You are on page 1of 10

Au elaborat elevele clasei a IX-a A

Dodon Nicoleta i Matei Aliona


Cmpul magnetic este o mrime
fizic vectorial ce
caracterizeaz spaiul din
vecintatea
unui magnet, electromagnet sau a
uneisarcini electrice n micare.
Acest cmp vectorial se manifest
prin forele care acioneaz asupra
unei sarcini electrice n micare
(for Lorentz), asupra diverselor
materiale
(paramagnetice, diamagnetice sau f
eromagnetice dup caz). Poate fi
msurat cu magnetometrul.
Mrimea care
msoar interaciunea dintre
cmpul magnetic i un material se
numete susceptibilitate magnetic.

William Gilbert
Cea mai valoroas lucrare a sa a
fost De Magnete, Magneticisque
Corporibus, et de Magno Magnete
Tellure ("Despre magnet, corpuri
magnetice i Pmntul ca mare
magnet"). Aici susine faptul
c Pmntul este un magnet uria,
explicnd astfel mecanismul
funcionrii busolei.


Pmntul seamn cu
un magnet imens. Cmpul
magnetic al Pmntului este similar
cu cel al unui magnet i este
nclinat cu 11
0
fa de axa nord-sud
a planetei.

De ce este Pmntul magnetizat?
Care este originea cmpului
magnetic terestru?
Nimeni nu tie cu precizie rspunsul la aceast ntrebare. Exist
doar ipoteze. Unii oameni de tiin consider c miezul lichid al
planetei, care are n componen metale precum fierul i nichelul, d
natere cmpului magnetic datorit dispunerii i micrii sarcinilor
electrice din compoziia atomilor acestor elemente chimice. Efectul
este cunoscut sub numele de efect de dinam i s-ar produce datorit
micrii n convecie a sarcinilor electrice prezente n structura
nucleului exterior al Pmntului. Aceast teorie a dinamului ncearc
s descrie procesele prin care un fluid bun conductor din punct de
vedere electric aflat n micare de rotaie i de convecie poate
genera i ntreine un asemenea cmp magnetic.
Ce posibiliti de confirmare a
acestor teorii exist?
Cum aceste procese i interaciuni au loc foarte adnc n interiorul
Pmntului, msurarea i observarea lor direct sunt practic
imposibile. Exist modele simulate recent pe computere foarte
performante, de ultim generaie, care ncearc reproducerea ct
mai fidel a proceselor care se petrec n miezul lichid al planetei. S-
au obinut cu ajutorul unor asemenea modele computerizate
confirmri ale faptului c micrile turbulente de rotaie ale unor
fluide conductive din punct de vedere electric pot produce i auto-
ntreine cmpuri magnetice.
Sensul liniilor de
cmp magnetic
Aa cum oricine poate observa
dac privete acul unei
busole, cmpul magnetic al
planetei noastre este aliniat pe
direcia nord-sud. Cmpul
magnetic terestru poate fi
vizualizat ca "emannd" din
polul sud, traversnd suprafaa
planetei aproape paralel cu
suprafaa terestr, pentru a
reveni pentru a reintra n
scoara terestr la polul nord.

Pmntul ca un imens magnet. Polii magnetici ai Terrei
sunt plasai invers fa de cei ai unui magnet obinuit
Folosind observaii cu privire la depozitele de minereu de fier de la nivelul
scoarei terestre i la sedimentele de pe fundul oceanelor, geologii au speculat
pe tema inversrii de-a lungul istoriei geologice a planetei a polilor si magnetici.
S-au impus concepii conform crora cmpul magnetic al Pmntului nu este
constant n timp, iar intensitatea cmpului magnetic la poli, dar i dispunerea
acestora, variaz. Mai mult, polii magnetici se inverseaz periodic, dar la
intervale aleatorii de timp, n cadrul unui proces care a fost denumit inversiune
geomagnetic (intervalele de timp sunt totui de aproximativ 100000 de ani,
conform celor mai recente teorii). Se estimeaz c, de-a lungul erelor geologice,
cei doi poli magnetici s-au inversat de foarte multe ori, iar poziia lor i
intensitatea cmpului n zona acestora se vor modifica probabil din nou n
urmtoarele cteva sute de ani.
Ce s-a ntmplat cu nordul magnetic
n ultimul secol?
Cert este c nordul magnetic
se deplaseaz n direcia nord-
vest, pe parcursul secolului XX
s-a deplasat cu aproximativ
1100 de kilometri, iar ncepnd
cu anul 1970 rata sa de
deplasare a crescut de la 9
km/an la 41 km/an. Dac
tendina prezent se menine,
ar trebui ca locaia polului nord
magnetic s ajung peste 50
de ani undeva n Siberia, dar
estimrile indic faptul c
actuala tendin de accelerare
a vitezei de deplasare va fi
nlocuit cu o alta, de
ncetinire, nsoit de o
schimbare a direciei de
deplasare.
Au fost gsite dovezi care atest
inversiunea polilor magnetici de 171 de ori
pe parcursul ultimilor 71 de milioane de
ani.
Dupa pericolul incalzirii globale, omenirea isi face griji legate de campul magnetic al
Pamantului. Acesta este tot mai slab, iar cercetatorii se tem ca polii magnetici ai planetei
s-ar putea inversa.

Campul magnetic al Pamantului a slabit cu 15% in ultimii 200 de ani, iar oamenii de
stiinta cred ca inversarea polilor magnetici este doar o problema de timp.

Adanc in interiorul Pamantului, miezul topit genereaza un camp magnetic care este
capabil sa protejeze planeta noastra impotriva vanturilor solare devastatoare.

Campul de protectie se extinde la mii de kilometri in spatiu si magnetismul su afecteaza
totul, de la comunicatiile globale pana la migratiile animalelor si starea vremii.

Daca s-ar produce inversarea, am fi expusi vanturilor solare, care ar putea strapunge
stratul de ozon protector.

Impactul ar fi o catastrofa pentru omenire, rezultand distrugerea retelelor electrice,
schimbarea radicala a climei si cresterea ratei de imbolnavire de cancer.