumite predispozitii comportamentale erau cei ce supravietuiau si lasau urmasi! De
46
exemplu, oamenii care isi aparau teritoriul, aveau ri"a de copii si cautau dominarea, aveau o
pro+a+ilitatea mai mare de a se reproduce decat oamenii care nu )aceau aceste lucruri, iar
rezultatul era ca descendentii primilor aveau la randul lor aceste tendinte comportamentale
($under 200/)!
<n /00/, :uss realizeaz o trecere *n revist a principalelor contri+u ii ale psi-oloiei
evolu ioniste la temele )undamentale ale psi-oloiei personalit ii, clari)icarea dez+aterii privind
consisten a personalit ii, clari)icarea statutului cauzal al dispozi iilor, *n eleerea
interac ionsmului, identi)icarea caracteristicilor importante ale contextului, identi)icarea
structurii strateiilor orientate ctre scop, explicarea oriinilor di)eren elor individuale, plasarea
modelului :i $ive *n contextul adaptativ! (utorul spera ca odat cu clari)icarea acestor aspecte,
s poat )i corectate cteva dintre interpretrile re ite din psi-oloia personalit ii, a+era ia
socio+ioloic, eroarea )undamental situa ional i a+era ia determinismului enetic!
a. *roarea 'undamental situa ional
2oate comportamentele o+serva+ile sunt produsul mecanismelor ce rezid *n oranism, iar
com+ina ia dintre inputurile oranismice i de mediu activeaz aceste mecanisme de +az!
(st)el, nici un comportament nu poate )i produs *n a+sen a acestor mecanisme! .roarea
)undamental a situa ioni tilor este asumarea ideii c, dac varian a situa ional conteaz pentru
varia a comportamental, atunci o explica ie coerent nu tre+uie s invoce mecanisme
psi-oloice sta+ile (de exemplu, dispozi ii, structuri, procese)! @a un nivel )undamental, evolu ia
prin selec ie natural este procesul care creeaz mecanisme )izioloice, anatomice i
psi-oloice! <ntre+area )undamental pentru aceast a+ordare este nu dac evolu ia este relevant
pentru *n eleerea comportamentului uman, ci *n ce )el este relevant! :uss *ncearc s explice
)elul *n care evolu ia +ioloic a a)ectat mecanismele psi-oloice!
3e de o parte, la o extrem exist posi+ilitatea ca selec ia natural s )i produs la oameni
cteva mecanisme enerale (de exemplu, *nv area prin condi ionare operant)! <n acest caz,
psi-oloii ar tre+ui s se )ocalizeze pe )elul *n care aceste mecanisme dezvolt structuri
psi-oloice mai mult sau mai pu in ar+itrare *n ontoenez (de exemplu, studiul istoriei de
*nv are, sau orarele de *ntriri)! 3e de alt parte, la cealalt extrem, exist posi+ilitatea ca
47
selec ia natural s )i creat mecanisme psi-oloice speci)ice care rezolv pro+leme adaptative
particulare!
2eoria evolu ionist poate deveni o metateorie util i tiin i)ic pentru psi-oloia
personalit ii *n msura *n care mecanismele umane psi-oloice a) opereaz *n )unc ie de
principii di)erite de-a lunul unor domenii adaptative di)erite, +) sunt de ordinul zecilor, sutelor
sau miilor i c) sunt solu ii complexe la pro+leme adaptative speci)ice!
Descoperirile recente ale psi-oloiei evolu ioniste despre aresivitate, atrac ie (@anois D
&oman /000), sc-im+ul social (%osmides /010), auto-decep ia (@oc=ard D 3aul-us /011),
teoria deciziei (%ooper /01G), psi-o)izica percep iei (#-epard /01?), lim+a" (3in=er D :loom
/000), i multe altele a"un toate la o sinur concluzie, psi-oloia uman implic multe
mecanisme complexe i speci)ice, )iecare potrivit pentru a deservi o )unc ie particular! (l
doilea motiv pentru a conceptualiza mecanismele psi-oloice ca )iind numeroase, speci)ice,
complexe deriv din natura i numrul pro+lemelor adaptative la care oamenii i anteceden ii lor
au )cut )a ! 3ro+leme di)erite necesit solu ii adaptative di)erite5 selec ia naturarl determin
multiplicitatea adaptrilor speci)ice de-a lunul timpului! ( adar, psi-oloii evolu ioni ti se
a teapt ca mecanismele psi-oloice s )ie numeroase i speci)ice!
b. (bera ia sociobiologic
3si-oloia evolu ionist este conceput ca o teorie despre oriinile naturii umane mai
dera+ dect despre con inut (#ymons /0005 2oo+y D %osmides /010)! 8nele teorii
socio+ioloice re esc atunci cnd consider c selec ia natural a produs oamenilor o motiva ie
eneral de - i maximiza condi ia inclusiv - mecanism psi-oloic eneral numit inclusive
)itness maximizer!
3ro+lema cu aceast perspectiv este c nu poate )i urmrit acest mecanism de-a lunul
vie ii individului dect prin corelatele sale ( de exemplu, selec ia partenerilor sau procurarea
-ranei)! ( doua pro+lem este c ceea ce se consider a )i )itness di)er radical de la o specie la
alta, *ntre sexe, de-a lunul etapelor de vrst i a domeniilor adaptative! (st)el, c-iar i *n
principiu, nu poate exista un mod eneral de a maximiza condi ia sau succesul reproductiv!
(st)el, oamenii nu au mecanisme psi-oloice al cror scop este de a maximiza succesul
48
reproductiv ()ie con tient, )ie incon tient)! <n sc-im+, oamenii au mecanisme care exist *n
prezent pentru c *n trecutul evolu ionist au rezolvat cu succes pro+leme adaptative speci)ice!
3si-oloii personalit ii caut s caracterizeze mecanismele umane relativ sta+ile!
Mecanismele psi-oloice evolueaz pentru c au consecin e comportamentale! (st)el, strateiile
comportamentale, tacticile i clasele de ac iuni constituie pr i esen iale ale unei descrieri
corecte a mecanismelor psi-oloice! Din aceast perspectiv, o teorie eneral a personalit ii
tre+uie s coreleze mecanismele psi-oloice evoluate, strateiile comportamentale care le
acompaniaz i pro+lemele adaptative speci)ice pe care le rezolv!
Au&dae&te$e ev"$u i"&iste a$e )ers"&a$it' ii
3ro+lemele adaptative sunt de dou tipuri ma"ore 7 cele ale supravie uirii i ale
reproducerii! 2oate oranismele vii au anteceden i care au rezolvat cu succes pro+lema
reproducerii i a supravie uirii! 8nele solu ii sunt anatomice, altele sunt )izioloice iar altele
sunt mecanisme psi-oloice *n care in)orma ia este procesat *n )unc ie de reulile decizionale
care produc un output ce rezvolv pro+lema adaptativ speci)ic!
a! $roblemele supravie uirii. DarFin (/150) a identi)icat multe pro+leme ma"ore de
supravie uire ale oranismelor, su+sumate su+ denumirea de )or e ostile ale naturii! (cestea se
re)er la -rana limitat, climatul dur, +oli, parazi i, prdtori i alte evenimente naturale!
3si-oloii personalit ii se preocup de contri+u iile psi-oloice evoluate din sirea unor
solu ii la aceste pro+leme (de exemplu, teama de strini)!
+! $roblemele de reproducere. %lasele ma"ore de pro+leme la care oamenii au tre+uit s
seasc solu ii pentru o reproducere de succes sunt,
%ompeti ia intrasexual de succes
(leerea partenerului
%once ia de succes
3strarea partenerului
49
$ormarea unei alian e diadice reciproce
%onstruirea i men inerea coali iei
&olurile parentale i socializarea
9nvesti ia extraparental *n cei apropia i
$iecare dintre aceste pro+leme su+sumeaz o serie de su+pro+leme! De exemplu, competi ia
intrasexualde succes cuprinde, ac-izi ia resurselor cerute de un partener poten ial5 neocierea
de succes a ierar-iilor sociale5 realizarea alian elor i coali iilor reciproce5 concilierea cu rudele
i prietenii partenerului poten ial5 curtarea de succes a partenerului5 eliminarea competitorilor
intrasexuali!
8n psi-olo al personalit ii care *n elee *n detaliu pro+lemele de supravie uire i
reproducere cu care s-au con)runtat oamenii, se a)l *n pozi ia de a identi)ica solu iile
psi-oloice de durat!
Natura ua&'
2oate marile teorii ale personalit ii au lansat ipoteze despre con inuturile naturii
umane, sex i aresivitatea ($reud), auto-actualizarea (MasloF), cutarea superiorit ii ((dler),
etc! %-iar i cel mai radical +e-aviorist are o teorie implicit despre natura uman 7 de exemplu,
c aceasta const din mecanisme enerale precum condi ionarea operant (#=inner)!
<ntr-un articol recent, 2oo+y i %osmides (/000) au arumentat c natura uman
cuprinde solu iile tipice pe care oamenii le-au dezvoltat ca rspuns la presiunile condi iilor
ancenstrale! (utorii consider c toate constrnerile de recom+inare sexual i natura necesar
polienic (care s-a )ormat *n condi ii +ioclimatice di)erite succesive) a adaptrilor complexe
)ormeaz, *n mod virtual, o natur uman care este unitar, de i suscepti+il la varia ii
cantitative!
Mai multe articole recente au incercat s identi)ice particularit ile acestei naturi umane
unitare! Eiins (/000), de exemplu, arumenteaz )aptul c exist dou modalit i
50
motiva ionale care o)er coordonatele conceptuale pentru *n eleerea comportamentului
interpersonale, aency (cutarea puterii i a sentimentului de competent care di)eren iaz
indivizii) i comuniunea (cutarea intimit ii, uniunii i solidarit ii cu ceilal i)!
6oan (/000) arumenteaz )aptul c motiva iile umane de +az sunt statutul i
popularitatea! Dup 6oan, cele mai importante pro+leme sociale cu care s-au con)runtat primii
oameni au )ost cele de a rezolva supravie uirea i reproducerea prin sta+ilirea rela iilor de
cooperare cu al i mem+rii ai rupului i neocierea ierar-iilor! Do+ndirea statutului i
popularit ii determina accesul la resurse importante precum o protec ie mai mare, mai mult
mncare, parteneri mai dezira+ili! :aumeister (/000) su+linia importan a vie ii *n rup! (utorul
considera c anxietatea este o adaptare tipic speciei care pre*ntmpin excluderea social!
9mportan a vie ii *n rup este evident i *n lucrrile lui %osmides (/010) care, *n urma unei
analize evolu ioniste, a"unea la concluzia c *n sc-im+urile sociale complexe erau )avoriza i
indivizii care aveau mecanismele psi-oloice de a identi)ica -o ii, *n eltorii 7 de exemplu,
cei care iau )r s dea nimic *n sc-im+!
Daly i Eilson (/000) utilizeaz un ra ionament de tip evolu ionist pentru a arumenta
c universalul complex al lui ;edip este inconsistent din punct de vedere al +ioloiei
evolu ioniste! (utorii au su+liniat ideea c $reud nu a identi)icat dou tipuri de con)lict 7 un
con)lict nonsexual timpuriu dintre tat i )iu pentru )elul *n care e)orturile reproductive ale
mamei s )ie extinse, i o rivalitate sexual mai trzie dar nu pentru mam ci pentru posi+ilii
parteneri!
Strate(ii$e i ta#ti#i$e "rie&tate #'tre s#") #a u&it' i de a&a$i,'
(c iunile enerate de mecanismele psi-oloice nu sunt pur )izioloice, ci sunt *ncrcate
emo ional i speci)ice contextului! (ceste strateii comportamentale orientate ctre scop )ac
parte din descrierea esn ial a mecanismelor psi-oloice evoluate! ; tendin actual a
psi-oloiei personalit ii a )ost explorarea strateiilor i tacticilor ca unit i de analiz (:uss
%antor /0105 3ervin /010)! (cestora li s-a dat nume di)erite *n )unc ie de cercettori, proiecte
personale i ac iunile de a le *ndeplini (%antor /0005 @anston D %antor /0105 Iir=el D
%antor /000), cutri personale (.mmons /000), preocupri curente (Hliner /0G5), scopuri
51
reproductive relevante i tacticile de a le implini (:uss /011)! 2o i autorii *mprt esc ideea c
oamenii dezvolt strateii conitive, motiva ionale, emo ionale i comportamentale pentru a
indeplini scopuri particulare (e!! %arver D #c-eier /0005 3ervin /010)!
Mul i cercettori studiaz aspecte ale acestor unit i *n )unc ie de care di)er indivizii!
De exemplu, oamenii di)er *n )unc ie de )elul *n care )olosesc pesimismul ca strateie conitiv
(%antor /000), de radul *n care simt c proiectele lor personale se a)l *n con)lict (@ittle /010),
i de e)orturile pe care le aloc intimit ii i realizrii de sine (.mmons /000)! %u toat aceast
)ascinant diversitate uman, exist cteva scopuri care sunt *mprt ite de to i oamenii! (st)el,
au )ost identi)icate, reproducerea, neocierea ierar-iilor, )ormarea alian elor reciproce, iu+irea i
puterea!
>"de$u$ =i(-Aive di& )ers)e#tiva ev"$u i"&ist'
Din punctul de vedere evolu ionist exist trei modalit i de a explica importan a i
sta+ilitatea celor cinci )actori,
a! (ce ti )actori pot reprezenta di)eren e semni)icative )undamentale leate de strateiile
umane )olosite pentru a realiza scopuri tipice speciei5
+! $actorii pot semni)ica zomot *n sistem 7 varia ii care sunt neutre cu privire la selec ia
natural i ast)el, neimportante din punct de vedere evolu ionist5
c! %ei cinci )actori pot sumariza cele mai importante dimensiuni ale cmpului social la care
au tre+uit s se adapteze oamenii!
:uss ia *n considerare ultima perspectiv i lanseaz ipoteza c trsturile de personalitate
ale celor cinci mari )actori sunt dimensiunile psi-oloice cele mai importante ale cmpului social
adaptativ! ;amenii di)er semni)icativ *n )elul *n care * i rezolv pro+lemele de supravie uire i
reproducere iar avanta"a i vor )i cei a cror capacitate de a discerne di)eren ele pentru c * i vor
*m+unt i condi ia (inclusive )itness)!
E/)$i#area "ri(i&i$"r di6ere& e$"r i&dividua$eB dis)",i ii$e #a strate(ii ev"$utive de a
re,"$va )r"1$ee
52
3erspectiva evolu ionist propune trei cateorii de +az ale oriinilor di)eren elor
individuale,
a! 9ndivizii di)er *n )unc ie de strateiile lor adaptative5
+! Di)eren ele individuale pot )i incidentale, datorate di)eren elor de strateie5
c! Di)eren ele individuale pot )i produsul unui zomot *n sistem ( de exemplu, muta ii
care erau neutre i ast)el nu au )ost eliminate prin selec ie natural)!
:uss opteaz pentru prima explica ie asupra di)eren elor individuale!
.xist patru modalit i de a explica di)eren ele individuale privind strateiile dispozi ionale,
/! #trateii alternative ereditare, enetice datorate selec iei pe +aza )recven ei sau pe +aza
unor ni e alternative5
2! %ali+rarea ereditar a mecanismelor psi-oloice, *n care optimul adaptativ s-a sc-im+at
sau a )luctuat *n timp i spa iu i a produs varia ii ereditare *n cali+rarea mecanismelor
tipice speciei
B! #trateii alternative situa ional continente, activarea situa ional a di)eritelor strateii,
toate cuprinzn un repertoriu speci)ic speciei inerent individului
?! %ali+rarea mecanismelor psi-oloice datorat dezvoltrii, experien ele individuale
di)erite de-a lunul dezvoltrii cali+reaz un mecanism speci)ic speciei *ntr-o manier
continu, producnd o distri+u ie a di)eren elor individuale!
Aici una dintre aceste posi+ilit i nu a )ost studiat su)icient pentru a se a"une la un consens, dar
studiul acestor variante de a explica di)eren ele individuale poate constitui o tendin modern a
psi-oloie evolu ioniste!
C$ari6i#area #"&tr"verse$"r ese& ia$e a$e )si4"$"(iei )ers"&a$it' ii
a. $roblema consisten ei personalit ii
53
3si-oloia evolu ionist o)er o clari)icare conceptual relevant pentru pro+lema
consisten ei personalit ii prin distinc ia pe care o )ace *ntre, mecanismele psi-oloice evoluate
i comportamentul mani)est (2oo+y i %osmides, /000)! %on)orm perspectivei evolu ioniste,
mecanismele psi-oloice de +az care au aprut pentru c au rezolvat pro+lema supravie uirii i
a reproducerii vor )i relativ sta+ile *n timp! .xcep ii vor )i cele care se sc-im+ *n )unc ie de
istoria vie ii 7 de exemplu, intensi)icarea e)ortului de *mperec-ere la adolescen i trecerea de
la e)ortul de *mperec-ere la e)ortul paretal dup na tera unui copil! 3ersonalitatea, *n sensul
colec iei de mecanisme psi-oloice, va )i consistent *n timp! 2oo+y si %osmides (/000) au
arumentat de ce mecanismele psi-oloice de +aza sunt tipice speciei (impartasite de toti
oamenii), toate mecanismele complexe necesita deci, sute, mii de ene pentru dezvoltarea lor5
amestecul enelor cu )iecare eneratie ar )ace imposi+ila mentinerea mecanismelor complexe
daca enele ar varia in modurile privind adaptarile complexe! #electia naturala si recom+inarea
sexuala tind sa impuna o relativa uni)ormitate in desin-urile adaptative complexe! Di)erentele
individuale nu pot )i intelese dincolo de mecanismele naturii umane! #tudiile empirice au aratat
care sunt asocierile care )ac parte din natura umana,
- )ricile copilariei (zomote puternice, intuneric, serpi, paian"eni, straini)
- emotii caracteristice, )urie, invidie, pasiune, iu+ire!
- expresii )aciale caracteristice, )ericire, dezust5
- competitia pentru resurse limitate5
- competitia pentru parteneri5
- pre)erinte pentru partener speci)ice5
- iu+irea aproapelui5
- altruism pre)erential pentru aproape5
- "oaca5
- simtul proprietatii5
- relatiile de prietenie
- relatiile de parteneriat
- relatiile sexuale temporare
- raz+unarea pentru violarile personale5
- imainea de sine5
- intentii, credinte, dorinte ca parte a teoriei mintii5
54
- di)erentierea de status5
- umorul5
- diviziunea de en a muncii5
- atractia sexuala, etc!(:roFn, /00/)!
De la revolutia conitive, psi-oloii au constientizat necesitatea inteleerii reulilor de lure a
deciziilor si alte mecanisme de procesare a in)ormatiilor care exista in oameni (aceste mecanisme
conitive sunt li+ere de continut)! 3si-oloia evolutionista considera ca omul contine un numar
mare de mecanisme psi-oloice specilizate ()iecare destinat sa dezvolte o pro+lema adaptativa
di)erita)!
3e de alt parte, comportamentul mani)est rezult din interac iunea dintre mecanismele
psi-oloice aprute evolutiv i )actorii de mediu care le activeaz di)erit la oameni! (st)el,
comportamentul va )i *nalt dependent de context i discriminativ din trei motive, )iecare
persoan se con)runt cu pro+leme di)erite de-a lunul timpului i a situa iilor, care activeaz
di)erite mecanidme psi-oloice i produc di)erite comportamente5 )iecare mecanism psi-oloic
poate enera o pla" divers de ac iuni, *n )unc ie de context, dar )iecare per)ormeaz o )unc ie a
mecanismului5 o ac iune poate reprezenta outputurile reunite ale mai multor mecanisme
psi-oloice!
Din acest punct de vedere, consiste a personalit ii tre+uie cutat la nivelul mecanismelor
psi-oloice de +az i al evenimentelor care le activeaz, i nu la nivelul comportamentului
mani)est!
(cest cadru o)era o +aza teoretica coerenta pentru a+ordarea sta+ilitatiiKsc-im+arii personalit ii!
#ta+ilitatea este expectata la mai multe niveluri,
multe din mecanismele evoluate tipic umane raman sta+ile in timp c-iar daca neactivate!
sta+ilitatea in privinta di)erentelor individuale! :loc=,/0G/ a )acut o analiza extinsa a
di)eritelor )orme de sta+ilitate! (cestea pot )i produse de recurente de mediu sta+ile care implica
pro+leme adaptative! .x!, di)erentele in exprimarea eloziei poate )i sta+ila in timp datorita
casatoriei cu o persoana care o)era )recvent motive de elozie!
a treia sursa a sta+ilitatii provine din retinerea strateiilor de relatii interpersonale
incununate cu succes!
55
(ceste puncte de vedere se aseamana cu teoria interesanta a lui %aspi si Mo))itt (/005) care
suereaza ca di)erentele individuale se mani)esta cel mai puternic in perioada de tranzitie, in
parte pentru ca indivizii activeaza strateii pentru a )ace )ata acestor tranzitii care au )ost
e)iciente anterior, pot )i activate usor si cer putina enerie (tocmai pentru ca sunt +ine
cunoscute)!
#ursele sc-im+arii personalitatii sunt,
#c-im+area in mecanismele interioare poate aparea in ontoenie odata cu sc-im+arile
speci)ice speciei in pro+leme adaptative!
#c-im+area poate aparea ca rezultat al liniilor de dezvoltare di)erite pe care un individ le
poate urma
#c-im+area in comportamentul mani)est poate aparea ca rezultat al pro+lemelor
adaptative la care cineva e expus!
(pare tunci cand o strateie vec-e de rezolvare a unei pro+leme adaptative este eliminate
si o noua strateie este necesar!
b. $roblema interac ionismului (persoan-mediu&.
$ormularea unei concep ii adecvate asupra interac ionismului a constituit un o+iectiv ma"or
al psi-oloiei personalit ii! De i interac inea persoan-mediu *n sensul (A;Q( (analiza de
varain ) nu a reu i s captureze esen a interac ionismului, nici un alt cadru teoretic
interac ionist nu a reu it, de i ma"oritatea psi-oloilor personalit ii se declar interac ion ti!
