Universitatea: Transilvania

Facultatea: Sociologie si Comunicare

Master: Gestiunea si dezvoltarea resursei umane
Anul: I
Studenta: Hristiana Avram
Strategii de motivare a angajatilor
Un mod de mbuntire a unui mediu de lucru monoton, lipsit de provocri i
nemotivant l reprzint programul de lrgire a posturilor al lui Herzberg. Oamenii pot fi
satisfcui sau nesatisfcui de factori ca salariul, beneficiile sau condiiile de munc, dar
acestea nu i pot motiva pe muncitori. Motivarea face apel la sentimente mai adnci de
cretere i dezvoltare. cordarea unei mai mari atenii factorilor de satisfacie dintr!o situaie
"plat, condiii de munc, relaii umane# i pot determina pe oameni s fie mai satisfcui "sau
mai puin nesatisfcui#, dar nu va determina creterea performanelor dect dac are loc
mbogirea postului. $ostul, prin structura sa, trebuie s ofere mai multe provocri,
posibilitatea de dezvoltare personal sau profesional, mai mult recunoatere i o senzaie
mai puternic a contribuiei.
Managerul este confruntat cu luarea unei decizii strategice n ncercarea de a
influena sc%imbarea performanelor& trebuie s stabileasc dac este mai eficient
influenarea direct sau dac ar da rezultate mai bune mbogirea postului.
'ac este aleas varianta mbogirii postului, managerul trebuie s decid n
continuare s le permit oamenilor s i revizuiasc munca i s vad dac i pot crea
singuri un mediu de lucru mai bogat, sau este nevoie de anga(area unui e)pert n
mbogirea postului. *ercetrile n psi%ologia sistemelor de valori au artat c oamenii
difer prin lucrurile pe care pun pre. *eea ce unor oameni le pare mbogirea postului nu
ofer aceeai impresie altora. a stnd lucrurile, un proces cu o mai mare eficacitate n
mbogirea posturilor presupune s permitem oamenilor s stabileasc ce sc%imbri ale
postului ar constitui provocri pentru ei.
$robabil nici o alt metod nu este mai bine neleas i pus n practic dect cea
de tipul& mbuntirea performanelor va determina acordarea unor recompense "creteri
salariale, prime, promovri etc.#+ n cazul n care acest lucru nu va avea loc, vor fi aplicate
pedepse "concedieri, transferri, refuzarea creterilor salariale sau a promovrilor#. ceast
metod reprezint de fapt un troc& mbuntirea comportamentului anga(atului n sc%imbul
recompenselor oferite de anga(ator. $entru a se anga(a ntr!un asemenea sc%imb, este
estenial ca muncitorul s poat avea performane mai bune, iar managerul s poat oferi
recompensele sau s aplice pedepsele anunate.
'intotdeauna s!a pus problema banilor ca motivator, plecndu!se de la ntrebarea dac
oamenii muncesc mai bine n situaia n care sunt pltii mai bine. ,rederic- .a/lor a folosit
plata ca element esenial la nceputurile managementului tiinific. *ercetrile au artat ns
c e)ist factori mai importani 0 oamenii muncesc mai bine n condiiile n care li se ofer
mai mult autonomie, o mai mare abilitate de a influena condiiile de munc sau o munc
mai satisfctoare. *ercetrile arat c banii sunt importani din dou motive& puterea lor de
cumprare de bunuri sau servicii care sunt necesare oamenilor i faptul c reprezint un
simbol al valorii unei persoane ntr!o organizaie. 1anii pot fi folosii ca motivator n anumite
condiii& dac se poate demonstra e)istena unei legturi ntre performane i plat+ dac
plata este cu adevrat important pentru oameni i dac performanele ridicate sunt cu
adevrat recunoscute i recompensate.
1anii i motiveaz doar pe unii oameni. Un manager trebuie s neleag sistemul de nevoi al
subordonailor i s aib abilitatea de a satisface aceste nevoi n limitele impuse de
organizaie.
