Intre 1500 ~i 1750, Europa

de Vest a cunoscut progrese
economice ~i sociale
deosebite. Comertul a inflorit,
ora~ele s-au extins, fiind
create condifiile pentru
revolufia industrialit care
avea sit urmeze.
p rogresul economic pe plan european a
fost foarte rapid. Dupa o avansare eco-
nomica sigura in timpul Evului Mediu,
in secolul al14-lea au urmat un declin global
~i dezastre. jnsa, pana la sfar~itul secolului al
15-lea, s-au realizat noi progrese, iar dupa
anul 1500, ritmul schimbarilor s-a intensificat.
Noile descoperiri geografice au creat noi con-
tacte cu Africa, Asia ~i cele doua Americi,
provocand schimbari ale centrului de gravi-
tate in Europa. Italia ~i Germania au devenit
rnai putin importante, iar conducerea eco-
no,mica a fost preluat:I de statele care aveau
O Amsterdam in secolul 1 7. Ora~ul, capitala
financiar3 ~i comercial3 a Europei la acea
vreme, a devenit de patru ori mai mare la
inceputul secolului, ocupand astfel fosta po-
zi1ie pe care o avusese Antwerp-ul in lume.
O lIustra,ie din De Re Metallica 1 556,
primul tratat despre minerit. Anglia
a provocat in Europa o expansiune rapida a
produc,iei de carbune in secolul 16. Pompele
cu apa ~i sistemele de ventila,ie facilitau
explorarea pu,urilor mai adanci.
O Jean-Baptiste Colbert ( 1619-83), primul
ministru al lui Ludovic al XIV-Iea, a implicat
statui in via,a economica a Fran,ei. Printre
realizarile sale s-au numarat infiin,area com-
paniilor comerciale ~i a coloniilor .
reprezinte o sursa de prestigiu ~i putere.
"Revolu1;ia comerciala", insa, a avut ~i un
impact asupra calita1;ii vietii, care a fost sirotita
chiar ~i in secolul al 16-lea. 5i mai important
a fost insa faptul ca aceasta a pus bazele marii
revolutii industriale care, incepand in Marea
Britanie a secolului 18, avea sa transforme
Europa ~i in cele din urma intreaga lume.
Me~te~ugarii
pana in secolul 18, expansiunea s-a realizat cu
precadere in domeniul commercial ~i in cel al
rela1;iilor comeciale, semnalandu-se o dez-
voltare modesta a fabricilor. Atelierele care
puteau fi numite pe drept cuvant fabrici erau -
foarte putine, iar majoritatea bunurilor fabri-
cate erau produse de grupuri de me~te~ugari
relativ mici, in ora~e. Multi muncitori "industri-
ali" erau mai pu1;in specializa1;i, ramaneau la
casele lor ~i i~ica~tigau o parte din venituri cul-
tivand suprafete restranse de teren. Printre
ace~tia se numarau filatorii ~i tesatorii, care
primeau materialele neprelucrate pentru a le
transforma fu textile pentru comercianti. Cu
toate acestea, s-au realizat progrese in tehnolo-
gie, in special in prelucrarea fierului ~i as
alamei, stimulata de folosirea artileriei ~i de O
acces la Atlantic -Portugalia ~i Spania,
Olanda, Anglia ~i Franta.
Comertul a dus la aparitia unei clase mijlocii
prospere ~i la cre~terea nurru1rului de ora~e,
care au 1ncurajat dezvoltarea unei piete mon-
etare ~i a unei productii agricole pentru piata,
1n schimbul celei particulare. Utilizarea din ce
1n ce mai mare a banilor ~i problemele care
derivau din aceasta, ca de exemplu inflatia, tin-
deau s~ tulbure ordinea traditional~, iar acest
lucru a accentuat procesul prin care relatiile
bazate pe bani (patron ~i angajat, cump~rator
~i van~tor) le-au inlocuit pe cele bazate pe
aranjamente feudale, patronaj ~i rang.
Ritmul acestor schimb~ri a variat 1ntr-o
mare rru1sura de la o tar~ la alta. Chiar ~i in
anul 1800, agricultura era inc~ principala
activitate economic~ aproape in toata Europa.
Majoritatea oamenilor lucrau p~mantul, iar
rangul mo~tenit ~i statutul continuau s~
119
REVOLUTIA COMERCIALA
O Sub multiple
aspecte, secolul 16 a
pus bazele revolu~iei
industriale, care
avea sa transforme
Europa. S-au inregis-
trat progrese )ndus-
triale importante, in
special in ceea ce
privea extragerea
carbunilor. Acest
desen, din perioada
sus-men~ionata,
infa~i~eaza un miner
imping3nd un
carucior plin cu
carbune, de la gura
unei mine.
c
~
~
~
II
~
~
~
j
J
cu 1494, intre marile puteri, fund inevitabil de
vreme ce marile descoperiri geografice au
f~cut ca Marea Mediteran~ s~ devin~ o rut~
comercial~ prea putin irnportan~ cu estul. La
lnceputul secolului 16, Antwerp, In Flandra
CBelgia de as~zi), a devenit centrul commercial
~i fmanciar al Europei, rnspandind traditule
urbane ~i industriale ce datau din Evul Mediu.
La fel de irnportan~ a fost ~i putemica colab-
orare anglo-flamand~, In cadrul c~reia
1mbrnc~mintea -inc~ principalul obiect de
export al Angliei -era transporta~ peste canal
fiind apoi cump~ra~ de comerciantu din
Antwerp, care o vindeau apoi in toa~ Europa.
Revolta olandezilor a dus la ruinarea
Antwerp-ului. Dup~ ce a fost capturat de spa-
nioli, fluviul care II str:Ib~tea, Scheldt, a fost
blocat de olandezi, multi locuitori din Antwerp
lndreptandu-se spre nord. Abili~tile lor co-
merciale au adus beneficu Republicu Olandeze
nou-formate, baza~ pe provincule din nord ale
T~rilor de ]os, putin dezvoltate anterior.
Folosindu-~i resursele, aparent slabe, cum se
putea mai bine, olandezu au devenit tot mai
prosperi, iar Amsterdam-ul a preluat pozitia pe
care Antwerp-ul o avusese inainte in Europa.
jncepand cu sfa~itul secolului 17, Olanda
a fost ajuns~ din urm~ de Anglia (Marea
Britanie din 1707), iar rnai tarziu de Franta.
jns~ Franta nu a reu~it s~ tin~ pasul cu Marea
Britanie ~i suprematia comercial~ ~i imperial~
a ajuns s~ fie detinuta de Marea Britanie. Nu
este foarte clar de ce s-a Intaroplat acest lucru,
de~i Marea Britanie s-a bucurat de unele avan-
taje iroportante pe termen lung. Insulele bri-
tanice aveau o pozitie central~ 1n reteaua de
rute maritime nord-atlantice. Marea Britanie
era protejat~ de Canal Iropotriva rivalilor s~i
putemici ~i a razboaielor care distrugeau restul
Europei. Din punct de vedere istoric, statuI
britanic era puternic ~i stabil, comparativ cu
celelalte. ~i -probabil cel rnai important fac-
tor -societatea britanic~ era mult rnai deschis~
~i rnai accesibil~ decat celelalte.
De~i In Marea Britanie doronea aristocratia,
oamenii de conditie uroil~ care reu~eau s~
produc~ averi ~i s~ realizeze ceva erau
recunoscuti ca fiind gentlemeni ~i, In co~
secinta, erau acceptati peste tot, putand
ocupa aproape orice pozitie social~ sau
politic~. Clasele micii nobilimi investeau ~i
ele, iar merobrii parlamentului (dominat In
mare parte de astfel de clase) aveau aptitudi-
ni comerciale egalate doar de olandezi.
Dezvoltarea capitalelor
jn tiropul acestei perioade de 250 de ani,
populatia Europei a crescut, iar ora~ele au
Inflorit. Cele mai mari expansiuni urbane se
Inregistrau In principalul centru commercial al
fiec~rei tari -Amsterdam, Londra, Paris. jn
general, celelalte ora~e din acelea~i t~ri
r~maneau surprinz~tor de mici, porturile
franceze ca Nantes, Bordeaux ~i Marseille
fiind exceptii. Cre~terea populatiei In Londra
a fost fenomenal~: pan~ In 1700; acesta a fost
cel mai mare ora~ din Europa, cu aproximativ
600000 mii locuitori, iar pan~ In 1800, a ajuns
la 900000, aproape dublul parizienilor -lucru
remarcabil, tinand cont c~ populatia Marii
Britanii era doar o treime din cea a Frantei.
cererile "noilor monarhii" europene, active ~i
ambitioase. De asemenea, inventia secolului
15: tiparirea cu ajutorul ma~inii de scris mobile,
a facut ca noile tehnologii sa se raspindeasca
rapid, In ciuda Incercarilor repetate de a le tine
secrete pentru beneficiul statului In cauza.
Cele mai importante progrese industriale s-
au Inregistrat In minerit. Asemenea metalelor
destinate uzului industrial, a aurului ~i a argin-
tului din America Latina, carbunele a Inceput
sa fie solicitat In unele zone In care cheres-
teaua era greu de procurat. In Anglia, acest
luc~ s-a Intimplat In Londra ~i In sud-est,
zone aprovizionate pe mare cu carbuni
proveniti din bazinele carbonifere de la
Tyneside. Productia "carbunelui maritim"
englez a crescut pina la sfir~itul secolului al
16-lea, la fel ca ~i cea de cositor, plumb ~i
cupru, unii istorici numind aceasta perioada o
"revolutie industriala Elizabethana".
Declinul Italiei
Cu toate acestea, economia cea mai prospera
a secolului 16 era cea din Tarile de )os.
Declinul suprernatiei ltaliei a fost grabit de
lungile razboaie purtate In peninsula Incepind
120
c
~
O Imagine din secolul 17, a unei planta,ii de
tutun din Indiile de Est. Tutunul, plantat ~i
recoltat de sclavi africani, dar de,inut de
europeni, reprezenta principalul object
importat in Londra intre 1620 ~i 1640.
O Postul Vamal din
Londra. Londra
de1inea partea
majora a comer1ului
englez -in 1680,
administrarea
vamala costa
20000 lire sterline.
Costurile in Bristol
erau de numai 2000.
operatiuni vitale pentru dezvoltarea Europei.
Cu toate acestea, au existat multe aspecte ale
Revolutiei Comerciale care au avut efecte
nedorite.
in timpul secolului aI16-lea, Europa a fost
dominata de o inf1~tie de lunga durata
(cre~terea preturilor); accentuata de inun-
darea pietei cu aur ~i argint din Lumea Noua.
Oamenii saraci erau cei mai afectati, fiindu-le
cel mai greu sa"~i mareasca veniturile, Insa ~i
alte grupuri cu venituri fixe au fost atinse.
Monarhilor li se parea dificil sa mareasca taxe-
le feudale ~i rentele traditionale, iar Incercarile
lor de a proceda astfel au avut consecinte gra-
ve. De exemplu, In Anglia, saracia Coroaneta
fost una diritre principalele cauze ale supune-
rii regelui Charles I In fata parlamentului, fapt
ce l-a dus la pierderea tronului ~i a capului.
Prosperitatea Lumii Noi
Comertul din ~i Intre tarile europene s-a
extins, dar noul factor decisiv In Ievolutia
comerciala a fost deschiderea lumii ce a
urmat noilor descoperiri geografice. Acest
lucru a adus prosperitate, precurn ~i prodilse
necunoscute pana atunci europenilor
medievali -ciocolata, cafea, ceai, trestie de
zahar, stamba, piper ~i tutun. Acestora li se
adaugau legumele, u~or de cultivat In conditii
de clima europeana, cum ar fi r6~iile ~i
cartofii, de~i europenii au recunoscut dupa
O Construc,ia
vapoarelor pentru
Compania olandez3
India de Est, care in
1669 de'inea 1 50
de vase comerciale.
plan international), unnat:l In secolul 18 de
cec ~i experimente timpurii cu bani de haTtie.
Operatiunile bancare au devenit mai
sofisticate, fund de asemenea fondate institutu
de stat, ca Banca Angliei. cand oamenu aveau
un capital insuficient, acesta era completat de
societ~ti pe actiuni -institutii In cadrul c~rora
proprietatea era Imp~rtit:l Intre mai multi
actionari. Deoarece p~rtile de capital care le
reveneau actionarilor erau astfel multiplicate,
acestea erau frecvent cump~rate sau vandute
la preturi variate. Ele au Inceput s~ fie evalu-
ate In locuri publice convenabile (In Anglia,
de exemplu, In cafenele), pan~ cand institutu
specializate -case de schimb -au fost fon-
date in acest scop. Toate acestea au facilitat
cre~teiea de capital, investitiile, cump~rarile ~i
vanz~rile, plata sau Imprumutul In rate -
Importanta Londrei ~i a altor ora~e nu
poate fi supraestimata, acestea fiind zone 1n
care traditiile, obiceiurile rurale ~i vechile igei
au fost destramate. De asemenea, acestea au
generat o mare cerere de alirnente, fapt ce a
stimulat productia agricola, a dus la crearea
unei piete nationale ~i la concentrarea ser-
viciilor comerciale ~i fmanciare. ,
Institutiile ~i serviciile fmanciare se con-
fruntau cu cele mai complicate tranzactii In
ceea ce privea banii, creditele ~i propriet:ltile.