2endin a de cercetare recent s-a centrat asupra rolului persoanelor *n selec ia, evocarea,
restructurarea conitiv i manipularea caracteristicilor mediului lor (e!! :uss /01G5 %aspi
D:em /0005 %aspi D 6er+ener /0005 %oyne et al /0005 .mmons et al /0145 6ettema
/0105 Henric= et al /000a5 3lomin et al /0GG5 #carr D Mc%artney /01B5 #Fann et al
/0105 Qan 6ec= /000)! (ceste procese active iu reactive enerate de persoan creeaz letura
dintre caracteristicile persoanelor i caracteristicile mediului lor! De exemplu, copiii aresivi se
a teapt ca ceilal i s )ie ostili de aceea i ast)el activeaz ostilitatea *n ceilal i i creeaz un
mediu mai con)lictual dect copiii care sunt mai pu in aresivi (Dode D %oie /01G)! ;amenii
56
particip selectiv i activeaz comportament *n ceilal i care s le con)ime imainile de sine
anterioare (c) Mar=us, %ross /0005 #Fann et al /010)!
#elec ia, evocarea i manipularea descriu procese interac ioniste care )ac letura dintre
caracteristicile persoanelor i cele ale mediului, crend ast)el coresponden e mediu-persoan!
(ceste procese sunt interactive i apar *n multe domenii ale )unc ionrii psi-oloice! (lturi de
modelele evolu ioniste, ele o)er un cadru puternic de *n eleere a interac ionismului!
c. Context situa ie mediu
3si-oloii personalit ii tiu c comportamentul uman este *nalt sensi+il la context, dar nu au
determinat *nc acele dimensiuni contextuale importante! Din punctul de vedere evolu ionist,
oranismul este ar+itrul )inal al dimeniunilor contextuale importante! Dimensiunile contextuale
importante pentru persoane depind de scopurile proxime ctre care oamenii * i direc ioneaz
ac iunile i de mecanismele psi-oloice speci)ice activate de )iecare ast)el de scop! De exemplu,
cand mecanismele )oamei sunt activate i scopul proxim este consumarea -ranei, dimensiunile
contextuale relevante se re)er la su+stan ele care di)er n valoarea lor nutritiv, loca iile
acestor su+stan e, costurile i +ene)iciile ac iunilor necesare pentru procurarea acestor
su+stan e! 3entru c strateiile personalit ii sunt )acilitate i o+struc ionate *n primul rnd de
al i oameni, cel mai important input contextual este social! Mecanismele psi-oloice construite
evolutiv asiur ca aceste dimensiuni contextuale s )ie orietate de valori! ( a cum )ructele
di)er *n valoarea nutritiv, partenerii poten iali di)er ca valoare, prietenii poten iali di)er *n
valoarea alian ei diadice!
#elec ia natural a creat la oameni mecanisme psi-oloice care sunt *nalt senzitive la context,
i nu instincte riide care opereaz indi)erent de context! $elul *n care mediul este resim it de
un oranism este el *nsu i produsul evolu iei!
d. *mo ii dorin e pre'erin e+ mecanisme psihologice evolutive care semnaleaz
caracteristici semni'icativ adaptative ale mediului.
#tudiul emo iilor (a)ectele, dispozi iile, dorin ele, sistemul de arousal, atrac ia, repulsia,
pre)erin ele) o)er o cale de a identi)ica inputul de mediu relevant din punct de vedere adaptativ!
Multe din cercetrile e)ectuate au explorat )unc iile adaptative ale acestor aspecte! .llsFort- i
57
#mit- (/011), de exemplu, au studiat paternurile de evaluare care sus in ipoteza c emo iile
rezolv pro+leme adaptative! 2riste ea, de exemplu, produce o exprimare a stresului care solicit
a"utor din partea celorlal i! .xist dovezi care arat c )emeile activeaz uneori inten ionat
elozia masculin (prin interesul artat altui +r+at) ca o tactic de a- i men ine partenerul (:uss
/011)!
.mo iile, strile dispozi ionale, pre)erin ele i dorin ele sunt produse ale selec iei naturale!
#tructura a)ectelor i a pre)erin elor sociale demonstreaz o eneralitatea trans-cultural
remarca+il (:uss i al /0005 &ussell i al /010)! .mo iile semnaleaz caracteristici
semni)icative din punct de vedere adaptativ ale contextului i mediului! Domeniul personalit ii
ar tre+ui s se orienteze ctre a sta+ili leturile dintre aceste stri i dimensiunile tradi ionale
ale personalit ii i ctre *n eleerea )unc iilor lor *n psi-oloia evolutiv a oamenilor (2elleen
/0155 2oo+y i %osmides /000)!
e. Cultura i personalitatea
%ele mai importante tematici de studiu ale domeniului personalit ii necesit cercetarea trans-
cultural (de exemplu, universalitatea :i $ive)! %u toate acestea, cultura nu poate )i *n eleas
independent de mecanismele umane evolutive (2oo+y D %osmides /010)! ;amenii nu sunt
receptori pasivi ai in)luen elor culturale, ei sunt un )el de stratei activi auto-interesa i ale cror
mecanisme psi-oloice *i predispun s act ioneze selectiv asupra dimensiunilor mediului
relevante din punct de vedere adaptativ, iar pro+a+il cea mia important dimensiune este cea
provenit de la rupul soail i cultur! 3si-oloia omului a a cum a evoluat ea este necesar
pentru procesele culturale! <n ciuda di)icult ilor practice, cercetarea trans-cultural va )i
indispensa+il pentru a+ordarea celor mai importante teme din psi-oloia evolu ionist a
personalit ii!
$under (200/) enumer cteva dintre criticile i controversele aduse psi-oloiei
evolu ioniste! (st)el, prima este ca teoreticienii evolutionisti par sa asume rapid ideea ca
paternuri speci)ice de comportament - de exemplu, tendinta )emeilor de a cauta parteneri cu
+ani, sau tendinta +ar+atilor de a-si ucide partenerele suspectate de in)idelitate 7 sunt direct
determinate de mecanisme +ioloice! %u toate aceste, nu a )ost niciodata identi)icat speci)ic
vreun mecanism care permite determinarea enetica sau )izioloica a comportamentului!
58
( doua sursa de controversa este )ocalizarea speci)ica a multor teoreticieni pe
comportamentul sexual (atractie sexual, elozie sexual, strateii de imperec-ere, viol)! 3e de alta
parte, reproducerea este un su+iect important pentru teoria evolutionista din cauza relevantei
evidente pentru domeniu! 9n acelasi timp, diviziunea traditional a muncii, resuselor si puterii
intre sexe este un aspect )undamental in multe culturi, de accea multe din )enomenele a+ordate
de teoreticienii evolutionsiti sunt suscepti+ile de explicatii culturale (.aly D Eood /000)!
( treia sursa de controversa este am+itia psi-oloiei evolutioniste de a explica in termenii sai
toate comportamentele umane!
!. Te"ria )ers"&a$it' ii a i&vers'rii ?>i#4ae$ A)ter !993 - reversa$ t4e"rC@
Mic-ael (pter pleac de la ideea c psi-oloia e evoluat *ntr-un mod extrem de specializat
devenind din ce *n ce mai )ocalizat pe din ce *n ce mai pu in ((pter, 200G)! 3si-oloia
contemporan se caracterizeaz printr-un )ramentalism acumulativ (Hruer, /01/ c)! (pter
200G)! Marile teorii au )ost respinse ca )iind demodate iar moda ce vine cu )usta mini i
ma ina mini este mini-teoria ((pter, 200G)!
%onstruit de (pter *n timp de aproximativ /0 ani (/0G0-/012), i re*nnoit permanent pn
astzi, teoria inversrii propune, *n sc-im+, cteva principii enerale noi i propune o structur
teoretic interativ relevant pentru toate aspectele psi-oloiei! 3e de alt parte, teoria inversrii
provoac asump iile cele mai cunoscute ale psi-oloiei personalit ii *ntr-un mod radical! (st)el,
aceast nou teorie consider asump ia con)orm creia personalitatea poate )i *n eleas ca o
colec ie de trsturi statice ca )iind prea riid pentru a captura esen a personalit ii sau
sc-im+area naturii umane!
3unctul de plecare al investia iilor teoriei inversrii este semni)ica ia su+iectiv pe care
oamenii o acord ac iunilor lor! (utorul consider c acest accent pus pe experien a su+iectiv
poate determina ca de)ini ia oriinal a psi-oloiei 7 studiul vie ii psi-ice 7 s )ie rea)irmat i
re*ntrit! %u alte cuvinte, se arat c psi-oloia are propria sa s)er i poate )i salvat din
amenin area asimilrii totale *n +ioloie pe de o parte, i *n socioloie, pe de alta((pter, 200G)!
59
2eoria inversrii o)er o descriere sistematic a modurilor variate *n care oamenii
experimenteaz lumea i ac ioneaz *n ea! (ceast perspectiv asupra personalit ii se +azeaz
pe dou idei centrale,
a! .xist un set universal de modalit i distinctive de interac iune cu lumea, )iecare ancorat
*n motiva ii )undamentale di)erite5
+! (ceste modalit i de a )i sunt perec-i polare, la )el cum motiva iile lor su+sidiare sunt
polare! Din acest punct de vedere, teoria inversrii examineaz sc-im+rile care constau
tocmai *n inversarea *ntre aceste modalit i opuse, ceea ce *nseamn c oamenii nu sunt
numai diver i i constan i ci i contradictorii *n sine!
<n edi ia din 200G a cr ii sale 2eoria inversrii! Dinamica motiva iei, emo iei i
personalit ii, (pter prezint pe lar +azele teoretice i cercetrile a)erente ale acestei noi teorii
a personalit ii! (riile personalit ii sunt structurate i a+ordate ast)el,
1) Structura experien ei
(+ordarea din care deriv teoria inversrii este 'enomenologia structural! %uvntul
'enomenologic nu *nseamn respinerea comportamentului o+iectiv o+serva+il, dimpotriv,
rela ia dintre experien i comportament este una semni)icativ! $enomenoloic *nseamn,
*ns, respinerea oricrei a+ordri care *ncearc s explice comportamentul uman )r a )ace
re)erire la experin ! (st)el, aceast a+ordare este total opus oricrei )orme de +e-aviorism pe
care (pter *l consider un )el de vandalism metodoloic! %uvntul structural *nseamn c
experin a are o structur5 aspectele vie ii su+iective sunt sistematic rela ionate unele cu altele!
(st)el, dac ne ndim la totalitatea experien ei unui individ la un moment dat ca
constituind cmpul su )enomenoloic 7 modul *n care el vede lumea, pe sine *n lume, incluznd
percep iile, ndurile, emo iile i sentimentele sale 7 atunci )enomenoloia structural poate )i
de)init ca studiul structurii cmpului 'enomenologic ((pter, 200G)! %entrul de interes al
)enomenoloiei structurale este *ntotdeauna cmpul )enomenoloic!
(utorul pre)er termenul de ac iune *n locul celui de comportament pentru c ac iune
*nseamn comportament plus semni)ica ie su+iectiv!
60
2eoria inversrii aplic unele dintre insi-turile structurali tilor moderni (@evi-#trauss din
antropoloie, Aoam %-oms=y din linvistic) nu la produsele min ii umane (sisteme livistice,
sisteme de rela ionare etc) ci asupra min ii umane n sine ! (st)el, con tiin a devine un )enomen
complex de supra)a dincolo de care se )ormeaz structuri oranizate! Dac pe estalti ti *i
interesa modurile de oranizare ale experien ei, )enomenoloia structural se preocup de )elul
*n care este structurat experien a n sine ! (pter enumer cteva exemple despre )elul *n care
este struturat experien a *n sine,
a! .xperin a con tient are o arie de )ocalizare i o arie peri)eric!
+! .xperin a se divide *n sine i non-sine, exist pr i ale experien ei care sunt con inute *n
limitele sinelui i acele pr i externe lui!
c! ( a cum exist structura experien ei la un moment dat, exist i structuri temporale,
adic paternuri de sc-im+are calitativ a experin ei de-a lunul timpului!
d! %on tiin a este polimor), are di)erite )orme! (cest lucru este clar atunci cnd sunt
analizate strile de con tiin speciale (transa -ipnotic, medita ia, -alucina ia indus de
drouri)!
<n conluzie, )enomenoloia structural se ocup cu studiul modalit ilor di)erite *n care
cmpul )enomenoloic poate )i structurat i al dinamicilor de tranzi ie de la un tip de structur la
altul *n timp5 este studiul sistematic al naturii experien ei la un moment dat i al sc-im+rilor
care apar *n timp!
(spectele dinamice ale )enomenoloie structurale su+liniaz relevan a teoriei sistemelor
(ci+ernetica) care studiaz aspectele dinamice ale structurilor (adic modul *n care se men in i
se trans)orm structurile) i dezvolt principiile enerale de control care se aplic la toate
sistemele (mecanice, electronice, )izioloice, psi-oloice, sociale, etc!)!
Multe aspecte ale experien ei vor )i a+ordate din perspectiva )enomenoloiei structurale, dar
teoria inversrii acord o importan deose+it motiva iei pentru *n eleerea ac iunii umane!
(st)el, teoria *nversrii mut accentul din ultimii B0 de ani de pe conitiv, pe motiva ional!
2eoria inversrii *ncepe cu motiva ia iar o teorie a motiva iei devine inevita+il o teorie a
61
emo iilor! (m+ele aspecte ale vie ii mentale devin parte dintr-o teorie mai eneral asupra
personalit ii care include att aspectele normalit ii ct i pe cele ale anormalit ii!
Metodoloia ce st la +aza )enomenoloiei structurale se caracterizeaz prin urmtoarele,
%ercetarea este ,condus de teorie, (theor--driven& de sus n .os (top-do/n& 7 teoria
inversrii -ideaz cercetarea dovezilor!
Dezvoltarea teoriei este ,condus de experin , (experience-driven& dinuntru-
na'ar (inside-out& 7 sursa teoriei inversrii este propria con tientizare, i nu alte
date anterioare de cercetare sau ideile a+stracte existente5 teoria porne te de la
experien a su+iectiv i interpreteaz comportamentul sau procesele )izioloice *n
lumina acestei experien e (mai dera+ dect s porneasc de la o+serva ie, apoi
msurare i )ormularea unor in)eren e despre experien a su+iacent)!
2) Experien a de arousal.
#tudiul motiva iei, ca )enomen complex, *ncepe cu sentimentul de arousal 7 adic msura *n
care o persoan se simte trezit, excitat (intensitate emo ional) de ceea ce )ace! .xist dou
varia+ile de luat *n considerare, intensitatea arousalului i tonalitatea hedonic! &ela ia dintre
cele dou varia+ile poate lua patru )orme, anxietatea (arousal *nalt neplcut), excitarea (arousal
*nalt plcut), relaxarea (arousal sczut plcut) i plictiseala (arousal sczut neplcut)!
; teorie clasic *n acest sens i *nc lar acceptat este teoria arousalului optimal (6e++,
/055)! 9deea esen ial este c exist un nivel optimal de arousal att *n termenii per)orman ei
(cea mai +un cantitate de arousal pentru cea mai +un per)orman ) ct i re)eritor la tonul
-edonic (cea mai plcut cantitate de arousal)! (pter (200G) adapteaz cele patru emo ii de
arousal identi)icate la teoria arousalului optimal al lui 6e++!
3lcut
.xcita ie &elaxare
62
2onul -edonic
Aeplcut 3lictiseal (nxietate
#czut Aivelul de arousal <nalt
(ceast *ncercare de compati+ilizare a teoriilor nu *l mul ume te pe (pter din mai multe
motive,
.ste ciudat ca relaxarea i excita ia s *mpart acela i spa iu din ra)ic!
.xcita ia este vzut ca aprnd numai din situa ii de stimulare moderate, i din
aceast perspectiv excita ia puternic duce la anxietate!
(tt relaxarea ct i excitarea pot )i trite la niveluri extreme la )el cum anxietatea i
plictiseala pot )i doar moderate (spre deose+ire de cum arat ra)icul)!
63
Dac aceste patru emo ii dispun de pla"e distincte de-a lunul unei sinure cur+e,
atunci o persoan tre+uie s treac prin ele *ntr-o ordine invariant pe msur ce
arousalul cre te i apoi descre te (ceea ce nu este a a)!
3lecnd de la aceste o+serva ii, (pter propune o a+ordare a arousalului din perspectiva
teoriei inversrii! (st)el, autorul identi)ic ini ial perec-ile polare!
(rousal sczut (rousal *nalt
3@V%82 &.@(L(&. .L%92(&.
A.3@V%82 3@9%29#.(@V (AL9.2(2.
$i! /! #etul cel patru emo ii contrastante
&elaxare (nxietate
>"du$ evitarea a&/iet' ii
INVERSAREA
>"du$ #'utarea e/#it'rii
3liciseal .xcitare
%&. 2.&.( (&;8#(@8@89
64
Aivelul pre)erat de arousal
$i! 2! %ele dou moduri di)erite de experimentare a arousalului suerate de teoria inversrii!
<n loc s existe un sinur nivel optimal de arousal (mediu), exist dou niveluri pre)erate ce
se a)l la extremit ile opuse ale acestei dimensiuni! (st)el, se o+serv c exist dou stri
psi-ice distincte care triesc arousalul *n dou modalit i diametral opuse care sunt mutual
exclusive (numai una poate opera la un moment dat) iar *ntre ele sunt ex-austive (*n toate
momentele persoana este *ntr-una sau alta din stri)! 9deea este c *n via a cotidian, omul trece
de la una la alta constant! <n termenii teoriei sistemelor, exist dou sisteme care opereaz *n
direc ii di)erite, ca dou prorame de calculator care proceseaz date alternativ, dar nu pot opera
concomitent!
Dac arousalul este motiva ional, strile de evitare a arousalului i cutare a arousalului
constituie stri metamotiva ionale ! #c-im+rile dintr-o stare *n alta se numesc inversri
(reversals)! .xemplu de inversare, *n cazul dis)unc iei sexuale (impoten sau )riiditate),
inversarea apare de la starea de cutare a arousalului, care este natural pentru comportamentul
sexual sntos, la starea de evitare a arousalului la un moment dat al interac iunii sexuale din
mai multe motive posi+ile (evitarea unei sarcini, )rica de per)orman etc)! <n acest exemplu,
teoria inversrii arumenteaz )aptul c anxietatea este de )apt excitarea sexual trit *n
modul re it!
Dac teoria arousalului optimal al lui 6e++ (/052) are la +az ideea unui sistem al
personalit ii -omeostazic, teoria inversrii propune ideea sistemelor bistabile! Au este vor+a
despre insta+ilitatea -omeostaziei, ci de sistem la un nivel superior de complexitate *n care sunt
acceptate dou pla"e de valori distincte!
3) Experien a mijloacelor i scopurilor
<n )elul *n care omul trie te motiva ia o parte important a experien ei este cantitatea de
arousal pe care o simte! Dar experien a motiva iei se re)er nu doar la componenta de intensitate
(arousalul) ci i la direc ia motiva iei (scopuri i mi"loace)! (pter (200G) introduce ideea
65
existen ei a dou moduri (stri) metamotiva ionale de a direc iona motiva ia, modul telic i
modul paratelic! %uvntul telic vine din recescul telos care *nseamn scop, iar paratelic
*nseamn pe ln scop! ; modalitate +un de a determina dac o persoan este *ntr-o stare
telic sau paratelic este de a o *ntre+a, ai renun a la ceea ce )aci *n sc-im+ul de a )i realizat de"a
scopul pentru care ac ionezi> <ntr-un mod telic, rspunsul este da, iar *n modul paratelic,
rspunsul este nu!
&ecompensele naturale ale strilor telic i paratelic provin din surse di)erite! <n starea telic,
plcerea provin din sentimentul mi crii ctre scop, al proresului i din atinerea scopului! <n
starea paratelic, plcerea provine *n primul rnd din activitate, din imediata rati)icare senzual,
din senza iile =inestezice sau din interesul continuu de a mai vedea ce se *ntmpl! (st)el, *n
starea telic, scopul este )iura i activitatea este )ondul, iar in starea paratelic, invers! <n starea
telic, orientarea temporal este *n viitor, de vreme ce plcerea atinerii scopului este n viitor!
<n starea paratelic, orientarea temporal este *n prezent, accentul se pune pe rati)icarea
imediat i pe plcerea din aici i acum!
<n condi ii normale, am+ele stri metamotiva ionale sunt esen iale pentru sntatea mental!
; persoan tre+uie s )ie capa+il s trateze c-estiunile serioase cu ravitatea necesar, i *n
acela i timp s poat s se simt +ine aici i acum!
(pter arumenteaz ideea c exist o rela ie *ntre modurile de arousal i modrile de orientare
ale arousalului! (st)el, starea telic este asociat cu starea de evitare a arousalului, iar starea
paratelic este asociat cu starea de cutare a arousalului! %aracteristicile celor dou stri
metamotiva ionale sunt,
0aloarea. 3entru starea telic valoarea este realizarea, pentru starea paratelic,
valoarea este +ucuria!
!entimentul. <n cazul telic, sentimentul cutat n aceast stare este cel al
semni)ica iei5 *n starea paratelic, persoana caut ca activitatea s )ie separat de
consecin e!
!tilul este serios pentru telic, i "ucu pentru paratelic!
66
Dimensiunea emo ional. <n starea telic, dimensiunea este relaxare-ctre-anxietate,
iar *n starea paratelic, dimensiunea este plictiseal-ctre-excitare!
4) Inversare i dominan
(pter (200G) identi)ic urmtoarele situa ii *n care are lor inversiunea *ntre strile
metamotiva ionale,
a) 1nversarea contingent - *nversarea are loc *n urma apari iei unor evenimente sau
situa ii continente care apar *n mediu! (st)el de evenimente constau *n toate lucrurile care se
*ntmpl i care aduc *n )ocusul cmpului )enomenoloic )ie un scop, )ie o activitate! 8nele
evenimente vor produce modul telic *n oricine (de exemplu, un zomot mare de pr+u ire)! (lte
evenimente sunt dependente de interpretarea conitiv pe care oamenii o )ac (de exemplu, unii
oameni vd un +anc de pe ti su+ ei *n timp ce *noat i se simt amenin a i, iar al ii, nu)! 3entru a
induce starea paratelic, procesul este inversat, *ndeprtarea amenintrii sau a datoriei!
+) Frustrarea 7 *n condi ii de )rustrare dintr-o stare paratelic se a"une *ntr-o stare telic5
se poate *ntmpla i invers, dintr-o stare telic *ntr-una paratelic! De exemplu, "oci ol) cu mare
plcere *ntr-o zi si consta i c pierzi )iecare aur de marca"5 devii din ce *n ce mai )uris i *ncepi
s vrei s c tii! 9nvers, la o prezentare orict te-ai strdui, consta i c nu mere s-i convini
pe ceilal i, ast)el *nct, pn la )inal, a"uni s vezi partea amuzant a lucrurilor, s )aci desene
pe marinea prezentrii, etc!
c) !a ietatea ! 9deea este c exist o dinamic intern care conduce *n mod natural i
inevita+il la inversare, dac nu se *ntmpl altceva (un eveniment din mediu) care s produc
inversarea mai devreme! ; analoie se poate )ace cu ciclul trezire-somn! Dup ce o persoan a
dormit destul, ea se va trezi pur i simplu, dac nu a )ost trezit de"a de un zomot sau dintr-un alt
motiv! %nd cineva este treaz destul de mult timp, va adormi *n mod natural! ( adar, teoria
inversrii postuleaz ideea c exist un )el de ritm su+iacent care conduce, *nainte i *napoi, de la
starea telic la cea paratelic i invers!
