You are on page 1of 10

CUPRINS

Introducere………………………………………………………………………...2
1. Istoricul evoluţiei termenului de „impozit”......................................................2
2. Apriţi !i evoluţi impozitelor pe pln mondil............................................."
". #tpe $n priţi !i evoluţi impozitelor...........................................................%
%. Apriţi !i evoluţi impozitelor $n spţiul rom&nesc.......................................'
'. #voluţi impozitelor $n Repu(lic )oldov.....................................................*
+i(lio,r-ie.............................................................................................................1.
IN/R01UC#R#
Sursa principală a formării finanţelor oricărei ţări, o constituie impozitele, ele fiind proprii
tuturor sistemelor de stat. În această ordine de idei, despre impunere putem vorbi ca despre o
parte indispensabilă a civilizaţiei umane.
La etapa actuală, impozitele sunt cea mai importantă resursă financiară a statului. În
condiţiile relaţiilor de piaţă impozitele au un rol important în dirijarea dezvoltării economice.
Aceasta înaintează cerinţe mari faţă de mecanismul impunerii, faţă de sistemul fiscal care trebuie
să asigure formarea bugetului pentru realizarea sarcinilor propuse. Impozitele sunt o necesitate
obiectivă, deoarece sunt condiţionate de cerinţele dezvoltării societăţii. !igenţa impozitelor
derivă din funcţiile "i sarcinile statului. Statul nu dispune de alte metode acceptabile ca să#"i
asigure venitul în condiţii de piaţă$ împrumutul trebuie rambursat, iar emisiunea monetară
generează inflaţie.
Impozitele ocupă un loc central în sistemul veniturilor de stat. În diverse ţări partea
principală a veniturilor bugetare o constituie anume impozitele. %onderea veniturilor fiscale în
structura bugetului &epublicii 'oldova alcătuie"te peste ()*. În +ranţa impozitele formează
,)* din veniturile bugetului de stat, în S-A . peste ,/*, în 0ermania . (/*, în 1aponia . 2)*.
Impozitele constituie o verigă necesară relaţiilor economice în societate din momentul
formării statului. 3ezvoltarea "i modificarea formelor structurii de stat sunt mereu însoţite de
transformarea sistemului fiscal. În condiţiile orînduirii sclavagiste statele recurgeau la impozite,
acestea avînd forma unor ta!e în natură 4produse alimentare, recoltă "i alte prestaţii5, dar, pe
măsura dezvoltării relaţiilor marfă#bani, impozitele capătă formă bănească.
1. IS/0RICU2 #302U4I#I /#R)#NU2UI 1# „I)P05I/”.
3acă ar fi să analizăm termenul de 6impozit7, putem constata că această noţiune î"i are
originea în adîncul secolelor. %e parcursul istoriei au e!istat cele mai diverse tipuri de venit în
vestierie$ tribut de la învin"i, domene 4venit de la averea de stat5, regalii 4venit pentru acordarea
de către stat a dreptului de me"te"ugărit5, ta!e pentru importul#e!portul de mărfuri. Introducerea
imozitelor, însă, presupune un nivel mai înalt de dezvoltare a con"tiinţei juridice, a economiei,
sistemelor controlului de stat.
3e#a lungul timpului, au e!istat diferite opinii asupra impozitelor, dintre care unele foarte
ciudate. Astfel, sfîntul 8oma d9A:uino, filosof "i teolog medieval, scria că 6impozitele nu#s
altceva decît un jaf legalizat7. În decursul istoriei, geniul uman a inventat cele mai deoc;eate
forme ale acestui 6jaf7. Astfel, împăratul roman <espasian, introducînd impozitul pentru
veceurile publice, a lansat "i o frază devenită celebră$ 6=anii nu miros7. În +ranţa medievală a
e!istat un impozit plătit pentru u"ile "i geamurile ce ie"eau în stradă. Iar ţarul &usiei %etru I a
introdus un impozit ce era plătit doar de persoanele ce purtau barbă.
<iziunile asupra impozitelor s#au modificat pe parcursul secolelor. %e măsura dezvoltării "i
perfecţionării teoriilor privind impozitarea, s#a produs evoluţia concepţiilor referitoare la
interpretarea termenului 6impozit7. %rin definirea lui se sesizează "i se apreciază atitudinea
societăţii faţă de impunerea fiscală. 3e aceea, oamenii de "tiinţă "i reprezentanţii vieţii publice
erau permanent în căutarea unor definiţii ale impozitului nu numai de pe poziţii economice, dar
"i din punct de vedere juridic.
