You are on page 1of 6

Parodontologie Curs 9

Gingivita - Forme clinice. Simptomatologie


Gingivita cronica simpla necomplicata
Reprezinta o inflamtie cronica de natura microbiana a papilei interdentare (papilita) si a marginiii
gingivale libere.
Gingivita cronica are caracter ubicuitar, chiar si in starile neevidente clinic de boala, deoarece in tesutul
conjunctiv gingival exista un infiltrat limfoplasmocitar si de polimorfonucleare. (Ubicuitar = se gaseste
raspandit peste tot in cavitatea orala)
Factorul determinant al gingivitei cronice este placa bacteriana. Dpdv histopatologic leziunea initiala se
instaleaza la aproximativ 2 zile de acumulare de placa bacteriana si se caracterizeaza prin:
- hiperemie activa si aflux sangvin crescut in teritoriul vascular
- fenomene de marginatie leucocitara si de migrare prin diapedeza a polimorfonuclearelor in corion la
nivelul epiteliului de jonctiune si in santul gingival. Acest stadiu corespunde dpdv clinic unei gingivite
subclinice care in functie mecanismele de aparare poate reveni la normal sau progreseaza catre leziunea
precoce care se instaleaza la aproximativ o saptamana de la debut. In acest interval de timp creste
infiltratul limfocitar si de macrofage in tesutul conjunctiv cu accentuarea hiperemiei active si aparitia
unor fenomene de fragilitate capilara (meiopragie). Clinic se constata in aceasta faza congestie si
sangerare la atingere cu sonda.
Infiltratul leucocitar bogat in corion este alcatuit din limfocite, neutrofile, plasmocite, si macrofage.
Polimorfonuclearele traverseaza lamina bazala si pot fi decelate in epiteliul gingival si in lichidul santului
gingival si a pungilor false unde fagociteaza bacteriile.
In stadiul de leziune stabila, inflamtia se caracterizeaza de gingivita cronica propriu-zisa care poate
evolua spre parodontopatie cronica marginala superficiala, situatie in care dpdv histologic se constata
urmatoarele:
- microulceratii in epiteliu si zone epiteliale de hipercheratoza si paracheratoza
- cresterea inflitratului plasmocitar
- largirea spatiilor intercelulare ale epiteliului jonctional si patrunderea in aceste spatii a unor resturi
celulare provenite din neutrofile, limfocite si monocite distruse.
- distrugerea/intreruperea laminei bazale
- cresterea nivelului de activitate enzimatica
Stadiul clinic de leziune stabila corespunde gingivitei cronice propriu-zise dar accentuarea fenomenelor
inflatorii precum staza, concentrarea plasmocitelor si imunoglobulinelor in corion, leziuni histolitice
multiple, indica evolutia spre o forma mai avansata de gingivita cronica cu posibila demineralizare a
osului alveolar ceea ce indica debutul unei parodontopatii marginale cronice superficiale.
Forme clinice:
1)dupa localizare si intindere
- papilita care este inflamatia papilei interdentare, semnul precoce al gingivitelor cronice
- gingivita marginala localizata la extremitatea libera a gingiei fara sa afecteze gingia fixa sau o poate
afecta intr-o masura extrem de mica
- gingivita difuza cuprinde papila interdentara, marginea libera si gingia fixa
- gingivita localizata poate apare la unul sau mai multi dinti
- gingivita generalizata cuprinde intreaga gingie din cavitatea orala
2) dupa etiologie si evolutie
- gingivita acuta de cauza microbiana, toxica, traumatica, termica, cu evolutie rapida si inflamatie
manifesta clinic
- gingivita subacuta cu manifestari clinice mai reduse dar care il determina pe pacient sa solicite ajutor
medical
- gingivita cronica prorpiu-zisa cu manifestari clinice nezgomotoase, cu evolutie nedureroasa dar cu
exacerbari periodice de tip acut sau subacut
Simptomatologie
Subiectiv - semnele clinice sunt reduse ca intensitate, de obicei suportate de pacient, fara a apela la
ajutor medica il mod expres.
Pacientii semnaleaza: prurit gingival usor, dureri discrete suportabile la periaj in timpul masticatiei cu
gust acru, pronuntat, sau dureri la alimentele prea fierbinti; senzatie de usturime; sangerari gingivale la
periaj si in masticatie .
Obiectiv - sangerare gingivala care este principalul semn patognomonic, cauzata de microulceratiile de
la nivelul epiteliului gingival si al meiopragiei. Sangerarea poate fi provocata de atingerea si presiunea
exercitata de alimente in timpul actului masticator, periajului dentar, folosirea scobitorilor, succiunea
voluntara sau involuntara a papilelor interdentare si a marginii gingivale libere in afara actului
masticator prin miscarile buzelor, partilor moi ale obrajilor si limbii in scop de autocuratire sau reflex si
de explorare cu sonda.
Sangerarea este unul din semnele precoce ale inflamatiei si precede modificarile de culoare ale gingiei/
Se mai observa culoare rosiatica deschisa datorita vaselor de corion deschise. Tumefactie, marire de
volum a papilelor si marginii gingivale cu aparitia pungilor false cauzate de edemul inflamator reversibil
prin tratament antimicrobian.
Epiteliul jonctional nu este desprin de pe suprafata dintelui iar pungile false au dimensiuni variabile ce
pot ajunge pana in vecinatatea marginii incizale sau ocluzale ale dintelui.
Modificari ale apectului suprafetei gingivale, gingia devine neteda luciosa, pierzandu-si aspectul de coaja
de portocala, granitat sau gravura punctata.
Consistenta este variabila, poate fi redusa, moale, usor depresibila, in formele exudativa, si mai ferma in
formele cu tendinte proliferative.
In acest tip de gingivita, dpdv radiologic nu sunt prezente semne de alterare osoasa.

