Mesaje prin NEALE DONALD WALSCH

Cred ca Dumnezeu doreste sa stiti... ca starea de Maestru nu se

masoara in functie de cate lucruri ingrozitoare scoateti din iata
oastra! ci in functie de cate ori nu le mai numiti "ingrozitoare" .
#udd$a si%a proocat singur suferinta! ca sa se confrunte cu ea!
sa ada daca se identifica cu ea si! daca nu! sa ada cine era el
de fapt. &isus s%a lasat crucificat! ca sa arate cine era.
Dar de ce credeti ca sunteti oi aici' De ce sa a mai pierdeti
timpul cu lumea asta pieritoare! daca nu pentru a a cunoaste
prin e(perienta proprie' Si cum altfel sa faceti asta! decat prin
intalnirea cu ceea ce nu sunteti'
Cred ca Dumnezeu doreste sa stiti... ca cinea a pretuieste
acum si se pregateste sa a urmeze e(emplul. Aceasta idee sa
a orienteze urmatoarea alegere)
De multe ori! ne gandim ca actionam intr%un id! ca nimeni nu
ne ede! ca actiunile noastre ne priesc mai ales pe noi. Dar!
daca ati sti ca fiecare gand al ostru! ca fiecare cuant sau fapta
a oastra urma sa fie astazi imitata de cinea care a admira '
Sunteti multumit cu ceea ce faceti ' Minunat) Daca raspunsul
ostru e da! atunci e minunat)
Cred ca Dumnezeu rea sa stiti... ca uneori iata pare a fi "o
succesiune de lucruri"! dar ca ea este! de fapt! o succesiune de
*inecuantari. Stiu! stiu... ca oi nu o traiti in felul acesta. Dar
asta! pentru ca nu o "edeti" in felul acesta) &n iata! "primesti
ceea ce ezi". Daca ganditi ca a confruntati cu o lupta! de asta
o sa aeti parte. Daca $otarati ca aeti parte de un dar +c$iar
daca nu a dati seama! in acest moment,! eti primi c$iar un
dar. Asteptati) -eti edea. &n sensul propriu. -eti edea)
Cred ca Dumnezeu rea sa stiti... ca iata pe .amant are un
sens mai profund decat s%ar putea sa i se para la prima edere.
-a rog! nu a imaginati ca nu faceti aici nimic altcea decat sa
traiti pana la moarte) Daca asta ar fi tot! Dumnezeu nu si%ar mai
face timp sa se implice. Nu) Se mai intampla si altcea! care are
legatura cu eolutia sufletului ostru. -reti sa stiti mai multe
despre asta si despre cum se intampla' Ce ar fi sa faceti din a
afla despre aceasta preocuparea oastra de azi'
Cred ca Dumnezeu doreste sa stiti... ca a astepta sa ezi ce se
intampla nu este o modalitate prea *una de a lua decizii. A nu
lua o decizie inseamna c$iar a decide. Ce decideti in momentul
acesta! neluand nicio decizie' Ce alegeti prin esecul de a alege'
&n felul acesta reti sa a traiti iata/ ca pe cea prefigurat' Este
timpul sa luati o decizie. Aeti neoie de un semnal mai mare
decat asta'
Cred ca Dumnezeu rea sa stiti... ca nu siguranta ar tre*ui sa
cautati in iitor. Ar tre*ui sa cautati *ucurie. S%ar putea ca
siguranta si *ucuria sa nu ina impreuna. .ot sa ina... dar pot si
sa nu ina. Nu e(ista nicio garantie. S%ar putea sa nu traiti
niciodata cele mai adearate *ucurii ale ietii! daca preocuparea
oastra de *aza este garantia sigurantei. Asta nu este o initatie
la a fi nec$i*zuiti! ci la a deeni macar indrazneti.
Cred ca Dumnezeu rea sa stiti... ca este timpul sa nu mai
ascundeti nimic de nimeni. Este ziua eli*erarii oastre. Orice ati
ascunde de celalalt! nu merita sa faceti asta. Daca nu sunteti
atenti! o sa a macine. -a poate face mai mult rau decat %ar
face daca ati spune tuturor. 0ostiti%a adearul! dar aduceti
pace in cuintele oastre) Dezaluiti ce ati tinut secret) .ana la
urma! transparenta este mai *una! c$iar daca sar putea sa a
simtiti incomod! un timp.