Adam Smit; interpreta impozitul drept o povară aplicată de către stat pe cale legislativă,
fiind prevăzută mărimea "i ordinea ac;itării lui. l a formulat teza privind caracterul neproductiv
al c;eltuielilor de stat, de aceea impozitul pare a fi dăunător societăţii. >oncomitent, impozitul
este considerat drept o necesitate vitală, drept o cerinţă a dezvoltării economice "i sociale. 1.
Sismondi consideră impozitul drept victimă "i, în acela"i timp, drept un bine, dacă serviciile
acordate de către stat pe seama acestei victime ne aduc folos.
?
3efinindu#se astăzi impozitul, se pune accentul, în primul rînd, pe caracterul forţat al
impunerii, în al doilea rînd, pe absenţa legăturii directe dintre avantajele cetăţeanului "i impozite.
Iată unele din definiţile moderne$
@. Impozit înseamnă cotizaţie obligatorie la buget "i în fondurile e!trabugetare în mărimile
prevăzute de lege "i termenele stabilite.
?. Impozit înseamnă confiscare obligatorie "i gratuită a mijloacelor aplicate de către
organele puterii locale pentru finanţarea c;eltuielilor sociale.
3efiniţia contemporană a impozitelor subliniază caracterul obligatoriu al plăţilor fiscale,
precum "i gratuitatea lor individuală. Acest factor este caracteristic "i pentru legislaţia fiscală a
&epublicii 'oldova.
În art.A al >odului +iscal al &epublicii 'oldova este formulată următoarea definiţie a
impozitului$
6Impozitul este o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu ţine de efectuarea unor acţiuni
determinate "i concrete de către organul împuternicit sau de către persoana cu funcţii de
răspundere a acestuia pentru sau în raport cu contribuabilul care a ac;itat această plată7.
Impozitele e!primă raporturile băne"ti ale statului cu persoanele juridice "i fizice, create în
legătură cu redistribuirea venitului naţional "i mobilizarea resurselor financiare în fondurile
bugetare "i e!trabugetare ale statului pentru e!ercitarea funcţiilor lor.
2. APARI4IA 6I #302U4IA I)P05I/#20R P# P2AN )0N1IA2.
Astfel, impozitele erau percepute încă în antic;itate "i se presupune că au apărut în cadrul
primelor formaţiuni statale, fiind determinate de necesităţile întreţinerii materiale a celor ce
e!ercitau forţa publică, îndeplinind atribuţiile autoritare de conducere statală.
3e la apariţia lor, impozitele au fost concepute "i aplicate diferit, condiţionate de
dezvoltarea economico#socială "i de c;letuielile publice acceptate de fiecare stat. 3ate despre
impozitele "i c;eltuielile publice din antic;itate se cunosc îndeosebi din istoria statelor antice
grec "i roman.
În statele grece"ti, ca "i în statul antic roman, erau considerate publice c;eltuielile pentru
organele de conducere statală, pentru întreţinerea "i înzestrarea forţelor armate "i de ordine
publică, construcţia "i înarmarea corăbiilor de război, construirea de drumuri, pentru temple "i
serbări religioase.
%entru completarea resurselor domeniului public, în ficeare din aceste state au fost
instituite impozite diferite, unele ordinare sau curente, altele e!traordinare.
În statul antic atenian principalul impozit era pretins de la proprietarii de terenuri "i de
bunuri. Acesta era urmat de impozite asupra veniturilor meseria"ilor, ta!elor pentru vînzarea pe
piaţă a produselor agricole, precum "i impozitul e!traordinar pe veniturile cetăţenilor bogaţi în
timp de război ca o datorie de onoare a acestor cetăţeni.
În statul roman antic, în toate etapele de evoluţie istorică, principalul impozit a fost
6tributul7. La început acest impozit era perceput numai de la locuitorii provinciilor cucerite, apoi
a fost e!tins ca impozit cetăţenesc permanent, datorat de toţi cetăţenii statului roman care aveau
proprietăţi imobiliare iar mai tîrziu "i pentru bunurile mobiliare. Apoi s#a instituit impozitul
asupra vînzărilor de bunuri, un impozit pe me"te"uguri, pe numărul de sclavi "i impozitul
perceput de la celibatari.