9potetic, *n orice moment, in)luen ele acestor )or e vor ac iona *mpreun pentru a )acilita sau
in-i+a inversarea! 3entru ca o inversare s se produc, )or ele sc-im+rii tre+uie *mpreun s )ie
67
mai puternice dect )or ele care rezist la sc-im+are! 8neori un sinur )actor poate )i su)icient de
puternic pentru a provoca inversarea, dar, de o+icei este o sinerie a mai multor )actori!
; implica ie a acestei analize este c inversarea metamotiva ional nu se a)l su+ controlul
voluntar con tient, dar proceseul de poate *ntmpla prin mi"loace de control indirecte (de
exemplu, dac cineva vrea s- i induc o stare paratelic, se poate a eza *n )a a televizorului i
va o+ ine asta5 dac cineva vrea o stare telic, simpla a ezare la +irou, poate )ace asta)!
De i este posi+il in)luen area inversrii metamotiva ionale prin mi"loace conitive, acest
lucru nu *nseamn c metamotiva ia este un alt nume dat interpretrii conitive sau c teoria
inversrii este o parte din psi-oloia conitiv! %u certitudine teoria inversrii este consistent cu
cercetarea clasic a lui #c-ac-ter i #iner (/042) care arta c niveluri di)erite de arousal
(induse de in"ec ia cu epine)rin) , cnd sunt interpretate di)erit, conduc la stri emo ionale
di)erite! Dar acesta este un caz special din teoria inversrii! Din perspectiva teoriei inversrii,
)elul *n care o persoan interpreteaz arousalul, i rela iile scopuri-mi"loace, sau alte aspecte
metamotiva ionale, depinde nu att de interpretarea conitiv a con inuturilor speci)ice ale
experien ei, ci de structura ntreag a cmpului )enomenoloic! De aceea, metamotiva ia este
altceva dect coni ia, uneori )iind in)luen at de )actori conitivi, alteori va depsi coni ia sau
c-iar va determina interpretarea conitiv!
Starea d"i&a&t'
.xisten a modurilor alternative care sunt opuse ca pre)erin e i aspira ii, *nseamn c exist
o inconsisten inerent *n experien a i comportamenul uman! 8neori o persoan vrea ceva,
alteori vrea altceva, i poate alterna strile *n cursul acelea i ac iuni! @a nivelul personalit ii,
teoria inversrii accentueaz calitatea sc-im+toare i dinamic a vie ii oamenilor, )luctua iile i
vicisitudinile, di)eren ele intra i inter-individuale! (st)el, teoria trsturilor (static, sta+il) este
provocat! (ceasta nu *nseamn c trsturile de personalitate sta+ile nu exist, ci este o critic
) i la importan a prea mare care li se acord *n teoria personalit ii! 3n acum am identi)icat
cteva aspecte consistente a)late *n spatele inconsisten elor modurilor metamotiva ionale
alternative! De exemplu, extraversia! Dac o persoan este *ntr-o anumit msur extraverst,
aceasta *nseamn c este extravert *n acea msur i c comportamentul su va )i uvernat tot
timpul de anumite nevoi i va tinde s ai+ anumite caracteristici! Mediul nu va permite
68
*ntotdeauna acestor caracteristici s se exprime, de aceea poate exista o anumit varia+ilitate *n
msurarea introversiei-extraversiei! Dar, teoretic, extraversia rmne constant! 3utem compara
acest exemplu cu tendin a ctre un mod metamotiva ional sau altul pe care un om o are! Dac
persoana are o tendin puternic de a )i *ntr-o stare telic, aceasta nu *nseamn c nu va )i
niciodat *n starea opus! Dimpotriv poate exista o sc-im+are complet dintr-o stare *n alta!
(ceast tendin de a )i *ntr-o anumit stare nu este o trstur ci, *n teoria inversrii ea se
nume te stare de dominan sau, simplu, dominan a ! (st)el, putem spune despre o persoan c
este dominant telic sau dominant paratelic!
(ceast a+ordare permite posi+ilitatea dep irii discu iilor *ndelunate despre controversa
stareKtrstur! 2eoria inversrii propune situarea strii metamotiva ionale ca termen median! 3e
de o parte, conceptul tradi ional de stare (care *nseamn, de e+icei, o emo ie, ca enxietatea) este
vzut *n teoria inversrii ca un mod particular de a )i *ntr-o stare metamotiva ional (de
exemplu starea de anxietate poate )i o emo ie particular din modul telic)! 3e de alt parte,
trsturile sunt percepute ca tendin e de a )i *ntr-o stare sau alta de-a lunul timpului! (st)el, se
pot reconcilia cele dou concepte *n cadrul unei structuri teoretice mai complexe i mai
semni)icative!
Nive$uri$e s#4i1'rii
.sen a teoriei inversrii este ideea c totul este )luid, dinamic i *n sc-im+are de i acestea se
*ntmpl *n interirul unei structuri! (st)el, personalitatea se re)er la paternuri de-a lunul
timpului i mai pu in la calit i )ixate!
8n individ sntos se va putea mi ca, *n interiorul strilor, *ntre di)erite tactici pentru a
o+ ine sau a- i satis)ace starea! %-iar dac inversarea nu apare o perioad, emo iile din cadrul
strii active se pot sc-im+a radual, de exemplu, de la plictiseal la excitare! De asemenea,
+alan a timpului petrecut *ntr-o anumit stare se poate sc-im+a! De exemplu, o persoan poate
petrece mai mult timp *ntr-o stare paratelic dect *ntr-una telic *n Fee=end! Dar aceea i
persoan poate petrece mai mult timp intr-o stare telic dect *ntr-una paratelic *n zilele
sptmnii! <n teoria inversrii, aceasta se nume te balan a strii ! (ceast +alan a strii,
msurat de-a lunul unei perioade de timp, poate )i un indicator al dominan ei, dar nu *n orice
69
circumstan e! De exemplu, o persoan poate )i dimeninat telic, dar *n vacan poate avea o
+alan a strii paratelice!
Dominan a descrie tendin a *nnscut ctre o stare sau alta! Dominan a i +alan a strii sunt
de cele mai multe ori conruente, *ns nu *n toate situa iile! (st)el, pare c domina a *n sine,
de i este )undamentat +ioloic, se poate sc-im+a *n timp, cel pu in *n anumite limite! De
exemplu, evenimentele de via semni)icative pot *mpine +alan a telic *ntr-o direc ie sau alta
c-iar *n perioade scurte de timp! .xist date de cercetare care arat c dominan a se poate
sc-im+a de-a lunul vie ii!
(st)el trsturile tind s )ie mau mult ni te etic-ete care nu spun nimic despre mecanismele
i dinamicile de la serviciu (de exemplu), i care tind s induc un model static despre oameni!
2estele +azate pe trsturi nu sunt )olositoare pentru interven ii, pentru c toate interven iile se
re)er la oamenii *n sc-im+are! 2eoriile trsturilor sunt *n eneral orientate ctre dispozi iile
comportamentale mai dera+ dect ctre strile mentale care enereaz comportamentul! 3rin
contrast, teoria inversrii se )ocalizeaz pe modalit ile di)erite *n care )iecare persoan * i
experiemnteaz lumea, i accentueaz sc-im+area i auto-contradic ia a acestor stiluri di)erite
de experien ! Dac umanitatea este consistent *n ceva, aceasta este inconstan a sa!
5. Experien a regulilor
&eula *nseamn, *n cel mai eneral sens, orice presiune de a se con)orma5 se re)er nu
numai la reuli sau ordine, ci i conven ii, rutine, o+i nuin e, expectan e, ritualuri, etc! 2ema
a+ordat investi-eaz msura *n care persoana *ncearc s )ie *n acord sau contrar unui set de
reuli prin comportamentul su particular! Din acest punct de vedere se distin dou stri
motiva ionale di)erite, starea negativist i starea con'ormist!
#tarea neativist este modalitatea *n care o persoan simte plcere *n a se comporta *ntr-un
mod perceput a )i *n opozi ie cu presiunea extern spre un anumit comportament i *n care simte
neplcere de a se con)orma acestei presiuni! #tarea con)ormist este invers, persoana simte
plcere s se comporte con)orm cu presiunea extern i neplcere *n a nu se con)orma acestei
presiuni! #tarea neativist de)ine te ceea ce o persoan vrea i nu neaprat ceea ce actualmente
simte! <n modalitatea neativist, neativismul resim it poate )i *nalt sau sczut! De exemplu, *n
70
anumite circumstan e, de i persoana se a)l *ntr-o stare neativist, e posi+il s nu exprime
neativismul *n comportament (deten ia)! (st)el, este important distinc ia dintre a )i *n starea
neativist i neativismul resim it!
#tarea de spirit *n care este cineva depinde de )elul *n care persoana vede situa ia, ce )ace *n
ea, nu de )elul *n care vd ceilal i (de exemplu, )elul *n care un adolescent se *m+rac)!
$actorii care induc invesarea *ntre strile con)ormist i neativist sunt,
Factori contingen i ! De exemplu, *n cazul *n care situa ia este interpretat ca
nedreapt, persoana poate trece *n starea neativist! #itua ii care impun limitri ale
mi crii sau ac iunii determin apari ia strii neativiste!
Frustrarea poate determina apari ia strii neativiste, sau a strii con)ormiste! Dac o
persoan nu se poate adapta expectan elor rupului nici dup e)orturi indelunate,
atunci va spune la nai+a cu ei i va intra *n starea neativist, sau dac persoana
*ncearc s se lupte cu normele unui rup i nu reu e te, atunci poate spune dac
nu-i pot *nvine, atunci mai +ine m altur lor i intr *n strea con)ormist!
!a ietatea poate determina apari ia unei stri neativiste +ru te la o persoan
dominant con)ormist!
#trile metamotiva ionale se pot com+ina dou cte dou,
!tarea telic-con'ormist, *n care cineva *ncearc s se con)ormeze tuturor cerin elor
*n timpul urmririi unui scop important!
!tarea paratelic-com'ormist, *n care persoana *ncearc s se simt +ine i se simte
entuziasmat de con)ormarea la o norm curent (se *m+rac dup mod, etc)
!tarea telic-negativist *n care persoana se percepe pe sine ac ionnd *mpotriva
presiunii sociale pentru a atine un scop esen ial!
!tarea paratelic-negativist *n care o ac iune tipic este de a se comporta urt pentru
a produce un e)ect (*n"ur, +r), desen cu ra))itti)!
71
%nd strile sunt com+inate ast)el, pare c o stare este )olosit *n serviciul celeilalte! De
exemplu, dac o persoan este *ntr-o stare neativist, plcut, poate )olosi aceast stare
pentru a o+ ine excita ia, adic a o+ ine satis)ac iile strii paratelice! @ucrurile pot sta i
alt)el, o persoan poate intra *ntr-o stare paratelic pentru a se apra de presiunile
con)ormismului! 9mplica ia pentru teoria inversrii este c cunoa terea dominan ei dintr-o
perec-e motiva ional la o persoan, tre+uie completat cu cunoa terea ierar-iei modurilor
din perec-ile motiva ionale ale acelei persoane!
Puterea (8&dirii &e(ative
%ontrar aparen elor, exist o multitudine de avanta"e ale strii neativiste att la nivel
social ct i la nivel individual, continua *nsatis)ac ie ca parte a naturii umane 7
indisponi+ilitatea de a accepta modalit i vec-i de a )ace lucrurile )r a le reexamina
continuu, s)idarea oricrei norme, cutarea neo+osit a proresului (cei mai mari ar-itec i,
oameni de tiin tre+uie s petreac perioade luni de timp *n starea neativist pentru a
dep i iner ia ideilor i modurilor vec-i)!
@a nivel personal, neativismul permite o testare rapid a limitelor unei situa ii sau
limitelor proprii! $unc ia strii neativiste poate )i eviden iat i *n psi-oloia dezvoltrii
prin cele dou mari crize de identitate (/-B ani i adolescen a) care sunt caracterizate
preponderent de opozi ie pentru a do+ndi un sentiment personal al autonomiei,
distinctivitate personal i continuitate personal!
Auria
$uria este *n mod evident o emo ie neativist, caracterizat prin arousal *nalt! %u ct o
persoan se simte mai )urioas cu att nivelul de arousal este mai *nalt, i cu att mai neplcut
este experien a! <n aceast privin , )uria este precum anxietatea, adic este o emo ie telic!
%nd *ntr-o stare telic, starea neativist opereaz de asemenea, arousalul *nalt este resim it ca
)urie, dar cd predomin starea con)ormist, atunci arousalul *nalt este resim it ca anxietate! %u
alte cuvinte, tocmai prezen a strii neativiste la un moment dat converte te anxietatea *n )urie!
6. Experien a rela iilor
72
<n cadrul rela iilor, (pter (200G) identi)ic dou cateorii de stri metamotiva ionale - starea
autocentric (centrarea pe sine) i starea alocentric (centrarea pe ceilal i) - care se mani)est
di)erit *n )un ie de domeniul psi-oloic de re)erin ,
a) <n domeniul puterii i a controlului ! Dac persoana este *n starea autocentric, atunci
c tiul este resim it ca mndria de a )i )cut totul +ine, *n timp ce pierderea este resim it ca
umilire. Dac persoana se a)l *n starea alocentric, atunci c tiul o+ inut pe spatele celorlal i
va )i resim it ca ru ine , iar pierderea ca modestie! (st)el, de exemplu, dac *n *ncercarea de a- i
impune nevoile sexuale asupra cuiva, *n )unc ie de reu it, persoana se va sim i )ie mndr, )ie
umilit! Dac, pe de alt parte, persoana pune nevoile celuilalt pe locul *nti, atunci orice
sentiment de a )i pro)itat de cellalt va )i resim it ca ru ine, iar auto-disciplina va )i asociat cu
modestia! &ezumnd, (pter )olose te termenul de stare de stpnire !master" state) pentru a
caracteriza acest mod de a )i al persoanei!
+) <n domeniul *nri"irii, iu+irii! <ntr-o stare autocentric, c tiul va )i asociat cu
gratitudinea (de exemplu, cnd ai primitr un cadou), iar pierderea cu resentimentul (cand
prietenul nu a venit la *ntlnire)! <n starea alocentric, pierderea va )i asociat cu sentimentul de
virtute (de exemplu, cnd ascul i un cole vor+ind despre pro+lemele sale), *n timp ce c tiul
se asociaz cu sentimente de vinov ie (de exemplu, cnd ui i de ziua unui prieten dra)!
&ezumnd, (pter )olose te termenul de stare de simpatie !s"mpat#" state) pentru a caracteriza
acest mod de a )i al persoanei!
%aracteristicile principale ale celor dou moduri metamotiva ionale,
0aloarea de baz. #tarea de stpnire reprezint valoare puterii iar starea se simpatie
reprezint valoarea iubirii.
!entimente. <n starea se stpnire vrea duritate *n termeni de puternic i rezistent , iar
starea de simpatie vrea un nivel sczut al durit ii n termeni de senzitivitate
tandre e moliciune !
!til. #tilul strii de stpnire este competitiv, iar cel al strii de simpatie este a'ectuos!
73
*mo ii. (ceast varia+il deriv din )elul *n care este resim it rezultatul o+ inut i
din com+ina ia dintre starea alocentric i autocentric! (st)el exist patru
dimensiuni emo ionale care reprezint )iecare din cele patru com+ina ii, de la umilire
la mndrie, de la modestie la ru ine , de la resentiment la gratitudine, de la virtute la
vinov ie.
#trile metamotiva ionale se pot com+ina dou cte dou,
!tpnirea autocentric (de exemplu, a )ace o a)acere de succes, a c tia un "oc)
!tpnirea alocentric (de exemplu, a se con)orma la deciziile partidului politic de
apartenen , a adera la cerin ele unui lider reliios)!
!impatia autocentric (de exemplu, a primi un cadou, a accepta s)atul sau *nri"irea
cuiva)
!impatia alocentric (de exemplu, a dona +ani *n scopuri carita+ile, a o)eri *ncura"ri
unui cole)!
$actorii care induc invesarea sunt,
Factori contingen i ! De exemplu, un copil care cere a"utor poate induce starea
simpatie alocentric!
Frustrarea de a o+ ine satis)acerea unei stri su)icient de mult timp, conduce la
inversarea strilor! De exemplu, dac o persoan )ace e)orturi s plac alteia (simpatie
autocentric) i nu reu este, poate trece in starea de stpnire autocentric i va
*ncerca s se dovedeasc superioar *n )a a celuilalt!
!a ietatea ! ;dat inversarea realizat, procesul sa iet ii *ncepe din nou pentru a
)acilita i activa *ntoarcerea la starea ini ial! (cesta este motivul care expli de ce
oamenii se con)runt unii cu al ii *n acelea i situa ii, *n di)erite stri *n )unc ie de
ocazie!
$. %otiva ie& emo ie i personalitate
74
(pter (200G) descrie impactul pe care teoria inversrii *l are asupra doemniului psi-oloiei
personalit ii din perspectiva istoric i teoretice, )cnd re)eriri la cele trei mari aspecte ale
psi-oloiei, motiva ie, emo ie, personalitate!
a. %otiva ia
2eoriile clasice lae motiva iei sus in ideea -omeostaziei! Din perspectiva teoriei inversrii,
aceast a+ordare nu poate explica complet complexitatea, +o ia i caracterul sc-im+tor al
experien ei umane i comportamentului! <n sc-im+, teoria inversrii suereaz c, cel pu in
pentru anumite varia+ile motiva ionale, exist un nivel pre)erat ctre care, *n circumstan e i
momente di)erite, oranismul se va *ndrepta! <n mod speci)ic, teoria suereaz c exist dou
niveluri pre)erate *n cadrul )iecrei dimensiuni! (st)el, teoria inversrii *nlocuie te termenul de
-omeostazie, cu cel de +ista+ilitate i desc-ide calea ctre modele multista+ile mai so)isticate *n
domeniul motiva iei umane!
Au numai c teoria inversrii este o teorie multista+il a motiva iei, dar este i o teorie
multinivelar pentru c insist pe distinc ia *ntre motiva ie i metamotiva ie!
Ma"oritatea teoriilor motiva iei sunt teorii ale relrii, pe cnd teoria inversrii este o teorie a
relrii i controlului *n acela i timp! %u alte cuvinte, *n ma"oritatea teoriilor ceea ce oranismul
vrea este s rmn la )el (controlul), iar )elul *n care reu e te s o+ in asta (relarea) variaz *n
)unc ie de circumstan e! 9n contrast, *n teoria inversrii ceea ce oranismul vrea cu privire la un
aspect se sc-im+ radical pe msur ce se inverseaz modalit ile metamotiva ionale!
<n toate teoriile motiva iei, relarea poate )i sau nu de succes, *n )unc ie de resursele
mediului! <n teoria inversrii, lucrurile se complic pentru un oranism pentru c nu numai c
procesele relatorii (motiva ia) sunt insu)iciente pentru un succes complet, ci i sc-im+area la
nivelul de control (metamotiva ia) depinde de circumstan ele de mediu pe care individul nu le
poate anticipa sau determina! (st)el, procesul inversrii care decide ce mod metamotiva ional al
perec-ii este operativ, este a)ectat de procesele de mediu dar i de procesele interne asupra
crora individul nu are control voluntar (de exemplu, sa ietatea)
'. Emo ia
75
Multe dintre teoriile vec-i ale emo iilor pur i simplu au listat a)ecte (Eatson, /02?,
McDouall, /02B, 2om=ins i Mc%arter, /04?, 9zard, /0GG)! De atunci tendin a a )ost de a
introduce un rad de structurare *n via a emo ional! 3rincipala modalitate de a )ace acest lucru
este de aplasa emo iile *n pozi ii )ixe *ntr-un spa iu +i-dimensional (de exemplu, #c-los+er,
/052 a plasat emo iile *n carul a dou domensiuni polare, plcereKneplcere,
acceptareKrespinere)!
2eoria inversrii introduce un principiu dinamic nou i puternic 7 cel al inversarrii - *n
aceast dorin de structurare a emo iilor! %on)orm acestui principiu, o pla" lar de emo ii
poate )i enerat dintr-un set mic de opozi ii +inare! 3e de alt parte, teoria inversrii descoper
o opozi ie mai pro)und *n spatele acestor contraste 7 *nse i opozi ia dimensiunilor emo ionale
()iecare perec-e de emo ii se opune alteia, de exemplu, anxietateKrelaxare se opune
pliciseliiKexcitrii!
<ntreaa structur a vie ii emo ionale este construit din perec-i de dimensiuni emo ionale
simetric opuse *ntre care este posi+il inversarea! (ceast descoperiere propune o nou dinamic
*n *n eleerea vie ii emo ionale!
c. (ersonalitatea
2eoria inversrii pune su+ semnul *ntre+rii ideea att de sus inut *n ultimii ani, aceea a
consisten ei personalit ii! (ceast nu *nseamn c nu recunoa te nici o )orm de consisten , ci
c personalitatea nu poate )i pe deplin *n eleas *n ace ti termeni! (st)el, este introdus termenul
de dominan pentru a a+orda pro+lema consisten eiKinconsisten ei!
(+ordarea mai nou situa ionist, contextualist, interac ionist a personalit ii
accentueaz ideea c pentru a )ace predic ii asupra comportamentului unei persoane, este
important s se cunoasc contextul imediat, mai ales contextul social, al acelui comportament
mai mult dect dispozi iile personale! De exemplu, pentru a prezice dac cineva va )i punctual la
serviciu, este mai +ine s a)li dac el este *n mod o+i nuit la serviciu dect s *ncerci s evaluez
dac el este o persoan punctual! .l poate )i i inconsistent *n punctualitatea sa, )iind punctual
la serviciu dar nu i la *ntlnirile cu prietena sa!
