You are on page 1of 4

Baschet:

ARUNCARILE LA COS DIN ALERGARE


Din punct de vedere al mecanicii miscarii, auncarile la cos din alergare sunt formate dintr-
un complex de procedee:
" Alergarea sau driblingul n alergare;
" Prinderea mingii;
" Cele doua pasiri
" Desprinderea
" Aterizarea
Elemente pe care le vom analiza n continare.
a. Aruncarea la cos cu o mna de sus, din dribling:
Executand dribling n alergare jucatorul:
- va da un impuls mai puternic mingii la ultima bataie n sol pentru a avea posibilitatea sa
efectueze o pasire mai lunga;
- impulsia mai puternica a mingii n sol, coordonata cu aceasta pasire mai lunga, permite ca
mingea sa poata fi usor prinsa cu doua mini si adusa spre piept;
- alergarea este continuata cu o a doua pasire, pe celalalt picior, care ia contact cu solul,
avnd rolul de a bloca si frna viteza, pentru ca prin rularea calcuiului, talpi si vrfului,
aceasta sa fie transformata n forta de ridicare n saritura;
- corpul si piciorul de bataie se extind, miscarea de aruncare fiind nceputa de brat, prin
ducerea mingii deasupra capului, n dreptul frunti, bratul formnd cu antebratul un unghi
aproape drept;
- din momentul n care sprijina mingea nu mai are contact cu aceasta, bratul respectiv,
flexat din cot si orientat spre n afara, constituie un element de protectie a mingii n timpul
aruncarii propriuzise;
- aruncarea la cos este executata n punctul maximal sariturii, corpul fiind ntins, bratul
orientat pe directia aruncarii, mingea parasind mna ca urmare a unui ultim impuls,dat prin
flexia palmara a articulatiei pumnului;
- aterizarea se face pe ambele picioare si pe ct posibil ct mai aproape de locul de
desprindere n saritura, aceasta pentru ca jucatorul n caz de nereusita a finaliyarii sa poata
partcipa la recuperare;
b. Aruncarea la cos cu o mna de sus, din alergare:
Se executa ca procedeu identic celui descris mai nainte cu singura deosebire ca mingea
este pasata jucatorului care urmeaza sa finalizeze.
- si coordoneaza n asa fel pasii ca momentul de prindere a mingii sa coincidacu o pasire
mai lunga, pe piciorul de pe partea minii de aruncare;
- n timpul zborului executa prinderea mingii cu doua mini, pe care o aduce spre piept;
- n continuare succesiunea complexului de miscari este identica celei descrise la aruncarea
la cos din dribling;
c. Aruncarea la cos cu o mna, n semicrlig:
Acest procedeu este folosit de toti jucatorii, fara exceptie, indiferent de postul pe care l
ocupa. Datorita faptului ca este procedeul care confera minime posibilitati de -capacprin
maniera protejata de executie a aruncarii la cos.
Aruncarile la cos din saritura
Aceste aruncari:
- ofera jucatorilor posibilitatea folosirii unor complexe variate de procedee tehnice.
- Se pot executa cu o mna sau cu doua mini, din fata sau de deasupra capului
Aruncarile la cos din saritura se pot executa:
- cu desprindere de pe loc:
- precedate de deplasare si oprire:
- ntr-un timp
- n doi timpi
- din dribling dupa prindera mingi din pasa.
Voley:
Voleyul pastreaza cel mai bine
spiritul sportiv,deoarece continua sa
ramana un joc,spre deosebire de alte
sporturi,care dintr_un motiv sau
altul se transforma incet incet in
adevarate razboie purtate pe un gazon
sau pe parchet.
VOLEYUL este un sport(al doilea in lume ca popularitate)in care doua echipe,separate de un
fileu inalt,trebuie sa treaca mingea deasupra acestuia,folosin doar mainile,cu scopul de a
face ca mingea sa atinga terenul advers.Fiecarei echipe ii este permisa doar trei lovituri
pentru a
trimite mingea catre terenul celeilalte echipe.
Jocul de volei a fost codificat in 1893 de catre profesorul W. Morgan de la colegiul din
Massachusetts (S.U.A.), avand la baza un foarte vechi joc italian si asa-numitul Faustball
german. Datorita usurintei in practicare, se raspandeste rapid si in Europa.
La noi este mentionat prin 1920 spunandu-i-se Mingea bomba. In 1922, la Bucuresti, 8
echipe scolare isi disputa intaietatea, iar in 1926 apar echipe de cluburi si in provincie.
Federatia Romana de Baschet si Volei este constituita in 1930, organizandu-se imediat si un
campionat regional. In anul 1946 sunt mentionate campionate scolare, universitare,
sindicale si regionale; echipele reprezentative ale Romaniei participala Jocurile Balcanice pe
care le castiga si la masculin si la feminin.
In 1948 ia fiinta Federatia Romana deVolei si se organizeaza Campionatele nationale de
volei. In 1956 ne clasam pe locul II la Campionatele Mondiale de la Paris, atat la fete cat si
la baieti; in 1961 echipa masculina Rapid Bucuresti cucereste Cupa Campionilor Europeni,
performanta pe care o va mai reedita de 2 ori, ca si echipa Dinamo Bucuresti care, in 1981,
a intrat definitiv in posesia Cupei Campionilor Europeni castigata de trei ori.
Campionatele Europene de la Bucuresti, din 1963, ne aduc marea bucurie a ocuparii locului
I la baieti, iar in 1966 ne clasam pe locul II la Campionatele mondiale. Dupa multe incercari
neizbutite, in 1980 la Jocurile Olimpice de la Moscova, reprezentativa masculina a tarii
noastre ocupa un onorabil loc III.
NUME IMPORTANTE DIN VOLEY:
Alidei Marcovici,Sergiu Stancu,Mirela Corjeuteanu,Bogdan Olteanu,Elena Butnaru,Fabian
Birau,Nneka Onyeykwe.
DESCRIEREA TEHNICA-TACTICA-FIZICA
Tehnica si tactica in cadrul jocurilor sportive nu pot fi separate decat din punct de vedere
didactic,deoarece fiecare element sau procedeu tehnic este executat in scop tactic,in
vederea rezolvarii situatiilor problematice de pe teren,create de catre adversari sau
coechipieri
In aceste conditii,putem vorbi despre actiuni sau structuri tehnico-tactice.
Principalele elemente tehnice care sunt folosite in jocul de volei sunt:
- Serviciul - care poate fi efectuat de sus sau de jos, din fata si din lateral (in functie de
pozitia jucatorului fata de fileu).
- Preluarea (manseta) cu doua maini de sus sau de jos, din serviciu sau din atac
- Ridicarea pentru lovitura de atac sau pasarea mingii.
- Lovitura de atac - procedeu drept, intors sau prin rotarea bratului
- Blocajul - individual, in 2 si 3 jucatori
- Dublarea pasei loviturii de atac sau blocajului.
Serviciul este actul lansarii mingii n joc de catre jucatorul din spate-dreapta (pozitia 1),
plasat n zona de serviciu.
PRIMUL SERVICIU AL UNUI SET
Primul serviciu al primului set, ca si primul serviciu al setului decisiv (al 5-lea), este
executat de echipa desemnata prin tragere la sorti.
Celelalte seturi vor fi ncepute cu serviciul echipei care nu a servit prima n setul anterior.
ORDINE LA SERVICIU
Jucatorii trebuie sa urmeze ordinea la serviciu indicata n fisa cu pozitia initiala.
Dupa primul serviciu al setului, jucatorul la serviciu este determinat dupa cum urmeaza:
cnd echipa la serviciu cstiga faza de joc, jucatorul care a efectuat serviciul precedent (sau
jucatorul care l-a nlocuit) serveste din nou;
cnd echipa la primire cstiga faza de joc, ea obtine dreptul sa serveasca si efectueaza o
rotatie nainte de a servi. Serviciul va fi efectuat de jucatorul care trece din pozitia 2 (fata-
dreapta) n pozitia 1 (spate-dreapta).
AUTORIZAREA SERVICIULUI
Primul arbitru autorizeaza executia serviciului dupa ce a verificat daca cele doua echipe sunt
pregatite sa joace si daca jucatorul la serviciu este n posesia mingei.
EXECUTIA SERVICIULUI
Mingea trebuie sa fie lovita cu palma sau oricare alta parte a bratului dupa ce a fost lansata
pentru a fi servita (deci aruncata n aer sau lasata sa cada din mna).