Aceste impozite sunt o dovadă "i e!emplu a răspîndirii "i diversificării în antic;itate a
procedeului financiar al obligării persoanelor fizice să plătească impozite ca venituri ale statului.
În evul mediu impozitele erau, de asemenea, diferite de la un stat la altul, condiţionate de
dezvoltarea economico#socială diferită, cît "i de concepţii "i tradiţii proprii.
În Anglia, timp îndelungat, impozitul era plătit de proprietarii de pămînt. >oncepţional, prin
'agna >;arta Libertatum din @?@) s#a interzis instituirea impozitelor de către monar;i, fără
aprobarea poporului. În acela"i secol a fost introdus un impozit diferenţiat pentru nobili, clerici "i
ţărani, iar în secolele următoare au fost instituite impozite pe clădiri, pe veniturile
B
me"te"ugarilor, ca "i impozitele incluse în preţurile de vînzare a sării, cărbunilor, pieilor "i altor
bunuri.
În &epublica +lorenţa din Italia în perioada secolelor CII#C< e!istau$ impozit pe veniturile
cetăţenilor bogaţi care se percepea în baza unei 6scări7 progresive, impozite pe succesiuni,
impozite pe sare, ta!e vamale la intrarea mărfurilor în republică.
%rintre impozitele din evul mediu sunt remarcate "i cele percepute în principatele romDne
în care "irul mare al dărilor ordinare, care cuprindea birul a"ezat ca 6cisla7 asupra localităţilor "i
perceput cu denumirea de 6sferturi7, văcăritul, pogonăritul, tutunăritul., li se adaugă dările
e!traordinare . ploconul steagului la urcarea pe tron a domnitorului, ajutorinţele "i altele.
La sfîr"itul evului mediu, în condiţiile dezvoltării me"te"ugăritului "i a manufacturilor, cît
"i a comerţului, diversificarea veniturilor cetăţenilor a oferit statelor posibilitatea sporirii
numărului "i tipurilor impozitelor. Aceasta a fost determinată "i de cre"terea c;eltuielilor publice
pentru organele de stat.
3atorită numărului mare "i diversificării e!agerate a impozitelor, în +ranţa, Adunarea
>onstituantă întrunită după revoluţia franceză din @2(, a decis reforma impozitelor prin
înlăturarea privilegiilor avute pînă atunci de nobili "i clerici, suprimarea arbitratului aparatului
fiscal, înlăturarea unor impozite pe vînzări, prevederea drepturilor cetăţenilor de a consimţi liber
la satisfacerea impozitelor.
>oncepţia instituirii impozitelor cu 6consimţămîntul contribuabililor7 a fost preluată atît de
doctrina finanţelor publice moderne, cît "i de ligiuitorii din mai multe state contemporane. Însă
în aplicarea practică a acestei concepţii s#a ajuns doar la reprezentarea în competenţa
parlamentarilor a dreptului de a reglementa impozitele, ta!ele "i alte venituri bugetare.
". #/AP# 7N APARI4IA 6I #302U4IA I)P05I/#20R.
Astfel, analizînd evoluţia impozitelor în diferite state, la diferite nivele de dezvoltare a
societăţii, unii autori propun identificare unor etape în evoluţia impozitelor, fiecare din ele
însumînd o serie de trăsături comune pentru evoluţia acestui fenomen în diferite state ale lumii.
În istoria evoluţiei sistemului fiscal se disting următoarele etape$
Prim etp8 9etp vec:e evoluţiei sistemelor -iscle; se termin8 l $nceputul sec
<3I=, slab dezvoltată, purtînd un caracter ocazional, cuprinde economia de stat din antic;itate "i
din evul mediu. tapa dată se caracterizează prin structurile fiscale specifice civilizaţiei agricole
"i cuprinde o perioadă mai îndelungată de timp, în care relaţiile fiscale evoluează deosebit de
lent, fapt ce se datorează evoluţiei lente a structurilor politice "i economice a diferitor unităţi
administrative, care erau instabile "i se modificau permanent.
