Teorii ale conducerii ( C2) Teorii ale conducerii ( C2

)
Sistematizarea teoriilor conducerii Sistematizarea teoriilor conducerii
  Extrem de numeroase şi variate Extrem de numeroase şi variate ⇒ ⇒ necesitatea sistematizării lor; necesitatea sistematizării lor;
  Criterii de sistematizare: Criterii de sistematizare:
- Abordare unicriterială - Abordare unicriterială – –
- - criteriul tematic – Gordon (1!")# $ullins (1%)# &r'man (1); criteriul tematic – Gordon (1!")# $ullins (1%)# &r'man (1);
- - criteriul istoric – (en )arto* şi +oo,man (2--1): criteriul istoric – (en )arto* şi +oo,man (2--1):
- - → → anii anii . ./- – teorii ,ersonolo*ice; /- – teorii ,ersonolo*ice;
- - → → anii anii . ./- 0 /- 0 . .1- – teorii com,ortamentiste şi ale stilului; 1- – teorii com,ortamentiste şi ale stilului;
- - → → anii anii . .1- 0 1- 0. .!- – teoriile contin*en2ei; !- – teoriile contin*en2ei;
- - → → anii anii . .!- 0 ,rezent # teoriile 3noii conduceri45 !- 0 ,rezent # teoriile 3noii conduceri45
0 0 Abordare multicriterială Abordare multicriterială 0 6a*o (1/) – 2 criterii: 0 6a*o (1/) – 2 criterii:
15 universalitate versus contin*en2ă; 15 universalitate versus contin*en2ă;
25 trăsături versus com,ortamente5 25 trăsături versus com,ortamente5
Sistematizarea teoriilor conducerii Sistematizarea teoriilor conducerii (7late# 2--/) (7late# 2--/)
Teorii personologice Teorii personologice: :
  Teoria conducerii carismatice Teoria conducerii carismatice
  Teoria trăsăturilor Teoria trăsăturilor
Teorii situaţionale primare Teorii situaţionale primare: :
  Teoria su,unerii 8a2ă de le*ea situa2iei5 Teoria su,unerii 8a2ă de le*ea situa2iei5
Teorii comportamentiste: Teorii comportamentiste:
  Teoria celor două dimensiuni com,ortamentale Teoria celor două dimensiuni com,ortamentale
  Teoriile continuumului com,ortamental Teoriile continuumului com,ortamental
  Teoriile contingenţei ( Teoriile contingenţei (Teoria 8avora9ilită2ii situa2iei de conducere; Teoria Teoria 8avora9ilită2ii situa2iei de conducere; Teoria
maturită2ii su9ordona2ilor maturită2ii su9ordona2ilor
  Teorii cognitive Teorii cognitive (Teoria normativă a luării deciziei# (Teoria normativă a luării deciziei#
Teoria cale0sco,# Teoria atri9uirii) Teoria cale0sco,# Teoria atri9uirii)
  Teoriile interacţiunii sociale Teoriile interacţiunii sociale (Teoria le*ăturilor diadice verticale# teoria (Teoria le*ăturilor diadice verticale# teoria
conducerii tranzac2ionale) conducerii tranzac2ionale)
Teoriile ,ersonolo*ice Teoriile ,ersonolo*ice
Caracteristici: Caracteristici:
  Studiile de :nce,ut s Studiile de :nce,ut s- -au orientat s,re identi8icarea şi măsurarea acelor au orientat s,re identi8icarea şi măsurarea acelor
caracteristici ,ersonale sau trăsături# care di8eren2iază liderii de non0lideri5 caracteristici ,ersonale sau trăsături# care di8eren2iază liderii de non0lideri5
  Ex5: Sto*dill (1/!) 0 liderii se di8eren2iază de non0lideri ,rin inteli*en2ă# *ri;ă Ex5: Sto*dill (1/!) 0 liderii se di8eren2iază de non0lideri ,rin inteli*en2ă# *ri;ă
8a2ă de nevoile altora# :n2ele*erea sarcinii# ini2iativă şi ,erseveren2ă :n tratarea 8a2ă de nevoile altora# :n2ele*erea sarcinii# ini2iativă şi ,erseveren2ă :n tratarea
,ro9lemelor# :ncredere :n sine şi dorin2a de a acce,ta res,onsa9ilitatea şi a ocu,a ,ozi2ii ,ro9lemelor# :ncredere :n sine şi dorin2a de a acce,ta res,onsa9ilitatea şi a ocu,a ,ozi2ii
care con8eră dominan2ă şi controlul altora5 care con8eră dominan2ă şi controlul altora5
  (<=: (<=:
1
0 rezultatele nu au 8ost 8oarte clare ori consecvente; 0 rezultatele nu au 8ost 8oarte clare ori consecvente;
0 8oarte ,u2ine :nsuşiri ,ot 8i re*ăsite :n toate studiile (inteli*en2a# ini2iativa# :ncrederea :n 0 8oarte ,u2ine :nsuşiri ,ot 8i re*ăsite :n toate studiile (inteli*en2a# ini2iativa# :ncrederea :n
sine); sine);