76
<ntr-un )el teoria inversrii seamn cu aceast a+ordare situa ionsit, dar o)er o perspectiv
mult mai pro)und asupra acestei pro+leme! <n termenii teoriei inversrii, individul poate )i
inconsistent nu numai de-a lunul situa iilor de di)erite tipuri (munc sau petrecere) ci i de-a
lunul circumstan elor acelea i situa ii (munca)! %u alte cuvinte, o persoan poate tri aceea i
situa ie *n moduri di)erite i poate rspunde di)erit la ea! 3strnd exemplul de mai sus, o
persoan poate )i *ntr-o stare telic i poate a"une punctual la serviciu, sau *ntr-o stare paratelic
i poate *ntrzia! (+ordare situa ionist este tot un )el de teorie a consisten ei, individul este
consistent de la o situa ie la alte apari ii ale aceleaa i situa ii! <n teoria inversrii c-iar i acest
tip de consisten este pierdut! (ten ia este indreptat ctre modul *n care aceea i persoan
di)er de ea ins i de-a lunul timpului, introducnd no iunea de schimbare intern regulat
datorat sa iet ii!
!trile metamotiva ionale modereaz rela ia dintre situa ie i comportament ! ast)el,
comportamentul a teptat *ntr-o anumit situa ie poate )i expectat *ntr-o anumit stare
metamotiva ional dar nu i *n alta! (st)el starea metamotiva ional este o varia+il
moderatoare radical pentru c nu sc-im+ doar nivelul corela iei, ci semnul ei! (st)el, oamenii
nu numai c se comporta di)erit la momente di)erite, se pot comporta *n modalit i opuse sau
auto-contradictorii!
). (ersoana *ntreag
(pter (200G) sumarizeaz ideile sale propunnd structura esen ial a teoriei sale! .xist patru
domenii ale experien ei, )iecare rela ionat cu o opozi ie +inar! (ceasta *nseamn c exist
dou )eluri de mi cri posi+ile! .xist o inversare *n cadrul perec-ii, i o sc-im+are de )ocus
*ntre perec-i! De asemenea, sunt posi+ile dou )eluri de tendin e de-a lunul timpului,
dominan a 7 tendin a unei persoane de a )i *ntr-o stare sau alta *n cadrul )iecrui domeniu5 i
proeminen a (salience) - tendin a pentru unele domenii de a )i mai des *n centrul aten iei dect
alte domenii la acela i individ!
#tructura personalit ii con)orm teoriei inversrii,
77
Telic Conformist Mastery Autic

%aracteristicile acestor stri sunt relevate *n ta+elul de mai "os!
Q(@;(&.(
D. :(IV
D9M.A#98A.(
#.A29M.A28@89
#29@8@
M;29Q( 9;A(@
D9M.A#98A.(
.M; 9;A(@V
2.@9% &ealizare #emni)ica iua
resim it
#erios (rousal
3(&(2.@9% :ucurie #emni)ica ia
resim it
Cucu (rousal
%;A$;&M9#2 Datorie Aeativismul
resim it
;+edient (rousal
A.'(29Q9#2 @i+ertate Aeativism resim it &e+el (rousal
M(#2.&O 3utere Duritatea resim it %ompetitiv &ezultatul
78
Paratelic
Mioace!
sco"uri
#e$uli
%e$ati&ist
'nterac(iuni
)im"atie
#ela(ii
Aloic
tranzac iei
#9M3(29. 9u+ire Duritatea resim it ()ectuos &ezultatul
tranzac iei
(829% 9ndividualitate 8niunea resim it ;rientat ctre sine &ezultatul
tranzac iei
(@;9% 2ranscenden 8niunea resim it ;rientat ctre al ii &ezultatul
tranza iei
( doua surs a complexit ii provine din )aptul c strile nu ac ioneaz pe cont propriu, ci *n
com+ina ii cu alte stri! De )apt, teori suereaz c la )iecare moment, patru din opt stri vor )i
active i se pot articula unele cu celelalte *n modalit i di)erite! (cste com+ina ii se pot sc-im+a
i *n cursul acelea i activit i!
(pter vor+este despre ceea ce s-ar putea numi inteligen a motiva ional 7 persoana este
capa+il s )ie *n starea corect la momentul potrivit *n modalitatea adecvat!
*. Pers)e#tiva $ui >aCer ?!99.@ asu)ra )ers"&a$it' ii
Dup Mayer (2005), oranizarea domeniului personalit ii promoveaz o perspectiv
)ramentar asupra personei, a a cum reiese din teoriile psi-odinamic, a trsturilor i
umanist! (utorul propune o alternativ, adic un cadru sistemic de concepere a personalit ii,
care se )ocalizeaz pe patru aspecte, identi)icarea sistemului personalit ii, descrierea
componentelor personalit ii, *n eleerea oranizrii personalit ii i dezvoltarea personalit ii!
(cest nou cadru poate oraniza domeniul personalit ii i a"uta la misiunea sa de a interrela iona
marile sisteme psi-oloice!
1) Identi+icarea sistemului personalit ii
79
3ersonalitatea a )ost descris ca un sistem lo+al care emere din su+sisteme psi-oloice mai
mici! 3ersonalitatea este un sistem oranizat, dinamic a)lat *n interiorul persoanei care reprezint
ac iunea colectiv a su+sistemelor sale motiva ionale, emo ionale, conitive, sociale i altele!
8n alt aspect important pentru identi)icarea personalit ii este nu numai de)inirea sa ci i
localizarea sa! $aptul c personalitatea interc ioneaz cu sistemele +ioloic i social este un
aspect cu care to i sunt de acord! De exemplu, personalitatea cite te nevoile +ioloice i apoi
le reprezint ca in)orma ii mentale (%attell, /0?G5 $reud, /0B0K/04/5 MasloF, /0G05 &oers,
/05/)! (poi personalitatea *ncearc s satis)ac aceste nevoi *n )unc ie de modelul individual
despre comportramentul adecvat *ntr-un context social dat (:ar=oF, %osmides, D 2oo+y, /0025
D! M! :uss, 200/5 %ervone, 200?5 @eFin, /0B5, p! G05 Misc-el, 200?5 &otter, /05?)! <n eleerea
)aptului c personalitatea conecteaz aspectele +ioloic i social a"ut la identi)icarea loca iei
sale! #istemele +ioloic, psi-oloic i social sunt conectate, *n parte, de-a lunul unui continuum
numit dimensiunea molecular-molar! %aptul molecular se re)er la sisteme mici de interes (*n
extrem la particulele su+atomice)! %aptul molar se re)er la sisteme lari (*n extrem la *ntreul
univers ca sistem) (6enriWues, 200B5 @evy-:ru-l, /00B)! <ntre cele dou capete se a)l
psi-oloia!
(ceste niveluri sunt ilustrate de liniile orizontale ale $iurei /! Motivul pentru care Mayer
(2005) a plasat personalitatea i situa ia la acela i nivel este pentru c am+ele pot *n elese din
punct de vedere psi-oloic! 3ersonalitatea este prin de)ini ie psi-oloic! #itua ia extern
individului este )izic i o+iectiv dar poate )i *n eleas *n termenii semni)ica iilor psi-oloice!
(st)el, pe msur ce individul ac ioneaz *n interiorul unui mediu real i o+iectiv, aceste ac iuni
sunt *n elese de ctre individ sau de orice alt o+servator *n )unc ie de semni)ica ia lor
psi-oloic (6eFitt, 200B)! Di-otomia dintre personalitatea din interiorul individului i situa ia
extern *n care aceasta se exprim, corespunde distinc iei dintre personalitatea privat i cea
pu+lic i dintre comportamentul ascuns i ) i (6enriWues, 200B5 #iner,/01?, /01G)!
9nterac iunea dintre persoan i situa ie *nseamn c oamenii vor exprima adesea o ac iune *n
anumite condi ii psi-oloice speci)ice (%ervone, 200?5 .ndler D Manusson, /0G45 Misc-el,
#-oda, D Mendoza-Denton, 2002)!
@a un alt nivel, rupurile i culturile de)inesc identit ile colective la care personalitatea )ace
)a (e!!, %-urc-, 200/5 Dana, 20005 Mar=us D Hitayama, 200B)! 3e de alt parte, personalitatea
80
tre+uie s satis)ac nevoile +ioloice! 2re+uie s seasc loca ii i contexte +une de
)unc ionare5 tre+uie s sta+ileasc rela ii sociale +une i s *ndeplineasc sarcini *n di)erite
situa ii5 de asemenea tre+uie s seasc rupuri +une cu care s se reuneasc!
Colec ionarea datelor de cercetare
$iura / permite i o perspectiv mai clar despre datele psi-oloice de cercetare! (st)el,
datele pot )i oranizate *n )unc ie de sistemul lor surs! 8nele date deriv din sistemele dina)ara
personalit ii, date +iomedicale de la creier, date ce in de context, date despre situa ie provenite
din o+serva ie i date institu ionale! <mpreun acestea pot )i numite date de surs extern (vezi
(m+ady, 6alla-an, D &osent-al, /0055 $under, /005)! (lte date provin din interiorul
personalit ii, iar acestea se numesc date personale ( personal-report data)5 acestea se pot distine
mai departe de ariile de cunoa tere din care provin, cum ar )i modelul individului despre lume i
imainea de sine! .le se mai distin *n )unc ie de procesele mentale din care provin cum ar )i
memorie sau auto-"udecat! %nd se )ac aceste distinc ii i altele, se pot identi)ica alte /2 clase
de date personale 7 de exemplu, datele de auto-"udecat implic evalurile su+iective ale sinelui!
Datele de criteriu (criterion-report data) indic rspunsurile corecte, cum sunt cele din testele de
aptitudini! Datele proiective i tematice provin din testele proiective! $iecare clas de date este
di)erit, relev lucruri di)erite i este valid pentru di)erite scopuri (Coint %ommittee on
#tandards )or .ducational and 3syc-oloical 2estin, /000, pp! /2, /?5 Meyer, /0045 3aul-us,
@ysy, D Oi=, /001)! <n eleerea valorii )iecrei clase de date *ntr-un context di)erit poate a"uta
psi-oloii s- i *m+unt easc predic iile! 3rin cunoa terea meritelor )iecrei clase de date , se
poate *m+unt i cunoa terea despre cum opereaz personalitatea!
$iura /
PERSONALITATEA I SISTE>ELE ;NVECINATE
M;@(&
'rupuri i culturi 'rupurile sociale i culturile lor
#tructuri, procese i
semni)ica ii psi-oloice
<nuntrul persoanei
PERSONALITATEA
<na)ara persoanei
SITUA IILE
81
!ubsistemele psihologice
ma.ore
2ela iile i semni'ica iile
rela ionale
3rocesele cere+rale, o+iectele
)izice i loca iile
CREIERUL
#u+sistemele neuroloice
ma"ore
CONTEDTE
3ropriet i, o+iecte, oranisme
#isteme mai mici )izice,
c-imice, de via
M;@.%8@(&
2) ,escrierea componentelor personalit ii
3ersonalitatea este prea complex pentru a )i studiat ca o entitate *ntrea! 2ot i psi-oloii
sunt de acord cu ideea c personalitatea tre+uie divizat pentru a putea )i studiat! (ceast
divizare a personalit ii *n cteva arii este numit adesea a+ordarea structural, pentru c sunt
studiate ariile sta+ile, articulate ale personalit ii! @a *ntre+area %um ar tre+ui *mpr it
personalitatea> au existat numeroase rspunsuri! 3si-oloii psi-odinamici au *mpr it psi-icul
*n id, eo i supereo ($reud, /02BK/040)5 umani tii au divizat personalitatea *n sine real i sine
)als (&oers, /05/)5 a+ordrile social-conitiviste au *mpr it *n encodri, expectan e, credinte i
planuri auto-relatoare (Misc-el D #-oda, /005)! 2eoreticienii trsturilor utilizeaz trsturile
:i $ive, de i unii consider aceast a+ordare o structur a trsturilor i nu a personalit ii
(:loc=, /0055 'old+er D &osolac=, /00?)! <nc actual este divizarea min ii *n motiva ie,
emo ie i coni ie (6ilard, /0105 Mayer, %-a+ot, D %arlsmit-, /00G5 Mendelsso-n, /0G/)!
(ceste diviziuni di)erite par a re)lecta di)eren e ireconcilia+ile din interiorul domeniului!
Din perspectiva sistemic aceste diviziuni sunt esen iale! Diviziunile structurale au avanta"ul
c nu sunt nici numeroase, nici att de a+stracte ca dinamica personalit ii5 ele reprezint
lim+a"ul de +az cu care s se poat vor+i despre personalitate! 3e de alt parte, din perspectiva
sistemic, nu este nici o pro+lem utilizarea mai multor dividziuni ale personalit ii! Diviziuni
di)erite servesc unor scopuri di)erite! <n acela i timp, pot exista diviziuni +une i rele! 3si-oloii
recunosc o arie mental dat *n )unc ie de coeren a i )unc ionarea pr ilor sale! (ria conitiv
82
include capacitatea persoanei de a ra iona i memoria de lun durat, pentru c adesea individul
ra ioneaz )olosind materialul stocat *n memorie! (ceast conexiune a pr ilor se +azeaz pe
rela ia dintre opera iile pr ilor mai dera+ dect pe o trstur sinular cum ar )i corela ia lor!
<n )apt, nivelurile de stocare *n memoria de lun durat i intelien a nu coreleaz *nalt
(Dulaney D .llis, /00/)! Din acest motiv, te-nici ca analiza )actorial 7 care opereaz numai cu
corela ii 7 nu pot )i utilizate pentru a divide )unc iile personalit ii *n arii ma"ore (c)! (! 6! :uss
D $inn, /01G)!
Diviziunile structurale pot )i totu i evaluate *n )unc ie de standarde i criterii o+serva+ile!
8n ast)el de set de criterii a )ost introdus recent pentru a a"uta la distinc ia dintre diviziunile +une
i cele mai pu in +une! (ceste criterii sunt, a) diviziunea s )ie mic ca numr de pr i (*ntre / i
/0) pentru c un numr mare de diviziuni se amesctec cu pr i speci)ice ale personalit ii, +)
ariile s )ie relativ distincte unele de altele, c) s acopere compre-ensiv tot sistemul personalit ii
i d) s )ie realizat pe o -art a creierului iKsau a )unc iilor sociale (Mayer, 200/)! %nd sunt
utilizate aceste criterii, multe diviziuni par rezona+ile, mai ales acea triloie a min ii 7 motiva ie,
emo ie i coni ie - i variantele sale (:uss D $inn, /01G5 6ilard, /0105 Mayer et al!, /00G)!
3rin contrast, o alt diviziune structural 7 de exemplu, percep ie, memorie i coni ie 7 nu
poate constitui un +un *ncept pentru c ariile sale se amestec i lipsesc motiva iile i emo iile!
.xist posi+ilitatea apari iei unor noi enera ii de diviziuni! 8n set de su+sisteme
psi-oloice ale personalit ii )recvent discutate sunt enumerate *n $iura 2! (ceste arii au )ost
identi)icate dintr-o revizie panteoretic a peste ?00 de pr i ale personalit ii (Mayer, /005a)5 se
re)er la motiva ie, emo ie, con tien , sine, intelien e conitive, modele ale lumii, ac iuni
sociale! $iecare su+sistem este ilustrat de unul sau mai multe exemple de pr i componente!
#istemele care comunic cu mediul se a)l *n partea dreapt a $iurii 2, sistemele molare mai
complexe se a)l sus, iar sistemele rela ionate se a)l unul ln altul! $i)ura 2 reprezint o
suestie pentru sistemele ma"ore de personalitate i nu o diaram de)initiv! <ns un ast)el de
*nceput poate )i su)icient pentru a identi)ica ariile de personalitate importante! #istemele au )ost
apoi *mpr ite *n patru arii, laticea energetic, munca de cunoa tere , actorul social i execu ia
con tient !
$iure 2
83
Divizarea personalit ii
PERSONALITATEA: su1sistee$e a<"re )si4"$"(i#e
CON TIIN EATEN IE AUTO-CON TIENTIFARE
C"& tie&ti,are )ur' Aut"-#"&tr"$ #"& tie&t A=ILIT I SOCIALE
Dire# ia ate& iei Ate& ia i "&it"ri,area de si&e Aut"-)re,e&tare strate(i#'
Reeva$u'ri$e di&ai#e a$e si&e$ui A1i$itatea de a a# i"&a
APRAREECOPING >ODELE ALE SINELUI CUNOA TEREA ROLULUI SOCIAL
Su)riare Ia(i&ea de si&e Cu&"a terea r"$u$ui
Ra i"&a$i,are >e"ria aut"-1i"(ra6i#' A#tivarea re$a iei s"#ia$e
Re)riare As)e#te $e(ate de si&e di& >LD

>ODELE ALE LU>II SISTE>UL DE ATA A>ENT
Credi& e+ atitudi&i i atri1uiri E/)e#ta& e )e&tru i&tera# iu&i$e #u #ei$a$ i
E/)e#ta& e i )redi# ii
Cu&"a terea (e&era$' di& >LD
INTELIGEN ELE COGNITIVE I>AGINA IA
I&te$i(e& a ver1a$' Reveria
I&te$i(e& a )er#e)tua$-"r(a&i,a i"&a$' Aa&ta,area EDPRESIILE >OTIVA IONALE I SOCIO-
E>O IONALE
I&te$i(e& a s)a ia$' E/traversia i s"#ia$i,area
D"i&a& a i #"&tr"$u$
C""rd"&area i (ra ia
INTELIGEN ELE 2AIER=IN I2
SISTE>UL E>O IONAL Creativitatea
E" ii #"&struite I&te$i(e& a e" i"&a$'
R's)u&suri$ e" i"&a$e de 1a,' i I&te$i(e& a s"#ia$'
E/)resii e" i"&a$e
SISTE>UL >OTIVA IONAL
Ca&a$i,area #"&stru#tiv' a "tiva ii$"r
>"tiva ii 6u&dae&ta$e 1a,ate 1i"$"(i# i >E>ORIA DE LUCRU
%&v' ate >e"ria de s#urt' durat'
L'r(iea %& e$e(erii
Laticea energetic include sistemele motiva ionale i emo ionale (*n partea stn "os a
)iurii i reprezint rela iile lor) (de exemplu, $reud, /02BK/0405 Mayer i al!, /00G5 Murray,
/0B1)! (ria leat de munca de cunoa tere include multe su+sisteme care se a)l pe linia
vertical a )iurii5 include reprezentri mentale ale sinelui i lumii externe, intelien ele care
opereaz asupra lor (de exemplu, '! Helly, /0555 &otter, /05?)! ( treia structur, actorul social,
reprezint expresia personalit ii *ntr-o manier social adaptativ5 include deprinderile sociale,
cunoa terea rolului i expresiile emo ionale pre)erate (de exemplu, 6oan, /0125 Cun,
/0?5K/05B5 #iner, /01G)! ( patra structur, execu ia con tient , reprezint )unc ia de
supervizare executiv a restului pr ilor personalit ii (de exemplu, 'lic=au)-6u-es, Eells, D
84
%-ance, /0045 Cames, /102K/0205 Cun, /0?5K/05B)! (duse *mpreun, aceast divizare poate )i
denumit setul sistemic (systemic set)!
<n acest model, procesarea incon tient apare de cte ori execu ia con tient nu poate
comunica sau cnd accesul la opera iile mentale are loc *n alte arii structurale! (ccesul con tient
este limitat de-a lunul sistemelor i poate )i tul+urat, de exemplu prin mecanismele de aprare!
(cest lucru permite in)luen e incon tiente multiple asupra individului (:ar- D $eruson, 20005
Hi-lstrom, /01G5 Aiedent-al D Hitayama, /00? c)! Mayer 2005)!
3) -rgani.area personalit ii
Mayer (2005) enumer cteva aplica ii enerale ale acestui cadru de conceptualizare i a
divizunii realizate asupra personalit ii!
; aplica ie )oarte important este cea re)eritoare la oranizarea trsturilor! #tudiul tiin i)ic al
utilit ii setului sistemic *n acest sens a determinat un acord de G0P *ntre evaluatori! (st)el,
laticea eneretic include trsturi ca, sensation see=in, nevrotism-sta+ilitatea, nevoia de
realizare! 2rsturile actorului social sunt, auto-minitorizarea i introversiaKextraversia! Munca
de cunoa tere se re)er la trsturi precum, a+sor+ ie (a+sorption) i auto-con tientizarea
privat! <n plus, unele trsturi au )ost asociate cu *ntreaa persoan, masculinitate-)eminitate,
matur-imatur i propriate strivin!
(stzi, domeniul personalit ii de ine un set de trsturi lar utilizate, numite :i $ive!
(ceste trsturi au )ost identi)icate utiliznd ipoteza lexical, care a)irma c cele mai importante
trsturi de personalitate pot )i site *n lim+a"ul cotidian al oamenilor! (st)el, s-au descoperit 5
trsturi mari de personalitate, nevrotismul, extraversia, desc-iderea, area+ilitatea i
con tiinciozitatea (%osta D Mc%rae, /0025 'old+er, /00B)! 2rsturile se numesc mari, *n
parte pentru c pot )i analizate prin trsturi mai mici! De i modelul :i $ive a o)erit un
standard domeniului, el are i limite, :i $ive exclude trsturi precum locul controlului,
con tiin a de sine pu+lic i privat, a+sor+ ia, intelien a ver+al, cutarea senza iilor,
masculinitate-)eminitate, de i aceste trsturi au )ost lar studiate! 9poteza lexical nu a
identi)icat aceste trsturi ca )iind importante +azndu-se pe lim+a"!
85
Mayer (2005) propune psi-oloilor selectarea trsturilor *n )unc ie de ariile
personalit ii! ; ast)el de a+ordare structural a trsturilor va putea asiura o evaluare a tuturor
ariilor personalit ii! %onsecutiv, un set de criterii pentru super)actorii personalit ii a )ost
identi)icat i numit modelul :i $our 3lus! 2-e :i $our sunt, a) a)ect plcut 7 depresie (din
laticea eneretic), +) intelien *nalt versus sczut (din munca de cunoa tere), c) competen a
7 incompeten a social (din actorul social), d) con tientizare oranizat versus di)uz (din
execu ia con tient)! 3lus se re)er la trsturi adi ionale asociate cu arii amestecate (de
exemplu, intelien a emo ional, intelien a practic) i cu *ntreaa persoan (de exemplu,
masculinitate-)eminitate)! Mayer (2005) consider c, de i acest model nu poate o)eri datele pe
care le o)er acum :i $ive, poate constitui o alternativ poten ial util pentru viitor!