În această etapă mijlocul de producţie "i forma de bază a averii o constituia pămîntul,
activităţile economice aveau un caracter artizanal, iar în raporturile de sc;imb se utilizau
etaloanele monetare paralele.
+iecare unitate administrativ#teritorială, precum "i provinciile "i colectivităţile locale care o
formau, impuneau ta!e fiscale "i reguli de percepere proprii. >uantumul acestor ta!e sub forma
obligaţiilor în natură sau în bani, oscila în permanenţă, nefiind cunoscut de către populaţie în
prealabil. Impozitele de bază erau, la început, cele pe avere, care se manifestau sub formă de
contribuţie funciară "i pe cap de locuitor. 'ai tîrziu, apar impozitele indirecte, la început sub
formă de ta!ă fiscală, apoi "i sub formă de accize. În &oma Antică sursa principală de venit era
impozitul funciar. >ota lui constituia în mediu @E@/ din veniturile obţinute de pe anumite loturi
de pămînt. Se mai aplicau "i forme speciale de impunere, ca, bunăoară, impozitul pe pomi
fructiferi, inclusiv viţa#de#vie. Aparţineau impunerii fiscale bunurile imobiliare, inventarul viu
4bovinele, sclavii5, obiectele de valoare. %e lîngă impozitele directe mai e!istau "i contribuţii
indirecte, dintre care cele substanţiale erau$
# impozitul de @* pe circulaţia mărfurilorF
# impozitul special de G* pe circulaţie în comerţul cu sclaviF
# impozitul pe eliberarea sclavilor cu ta!a de )* din valoarea lor de piaţă.
G
3eja în Imperiul &oman impozitele e!ercitau nu numai funcţia fiscală, ele mai jucau "i
rolul de stimulent suplimentar al dezvoltării economiei. În acea perioadă impozitele se depuneau
de acum în bani, de aceea populaţia era nevoită să obţină surplusuri de producţie spre a le
comercializa. Aceasta favoriza e!tinderea relaţiilor marfă#bani, aprofundarea procesului
diviziunii muncii, urbanizării.
'ulte din principiile &omei Antice au fost preluate de =izanţ. În perioada iniţială a epocii
bizantine de pînă în secolul <II, inclusiv în Impreiu, e!istau ?@ tipuri de impozite$ impozitul
funciar, ta!a pe cap de locuitor, impozitul pentru înzestrarea armatei, impozitul pe cumpărarea
cailor, impozitul pe recruţi, ta!a pentru vînzarea mărfurilor ".a.
#tp dou 9etp li(erl8 $n evoluţi sistemelor -iscle; $ncepe cu s-$r!itul secolului
<3I p$n8 $n dou >um8tte secolului <I< 9n.1?*.== perioadă cînd au intervenit sc;imbări
substanţiale în viaţa publică a uropei, cînd sistemul bănesc al economiei l#a înlocuit pe cel în
natură, cînd necesităţile statului au crescut considerabil "i trebuiau găsite noi surse de venituri de
stat. 'asa noilor impozite, mai ales a celor indirecte, completează bugetele statelor vest#
europene din acea perioadă. În Anglia, bunăoară, în decursul a celor ?/ ani de e!istenţă a
republicii pe timpul lu HromIell, s#au introdus pînă la ?// tipuri de accize. Impozitele directe
din acea perioadă erau, de asemenea, numeroase, purtau un caracter ocazional, bizar. 3e
e!emplu, în Anglia se introdusese impozit pe defuncţi "i celibatari.
Structurile fiscale e!istente încep să reflecte apariţia proprietăţii "i producţiei de tip
capitalist, ce determină apariţia unor noi clase sociale$ muncitori agricoli, muncitori industriali,
burg;ezia în formare. 8ot în această perioadă au loc sc;imbări în modul de distribuire a
veniturilor în societate. În rDndurile claselor sociale în formare apar critici faţă de privilegiile
fiscale de care beneficia nobilimea.
>ătre această perioadă regulile impunerii au reu"it să se formeze, ideea privind constanţa
impozitelor a prins rădăcini. S#a ajuns la convingerea că un număr enorm de diferite impozite
frînează progresul dezvoltării industriale "i, pricinuind pagube economiei naţionale, sărăce"te
vestieria statului.