Monedele batute din metal provenit din
America Latina au dus la cre~terea cantit:ltii de
bani pusa In circulatie, dar chiar ~i a~a, dez-
voltarea comel1ului ~i a relatiilor comerciale a
declan~at o criza de bani. Creditele au fost cre-
ate pentru a Int.1mpina necesit:ltile, In special
bancnota de schimb (un fel de IOU valabil pe
121
REVOLUTIA COMERCIALA
O Vene,ia in secolul 17. Vene,ia ~i Geneva
au dominat comer,ul mediteranean, dar influ-
en,a acestuia a scazut in fa,a statelor care
aveau acces la Oceanul Atlantic.
.
in cea mai mare parte a perioadei dintre
anii 1500-1750; comertul maritim a fost o
afacere periculoasa, In care investitiile puteau
fi complet spulberate din cauza furtunilor,
epidemiilor, navelor straine ostile sau
piratilor. Din acest motiv, comerciantii dintr-o
anumita tara nu riscau sa ~oncureze lntre ei ~i
ilpelau la stat pentru lncurajare ~i protectie.
Investitiile colective reprezentau, deci, o
regula, fiind lntreprinse de companiile !!,~tor-
izate -corporatii ale comerciantilor, .a caror
autorizatie regala le oferea monopolul asupra
coJllertului lntr-o anumita zona. Printre. exem-
plele britanice celebre se numara: Compania
Hudson Bay, Compania Indiei de Est (care a
instalat controlul britanic asupra subcontinen-
tului Indian) ~i Compania Marii Sudice, care a
mult timp valoarea cartofului ca aliment de
bazil. Totu~i, obtinerea unor produse din
L.umea Nouil -zahilr, tutun, aur ~i argint -
necesita m\Jltil munca, iar in pretul progresu-
lui european era inclusil truda milioanelor de
sclavi africani.
Profituri immense au fost obtinute din "com-
ertul triunghiular", prin care echipajele
europene vindeau bijuterii ~i arme de foc in
schimbul sclavilor africarii, , care erau apoi
vinduti pentru milrfuri americane, vindute
ulterior in Europa. Propot1iile acestui comert
au crescut intr-un mod dramatic pe o
perioad:l de 300 de ani, culminind in secolul
18, iar profiturile <;>btinute in urma atestuia au
contribuit intr-o mare milsuril la dezvolt:irea
ulterioaril a Europei.
O Banca Angliei a
fost infiin'at3
datorit3 problemelor
financiare ale
Coroanei din 1689.
Prima sa tranzac,ie a
fost un imprumut
oferit guvernului, in
valoare de 1 200000
de lire. In urm3torii
40 de ani, Banca
Angliei a devenit
bancherul multor
departamente guve-
rnamentale, p3stran-
du-Ie depunerile de
bani ~i oferindu-le
imprumuturi, la fel
cum procedeaz3 o
banc3 cu clien,ii s3i.
oferit unul dintre primele exemple de
cumparari frenetice, vanzari alarmante ~i
scandalul provocat de prabu~irea financiara.
Statele europene erau pregatite sa protejeze
~i sa regleze activitatea economica, fiind con~-
tiente de importanta politica a acesteia. Totu~i,
In conformitate cu doctrina economica a zilei -
cunoscuta astazi sub numele de mercantilism -
comel1ul era privit mai degraba ca o luptl
acerba Intre pal1ile concurente, decat o activi-
tate general benefica. Astfel, statele insistau
asupra monopolizarii come11Ului In propriile
lor colonii, Incercand 1n acela~i timp sa-~i asi-
gure drepturi comerciale In coloniile ce apar-
tineau altor puteri; ~i, pe cat posibil, decideau
ca bunurile sa fie transportate cu propriile lor
vase, acest lucru f1ind profitabil, stimuland de
asemenea expansiunea lor rnaritim:l (~i na"
vala). Succesul olandezilor, ~i ~i tirziu al
englezilor, care au devenit transportorii comer-
ciali ai Europei, reprezenta doar un aspect al
suprematiei lor economice generale.
Noua era
In aceasta perioada, considerentele comer-
ciale au Inceput sa ameninte pacea ~i diplo-
matia. Mzboiul anglo-olandez din anii 1652-
54 a reprezentat un exemplu celebru de con-
flict aproape exclusiv economic. De aseme-
nea, luptele anglo-fran<;:eze, din secolul 18 ~i
de dupa, se datorau atat pietelor comerciale
cat ~i suprematiei europene ~i coloniale.
Totu~i, pana In acea perioada, dezavantajele
mercantilismului devenisera evidente (unul
dintre motivele pentru care Marea Britanie a
pierdut cele 13 colonii americane) ~i, In
curand, era industrializarii ~i a come11Ului
liber avea sa l~i faca aparitia.
~
~
1:-
..
~
.llf!f.~.'.A. Istorie universala: 82 -MAREA CRIzA I