Romania secolului XX

In secolul XX Romania a trecut printr-o perioada zbuciumata care si-a pus

amprenta asupra istoriei, nu doar prin drama celor doua razboaie mondiale si a
regimului comunist ci si prin formarea Statului National Unitar Roman.
Inceputul celui de-Al Doilea Razboi Mondial
Pe 23 august !3! "ermania nazist# $i Uniunea So%ietic# au semnat pactul
&itler-Stalin, al c#rui protocol secret pre%edea 'mp#r(irea Poloniei $i Rom)niei
'ntre cele dou# puteri totalitare. *n Rom)nia, URSS re%endica +uco%ina de Nord
$i +asarabia. *n septembrie, Polonia este in%adat# $i 'mp#r(it# conform pactului.
Rom)nia a r#mas oficial o (ar# neutr#, dar a ad#postit refugia(ii polonezi $i mai
ales a transportat armata, gu%ernul $i tezaurul b#ncii poloneze de la frontiera din
+uco%ina p)n# 'n teritoriul britanic ,-le.andria din /gipt0 prin c#ile ferate,
$oselele $i porturile rom)ne$ti de la 1area Neagr#, mul(umit# mobiliz#rii 23R,
S1R $i 4-R/S.
*n !56, ca urmare a ultimatumului dat de Uniunea So%ietic#, Rom)nia a fost
ne%oit# 'n iunie !56 s# e%acueze $i cedeze +asarabia $i +uco%ina de Nord. Pe
l)ng# aceste teritorii, a mai fost r#pit $i 7inutul &er(a care nu f#cea parte nici din
+uco%ina, nici din +asarabia, $i nu fusese re%endicat de URSS. /%acuarea
armatei $i administra(iei rom)ne a fost 'nso(it# de ac(iuni antirom)ne$ti ale
so%ieticilor. 8ou# treimi din +asarabia au fost alipite unei mici republici so%ietice
autonome pre-e.istente, form)nd Republica So%ietic# Socialist# 1oldo%eneasc#,
restul fiind ane.ate Republicii So%ietice Socialiste Ucrainene. 9cupa(ia so%ietic#
a desf#$urat o campanie de distrugere a fiin(ei na(ionale rom)ne$ti prin deport#ri
'n mas# $i prin interzicerea %alorilor rom)ne$ti.
Instalat la 5 iulie !56 'n speran(a de a c)$tiga bun#%oin(a "ermaniei :itleriste,
gu%ernul Ion "igurtu a introdus o legisla(ie antisemit# dup# modelul german,
potri%it cu ideologia de e.trem# dreapta care 'l c#l#uzea. /l 'ns# nu a reu$it s#
ob(in# spri;inul "ermaniei, deoarece aceasta 'i spri;inea pe cei care pierduser#
primul r#zboi mondial $i care solicitau din ce 'n ce mai tare re%izuirea grani(elor.
-stfel c#, la 36 august !56, prin 8ictatul de la <iena, puterile -.ei au for(at
Rom)nia s# cedeze Ungariei ;um#tate din =ransil%ania. >ona respecti%# a fost
cunoscut# de atunci drept ?=ransil%ania de Nord@, pentru a fi deosebit# de
?=ransil%ania de Sud@, care a r#mas sub gu%ernarea rom)neasc#. Pe A
septembrie !56, prin =ratatul de la 2raio%a, ?2adrilaterul@ ,partea sudic# a
8obrogei0 a fost cedat# +ulgariei.
Romania si Holocaustul
*n iunie-august !56, printr-un pac:et de legi similare 4egilor de la NBrnberg,
autorit#(ile rom)ne i-au e.clus din ser%iciul public pe func(ionarii e%rei. /tnicilor
e%rei li s-a interzis e.cercitarea oric#ror func(ii publice, fiind 'nl#tura(ii nu numai
din aparatul func(ion#resc, din armat# $i din magistratur#, ci $i din societ#(ile
comerciale, din ec:ipele sporti%e etc. =otodat# li s-a interzis cump#rarea de
imobile. Pentru am#nunteC 8ecretul-lege din D august !56 pri%ind situa(ia
;uridic# a e%reilor, publicat 'n 1onitorul 9ficial nr. D3E!56. *n continuare, prin
8ecretul-lege din ! august !56, publicat 'n 1onitorul 9ficial nr. !3E!56, au
fost interzise c#s#toriile etnicilor rom)ni cu etnici e%rei, iar cele de;a e.istente au
fost declarate nule. *n octombrie !56 bunurile funciare ale e%reilor au fost
na(ionalizate.