0 dacă aceste trăsături sunt condi2ii necesare liderului# ele nu sunt şi su8iciente; 0 dacă aceste trăsături sunt condi2ii necesare liderului# ele nu sunt şi su8iciente;
0 liderii au aceste trăsături# dar nu toate ,ersoanele care le ,osedă ,ot 8i lideri e8icien2i; 0 liderii au aceste trăsături# dar nu toate ,ersoanele care le ,osedă ,ot 8i lideri e8icien2i;
0 :n ,lus# există ,ersoane 8ără aceste trăsături care sunt 9uni lideri5 0 :n ,lus# există ,ersoane 8ără aceste trăsături care sunt 9uni lideri5
Teoriile ,ersonolo*ice Teoriile ,ersonolo*ice
  =eorientarea cercetării trăsăturilor: de la identi8icarea trăsăturilor care di8eren2iază =eorientarea cercetării trăsăturilor: de la identi8icarea trăsăturilor care di8eren2iază
liderii de non0lideri# la investi*area trăsăturilor care di8eren2iază liderii e8icien2i de cei liderii de non0lideri# la investi*area trăsăturilor care di8eren2iază liderii e8icien2i de cei
ine8icien2i5 ine8icien2i5
  >n 1"/ Sto*dill 8ace a doua sinteză# a 11% de studii asu,ra trăsăturilor liderului# >n 1"/ Sto*dill 8ace a doua sinteză# a 11% de studii asu,ra trăsăturilor liderului#
a,ărute :ntre 1/01"/5 a,ărute :ntre 1/01"/5
  =ezultatele sunt mai consecvente: =ezultatele sunt mai consecvente:
0 deşi trăsăturile liderului nu ,ot ex,lica sin*ure e8icien2a conducerii# totuşi ele nu sunt 0 deşi trăsăturile liderului nu ,ot ex,lica sin*ure e8icien2a conducerii# totuşi ele nu sunt
nerelevante ,entru acest rezultat5 nerelevante ,entru acest rezultat5
  Trăsăturile s,eci8ice necesare e8icien2ei :n orice situa2ie de conducere: Trăsăturile s,eci8ice necesare e8icien2ei :n orice situa2ie de conducere:
  Inteligenţa - Inteligenţa - capacitatea de a rezolva probleme complexe şi abstracte capacitatea de a rezolva probleme complexe şi abstracte; a9ilitatea ; a9ilitatea
de a se ridica deasu,ra caracterului ,articular al situa2iilor 0 de a se ridica deasu,ra caracterului ,articular al situa2iilor 0 "factorul elicopter" "factorul elicopter" 0 de a le 0 de a le
,erce,e :n rela2ii cu ansam9lul mediului relevant5 ,erce,e :n rela2ii cu ansam9lul mediului relevant5
  Iniţiativa - Iniţiativa - ca,acitatea de ca,acitatea de a percepe nevoia de acţiune a percepe nevoia de acţiune şi de a ac2iona şi de a ac2iona
inde,endent5 inde,endent5
  Siguranţa de sine - Siguranţa de sine - :ncredere şi autoevaluare# rezona9il ridicată# a com,eten2ei şi :ncredere şi autoevaluare# rezona9il ridicată# a com,eten2ei şi
,ozi2iei sociale# ca şi un nivel de as,ira2ie ridicat5 ,ozi2iei sociale# ca şi un nivel de as,ira2ie ridicat5
  (iversitatea trăsăturilor liderilor e8icien2i răm?ne o realitate5 (iversitatea trăsăturilor liderilor e8icien2i răm?ne o realitate5
  Trăsăturile res,onsa9ile de succesul liderului di8eră de la o situa2ie de conducere Trăsăturile res,onsa9ile de succesul liderului di8eră de la o situa2ie de conducere
la alta5 >n ciuda unor caracteristici comune# la alta5 >n ciuda unor caracteristici comune# grupuri diferite şi activităţi diferite ale grupuri diferite şi activităţi diferite ale
grupului cer diferite tipuri de lider grupului cer diferite tipuri de lider (C@irică# 11)5 (C@irică# 11)5
Teorii comportamentiste: c Teorii comportamentiste: comportamente şi stiluri de conducere omportamente şi stiluri de conducere
  Aremisă: dacă dorim să :n2ele*em conducerea e8icientă# nu tre9uie să studiem Aremisă: dacă dorim să :n2ele*em conducerea e8icientă# nu tre9uie să studiem
trăsăturile şi ,rice,erile liderilor# ci# mai cur?nd# trăsăturile şi ,rice,erile liderilor# ci# mai cur?nd# ceea ce liderul face efectiv, atunci când ceea ce liderul face efectiv, atunci când
lucrează cu subordonaţii săi lucrează cu subordonaţii săi5 5
  descrierea unor pattern descrierea unor pattern- - uri sau stiluri comportamentale în procesul conducerii, uri sau stiluri comportamentale în procesul conducerii,
:n le*ătură cu care ,ot 8i# a,oi# clasi8ica2i liderii5 :n le*ătură cu care ,ot 8i# a,oi# clasi8ica2i liderii5