4) ,e.voltarea personalit ii
Mc(dams (/004, c)! Mayer 2005) a caracterizat trsturile de personalitate ca )iind un lim+a"
a+stract ce poate )i utilizat pentru a descrie un strin! <n perspectiva lui Mc(dams trsturile sunt
doar primul pas pentru a cunoa te o persoan! ( *n elee mai +ine un individ *nseamn a tii
mai multe despre preocuprile i scopurile sale curente i despre )elul *n care acestea sunt
exprimate 7 adic despre dinamica persoanei!
a. Dinamica ac iunii. .xprimarea personalit ii *n mediu se re)er la o dinamic care *ncepe
cu nevoile i motiva iile oranismice, +ioevolu ioniste (D! M! :uss, 3ervin, D Co-n, /0005
2oo+y D %osmides, /000 c)! Mayer 2005), continu cu procesarea a)ectiv i conitiv (:ar-
D $eruson, 20005 Diener, ;is-i, D @ucas, 200B5 6iins, /01G c)! Mayer 2005), i se extinde
ctre percep iile i exprimrile sociale complexe din mediu (%ervone, 200?5 $under, 20025
Misc-el i al!, 2002 c)! Mayer 2005)!
#unt posi+ile exprimri directe ale trsturilor dar exist i aspecte comportamentale
complexe care implic ac iuni di)erite *n situa ii di)erite (de exemplu a )i cooperant cu ealii dar
nu i cu )iurile de autoritate)! (uto-dezvluirile oamenilor includ adesea att trsturi directe
ct i descrieri condi ionate cum ar )i #unt timid, cu excep ia situa iei *n care m a)lu cu
prieteni )oarte apropia i (9vcevic, Mayer, D :rac=ett, 200B c)! Mayer 2005)!
3entru a *n elee ast)el de dinamici comportamentale, sistemul personalit ii tre+uie
analizat mai *n pro)unzime! $iura / prezenta patru arii care *ncon"oar personalitatea creierul
86
i oranismul, contextul, situa ia i rupurile de apartenen ale persoanei! 3entru a msura
mediu, tre+uie dezvoltate scale ale spa iului de via (li)e-space scales) cu itemi care s
corespund acestor arii 7 de exemplu, cte )lotri po i )ace> (creier i oranism), cte -al+e
de +ere ai *n casa ta> (context), De cte ori ai vor+it cu prietenul tu cel mai +un *n aceast
sptmn> (situa ia) i (i )cut parte din vreo trup sau orc-estr *n liceu> (rup)!
(naliza )actorial a acestor itemi suereaz c mediul unei persoane poate )i descris prin
mai multe dimensiuni, incluznd msura *n care persoana a) se simte *nri"it i con)orta+il, +)
este*ncon"urat de cultura drourilor i caracteristicile acesteia, c) este implicat *n interac iuni i
activit i sociale, d) este implicat *n sporturi sau e) este un consumator izolat sau sinuratic
(:rac=ett D Mayer, 20055 Mayer i al!, /001 c)! Mayer 2005)!
2rsturile de personalitate, stilurile interpersonale i aspectele comportamentale pot )i
ast)el corelate cu aceste arii de via i cu istoria de via mai eneral a individului ((cton D
&evelle, 20025 :auer D Mc(dams, 200? c)! Mayer 2005)!
b. Dinamica i dezvoltarea auto-controlului. 8n al doilea tip de dinamic se re)er la auto-
control! %ontrolul stimei de sine poate aprea automat prin mecanismele de aprare care men in
ideile dureroase *na)ara con tiin ei! 3e de alt parte, auto-controlul comportamental altereaz
)elul *n care ac iunile sunt exprimate! De exemplu, auto-relarea comportamental poate a"uta
oamenii s- i *ndeplineasc scopurile, de pild s in o diet sau s studieze pentru un examen!
%u toate acestea, controlul con tient este o resurs limitat care necesit o )olosire "udicioas
(:aumeister, :ratslavs=y, Muraven, D 2ice, /001 c)! Mayer 2005)! %ontrolul con tient poate )i
su+minat de decal atori comportamentali care se a)l *na)ara con tientizrii (:ar- D $eruson,
2000 c)! Mayer 2005)! %u toate acestea se consider c un ast)el de auto-control poate )i mai
+ine *n eles i *nv at ast)el *nct s *m+unt easc starea de +ine a individului ('ross, /0015
2uade D $redric=son, 200? c)! Mayer 2005)!
3si-oloii dezvoltrii studiaz din ce *n ce mai mult conexiunile dintre temperamentul
in)antil, inclusiv auto-controlul, i trsturi de personalitate ce apar mai t*rziu ('raziano, Censen-
%amp+ell, D #ullivan-@oan, /0015 &ot-+art, (-adi, D .vans, 2000 c)! Mayer 2005)! (st)el de
studii indic )aptul c un +un auto-control este crucial pentru un statut ocupa ional i marital +un
(%aspi i al!, 200B5 3ea=e, 6e+l, D Misc-el, 2002 c)! Mayer 2005), alturi de alte varia+ile!
87
c. !chimbarea personalit ii. (desea, oamenii sus in c auto-controlul este un e)ort de a- i
sc-im+a vie ile! 3erspectiva sistemic distine *ntre sc-im+area care vizeaz lumea exterioar i
sc-im+area direct a personalit ii! 3entru a sc-im+a lumea exterioar, oamenii se pot muta, pot
divor a, * i sc-im+ meseria, locul de munc! 3ersonalitatea poate deveni o pro+lem atunci
cnd individul o+serv c se comport pro+lematic la locul de munc sau cu partenerii de via !
<n aceste circumstan e personalitatea poate deveni o+iectul sc-im+rii!
3si-oterapii precum terapia psi-odinamic, umanist, conitiv-comportamental, au )ost
denimite ast)el plecnd de la teoria personalit ii din care s-au dezvoltat! <n ciuda di)eren elor
teoretice, aceste terapii sunt similare *n privin a rezultatealor o+ inute (@am+ert, /0025 Aat-an D
'orman, /0015 Aat-an, #tuart, D Dolan, 20005 #mit- D 'lass, /0GG, c)! Mayer 2005)! .xist un
motiv pentru care mul i cercettori consider necesar o a+ordare interativ a apersonalit ii! ;
perspectiv de a+ordare este de a identi)ica te-nicile care promoveaz sc-im+area i a le rupa
*ntr-o cateorie pan-teoretic!
Mayer (2005) a realizat un studiu asupra te-nicilor de psi-oterapie din toate orietrile i, cu
a"utorul unui rup de evaluatori exper i, le-a rupat *n )unc ie de modelul su de personalitate 7
setul sistemic! (cordul dintre evaluatori a )ost de G5P! (st)el, te-nici precum "ocul de rol i
)olosirea lim+a"ului (de exemplu, *nv area propozi iilor ce *ncep cu .u) au )ost asociate cu
actorul social, iar medita ia sau interpretarea aprrii cu execu ia con tient! <n )inal, s-a
considerat c *ntreaa personalitate este in)luen at de te-nici precum sta+ilirea rela iei
terapeutice, inducerea *ncrederii i speran ei!
%u alte cuvinte, te-nicile de sc-im+are pot )i oranizate *n arii speci)ice ale personalit ii *n
)unc ie de scopul urmrit5 ast)el, rezultatele mani)estate *n ariile speci)ice ale personalit ii pot )i
evaluate! (ceast modalitate poate promova o cale de evaluare i studiere mai e)icient a
sc-im+rii terapeutice!
d. *duca ia. 3roresele din psi-oloia personalit ii au e)ecte att *n evaluarea
psi-ometric a personalit ii, *n psi-oloia clinic, ct i *n psi-oloia eneral! %u toate
acestea, misiunea interativ a personalit ii aproape a disprut! De o+icei manualele de
psi-oloie eneral *ncep prin prezentarea temelor principale (senza ii, percep ii, motiva ia,
intelien a, etc!) i se *nc-eie cu un capitol despre personalitate! ;ranizarea acestor manuale
88
este o re)lectare a intemeietorilor psi-oloiei 7 psi-oloia personalit ii va intera toate
cuno tin ele anterioare! <n )apt, acest capitol prezint de o+icei perspectivele teoretice asupra
personalit ii, cele clasice i adesea con)lictuale!
&ecent, au *nceput s apar manuale de psi-oloia personalit ii care accentueaz ideea c
personalitatea este disciplina care poate dezvlui )elul *n care motiva iile, emo iile i alte
sisteme psi-oloice (studiate anterior) sunt interate la nivelul individului!
Mayer (2005) consider c domeniul personalit ii poate evolua dac se trece de la accentul
pus pe teorii la cadrul sistemic de re)erin ! ; ast)el de sc-im+are poate clari)ica scopul i
misiunea domeniului, *l poate )ace mai interesant, mai modern, poate intera mai +ine cercetrile
i poate desc-ide calea unor noi cercetri! 2eoriile clasice ale personalit ii pot )i utilizate
accentund pr ile promi toare ale lor (de exemplu, din perspectiva psi-odinamic,
mecanismele de aprare, incon tientul dinamic, trans)erul)! $iecare aspect valid al vec-ilor teorii
poate )i introdus *ntr-o viziune interatoare a personalit ii, de tip sistemic cum este cea proprus
de Mayer (2005)!
CAPITOLUL VIII: TEORII EDPLICITE I TEORII I>PLICITE ALE
PERSONALIT II
VIII.1. TEORII EDPLICITE ALE PERSONALITATII
@a nivel stiinti)ic, teoria reprezinta ansam+lul elementelor conitive si reprezentarea relatiilor
dintre aceste elemente, modul de oranizare a in)ormatiilor cu privire la modul de )unctionare a
personalitatii! 2eoriile stiinti)ice a+ordeaza personalitatea in maniera riuroasa +azandu-se pe
metode si te-nici care impun Jrioarea experimentala in studiul personalitatii (Dumitru, 200/)!
J3utem considera )iecare teorie in termenii di)eritelor caracteristici cum ar )i ipotezele,
cercetarea si aplica+ilitatea (.ysenc= /00/, apud! $urn-am si 6eaven /000)! ; teorie +una a
personalitatii tre+uie sa includa o a)irmare clara a datelor pe care incearca sa le explice5 utilizarea
unor concepte clare, +ine-de)inite si utile care sunt su)icient de discriminatoare pentru a o)eri o
89
descriere adecvata! 3e de alta parte, e nevoie de o examinare a calitatii, cantitatii si coerentei
cercetarilor experimentale realizate pentru teoria respectiva! 2estarea teoriilor este de o relevanta
ma"ora pentru dezvoltarea psi-oloiei personalitatii ca stiinta!
$urn-am si 6eaven (/000) considerau ca scopul psi-oloiei personalitatii este de a intelee
(a descrie si explica) individualitatea! $elul in care teoreticienii de)inesc personalitatea variaza in
)unctie de tipul de comportament considerat a )i relevant pentru studiul )iintei umane si
constructele )olosite pentru a descrie si conceptualiza acel comportament! 2eoriile pot )i evaluate
dupa numeroase criterii!
De exemplu, 6all si al! (/015 c)! $urn-am si 6eaven /000) a selectat 0 dimensiuni de
di)erentiere ale teoriilor explicite,
/! Daca comportamentul uman este controlat de procese constiente sau de procese
inconstiente
2! Daca ceea ce este cel mai important este procesul invatarii (cum poate )i modi)icat
comportamentul) sau rezultatele (structura)
B! Daca comportamentul uman este determinat in mod esential de )actori enetici sau de
)actori de mediu
?! Daca c-eia inteleerii comportamentului curent al unei persoane se a)la in trecut
(copilarie) sau in prezent (trecutul imediat)
5! Daca oamenii pot )i mai +ine intelesi in termenii unui intre oraic sau analitic, in
termenii unor unitati mai mici, discrete de comportament
4! Daca comportamentul este conceput ca un produs al persoanei (interior) sau al
situatiei si mediului extern
G! Daca comportamentul persoanei este considerat a )i orientat spre scop sau poate )i
explicat doar in termenii evenimentelor anterioare
1! Daca comportamentul este determinat de cateva motive (innascute) interioare sau de
motivatii do+andite
90
0! Daca studiaza normalitatea prin raportare la anormalitate sau daca normalitatea este
cantitativ si calitativ di)erita
.Fen (/00B, c)! $urn-am si 6eaven /000) incearca sa clasi)ice multi teoreticieni clasici
ai personalitatii in )unctie de un set de dimensiuni, pe care le considera in mod particular
relevante,
N 3atura de baza a 'iintelor umane 7 masura in care natura umana este ereditar malina sau
+enina! $reud se pozitioneaza la polul malin, prin accentul pus pe implusurile innascute
incestuos si destructiv, in timp ce &oers este un autor tipic pentru perspectiva optimista!
N 2educerea impulsurilor (drive reduction& 4 masura in care toate motivatiile pot )i explicate
in termenii reducerii instinctelor (satis)acerea lor)! $reud si %attell credeau ca +aza intreii
motivatii umane este reducerea impulsurilor! MasloF si (llport considerau ca notiuni
precum mentinerea si cresterea unei tensiuni placute tre+uie incluse!
N Dinamica naturii umane 7 masura in care toate comportamentele sunt determinate de cauze
anterioare (cauzalitate), sau in termenii scopului si o+iectivelor pe care oamenii si le sta+ilesc
pentru ei insisi (teleoloie)! $reud si #=inner se localizeaza pe pozitia cauzalitatii, in timp ce
(llport si Helly, pe cea teleoloica!
N 1mportanta motivelor inconstiente 7 masura in care cunoasterea sinelui adevarat este di)icil
de o+tinut! 3entru toti )reudienii, importanta inconstientului poate si supraestimata, in timp
ce pentru toti +e-avioristii, cum ar )i #=inner si :andura, acest lucru este mai putin
important!
N Masura in care conceptele structurale si con'lictele intr-psihice sunt importante! $reud si
%attell credeau ca am+ele sunt importante, in timp ce :andura si (dler le considerau pe
am+ele neimportante!
N 9mportanta anxietatii si mecanismelor de aparare! 9n aceasta privinta, unii )reudieni ($reud,
6orney si #ullivan) se a)la la polul extrem (inalt), in timp ce altii ((dler) se situeaza la polul
opus!
N Dezvoltarea personalitatii 7 importanta evenimentelor din copilarie! $reud le considera
)oarte importante iar (llport, teoreticianul trasaturilor, )oarte putin!
91
(semeni oricarei teorii stiinti)ice si teoriile personalitatii tre+uie evaluate dupa anumite criterii
precum (6"elle and Iieler, /01/, c)! $urn-am si 6eaven /000),
veri'icabilitatea 7 o teorie este cu atat mai valoroasa cu cat conceptele )olosite au )ost
veri)icate in investiatii independente! ; teorie este +una daca se veri)ica in cat mai
multe si mai diverse cazuri si daca aceste veri)icari determina modi)icarea teoriei, atunci
cand este necesar
valoarea euristica 7 masura in care o teorie stimuleaza cercetarea, aceasta din urma
con)erindu-9 un support empiric su))icient de relevant
consitenta interna 7 coerenta si caracterul necontradictoriu al sustinerilor sale
economicitatea 7 numarul de concepte explicative pe care le propune! %u cat o teorie
utilizeaza mai putine concepte pentru a explica o ama lara de )apte cu atat ea este mai
+una!
comprehensivitatea 7 se re)era la numarul si diversitatea )enomenelor explicate! ; teorie
este cu atat mai compre-ensive cu cat explica mai multe aspecte ale comportamentului
)avorizand exactitatea si precizia explicatiilor!
semni'icatia 'unctionala 7 masura in care teoria ii a"uta pe oameni sa inteleaa
comportamentele cotidiene sis a se cunoasca pe ei insisi sip e altii!
9n )unctie de aceste sase criterii, teoriile personalitatii sunt evaluate di)erit (6"elle, (!@!, Iieler,
C!D!, apud! Dumitru, 200/),
Criterii de
eva$uare a te"rii$"r
)ers"&a$itatii
S#a,uta >"derata Ridi#ata
Veri6i#a1i$itatea $reud, MasloF,
(dler, .ri=son,
(llport
Murray, Helly #=inner, :andura,
&oers
Va$"area euristi#a .ri=son, (llport, (dler, Murray $reud, #=inner,
92
Helly, MasloF :andura, &oers
C"&siste&ta
i&ter&a
$reud, (llport (dler, MasloF,
Murray, &oers,
:andura, Helly,
#=inner, .ri=son
I&te$e(erea
#")"rtae&tu$ui
:andura, MasloF,
.ri=son, &oers,
Murray, (llport,
#=inner, Helly
$reud, (dler
Se&i6i#atia
6u&#ti"&a$a
Murray, (llport,
Helly
(dler, .ri=son,
:andura
$reud, &oers,
MasloF, #=inner
9n acord cu unii autori (6"elle, Iieler, /01/, apud! Dumitru, 200/) se considera ca una
dintre cauzele )undamentale ale multitudinii de teorii si conceptii privind personalitatea rezida in
prezumtiile de +aza asupra naturii umane! (ceste prezumtii reprezinta descrieri ale personalitatii
situate pe un continuum +ipolar in care se pozitioneaza orice teorie a personalitatii si care
cuprind urmatoarele aspecte,
Libertate 5 determinism, comportamentul persoanei este expresia li+ertatii de andire si actiune a
acestuia sau este cauzat de actiunea unor )actori externi, neexistand ast)el, li+ertatea de
mani)estare a individului>
2ationalitate 5 irationalitate, omul actioneaza rational sau )aptele sale sunt determinate si
directionate de )orte irationale>
6olism 5 elementarism, comportamentul uman este expresia mani)estarilor personalitatii ca
intre sau a unor elemente (aspecte, laturi) particulare, independente de mediu>
Factori constitutionali 5 'actori de mediu, ce rol au )actorii ereditari si respective, )actorii de
mediu in explicarea naturii umane si a comportamentului unei persoane>
!chimbare 5 uni'ormitate, in ce masura personalitatea se sc-im+a, se restructureaza pe parcursul
existentei sale sau se complace intr-un conservatorism, se mani)esta con)ormist si c-iar
o+edient>
93
!ubiectivitate 5 obiectivitate, existenta umana este in)luentata, in +una masura, de )actori
o+iectivi, externi sau de )actori su+iectivi, interni>
!timulare interna 5 stimulare externa, cauzele reale ale actiunilor umane se a)la in interior, sunt
enerate de stimuli interni sau in exterior, sunt stimulate de stimulari externe>
6omeostazie 5 heterostazie, sunt oamenii motivate pentru reducerea tensiunii interne sau
realizarea unei stari de ec-ili+ru, sau actiunile lor sunt directionate spre evolutie, dezvoltare,
autoactualizare si realizarea de sine>
Cognoscibilitate 5 incognoscibilitate, poate )i natura umana cunoscuta in mod stiinti)ic sau ea
ramane, in mare parte o enima, un mister>
3ozitia teoreticienilor personalitatii )ata de prezumtiile de +aza asupra naturii umane (dupa
6"lelle, si Iieler, /01/, apud! Dumitru, 200/),
Cara#teristi#i de
1a,a
Puter&i# >"dera
t
S$a1 >ediu S$a1 >"dera
t
Puter&i#
Li1ertate G
deteri&is
(dler,
MasloF,
&oers
(llport :andura,
Helly
.ri=son $reud!
#=inner,
Murray
Rati"&a$itate G
irati"&a$itate
MasloF,
&oers,
:andura,
(llport,
Murray,
Helly
(dler,
.ri=son
$reud
H"$is G
e$ee&taris
(dler,
MasloF,
&oers,
.ri=son
(llport,
Helly,
Murray,
$reud
:andura #=inner
Aa#t"ri
#"&stituti"&a$i G
&oers,
$reud,
MasloF (dler,
(llport,
#=inner,
:andura,
94
6a#t"ri de ediu Helly Murray .ri=son
S#4i1are G
u&i6"ritate
MasloF,
#=inner,
&oers,
.ri=son,
:andura
(llport Murray,
Helly
(dler,
$reud
Su1ie#tivitate G
"1ie#tivitate
(dler,
MasloF,
&oers,
Helly
Murray (llport :andura .ri=son #=inner
Stiu$are
i&ter&a G
stiu$are
e/ter&a
(dler,
MasloF,
(llportX
&oers
$reud,
Murray,
.ri=son
:andura #=inner
H"e"sta,ie G
4eter"sta,ie:
$reud,
Murray
.ri=son (dler,
MasloF,
(llport,
&oers
C"(&"s#i1i$itate
G
i&#"(&"s#i1i$itate
$reud,
#=inner,
:andura
(llport,
.ri=son
Murray (dler,
MasloF,
&oers,
Helly
(stazi este lar recunoscut )aptul ca, in studiul personalitatii, nu exista o sinura paradima
ci mai multe, este vor+a, mai dera+a, de un ansam+lu de conceptii teoretice putandu-se vor+i
despre un eclectism conceptual si metodoloic! #piritul modern si post modern in studiul
personalitatii isi propune trecerea de la speculatiile despre natura umana la instituirea unor
concepte operationaliza+ile si posi+il de studiat empiric! Aumarul mare de teorii ale
personalitatii ridica pro+lema evaluarii lor si, in )unctie de aceasta, optiunea pentru o paradima
teoretico-metodoloica mai lar acceptata (Dumitru, 200/)!
95
$urn-am si 6eaven (/000) considera ca din perspectiva anilor Y10, exista cateva arii care
merita dezvoltate si care constituie noi )rontiere in cercetarea personalitatii! 8na dintre acestea a
constituit studiul proceselor conitive relationate cu personalitatea si care au revolutionat
psi-oloia 7 de la psi-oloia sociala si clinica la )izioloica! (st)el, un domeniu relativ nou in
psi-oloia personalitatii il constituie studiul teoriilor implicite ale personalitatii.
VII.!. TEORII I>PLICITE ALE PERSONALITATII
1. De6i&itie si #ara#teristi#i
2eoriile implicite (comune, empirice, la nivelul +unului simt) sunt teorii ce concentreaza
opiniile, parerile, credintele si convinerile oamenilor o+isnuiti cu privire la personalitatea si
comportamentul lor! %onceptul de teorie implicita a personalitatii se re)era la credintele
nestiinti)ice cotidiene pe care oamenii le au cu privire la personalitate (%loniner, /00B, apud!
Ean /00G)! 9n acest sens, termenul de teorie are alt sens decat cel o)erit de stiinta! #e numeste
teorie implicita (c)! Ilate /000) pentru ca,
trasaturile cateoriale ale unei persoane sunt in)erate de asteptarile omului
omul nu poate explica aceste trasaturi
contine intuitii valoroase pentru explicarea personalitatii dar care nu pot )i introduse intr-
o teorie explicita
2eoriile implicite ale personalitatii permit oamenilor sa realizeze in)erente sociale +azate pe o
cantitate limitata de in)ormatii despre ceilalti si despre sine (:runer D 2aiuri, /05?5 #c-neider,
/0GB, apud! Ean /00G)! ;data cu ascendenta psi-oloiei sociale in anii /040, notiunea de
teorie implicita a personalitatii a )ost un su+iect de interes pentru cercetatorii din domeniul
conitiv-social (#c-neider, /0GB, apud! Ean /00G)! De exemplu, notiunea de teorie implicita a
personalitatii este evocata pentru a explica doua )enomene u+icue, tendinta enerala in
rationamente orientate catre ceilalti (ax! #tereotipia si pre"udecata) si di)erentele individuale in
perceptia personala (ex! $ormarea primei impresii - impression )ormation)!