Astfel, ca urmare a dezvoltării economice "i respectiv, al sistemelor fiscale, în ţările
uropei Jccidentale în sec. C<II "i C<III apar o serie de scrieri fiscale care studiau impozitele
din mai multe puncte de vedere "i anume$ al legalităţii, al legitimităţii "i influenţei sociale 4în
+ranţa, KuesnaL, 'ontes:uie "i &ousseau5, e!primîndu#"i dezaprobarea impozitelor mari sau
sperînd că impozitele sunt temporare.
În sec. CIC ideile politice ale burg;eziei ajunse la putere vor determina sc;imbări rapide în
structurile fiscale. %olitica statelor liberale începe să se bazeze pe preponderenţa impozitelor
directe, "i în special, pe introducerea impozitului pe venit, ca sursă principală de finanţare a
instituţiei bugetare.
#tp trei din istori impozitelor 9etp modern8; sec. <I<@<<= se caracterizează
prin numărul lor tot mai mic "i printr#o mai mare uniformitate. +ormele de impozit devin mai
bine determinate, regulile administrării # mai aprofundate, se dă preferinţă unor izvoare de
impunere care promit venituri mari. În perioada iniţială a capitalismului industrial din sec. CIC,
sistemul fiscal consta din impozite pe consum. %e la sfîr"itul sec. CIC în cele mai dezvoltate ţări
capitaliste se include în sistemul fiscal impozitul pe venit "i cel pe succesiuni. Impozitele reale
rămîn pe ultimul plan, dar se păstrează un număr neînsemnat de impozite pe consum mai
profitabile.
Sistemul fiscal s#a modificat parţial "i s#a perfecţionat sub influenţa luptei de clasă.
>aracterul lui regresiv, condiţionat de precumpănirea impozitelor indirecte, prin sec. CC a
început să capete un caracter proporţional, în legătură cu trecerea la o impunere progresivă pe
venit. Sistemul fiscal de pe la sfîr"itul sec. CC, ca rezultat al dezvoltării "tinţei "i practicii
financiare, repartizează mai uniform ca altădată povara impozitelor.
%. APARI4IA 6I #302U4IA I)P05I/#20R 7N SPA4IU2
R0)AN#SC.
)
Apariţia "i evoluţia impozitelor pe teritoriul romDnesc se caracterizează, precum în toate
statele europene, ca un proces comple! "i de durată, care a început odată cu destrămarea comunei
primitive, apariţia proprietăţii private "i scindarea societăţii în clase sociale, dezvoltarea forţelor
de producţie "i a relaţiilor marfă#bani, apariţia statului "i crearea aparatului de stat menit să
rezolve antagonismele dintre clase, să apere interesele celor mai puternici din punct de vedere
economic.
3acia romană era administrată de procurator care avea atribuţii "i de încasare a dărilor.
3ările cele mai importante erau tributum soli 4impozitul funciar5, tributum capitis 4capitaţia5,
vicesima ;ereditatum 4darea succesorală5, vicesima libertatum 4darea de eliberare a sclavilor5,
conductor commercorum 4darea întreprinzătorilor comerciali5, conductores pescui et salinarum
4pentru arendarea pă"unilor "i salinelor5.
În prima fază de formare a statului feudal, unde predomina economia naturală înc;isă, au
proliferat o sumedenie de dări$
# sferturile sau civerturile, care se strîngeau sub forma cliseiF
# dijmăritul sau desetina 4din zece una5F
# albinăritul era darea pe stupi, pe miere "i pe ciara de albineF
# go"tinăritul, darea asupra porcilorF
# vinăritul sau vinăriciul era o dare pe vadra de vinF
# podgonăritul a fost un impozit trecător asupra străinilor care aveau terenuri plasate
cu viţă de vie 4a fost introdus în anul @AA?5F
# pripă"itul era o ta!ă asupra vitelor de pripas prin sate 4era mai mult o amendă
decît un impozit5F
# tutunăritul era un impozit ce se plătea asupra terenurilor cultivate cu tutunF
# fumăritul era un impozit de capitaţie, deoarece se punea asupra fumurilor
4co"urilor5 de la caseF
# oieritul era o dare pe oiF
# văcăritul, introdus în anul @)(/, era o dare percepută pe boi, vaci, cai, cunoscută "i
sub numele decunuţăF
# căminăritul era o dare asupra vinului vîndut în tîrguriF
# săpunăritul, darea pe săpun, percepută de la cei ce fabricau săpun destinat
comercializăriiF
# măjăritul, dare asupra pe"telui, proaspăt sau sărat plătită de vînzătorii de pe"teF
# năpasta, introdusă de domnitorul Ale!andru 'ircea în anul @)22, era o dare
suplimentară, care le încărca pe cele e!istente.