Cercetările făcute la Universitatea Joa Cercetările făcute la Universitatea Joa
BeCin# Bi,,itt şi D@ite (1% 0 au identi8icat trei stiluri de conducere: BeCin# Bi,,itt şi D@ite (1% 0 au identi8icat trei stiluri de conducere:
  Stilul autoritarist Stilul autoritarist5 5
2
  Stilul democratic Stilul democratic5 5
  Stilul !aisse"-#aire Stilul !aisse"-#aire5 5
Cercetările arată că: Cercetările arată că:
0 din ,unct de vedere cantitativ# rezultatele sunt su,erioare la un stil autoritarist# mai 0 din ,unct de vedere cantitativ# rezultatele sunt su,erioare la un stil autoritarist# mai
scăzute la stilul democratic şi :ncă mai scăzute# la stilul scăzute la stilul democratic şi :ncă mai scăzute# la stilul laissez-faire laissez-faire5; 5;
0 stilul democratic de conducere este :nsă su,erior din ,ers,ectiva satis8ac2iei# moralului 0 stilul democratic de conducere este :nsă su,erior din ,ers,ectiva satis8ac2iei# moralului
şi creativită2ii su9ordona2ilor# rela2iilor cu su,eriorii şi dezvoltării inde,enden2ei şi creativită2ii su9ordona2ilor# rela2iilor cu su,eriorii şi dezvoltării inde,enden2ei
ac2iunii5 ac2iunii5
Cele trei stiluri di8eră ,rin: Cele trei stiluri di8eră ,rin:
- planificarea - - planificarea - este 8ăcută inde,endent de liderul autoritarist; *ru,ul ,rimeşte su8iciente este 8ăcută inde,endent de liderul autoritarist; *ru,ul ,rimeşte su8iciente
in8orma2ii de la liderul democratic# dar :ntocmeşte el :nsuşi ,lanul; :n conducerea in8orma2ii de la liderul democratic# dar :ntocmeşte el :nsuşi ,lanul; :n conducerea
laissez-faire laissez-faire nu există ,lani8icare5 nu există ,lani8icare5
- diviziunea muncii - diviziunea muncii şi şi atribuirea sarcinilor atribuirea sarcinilor este dictată de liderul autoritarist# este este dictată de liderul autoritarist# este
dele*ată *ru,ului# de liderul democratic# iar liderul dele*ată *ru,ului# de liderul democratic# iar liderul "laissez-faire" "laissez-faire"# nu se im,lică :n # nu se im,lică :n
această ,ro9lemă5 această ,ro9lemă5
- stabilirea tehnicilor de muncă - stabilirea tehnicilor de muncă şi activită2ilor 0 :n conducerea autoritaristă este 8ăcută de şi activită2ilor 0 :n conducerea autoritaristă este 8ăcută de
lider# :n conducerea democratică liderul 8ace su*estii şi *ru,ul ale*e# iar :n conducerea lider# :n conducerea democratică liderul 8ace su*estii şi *ru,ul ale*e# iar :n conducerea
laissez-faire laissez-faire te@nicile răm?n la latitudinea 8iecărui mem9ru; te@nicile răm?n la latitudinea 8iecărui mem9ru;
0 0 evaluarea - evaluarea - este 8ăcută ,ersonal de către lider :n conducerea autoritaristă# este o este 8ăcută ,ersonal de către lider :n conducerea autoritaristă# este o
evaluare ra,ortată la o9iective (v5 evaluare ra,ortată la o9iective (v5 E$ana*ementul ,rin o9iectiveE) :n conducerea E$ana*ementul ,rin o9iectiveE) :n conducerea
democratică şi este nesistematică :n conducerea democratică şi este nesistematică :n conducerea laissez-faire laissez-faire5 5
Cercetările făcute la Universitatea $%io: Cercetările făcute la Universitatea $%io:
teoria celor două dimensiuni comportamentale teoria celor două dimensiuni comportamentale
  Consideraţia: Consideraţia:
- - măsura :n care un lider mani8estă *ri;ă ,entru su9ordona2i# le res,ectă ideile şi este măsura :n care un lider mani8estă *ri;ă ,entru su9ordona2i# le res,ectă ideile şi este
,reocu,at de calitatea rela2iilor cu ei; ,reocu,at de calitatea rela2iilor cu ei;
0 include rela2ia de ,rietenie# consultarea su9ordona2ilor# recunoaşterea# comunicarea 0 include rela2ia de ,rietenie# consultarea su9ordona2ilor# recunoaşterea# comunicarea
desc@isă# s,ri;inirea şi re,rezentarea intereselor lor5 desc@isă# s,ri;inirea şi re,rezentarea intereselor lor5
  Structurarea: Structurarea:
0 măsura :n care liderul este centrat ,e sarcini şi ,reocu,at de utilizarea e8icientă a 0 măsura :n care liderul este centrat ,e sarcini şi ,reocu,at de utilizarea e8icientă a