96
#emni)icatia teoriilor implicite (c)! Ilate /000),
3ermit dianosticarea posi+ilitatilor de armonizare a relatiilor interpersonale! 3ostulate, a) 2
oameni a)lati in acord asupra unor puncte exterioare sau a relatiilor dintre ei, se pot intalni
()oarte pro+a+il), pot sa-si armonizeze relatiile interspersonale5 +) doi oameni a)lati in dezacord
asupra aspectelor importante exterioare relatiei, nu se pot armoniza!
3ermit inteleerea determinismului individual, a cauzalitatii conduitelor! (ceasta cauzalitate
poate )i, a) endoena (in interior), ex! #e comporta asa pentru ca e aresiv5 +) exoena (ina)ara
persoanei, in relatii!)! 9n am+ele cazuri este vor+a despre in)erente cauzale pe care le )acem cu
privire la comportament (aceste constatari au stat la +aza teoriei atri+uirii cauzale din
psi-oloia sociala)
3ermit inteleerea asociatiilor, intalnirilor unor trasaturi sau a excluderii lor pe +aza carora
putem explica comportamentul cuiva, putem a"une la ela+orarea unei adevarate caracteroloii!
(stau la +aza perceptiei sociale)!
9n /01?, @! :eauvois (c)! Ilate, /000) arata ca teoria implicita a personatitatii este un sistem ce
implica B aspecte,
repertoriul de trasaturi utilizate pentru descriere
relatiile intre trasaturi
o structura su+iacenta pe care relatiile le intretin in societate
9n anii Y00, 3erFin (c)! Ilate, /000) in cartea sa J3si-oloia personalitatii enumera
inventarul catorva pro+leme luate in considerare de cercetatorii acestor teorii implicite ale
personalitatii,
/! #ta+ilirea dimensiunilor enerale dupa care sunt o+servati oamenii extrase din
)ormulari cotidiene! (utorul descrie trei cateorii, evaluativa (+unKrau)5 actionala
(activKpasiv) si potentiala (puternicKsla+)
2! #ta+ilirea caracteristicilor si comportamentelor speci)ice care de)inesc apartenenta
oamenilor la o cateorie
97
B! 9nvestiatii cu privire la nivelul cateoriilor utilizate! 3ropune trei niveluri, +azal
(constituit din reactii), mediu (trasaturi) si a+stract (tipuri)!
?! #ta+ilirea acelor persoane care constituie prototipul pentru o anumita cateorie de
trasaturi
5! %ercetari cu privire la existenta oamenilor ce nu pot )i incadrati intr-o anumita
cateorie, ei )acand parte din zona de intersectie a cateoriilor!
4! #a raspunda la intre+area J9n ce masura oamenii care incadreaza o persoana intr-o
cateorie sunt preatite, dispuse sa-9 o+serve, accepte comportamentele care contrazic
cateoria in care este incadrat>
!. S#urt ist"ri# a$ te"rii$"r i)$i#ite a$e )ers"&a$itatii
%onceptul de teorie implicita a )ost lansat in /05? de doi autori americani :runer si 2aiuri
(psi-oloie sociala)! .i desemnau prin acest termen )aptul ca oamenii, in perceptiile pe care le
au, in imainea pe care si-o )ormeaza unii despre altii, presupun existenta unor relatii intre
trasaturi si considera ca o serie de trasaturi au tendinta de a se asocia, pe cand altele sunt excluse
(ex! %and spunem despre o persoana ca este retrasa, ne asteptam sa )ie timida, nu si aresiva)!
2eoria implicita este teoria pe care omul o )ace asupra covariantei dintre trasaturile ce descriu
propria personalitate sau pe cea a altora!
9n /055, %ron+ac- (c)! Ilate /000) a propus o explicatie mai so)isticata5 el a considerat ca
oamenii au, nu numai o teorie asupra raporturilor pe care trasaturile le au unele cu altele, ci ei
dispun si de reprezentarea tendintei medii )ata de o anumita trasatura! Dar aceasta explicatie nu
ia in consideratie variatiile )oarte mari care apar in cadrul aceleiasi trasaturi!
Desi se accepta )aptul ca notiunea de teorie implicita a personalitatii a )ost introdusa de
:runer si 2aiuri, ideea a aparut cu mai mult timp inainte! Cones (/0GG) enumera cativa
precursori ai conceptului de teorie implicita! (st)el, AeFcom+ (/0B/, c)! Cones /0GG) si
'uil)ord (/0B4, /05?, c)! Cones /0GG) au descris tendinta oamenilor de a uni (lea) in)ormatiile si
au considerat asta o indicatie a )aptului ca oamenii c-iar au conceptii despre ce caracteristici
98
Jmer impreuna in altii! (utorii au considerat aceste conceptii ca pe o sursa de erori in
"udecatile despre oameni (eroare logica de .udecata)!
%-iar inainte de acesti autori, 2-orndi=e (/020) a descris e'ectul 6alo (tendinta de a
"udeca personalitatea altora in lumina unei impresii enerale create de om +unKom rau)! Holtuv
o+serva ca s-a trecut radat spre studierea acestor arte)acte ca posi+ili indici ai oranizarii
conitive!
#tudiile lui (sc- despre )ormarea impresiei au constituit un ream+ul al a+ordarii social
conitive! 9n lucrarile sale, el a intrevazut importanta procesarilor directe ale in)ormatiei,
existenta teoriilor implicite ale personalitatii, precum si perceptia +azata pe exemplare si
prototipuri! 2otusi, accentul pe care (sc- l-a pus pe experienta perceptuala imediata, pe
izomor)ismul dintre proprietatile o+iectului extern si experienta )enomenoloica a acestui o+iect,
precum si perspectiva sa -olistica si dinamica, se intretaie cu tendinta principala din cadrul
cercetarii social-conitive! %orneille, @eyens (/000) analizeaza intr-un articol stiinti)ic lucrarile
lui (sc- si impactul acestora asupra dezvoltarii conitiei sociale! (st)el, con)orm celor doi
autori, (sc- a )ost in)luentat de orientarea estaltista, mai ales de unul dintre reprezentatii sai 7
Eert-eimer care a descoperit ca exista o independenta relativa a experientei )enomenoloice
(perceptia) de su+stratul senzorial! 9n mod speci)ic, un eveniment perceptual era structurat intr-o
asemenea maniera incat includea o calitate care nu apartinea stimulului, o serie de imaini
independente )iind percepute ca o imaine unica dezvoltata in context! (ceasta o+servatie
ridicata si dezvoltata de Eert-eimer (/0/2) in cartea sa J#tudii experimentale asupra perceptiei
miscarii a avut in in)luenta pro)unda si constanta asupra lui (sc-! %orneille, @eyens (/000)
demostreaza impactul lui Eert-eimer asupra lucrarilor lui (sc-, printr-un citat din cartea sa
J3si-oloia #ociala, J;+iectul )enomenoloic are adesea proprietati pe care o+iectul real nu le
are sau ii lipsesc calitati prezente in o+iectul real! De aceea este necesar sa inteleem cum
perceptiile noastre a"un sa di)ere uneori de proprietatile pe care o+iectele le au, dar si in ce
masura perceptiile noastre sunt veridice sau in corespondenta cu o+iectele reale! #tudiind
lucrarile lui (sc-, autorii au su+liniat ideea ca, desi acesta a atras atentia asupra di)erentelor mari
dintre o+iectul extern si exprienta lui )enomenoloica, el a presupus o+iectivitatea experientei!
%u alte cuvinte, preocuparea ma"ora a lui (sc- a )ost nu de a accentua inexactitatea experientei
)enomenoloice, ci de a o)eri o inteleere a )elului in care aceasta experienta este oranizata
99
pentru a se potrivi o+iectului extern! #tudiile sale au o)erit arumente pentru ceea ce se numeste
tendinta perceptuala (perceptual biases)! %u toate acestea, (sc- nu a utilizat aceste arumente
pentru a suera inexactitatea celui ce percepe, ci, mai dera+a, s-a )ocalizat pe )elul in care
impresia se oranizeaza (adica, pe )elul in care o+iectul extern este (re)construit in experienta
)enomenoloica! (ceasta preocupare pentru structura experientei )enomenoloice a constituit
esenta intre+arilor lui (sc- (/052, apud! %orneille, @eyens, /000), J.venimentele psi-oloice au
o structura proprie iar descrierea acestei structuri, dependenta lor de conditiile corticale si de
mediu devine o pro+lema centrala! (sc- (/052, apud! %orneille, @eyens, /000) a insistat pe
)aptul ca Jinvestiatia nu se opreste odata cu examinarea experientei noastre! (ceasta )ace parte
dintr-o sarcina mai lara, aceea de a sta+ili conditiile o+iective care produc experienta data!
(ceasta insistenta a lui (sc- pe o+iectele externe l-a condus sa considere stimulul social ca pe
orice alt stimul )izic! #timulii sociali pe care (sc- i-a )olosit in studiile sale nu erau radical
di)eriti de cei )izici (erau total nonreactivi), de aceea era rezona+il sa se astepte ca aceleasi reuli
de oranizare perceptuala sa se aplice am+elor cateorii de stimuli! JDaca luam in mod serios in
considerare )aptul ca noi percepem o+iectele si evenimentele con)orm unor principii de)inite de
oranizare, nu tre+uie sa )im surprinsi daca aceste principii "oaca un rol si in momentul cand noi
o+servam persoanele si actiunile acestora (/052, p!/5/, apud! %orneille, @eyens, /000)! (ceasta
viziune nu inseamna ca oamenii sunt perceputi ca lucruri (o+iecte), ci ca vor )i, daca contextul
perceptiei prezinta proprietati structurale similare! 9ar studiile lui (sc- suereaza exact acest
lucru!
#tudiile lui (sc- (/0?4) asupra perceptiei persoanei o)era un exemplu +un al acestei
ilustrari! 9ntre+area de inceput a lui (sc- a )ost, Dat )iind )aptul ca oamenii poseda un numar
mare de caracteristici, cum reusesc indivizii sa-si )ormeze o conceptie unu)icata asupra lor>!
(sc- a suerat trei posi+ile explicatii ale acestei impresii uni)icate! %on)orm primei explicatii,
impresia despre cineva ar corespunde sumei trasaturilor de personalitate individuale pe care
persoana le are! ( doua explicatie pleaca de la idea ca un alt )actor, impresia enerala, este
adauata sumei diverselor trasaturi! (cest )actor aditional Jeste conceput ca o )orta a)ectiva
posedand o directie in plus sau in minus, care sc-im+a evaluarea mai multor trasaturi in directia
sa! ((sc-, /0?4 , p! 250 apud! %orneille, @eyens, /000)! %on)orm celei de-a treia explicatii,
Jtrasaturile sunt percepute in relatie unele cu celelalte, intr-o pozitie adecvata in interiorul
personalitatii! ((sc-, /0?4 , p! 250 apud! %orneille, @eyens, /000)! (sc- a insistat pe ideea
100
intreului pe care il constituie o persoana, +azandu-se pe )aptul ca noi nu ne )ormam o impresie a
unei "umatati de persoane! %and o persoana isi )ormeaza o impresie despre cineva ea nu vede
persoana ca o simpla suma de caracteristici, ci interpreteaza )iecare caracteristica a personalitatii
in lumina a tot ceea ce stie despre persoana respectiva (vede intreul, nu partea)! #e prezuma ca
aceasta a+ilitate se datoreaza Jcaracterului structurat al impresiei((sc-, /0?4, apud! %orneille,
@eyens, /000)! (sc- (/0?4) a recunoscut ca impresiile despre oameni nu sunt intotdeauna clare,
J(viziunii noastre despre persoane) ii lipseste precizia unei teoreme matematiceS(cest lucru se
explica partial prin )aptul ca persoana se a)la intr-o sc-im+are constanta (apud! %orneille,
@eyens, /000)!
#olutia isomor)ica a lui (sc- este mai aproape de cercetarile lui 8leman si coleii
(8leman, AeFman, D MoscoFitz, /0045 Einter D 8leman, /01?, apud! %orneille, @eyens,
/000) asupra in)erentelor personale spontane! (cesti autori au aratat in mod convinator ca
oamenii intele si-si amintesc comportamentele date in termenii caracteristicilor dispozitionale
ale actorilor! 8nii critici (e!!, :assili, /0105 %laeys, /000) au arumentat )aptul ca oamenii nu
in)ereaza in mod spontan dispozitii personale (ex!violent) ci isi amintesc cateoria actiunii
respective (ex!a lovi pe cineva)! 3entru (sc-, o persoana caracterizeaza actorul in acelasi timp cu
actiunea! 8n alt aspect speci)ic al a+ordarii lui (sc- consta in insistenta sa asupra dinamicii
perceptiei sociale! 3entru el, sensul unui stimul nu este )ix ci depinde de calitatile campului
incon"urator! 9n acest aspect (sc- se apropie din nou andirea lui Eert-eimer (/0B1), Z.ste
adevarat oare ca un stimul determina intotdeauna aceeasi senzatie> 3oate ca conditiile prelevate
vor determina prin ele insele e)ectul stimularii (p! 5)! (ceasta pozitie teoretica a )ost importanta
pentru ceea ce mai tarziu s-a numit teoria implicita a personalitatii si a )ost propusa pentru a
explica de ce anumite trasaturi sunt centrale in oranizarea perceptiei in timp ce altele nu
contri+uie la aceasta oranizare! (ccentul timpuriu pe structura rationamentelor demonstreaza in
mod clar intuitia lui (sc- asupra conceptului de teorie implicita a personalitatii! 9n studiul sau
clasic, (sc- a dat o lista cu urmatoarele trasaturi 7 intelient, a+il, muncitor, determinat, practic,
si precaut ()ara perec-ea clasica Jcald-rece) 7 si a o+servat ca rezultatul rupului s-a situat intre
variatiile cald si rece dar ca aceasta medie era un arte)act pentru ca existau di)erente individuale
importante! 9n )apt, unii oameni au vazut persoana in mod neativ si altii au vazut-o pozitiv!
(sc- (/0?4) a a)irmat in mod explicit ca Jeste interesant ca omisiunea unui termen din lista
101
experimentala nu a )unctionat in totalitate ca o omisiune! 9n sc-im+, su+iectii au in)erat calitatea
corespunzatoare )ie in directia pozitiva, )ie in cea neativa!Z (p! 244)!
(sc- a realizat o multitudine de studii (devenite clasice)5 acestea au )ost replicate in
multiple variante! (st)el, 6iins si &-oles (/0G?, apud! Cones, /0GG), analizand studiile lui
(sc-, adresau urmatoarea intre+are, De ce oamenii au expectante di)erite )ata de o persoana
intelienta-rece decat )ata de o persoana intelienta-calda> (utorii inainteaza idea ca aceste
expectante sunt in )unctie de B aspecte, a) sensurile concrete literale ale cuvintelor
intellientKrece5 +) cunoasterea leaturilor ramaticale5 c) experienta trecuta cu oameni care pot
)i descrisi ca )iind intelientiKreci!
Eis-ner (/040, apud! Cones, /0GG) a replicat studiile lui (sc- si a )ost preocupat de
intre+area, %e caracteristici de personalitate sunt centrale si care sunt peri)erice in )ormarea
impresiei enerala> (receKcald5 politicosKnepoliticos)! %oncluzia autorului, J; trasatura este
centrala pentru acele trasaturi care coreleaza cu ea si peri)erica pentru acelea care nu coreleaza!
%el mai important aspect al analizei lui Eis-ner este acela ca a o)erit un model de lucru pentru
teoriile implicite 7 o simpla matrice de corelatii intre trasaturi pe care omul o poarta cu sine si
prin care citeste realitatea!
Aorman (/04B, apud! Cones, /0GG) a realizat experimente +azate pe peer-ratins si a
o+tinut 5 )actori care par a conta pentru variatiile de comportament ale oamenilor (extraversie,
area+ilitate, constiinciozitate, sta+ilitate emotionala, cultura)! %oncluzia sa este ca oamenii
utilizeaza aceeasi )actori si pentru persoanele cunoscute si pentru cele necunoscute!
#tudiile lui 3assini, Aorman (/044, apud! Cones, /0GG) si (ac=el (/040, apud! Cones,
/0GG) au ra)inat modelul teoriilor implicite in doua aspecte, o teorie implicita nu este o simpla si
intamplatoare matrice de corelatii intre trasaturi, ci este o matrice care are o structura interioara
de )actori5 aceasta structura interioara poate )i extrasa si )acuta explicita (prin analiza )actoriala)!
&osen+er (/041, apud! Cones, /0GG) a utilizat scalarea multidimensionala pentru a o+tine
reprezentari eometrice ale relatiilor dintre trasaturi (4?)! #u+iectii puneau trasaturile in cateorii
si se numara de cate ori oricare doua trasaturi erau puse in aceeasi cateorie! (sumptia era ca, cu
cat mai des oricare doua trasaturi apareau impreuna, cu atat mai mult se percep a )i mai
102
relationate! (utorul a descoperit ca o sinura con'iguratie bidimensionala (oodK+ad social si
oodK+ad intellectual) conteaza in variatiile trasaturilor!
Ianna si 6amilton (/0G2, apud! Cones, /0GG), J%entralitatea nu e proprietatea unei
anumite trasaturi, ci o )unctie a relatiilor in)erentiale din interiorul unui set de trasaturi!
#calarea multidimensionala a )acut posi+ila descoperirea teoriilor implicite ale
personalitatii, iar aceste teorii au )ost utilizate pentru a explica rezultate lui (sc-, mai ales cele
re)eritoare la trasaturi centrale si peri)erice! 2otusi, conceptia lui (sc- este radical di)erita de
aceasta perspective! 3entru (sc- (/0?4, apud! %orneille, @eyens, /000), Zcalitati identice in
structuri di)erite pot inceta sa )ie identice (p! 21B)5 J&ationamentele unei persoane asupra
di)eritelor caracteristici ale unei situatii nu sunt reactii atat de isolate si discrete la aceasta, ci mai
dera+a sunt parti care se determina mutual una pe cealaltaSo calitate cum ar )i Jatractivitatea
)izica nu exista in sine, ci este o )unctie a altor calitati ale o+iectului, cum ar )i J)orta
intelectuala, etc! (ceste trasaturi nu exista pentru persoana ca Jelemente ale unui o+iect,
isolate una de cealalta! %i, caracteristicile o+iectului sunt interdependente pentru persoana, o
sc-im+are la un moment dat inducand in mod necesar sc-im+ari in alte aspecteScalitatile unui
o+iect se determina reciproc! (p! ?5?) 3e scurt, (sc- nu a )ost de acord cu pozitia ca trasaturile
isi pastreaza continutul c-iar si atunci cand sunt conectate in sens statistic iar acest lucru
reprezinta exact ceea ce )ace scalarea multidimensionala!
%o-en (/04/, apud! Cones, /0GG) a )ost preocupat de un sinur aspect al )ormarii
impresiilor, scopul pentru care impresia se )ormeaza! 9n acest sens a utilizat notiunile lui
Ia"onc(/040) de Jtransmission tunnin si Jreception tunnin! 9poteza de la care autorul a
pornit investiatiile este, in )unctie de acest tip de orientare, in)ormatia este manevrata! (st)el, in
Jtransmission tunnin, persoana asteapta sa comunica impresia celorlalti! De aceea, tre+uie sa
)ie capa+ila sa )ormeze o impresie clara si precisa! 3ersoana va inora inconsistentele pentru a
)orma o impresie de)inite! 9n Jreception tunnin, individual se asteapta sa primeasca in)ormatii,
de aceea e mai pro+a+il sa suspende "udecata si ast)el sa )ormeze o impresie mai putin precisa,
clara! 9potezele s-au con)irmat!
;sood (/042, apud! Cones, /0GG), #uci, 2anen+aum (/05G, apud! Cones, /0GG) descriu
urmatoarele dimensiuni ale teoriilor implicite,
103
a) dimensiunea evaluativa se re)era la +un-rau, curat-murdar, )rumos-urat, +un-crud
+) dimensiunea de putere, -ard-so)t (moale-tare), masculine-)eminin, sever-tolerant, puternic-
sla+, usor-reu
c) dimensiunea actionala, rapid-lent, active-pasiv, excita+il-calm, impulsive-precaut!
Helly (/04G, apud! Cones, /0GG) a )ormulat patru criterii in )ormarea unei impresii valide,
distinctivitatea (raspunde ast)el in orice situatie)5 consistenta in timp5 consistenta modalitatii
(ver+ala si nonver+ala)5 consensul (celelalte personae considera la )el)!
#ecor si :ac=man (/04?, apud! Cones, /0GG) au identi)icat alte doua tipuri de in)erente
+azate pe analoie, a) eneralizarea meta)orica apare cand calitatile unui stimul sunt eneralizate
penru "udecatile privind personalitatea (ex! 3iele aspraMpersoana aspra, necioplita)5 +)
eneralizarea )unctionala apare cand cel ce percepe )ace o in)erenta pornind de la )unctiile unor
attri+ute o+servate ale persoanei (ex! :uze su+tiri, stranseMo persoana putin comunicativa)!
; intre+are care a preocupat cercetatorii domeniului teoriilor implicite a )ost, %e semne )olosesc
oamenii pentru a )ace in)erente despre personalitatile altora> Din punct de vedere teoretic,
raspunsul este ca orice aspect despre care se crede ca e relationat cu un aspect sau altul al
personalitatii, poate servi ca semn! (ex! 9m+racamintea, masina, muzica ascultata, )elul de a
mere, nivelul educatiei)!
#tric- si #ecord (/054, apud! Cones, /0GG) au analizat trasaturile )izioloice care produc
di)erite in)erente despre personalitate dar rezultatele au )ost sla+e! 3osi+ila explicatie, o persoana
nu o+serva pr[cis trasaturi )izioloice individuale, ci, mai dera+a, calitatea enerala! (ex!
atractivitatea)
Dion, :ersc-eid, Ealter (/0G2, apud! Cones, /0GG) pleaca de la urmatoarea ipoteza, oamenii
atri+uie caracteristicile dezira+ile de personalitate oamenilor considerati a )i atractivi! ;amenii se
asteapta ca persoanele )izic atractive sa ai+a vieti mai +une decat cei nonatractivi! &ezultatele au
con)irmat aceasta ipoteza! Multiple alte studii s-au )acut in aceasta directie!
104
3-eterson, Hiesler, 'old+er (/0G/, apud! Cones, /0GG) au a"uns la concluzia ca su+iectii
studiului lor au utilizat ca semn sexul unui artist pentru a "udeca Jcompetenta te-nica si
Jviitorul artistic!
*. Studii stii&ti6i#e a)$i#ative )rivi&d i)"rta&ta #er#etarii te"rii$"r i)$i#ite a$e
)ers"&a$itatii
3ot )i enumerate cateva domenii stiinti)ice in care au )ost su+liniate existenta si importanta
teoriilor implicite ale personalitatii precum si necesitatea studierii acestora,
a) ,omeniul educatiei academice
2eoreticienii personalitatii au studiat de mult timp credintele laice despre personalitate partial
si pentru ca toti teoreticienii pro)esionisti sunt teoreticieni laici! Dupa cum a a)irmat Monte
(/0GG, apud! (nderson /00?), Z+ar+atii si )emeile care creeaza teorii ale personalitatii au teorii
laice proprii privind personalitatea! 9n consecinta, o anumita parte a inteleerii caracterului uman
de catre )iecare teoretician este o re)lectie a S!!auto-inteleerii (p! /G/)!
#tudiul teoriilor implicite ale personalitatii este in eneral omis datorita accentului traditional
pus pe teoriile explicite, )ormale ale personalitatii ((nderson, &osen)eld, D %rui=s-an=, /00?5
.m+ree, /014, apud! Ean /00G)! 8n alt motiv pentru aceasta ne)ericita omisiune a discutiilor
academice despre teoriile implicite ale personalitatii este acela ca preconceptiilor laice despre
personalitate le lipseste perspectiva, precizia si articularea pe care le au teoriile explicite ale
personalitatii ((nderson et al!, /00?5 .m+ree, /014, apud! Ean /00G)! Dar, a nu lua in
considerare rolul teoriilor implicite ale personalitatii ascunde )aptul ca intotdeauna construirea si
validarea teoriilor explicite in stiintele sociale nu raman imune la in)luenta teoriilor implicite!
9ntr-adevar, Jconceptul de teorie implicita a personalitatii implica )aptul de a aduce
preconceptiile in studiul )ormal al personalitatii (%loniner, /00B , apud! Ean /00G)!
%redintele naive ale studentilor nu sunt teorii )ormale, dar ele detin aceleasi )unctii pe care
teoriile )ormale le au pentru psi-oloii personalitatii (6eider, /051 apud! (nderson /00?)! JDe
aceea, consideram ca este vital, pentru inteleerea si evaluarea teoriilor )ormale, ca studentii
cursurilor de psi-oloia personalitatii sa )ie constienti de propriile presupozitii despre
105
personalitate! ((ndreson, /00?)! Mai mult, propriile teorii implicite stau la +aza
comportamentului social al studentilor si le pot a)ecta memoria si imainea de sine (&oss, /010,
apud! (nderson /00?)! De aceea, dezvoltand a+ilitatea studentilor de a examina si explica
propriile convineri pare a )i un o+iectiv educational de valoare!
Ean (/00G) considera ca inteleerea de catre studenti a teoriilor explicite ale personalitatii
va +ene)icia de aprecierea rolului propriilor teorii implicite! Din punct de vedere pedaoic,
demonstrarea rolului teoriilor implicite in cadrul cursurilor academice, va a"uta studentii sa
raspunda la o intre+are )amiliara J%um a a"uns acest teoretician (de ex! $reud) la ideile din teoria
lui> Mai mult, )acandu-si explicite teoriile implicite proprii, studentii vor intelee de ce
mani)esta o pre)erinta tipica pentru o anumita perspectiva teoretica )ata de o alta!
9n acest sens, autorul realizeaza un studiu cu trei o+iective! 3rimul este de a realiza o anc-eta
care sa demonstreze studentilor de la psi-oloie existenta propriilor teorii implicite! (l doilea
o+iectiv al studiului este de a evidentia leaturile dintre teoriile implicite individuale si pre)erinta
studentului catre teoriile explicite ale personalitatii! (l treilea scop este de a evalua masura in
care teoriile implicite se sc-im+a pe masura ce studentii invata despre variatele teorii explicite
ale personalitatii! &ezultatele cercetarii au demonstrat urmatoarele, studentii au pre)erinte clar
de)inite pentru anumite teorii explicite ale personalitatii5 pre)erinta studentilor pentru o anumita
teorie explicita a personalitatii se relationeaza cu raspunsurile lor la scala 293 (scala teoriilor
implicite ale personalitatii)5 comparatia scorurilor din saptamana / cu cele din saptamana /4 a
relevant )aptul ca teoria implicita individuala asupra personalitatii este rezistenta la sc-im+are!
Din punct de vedere pedaoic, aceste rezultate demonstreaza rolul teoriilor implicite ale
personalitatii in construirea si validarea teoriilor explicite ale personalitatii!
Ean (/00G) concluzioneaza studiul sau citand cateva o+servatii ale unor autori ai
domeniului psi-oloiei personalitatii, 9n ciuda )aptului ca teoriile implicite ale personalitatii pot
in)luenta perceptia personala, in)erenta sociala, comportamentul interpersonal, indivizii sunt rar
Jcapa+ili sa le analizeze in detaliu si sa le ia in considerare la nivel conitiv ca +aza pentru
evaluarile si deciziile lor! (Halliopus=a, /015, apud! Ean /00G)! De exemplu, studentii care
pre)era a+ordarea personalitatii din perspective trasaturilor )ac asta pentru ca se potriveste mai
mult cu propria teorie implicita a personalitatii decat alte teorii explicite (.m+ree, /014 apud!
Ean /00G)! 3e scurt, Jteoriile care vor )i in eneral crezute, pe lana )aptul ca ne o)era o +aza
106
pentru experienta noastra sensi+ilaSsunt de asemenea cele care ne satis)ac urent nevoile active,
estetice, emotionale! (Cames, /100 K /01B, apud! Ean /00G)!
(nderson (/00?) considera ca preconceptiile despre personalitate ale studentilor inter)ereaza
cu evaluarea teoriilor )ormale ale personalitatii si sunt in eneral inorate de pro)esori! .l a
realizat un exercitiu care cere studentilor sa critice convinerile lor despre personalitate ca si cum
acestea ar constitui teorii )ormale ale personalitatii! #tudentii au considerat sarcina di)icila dar
provocatoare si valoroasa datorita insi-tului o)erit catre teoriile )ormale si propriile credinte!
.xercitiul determina invatarea activa datorita implicarii directe a studentilor in di)icultatile
construirii unei teorii! #tudentii relationeaza teoriile )ormale invatate cu cadrul existent al
propriilor teorii! (nderson considera ca acest exercitiu de auto-re)erinta im+unatateste
memorarea teoriilor )ormale!
3si-oloii conitivisti sustin )aptul ca cunoasterea noastra este oranizata in sc-eme
conitive (sc-emata) care )aciliteaza procesarea in)ormatiei despre sine si ceilalti! 9mainea de
sine este ast)el una dintre aceste sc-eme (Mar=us, /0GG, apud! (ndreson /00?)! 'reenFald
(/010 apud! (ndreson /00?) si altii au aratat )aptul ca cu cat in)ormatia este mai relevanta pentru
sine cu atat este mai +ine reamintita, iar Huiper si &oers (/0G0 apud! (ndreson /00?) au
descoperit ca memorarea trasaturilor altor persoane este )acilitata atunci cand acestea sunt leate
de propria imaine de sine!
9n acord cu aceste idei, Do++ins si al! (apud! @iddle /00G) au concluzionat ca acele
comportamente care sunt consistente cu teoriile implicite ale respondentilor au o pro+a+ilitate
mai mare sa )ie retinute, reamintite decat comportamentele care sunt inconsistente cu
conceptualizarile pre-existente ale participantilor (p! 550)!
') ,omeniul psi#opatologiei
%on)orm a)irmatiilor lui :ar=ley (2000), studiul tratamentului multimodal al (D6D (M2(
#tudy) constituie un punct de reper in istoria cercetarilor psi-opatoloiei in)antile, )iind cel mai
mare studiu sinular de acest )el )acut vreodata! Dar, construirea componentelor tratamentului nu
a )ost -idatata de nici o teorie explicita a (D6D, +azandu-se in sc-im+ pe teoriile implicite
asociate cu aceste tratamente, cum ar )i aceea ca simptomele (D6D apar datorita invatarii
de)ectuoase si continentelor improprii ale intaririi!
107
c) ,omeniul psi#ologiei de.voltarii
(numiti cercetatori din psi-oloia dezvoltarii (de exemplu, 'opni= D Meltzo)), /00G5
Eellman, /000, apud! #c-uma=er si Eard 200/) au arumentat ca inteleerea si explicatia sunt
in)luentate de teoriile implicite pe care oamenii le detin! #c-uma=er si Eard (200/) au realizat o
cercetare ale carei rezultate suereaza )aptul ca, dintr-un stadiu de viata timpuriu, cunoasterea
este oranizata in teorii care )aciliteaza inteleerea lumii! (ceste teorii a+iliteaza indivizii sa
explice si sa inteleaa aspecte conitive proprii, ale mediului lor social sau ale
comportamentului, si de aceea pot )ace predictii despre evenimentele viitoare! (ceste predictii
iau )orma tipica a expectantelor si a"uta oamenii sa-si controleze vietile! De asemenea, teoriile
constran )elul in)erentelor pe care indivizii le )ac despre stari nevazute sau care se a)la la +aza
altor stari! Mecanismul de +aza care determina )unctionarea psi-oloica este unul de tipul
convingere-dorinta (belie'-desire&! (tat convinerile cat si dorintele se re)era la rupuri asociate
de stari mentale, credintele )iind intelese in sens lar ca incluzand cunoasterea, convinerile,
supozitiile, ideile si opiniile, iar dorintele )iind intelese in sens lar ca incluzand toate atitudinile
pro si contra, cum ar )i nevoile, pre)erintele, scopurile, o+liatiile, valorile, tre+uintele si
pasiunile (Eellman, /000 apud! #c-uma=er si Eard 200/)! 9mpreuna, credintele si dorintele
conduc la actiune si )ormeaza cadrul in care comportamentul celorlalti oameni este interpretat
(Eellman, /000 apud! #c-uma=er si Eard 200/)! %ulturile si su+culturile di)erite pot varia in
privinta rolului pe care il atri+uie starilor mentale care enereaza actiuni si in privinta tipului de
stari mentale )avorizate in anumite contexte si domenii! 9ndivizii invata ca mintea interpreteaza
situatii si ca oamenii isi pot reprezenta in mod di)erit acelasi eveniment! (sta inseamna ca mintea
construieste si interpreteaza in mod activ in)ormatia mai dera+a decat sa copieze pasiv
evenimentele in lume! De aceea, oamenii nu au acces direct la realitate ci construiesc realitatea
mental! (ceasta constructie -ideaza actiunile lor si interpretarile actiunilor celorlalti! (cest
lucru se intampla c-iar si atunci cand realitatea este prost reprezentata!
8n aspect esential studiat de psi-oloia dezvoltarii este relatia dintre experientele timpurii si
)ormarea teoriilor implicite la copii! 2eoriile dezvoltate de copii sunt malea+ile si sunt in mod
clar a)ectate de experientele lor! Heenan si Eard (in press, apud! #c-uma=er si Eard 200/)
suereaza )aptul ca exista mai multe modalitati prin care dezvoltarea teoriilor implicite de catre
copii are impact asupra pro+lemelor de comportament! De exemplu, copiii pot dezvolta teorii
108
deviante, ce re)lecta un accent incontesta+ile pe continuturi precum aresivitatea sau
sexualitatea! 6app[ si $rit- (/004 apud! #c-uma=er si Eard 200/) au demonstrat ca acei copii
care au avut in )amilie, in anii de )ormare a personalitatii lor, o istorie de aresivitate si violenta
ca teorie implicita, dezvolta o teorie implicita ce include un rol proeminent acordat
interactiunilor aresive! Heenan si Eard suereaza de asemenea )aptul ca intarzierile in
ac-izitionarea unei teorii implicite privind lumea si viata, pot actiona ca )actor de risc ce poate
determina intrarea pe o cale de dezvoltare care conduce la aparitia unor pro+leme serioase in
interactiunile umane! %ercetarile privind di)erentele individuale in dezvoltarea unei teorii
implicite despre lume si viata demonstreaza ca di)erentele intre )actorii timpurii (cum ar )i
securitatea atasamentului intre copilul mic si persoanele care il inri"esc) sunt asociate cu rata
ac-izitiei teoriei implicite (Meins, $erny-ou-, &ussell, D %lar=-%arter, /001 apud! #c-uma=er
si Eard 200/)! 2eoriile deviante si intarzierile in ac-izitia unei teorii implicte pot rezulta in
di)icultatea de a intelee actiunile celorlalti oameni si, in consecinta, pot determina esecul in a
raspunde adecvat la situatiile sociale di)erite! 3e scurt, experienta unor relatii timpurii de proasta
calitate are un impact asupra dezvoltarii teoriilor implicite adaptative si, in ultima instanta,
determina alienarea sociala si cresterea distresului! De exemplu, Eard, 6udson, D Mars-all
(/004 apud! #c-uma=er si Eard 200/) au studiat aresorii sexual si au descoperit )aptul ca
acestia provin din medii )amiliale tul+urate si traiesc niveluri inalte de atasament insecurazant!
De aceea, teoria con)orm careia violatorii dezvolta teorii implicite deviante sau inreistreaza
intarzieri in ac-izitia teoriilor implicte, este )oarte plauzi+ila! 9n sc-im+, aresorii sexual pot trai
niveluri inalte de stres interpersonal si respinere sociala!
Modele culturale si norme sociale di)erite au un impact asupra mediilor timpurii de invatare
ale copiilor si in)luenteaza modul cum acestia interpreteaza si intele lumea! Dupa cum suera
:ron)en+renner (/0G0, /014 apud! #c-uma=er si Eard 200/), in)luentele culturale pot actiona pe
niveluri multiple asupra copiilor, de la nivelul in)luentelor )amiliale la nivelul celor culturale, asa
cum se transmit ele prin media si alte institutii! %on)orm analizei lui #c-uma=er si Eard (200/),
o istorie de violenta are potentialul de a determina teorii distorsionate despre ceilalti oameni (de
exemplu, ceilalti oameni intotdeauna incearca sa ma raneasca) si de aceea este mai di)icil sa
inteleem si sa explicam actiunile lor!
d) ,omeniul psi#ologiei sociale
109
;amenii au nevoie sa inteleaa ce se intampla in lumea sociala! .i isi dezvolta teorii laice
sau credinte, numite uneori teorii implicite, pentru a-i a"uta sa inteleaa lumea, la )el cum
psi-oloii isi creeaza teorii pentru a-i a"uta sa inteleaa oamenii! ;amenii nu sunt in mod necesar
constienti de aceste teorii si impactul lor, ast)el ca teoriile laice pot )i implicite si nesistematizate
($urn-am, /011 apud! %o-en, ;lson, #errentino si Ianna 200?), dar ele "oaca roluri importante
in vietile cotidiene ale oamenilor ($ry, Eon /0015 %orneille, Cudd 200B)!
De exemplu, s-a descoperit ca teoriile implicite ale personalitatii -ideaza interpretarile
oamenilor asupra comportamentelor sociale si )ormarii impresiei!
DFec=, %-iu si 6on (/005) ela+oreaza un model nou al teoriilor implicite ce creeaza
di)erente individuale in "udecati si reactii! (st)el, cand oamenii au convinerea ca trasaturile
(cum ar )i intelienta, caracterul moral) sunt entitati )ixe, ei tind sa inteleaa rezultatele si
actiunile in termini de trasaturi )ixe (Jam esuat la test pentru ca sunt prost) 7 teoria entitatii (the
entit- theor-&! %and oamenii au convinerea ca atri+utele personalitatii sunt dinamice, malea+ile,
supuse dezvoltarii, ei tind sa se )ocalizeze mai putin pe trasaturile enerale si tind sa inteleaa
actiunile in termenii unor mediatori psi-oloici si comportamentali mai speci)ici (J(m esuat la
test din cauza strateiei sau e)ortului meu) 7 teoria dezvoltarii (the incremental theor-&.
;riinea modelului se a)la in, teoria constructelor personale (Helly, /055) si teoria campului in
perceptia sociala (6eider, /051)!
9mplicatiile acestui model sunt urmatoarele,
- adeptii teoriei entitatii se vor arata mai neputinciosi in )ata realizarilor decat adeptii
teoriei dezvoltarii (vor )ace "udecati neative despre intelienta lor, vor avea a)ecte
neative puternice)!
- adeptii teoriei entitatii tind sa "udece trasaturile sociale si morale ale oamenilor pornind
de la un esantion mic de comportamente si tind sa se )ocalizeze pe pedeapsa destinata
persoanelor cu trasaturi neative
- adeptii teoriei dezvoltarii se )ocalizeaza mai mult pe procesele mediatoare si mai putin pe
"udecatile privind trasaturile si tind sa se )ocalizeze mai mult pe educare si reeducare!
110
- adeptii teoriei entitatii percep o corespondenta mai apropiata intre trasaturi si actiuni
- adeptii teoriei entitatii cateorizeaza in)ormatiile despre personae in sensul evaluative al
trasaturii relevante!
- (deptii teoriei dezvoltarii cateorizeaza in)ormatiile noi in termini precum, scopurile
urmarite (sunt mai putin evaluatori in sensul +unKrau)
#-a demonstrat ca aceste doua teorii implicite "oaca un rol cauzal in raport cu "udecatile si
actiunile oamenilor (pot )i manipulate)! 2eoriile implicite nu determina comportamentul, ci
creeaza un cadru pentru "udecati si comportamente (care vor )i consistente cu acest cadru)! Au
este vor+a despre un stil conitiv, ci de un cadru conceptual speci)ic!
2eoriile implicite sunt independente de alte sindroame atitudinale (autoritarism, li+eralism,
conservatorism)! .)ectele acestora nu sunt mediate de alte seturi de credinte (sunt prezise direct
de credintele privind natura atri+utelor umane)!
Din punct de vedere motivational, modelul )ace predictii privind scopurile urmarite de
oameni, modalitatea de urmarire a scopurilor si e)icienta atinerii lor! 9n teoria entitatii, scopurile
sunt orientate spre per)ormanta (oamenii sunt preocupati de "udecatile privind competenta)5 in
teoria dezvoltarii, scopurile sunt orientate spre invatare (oamenii sunt preocupati de ac-izitia de
a+ilitati)! (ceste teorii implicite ridica si pro+lema sta+ilitatii sau sc-im+arii personalitatii!
De asemenea s-a dovedit )aptul ca teoriile implicite constituie +aza construirii istoriei
personale (&oss, /010 apud! %o-en, ;lson, #errentino si Ianna 200?)! %ercetatorii au studiat
teoriile laice ale )ericirii ($urn-am, %-en, D #-irasu, 200/ apud! %o-en, ;lson, #errentino si
Ianna 200?), ale im+atranirii (ex!, :erstrom D 6olmes, 20005 McDonald-Miszcza=, 6ertzo,
D 6ultsc-, /005 apud! %o-en, ;lson, #errentino si Ianna 200?)!
@opez si #nyder (2002) trec in revista o serie de studii privind teoriile implicite ale
sc-im+arii! (st)el, &oss (/010, apud! @opez si #nyder 2002) arumenteaza cu convinere ca
Joamenii poseda teorii implicite ale sc-im+arii, idei despre conditiile care pro+a+il produc
modi)icari in sine si ceilalti si ca Jteoriile oamenilor ii pot conduce pe acestia sa supraestimeze
sc-im+area aparuta! &oss (/010) sustine ca reamintirea atri+utelor personale de la un moment
anterior implica doi pasi! 9n primul rand individul o+serva statusul present al atri+utului! (poi,
111
)oloseste teoria implicita a sta+ilitatii sau sc-im+arii pentru a -ida constructia trecutului! %and o
in)ormatie pertinenta nu poate )i amintita, persoana utilizeaza propria teorie implicita si statutul
present al atri+utului relevant pentru a creea un trecut plauzi+il (c)! :elleza D :oFer, /01/)!
Dupa cum nota &oss (/010) si dupa cum indica dovezile (ex!, Eoodru)) D :irren, /0G2), teoriile
oamenilor ii pot conduce la a experimenta mai multa sc-im+are decat de )apt a existat!
; premisa mult sustinuta in cultura vestica este aceea ca oamenii castia intelepciune,
sc-im+ari positive ale personalitatii, relatii mai pro)unde cu ceilalti si vieti mai productive dupa
con)runtarea cu situatii amenintatoare! (%ollins, 2aylor, D #=o=an, /000)! (+ordarea teoriilor
implicite recunoaste di)erente individuale in perceptia sc-im+arii positive, iar &oss (/010, c)!
Martin, 2esser, /002) evidentiaza di)eriti )actori situationali care pot produce in)luente neative
in amintirea istoriei personale a unui individ, si ast)el perceperea prezentului ca )iind mai pozitiv
decat trecutul! 9n primul rand, cu cat o teorie a sc-im+arii este mai mult sustinuta de o cultura, cu
atat este mai pro+a+il ca ma"oritatea indivizilor sa accepte implicit aceasta teorie! 9n al doilea
rand, cu cat trece mai mult timp, cu atat oamenii apeleaza la teoriile implicite pentru a umple
Jolurile! 9n al treilea rand, in timp ce sc-im+area mica sau inexistenta o)era terenul )ertil
pentru +iasin one\s recollection o) t-e past, sc-im+area neative neec-ivoca a unei dimensiuni
particulare )ace mai di)icila sarcina unui individ de a se evalua pe sine ca )iind c-iar mai
neative in trecut! 9mpreuna, acesti trei parametrii situationali conduc la urmatoarele predictii, a)
din perspective suportului cultural pervaziv pentru teoria implicita a +ene)iciilor in urma
adversitatii, multi oameni vor declara ast)el de +ene)icii5 +) desi oamenii pot percepe +ene)icii in
orice moment din timpul unei intamplari adverse, ast)el de +ene)icii vor aparea cu mai mare
pro+a+ilitate mai tarziu5 c) este mai putin pro+a+il sa )ie raportate +ene)icii intr-o dimensiune
particulara de catre indivizi care au resimtit un decline evident a acelei dimensiuni! %ercetarile
o)era un suport total pentru prima predictie, nici un support pentru a doua si tacere virtuala cu
privire la a treia predictie!
%on)orm modelului teoriilor implicite, un individ care a involuat intr-un domeniu particular
al vietii in urma unui eveniment neative, este mai putin pro+a+il ca va declara +ene)icii in acel
domeniu! (st)el, oamenii care au avut un declin in imainea de sine, relatiile interpersonale si
prioritatile vietii 7 trei domenii in care oamenii indenti)ica cel mai )recvent +ene)icii (8pdera))
D 2aylor, 2000)] este cel mai putin pro+a+il ca vor declara +ene)icii! Mai mult, in masura in
112
care aceste declinuri se asociaza cu demoralizarea, acesti indivizi vor declara cel mai pro+a+il
niveluri inalte ale a)ectului neativ, niveluri scazute ale a)ectului pozitiv si mai mult distres! De
aceea, asocierea consistenta intre asirea de +ene)icii si starea de +ine emotional in con)runtarea
cu adversitatile produce atat distress emotional cat si in-i+area +ene)iciilor percepute!
Hrauss si $ussell (c)! @evine, &esnic=, 2easley /00/) suereaza )aptul ca oamenii poseda
teorii implicite despre distri+utia cunostintelor pe care le aplica in procesul adaptarii propriei
comunicari la partenerii de discutie!
2zen (/002) su+liniaza )aptul ca anumite comportamente mani)estate intr-o relatie de cuplu,
se +azeaza pe teoriile implicite pe care )iecare partener le poseda! De exemplu, ne asteptam ca
indivizii a)lati intr-o relatie de tip pasional, sa mani)este apropiere )izica prin atineri si
intimitate sexuala, in timp ce cei a)lati intr-o relatie de tip parteneriat (companionate love)
mani)esta mai dera+a un rad de contact )izic mutual acceptat si activitati comune!
e) ,omeniul psi#ologiei cognitive
#c-emele conitive au )ost conceptualizate ca teorii implicite ce sunt )olosite pentru a
explica, prezice si interpreta, pentru a -ida comportamentul si a oraniza in memorie
evenimentele (Oee, #antoro, 3aul, D &osen+aum, /004, apud! #c-uma=er si Eard 200/)! ;data
ce aceste sc-eme sunt )ormate, ele rezista dovezilor inconsistente ($is=e D 2aylor, /00/ apud!
#c-uma=er si Eard 200/)! Mai mult, sc-emele conitive nu re)lecta in mod necesar lumea reala,
ci reprezinta conceptia unica a individului despre o situatie sau despre sine (Eard, Heenan, D
6udson, in press apud! #c-uma=er si Eard 200/)! #c-emele conitive sunt in)luentate de
contextual cultural iar conitiile personale care sustin sau descura"eaza a+uzul sexual di)era de la
un rup cultural la altul! .xista un consens printre cercetatori ca cultura implica conitii
commune (s-ared), proceduri operative standard si asumptii neexaminate (2riandis, /004 apud!
#c-uma=er si Eard 200/)! %onitia in sine a )ost de)inita ca )iind mostenita cultural (in-erently
cultural) (&oo)) D %-ava"ay, /005 apud! #c-uma=er si Eard 200/) iar paternurile
comportamentale culturale pot )i ac-izitionate si transmise prin credinte si teorii implicite
(:utc-er, Aezami, D .xner, /001 apud! #c-uma=er si Eard 200/)! %ontinutul convinerilor
indivizilor sunt puternic in)luentate de participarea lor la practicile si contextele culturale ($is=e,
Hitayama, Mar=us, D Ais+ett, /001 apud! #c-uma=er si Eard 200/)!
113
%ativa cercetatori au accentuat importanta examinarii teoriilor laice ale intelientei (:eyer,
/0015 :eyer D :oFden, /000), care au )ost de)inite simplu teorii implicite sau credinte
construite de indivizi, dar nu pe +aza cercetarilor academice sau a dovezilor stiinti)ice empirice
(#tern+er, /000, apud! %-amorro-3remuzic, $urn-am 2005)! (ceste teorii sunt Jconstructii ale
oamenilor (psi-oloi, persoane laice si altii) care rezida in mintile acestor indivizi (#tern+er,
/000 apud! %-amorro-3remuzic, $urn-am 2005)! .xista cel putin patru motive pentru care
psi-oloii au considerat relevant sa investi-eze teoriile impliciteKcredintele su+iective despre
intelienta,
a) Aatura credintelor despre intelienta poate in)luenta propriile rationamente asupra
a+ilitatilor, in sensul ca o)era un cadru pentru evaluarea capacitatilor personale!
+) %onceptiile despre intelienta pot avea consecinte educationale si sociale semni)icative!
c) %redintele laice despre intelienta pot a)ecta per)ormantele!
d) %onvinerile laice pot )i considerate precursoare ale ipotezelor academice (#tern+er
/015, apud! %-amorro-3remuzic, $urn-am 2005)!
#tern+er arumenta )aptul ca desi exista o adevarata prapastie intre teoriile intelientei
apartinand oamenilor de stiinta si persoanelor laice, teoriile implicite cuprind, de o+icei, aspecte
care nu sunt incluse in teoriile )ormale ale intelientei! (st)el, o multitudine de deprinderi care
nu sunt masurate cu testele de 9T, pot )i considerate aspecte )undamentale ale intelientei de
persoanele laice! #pre deose+ire de ma"oritatea expertilor, persoanele laice considera ca o
persoana intelienta este capa+ila sa +alanseze in)ormatiile si sa actioneze intelept dincolo de
limitele academice! De asemenea, ustul estetic, imainatia, curiozitatea constituie parti ale
teoriilor implicite ale oamenilor, desi sunt a+sente din de)iniile expertilor si nu sunt masurate de
testele psi-oloice standardizate! #tern+er concluziona ca validitatea teoriilor implicite nu
tre+uie "udecata prin opozitie cu teoriile explicite, ci in termenii utilitatii lor si al e)ectelor pe
care le au in viata cotidiana! 2eoriile implicite tind sa )ie mai cuprinzatoare decat teoriile )ormale
(poate pentru ca sunt mai putin determinate si limitate de anumite aspecte metodoloice)!
+) ,omeniul stiintei comunitatii
114
9n ultimul deceniu, anumite domenii care implica studiul comportamentului uman au adoptat
etic-eta de ZstiintaZ! (st)el exista stiinta prevenirii, stiinta educatiei sanatoase, si stiinta clinica!
%on)orm lui Eandersman (200B, apud! 2e+es 2005) exista si Jstiinta comunitatii! (cesta
de)inea Jstiinta comunitatii ca un domeniu care Jdezvolta si cerceteaza modele centrate pe
comunitate care a+iliteaza comunitatile sa )oloseasca interventii +azate pe dovezi intr-un mod
mai e)icientZ! (utorul o+serva ca Jun scop ma"or al stiintei comunitatii este acela de a im+unatati
calitatea tratamentelor, preventiei, promovarii sanatatii si educatiei Z! 3entru Eandersman
(200B), succesul indeplinirii acestui o+iectiv va reduce prapastia dintre cercetare si practica!
3lecand de la aceste consideratii, 2e+es (2005) o+serva ca in stiinta comunitatii sunt incadrate
teoriile implicite despre natura realitatii (ontoloia), "usti)icarea cerintelor cunoasterii
(epistemoloia) si modul de construire al cunoasterii (metodoloia)! (ceste teorii implicite
in)luenteaza conceptualizarea si practica cercetarii si ii )avorizeaza sau ii constrine
posi+ilitatile! De aceea considera oportuna studierea acestora, mai ales ca stiinta comunitatii
cauta sa mareasca inteleerea teoretica si practica a comportamentului uman in contextele
comunitatii5 promoveaza competenta, rezistenta si starea de +ine a indivizilor si comunitatii5
previne pro+lemele comportamentale atat la nivelul individual cat la cel al comunitatii!
VII.*. ANALIFA CO>PARATIVA INTRE TEORIILE EDPLICITE ALE
PERSONALITATII SI TEORIILE I>PLICITE ALE PERSONALITATII
6o))stater (/040, c)!Ilate /000) a)irma ca scopul unei teorii stiinti)ice a personalitatii este
du+lu, pe de o parte, tre+uie sa )ormuleze cadrul sistematic pentru a putea pune in ordine di)erite
constatari intre indivizi si pe de alta parte, tre+uie sa prezinte un model care sa permita
explicarea diverentelor in mani)estarea unuia si aceluiasi individ in situatii de viata! Din aceste
scopuri apar di)erentele intre teoriile implicite si cele explicite, caracterul sistematic, critic al
celor explicite si necesitatea unor optiuni in )ata realitatii psi-oloice! (ceste optiuni tre+uie sa
se produca la nivel conceptual, metodoloic!
@a nivel conceptual, o teorie stiinti)ica presupune o conceptie determinista potrivit careia
orice )enomen psi-ic este precedat de un antecendent! 9n conditii identice, produc acelasi e)ect!
115
@a nivel metodoloic, o teorie stiinti)ica presupune descrierea personalitatii in termeni de
concepte de)inite operational, indicandu-se conditiile de o+servare, de producere care conduc la
acel concept!
3e de alta parte, teoriile implicite sunt, prin de)initie, ina)ara constiintei, ast)el incat a le
articula este, in consecinta, )oarte di)icil (:runer D 2aiuri, /05?, apud! (ndreson /00?)! ; alta
di)icultate este, dupa cum nota Helly (/055 apud! (ndreson /00?), aceea ca teoria implicita este
pro)und personala5 reveleaza mult din propria personalitate!
; mare parte din cunoasterea noastra este andita asemenea unei teorii in cateva aspecte
(Heenan D Eard, in press, apud! #c-uma=er si Eard 200/)! 9n primul rand, multe teorii
implicite contin asumptii care speci)ica ontoloia, adica descriu natura de +aza a oamenilor in
termenii structurilor si proceselor psi-oloice esentiale (derivate cultural)! 9n al doilea rand,
aceste constructe si relatiile lor sunt )olosite pentru a explica actiunile umane in contexte di)erite,
si la )el ca si notiunile teoretice din teoria stiinti)ica, se re)era la mecanisme ino+serva+ile sau la
stari psi-oloice! De exemplu, comportamentul de evitare sociala poate )i explicat prin re)erirea
la teama de respinere sau la indoielile asupra increderii pe care o pot avea in partenerii
potentiali! 9n al treilea rand, teoriile implicite sunt relativ coerente si contin un numar de credinte
si conceptii care sunt interconectate! 2rasatura )inala comuna cu teoriile stiinti)ice este aceea ca
teoriile implicite produc interpretari ale realitatii (evidence), in opozitie cu descrierile neutre ale
realitatii date de teoria explicita! %u alte cuvinte, o+servatiile sunt conduse de teorie (t-eory-
laden)! %eea ce conteaza ca dovada sau in)ormatie pentru adevarul sau )alsitatea unei teorii
depinde de constructele sale!
Di'erente intre teoriile implicite si cele explicite
S4u$t, ?#6.F$ate 1777@,
"eorii implicite "eorii explicite
#e +azeaza pe o+servarea unui numar
limitat de personae (cercul intim de oameni
cu care vin in contact)
#e )ormeaza pe +aza o+servarii e)ectelor pe
un numar mare de personae de cateorii
di)erite! #unt compre-ensive! 3ermit
eneralizari corecte!
116
#unt su+iective, +azate pe nevoi, temeri,
valori personale, o+servatii empirice
#unt o+iective, +azate pe )apte si o+servatii
stiinti)ice
Au sunt riuros testate! ;data ela+orate
tind sa se perpetueze! De o+icei urmaresc
comportamentele care le con)irma,
inorand pe cele care le contrazic
3ot )i in mod repetat testate de alti oameni
de stiinta, altii decat cel care le-a ela+orate!
3ot )i intarite, modi)icate, respinse!
=e&&et si Gr"ss ?#6. F$ate 1777@,
"eorii implicite "eorii explicite
Domeniul lor este restrans Dispun de un domeniu extins
Au urmeaza reulile, metodele stiinti)ice!
3ersoanele care le ela+oreaza cauta
evidente pentru veri)icare
#unt construite sa urmeze un set de reuli
care uverneaza modul de )ormulare,
utilizare a lor
#copul lor ma"or este practic, pramatic!
#unt utilizate in viata cotidiana, curenta, ca
linii orientative in tranzactiile zilnice cu
ceilalti
#copul lor ma"or este o+tinerea adevarului
#unt ela+orate spontan #unt ela+orate voluntar, constient, deli+erat
$olosesc constructe despre cazuri care ii
)ac pe oameni sa actioneze! #e re)era la
procesul atri+uirii!
.la+oreaza constructe despre constructe
pentru a explica Jexplicatiile cotidianului!
#unt teoriile atri+uirii!
&elatiile intre teoriile implicite si cele explicite sunt determinate de optiunile metodoloice si
epistemoloice ale cercetatorilor! #-au conturat doua optiuni,
optiunea ruperii intre cele doua cateorii de teorii (anii Y40)! 3otrivit acesteia, teoriile
implicite sunt prestiinti)ice, iar cunoasterea nu poate avea drept model decat pe cel o)erit
de stiinta!
optiunea continuitatii! 2eoriile implicite sunt considerate ca +aza leitima de la care se
poate dezvolta psi-oloia stiinti)ica, prin explicare, arumentare, rioare metoloica!
117
#olutia propusa de Ilate (/000), JDaca admitem ruptura, atunci neam orice utilitate a
teoriilor implicite! 9ar realitatea arata ca aceste teorii au valoare si pentru savanti! Daca admitem
continuitatea, preluam si perpetuam o serie de eori ale teoriilor implicite! #olutia de compromis,
ruptura in ceea ce inseamna eroare, distorsiune, reseli )undamentale in psi-oloia implicita si
continuarea, preluarea, interarea a ceea ce este util si vala+il!
=I=LIOGRAAIE SELECTIVA
:uss, D!M! (/00/), *volutionar- $ersonalit- $s-cholog-, (nnual &evieFs 9nc!, Ar! ?2
%-amorro-3remuzic, 2!, D $urn-am, (! (2005)! $ersonalit- and 1ntellectual Competence !
Ma-Fa-, AC, @aFrence .rl+aum (ssociates!
%retu, I!&! (2005)! *valuarea personalitatii. #odele alternative! 3olirom, :ucuresti
Demorest, (! (2005)! $s-cholog-7s 8rand "heorists+ 6o/ $ersonal *xperiences !haped
$ro'essional 1deas ! Ma-Fa-, AC, @aFrence .rl+aum (ssociates!
.Fen, &! :! (200B)! (n 1ntroduction to "heories o' $ersonalit- ! Ma-Fa-, AC, @aFrence
.rl+aum (ssociates!
.ysenc=, 6! C! (/05B)! "he !tructure o' 6uman $ersonalit- ! @ondon, Met-uen!
$raer, &!, $adiman, C! (/01?), $ersonalit- and personal gro/th 6arperD&oF 3u+lis-ers, AO
$urn-am, (!, D 6eaven, 3! (/000)! $ersonalit- and !ocial )ehaviour % ! @ondon, (rnold!
6eat-erton, 2!$!, Eein+erer, '!C!@! (/00?), Can personalit- change9 (merican 3syc-oloical
(ssociation, Eas-inton D%
Co-n, ;!, &o+ins, &! (/00?), 2raits and 2ypes, Dynamics and Development, Ao Doors #-ould
:e %losed in t-e #tudy o) 3ersonality, 3syc-oloical 9nWuiry, Qol! 5!
Cun, %!'! (/00G)! "ipuri psihologice, .ditura 6umanitas, :ucuresti
Helly, '! (! (/00/)! "he $s-cholog- o' $ersonal Constructs (Qol! /)! @ondon, &outlede!
Matt-eFs, '!, Deary, 9! C!, D E-iteman, M! %! (200B)! $ersonalit- "raits ! %am+ride, .nland,
%am+ride 8niversity 3ress!
Mayer, C!D! (2005), ( tale o' "/o 0isions. Can a ne/ vie/ o' personalit- help integrate
ps-cholog-9, (merican 3syc-oloist, Qol!40, Ar! ?
Miller, (! (/00/)! ( #odern !-nthesis ( #odern !-nthesis ! %alary, (lta!, 8niversity o)
%alary 3ress!
Minulescu, M! (200/)! 1ntroducere in analiza .ungiana. .ditura 2rei, :ucuresti
118
Misc-el, E! (/004), $ersonalit- and (ssessment ! Ma-Fa-, AC, @aFrence .rl+aum (ssociates!
Misc-el, E!, #-oda, O! (/001), 2econciling processing d-namics and personalit- dispositions
(nnual &evieF o) 3syc-oloy, Qol! ?0!
Modil, #!, Modil, %!, D .ysenc=, 6! (.ds!)! (/014)! 6ans *-senc:+ Consensus and
Controvers- ! 3-iladelp-ia, $almer 3ress!
Mru=, %! C! (.d!)! (2004)! !el'-*steem 2esearch "heor- and $ractice+ "o/ard a $ositive
$s-cholog- o' !el'-*steem (Brd ed!)! AeF Oor=, #priner!
;pre, (! (200?)! 3oi tendinte in psihologia personalitatii! Qol! 9 si 99, .ditura (#%&, %lu"
;Fen, &!:! (/001), $ersonalit-+ a topical approach. "heories 2esearch #a.or Controversies
and *merging Findings, @aFrence .rl+aum (ssociates, 3u+lis-ers, AeF Cersey, @ondon
3lomin, &! D Dunn, C! (.ds!)! (/014)! "he !tud- o' "emperament+ Changes Continuities and
Challenges ! 6illsdale, AC, @aFrence .rl+aum (ssociates!
#-eldon, H! M! (.d!)! (200?)! ;ptimal 6uman )eing+ (n 1ntegrated #ulti-Level $erspective !
Ma-Fa-, AC, @aFrence .rl+aum (ssociates!
(llport, '! E! (/0G5)! "he nature o' personalit-. (oriinally pu+lis-ed in /050)! 'reenFood
3ress!
(llport, '! E! (/04/)! $attern and gro/th in personalit-. AeF Oor=, 6olt, &ine-art D Einston!
(rono)), C! D Eilson, C! 3! (/015)! $ersonalit- in the social process. 6illsdale, AC, .rl+aum!
:andura, (! D Ealters, &! (/04B)! !ocial learning and personalit- development. AeF Oor=,
6olt, &ine-art D Einston!
:rody, A! (/011)! $ersonalit-. AeF Oor=, (cademic 3ress!
:urer, C! M! (/000)! $ersonalit-. 2nd ed! EadsFort- 3u+lis-ers!
:uss, (! 6! (/014)! !ocial behavior and personalit-. 6illsdale, AC, .rl+aum!
%arver, %! #! and #c-eier, M $! (/004)! $erspectives on personalit-. :oston, (llyn and :acon!
%atell, &! :! et al! (/0G0)! 6andboo: 'or the sixteen personalit- 'actor <uestionnaire (=>$F&.
%-ampain, 9@, 9nstitute )or 3ersonality and (+ility 2estin!
%atell, &! :! (/010)! $ersonalit- and learning theor-? ( s-stem theor- o' maturation and
structured learning. 2 vols! AeF Oor=, #priner 3u+lis-ers!
Drapelas, Q! C! (/01G)! ( revie/ o' personalit- theories. #prin)ield, 9@, 2-omas!
.pstein, #! (/00?), "rait "heor- as $ersonalit- "heor-+ Can a $art )e as 8reat as the @hole9
3syc-oloical 9nWuiry, Qol! 5
119
.ysenc=, 6! C! (/04G)! "he biological basis o' personalit-. AeF Oor=, #priner Qerla!
.ysenc=, 6! C! D .ysenc=, M! E! (/015)! $ersonalit- and individual di''erences+ ( natural
science approach. AeF Oor=, 3lenum 3ress!
Aur&4a si Heave& ?1777@+ Curre&t re6$e#ti"&s a&d )re"##u)ati"&s
$under, D!%! (200/) 7 R3ersonality, (nnual &evieF o) 3syc-oloy
6all, %! D @indzey, '! (/0G0)! "heories o' personalit-. Brd ed! AeF Oor=, Eiley!
6all, %! et al (/015)! 1ntroduction to theories o' personalit-. AeF Oor=, Eiley!
Hrec-, D! D Hlein, '! #! eds! (/041)! "heoretical models and personalit- theor-. 'reenFood
3ress!
@amiell, C! 2! (/01G)! "he ps-cholog- o' personalit-+ (n epistemological in<uir-. AeF Oor=,
%olum+ia 8niversity 3ress!
@indzey, '! et al, eds! (/011)! "heories o' personalit-+ $rimar- sources and research.
2nd ed! Hrieer 3ress!
Maddi, #! (/00G)! $ersonalit- theories. 3aci)ic 'rove, %(, :roo=sK%ole
Manusson, D! D .ndler, A! #! (/0GG)! $ersonalit- at the crossroads+ Current issues in
interactional ps-cholog-. 6illsdale, AC, .rl+aum!
MasloF, (! (/041)! "o/ard a ps-cholog- o' being. 2nd ed! Qan Aos &ein-old!
Millon, 2! D .verly, '! #! (/015)! $ersonalit- and its disorders+ ( biosocial research. AeF
Oor=, Eiley!
Millon, 2! ed! (/01B)! "heories o' personalit- and ps-chopatholog-. Brd ed! AeF Oor=, 6olt,
&ine-art D Einston!
Millon, 2! (/000)! "o/ard a ne/ personolog-. AeF Oor=, Eiley!
Ma-rer, (! &! ed! (/0G0)! 3e/ approaches to personalit- classi'ication. AeF Oor=, %olum+ia
8niversity 3ress!
Aevid, C! #!, D &at-us, #! (! (2005), $s-cholog- and the challenges o' li'e+ (d.ustment in the
ne/ millennium (0t- ed!), 6o+o=en, AC, Co-n Eiley D #ons!
3ervin, @! (! (/010), $ersonalit- theor- and research. 5t- ed! AeF Oor=, Eiley!
3ervin, @! (! (/000), 6andboo: o' personalit- theor- and research. AeF Oor=, 'uil)ord!
3eterson, %! (/011), $ersonalit-. AeF Oor=, 6arcourt, :race D %ompany!
120
&uppert, $! (2001), "rauma )onding and Famil- Constellations Anderstanding and 6eeling
1n.uries o' the !oul $rome (8H), 'reen :alloon :oo=s!
&yc-la=, C! $! (/01/)! 1ntroduction to personalit- and ps-chotherap-. :oston, 6ou-ton Mi))lin
%ompany!
&yc=man, &! (/011)! "heories o' personalit-. ?t- ed! AeF Oor=, :roo=s-%ole!
#mit-, :! D! D Qetter, 6! C! eds! (/01B)! (dvances in personalit- assessment. 2 vols! 6illsdale,
AC, .rl+aum!
Cournals,
Bournal o' personalit- and social ps-cholog-
Bournal o' personalit-
Bournal o' research in personalit- and individual di''erences
121