Cred ca Dumnezeu doreste sa stiti... ca motiul pentru care a
aflati pe planeta are o legatura foarte mica cu preocuparea
careia ii dedicati majoritatea timpului ostru. .oate ca ati putea
sa a rearanjati doar un pic prioritatile! acordand mai multa
atentie sufletului ostru. Ce ziceti de asta' Cand a fost ultima
oara cand ati meditat! macar pentru o jumatate de ora' Sau
cand %ati asezat pentru o lectura *una si lunga! despre cea
spiritual si datator de inspiratie' -or*iti zilnic cu Dumnezeu' Ati
putea sa lungiti un pic conersatiile'
Cred ca Dumnezeu doreste sa stiti... ca oi nu sunteti
"poestea" oastra. Sunteti mult mai mult decat atat) Este in
regula sa renuntati acum la trecutul ostru. Cei mai multi dintre
noi aem o poeste despre cum am ajuns sa fim asa cum
suntem! despre cum e sa fim "noi" si despre motiul pentru care
este! cateodata! atat de dificil sa trecem prin iata. 1oate
acestea sunt lucruri care nu au nicio legatura cu cine suntem
acum. Cat de des! in timpul e(perientelor ietii! a influenteaza
"poestea" oastra' Sunteti pregatiti! acum! sa renuntati la ea'
Cum ar fi daca ati putea sa a creati mai degra*a asa cum reti
sa fiti! decat asa cum credeti ca sunteti' N%ar fi groza' Ei *ine!
puteti) 1ot ce tre*uie sa faceti e sa renuntati la poestea
oastra.
Cred ca Dumnezeu rea sa stiti... ca e timpul sa treceti la
taramuri nee(plorate. Daca reti sa faceti cea ce nu ati mai
facut niciodata! tre*uie sa faceti cea ce nu ati mai facut
niciodata. Daca reti sa mergeti undea unde nu ati mai fost
inainte! tre*uie sa mergeti undea unde nu ati mai fost inainte.
Nu puteti intreprinde cea nou! facand lucruri ec$i. Daca reti
ca iata oastra sa se sc$im*e! tre*uie sa a sc$im*ati iata.
Asa ca! porniti) Nu e niciun pericol. Si c$iar este timpul sa o
faceti)
Cred ca Dumnezeu rea sa stiti... ca e *ine sa faceti pe cinea
care%si recunoaste o greseala sa se simta mai *ine dupa ce a
recunoscut%o! nu sa se simta mai rau. Daca cinea a cere scuze
pentru cea! sau c$iar daca spune doar "aoleu"! in loc sa%i
e(puneti toate motiele pentru care %a creat un inconenient
sau pentru care %a pus intr%o lumina proasta! ganditi%a la ce
ati putea spune ca sa%l ajutati sa nu se simta prost dupa
greseala lui. Canda! poate eti tanji dupa aceeasi ama*ilitate
din partea altora.
Cred ca Dumnezeu doreste sa stiti... ca ceea ce gandesti cu
inima este minunat % este minunat) Ceea ceti arata sufletul este
intotdeauna corect. 0alp$ Waldo Emerson a spus asta % si are
dreptate) Mintea este ultima parte din oi de care sa ascultati.
Ea gandeste la tot ceea ce puteti pierde. &nima gandeste la tot
ceea ce puteti darui! iar sufletul % la tot ceea ce sunteti. -a oi
lasa pe oi sa $otarati care dintre acestea trei este cea mai
importanta.. .
te(t anonim gasit in antica *iserica din Sao .aolo 2 #altimora3
datata 4567.
81reci calm peste zgomote si gra*a si aminteste%ti cata pace
poate fi atunci cand este liniste.
9ii in *une raporturi cu toti oamenii fara sa te umilesti. Spune
adearul cu calm si claritate3 si asculta%i pe ceilalti! c$iar si pe
cei galagiosi si ignoranti3 c$iar si ei au o poeste de spus. Eita
persoanele ulgare si agresie3 acestea oprima spiritul.
Daca te compari cu ceilalti risti sa deii orgolios si seer! fiindca
e(ista intotdeauna persoane mai *une sau mai rele decat tine.
#ucura%te de rezultate la fel ca si de proiectele tale. Consera%ti
interesul pentru munca ta oricat de umila ar fi3 este tot ceea ce
posezi in mod real pentru a sc$im*a soarta timpului. 9ii prudent
in afacerile tale fiindca lumea e plina de curse.
Cu toate acestea nu%ti pierde capacitatea de a distinge irtutea3
multe persoane lupta pentru idealuri mari3 si oriunde iata este
plina de eroi. 9ii tu insuti.
Mai ales sa nu e(agerezi dar nici sa nu fii cinic in ceea ce
prieste dragostea3 deoarece in ciuda tuturor ariditatilor si
deziluziilor ietii aceasta este perena ca si iar*a.
Accepta cu *unaointa toate inataturile care deria din
e(perienta! lasand cu un suras senin lucrurile tineretii.
Cultia forta spiritului pentru a te apara impotria g$inioanelor
nepreazute.Dar nu te c$inui cu imaginatia. Multe temeri
izorasc din o*oseala si din singuratate. C$iar si intr%o disciplina
morala fii calm cu tine insuti.
1u esti un fiu al uniersului nu mai putin decat ar*orii si stelele
deci tu ai dreptul sa fii aici. Si daca ti%e clar sau nu! sa nu ai
du*ii ca uniersul ti se e(plica asa cum tre*uie. Deci sa fii
impacat cu Dumnezeu! oricum tu esti cel care il concepe! si
oricare ar fi luptele si aspiratiile tale! consera pacea cu sufletul
tau c$iar si in confuzia zgomotoasa a ietii.
Cu toate amagirile sale! tre*urile ingrate si isele infranate! sunt
lucruri nemaipomenite. 9ii atent. 9ii fericit.