resurselor şi ,ersonalului :n :nde,linirea sco,urilor *ru,ului; resurselor şi ,ersonalului :n :nde,linirea sco,urilor *ru,ului;
0 include ,lani8icarea# coordonarea# direc2ionarea# rezolvarea ,ro9lemelor# clasi8icarea 0 include ,lani8icarea# coordonarea# direc2ionarea# rezolvarea ,ro9lemelor# clasi8icarea
rolurilor su9ordona2ilor# criticarea muncii inadecvate# ,resiuni asu,ra su9ordona2ilor rolurilor su9ordona2ilor# criticarea muncii inadecvate# ,resiuni asu,ra su9ordona2ilor
,entru a lucra e8icient5 ,entru a lucra e8icient5
  FuGl# 1"1; Sc@ries@eim# 1!-: FuGl# 1"1; Sc@ries@eim# 1!-:
0 niveluri ridicate de considera2ie# corelează cu niveluri scăzute de insatis8ac2ie şi 0 niveluri ridicate de considera2ie# corelează cu niveluri scăzute de insatis8ac2ie şi
8luctua2ie ale ,ersonalului; 8luctua2ie ale ,ersonalului;
0 nici considera2ia# nici structurarea nu corelează consecvent cu al2i indicatori ai 0 nici considera2ia# nici structurarea nu corelează consecvent cu al2i indicatori ai
,er8orman2ei5 ,er8orman2ei5
%
Cercetările făcute la Universitatea $%io: Cercetările făcute la Universitatea $%io:
teoria celor două dimensiuni comportamentale teoria celor două dimensiuni comportamentale
  Aro9lemă :ncă :n discu2ie: cele două *ru,e dimensionale alcătuiesc un continuum Aro9lemă :ncă :n discu2ie: cele două *ru,e dimensionale alcătuiesc un continuum
cu doi ,oli sau sunt inde,endente H cu doi ,oli sau sunt inde,endente H
  Deissen9er* şi +avana*@ (1"2) 0 o revizuire a "2 de studii ,e această temă a Deissen9er* şi +avana*@ (1"2) 0 o revizuire a "2 de studii ,e această temă a
condus la următoarele concluzii: condus la următoarele concluzii:
0 c?nd liderii :nşişi şi 0 c?nd liderii :nşişi şi- -au descris atitudinile ,rivind modul cum ar tre9ui să se com,orte au descris atitudinile ,rivind modul cum ar tre9ui să se com,orte
(c@estionarul BIJ) dimensiunile considera2ie şi structurare au 8ost em,iric (c@estionarul BIJ) dimensiunile considera2ie şi structurare au 8ost em,iric
inde,endente :n 1"K din cazuri; inde,endente :n 1"K din cazuri;
0 c?nd# :nsă# al2ii au descris com,ortamentul real al liderului (c@estionarul B&(J) cele 0 c?nd# :nsă# al2ii au descris com,ortamentul real al liderului (c@estionarul B&(J) cele
două dimensiuni au 8ost inde,endente doar :n 2LK din cazuri5 două dimensiuni au 8ost inde,endente doar :n 2LK din cazuri5
Mnter,retare: deşi unui şe8 i Mnter,retare: deşi unui şe8 i- -ar ,lace să se com,orte ca şi cum considera2ia şi structurarea ar ,lace să se com,orte ca şi cum considera2ia şi structurarea
ar 8i orto*onale (să tindă# de exem,lu# s,re maximizarea 8iecăreia din cele două ar 8i orto*onale (să tindă# de exem,lu# s,re maximizarea 8iecăreia din cele două
dimensiuni) :i va 8i im,osi9il să 8acă acest lucru :n com,ortamentul zilnic (cel ,u2in dimensiuni) :i va 8i im,osi9il să 8acă acest lucru :n com,ortamentul zilnic (cel ,u2in
aşa cum ,erce, su9ordona2ii com,ortamentul său)5 aşa cum ,erce, su9ordona2ii com,ortamentul său)5
0 cele două dimensiuni nu sunt em,iric inde,endente# cum s 0 cele două dimensiuni nu sunt em,iric inde,endente# cum s- -a a8irmat :n variate a a8irmat :n variate
cercetări; cercetări;
0 mana*erii cred că ar tre9ui să se com,orte ca şi cum C şi S sunt inde,endente; 0 mana*erii cred că ar tre9ui să se com,orte ca şi cum C şi S sunt inde,endente;
0 totuşi# descrierile su9ordona2ilor arată că şe8ii lor nu se com,ortă :n realitate :n această 0 totuşi# descrierile su9ordona2ilor arată că şe8ii lor nu se com,ortă :n realitate :n această
manieră# sau cel ,u2in# nu sunt ,erce,u2i com,ort?ndu manieră# sau cel ,u2in# nu sunt ,erce,u2i com,ort?ndu- -se ast8el5 se ast8el5
Cercetările 8ăcute la Nniversitatea I@io: Cercetările 8ăcute la Nniversitatea I@io:
considera2ia şi structurarea5 considera2ia şi structurarea5
  =ela2ia dintre com,ortament şi e8icien2a conducerii este moderată de varia9ile ale =ela2ia dintre com,ortament şi e8icien2a conducerii este moderată de varia9ile ale