Gingivita hiperplazica simpla de cauza microbiana
Este o gingivita cronica cu actiune indelungata, circa 2-3 luni, si care poate deveni hiperplazica in
anumite conditii sub actiunea unor factori favorizanti (carii aproximale sau de colet; obturatii in exces in
contanct sau in imediata vecinantate a gingiei; obturatii rugoase, retentive in contact cu gingia; carii
secundare retentive pentru resturile alimentare si placa bacteriana; contact traumatic si retentiv intre
corpul de punte si gingia dintilor stalpi; contacte traumatice intre crosete sau marginile protezei acrilice
si gingie; impact alimentar direct asupra papilei dentare in special in urma unor obturatii aproximale,
microproteze sau punti care nu restabilesc punctul de contact interdentar; contact traumatic si retentiv
produs de actiunea aparatelor ortodontice sau de contentie chirurgicale)
Dpdv histopatologic se intalneste cresterea numarului de celule, in special de fibroblaste si fibre de
colagen. Putin edem intra si extracelular ce caracterizeaza starea de hipretrofie care de obicei este
reversibila prin tratament antimicrobian. Aparitia capilarelor de neoformatie si mai intalnim infiltrat
inflamator bogat in corion.
Simptomatologie
Subiectiv - idem ca la gingivita cronica prorpiu-zisa
Obiectiv - gingie marita in volum cu jurjoane sau sesile. Culoarea este rosie violacee, suprafata este
neteda cu prezenta unor microulceratii ce sangereaza usor la atingere. Consistenta gingiei este moale
atunci cand nu este suprainfectata. Tumefactia are caracter hiperplazic de umflatura cu forma
hemisferica, mai mult sau mai putin alungita putand acoperi o parte importanta din coroana dentara.
Hiperplazia papilei are aspect fusiform, alungit pana la marginea incizala sau ocluzala. Hiperplazia
gingivala simpla de cauza microbiana se formeaza in anumite zone parcelare, acolo unde actiunea
factorului favorizant este mai intensa si anume la nivelul papilei, si al merginii gingivale libere.