%e lîngă aceste dări mai erau unele deosebit de apăsătoare, pentru a satisface pretenţiile
turce"ti 4mucale, bairam, pe"c;e"5 ale împăratului, ţarului sau ;anului 4plocon5 etc.
3ările fiind foarte variate "i grele, deseori contribuabilii făceau contestaţii, cerînd o
înţelegere cu fiscul asupra unor sume pe care să nu le plătească, deoarece noile biruri erau foarte
grele "i nu puteau fi suportate. În asemenea situaţii, cîteodată, domnul se îndura "i decreta a"a#
numita ruptură 4amnistia fiscală5.
!ploatarea, dezordinea "i abuzurile, bătăile "i sc;ingiuirile la care erau supu"i ţăranii l#au
făcut pe consulul Angliei din %rincipate, între anii @(@G# @(?@, să remarce că Mnu e!istă popor în
lume care să fie mai apăsat de despotism "i cople"it de dări, ca ţăranul din 'oldovaN7.
&egulamentele organice, adoptate în ianuarie @(B? pentru 'oldova desfiinţează toate
dările Mpree!istente7, în locul lor introducînd capitaţia . impozit direct "i personal pe cap de
locuitor, la care erau supu"i ţăranii, mazilii 4descendenţii familiilor boiere"ti de rangul al doilea5
"i muncitorii din ora"e "i tîrguri precum "i patenta . un impozit direct "i fi! 4deci, neraportat la
venit5, stabilit pe clase la care erau supu"i meseria"ii "i negustorii.
-n alt moment destul de important a fost >onvenţia de la %aris 4@()(5, care a introdus în
domeniul financiar#bancar principiile$ nullum impositum sine lege "i unitatea bugetară "i
e!ecutarea provizorie pe baza bugetului prezent 4nici un impozit nu va putea fi înfiinţat sau
adunat dacă nu va fi consimţit de Adunare.
A
În urma unificării politice "i administrative a %rincipatelor romDne "i mai tîrziu, după
crearea statului romDn modern, sistemul impozitelor era următorul$
# impozitul funciar, înfiinţat în timpul domnitorului Al. I. >uza, mai întîi în
'oldova 4@(),5, apoi în 'untenia 4@(A/5, unificat 4@(A?5, "i desfiinţat prin reformele
din @,?@ "i @,?BF
# contribuţia personală "i contribuţia pentru poduri, menţinută pînă în anul @(22,
cînd se desfiinţează "i se înlocuie"te cu contribuţia pentru căile de comunicaţieF
# impozitul pe mîna moartă 4imobile5, înfiinţat de domnitorul A. I. >uzaF
# impozitul pe salariu, înfiinţat în @(22, desfiinţat în anul @(,@ "i reînfiinţat în @,//,
cînd au fost impuse salariile funcţionarilor particulariF
# impozitele pe băuturile spirtoase, înfiinţat în anul @(A2F
# impozitul industrial asupra veniturilor industriale, înfiinţat în anul @,?@, care crea
unele avantaje e!cepţionale pentru stimularea industriei naţionaleF
# impozitul profesional asupra veniturilor oamenilor de litere, artă, "i "tiinţă, precum
"i asupra veniturilor liber . profesioni"tilor F
# impozitul succesoral 4@,?@5, care a luat locul vec;ilor ta!e succesoraleF
# impozitul pe lu! "i pe cifra de afaceri 4@,?@5, care, ulterior, ia o amploare din ce în
ce mai mare, devenind principalul impozit indirectF
# impozitul pe automobile, înfiinţat la @ aprilie @,B,.
Legile din anul @,?@ "i @,?B, legi reformatoare în domeniul fiscalităţii au însemnat
trecerea la sistemul modern de impozite, introducînd impozitul pe venit. 4Sistemul impozitului
pe venit propune o anumită procedură de constatare, stabilire "i percepere. %înă la Mlegea asupra
contribuţiilor directe7 4@,?B # reforma O. 8itulescu5 procedura se aplică numai pentru impozitul
pe salarii, un venit real constant, toate celelalte impozite erau a"ezate "i încasate printr#un venit
Mpresupus7 a fi cel real al proprietăţii "i veniturilor rurale "i urbane. <enitul constant # în
concepţia reformei din @,?B este acela pe care contribuabilul îl declară pe bază de dovezi sau
fiscul îl stabile"te prin diverse mijloace, considerat ca fiind adevăratul venit5.