*ru,ului de muncă: *ru,ului de muncă:
- - mărimea grupului mărimea grupului – corela2ie ,ozitivă structurare 0satis8ac2ie :n *ru,uri mari; – corela2ie ,ozitivă structurare 0satis8ac2ie :n *ru,uri mari;
- - natura grupului natura grupului – :n *r5 militare valorizează mai mult structurarea etc5 – :n *r5 militare valorizează mai mult structurarea etc5
Cercetările 8ăcute la Nniversitatea $ic@i*an: Cercetările 8ăcute la Nniversitatea $ic@i*an:
orientarea s,re an*a;a2i vs5 orientarea s,re ,roduc2ie5 orientarea s,re an*a;a2i vs5 orientarea s,re ,roduc2ie5
  Cercetările au ,ornit de la identi8icarea liderilor recunoscu2i ca e8icien2i sau Cercetările au ,ornit de la identi8icarea liderilor recunoscu2i ca e8icien2i sau
ine8icien2i5 ine8icien2i5
  =ezultatele au conturat două dimensiuni asemănătoare considera2iei şi structurării: =ezultatele au conturat două dimensiuni asemănătoare considera2iei şi structurării:
orientarea spre angajaţi orientarea spre angajaţi şi şi orientarea spre producţie a conducerii orientarea spre producţie a conducerii5 5
  $rientarea spre anga&aţi - $rientarea spre anga&aţi - liderul este ,reocu,at de 9unăstarea şi ,ro*resele liderul este ,reocu,at de 9unăstarea şi ,ro*resele
su9ordona2ilor# este comunicativ# le o8eră s,ri;in şi le :ncredin2ează res,onsa9ilită2i# su9ordona2ilor# este comunicativ# le o8eră s,ri;in şi le :ncredin2ează res,onsa9ilită2i#
dele*?ndu dele*?ndu- -le autoritate (asemănător celui descris de dimensiunea Econsidera2ie3)5 le autoritate (asemănător celui descris de dimensiunea Econsidera2ie3)5
/
  $rientarea spre producţie - $rientarea spre producţie - include ,lani8icarea şi 8ixarea sco,urilor# include ,lani8icarea şi 8ixarea sco,urilor#
instruc2iuni ex,licite date su9ordona2ilor# utilizarea ,uterii# evaluarea su9ordona2ilor# instruc2iuni ex,licite date su9ordona2ilor# utilizarea ,uterii# evaluarea su9ordona2ilor#
toate :n sco,ul accentuării im,ortan2ei ,roduc2iei (asemănător structurării)5 toate :n sco,ul accentuării im,ortan2ei ,roduc2iei (asemănător structurării)5
  >n tim, ce orientarea s,re an*a;a2i ,oate 8i descrisă ca un stil de su,rave*@ere >n tim, ce orientarea s,re an*a;a2i ,oate 8i descrisă ca un stil de su,rave*@ere
E*eneralE# orientarea s,re ,roduc2ie cores,unde unei su,rave*@eri EstricteE5 E*eneralE# orientarea s,re ,roduc2ie cores,unde unei su,rave*@eri EstricteE5
  Corelarea celor două dimensiuni cu e8icien2a conducerii: Corelarea celor două dimensiuni cu e8icien2a conducerii:
0 rezultatele sunt asemănătoare dimensiunilor considera2ie – structurare; 0 rezultatele sunt asemănătoare dimensiunilor considera2ie – structurare;
0 o centrare ,e an*a;a2i duce la un *rad mai mare de satis8ac2ie a acestora; 0 o centrare ,e an*a;a2i duce la un *rad mai mare de satis8ac2ie a acestora;
0 nu s 0 nu s- -au o92inut date certe ,rivind le*ătura# directă# a uneia sau alteia din dimensiuni# cu au o92inut date certe ,rivind le*ătura# directă# a uneia sau alteia din dimensiuni# cu
nivelul ,roductivită2ii5 nivelul ,roductivită2ii5
Teorii situaţionale primare Teorii situaţionale primare: :
Teoria su,unerii 8a2ă de le*ea situa2iei Teoria su,unerii 8a2ă de le*ea situa2iei
  Aro,usă de $5 Oollet (1/1); Aro,usă de $5 Oollet (1/1);
  Aremisă – activitatea de conducere im,lică două situa2ii extreme: Aremisă – activitatea de conducere im,lică două situa2ii extreme:
  ordinele sunt 8oarte stricte# ordinele sunt 8oarte stricte#
  ordinele li,sesc5 ordinele li,sesc5
  Solu2ia H – de,ersonalizarea ordinelor şi su,unerea 8a2ă de le*ea situa2iei: 3o Solu2ia H – de,ersonalizarea ordinelor şi su,unerea 8a2ă de le*ea situa2iei: 3o
,ersoană nu ar tre9ui să dea ordine altei ,ersoane# ci am9ele ar tre9ui să 2ină seama ,ersoană nu ar tre9ui să dea ordine altei ,ersoane# ci am9ele ar tre9ui să 2ină seama