2:iar $i dup# 'nl#turarea de la putere a "#rzii de 3ier, regimul -ntonescu, aliat al
"ermaniei naziste, a continuat politica de opresiune $i masacrare a e%reilor
Fnecesit# citareG,$i, mai apoi, a (iganilor0, mai ales 'n teritoriile estice. Pogromurile
$i transporturile erau la ordinea zilei 'n 1oldo%a, +uco%ina, $i +asarabia.
Num#rul mor(ilor este inc# 'n discu(ie, dar $i cea mai mic# estimare Fnecesit#
citareG atinge un num#r de 2H6.666 Fnecesit# citareG de e%rei ,$i 2H.666 (igani0 'n
regiunile estice, 'n timp ce 26.666 dintre e%reii din =ransil%ania ocupata au fost
aduna(i de autorit#(ile mag:iare $i transfera(i autorit#(ilor germaneFnecesit#
citareG. -trocit#(ile au 'nceput 'n luna iunie !5 prin pogromul de la Ia$i. *n a$a-
numitele trenuri ale mor(ii ,trenuri cu deporta(i plimbate at)ta timp prin 1oldo%a,
p)n# c)nd pasagerii au murit de sete $i de foame0 au fost uci$i apro.imati% 5.566
de e%rei. ,SursaC 1uzeul /%reilor din Rom)nia, citat de ziarul 3ranIfurter
-llgemeine >eitung de la ;oi, 25 ianuarie 266H0. *n conformitate cu raportul oficial
al 2omisiei Interna(ionale pri%ind Studierea &olocaustului 'n Rom)niaC ?*n trenul
mor(ii care a plecat din Ia$i c#tre 2#l#ra$i, 'n sudul Rom)niei, care transporta
probabil p)n# la H.666 de e%rei, doar .6 au a;uns la destina(ie 'n %ia(# dup#
$apte zile. ,Poli(ia rom)n# a num#rat .2HD de trupuri, dar sute de cada%re
fuseser# aruncate din tren pe drum, la 1irce$ti, Roman, S#b#oani $i Inote$ti0.
=renul mor(ii c#tre Podu Iloaiei ,la H Im de Ia$i0 'mbarcase aproape 2.A66 de
e%rei la plecare, dintre care doar A66 au mai cobor)t 'n %ia(#. *n raportul oficial,
autorit#(ile rom)ne au declarat c# .!66 de e%rei s-au urcat 'n tren $i JdoarJ
.!5 au muritKFnecesit# citareG. =rupele rom)ne care au ocupat ora$ul 9dessa
s-au f#cut responsabile de masacrele de la 9desa, de la 8alnic $i din lag#rul de
concentrare +ogdano%ca 'n timpul c#rora peste D6.666 de e%rei au fost
'mpu$ca(i 'n toamna anului !5.
=otu$i, 'n zona /uropei 2entrale $i de /st, ma;oritatea e%reilor de na(ionalitate
rom)n# au supra%ie(uit r#zboiului. Regimul -ntonescu f#cuse planuri pentru
deport#ri 'n mas# din <ala:ia, sudul =ransil%aniei, $i din sudul $i %estul 1oldo%ei,
dar nu le-a pus niciodat# 'n practic#. Istoricii nu s-au pus de acord cu pri%ire la
rolul fostului coleg de clas#, e%reul Lil:elm 3ilderman, 'n nepunere 'n aplicare a
acestor planuri, sau -ntonescu a calculat c# Rom)nia de <est nu era destul de
anti-semit# pentru a putea pune 'n aplicare planurile, sau nu %oia s# 'nl#ture
contribu(ia e%reiasc# la economia rom)neasc#. ,/ste de notat c# de$i antisemit,
mama %itreg# a lui -ntonescu era e%reic# precum $i prima sa so(ie a fost o
e%reic# de na(ionalitate francez#.0