Astfel, în 'oldova sistemul fiscal modern propriu economiei de piaţă a obţinut contururile
actuale abia în ultimii decenii ai secolului al CC#lea.
În societatea sovietică, perioada e!perimentului comunist, sistemul de impozitare a fost
simplificat la ma!imum, fiind totalmente limitată libertatea producătorului. În aceste condiţii
impozitele au devenit doar simple formalităţi. 3e e!emplu impozitul pe venitul persoanelor
fizice era ac;itat doar de unele categorii de persoane. Ou ac;itau acest tip de impozit
funcţionarii, ţăranii. În anii 9,/ aisecolului CC s#au efectuat reforme radicale în viaţa societăţii.
Jrganizarea "i funcţionarea statului a fost orientată spre aplicarea principiilor economiei de
piaţă. În perioada economiei de piaţă statul funcţionează în primul rînd pe baza susţinerii lui
financiare de către cetăţeni care ac;ită periodic la buget impozite "i ta!e obligatorii.
8ransformarea sistemului fiscal în baza principiilor economiei de piaţă a &epublicii 'oldova a
avut loc prin realizarea a două reforme fiscale, fiecare cuprinzînd, respectiv, două "i "ase etape.
'. #302U4IA I)P05I/#20R 7N R#PU+2ICA )02103A.
În >onstituţia &epublicii 'oldova, 8itlul III, >apitolul III, Articolul )( este stipulat$
6>etăţenii au obligaţie să contribuie, prin impozite "i ta!e, la c;eltuielile publice. Sistemul legal
de impunere trebuie să asigure a"ezarea justă a sarcinilor fiscale. Jrice alte prestaţii sînt
interzise, în afara celor stabilite prin lege.7
Astfel, în &epublica 'oldova, după ce a fost creată baza legislativă în anii @,,?#@,,B,
începînd cu a doua parte a anului @,,G, 0uvernul &epublicii 'oldova a întreprins măsuri de
reducere a presiunii fiscale "i de înviorare a activităţii agenţilor economici.
%rimii pa"i au fost făcuţi spre modificarea cotelor la unele mărfuri 4produse5 supuse
accizelor, anularea lor completă la un "ir de mărfuri. 8otodată, realizarea prevederilor de bază ale
Legilor 6privind ta!a pe valoare adăugată7 "i 6privind accizele7 au evitat dubla impunere a
producţiei.
2
%entru limitarea multiplelor impozite "i încasărilor spontane, stabilite de către organele
administraţiei publice locale, determinarea atitudinii metodologice unice faţă de calculul "i
controlul acestor impozite, a fost adoptată 6legea cu privire la impozitele "i ta!ele locale7.
%erfecţionarea politicii fiscale pentru anii @,,)#@,,A s#a înfăptuit în direcţia mic"orării
numărului de plăţi fiscale, diminuării cotelor de impozite, stimulării e!portului producţiei
favorabile, reducerii sarcinii fiscale.
În anul @,,A în locul legii 6>u privire la impozitul rutier7 a fost pusă în aplicare 6Legea
privind +ondul rutier7. 3rept sursă a servit o parte din accizul încasat la realizarea bunurilor de
combustibil, încasările fiscale 4de tranzit, special, de la beneficiarii drumurilor auto5, mijloace de
la licenţiere a activităţii de transport auto.