Dezvoltarea Calitatii Motrice
Viteza, cu diferitele ei forme de manifestare , este prezenta in majoritatea actiunilor
motrice. Ea prezinta un interes deosebit pentru toate ramurile sportive , aportul ei in
realizarea performantelor fiind determinant in probele de sprint din atletism, jocurile
sportive(contraatac, repliere, marcaj de marcaj). In definirea vitezei nu sunt deosebiri
semnificative, majoritatea specialistilor caracterizand viteza prin iuteala (rapiditatea ) cu
care se efectueaza calitatile motrice in structurile si combinarile cele mai diverse.
Formele de manifestare a vitezei :
" Viteza de reactie-timpul minim necesar declansarii actului motric ca urmare a unui stimul
extern;
" Viteza de executie viteza de realizare a unei actiuni singulare;
" Viteza de repetitie-rapiditatea cu care se repeta actele motrice in unitatea de timp;
" Viteza de deplasare-reprezinta urmarea fireasca a repetarii pasilor cu frecventa si fuleu cat
mai mare;
Desi nivelul sau calitativ , depinde in buna masura de fondul ereditar,aceasta se poate
dezvolta (cu pregatire la varsta 11-13 ani) daca se actioneaza asupra ei in mod constant si
cu mijloace atent selectionate.
In practica sportive , viteza se poate manifesta prin combaterea propriilor forme de
manifestare, viteza de reactie si executie, viteza de reatie si deplasare sau prin combaterea
calitatii viteza cu celelalte calitati motrice adica viteza-forta, din care rezulta detenta;
viteza-rezistenta cea care permite mentinerea vitezei de deplasare pe parcursul unor
anumite distante (100-200 m); viteza-indemanare pe care o intalnim in efectuarea unor
actiuni de complexitate crescuta.La randul lor si calitatile de indemanare, forta si rezistenta
se pot efectua cu o mai bu executa in regim de viteza.Interdependenta intre calitatile
motrice este recunoscuta, motiv pentru care profesorul trebuie sa stie care calitati sau
combinatii de calitati sunt prezente in continuturile pe care le preda sis a actioneze in mod
corespunzator pentru dezvoltarea lor in forme variate si attractive.