de condi2iile im,use de situa2ie5 (acă ordinele 2in de situa2ie# atunci ,ro9lema ca de condi2iile im,use de situa2ie5 (acă ordinele 2in de situa2ie# atunci ,ro9lema ca
unul să dea şi altul să ,rimească ordine nu se mai ,une54 unul să dea şi altul să ,rimească ordine nu se mai ,une54
  Aunct de ,ornire :n a9ordarea situa2ională a conducerii; Aunct de ,ornire :n a9ordarea situa2ională a conducerii;
  Aornind de la limitele acestei a9ordări se a;un*e la teorii ce inte*rează Aornind de la limitele acestei a9ordări se a;un*e la teorii ce inte*rează relaţia dintre relaţia dintre
persoană 'i situaţie( persoană 'i situaţie(
Teoriile contin*en2ei: teoria 8avora9ilită2ii situa2iei de conducere Teoriile contin*en2ei: teoria 8avora9ilită2ii situa2iei de conducere
  Oiedler (11") 0 ,er8orman2a *ru,urilor este contin*entă interac2iunii dintre stilul de Oiedler (11") 0 ,er8orman2a *ru,urilor este contin*entă interac2iunii dintre stilul de
conducere şi caracterul 8avora9il P ne8avora9il al situa2iei5 conducere şi caracterul 8avora9il P ne8avora9il al situa2iei5
  Ce 8el de stil de conducere este ,otrivit ,entru un anumit 8el de situa2ieH Ce 8el de stil de conducere este ,otrivit ,entru un anumit 8el de situa2ieH
  liderii "orientaţi spre sarcini" sunt mai eficienţi în situaţii foarte favorabile şi în liderii "orientaţi spre sarcini" sunt mai eficienţi în situaţii foarte favorabile şi în
situaţii foarte nefavorabile situaţii foarte nefavorabile
  liderii orientaţi spre "relaţii sociale" sunt mai eficienţi în situaţii intermediar liderii orientaţi spre "relaţii sociale" sunt mai eficienţi în situaţii intermediar
favorabile favorabile5 5
  Teoria distin*e două ti,uri de *ru,uri: Teoria distin*e două ti,uri de *ru,uri:
  :n care mem9rii interac2ionează# coo,erează şi sunt reci,roc de,enden2i :n realizarea :n care mem9rii interac2ionează# coo,erează şi sunt reci,roc de,enden2i :n realizarea
unei sarcini comune# :n care contri9u2ia individuală a mem9rilor nu ,oate 8i cu unei sarcini comune# :n care contri9u2ia individuală a mem9rilor nu ,oate 8i cu
uşurin2ă izolată# iar mem9rii sunt recom,ensa2i sau ,enaliza2i ca *ru,; uşurin2ă izolată# iar mem9rii sunt recom,ensa2i sau ,enaliza2i ca *ru,;
L
  :n care mem9rii co0ac2ionează# realiz?ndu :n care mem9rii co0ac2ionează# realiz?ndu- -şi inde,endent sarcinile ,entru care sunt şi inde,endent sarcinile ,entru care sunt
individual recom,ensa2i sau ,enaliza2i5 individual recom,ensa2i sau ,enaliza2i5
Teoria 8avora9ilită2ii situa2iei de conducere Teoria 8avora9ilită2ii situa2iei de conducere
  Stilul de conducere Stilul de conducere este o92inut ,rin scorul la EBACE ( este o92inut ,rin scorul la EBACE (!east preferred !east preferred
co co- - "or#er "or#er)5 )5
  Scorul se o92ine cer?nd su9iectului să se *?ndească la to2i cole*ii cu care a lucrat Scorul se o92ine cer?nd su9iectului să se *?ndească la to2i cole*ii cu care a lucrat
vreodată5 M se cere# a,oi# să descrie o ,ersoană cu care a reuşit cel mai ,u2in să lucreze5 vreodată5 M se cere# a,oi# să descrie o ,ersoană cu care a reuşit cel mai ,u2in să lucreze5
  (escrierea se 8ace ,rin ad;ective 9i,olare# care delimitează ! tre,te ale unei scale; (escrierea se 8ace ,rin ad;ective 9i,olare# care delimitează ! tre,te ale unei scale;
valoarea ! se situează la ,olul 8avora9il al scalelor5 valoarea ! se situează la ,olul 8avora9il al scalelor5
  Aredictorul ast8el o92inut cu,rinde 1102/ itemi5 Aredictorul ast8el o92inut cu,rinde 1102/ itemi5
  Scorul EBACE se o92ine ,rin :nsumarea valorilor alese de su9iect la 8iecare item: Scorul EBACE se o92ine ,rin :nsumarea valorilor alese de su9iect la 8iecare item:
0 un scor ridicat arată că su9iectul a descris cel mai ,u2in dorit cola9orator :n 0 un scor ridicat arată că su9iectul a descris cel mai ,u2in dorit cola9orator :n termeni termeni
relativ favorabili relativ favorabili; deci un ; deci un lider centrat pe relaţii) lider centrat pe relaţii)