În anul @,,A reformarea sistemului fiscal a fost condiţionată de următoarele sarcini$
# Sporirea veniturilor statului în scopul finanţării programelor de stat în domeniul
ocrotirii sănătăţii, învăţămîntului public, "tiinţei, culturii, acordarea ajutorului social
celor mai nevoia"e categorii ale populaţieiF
# &educerea cotei fiscale "i lărgirea bazei impozabileF
# &ee!aminarea modului de calcul al amortizăriiF
# %erfecţionarea impunerii pămîntului "i imobiluluiF
# >rearea cadastrului fiscal, în rînd cu informaţia despre pămînt "i bunurile imobileF
# %erfecţionarea sistemului declaraţiilor fiscaleF
# 8recerea la impunerea ta!ei pe valoare adăugată "i accizelor la locul lor de
consum.
În anii @,,A#@,,2 s#a prevăzut perfecţionarea procesului de evaluare a pămîntului,
imobilului, reie"ind din$ fertilitatea solului "i veniturile obţinute de la utilizarea luiF costul de
piaţă a clădirilor "i construcţiilorF compatibilitatea costului pămîntului "i imobiluluiF crearea
cadastrului fiscal "i juridic.
%erfecţionarea impozitelor pe consum prevedea lărgirea sferei de utilizare a bazelor pentru
servicii, business#ul jocurilor de noroc, serviciile de e!cursii "i alte servicii, trecerea pe etape, pe
măsura înc;eierii acordurilor bilaterale "i multilaterale cu ţările >SI, la impunerea cu accize a
mărfurilor cu accize, a mărfurilor destinate importului "i acordarea înlesnirilor fiscale
producătorilor care efectuează e!portul mărfurilor în străinătatea apropiată "i îndepărtată.
&eformarea fundamentală "i îmbunătăţirea considerabilă a structurii "i modului de
administrare a sistemului fiscal în &' a necesitat elaborarea urgentă a >oncepţiei reformei
fiscale "i realizarea ei prin următoarele etape$
# -nificarea într#un >od unic a tuturor prevederilor referitoare la impozitarea
venitului întreprinderilor "i persoanelor fizice "i a tuturor prevederilor administrative
aferenteF
# &eforma sistemului 8a!ei pe valoare adăugatăF
# %erfecţionarea sistemelor pe impozitul funciar "i pe imobilF
# 'odernizarea metodelor pe care administraţia fiscală le aplică la colectarea
impozitelorF
# !aminarea altor surse de venituri, de impozite în scopul reducerii sau eliminării
surselor, care nu asigură venituri considerabile sau stopează dezvoltarea economică a
&'.
# 3istribuirea veniturilor bugetare între organele centrale "i locale.
Sistemul fiscal actual, creat pe parcursul etapelor de trecere de la economia centralizată la
economia de piaţă, trebuie să fie adoptat la noile condiţii de piaţă. În numeroase cazuri lipsesc
principiile fiscale, care stimulează cre"terea economică "i care pe larg sunt aplicate în întreaga
lume. Lipsa acestor principii creează dificultăţi pentru producătorii locali "i prezintă un obstacol
în calea investiţiilor locale "i străine în economia naţională.
Impozitele sunt un element necesar în relaţiile economice ale societăţii c;iar din momentul
apariţiei statului. voluţia "i modificarea formelor statului neapărat sunt urmate de modificări ale
(
sistemului fiscal. În prezent, într#o societate civilizată impozitele constituie pentru stat sursa
principală de venituri. În afară de aceasta funcţie pur#financiară, mecanismul fiscal se aplică de
către stat pentru a influenţa procesul de producţie, dinamica "i structura acestuia, procesul
te;nico#"tiinţific.
,
+i(lio,r-ie.
Acte le,isltiveB
@. >odul +iscal al &epublicii 'oldova, cu ultimele modificări. 4'onitorul Jficial nr. @,2#
?//EAAA din B@.@?.?//,5 . >;i"inău, ?/@/F
?. >onstituţia &epublicii 'oldova, adoptată la ?, iulie @,,G 4'onitorul oficial al
&epublicii 'oldova, @,,G, nr.@5, cu ultimele modificări.
3olumeB
@. 0alina -lian, 'ariana 3oga#'îrzac, Lilia &otaru$ M+inanţe publice$ note de curs7 .
>;i"inău, ?//2F
?. Oicolae %opescu$ M+inanţe publice$ finanţe, bugete, fiscalitate7 . =ucure"ti, ?//?.
B. >laudia %lămădeală$ M+iscalitate7 . >;i"inău, ?//,F
G. 3umitru 'oldovan$ M>urs de teorie economică7 . >;i"inău, ?//A.
@/