Gingivitele din cursul unor stari fiziologice
A.Gingivita de pubertate poate apare la ambele sexe in special in zonele bogate in placa bacteriana si
tartru. Cele mai implicate specii microbiene in producerea acestui tip de gingivita sunt capnocitophaga.
Simptomatologie. Gingia are culoarea rosie violaceu, tumefactie prin edem inflamator reversibil.
Sangerare la masticatie, periaj si sondaj. Hiperplazie gingivala, in special vestibular, cu aspect bulbos al
papilei interdentare. Se constata reducerea inflamatiei si a tumefactiei dupa pubertate, dar uneori este
necesara gingivectomia pentru indepartarea in totalitate a zonelor hiperplazice. Apare frecvent intre 11-
14 ani, dar aparitia ei nu este obligatorie.
B. Gingivita din cursul ciclului menstrual
Poate apare in timpul ciclului menstrual, cauzata de anumite modificari hormonale sau ca semn al unor
disfunctii ovariene.
Manifestarile preced cu cateva zile inaintea aparitiei menstruatiei si constau in senzatie de tensiune si
chiar usoara tumefactie gingivala, sangerare gingivala, cresterea mobilitatii dentare fiziologice; cresterea
lichidului din santul gingival poate fi pusa pe seama unui exudat inflamator mai bogat in prezenta unei
gingivite cronice
C. Gingivita de sarcina
Apare in cursul sanrcinei avand caracter acut sau subacut. Aparitia gingivitei este legata de modificarile
hormonale induse de sarcina, care modifica reactia tesuturilor, fata de placa bacteriana ce constituie
adevarata cauza a gingivitei.
Prevalenta gingivitei de sarcina este intre 50-100% din cazuri iar specia anaeroba cea mai incriminata
este prevotela intermedia.
In gingivita de sarcina nu au fost puse in evidenta mecanisme imune semnificative. Progesteronul si
estrogenii actioneaza ca factor de proliferare pentru prevotela intermedia,.
Dpdv histopatologic intalnim
- epiteliul gingival cu zone de hipercheratoza care alterneaza cu zone ulcerate,
- intre celulele epiteliale sunt numeroase zone de segregatie
- digitatiile epiteliale sunt in numar foarte mare patrunzand adanc in papilele corionului, determinand
aspectul papilomatos al interfetei epiteliu corion,
- bogat infiltrat leucocitar si numeroase vase de neoformatie cu aspect teleangiectatic (dilitatii in
portiunea terminala a vaselor capilare).
Simptomatologie - semnele de imbolnavire gingivala sunt hiperplazia si sangerarea. Tumefactia
gingivala data de marirea de volum care poate fi neteda, boselata, lucioasa, de consistenta moale,
decolabila de pe dinte. Hiperplazia gingivala de sarcina se dezvolta pe seama papilelor interdentare dar
poate afecta si alte prostiuni ale gingiei. Culoarea este variabila de la rosu aprins spre un aspect smeuriu
pana la rosu violaceu. Frecvent gingia poate fi acoperita de depozite fibrinoase sau purulente. Sangerare
la atingere foarte mica datorita hipervascularizatiei, meiopragiei capilare si ulceratiilor frecvente.
Durerile apar in urma suprainfectiei.
Pot apara pungi parodontale adevarate, mobilitate patologica de gradul 1 si 2 putand evolua in cazul
unei suprainfectii spre avulsia dintilor.
Uneori hiperplazia de sarcina capata un aspect tumoral. Fiind denumita si tumora de sarcina cu o
incidenta de 2-5% din cazuri ce apare dupa luna a 3-a de sarcina si incazuri foarte rare mai devreme.
Tumora de sarcina nu prezinta caracter malign. Histopatologic este un angiogranulom. Clinic se observa
o hemisfera turtita asemanatoare unei ciuperci, ce are ca punct de formare marginea gingivala libera
sau papila dentara cu baza de implantare sesila sau pediculata. Aspectul turtit este dat de presiunile
exercitate de tesuturile moi invecinate. Suprafata este neteda, lucioasa, dar poate fi dureroasa la
atingere si ulcerata prin interferenta cu ocluzia si prin suprainfectie. Debutul este in luna 2-3 de sarcina
iar cota maxima esta atinsa in luna 8-9.
in cursul primului trimestru de sarcina, gingivita apare ca urmare a productiei crescute de gonadotropi
hipofizari si devine manifesta clinic in ultimul trimestru de sarcina cand se ating concentratii crescute de
progesteron si estrogen.
D. Manifestari gingivale urmare a medicatiei contraceptive
Utilizarea contraceptivelor pe o perioada mai mare de 2 ani poate determina aparitia unor manifestari
gingivale asemanatoare cu cele induse de sarcina, dar intr-o masura mai redusa, cum ar fi cresteri de
volum ale gingiei, usoare sagerari, congestie gingivala.
Trebuie mentionat ca in prezent nu sunt corelatii justificate intre consumul de contraceptive si aparitia
gingivitei.
E. Gingivita si gingivostomatita de menopauza
Se mai numeste si gingivita atrofica senila si nu este o perioada patologica obisnuita climacteriumului.
Poate apare in menopauza normala si fiziologica sau dupa histerectomii, ovarectomii, sterilizari dupa
iradieri unor tumori maligne.
Dpdv histopatologic intalnim atrofia epiteliului sulcular si oral, in special a straturilor bazal si cornos.
Ulceratii ale mucoasei gingivale si orale.
Simptomatoliogie
Subiectiv - senzatie de uscaciune la nivelul mucoasei gingivale si orale. Durere la contactele cu
alimentele si bauturile reci sau fierbinti. Senzatii anormale de acru-sarat. Hiperestezia mucoasei orale ce
determina purtarea cu dificultate a protezelor mobilizabile.
Obiectiv - mucoasa prezinta un aspect uscat, neted, palida uneori rosie, atunci cand gingia sangereaza
usor; fisuri ale mucoasei gingivale;