0 un scor scăzut :nseamnă că su9iectul a descris cel mai ,u2in dorit cola9orator :n 0 un scor scăzut :nseamnă că su9iectul a descris cel mai ,u2in dorit cola9orator :n
termeni relativ nefavorabili termeni relativ nefavorabili; deci un ; deci un lider centrat pe sarcină) lider centrat pe sarcină)
Teoria 8avora9ilită2ii situa2iei de conducere Teoria 8avora9ilită2ii situa2iei de conducere
  Biderul sau mana*erul distant ,si@olo*ic: Biderul sau mana*erul distant ,si@olo*ic:
0 Es,ecialist :n realizarea sarcinilorE; 0 Es,ecialist :n realizarea sarcinilorE;
0 se 9azează ,e com,ortamentul de rol :n rela2iile sale cu su,eriorii şi su9ordona2ii; 0 se 9azează ,e com,ortamentul de rol :n rela2iile sale cu su,eriorii şi su9ordona2ii;
0 vede necesare Eşedin2eE re*ulate cu ceilal2i mem9ri ai conducerii şi cu su9ordona2ii; 0 vede necesare Eşedin2eE re*ulate cu ceilal2i mem9ri ai conducerii şi cu su9ordona2ii;
cere şi o92ine de la şe8ii săi o considera9ilă li9ertate de ac2iune5 cere şi o92ine de la şe8ii săi o considera9ilă li9ertate de ac2iune5
QQQQ su9iec2ii cu scor EBACE scăzut descriu cel mai ,u2in dorit cola9orator :ntr QQQQ su9iec2ii cu scor EBACE scăzut descriu cel mai ,u2in dorit cola9orator :ntr- -o manieră o manieră
uni8ormă# nedi8eren2iată# uni8ormă# nedi8eren2iată# stereotipă stereotipă5 <cesta a,are la 8el de rău su9 toate as,ectele 5 <cesta a,are la 8el de rău su9 toate as,ectele
,rezente :n itemi5 ,rezente :n itemi5
  Biderul a,ro,iat de su9alternii săi: Biderul a,ro,iat de su9alternii săi:
  mai cur?nd un Es,ecialist :n rela2ii umane3; mai cur?nd un Es,ecialist :n rela2ii umane3;
  el :şi asumă# ca ,rimă o9li*a2ie# sta9ilirea rela2iilor armonioase cu su,eriorii şi el :şi asumă# ca ,rimă o9li*a2ie# sta9ilirea rela2iilor armonioase cu su,eriorii şi
su9ordona2ii şi ,re8eră rela2iile in8ormale cu su9alternii; su9ordona2ii şi ,re8eră rela2iile in8ormale cu su9alternii;
  tinde să or*anizeze ,u2ine :nt?lniri 8ormale cu su9ordona2ii5 tinde să or*anizeze ,u2ine :nt?lniri 8ormale cu su9ordona2ii5
QQQQ >n sc@im9# descrierile su9iec2ilor cu scor EBACE ridicat au o varian2ă mai mare# QQQQ >n sc@im9# descrierile su9iec2ilor cu scor EBACE ridicat au o varian2ă mai mare#
8enomen re8lectat de o devia2ie standard mult mai mare :n ra,ort cu cea dată de 8enomen re8lectat de o devia2ie standard mult mai mare :n ra,ort cu cea dată de
scorurile EBACE scăzute5 scorurile EBACE scăzute5
Teoria 8avora9ilită2ii situa2iei de conducere Teoria 8avora9ilită2ii situa2iei de conducere
  Caracterul favorabil - nefavorabil al situaţiei: Caracterul favorabil - nefavorabil al situaţiei:
  este considerat ca varia9ilă moderatoare :ntre EBACE şi ,er8orman2a *ru,ului; este considerat ca varia9ilă moderatoare :ntre EBACE şi ,er8orman2a *ru,ului;
  de8init ca *radul :n care situa2ia :n sine con8eră liderului ,utere şi in8luen2ă asu,ra de8init ca *radul :n care situa2ia :n sine con8eră liderului ,utere şi in8luen2ă asu,ra
com,ortamentului *ru,ului5 com,ortamentului *ru,ului5
1
  Raria9ila a 8ost o,era2ionalizată ca av?nd trei com,onente: rela2iile lider0mem9rii# Raria9ila a 8ost o,era2ionalizată ca av?nd trei com,onente: rela2iile lider0mem9rii#
structura sarcinii şi ,uterea5 structura sarcinii şi ,uterea5
  M,otezele au 8ost următoarele: M,otezele au 8ost următoarele:
a) a) este mai uşor să 8i liderul unui *ru, care :şi res,ectă şi acce,tă liderul sau :n care este mai uşor să 8i liderul unui *ru, care :şi res,ectă şi acce,tă liderul sau :n care
liderul se simte acce,tat# dec?t al unui *ru, care nu are :ncredere :n liderul său şi :l liderul se simte acce,tat# dec?t al unui *ru, care nu are :ncredere :n liderul său şi :l
res,in*e; res,in*e;
9) 9) este mai uşor să 8i lider :ntr este mai uşor să 8i lider :ntr- -un *ru, 8oarte structurat# cu sarcini clar sta9ilite# dec?t un *ru, 8oarte structurat# cu sarcini clar sta9ilite# dec?t