Uneori managerii folosesc recompensele i pedepsele fr a determina dac muncitorul
poate s i mbunteasc performanele sau dac pot ntr!adevr s controleze
recompensele i pedepsele. *%iar dac aceste condiii sunt ndeplinite se ridic ntrebarea
dac pedepsele sau recompensele respective sunt suficient de importante pentru muncitori
pentru a!i determina s i mbunteasc performanele. 2trategiile care pun accent pe
team, vinovie sau ameninri sunt orientate spre pedeaps i intr n aceast categorie.
'ovezile cercetrilor cu privire la modificarea comportamentului arat c oferirea de
recompense pentru mbuntirea comportamentului are rezultate vizibile, dar c strategiile
bazate pe pedepse nu sunt motivante.
'aca este aleasa varianta recompenselor pentru anumite sarcini indeplinite e)ista anumite
e)emple foarte bune,de e)emplu& .%omas 3. 4atson,fondatorul companiei 51M,scrie pe loc
anga(atilor care isi fac foarte bine treaba.
*ompania 6emington $roduct din *onnecticut a creat un fond in valoare de 78.999 de dolari
care este folosit pentru premierea naga(atilor e)celenti.
lte e)emple de companii care isi recompenseaza anga(atii altfel sunt& compania 6o/al
ppliance din *leveland isi recompenseaz anga(atii livrandu!le cosuri cu alimente la
domiciliu pentru ca ei considera ca :mancarea ii face fericiti pe oameni; ceea ce ne duce cu
gandul la teoria lui Maslo< unde la baza piramidei sunt nevoile fiziologice care trebuie
satisfacute.
Un mod ingenios de recompensare a anga(atilor este cel de la compania 4ilson =earning
*orporation,fiecare anga(at primeste un ceas cu fata lui Mic-e/ Mouse,care sa ii aminteasca
ca munca in companie este distractiva.=a >9 ani in companie primesc un ceas de aur cu fata
li Mic-e/ Mouse.
Omul cel mai important ,care are o putere ma(ora de a modifica strategiile de
motivare a anaga(atilor este managerul.Un e)emplu foarte bun este 'irectorul ad(unct de la
51M a c%eltuit >9 milioane de dolari pe un proiect,si!a prezentat demisia in urma esuarii
proiecului.'irectorul general,3o%n 4atson,i!a raspuns in felul urmator&;.ocmai am c%eltuit >9
milioane de dolari pe educatia ta,%ai sa discutam despre urmatorul proiect.;cest
comportament este e)emplar,iar teoria nevoii de realizare elaborata de 'avid *, Mc*lelland
ne spune ca persoanele cu nevoia de realizare ridicata isi asuma respunsabilitatea pentru
actiunile proprii,le palce sa castige si sinut furiosi cand pierd,au nevoie de feedbac- si
incura(ari ca sa dea rezultate.
nga(atii au nevoie de autonomie,celebrul ?eorge $atton a afirmat& :2a nu le spuneti
niciodat oamenilor cum sa isi faca treaba.2puneti!le doar ce trebuie sa faca si va vor uimi cu
propria creativitate si genialitate.;
$lecand de la @ teorii & .eoria ierar%iei nevoilor,.eoria motiavatie!igiena si .eoria
nevoii de realizare
m adaugat aceste e)emple pentru ca as combina aceste strategii pe o firma in
vedere obtinerii unor rezultate favorabile.*onsider ca pentru eficienta intr!o companie nu
trebuie ca anga(atilor sa li se spuna in permanenta ce sa faca si cum sa faca,insa le!as pune
date! line si cei care termina mai repede vor fi recompensati iar cei care intarzie vor fi
sanctionati.5n fiecare anotimp anaga(atii vor primi cosuri cu legume si fructe de sezon,iar o
data pe an as face o un se(ur pentru anga(ati 7!@ zile in diferite zone ale tarii,unde anga(atii
pot face sport.