:ntr :ntr- -un *ru, :n care sarcina este va*ă# nestructurată# neclară; un *ru, :n care sarcina este va*ă# nestructurată# neclară;
c) c) este mai uşor să 8ii lider c?nd ,ostul este investit cu ,utere (c?nd liderul are ,uterea de este mai uşor să 8ii lider c?nd ,ostul este investit cu ,utere (c?nd liderul are ,uterea de
a an*a;a şi concedia# de a ,romova şi trans8era# de a ridica sau reduce salariile) dec?t a an*a;a şi concedia# de a ,romova şi trans8era# de a ridica sau reduce salariile) dec?t
să 8ii lider care are ,u2ină sau nu are deloc ,utere asu,ra mem9rilor *ru,ului5 să 8ii lider care are ,u2ină sau nu are deloc ,utere asu,ra mem9rilor *ru,ului5
  =ezultatul este un sistem de clasi8icare cu o,t celule: Eoctan2iE5 =ezultatul este un sistem de clasi8icare cu o,t celule: Eoctan2iE5
  Aentru 8iecare din octan2i se ,oate sta9ili c?tă ,utere şi in8luen2ă ,oate avea liderul Aentru 8iecare din octan2i se ,oate sta9ili c?tă ,utere şi in8luen2ă ,oate avea liderul
:ntr :ntr- -o atare situa2ie: o atare situa2ie:
0 un lider acce,tat# de un *ru, cu o sarcină ,recisă şi cu ,utere asu,ra mem9rilor 0 un lider acce,tat# de un *ru, cu o sarcină ,recisă şi cu ,utere asu,ra mem9rilor
*ru,ului (octantul M) va avea o situa2ie 8oarte 8avora9ilă; *ru,ului (octantul M) va avea o situa2ie 8oarte 8avora9ilă;
0 un şe8 considerat nedemn de :ncredere# de către un *ru, constituit ,e 9ază de 0 un şe8 considerat nedemn de :ncredere# de către un *ru, constituit ,e 9ază de
voluntariat# an*a;at :n rezolvarea unei sarcini va*i (octantul RMMM) se va a8la :ntr voluntariat# an*a;at :n rezolvarea unei sarcini va*i (octantul RMMM) se va a8la :ntr- -o o
situa2ie 8oarte ne8avora9ilă5 situa2ie 8oarte ne8avora9ilă5
*ficienţa liderului *ficienţa liderului: măsurată ,rin ,er8orman2a *ru,ului :n sarcina sa ma;oră : măsurată ,rin ,er8orman2a *ru,ului :n sarcina sa ma;oră
Teoria 8avora9ilită2ii situa2iei de conducere Teoria 8avora9ilită2ii situa2iei de conducere
  Concluzii: Concluzii:
  $odelul lui Oiedler este una din a9ordările care su*erează că există situa2ii $odelul lui Oiedler este una din a9ordările care su*erează că există situa2ii
or*aniza2ionale :n care un lider distant şi orientat s,re sarcină este mai e8icient dec?t or*aniza2ionale :n care un lider distant şi orientat s,re sarcină este mai e8icient dec?t
un lider democratic5 un lider democratic5
  Aractic# Oiedler restr?n*e ,ro9lema e8icien2ei conducerii la natura sarcinii şi la rela2ia Aractic# Oiedler restr?n*e ,ro9lema e8icien2ei conducerii la natura sarcinii şi la rela2ia
liderului cu su9ordona2ii săi (această limitare derivă# ,ro9a9il# din natura neuzuală a liderului cu su9ordona2ii săi (această limitare derivă# ,ro9a9il# din natura neuzuală a
*ru,urilor studiate ,re,onderent de autor: ec@i,e de 9asc@et# muncitori la 8urnale de *ru,urilor studiate ,re,onderent de autor: ec@i,e de 9asc@et# muncitori la 8urnale de
o2el# mem9rii unor mici coo,erative)5 o2el# mem9rii unor mici coo,erative)5
  Situa2ia moderează rela2ia :ntre stilul de conducere şi ,er8orman2a *ru,ului# o8erind o Situa2ia moderează rela2ia :ntre stilul de conducere şi ,er8orman2a *ru,ului# o8erind o
c@eie a :n2ele*erii 8enomenului conducerii5 c@eie a :n2ele*erii 8enomenului conducerii5
  >n consecin2ă# or*aniza2ia ,oate a;uta liderii ,rin: >n consecin2ă# or*aniza2ia ,oate a;uta liderii ,rin:
a) a) structurarea sarcinii; structurarea sarcinii;
9) 9) s,orirea ,uterii 8ormale a liderului 8a2ă de *ru,ul său s,orirea ,uterii 8ormale a liderului 8a2ă de *ru,ul său
c) c) sc@im9?nd com,ozi2ia *ru,ului# ,entru a crea un climat mai 8avora9il conducerii5 sc@im9?nd com,ozi2ia *ru,ului# ,entru a crea un climat mai 8avora9il conducerii5
Gru,area teoriilor conducerii ,e dimensiunea stil autocratic 0 stil democratic ()and'# Gru,area teoriilor conducerii ,e dimensiunea stil autocratic 0 stil democratic ()and'#
1%) 1%)
"

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful